Violenta in scoala

6
Violenţa în şcoală Violenţa în şcoli – conceptualizare Violenţa în şcoală este „orice formă de manifestare a unor comportamente precum: • exprimare inadecvată sau jignitoare, cum ar fi: poreclire, tachinare, ironizare, imitare, ameninţare, hărţuire; • bruscare, împingere, lovire, rănire; • comportamente care intră sub incidenţa legii (viol, consum/comercializare de droguri, vandalism provocarea de stricăciuni cu buna ştiinţă – furt); • limbaj neadecvat la adresa cadrului didactic şi celorlalţi colegi (înjurături, cuvinte obscene).” Tipuri şi forme de violenţă Violenţa interpersonală sau violenţa directă este definită drept „comportamentul unei persoane îndreptat împotriva altei persoane care în mod intenţionat ameninţă, încearcă să producă sau produce rănirea fizică a acesteia” (Reiss & Roth, 1993, p. 35). Comportament agresiv se asociază şi formelor mai uşoare de violenţă care includ: comportamente verbale, fizice sau gesturi, menite să producă rănire fizică uşoară, disconfort psihologic, intimidare sau teamă (Loeber & Stouthamer-Loeber, 1998). Agresiunea se poate manifesta într-o formă indirectă, prin răspândirea de zvonuri depreciative la adresa unei persoane sau prin marginalizare socială (Crick & Bigbee, 1998). Epp şi Watkinson (1997) au definit şi un alt tip de violenţă, denumită violenţa sistemică în şcoli, reprezentată de „orice procedură practică sau instituţională care are impact

description

Modul Pedagogie

Transcript of Violenta in scoala

Violena n coal

Violena n coli conceptualizare

Violena n coal este orice form de manifestare a unor comportamente precum:

exprimare inadecvat sau jignitoare, cum ar fi: poreclire, tachinare, ironizare,

imitare, ameninare, hruire;

bruscare, mpingere, lovire, rnire;

comportamente care intr sub incidena legii (viol, consum/comercializare de

droguri, vandalism provocarea de stricciuni cu buna tiin furt);

limbaj neadecvat la adresa cadrului didactic i celorlali colegi (njurturi,

cuvinte obscene).

Tipuri i forme de violen

Violena interpersonal sau violena direct este definit drept comportamentul unei persoane ndreptat mpotriva altei persoane care n mod intenionat amenin, ncearc s produc sau produce rnirea fizic a acesteia (Reiss & Roth, 1993, p. 35).

Comportament agresiv se asociaz i formelor mai uoare de violen care includ: comportamente verbale, fizice sau gesturi, menite s produc rnire fizic uoar, disconfort psihologic, intimidare sau team (Loeber & Stouthamer-Loeber, 1998).

Agresiunea se poate manifesta ntr-o form indirect, prin rspndirea de zvonuri depreciative la adresa unei persoane sau prin marginalizare social (Crick & Bigbee, 1998).

Epp i Watkinson (1997) au definit i un alt tip de violen, denumit violena sistemic n coli, reprezentat de orice procedur practic sau instituional care are impact asupra indivizilor i a grupurilor prin mpovrarea lor psihologic, mental, cultural, spiritual, economic sau fizicCauze posibile ale comportamentelor agresive n contextul colar ca manifestri ale unor deprinderi formate n alte structuri n condiiile n care sarcinile colare sunt: prea uoare, producnd plictiseal sau prea grele, genernd elevilor un sentiment de copleire i de lips a eficacitii personale (sentimentul c nu pot face fa, nu sunt n stare) cnd profesorul se centreaz predominant pe observarea comportamentelor nepotrivite/agresive , fr a ntri prin recompens comportamentele potrivite/asertive. Consecine ale manifestrii comportamentelor agresive n contextul colar

Cercettorii au acordat o mare importan consecinelor agresivitii ca urmare a stabilitii i meninerii numeroaselor efecte negative pe care le implic(Farrington, 1991; Olweus, 1979):

performane colare sczute,

eec colar, suspendare, excludere sau prsirea voluntar a colii,

asumarea violenei ca form acceptabil de rezolvare a problemelor/conflictelor

efort suplimentar din partea profesorilor i administraiei pentru gestionarea problemelor de disciplin (comportamentele disruptive de la clas i agresive din pauz necesit atenie i supraveghere suplimentar), ceea ce duce la scderea eficienei predrii i limitarea oportunitilor de nvare pentru ceilali elevi,

imagine negativ din partea colegilor i a profesorilor,

marginalizarea elevului,

sentimente de izolare i singurtate,

consum de alcool, droguri,

acte de delincven n adolescen,

criminalitate i psihopatologie la vrsta adult. Strategii de prevenire i reducere a agresivitii n contextul colar

1. Introducerea prinilor n programele de prevenie i intervenie

Agresivitatea este o problem foarte serioas care necesit solicitarea tuturor factorilor implicai n creterea i educarea copilului n vederea contientizrii efectelor pe termen lung i planificrii interveniilor de prevenire i reducere a comportamentelor agresive. Prinii au nevoie s fie implicai n aciuni de susinere a efortului de reducere i prevenire a comportamentelor agresivedesfurate de membrii personalului colar. Un exemplu de susinere ar putea fi recompensarea acasa a comportamentelor prosociale de la coal. 2. Schimbarea contextelor colare care utilizeaz pedeapsa

Contextele care favorizeaz pedepsirea copilul ofer anse foarte mari pentru declanarea comportamentelor agresive. n acest sens, este foarte important s identificm i s modificm aspectele negative din contextul colar care conduc la ntrirea i creterea frecvenei de manifestare a comportamentelor agresive. Aspectele negative din contextul colar care au legtur cu ntrirea comportamentului agresiv pot avea legtur cu: utilizarea excesiv a dezaprobrii sau lipsa remarcilor de aprobare din partea profesorului sau colegilor, experiene de eec colar, greeli excesive, schimbri n rutina clasei, tehnici agresive de gestionare a comportamentelor agresive ale copiilor.

Obiectivele acestui tip de intervenie vizeaz nvarea i utilizarea de ctre profesori a tehnicilor de gestionare a comportamentelor elevilor la clas, n vederea scderii frecvenei de manifestare a comportamentelor neadecvate concomitent cu creterea frecvenei de manifestare a comportamentelor alternative, acceptate social.

3. nvarea de ctre copii a abilitilor sociale

Cei mai muli copii devin agresivi deoarece au un deficit de abiliti sociale adecvate. De exmplu un elev care folosete agresivitatea pentru a lua un obiect din mna altui copil (smulge obiectul), are nevoie s nvee s cear politicos i s atepte pn ce l va primi.

n alte situaii elevii pot folosi comportamentele agresive pentru a evita sau a modifica o serie de aspecte neplcute (ex. s schimbe sau s scape de situaiile n care sunt hruii, tachinai, ameninai sau la limita eecului).

Obiectivele acestei strategii de intervenie vizeaz nvarea de ctre elevi a unor comportamente care s-i ajute s gestioneze situaiile n care se confrunt cu comportamentele agresive ale celorlali. De exemplu, elevii pot fi nvai s ignore situaiile, s-i ia distan de aceste situaii, s reacioneze cu fermitate i s solicite asisten de la profesori atunci cnd este nevoie. Elevii care acioneaz agresiv pentru a obine atenia colegilor i prestigiul n faa lor, pot fi nvai s foloseasc alte metode mult mai eficiente care s le permit s obin acest lucru, fr s se pun n situaia de a fi respini sau marginalizai de ceilali. Universitatea din Oradea

Facultatea de Drept

REFERAT

Violena n coalndrumtor : Renata Cercel

Studenti : Madar Larisa

Popa Alina

Pop Andreea