Prevenirea violenei

Parteneriatul coal-familie

Studiu de caz

CUPRINS

1. LEGITIMITATEA CERCETARII

1.1 Motivatia

1.2 Importanta temei

1.3 Probleme pe care le poate rezolva cercetarea

2. DEMERSUL TEORETICO-METODOLOGIC AL PROIECTULUI DE

CERCETARE

2.1 Problema cercetarii

2.2 Definirea obiectului cercetarii

2.3 Scopul cercetarii

2.4 Obiectivele cercetarii

2.5 Ipotezele cercetarii

2.6 Designul cercetarii

2.7 Metodele de cercetare utilizate

3. DESFASURAREA CERCETARII

3.1 Familia

3.2 Parcursul educational

3.3 Analiza si interpretarea datelor

3.4 Planul de interventie personalizat

4. EVALUAREA DEMERSULUI PEDAGOGIC

5. CONCLUZII

1. LEGITIMITATEA CERCETARII

1.1 Motivatia alegerii temei

Una dintre marile probleme ale lumii contemporane este violenta. Acest fenomen este puternic mediatizat, cercetarile si statisticile oficiale raportnd o crestere spectaculoasa a fenomenului n ultimele doua decenii, astfel nct escaladarea acesteia n scoala a devenit cea mai vizibila evolutie din cmpul educatiei formale. Zilnic, mass-media prezinta diverse scene de violenta petrecute n scoala, de la cele mai usoare forme, pna la cele mai violente.

Chiar daca este o problema delicata, stapnirea acestui fenomen nu se poate face dect daca i sunt cunoscute cauzele, originile, formele de manifestare si posibilitatile de prevenire. Asumarea cu seriozitate si responsabilitate de catre scoala a ghidarii educative a elevilor presupune confruntarea noastra, a cadrelor didactice cu problemele cotidiene ale comportamentelor agresive si violente ale elevilor, generate de cauze concrete precum anturaj, familii dezorganizate, carente educationale, consum de alcool sau droguri. Din aceasta cauza se impune afectarea unui timp special identificarii si solutionarii problemelor fiecarui elev n parte sau ale grupului de elevi si mbunatatirea parteneriatului scoala-familie-institutii implicate n procesul educational ( biserica, politia, etc..).

1.2 Importanta temei Scolii i revine o responsabilitate majora n educarea si formarea la elevi a atitudinilor si comportamentelor non-violente. Educatia n scoala trebuie sa vizeze ansamblul personalitatii elevului, urmarind sa-i formeze nu numai orizontul cultural, ci si cel afectiv, motivational, volitiv, atitudinal, sa-i sustina eforturile, sa-i largeasca interesele, sa-i determine progresiv orientarea si sa-i optimizeze procesul de socializare. Violenta este un act brutal, n afara regulilor si legilor, incompatibil cu ideea de dreptate. Violenta nseamna negarea existentei unei persoane, este o forma de anulare, prin forta, a libertatii de actiune si de exprimare a acesteia. Violenta poate rani fizic si psihic, redeschide rani nevindecate, poate fragiliza persoana umana ntr-att nct aceasta sa fie afectata tot restul vietii. Scoala constituie un spatiu social de transmitere si asimilare de informatii, dar si de modelare a personalitatii si de socializare. scoala este unul din mediile unde energia agresiva este mobilizata si drept urmare trebuie sa raspunda exigentelor adaptarii elevilor la continutul de cunostinte, la metodele de lucru propuse, la modul de functionare si la regulile de disciplina.n mediul scolar se ntlnesc adesea urmatoarele forme de violenta:- fizice: bataia, lovirea, pedepse corporale ; - emotionale: intimidarea, umilirea, amenintarea, izolarea;- verbale: denigrarea, poreclirea (forma de dispret, de njosire), njuraturile. Multe dintre aceste violente pot fi evitate, personalul implicat n procesul de nvatamnt avnd n acest caz un rol esential. Relatii umane bazate pe respect, ncredere si cunoastere, dar si ntelegerea corecta a distantei ntre elev si profesor toate acestea stau la baza autoritatii dascalului.

"Modul n care colilor le pas de copii este reflectat n felul n care le pas de familiile lor. Dac educatorii i privesc pe copii ca pe nite simpli elevi, e probabil s considere familia ca fiind separat de coal. De aceea, familia este ateptat s-i fac treaba i s lase colii educarea copiilor. Dac, ns, i privesc ca pe nite copii, e posibil s vad att familia, ct i comunitatea, ca parteneri ai colii n dezvoltarea i educaia copiilor. Partenerii recunosc interesele lor comune i responsabilitile fa de copii i lucreaz mpreun pentru a crea programe mai bune i oportuniti pentru elevi." ( Joyce Epstein,1995).

n condiiile propriului su plan de mbuntire continu a predrii, nvrii i disciplinei, fiecare coal devine "o comunitate a celor ce nva".

Astfel, toi elevii se strduiesc i fac progrese n direcia atingerii standardelor dorite, fiind ajutai de profesori, prini i ali parteneri cu care coala colaboreaz.

Rolul colii i al comunitii este acela de a mbunti instrucia, evaluarea, dezvoltarea profesional a cadrelor didactice, abilitatea de a conduce a directorilor, implicarea prinilor i a oamenilor de afaceri, astfel nct fiecare aspect al educaiei funcioneaz ca parte a unui sistem, care sprijin toi elevii pentru a-i atinge obiectivele.

R.K. Merton scria n 1949 c familia reprezint cea mai important curea de transmisie a normelor culturale din generaie n generaie, idee preluat i n zilele noastre de ctre unii cercettori n aceeai msur cu aceea conform creia familia a fost deposedat de prilejul de a educa n profitul unor instane exterioare . Totui, importana acestei structuri primare pentru organizarea social este dovedit chiar de interesul pe care i l-au acordat instanele considerate a fi responsabile de orientarea vieii colective: forme economice, puteri politice, curente filosofice i religioase. Familia nu este un simplu refugiu i nici umbrela protectoare visat de muli . Ea i nva s triasc n durabil i nu n efemer pe membrii si datorit permanenei sale artndu-le modul n care fiecare poate contribui la o lucrare comun.

Educaia familial este perceput astzi fie ca att de natural nct este de nenlocuit, fie ca accidental deoarece nu toate familiile sunt gata s joace toate rolurile dificile enunate anterior.

Instituiile care sunt la dispoziia copilului i a familiei trebuie s lucreze mpreun pentru a schimba fundamental modul n care acetia gndesc, se comport i i folosesc resursele.

Un astfel de sistem va fi n beneficiul ntregii comuniti n care locuiesc copiii i familiile lor. Crearea unui astfel de sistem va nsemna eforturi comune ale mai multor parteneri, lideri cheie din diverse domenii, care vin mpreun pentru a gsi soluii. Este imperios necesar ca , n scoala, sa se gaseasca modul corect de rezolvare a conflictelor ce apar, dar se impune si prevenirea aparitiei acestor conflicte. Printre strategiile de prevenire a conflictelor sunt cunoscute mai multe modele, printre care:- modelul Canter- cere ca profesorul sa se manifeste pozitiv n toate situatiile, sa foloseasca stimulari adecvate, ajutndu-i pe elevi sa constientizeze modul de rezolvare, normele disciplinare;

- modelul Glasser- consta ntr-oterapie a realitatii, realizata prin analize si dezbateri, raportnd permanent comportamentul la specificul mediului, la cerintele si dificultatile lui;

- modelul consecintelor logice impune elevului capacitatea de a-si face o autoanaliza si sa prevada consecintele abaterilor lui, fiind ajutat n permanenta att de colectivul de elevi al clasei, ct si de dirigintele clasei;- modelul modificarilor de comportament- daca un comportament pozitiv este sustinut prin confirmare acest lucru duce la repetare, iar daca comportamentul negativ este lipsit de sustinere, de ntarire se constata ca aspectele negative se vor diminua si vor fi chiar suprimate. Ceea ce trebuie remarcat este faptul ca n ambele cazuri au loc modificari de comportament;

- modelul Kounin este numit si modelul efectului de unda si se bazeaza pe actiunea pe care o are asupra grupului , atunci cnd sanctiunea se aplica unui elev.

Pentru rezolvarea conflictelor se cunosc foarte multe strategii, dar n mediul scolar putem folosi una sau mai multe din urmatoarele:- ascultarea parerilor celor implicati n conflict, apelnd la empatie pentru a le ntelege;- aflarea motivului real care a generat starea de tensiune;- analiza obiectiva a celor expuse;- gasirea unor puncte comune pozitive de la care sa se plece n gasirea solutiilor;- discutii cu fiecare n parte;- punerea unuia n situatia celuilalt;- se impune si discutarea conflictului la nivelul grupului, ca studiu de caz;- participarea unei parti neutre pentru a media si a consilia pe cei n cauza;- implicarea n discutii si a altor factori interesati (parinti, prieteni, consilier, etc.);- cooptarea si antrenarea partilor n conflict la realizarea unor proiecte comune;- cererea de scuze n mod direct, dnd si explicatiile necesare n fata clasei;- analiza consecintelor pozitive si negative;- daca se impune, se poate recurge si la schimbarea grupului sau reconstruirea lui dupa alte criterii;- n cazul unor abateri si devieri grave de comportament se face apel la diversi factori de specialitate ( medici, juristi, psihologi, etc );- folosirea sistemului de sanctiuni si pedepse;- raportarea ambelor parti la situatii mult mai dificile, obstacole, amenintari ;n concluzie, prevenirea si combaterea violentei n scoala este o prioritate nationala care impune masuri concrete, n parteneriat , fiind implicati urmatorii factori: scoli, familia, servicii de protectie si asistenta, biserica, politia, mass-media, societatea n ansamblul ei.

Strategia de prevenire a evenimentelor violentei presupune activitati pe termen lung si mediu si actiuni de urgenta pe termen scurt, n perspectiva obtinerii unor reactii responsabile din partea celor implicati si a opiniei publice si a construirii unui mediu stabil n care copilul sa-si poata dezvolta armonios personalitatea. Pentru scoala contemporana, initierea si desfasurarea unor activitati educative centrate pe problematica violentei si agresivitatii trebuie sa reprezinte o prioritate. Prin specificul lor, orele de consiliere favorizeaza procesul de dezvoltare personala si de influentare interpersonala, care poate ncepe de la vrsta scolara mica si poate nsoti copilul de-a lungul tuturor etapelor maturizarii sale, pe toata durata scolaritatii. La nivelul colii, n toate aceste cazuri, dirigintele are un rol foarte important. El poate i trebuie s intervin prin terapie educativ, aplicat n colaborare cu profesorii clasei i cu prinii i printr-o strns cooperare cu consilierul educativ din coal.

Principiile activitii educative a dirigintelui precum i componentele i obiectivele acestei activiti sunt menite s ating scopul final al educaiei i anume dobndirea abilitilor necesare pentru a obine un anumit loc de munc.

Astfel, pentru a descrie complet sistemul de nvmnt din societatea bazat pe cunoatere, trebuie s afirmm c mediul n care componentele acestuia se dezvolt i interacioneaz trebuie s fie creativ (creativitatea nglobnd i calitate), principala unitate de msur n plan calitativ fiind aceea de a a dezvolta creativitatea, aspect care rezolv i problema eecului vocaional.

Creativitatea fiind identificat, n societatea bazat pe cunoatere, ca principal problem i totodat ca principal surs de progres, este necesar o reflectare global n ansamblul organizaiilor ce compun respectiva societate (organizaii bazate pe cunoatere). Pe acest fond, se poate trata sistemul de nvmnt ca pe o structur organizaional.n societatea bazat pe cunoatere procesele de nvare au un rol extrem de important, calitatea i intensitatea acestora constituindu-se n izvor de aptitudini generatoare de cunoatere, ele sunt orientate spre creterea capacitii de creaie.Un rol important l are difuzia i generalizarea nvturii n cadrul organizaiilor. Importana respectivului fenomen a creat noi posturi n cadul organizaiilor respectiv cea de mentor sau cea de mediator (gatekeepers), cu rol surs respectiv de propagare a cunoaterii.

Procesele de nvare n societatea bazat pe cunoatere sunt axate pe creativitate, generat att n cadrul interaciunii dintre individ i mediu, precum i n cea dintre individ i individ. Rezultatul interaciunilor de referin va consta n evidenierea contradiciilor, acestea urmnd a se constitui n motor al cunoateri, respectiv n diversificarea cunotiinelor existente la nivelul factorului uman din organizaie.Modelul de referin este cunoscut n literatura de specialitate cu denumirea double loop learning, i este caracteristic organizaiilor ctigtoare.Modelul opozabil, caracteristic organizaiilor perdante, poart denumirea de single loop learning. Modelul single loop learning, caracteristic acelor organizaii care doresc s evite disconfortul ce ar putea fi generat de modificarea de paradigm, prezint ca principale trsturi caracteristice: minimizarea interaciunii dintre individ i mediu n cadrul proceselor de nvare, monotonie, departamentalizarea cunoaterii, nvare n scopul supravieuirii, inexistena reaciilor de tip feed-back.

Se poate spune c coala, familia i comunitatea mpart responsabilitile ce vizeaz copiii, prin suprapunerea sferelor de influen. n acest context, imaginea parteneriatului este ncadrat ntr-un model de pia, al crui scop este s genereze capital. Grupurile investesc n colarizarea copiilor, furnizndu-le elevilor resursele dar i cadrele motivaionale pentru alegerea strategiilor de succes.

Astfel, exist anumite aciuni concrete n care familiile ar trebui s se implice : elaborarea unui program zilnic pentru teme; s citeasc mpreun cu copiii; s permit folosirea televizorului cu nelepciune; s pstreze legtura cu coala; s aprecieze efortul copiilor ludndu-i atunci cnd este cazul; s comunice cu adolescenii,etc. Schimbarea real din coli pornete de fapt din atitudinea prinilor, ei trebuind s fie direct implicai n educarea copiilor. Pe de alt parte, coala trebuie: s ncurajeze familiile i profesorii n stabilirea unor acorduri de nvare; s instruiasc managerii i ceilali membri din conducerea colii; s ofere teme care s-I atrag pe prini; s acorde prinilor dreptul de a lua decizii; s creeze un centru de resurse pentru prini, etc. Comunitatea poate fi puntea ntre aceste dou maluri prini i coal prin derularea unor aciuni de genul : educarea generaiilor viitoare prin voluntariat; s sprijine dezvoltarea copiilor i a familiilor lor; s susin existena unor programe flexibile ale prinilor la locul de munc i a unor programe speciale pentru ca acetia s participe la activitile colare ale copiilor lor; etc.

colile trebuie s priveasc parteneriatele cu familiile ca pe o prim resurs, i nu ca pe un ultim refugiu, n promovarea nvrii i a dezvoltrii. De fapt, colaborarea coal-familie ar trebui stabilit la nivel naional, ca un tip de standard al politicilor i practicilor educative. Chiar termenul de parteneriat este bazat pe premisa c partenerii au un fundament comun de aciune i un spirit de reciprocitate care le permit s se uneasc. mpreun, prini i profesori, pot sprijini parteneriatul prin comportamente de colaborare, planificare i evaluare.

Centrarea pe familie trebuie s devin o parte a structurii comunitii.

Conexiunea coal-comunitate este remarcat n probleme delicate precum abandonul colar, deviana juvenil i integrarea copiilor cu cerine educative speciale.

1.2 Probleme pe care le poate rezolva cercetarea

Cercetarea isi propune sa rezolve probleme ivite la inceputul scolaritatii unui elev (clasa a I-a, an scolar 2014-2015 ). Acestea pot fi enuntate ca: integrarea elevului cu mai mare usurinta in colectivul clasei si , mai tarziu, in societate; creterea performanelor elevului in cadrul procesului instructiv-educativ si extrascolar; identificarea modalitatilor de abordare a problemelor cu care se confrunta zi de zi; dobandirea curajului de a aborda cu calm i incredere situatii noi; constientizarea identitatii de sine ,a respectului de sine , a unicitatii personalitatii sale. responsabilizarea si implicarea parintilor in relatia scoala-familie;2. DEMERSUL TEORETICO - METODOLOGIC AL PROIECTULUI DE CERCETARE

2.1 Problema cercetrii:

Problema care face obiectul acestei cercetri este atitudinea refractara , violenta fizic si verbal a unui elev in timpul programului scolar, la inceputul clasei I, an scolar 2014-2015.

2.2 Definirea obiectului cercetrii:

Domeniul cercetrii este reprezentat de starile de refuz, refractare , de violenta fizica si verbala ale unui copil de 6 ani in timpul unor activitati ludice desfasurate in cadru organizat ,in compania altor copii de aceeasi varsta.

Obiectul cercetrii l reprezint depistarea factorilor generatori ai comportamentului mai sus amintit.2.3 Scopul cercetrii:

Scopul cercetrii este ameliorarea comportamentului elevului, constientizarea de catre acesta a faptului ca un comportament calm, civilizat, binevoitor este calea cea mai eficienta de a rezolva problemele ivite i de a castiga respectul celor din jur.2.4 Obiectivele cercetrii:Cercetarea abordeaz un demers inductiv, de la fapte la generalizri i ii propune urmtoarele obiective:

atragerea familiei in demersul pedagogic ;

depistarea factorilor declansatori ai comportamentelor neadecvate, refractare si violente;

observarea evolutiei interactiunii, comunicarii cu colegii, integrarii in colectivul clasei;

formarea deprinderilor de munc independent si dezvoltarea gndirii,memoriei, atentiei,limbajului, imaginaiei prin varietatea situaiilor crora trebuie s le fac fa;

optimizarea randamentului scolar.

2.5 Ipotezele cercetrii:

daca se va dobandi colaborarea familiei privind abordarea unor comportamente calme, calde, de incurajare a activitatilor pozitive ale copilului, atunci actiunile intreprinse la scoala vor avea continuitate si acasa; daca se va obtine colaborarea tuturor elevilor din clasa, precum si a familiilor acestora, atunci ameliorarea comportamentelor violente va fi mai rapida ; dac se va urmari si analiza fiecare comportament neadecvat, atunci se va depista factorul declansator dupa modelul "cauza-efect" ; daca se va lucra diferentiat, atunci se vor inregistra progrese in randamentul scolar.2.6 Designul cercetrii:Proiectul de cercetare este structurat n dou etape, fiecare dintre acestea coninnd anumite operaiuni, n conformitate cu obiectivele urmrite.

Etapa I

OperaiuniObiective

DiagnozaStabilirea coordonatelor de analiz i identificarea strii de fapt n ceea ce privete comportamentul elevului.

PrognozaEvidenierea i conturarea cauzelor declansatoare a comportamentelor elevului;

Etapa a II-a

OperaiuniObiective

InterveniaAtragerea familiei in demersul pedagogic .Declansarea intentionata si controlata a unor actiuni ce urmaresc cresterea respectului de sine si increderea in fortele proprii;

Atragerea familiilor tuturor elevilor din clasa in demersul propus, prin intermediul Parteneriatului scoala-familie.

EvaluareaEvaluarea rezultatelor experimentului i formularea de concluzii i propuneri teoretice i practice.

Diseminarea rezultatelorDiseminarea rezultatelor cercetrii prin prezentarea public a acestora.

2.7 Metodele de cercetare utilizate

Pe parcursul cercetarii am utilizat urmatoarele metode:

conversatia didactica;

observatia sistematica;

studiul documentelor;

ancheta

analiza i sinteza.

3.DESFASURAREA CERCETARII

NUME : J. DaniDATA NASTERII: 31 MARTIE 2007LOCUL NASTERII : PITESTIDOMICILIU: PITESTUCLASA A II-A

3.1 Familia

Tatal: J.I. - fara loc de munca ,lucreaza cu ziua pentru a-si intretine cei doi copii;

-nivel de studii scoala profesionala;

Mama:J. M. - muncitoare; nivel de studii scoala profesionala.

Sora mai mare : J. E.- eleva clasa aX-a;

Parintii locuiesc impreuna cu cei doi copii. Atmosfera familiala este deseori tensionata, au loc scandaluri ce sunt auzite de catre vecini. Tatal consuma alcool aproape in fiecare zi.Starea de sanatate: elevul nu este inregistrat in evidentele medicului de familie cu vreo boala cronica .

Atmosfera familiala

Din discutiile cu vecinii i cu ceilalti parinti din clasa, am aflat ca Dani este adeseori batut cu pumnii i chiar cu picioarele de catre tatal sau. De asemenea acesta foloseste adeseori un limbaj violent i vulgar. Se spune ca mama ar fi fost violata in adolescenta. n vacanta de dinaintea inceperii clasei a IX-a sora mai mare a fugit de acasa, practicand prostitutia in cateva orase din tara.

3.2 Parcursul educational

Elevul a frecventat cursurile gradinitei doi ani, timp in care s-a adaptat cu greu la program si la cerintele educationale. Socializa cu mare greutate cu colegii, deseori avand reactii violente.

In urma evaluarii initiale , in clasa I, s-au constatat urmatoarele:

I . Procese cognitive superioare

Exprimare defectuasa, cu defecte de vorbire, vocabular limitat , dar dornic sa i se explice atunci cand nu intelege , lipsa de initiativa in comunicare.

Gandirea bazata pe concret, pe real, lipsesc operatiile de analiza si sinteza , abstractizare.

Memoria-mecanica, de scurta durata, reproductiva, "deseneaza " cateva litere fara a le putea denumi, numara mecanic, fara a intelege conceptul de numar natural, recunoaste doar culoarea alb, negru,rosu.

Imaginatia reproductiva.

II. Activitati si procese reglatorii

Motivatia-externa ,reprezentata prin mici recompense .Afectivitatea scazuta, greu abordabil, socializeaza cu greu .

Vointa fara manifestari evidente,mai degraba negativa si refractara.

Atentia-instabila , se concentreaza cu greu, de scurta durata.

III. Personalitatea

Fire introvertita.

Temperament mixt-melancolic-coleric.

Creativitatea scazuta, are nevoie permanent de indicatii , sprijin ,model concret.

IV. Activitati si conduita in colectiv

In familie - fata de sora : colaborare; fata de mama: afectiune, colaborare;

fata de tata: frica, minte pentru a nu fi batut.

In grup- refractar la activitatile de grup, greutate in a comunica,se sustrage de la sarcini, lipsa de initiativa, deseori vorbeste urat, isi loveste colegii, distruge lucrurile pe care acestia nu i le imprumuta. Ca urmare este evitat de acestia in jocurile lor.3.3 Analiza si interpretarea datelor Colectivul clasei II este format din 14 elevi , in urma evaluarii initiale 10 elevi au dobandit calificativ FB, 2 elevi calificativ B, 2 elevi calificativ S. Dintre cei doi elevi cu calificativ S , unul este Dani, care dadea dovada si de un comportament refractar la tot ce insemna activitate didactica si o mare neincredere in fortele proprii .

Primul demers a fost acela de a ma apropia de baiat, de a-i castiga increderea.

Totul a fost bazat pe o interventie directa de tip joc .

interventie de tip jocobiectiv urmarit

-alegerea prietenului preferat-cererea iertarii atunci cand a lovit pe cineva din greseala sau intentionat

-impacarea cu un coleg cu care s-a certatsocializarea cu colegii

-desenarea la tabla in timpul pauzelorfamiliarizarea cu scrierea la tabla

-realizarea de deseneinvatarea culorilor prin asociere(verde ca iarba, albastru ca cerul, etc.)

citirea de povesti, povestirea dupa imagini, dramatizarea, discutii despre diferite comportamente ntalnite n povestisarcinile si regulile clasei

jocuri in aer liber

indreptarea comportamentelor violenteresponsabilizarea , creare unui cadru optim pentru dobandirea increderii in sine, a respectului de sine

posibilitatea de a se afirma prin aptitudini sportive ,pentru castigarea respectului colegilor

Pasul urmator a fost reprezentat de discutiile purtate cu mama , pentru a afla daca elevului ii place la scoala, daca vine cu placere sau obligat la scoala, daca vorbeste acasa despre ceea ce se petrece in clasa.

Mama a cooperat intotdeauna, sprijinindu-l pe baiat, ajutandu-l la teme , impulsionandu-l sa participe alaturi de colegi la activitati scolare si extrascolare , acordandu-i din ce in ce mai multa atentie acasa .

Fiecare comportament violent a fost urmat de o discutie invatator elev mama.

Colaborarea cu mamal a dat rezultate, deoarece Dani o iubeste i tine cont de sfaturile si parerile acesteia. De asemenea colaborarea a vizat modul de continuare a invatarii acasa, modul cum poate fi ajutat.Cu ocazia unei sedinte cu printii, cand mama nu a putut veni, am reusit sa stau de vorba cu tatal, explicandu-i urmarile comportamentelor violente ale parintilor asupra copiilor. Acesta a negat ca l-ar bate pe Dani sau ca ar tipa la el. Nu am insistat, dar la fiecare intalnire am subliniat faptul ca toti copiii au nevoie de afectiunea printilor.Initial, parerea mea era ca Dani a fost dat la scoala prea devreme. Am ntocmit un pentru el un plan de interventie personalizat, care a vizat atat procesele cognitive, cat si pe cele afective.3.4 Plan de interventie personalizat

I. INFORMAII DE BAZ:Numele i prenumele elevului : J. DaniData naterii: 31.03.2007Domiciliul : PitestiTata : J. I. Vrsta: 40 Profesia :muncitor ; Mama: J. M. Vrsta: 37, Profesia: muncitor

Echipa de intervenie: nvtorul de la clas i un profesor psiholog.

Alte persoane implicate in program: familia, colegii de clasa i parintii lor;

Data de elaborare a programului: 16. 02. 2015Durata de desfurarea a programului: 16. 02. 2015 10. 06. 2015

II. STAREA ACTUAL A ELEVULUI

Autonomie personal i social:

- aria de autoservire: elevul are formate deprinderile de igien personal, cunoate mediul ambiant i aciunile din regimul zilnic ( mesele principale, activitatea colar, de joc, de odihn).Prezint carene n comportamentele motrice i n gesturile social-utile de autogospodrire . Refuza sa intre in cabina grupului sanitar pentru a-si rezolva necesitatile fiziologice claustrofobie ? Se mbrac singur i are grij n mare msur de de propria mbrcminte.

- aria de socializare: elevul are o atitudine refractara, uneori violenta, nu s-a acomodat unor reguli colare de grup, nedezvoltnd relaii interpersonale, decat in mica masura. In privina achiziiilor cognitive, progresele au fost minime.Se deplaseaz singur de acas la coal i invers. Comunic cu colegii i cu prietenii att ct s realizeze un climat de desfurare a activitilor comune, dar deseori devine violent, fara un motiv evident.

Psihomotricitate: elevul prezint o coordonare i o stabilitate a gesturilor i micrilor sale corespunztoare unei activiti de nvare eficient, dar ntmpin dificulti n organizarea conduitelor i structurilor perceptiv-motrice de spaiu, lucru ce duce la slaba nsuire a citit-scrisului. Schema corporal este structurat parial corect iar lateralitatea fixat.

Comportament cognitiv:

- limbaj i comunicare: vocabular srac, posibiliti de exprimare reduse, vorbire greoaie, ezitant, ncetinit; nu recunoate literele; n scris apar omisiuni i nlocuiri de grafisme, nu face analiza i sinteza fonematic; face confuzii vizuale ale literelor simetrice ,,b-d,inversiuni de litere, confuzii ntre consoanele surde i sonore ,,p-b.

III. EVALUARE INIIAL

Instrumente folosite n evaluare : fia psihopedagogic, observaia spontan i dirijat, convorbirea individual i de grup, probe curiculare, ancheta etc.

Diagnostic:

- medical: clinic sntos; psihologic: deficit de atenie, percepie slab, labilitate emoional; psihopedagogic:dificulti de nvare - dislexo-disgrafie, discalculie, dificulti de orientare, organizare i structurare spaial; pedagogic: nu face fa cerinelor educaionale; adaptare inferioar la cerinele programei colare pentru clasa a I-a i a curriculumului, citire scriere.

Capaciti-competene- abiliti- lacune- nevoi:

- competene reduse n desfurarea activitilor ludice (nu respect cu strictee regulile jocului i nu duce la capt sarcina didactic ); - capaciti relativ bune de nvare comportamental prin imitaie;- posibiliti reduse de comunicare oral, gestual, expresiv;- nevoia de afeciune, de integrare, de modele socio-umane i de sprijin gradat;- toleran sczut la frustrri, sociabilitate relativ scazuta;- feed- back pozitiv n situaiile de individualizare a sarcinilor de nvare;Intervenii antecedente: elevul nu a mai beneficiat de un program de intervenie personalizat anterior, n nici un domeniu al dezvoltrii sale.

IV . DERULAREA PLANULUI DE INTERVENIE

1. Domeniul de interventie socio-afectiv: integrarea in colectivul de elevi al clasei, socializarea normala cu acestia

Motiv de referinta: eliminarea comportamentelor refractare sau violente ale elevului

Scopul programului de interventie: la sfarsitul programului de interventie, elevul va fi capabil sa socializeze cu toi colegii din clasa, avand un comportament pozitiv, prietenos.

Obiective pe termen scurt:

ameliorarea relatiilor de comunicare cu colegii din clasa:

- eliminarea violentelor de limbaj porecle, injurii

- eliminarea violentelor fizice lovituri, batai etc. - 16.02.2015-16.06.2015;

dezvoltarea relatiilor de prietenie si intrajutorare cu toti colegii din clasa - 16.02.2015-16.06.2015;

Criterii de evaluare

recunoasterea comportamentelor pozitive sau negative ale unor personaje din diferite texte audiate ori citite;

colaborarea activa in cadrul unui grup pentru rezolvarea unei sarcini comune;

recunoasterea propriilor greseli de comportament i formarea deprinderii de a cere scuze pentru acestea ;Modalitati si instrumente de realizare a programului: Parteneriatul scoala-familie: - consilierea membrilor familiei lui Dani;- sprijinul tuturor parintilor elevilor din clasa;

- sprijinul tuturor colegilor din clasa.

Instrumente de evaluare :

fise de observare; produsele activitatilor de grup;

scurte caracterizari orale realizate de colegii si de parintii din clasa.

2. Domeniul de intervenie cognitiv: Limba Romana, citire- scriereMotiv de referint: reducerea dificultatilor de nvtare prin exersarea si dezvoltarea capacitilor instrumentale citit scrisScopul programului de interventie: la sfarsitul programului,elevul va fi capabil s identifice sunetele si literele, s discrimineze, s opereze cu consoanele b-d-p n activitatea de citit- scris fr a face confuzii ntre ele.

Obiective pe termen scurt:

- formarea comportamentului de recunoastere pe cale vizual si auditiva a locului sunetelor si a literelor n cuvinte- 16.02.2015-16.06.2015;

- formarea capacitatii de fixare a sunetelor b-d-p prin citire si sriere n spatiul grafic, (izolat si n cuvinte monosilabice, bisilabice, e.t.c.) -16.04.2015-16.05.2015;- formarea comportamentului de operare cu consoanele b-d-p n activitile de citit-scris, realizand o corelare deplin si permanenta ntre ele;16.04.2015-16.05.-2015;

-implicarea colegilor de clasa in activitatile de

Nivelul de plecare: elevul cunoaste majoritatea sunetelor, dar nu poate face analiza i sinteza fonematic,confund vizual literele simetrice, face inversiuni de litere. Datorit slabei organizri spaiale, elevul ntmpin dificulti n perceperea grafemelor, aadar n actul citirii i cel al scrierii, nelegnd simbolurile grafice fiind insuficient recunoscute.

EVALUARE FINAL--CRITERIAL

Criterii de evaluare minimale:

- s identifice literele, cu accent pe b,d,p prin recunoaterea lor i prin verbalizare;- s discrimineze forma grafemelor b, d, p n orice context ;- s citeasc silabe, cuvinte monosilabice, bisilabice;- s scrie corect, dup dictare cuvinte de doua- trei silabe;

Criterii de evaluare maximale:

- s citeasc propoziii scurte formate din cuvinte care conin literele b,d,p, n diferite poziii;- s transcriescrie texte scurte, formate din propoziii care conin cuvinte n care se afl grafemele b,d,p ;- s citeasc silabisind cuvintele un text scurt (4-6 propozitii) la prima vedere;

Instrumente de evaluare :

- fie de lucru individuale;- probe curriculare;- teste criteriale cu itemi pentru fiecare obiectiv n parte;

4. Evaluarea demersului pedagogicObiective indeplinite de Dani in semestrul I al clasei a II-a:

recunoaste toate literele alfabetului;

citeste pe silabe, dar constient , legand cuvintele ;

reuseste sa scrie relativ corect dupa dictare ;

aduna, scade cu suport concret (betisoare,degete);

indeplineste sarcini de lucru in grup;

canta alaturi de colegi la orele de educatie muzicala si la serbari;

participa la activitati-joc;

solicita sa iasa la tabla, sa raspunda la lectie;

ajuta colegii ;

nu mai este violent.5. ConcluziiOrice demers educational trebuie cladit pe premisa egalitatii sanselor.

Orice copil are dreptul de a i se acorda sanse egale in educatie.

O abordare superficiala, din punct de vedere pedagogic, a "unui copil cu

probleme ", poate duce la insuccese scolare , la instaurarea nesigurantei in fortele proprii, la declinul respectului de sine, la dezvoltarea unor comportamente antisociale.Atentia si afectiunea acordata de cei care l-au inconjurat pe Dani, au determinat schimbari importante in comportamentul lui.Totul a culminat cu cresterea increderii in fortele proprii, a respectului fata de sine si fata de cei din jur.

Principalul instrument utilizat in realizarea planului de interventie a fost Parteneriatul scoala-familie. Succesul demersului pedagogic a fost posibil doar datorita stransei colaborari dintre invatator, elevi si parinti.

BIBLIOGRAFIE

Jinga, I. (1995) . Didactica moderna. Cluj Napoca; Editura Dacia

Revista. (2015). Invatamantul prescolar, nr.1-. , Editura Arlequin

Stan, Liliana. (1994). Cercetarea pedagogic i inovarea n nvmnt, n vol.

Psihopedagogie. Iasi; Editura Spiru Haret

Stoica, Marin. (2002). Pedagogie i Psihologie pentru examenele de definitivare

i grade didactice. Craiova; Editura Gheorghe Alexandru

Manolescu, Marin. (2005). Evaluarea scolara. Metode, tehnici, instrumente. Bucuresti; Editura Meteor press

Voiculescu, Elisabeta. (2001). Factori subiectivi ai evaluarii scolare. Cunoastere si control. Bucuresti; Editura Aramis

Radu, I.T. (2000). Evaluarea in procesul didactic. Bucuresti; Editura Didactica si Pedagogica

Jinga, I. (1996) . Evaluarea performantelor scolare. Buceresti; Editura Afeliu

- 1 -- 19 -