vinul037

PR

INT

ED

BY

PO

INT

MA

X

WINE. LIFE. STYLE

CCooiinnttrreeaauuDDee llaa vviiººiinnaattãã,, llaanneemmuurriittoorruull ttrriipplluu sseecc

DDoossaarr

Dobrogea, vânt ºi secetã

T(o)uareg printre vii

Tradiþii creºtine

Paºtelepe mapamond

Public de calitate la Zilele Vinul.Ro

Constanþa

Petro Vaselo noi vinuri din Banat

3300de vinuri în degustare

Nr. 37 � 2011

PPRRIIMMÃÃVVAARRAA ÎÎNN RROOSSEE

PPRRIIMMÃÃVVAARRAA ÎÎNN RROOSSEE

Distribuþie asiguratã prin InMedio, Poºta Românã ºi

PRIMÃVARA ÎN ROSEvinuri bune la

preþuri speciale

Cezar Ioan

În perioada 14 ºi 22 mai, mai multe terase din Bucureºti vor fi „îmbrãcate“ în roz, într-oacþiune fãrã precedent de popularizare a consumului (responsabil) de vin rose ºi a stilului deviaþã asociat acestui produs.

Astfel, publicul din Capitalã va avea prilejul, pe parcursul celor 9 zile, nu doar sã guste oselecþie reprezentativã de rose-uri la preþuri speciale (la sticlã sau la pahar), ci ºi sã afle despreistoria ºi secretele acestui tip de vin, precum ºi sã încerce diferite asortãri culinare, cu sau fãrãsprijinul unor somelieri. Va exista ºi un „catalog al Primãverii în rose“, care va conþine informaþiidespre toate vinurile participante, iar restaurantele partenere vor propune clientelei propriile sugestii de meniu, pentru cei interesaþi.

Întreaga suitã de evenimente este gânditã ca un spaþiu al experimentului relaxat ºi con-fortabil – nu vor exista taxe de intrare sau seminare cu caracter oficial, ci pur ºi simplu vinuribune la preþuri bune, într-o atmosferã destinsã ºi agreabilã. Serile vor fi animate de momenteartistice, iar consumatorii vor avea posibilitatea de a câºtiga numeroase premii pe durata acþiunii.

Terasele care au confirmat pânã acum participarea sunt: Charme – Str. Smârdan, Margo –Str. Lipscani, Caffe Tabiet – Str. Avrig, Van Gogh – Str. Smârdan

Amãnunte suplimentare despre acest proiect vor fi publicate, în sãptãmânile ce urmeazã,pe site-ul ºi pe profilul de Facebook al revistei.

3www.vinul.ro degustãri • ºtiri la zi evenimente • bloguri

EN

PRIM

EUR

ALCOOLUL CU MODERAÞIE PREVINE DEMENÞA

CCoonnssuummuull mmooddeerraatt ddee aallccooooll pprreevviinnee aappaarriiþþiiaa ddeemmeennþþeeiicchhiiaarr ººii dduuppãã vvâârrssttaa ddee 7755 ddee aannii,, ssee pprreecciizzeeaazzãã îînnttrr--uunnssttuuddiiuu rreeaalliizzaatt ddee oo eecchhiippãã ddee cceerrcceettããttoorrii ggeerrmmaannii,, cciittaatt ddeeppuubblliiccaaþþiiaa WWiinnee SSppeeccttaattoorr.. SSppeecciiaalliiººttiiii ggeerrmmaannii,, pprrooffeessoorrii îînnccaaddrruull ddeeppaarrttaammeenntteelloorr ddee ppssiihhiiaattrriiee ddiinn ccaaddrruull mmaaii mmuullttoorruunniivveerrssiittããþþii ddiinn GGeerrmmaanniiaa,, aauu aajjuunnss llaa ccoonncclluuzziiaa ccãã,, îînnmmeeddiiee,, ccoonnssuummuull zziillnniicc mmooddeerraatt ddee aallccooooll rreedduuccee rriissccuurriilleeddee aappaarriiþþiiee aa ddeemmeennþþeeii ccuu 3300 ddee pprroocceennttee.. „„PPrriinn aacceessttssttuuddiiuu aamm rreeuuººiitt îînn mmaarree mmããssuurrãã ssãã ddeemmoonnssttrrããmm ccãã ccoonn--ssuummuull uuººoorr sspprree mmooddeerraatt ddee aallccooooll eessttee iinnvveerrss pprrooppoorrþþiioonnaallccuu aappaarriiþþiiaa ddeemmeennþþeeii îînn rrâânndduull ppeerrssooaanneelloorr îînn vvâârrssttãã””,, sseessppeecciiffiiccãã îînn ssttuuddiiuu,, ssuubblliinniiiinndduu--ssee ccãã rreezzuullttaatteellee ssee aapplliiccãã ººiiîînn ccaazzuull bboolliiii AAllzzhheeiimmeerr,, oo ffoorrmmãã ssppeecciiffiiccãã ddee ddeemmeennttãã..PPeennttrruu rreeaalliizzaarreeaa aacceesstteeii lluuccrrããrrii eecchhiippaa ddee cceerrcceettããttoorrii aaaannaalliizzaatt eevvoolluuþþiiaa ppssiihhiiaattrriiccãã aa 33..220022 ppeerrssooaannee,, ttiimmpp ddee ttrreeii

aannii.. JJuummããttaattee ddiinnttrree ssuubbiieeccþþii nnuu aauu ccoonnssuummaatt ddeelloocc aallccooooll,, cceeaallaallttãã jjuummããttaattee ffiiiinndd ffoorrmmaattãã ddiinnccoonnssuummaattoorrii mmooddeerraaþþii.. LLaa ssffâârrººiittuull ppeerriiooaaddeeii ddee eexxaammiinnaarree,, 221177 ssuubbiieeccþþii ssuuffeerreeaauu ffoorrmmee ddeeddiiffeerriittee ddee ddeemmeennttãã.. FFoorruummuull ªªttiiiinnþþiiffiicc IInntteerrnnaaþþiioonnaall aa pprreecciizzaatt ccãã ssttuuddiiuull ggeerrmmaann rreepprreezziinnttãã cceeaammaaii rreelleevvaannttãã lluuccrraarree ddee aacceesstt ttiipp ppuubblliiccaattãã ppâânnãã aaccuumm..

ADVERTORIAL

NNoouu pprrooffiill ddee ccoommppaanniiee îînnffiiiinnþþaatt ddee CCrraammaa OOpprriiººoorr ppee FFaacceebbooookk ss--aa llaannssaatt îînn ffoorrþþãã:: uunn pprriimm ccoonn--ccuurrss ccuu pprreemmiiii aa ffoosstt oorrggaanniizzaatt ppeennttrruu pprriieetteenniiii ccaarree ppoosstteeaazzãã aaffoorriissmmee ddeesspprree vviinn ppee „„wwaallll””--uullccoommppaanniieeii,, iiaarr pprrooggrraammuull ddee ffiiddeelliizzaarree vvaa ccoonnttiinnuuaa ººii ppee vviiiittoorr ccuu aacceesstt ttiipp ddee aaccþþiiuunnii ddee aapprrooppiieerreeººii ffiiddeelliizzaarree aa ccoonnssuummaattoorriilloorr.. PPoottrriivviitt rreepprreezzeennttaannþþiilloorr ccoommppaanniieeii,, ssttrraatteeggiiaa aapplliiccaattãã ppeennttrruu aacceessttccaannaall ddee ssoocciiaalliizzaarree ss--aa ddoovveeddiitt uunn ssuucccceess:: llaa nnuummaaii oo ssããppttããmmâânnãã dduuppãã ddeesscchhiiddeerreeaa ooffiicciiaallãã aapprrooffiilluulluuii,, ppeessttee 11..000000 ddee nnooii pprriieetteennii aaii vviinnuulluuii ss--aauu aallããttuurraatt CCrraammeeii OOpprriiººoorr ppee aacceeaassttãã rreeþþeeaa ddeessoocciiaalliizzaarree.. CCaammppaanniiaa ddee pprreemmiiii ppeennttrruu pprriieetteenniiii ddee ppee FFaacceebbooookk vvaa ccoonnttiinnuuaa,, ddaarr vvoorr ffii aannuunnþþaatteeaaiiccii ººii ooffeerrttee eexxcclluussiivvee ddiinnttrree vviinnuurriillee aacceessttuuii pprroodduuccããttoorr..

NOUTÃÞI DIN OPRIºOR: PRIMUL WHITE ZINFANDEL

ROMÂNESC, ROSE-UL CALOIAN ºI TÃMÂIOASA „MIRACOL”

PPrriimmããvvaarraa 22001111 aa ddeebbuuttaattccuu oo llããrrggiirree aa ggaammeelloorr pprree--mmiiuumm aallee CCrraammeeii OOpprriiººoorr::ddoouuãã vviinnuurrii îînn pprreemmiieerrãã aauu

ccoommpplleettaatt ggaammaa CCaallooiiaann,, ooTTããmmââiiooaassãã rroommâânneeaassccãã22001100 ((ddeemmiisseecc)) ss--aa aallããttuurraattggaammeeii „„LLaa CCeettaattee MMiirraaccooll””iiaarr uunn ccuuppaajj ddee CCaabbeerrnneett ccuuMMeerrlloott 22000099 ((sseecc)),,îîmmbbuutteelliiaatt llaa ssttiiccllãã mmaaggnnuummddee 11,,55 lliittrrii -- iinnttiittuullaatt„„VVeessttiittoorr ddee OOpprriiººoorr”” -- aa îînnttrreeggiitt ggaammaa „„CCuuppoollaa

SSaannccttiiss””.. DDiinnttrree nnoouuttããþþii,,cceell ppuuþþiinn uunnaa eessttee

dduubbllãã:: ZZiinnffaannddeell--uull AAllbb CCaallooiiaann22001100 ((1122%% vvoollaallcc,, sseecc)) eessttee nnuuddooaarr nnoouuttaattee îînnggaammãã,, ccii ººii oopprreemmiieerrãã nnaaþþiioo--nnaallãã –– eessttee ppeennttrruu pprriimmaaddaattãã ccâânndd aacceessttssooii ((rrooººuu)) eesstteevviinniiffiiccaatt ((ccaa vviinnaallbb)) îînn RRoommâânniiaa((ee ddiissppoonniibbiillããddooaarr oo eeddiiþþiiee lliimmii--ttaattãã,, mmaaii ppuuþþiinn ddee33..000000 ddee ssttiiccllee))..„„UUnn vviinn eexxoottiicc nnuuddooaarr pprriinn uunniicciittaattee,,ccii mmaaii aalleess pprriinnccoommpplleexxiittaatteeaaaarroommeelloorr ººii aa gguuss--ttuulluuii,, ccuu oo ssttrruucc--ttuurrãã eecchhiilliibbrraattãã ººii ooaacciiddiittaattee bbiinnee iinnttee--ggrraattãã,, îînn ccaarreeaarroommeellee ddee fflloorrii ddeemmããrr ººii vviiººiinn ssee

ccoommpplleetteeaazzãã ccuu uunngguusstt pprrooaassppããtt ººii

sspprriinnþþaarr ddee cciirreeººee aallbbee””.. RRoossee--uull ((1133%% vvooll aallcc,, sseecc)) eessttee,, llaa rrâânndduull ssããuu,,

ppoottrriivviitt pprroodduuccããttoorruulluuii,, „„uunn vviinn pprrooaassppããtt,, aarroommaatt,, vviiooii,, eelleeggaanntt,, ppllããccuutt.. UUnn ccoommppaanniioonn iinnddiissppeennssaabbiill ppeennttrruu oo

dduuppãã--aammiiaazzãã ddee pprriimmããvvaarrãã””.. TTooaattee vviinnuurriillee nnoouu--llaannssaattee ssuunntt ddiissppoonniibbiillee ddee llaa îînncceeppuuttuull lluunniiii aapprriilliiee..

SOMELIERII JAPONEZI ÎN PREMIERÃ ÎN ROMÂNIA

PPeennttrruu pprriimmaa ddaattãã îînn iissttoorriiaa rreellaaþþiiiilloorr rroommâânnoo--jjaappoonneezzee,, rreepprreezzeennttaannþþiiii ssoommeelliieerriilloorr ddiinn JJaappoonniiaa ss--aauu îînnttââllnniitt ccuu ssoommeelliieerriiii rroommâânnii,, îînn ccaaddrruull uunnuuii aammpplluu eevveenniimmeenntt oorrggaanniizzaatt llaa CCeennttrruull ddeeEExxcceelleennþþãã îînn GGaassttrroonnoommiiee ººii TTeehhnnoollooggiiee AAlliimmeennttaarrãã -- AARROOMMAA.. MMaanniiffeessttaarreeaa aa aavvuutt lloocc llaa mmiijjllooccuull lluunniiii aapprriilliiee ººii aa ffããccuutt ppaarrttee ddiinn vviizziittaa ddeelleeggaaþþiieeii FFeeddeerraaþþiieeiiSSoommeelliieerriilloorr ddiinn JJaappoonniiaa îînn RRoommâânniiaa,, ccaarree ss--aa ddeessffããººuurraatt îînn ppeerriiooaaddaa 1100--1166 aapprriilliiee,, vviizziittãã oorrggaanniizzaattãã ddee FFeeddeerraaþþiiaa SSoommeelliieerriilloorr ddiinn RRoommâânniiaa ººii AAssoocciiaaþþiiaa ddee AAffaacceerrii RRoommâânnoo--JJaappoonneezzãã..ÎÎnn ttooaattãã aacceeaassttãã ppeerriiooaaddãã,, rreepprreezzeennttaannþþiiii AAssoocciiaaþþiieeii SSoommeelliieerriilloorr ddiinn JJaappoonniiaa aauu vviizziittaatt pprroodduuccããttoorrii ddee vviinnuurrii ddiinn RRoommâânniiaa ººii aauu ppaarrttiicciippaatt llaa sseemmiinnaarriiii ººii ddeegguussttããrrii oorrggaanniizzaattee ddee FFSSRR..SSccooppuull aacceesstteeii vviizziittee aa ffoosstt aacceellaa ddee aa ccoonnttrriibbuuii llaa pprroommoovvaarreeaa vviinnuulluuii rroommâânneesscc îînn JJaappoonniiaa ººii ddeeaa ccoonnssoolliiddaa rreellaaþþiiiillee ccuullttuurraallee ssii ccoommeerrcciiaallee ddiinnttrree cceellee ddoouuãã þþããrrii ppee aacceesstt ppllaann..

FRÃÞIA VINULUI VINE LA TVR2

ÎÎnncceeppâânndd ddee mmiieerrccuurrii,, 1133 aapprriilliiee,, ddee llaa oorraa2233..0000,, ccaannaalluull 22 aall TTeelleevviizziiuunniiii RRoommâânnee ggããzz--dduuiieeººttee eemmiissiiuunneeaa „„FFrrããþþiiaa VViinnuulluuii””,, ffoorrmmaatt cceeîîººii pprrooppuunnee ssãã aadduuccãã ccuullttuurraa ººii cciivviilliizzaaþþiiaa vviinnuu--lluuii mmaaii aapprrooaappee ddee ssppeeccttaattoorriiii rroommâânnii.. PPrreezzeennttaattãã ddee ffrraaþþiiii AAddrriiaann ººii CCããttããlliinn PPããdduurraarruu,,eemmiissiiuunneeaa eessttee rreeaalliizzaattãã ssuubb ffoorrmmaa uunneeiieexxccuurrssiiii iinniiþþiiaattiiccee îînn lluummeeaa vviinnuulluuii,, îînn ccaaddrruullccããrreeiiaa vvoorr ffii pprreezzeennttaattee mmaaii mmuullttee ppooddggoorriiii,,ccrraammee,, rreessttaauurraannttee ººii bbaarruurrii,, eexxppeerrþþii ººii ssppee--cciiaalliiººttii ssaauu ooaammeennii îînnddrrããggoossttiiþþii ppuurr ººii ssiimmpplluuîînnddrrããggoossttiiþþii ddee vviinn..FFoorrmmaattuull eessttee ccrreeaatt ddee IInnddiiee SSttuuddiioo//AAnnaa--MMaarriiaa CCaaiiaa,, iiaarr eemmiissiiuunneeaa eessttee ffiillmmaattãã ººii mmoonn--ttaattãã ddee AAnnddrreeii GGoorrggaann ((rreeaalliizzaattoorriiii eemmiissiiuunniiiiBBaazzaarr)),, îîmmpprreeuunnãã ccuu VVllaadd MMuurraarriiuu,, ººeeff ddee pprroo--dduuccþþiiee,, ººii DDaann BBããnnuu,, pprroodduuccããttoorr ddeelleeggaatt ddiinnppaarrtteeaa TTVVRR..

RECORD DE VÂNZÃRI PENTRUAMORIM

GGrruuppuull iinndduussttrriiaall ppoorrttuugghheezz AAmmoorriimm aa aannuunnþþaattccãã,, îînn aannuull pprreecceeddeenntt,, aa vvâânndduutt mmaaii mmuulltt ddee 33mmiilliiaarrddee ddee ddooppuurrii îînn îînnttrreeaaggaa lluummee.. AAcceeaassttããcciiffrrãã rreepprreezziinnttãã oo ccrreeººtteerree aa vvâânnzzããrriilloorr ccuuppeessttee 1133%% ffaaþþãã ddee aannuull 22000099 ººii eessttee eecchhiivvaa--lleennttãã ccuu uunn nnoouu rreeccoorrdd ccoommeerrcciiaall aall ffiirrmmeeii ppoorr--ttuugghheezzee.. CCrreeººtteerreeaa aa ffoosstt ppoossiibbiillãã ddaattoorriittãã pprroo--dduuccþþiiiilloorr mmaarrii ddee vviinn ddiinn AAuussttrraalliiaa,, CChhiillee ººiiCCaalliiffoorrnniiaa,, ddaarr ººii ggrraaþþiiee pprriimmiilloorr ttrreeii pprroodduuccãã--ttoorrii mmoonnddiiaallii,, FFrraannþþaa,, IIttaalliiaa ººii SSppaanniiaa,, ccaarree aauucceerruutt mmaaii mmuullttee ddooppuurrii.. CCoonnffoorrmm lleejjoouurrnnaalldduu--vviinn..ccoomm,, cceerreerreeaa ddee ddooppuurrii ddee pplluuttãã ppeennttrruu vviinn

eessttee eessttiimmaattãã llaa 1122 mmiilliiaarrddee ddee bbuuccããþþii aannuuaall,,cceeeeaa ccee îînnsseeaammnnãã ccãã,, îînn mmoommeennttuull ddee ffaaþþãã,,AAmmoorriimm ddeeþþiinnee ppeessttee uunn ssffeerrtt ddiinn ppiiaaþþãã.. LLiiddeerriimmoonnddiiaallii îînn sseeccttoorruull lloorr ddee aaccttiivviittaattee,, ppoorr--ttuugghheezziiii aauu aannuunnþþaatt oo cciiffrrãã ddee aaffaacceerrii ddee 445500ddee mmiilliiooaannee ddee eeuurroo îînn 22001100..

+ =

Valentin Ceafalãu

Dobrogea, ca regiune vitivinicolã, nu s-a ridicat nicio-datã la notorietatea de care s-au bucurat zone precum DealuMare, Drãgãºani, Vrancea Cotnari sau Târnave, singurul sãuatu în aceastã întrecere fiind existenþa Murfatlarului, prilej defalã în perioada comunistã, rãmas acelaºi element impresio-nant ºi dupã ’89. Paradoxal, cu toate cã mai tot timpulaceastã regiune s-a bucurat de promovare intensã datoritãpoziþionãrii sale geografice, potenþialul vitivinicol al Dobrogeinu a reuºit sã fie valorificat în aceeaºi mãsurã cu cel turistic.

Sistemul comunist a creat în Dobrogea adevãraþi coloºide vinificaþie, cu plantaþii de mii de hectare, dar carefuncþionau cu un singur obiectiv: alimentarea centrului de laMurfatlar, locul de unde vinurile româneºti plecau pestehotare.

Perioada ce a urmat Revoluþiei a adus cu sinefãrâmiþarea centrelor vitivinicole, proasta administrare ºiindiferenþa oamenilor ducând la degradarea acestei zone dinpunct de vedere vitivinicol. În acel moment, Dobrogea viticolãpãrea divizatã în douã, cea care urma linia drumului naþional,pe ruta Medgidia, Cernavodã, Murfatlar, Constanþa, zonaprosperã, ºi cea la nord ºi la sud de aceastã linie, Dobrogeasãracã, cu vii ºi combinate lãsate în paraginã. Fãrâmiþareaproprietãþilor a creat un climat propice pentru apariþia investi-torilor în aceastã zonã. Cu toate acestea, miºcãrileinvestiþionale din Dobrogea au avut o dinamicã mai timidãcomparativ cu alte zone. La sfârºitul anilor ’90, începutulanilor 2000, potenþialul Dobrogei începe sã prezinte interes,unul dintre principalele semnale în acest sens reprezentându-lmomentul în care un grup de investitori a preluat pachetulmajoritar de acþiuni al companiei Murfatlar. Treptat, în zonã

încep sã aparã persoane care investesc în fostele IAS-uri,încep sã cumpere plantaþii, dar ºi producãtori de vinuri dinalte regiuni, care, obligaþi de presiunea cererii de pe piaþã, înfi-inþeazã noi plantaþii de viþã de vie.

DEFICIT DE PRECIPITAÞII

Din punct de vedere pedoclimatic, Dobrogea are câtepuþin din toate, dar ºi un uºor deficit de precipitaþii ºi unpotenþial pregnant eolian, vãzute ca mari avantaje, mai alesde cãtre cei interesaþi de culturile bio. Marile areale vitivini-cole ale acestei regiuni sunt Sarica-Niculiþel, cu subarealeleMãcin, Niculiþel ºi Tulcea, Istria-Babadag (Babadag, Istria ºiValea Nucarilor), Murfatlar, formatã din subarealeleCernavodã, Medgidia, Murfatlar, Valu lui Traian, Poarta Alba,Simioc ºi Valea Dacilor, ºi Ostrov, în care intrã viile de laAliman, Bãneasa, Ostrov ºi Oltina.

În nordul Dobrogei, relieful este format dintr-o succe-siune de coline ºi terenuri plane, plantaþiile de viþã de vieavând parte de luminã ºi cãldurã din belºug. Solul are o bunãstructurã ºi fertilitate (roci prehercinice metamorfice ºi sedi-mentare). În sudul regiunii, relieful este mai domol, compara-tiv cu partea nordicã. Predominã depozitele de loess ºi cer-noziom, cu apariþii insulare a calcarelor. Zona este de aseme-nea deficitarã în aprovizionarea cu apã. Climatul este de tipcontinental, cu veri cãlduroase ºi secetoase, ierni moderate,primãveri timpurii ºi toamne târzii, care determinã o mai lungãperioadã de vegetaþie a viþei de vie.

PRODUCÃTORI DE TOATE MÃRIMILE

La fel ca în lunile anterioare, editorii Vinul.Ro au vizitato mare parte din producãtorii dobrogeni, pentru a realiza o

imagine cât mai clarã despre industria vitivinicolã din zonã.Periplul nostru în zonã a început pe litoral, la Domeniile Closdes Colombes, acolo unde ni s-a explicat cum influenþeazãcondiþiile climatice specifice litoralui ºi solul „terra rossa” micaproducþie de vinuri de la Olimp. Au urmat apoi vizite laAlcovin Mãcin, cramã care încearcã sã valorifice mineralitateazonei pentru a defini stilul Aligoteului, la Murfatlar, colosulcare deþine 23% din piaþã ºi care intenþioneazã sã investeascãputernic în calitate, la Sarica Niculiþel, unde investitorii spanioliexperimenteazã atât soiurile specifice regiunii Rioja, dar ºistrategiile asemãnãtoare în viticulturã ºi marketing. Întorºi însudul regiunii, am ajuns la Vinex Murfatlar, unul dintre cei maivechi jucãtori din zonã, dar ºi la ProVitis, divizia de vinuri dinzonã a Jidveiului. În drum spre Domeniile Ostrov, producãtorcare a atins aproape 1200 de hectare de viþã de vie, am vãzutlocul viitoarei crame a grupului de investitori WineRo,prezenþa noastrã în zonã încheindu-se la Vifrana, investiþie deaproape 8 milioane de euro într-o vie ºi cramã eco-biologicã.Mai multe detalii despre oamenii, cramele ºi vinurile dinDobrogea pot fi gãsite în paginile care urmeazã.

VINURI CU ACIDITATE MODERATÃ, MINERALITATERIDICATÃ

Identificarea caracteristicilor comune ale vinurilor dinDobrogea reprezintã un lucru destul de greu de realizatdatoritã diferenþelor de climã ºi sol specifice subregiunilor deaici. În nordul Dobrogei, condiþiile pedoclimatice sunt favora-bile vinurilor albe, care au o aciditate moderatã - mai toateavând nevoie de corecþie în acest sens, ºi o mineralitate ridi-catã. Vinurile roºii au un extract ridicat, din cauza perioadeimari de insolaþie, sunt foarte taninoase, foarte dense, aproapeneprietenoase. În sud, structura solului permite o mai bunãabordare a vinificaþiei la roºii, aceste vinuri fiind mai pri-

Dobrogea, vânt ºi secetã

DO

SAR

/ D

OBR

OG

EA

etenoase, mai catifelate, cu extract aromatic ºi colorant bun. La albe, se simte acelaºi deficit deaciditate.

Aproape 35 de vinuri au intrat în degustarea fãcutã pe aceastã zonã, media punctajelorobþinute de vinurile din Dobrogea fiind de 72 de puncte. Într-un top al producãtorilor dinDobrogea în funcþie de notele acordate de editorii Vinul.Ro vinurilor din aceastã regiune, peprimul loc s-ar situa WineRo, însã acest producãtor a avut în degustare un singur vin îmbuteliat(85 de puncte), urmat de Vifrana, tot cu un singur vin (80 de puncte). Aºa cã pe primul loc sesitueazã Clos de Colombes, cu o medie de 74 de puncte, urmatã de Alcovin Mãcin ( 72,8puncte), Vinex Murfatlar, cu 72,6 de puncte ºi de Murfatlar România, ale cãrui vinuri au avut omedie de 72 puncte. Ceilalþi producãtori au au obþinut urmãtoarele medii: Domeniile Ostrov –70,3 de puncte, iar Viticola Sarica Niculiþel – 68,2 puncte.

((DDiinn ccaauuzzaa ssppaaþþiiuulluuii ttiippooggrraaffiicc rreedduuss nnuu aauu ppuuttuutt ffii ppuubblliiccaattee ttooaattee vviinnuurriillee ddeegguussttaattee.. NNootteellee ddeeddeegguussttaarree ººii ppuunnccttaajjeellee aaccoorrddaattee aacceessttoorraa ppoott ffii ggããssiittee îînn bbaazzaa ddee vviinnuurrii aa ssiittee--uulluuii VViinnuull..RRoo..TTooaattee vviinnuurriillee aauu pprroovveenniitt ddee llaa pprroodduuccããttoorrii..))


DO

SAR

/ DO

BROG

EA

6 www.vinul.ro degustãri • ºtiri la zi evenimente • bloguri

DO

SAR

/ D

OBR

OG

EA

Pentru mulþi, Murfatlar este „gigantul“ ºi atât. Este ceamai mare companie producãtoare de vin din România,cu cele 3100 de hectare de viþa de vie pe care le deþine.Vinurile de la Murfatlar se gãsesc pretutindeni, de lachioºcurile din intersecþii pânã la cele mai preþioaserestaurante. A cere un vin de Murfatlar este, pentrumarele public, aproape un reflex.

Radu Rizea

Evident, de-a lungul timpului au existat suficiente repro-ºuri la adresa producãtorului. Însã ultimii doi ani au adus înfaþã un adevãr de necontestat: retehnologizarea integralã acondus la creºterea semnificativã a calitãþii. În degustãrileVinul.ro, vinurile de peste 70 de puncte de la Murfatlar nu maisunt demult o surprizã.

POVEºTI DE (MULTE) MILIOANE

Povestea noului Murfatlar începe din 2000, când ungrup de investitori au preluat pachetul majoritar de acþiuni alcompaniei în urma unei licitaþii publice. În prezent, gigantul esteformat din douã mari grupuri: Fermele Murfatlar, care se ocupade viþa de vie ºi de producþia de struguri, ºi Murfatlar România,care preia strugurii ºi se ocupã de toatã partea de procesare,pânã la îmbuteliere. Per total, existã 380 de angajaþi perma-nenþi, iar în timpul tãierii viei ºi la cules mai sunt angajaþi cu ziuaîntre 500 ºi 800 de oameni. În vremurile în care nu existaumaºini de recoltat, nevoia de zilieri atingea ºi pragul de 3.000de oameni. Astãzi, existã 9 combine, fiecare acoperind munca aaproximativ 120 de culegãtori.

Procesul de modernizare a început în 2004. Pânã în2009 se cheltuiserã deja, doar pentru tehnologie modernã,peste 11 milioane de euro, dintre care mai bine de jumãtatedin resurse proprii. La aceste cheltuieli s-au adãugat replan-tãrile, în urma cãrora a crescut semnificativ procentul de soiuripentru vinuri roºii. În 2000, la preluarea companiei, structuraviei era de 75% struguri albi ºi 25% struguri roºii, procentulurmând sã ajungã la 58/42 în 2014. 60% din vie a fost deja

întineritã. Proiectele actuale, dacã vor fi urmate întocmai, vorconduce la întinerirea a aproape 90% din suprafaþã. Restul va

fi reprezentat de o suprafaþã specialã, dedicatã exclusiv pro-ducþiei de vinuri de calitate.

Per total, în vie ºi în cramã au fost investiþi, în cei zece anicare au trecut de la privatizare, peste 24 de milioane de euro.În paralel, cifra de afaceri a crescut pânã la 300 de milioane delei pe an. Deºi pare cã s-a încheiat un drum, adevãrul este cãinvestiþiile nu se terminã niciodatã. Echipamentele achiziþio-nate în 2004 sunt încã viabile, evident, însã lumea se schimbã

rapid. Deja, afarã se lucreazã cu electrodializã pentru sta-bilizare tartricã, o modã care pare sã îºi ia avânt rapid ºi care,

dacã se va consacra, va arunca înuitare stabilizarea prin rãcire.

Criza s-a fãcut, evident,simþitã. Creºterea de piaþã din2006-2008 a fost, practic, anulatã

de regresia din 2009-2010. De la o cotã de piaþã maximã de27%, în jurul lui 2006, Murfatlar deþine astãzi „doar“ 23%,rãmânând, totuºi, lider absolut al volumelor.

ÞINTA PUSÃ PE CALITATE

„Nu cred cã a avea producþie mare trebuie sã fie sinonimcu a face vin prost. Dimpotrivã, cred cã atunci când producimult, eºti obligat sã faci mãcar un vin corect“, spune CosminPopescu, directorul general al companiei. Pentru viitorul apro-piat, Murfatlar ºi-a propus deja sã lanseze o linie nouã, de vin-uri premium, dupã ce brandul 3 Hectare s-a stabilizat pe piaþade retail, iar Ferma Nouã ºi-a gãsit niºa de HoReCa. Experi-mentele cu Arezan ºi Fatum a confirmat deja, în anii trecuþi,cã existã ºi posibilitatea de a crea ºi de a vinde vinuri premi-um. În prezent, Murfatlar comercializeazã, printre altele, ºi celmai scump vin vrac din România - 17 lei pe litru. Este una din-tre provocãrile pe care extinderea rapidã a lanþului de retailpropriu - Crama Murfatlar - a fãcut-o posibilã. Cu un conceptlansat în 2010, magazinele Crama Murfatlar au atacat piaþa„de piaþã“, oferind o alternativã la insalubrele magazine de vinvrac din zona pieþelor agroalimentare. Existã deja 53 de astfelde magazine, în aprilie se vor mai deschide încã 20, iar þintapentru finalul de an este de 150 de spaþii de retail. În afarã debrandurile consacrate din retail, sunt scoase la vânzare ºi vin-uri vrac, cu preþuri pornind de la 6 lei pe litru. „Iniþial am þintitdoar oraºe cu peste 100.000 de locuitori, însã rezultatele dinpiaþã ne-au confirmat cã pragul - pentru o afacere sustenabilã- este mult mai jos. Avem magazine care merg bine în oraºeprecum Curtea de Argeº sau Cãlãraºi. Probabil vom aveamagazine în toate oraºele cu peste 50.000 de locuitori“,spune Cosmin Popescu.

Colosul din Dobrogea 23% din piaþa vinului românesc

““NNuu ccrreedd ccãã aa aavveeaa pprroodduuccþþiiee mmaarree ttrreebbuuiiee ssãã ffiiee ssiinnoonniimm ccuu aa ffaaccee vviinn pprroosstt..DDiimmppoottrriivvãã,, ccrreedd ccãã aattuunnccii ccâânndd pprroodduuccii mmuulltt,, eeººttii oobblliiggaatt ssãã ffaaccii mmããccaarr uunn vviinn

ccoorreecctt”” –– CCoossmmiinn PPooppeessccuu,, ddiirreeccttoorruull ggeenneerraall MMuurrffaattllaarr

CCoossmmiinn PPooppeessccuu,, ddiirr.. ggeenn.. MMuurrffaattllaarr,, ssuussþþiinnee ccãã iiddeeeeaa ddeevvoolluumm nnuu oo ccoonnttrraazziiccee ppee cceeaa ddee ccaalliittaattee

DO

SAR

/ DO

BROG

EA

MARE VS. MIC

Când ai asemenea dimensiuni, e posibil sã ai frustrãri?Se pare cã da. „Mi se pare absurd cã toatã lumea discutãdespre volume de parcã ar contrazice, în esenþã, ideea de cal-itate. Avem ºi noi destule medalii, diplome ºi distincþii. Care escala de valori la care ne raportãm? Un argint la un concursinternaþional important este la fel de bun ca un aur la un con-curs mai mic, evident. Dar când avem aur de la toate concur-surile, înseamnã cã avem ºi calitate. ªi nu oricum, pentru cãun vin produs la Murfatlar, care obþine aur, reprezintã 20, 30

sau 50 de mii de litri, nu o mie-douã de sticle. Reuºim sãobþinem calitate, chiar dacã nu ne putem compara cu o cramãmicã, unde fiecare vin este lucrat ºi paralucrat pânã iese exactcum îºi doreºte vinificatorul. Însã e clar, ceva bun ºtim ºi noisã facem. Sunt producãtori care încearcã sã aibã cât maipuþine tratamente în vie ºi intervenþii cât mai mici în vin. Esteexcelent, este demn de laudã, însã cum poþi sã aplici acesteprincipii când ai peste 3.000 de hectare?“.

Un pas mare înainte pentru Murfatlar a fost dezvoltarearapidã a segmentului de distribuþie. Unul dintre motivele pen-tru care sunt tot mai puþine „rateuri“ la raft este ºi viteza decirculaþie: branduri precum „Eticheta Neagrã“ sau „Zestrea“dispar de pe rafturi în 30-40 de zile. „Existã, evident, ºi pro-bleme, mai ales acolo unde depozitarea este prost gestionatã.Când am lansat promoþia «Sticla de un milion», am profitatde oportunitate pentru a înlocui toate sticlele vechi de prindepozitele retailerilor. Am retras de pe piaþã aproximativ20.000 de sticle, unele dintre ele atât de vechi încât purtauîncã reclama la promoþiile «Bani pe viaþã» sau «Acþionar laMurfatlar», adicã de prin 2003-2004“, spune Popescu.

MURFATLAR ROMÂNIA

AAddrreessaa:: SSttrr.. MMuurrffaattllaarr nnrr.. 11,, MMuurrffaattllaarr,, jjuudd.. CCoonnssttaannþþaaTTeell:: 00224411..770066..885500FFaaxx:: 00224411..770066..886622EE--mmaaiill:: ooffffiiccee@@mmuurrffaattllaarr..ccoommSSuupprraaffaaþþaa:: 33..000000 ddee hheeccttaarreeSSooiiuurrii:: SSaauuvviiggnnoonn BBllaanncc,, CChhaarrddoonnnnaayy,, RRiieesslliinngg iittaalliiaann,,FFeetteeaassccãã aallbbãã,, MMuussccaatt OOttttoonneell,, PPiinnoott GGrriiss,, FFeetteeaassccããNNeeaaggrrãã,, CCaabbeerrnneett SSaauuvviiggnnoonn,, PPiinnoott NNooiirr,, MMeerrlloott..

CHARDONNAY 3 HECTARE2008

DDOOCC--CCMMDD MMuurrffaattllaarr1133 %% vvooll.. aallcc..,, sseeccPPrroodduuccããttoorr:: MMuurrffaattllaarr RRoommâânniiaa

Arome tipice soiului, de intensi-tate medie, cãrora timpul le-a maiadãugat ºi niºte senzaþii de miere,cearã ºi flori uscate. Are personalitate,o bunã evoluþie, gustul de citrice,miere ºi unt fiind destul de amãrui-metalic pe final, lucru ce îl trage uºorîn jos.

PPuunnccttaajj:: 7711 ddee ppuunnccttee

CABERNET SAUVIGNON ROSE3 HECTARE 2008

DDOOCC--CCMMDD MMuurrffaattllaarr1122,,55 %% vvooll.. aallcc..,, sseeccPPrroodduuccããttoorr:: MMuurrffaattllaarr RRoommâânniiaa

Culoare rose-coral închisã, la felca nuanþele aromatice ale acestui vin,care par învechite. Gust de gutuiecoaptã ºi mere bãtute, cu finalamãrui-acid, cu ierburi aromatice. Pare cã este la sfârºit de carierã.


FETEASCÃ NEAGRÃ3 HECTARE 2008


Culoare roºu-bordo destul desubþire ºi arome mai închise, dominate la început de o notã iute, care dispare cu timpul, lãsândlocul unor note de gemuri de prune, iarbã uscatã ºi condiment.Gustul subþire porneºte cu niºte senzaþii dulci, care sunt echilibrate de aciditatea foarte ridicatã.


CABERNET SAUVIGNON3 HECTARE 2007


Un Cabernet prietenos, cu aromede ierburi uscate ºi condiment, carese etaleazã înaintea notelor de gem ºistafide. Gustativ este destul de plãcut, suculent, dar subþire, amintindde caisele coapte, cu o aciditate ridicatã, care se simte mai intens în postgust.


CABERNET SAUVIGNONAREZAN 2007

DDOOCC--CCMMDD MMuurrffaattllaarr1122,,55 %% vvooll.. aallcc..,, PPrroodduuccããttoorr:: MMuurrffaattllaarr RRoommâânniiaa

Foarte surprinzãtoare este evoluþiaacestui vin, care în momentul apariþieiera îngreunat de niºte taninuri verzi, dure. Acum, vinul s-a mai rotunjit, s-a mai aºezat atât gustativ,cât ºi olfactiv, cãpãtând arome ele-gante de gemuri dense, frunzã uscatã,caisã confiatã ºi condiment. Pãstrezãtotuºi niºte tonuri vegetale, care con-tribuie la structurã.


CABERNET SAUVIGNONFATUM 2007


Lemn, condimente, ierburi, dulceaþãde prune ºi castane coapte. Aºa seexprimã olfactiv acest Cabernet. Îngurã, aciditatea ridicatã îl face sã parãsubþire, dominând conþinutul taninos,iar în postgust lasã tonuri de vegetale,condiment, cutie de lemn ºi viºineamãrui.


RAI DE MURFATLAR GRANDERESERVA 2001

1111 %% vvooll.. aallcc..,, dduullcceePPrroodduuccããttoorr:: MMuurrffaattllaarr RRoommâânniiaa

Atât culoarea, cât ºi aromele vinuluireflectã foarte frumos vârsta vinului.Olfactiv trimite cãtre miere, cafea, iarbãuscatã ºi dulceaþa de gutuie. Ataculeste destul de direct, dulce, catifelat, cuun echilibru bun zahãr-aciditate. Înpostgust se reflectã niºte senzaþii desmochine, portocalã ºi condiment.


LACRIMA LUI OVIDIU 12

vviinn lliiccoorrooss1155 %% vvooll.. aallcc..PPrroodduuccããttoorr:: MMuurrffaattllaarr RRoommâânniiaa

Aromatic este plãcut, amintind demirosul de capuccino, miere, cearã ºicutie de lemn. În schimb, pe parteagustativã, pare destul de subþire, lemnul îngreunându-l. Este catifelat,cremos, alcoolul fiind foarte bine integrat.




DO

SAR

/ D

OBR

OG

EA

Valentin Ceafalãu

Nordul Dobrogei atrage din ce în ce mai mulþi investitoristrãini în domeniul vitivinicol, cu toate cã la prima vedere,judecând dupã criterii geo-economico-sociale, nu ar pãrea ozonã atractivã din acest punct de vedere. Printre companiilecu capital strãin apãrute aici in ultimii ani se numãrã ºi AlcovinMãcin, societate cu acþionariat mixt româno-bielorus.

Compania a fost înfiinþatã în 2002 de cãtre SergheiCozma, împreunã cu asociatul sãu bielorus, Ihar Lukomski.Primele plantaþii au fost achiziþionate, un an mai târziu, de lafostul IAS Traian, aproximativ 150 de hectare, în apropiere deParcul Naþional Munþii Mãcinului ºi de Rezervaþia SilvicãDealurile Chervantului. Cu toate cã investiþiile iniþiale au fostdestul de mici, la numai doi ani de la înfiinþare, companiareuºeºte sã câºtige o medalie de argint la Muscat du Monde,chiar cu primul vin produs, un Muscat Ottonel dulce, recolta2003. „Când am preluat centrul de vinificaþie, am achiziþionatºi un enolog de la Murfatlar, pe domnul Faic Imsel. În momen-tul în care acesta a vãzut linia de vinificaþie, ne-a întrebat dacãnoi chiar vrem sã facem vinuri...”, povesteºte Serghei Cozma,coproprietarul Alcovin Mãcin.

Programul de investiþii, care se ridicã pânã în acestmoment la valoarea de aproximativ 3 milioane de euro, acuprins atât reînnoirea tehnologiei de vinificaþie, stocare ºiîmbuteliere, dar ºi reconversia plantaþiilor de viþã de vie.Potrivit reprezentanþilor Alcovin, compania exploateazãaproximativ 300 de hectare de viþã de vie, din care 100 dehectare de vie bãtrânã ºi 200 plantaþie tânãrã. Capacitateaactualã a cramei este de 250 de vagoane, din care aproapejumãtate este folositã pentru stocare, dar în doi se intenþio-neazã sã se atingã o capacitate de vinificare pentru 3000 detone de struguri. În prezent, Alcovin produce vinuri din soiurileAligote, Feteascã Regalã, Sauvignon Blanc, Riesling Italia,Merlot ºi Pinot Noir, dar de anul acesta vor intra pe rod ºiparcelele de Feteascã Neagrã, Cabernet Sauvignon, Chardon-nay, dar ºi 6 hectare de Shiraz. „Plantaþia de Shiraz am înfi-inþat-o mai mult experimental, deoarece noi credem cã în

aceastã zonã acest soi poate avea un randament calitativimpresionant”, afirmã Serghei Cozma.

Caracteristicile pedo-climatice ale zonelor în care cei dela Alcovin au plantaþiile de viþã de vie contribuie destul de multla definitivarea stilului de exprimare a vinurilor. Precipitaþiilemedii anuale de 360 l/an ºi structura solurilor - nisipoase pestrat de calcar în plantaþia Cerna ºi cernozimouri, în plantaþiaCarcaliu – fac ca vinurile din portofoliul Alcovin Mãcin sã fiedominate de o mineralitate aparte, atât la vinurile albe, cât ºi lavinurile roºii. Dacã la albe, expresia aromaticã este influenþatãºi de aciditatea medie ºi de mineralitate, roºiile sunt foarte cor-polente, cu mult extract ºi taninuri destul de dure.

În acest moment, structura vânzãrilor la Alcovin Mãcineste de 50% vin îmbuteliat la bag-in-box, 30% îmbuteliat lasticlã ºi 20% vrac, vinurile obþinute fiind livrate atât pe piaþainternã cât ºi pe cea externã, în Polonia, Belarus sau SUA.Brandurile sub care sunt promovate aceste produse sunt:„Curtea Regala“ ºi „Santa Crama“, în curând urmând a filansatã încã o nouã gamã, „Pelegrin“. Investiþiile de la AlcovinMãcin nu vizeazã numai partea de vinificare ºi comercializarea vinurilor. Potrivit acþionarilor companiei, nu este neglijat nicisectorul enoturistic, aici fiind înfiinþate douã puncte turisticeCrama Dobrogeanã ºi Pivniþa lui Terente, ºi nici capitaluluman, cei care lucreazã în cramã fiind în general specialiºtitineri, care reuºesc sã formeze o echipã în ciuda faptului cãreprezintã un mix etnic, printre angajaþii Alcovin numãrându-se români, lipoveni, ruºi, tãtari, turci ºi aromâni.

ALIGOTE CURTEA REGALÃ

DDOOCC--CCMMDD SSaarriiccaa NNiiccuulliiþþeell1122 %% vvooll.. aallcc..,, sseeccPPrroodduuccããttoorr:: AAllccoovviinn MMããcciinn

Nuanþe elegante ºi intense desoc, cremene, caise verzi ºi miez depâine. Un vin viu, plãcut, cu o do-minantã gustativã mineralã, îmbrã-catã de senzaþii de coajã de porto-calã ºi miez de nucã. Postgustul nuare o lungime gustativã, dar esteintens ºi uºor amãrui.


FETEASCÃ REGALÃCURTEA REGALÃ

DDOOCC--CCMMDD SSaarriiccaa NNiiccuulliiþþeell1122 %% vvooll.. aallcc..,, sseeccPPrroodduuccããttoorr:: AAllccoovviinn MMããcciinn

Culoarea acestui vin are o tentãuºor cenuºie, dar nasul este foartefrumos, cu arome explozive demere coapte, caise, cireºe albe ºi ananas. Gustativ este un pic maislab decât olfactiv, fiind mai subþire, corecþia de aciditateoferindu-i o linie constantã. Finalmineral intens.


SAUVIGNON BLANCCURTEA REGALÃ

DDOOCC--CCMMDD SSaarriiccaa NNiiccuulliiþþeell1122 %% vvooll.. aallcc..,, ddeemmiisseeccPPrroodduuccããttoorr:: AAllccoovviinn MMããcciinn

Aromele tipice, de soc, citrice ºiierburi uscate, au o tentã uºor înve-chitã. În gurã pare destul de subþire,corecþia de aciditate se exprimãmai lent, aducând pe final note desâmburi de mãr, cârcei de viþã devie ºi caisã crudã.


MERLOTCURTEA REGALÃ

DDOOCC--CCTT SSaarriiccaa NNiiccuulliiþþeell1133 %% vvooll.. aallcc..,, sseeccPPrroodduuccããttoorr:: AAllccoovviinn MMããcciinn

Culoare roºu-rubiniu, translucidã ºi arome de viºineamãrui, cu unele iuþiri de urzicã crudã. Gustul taninos, cu tonuri de lemn verde, gemuri ºi cacao, este sprijinit de aciditatea ridicatã. Pe final,aruncã senzaþii dulci-minerale ºi de condiment.


ALCOVIN MÃCIN

AAddrreessãã:: ssttrr.. VViittiiccuullttoorrii nnrr..22,, MMããcciinn,, jjuudd.. TTuullcceeaaTTeell:: 00224400..5577..3333..6688EE--mmaaiill:: ooffffiiccee@@ccuurrtteeaarreeggaallaa..rrooSSuupprraaffaaþþãã:: aapprrooxx.. 330000 ddee hheeccttaarreeSSooiiuurrii:: AAlliiggoottee,, FFeetteeaassccãã RReeggaallãã,, SSaauuvviiggnnoonn BBllaanncc,, RRiieesslliinnggIIttaalliiaa,, MMeerrlloott ººii PPiinnoott NNooiirr,, FFeetteeaassccãã NNeeaaggrrãã,, CCaabbeerrnneettSSaauuvviiggnnoonn,, CChhaarrddoonnnnaayy,, SShhiirraazz..

Alcovin – viile dinMunþii Mãcinului

EEcchhiippaa ddee ssppeecciiaalliiººttii ddee llaa AAllccoovviinn MMããcciinn

DO

SAR

/ DO

BROG

EA

Valentin Ceafalãu

În 2001, Anne Marie Rosenberg (foto sus), descendentã aunei familii de vinificatori cu tradiþie în regiunea Champagne,cumpãra lângã staþiunea Olimp proprietatea pe care astãzi ogãsim sub numele Clos des Colombes. Pânã sã ajungã înRomânia a lucrat ca director al uneicrame de lângã Atlanta, SUA, cajurnalist de vinuri ºi a avut chiar ºiun mic magazin de vinuri în Paris.„Sunt dintr-o familie de viticultoridin regiunea Champagne, dar numã simt foarte atrasã de vinurile deChampagne. Dintotdeauna am vrut sã am propria mea cramãºi podgorie”, povesteºte proprietara cramei Clos de Colombes.

Dupã ce a ajuns în România, þarã de care este ataºatãdatoritã faptului cã este un sfert româncã, cu ajutorul profe-sorului Valeriu Cotea, dar mai ales al contelui Guy Tyrel dePoix, om despre care spune cã „a fãcut 80% din munca pen-tru emanciparea vinului românesc”, Anne Marie Rosenbergdevine proprietara terenului pe care se aflã astãzi crama.„Când am venit aici ºi am vãzut proprietatea nu mi-a venit sã

cred. O ruinã! Cu toate acestea am simþit cã aici va fi cramamea. Nu mã întrebaþi de ce? Avea ceva locul acesta”,povesteºte aceasta.

Fãrã putere financiarã mare, proprietara Clos deColombes a început sã investeascã încet în renovarea cramei

ºi în achiziþionarea unei vii lângã oraºul Mangalia. În 2006, ascoate primul vin din soiul Sauvignon Blanc. „Condiþiile în caream scos acest vin nu pot fi comparate cu cele de care dispunazi ºi, chiar ºi aºa, în 2008, Vinul.Ro a cotat acest vin printrecele mai bune vinuri Sauvignon Blanc existente în acelmoment în România”, spune Anne Marie Rosenberg.

În acest moment, crama Clos de Colombes cultivãstruguri pe o suprafaþã de aproximativ 7 hectare, dintre aces-tea 3,5 fiind plantate cu vie tânãrã, restul cu vie bãtrânã.Soiurile din care se vinificã sunt Viognier, Riesling, CabernetSauvignon, Syrah ºi Feteascã albã. Pentru cã suprafaþa de tereneste atât de micã, dar mai ales pentru cã condiþiile pedoclima-tice de aici nu se preteazã pentru anumite soiuri, proprietaramai achiziþioneazã struguri, în special din soiul SauvignonBlanc, din zona Nazarcea sau Cogealac. Pânã acum, întreagainvestiþie a fost evaluatã la aproape 300.000 de euro.

Capacitatea micã a cramei îi permite sã lucreze vinurilecu destulã atenþie, o parte dintre ele fiind fermentate direct înbaricuri de stejar, practicã care aduce un plus de aport aro-matic ºi structural vinurilor, dar care poate reprezenta un peri-col pentru cã se poate întâmpla ca lemnul sã acopere aromelenaturale ale vinului. Nici unul dintre vinurile produse la Clos deColombes, fie roºii, fie albe, nu ies pe piaþã înainte de a statimp de doi ani la maturat în cramã. Unul dintre cele maispectaculoase puncte de la Clos de Colombes, este cramapropriu-zisã, locul unde sunt þinute baricurile de lemn, sãpatãla câþiva metri adâncime în roca de „terra rossa”, tip de solîntâlnit în general în zonele de litoral.

Tipul de viticulturã de aici se apropie foarte mult de stan-dardele bio, însã acest lucru nu prezintã interes pentru AnneMarie Rosenberg. „Nu folosim ierbicide sau pesticide, pentruîngrãºãminte folosim compostul de la hergheliile din zonã, dar nuîmi doresc sã am pe etichetã specificaþia „bio”. La fel de multcum nu îmi doresc sã fac un Sauvignon care sã miroasã a «pipide pisicã». Vreau un Sauvignon cu totul special”, susþine aceasta.Condiþiile climatice contribuie ºi ele la crearea unei caracteristiciaparte a vinurilor: „ Atât marea, sarea, cât ºi soarele ºi curenþii deaer influenþeazã vinurile noastre. Clima de dobrogea este un picmai rece, comparativ cu restul României, via se dezvolta maitârziu, iar toamnele sunt ori ploioase ori foarte târzii”.

În afarã de vie ºi vin, Anne Marie Rosenberg a investit, atâtfinanciar cât ºi emoþional, ºi în dezvoltarea unei pãrþi turistice: unrestaurant ºi trei camere tip „boutique hotel”, numite ºi constru-ite tematic dupã numele vinurilor Terra Rossa, Terra Alba ºiSauvignon Blanc, „Eu mã ocup de restaurant, eu gãtesc, eu mãocupe de clienþi, de camere, de design de marketing, de conta-bilitate. Fac totul cu pasiune! Reþetele sunt creaþii proprii, o adap-tare a bucãtãriei româneºti, cu produsele româneºti pe care legãtesc însã diferit”, spune proprietara Clos des Colombes.

SAUVIGNON BLANC CLOS DE COLOMBES 2008

IIGG CCoolliinneellee DDoobbrrooggeeii1133,,55 %% vvooll.. aallcc..,, sseeccPPrroodduuccããttoorr:: DDoommeenniiiillee CCllooss ddee CCoolloommbbeess

Aromele dominate de lemn trimit mairepede cãtre caise confiate, miere, floride salcâm ºi ciuperci. Gustativ este mi-neral, uºor sãrat, cu unele intensitãþi deciocolatã amãruie ºi scorþiºoarã, ºi finalcondimentat. Nu este foarte energic, dareste elegant ºi bine lucrat.


TERRA ROSSA CLOS DE COLOMBES 2007

IIGG CCoolliinneellee DDoobbrrooggeeii1133 %% vvooll.. aallcc..,, sseeccPPrroodduuccããttoorr:: DDoommeenniiiillee CCllooss ddee CCoolloommbbeess

Pãrþile plãcute: complexul de aromecare trimit rând pe rând cãtre viºine,scorþiºoarã, condiment, cutie de lemn,ciuperci ºi violete, textura catifelatã aatacului. Pãrþile mai puþin plãcute: domi-nanþa lemnului, scurtimea postgustului,taninii uscaþi ºi amãrui.


RIESLING ITALIAN CUVEE RENAISSANCE 2007

1122,,77 %% vvooll.. aallcc..,, sseeccPPrroodduuccããttoorr:: DDoommeenniiiillee CCllooss ddee CCoolloommbbeess

Acest vin a dat prilejul unor discuþiiaprinse în timpul degustãrii lui referitoa-rer la gradul de intervenþie a lemnului învinificare. Vinul merge cumva pe princi-piul ori îl iubeºti, ori îl urãºti. Aromelesale, dominate de cele de lemn, trimitcãtre rodie, vanilie, bananã, miere ºi floriuscate, iar gustul, de altfel catifelat ºi intens, pare destul de greoi, cu toate cã aciditatea este ridicatã.


CLOS DES COLOMBES

AAddrreessaa:: SSttrr.. OOlliimmpp,, CCoomm.. 2233 AAuugguusstt,, JJuudd.. CCoonnssttaannþþaaMMoobbiill:: 00775544..002277..112244,, 00773322..000077..220000TTeell:: 00337744..003333..003333EE--mmaaiill:: ccoonnttaacctt@@cclloossddeessccoolloommbbeess..eeuuWWeebb:: wwwwww..cclloossddeessccoolloommbbeess..eeuuSSuupprraaffaaþþãã:: 77 ddee hheeccttaarreeSSooiiuurrii:: VViiooggnniieerr,, RRiieesslliinngg,, CCaabbeerrnneett SSaauuvviiggnnoonn,, SSyyrraahh ººiiFFeetteeaassccãã aallbbãã


Marea influenþeazã vinurileClos de Colombes

„„NNuu ffoolloossiimm iieerrbbiicciiddee ssaauu ppeessttiicciiddee,, ppeennttrruu îînnggrrããººããmmiinnttee ffoolloossiimm ccoommppoossttuull ddee llaahheerrgghheelliiiillee ddiinn zzoonnãã,, ddaarr nnuu îîmmii ddoorreesscc ssãã aamm ppee eettiicchheettãã ssppeecciiffiiccaaþþiiaa „„bbiioo””.. LLaa ffeell ddee

mmuulltt ccuumm nnuu îîmmii ddoorreesscc ssãã ffaacc uunn SSaauuvviiggnnoonn ccaarree ssãã mmiirrooaassãã aa ««ppiippii ddee ppiissiiccãã»»..VVrreeaauu uunn SSaauuvviiggnnoonn ccuu ttoottuull ssppeecciiaall““

DO

SAR

/ D

OBR

OG

EA

Radu Rizea

În clãdirea fostului IAS din Sarica Niculiþel funcþioneazãastãzi o companie cu acþionari spanioli, veniþi din Rioja pentru arelansa producþia de vinuri de calitate din Dobrogea. Principalulacþionar, Alfonso Cadaval, se trage dintr-o veche familie deviticultori ºi pepinieriºti, proprietari ai Bodegas Perica. Nu este outopie, ci purul adevãr - „peste gard“ de fosta întreprindere s-aaciuat ºi un grup de entuziaºti italieni, care vor sã producã aicivinuri bio, eco ºi biodinamice. Este un tãrâm aparent virgin, lamargine de pãdure, înconjurat de bãtrânii munþi ai Dobrogei. Lacâþiva kilometri de Dunãre, într-o zonã care, cu cevabunãvoinþã, ar putea fi caracterizatã drept o depresiune, s-aconturat un microclimat senzaþional pentru struguri.

Din mastodontul comunist de 1100 de hectare au mairãmas, dupã douã valuri de retrocedãri, doar 400 de hectare.Pe rod sunt doar 121 - 60 de Cabernet Sauvignon, 40 de Merlot,15 de Aligote ºi 6 de Rkatsiteli. Capacitatea de producþie arãmas de 5 milioane de litri, însã nu se mai produc decât celmult un milion. Din hectarele rãmase, majoritatea au fostreplantate sau sunt în curs de replantare. Dupã ultimul val dereplantãri, programate pentru urmãtorul an, vor rãmâne doar 21de hectare de vie veche, plantatã majoritar cu Aligote. Urmândtendinþa generalã a pieþei, parte din strugurii dedicaþi producþieide vinuri albe au fost înlocuiþi cu struguri roºii - CabernetSauvignon, Merlot, Syrah ºi Pinot Noir. Pentru cã frigul se lasã înfiecare toamnã mai devreme decât în restul Dobrogei, existãceva probleme cu maturitatea Cabernetului. În schimb, pentruMerlot, climatul este excelent. Fiind vorba de un acþionar dinRioja, era inevitabil ºi experimentul cu Tempranillo - iar rezul-tatele au fost destul de bune, date fiind similaritãþile de sol ºiclimã: insolaþie foarte bogatã, soluri bãlane cu influenþe debrun-roºcat ºi multã bogãþie de rocã, podgoria fiind amplasatãpractic în lanþul hercinic. În traducere - acumulare foarte uºoarãde zahãr ºi culoare, acumulare greoaie de taninuri ºi aciditate.

Nu e de mirare, deci, cã soiul locului este Aligote-ul.Ignorat în cea mai

mare parte a Europei, ca fiind un vin neutral, aproape inexpre-siv, Aligote-ul ºi-a gãsit aici o expresie deosebitã. Dincolo denotele pãmântos-prãfoase caracteristice, vinul creat aici are odelicateþe rarã, cu accente rustice, însã nu în sensul de „popu-lar“, ci mai degrabã de „inocent“. Se întrevãd deseori aromeflorale ºi chiar urme de fruct, care înnobileazã ºi transformãvinul.

În curând, vor intra pe rod ºi suprafeþele replantate înultimii ani - 60 de hectare de Sauvignon Blanc, câte 40 dehectare de Riesling de Rhin, Chardonnay ºi Pinot Noir, 15hectare de Pinot Gris ºi alte 15 de Syrah. O problemã care seîntrevede deja este, însã, cea a comercializãrii vinurilor. Înprezent, cea mai mare parte din producþie este vândutã vracaltor producãtori de vin, afectaþi de dezastrul din 2010. Intrareaîn retailul modern nu a adus pânã acum vreun beneficiu notabilcompaniei, singurul produs despre care se poate spune cã aavut ceva performanþe fiind vinul vândut ambalat la bag-in-box. Însã, vorba veche a românului, toate la timpul lor...

ALIGOTE SARICA NICULIÞEL

DDOOCC--CCMMDD SSaarriiccaa NNiiccuulliiþþeell1111,,55 %% vvooll.. aallcc..,, sseeccPPrroodduuccããttoorr:: VViittiiccoollaa SSaarriiccaa NNiiccuulliiþþeell

Culoare mai închisã, spre auriu ºiarome minerale, cu unele ascuþimimetalice. Vinul pare uºor îmbãtrânit,rustic, cu senzaþii de citrice, sâmburede caisã, pãmânt ºi ierburi uscate.Finalul continuã în aceeaºi notã cit-ric-mineralã, încadratã de niºte sen-zaþii amãrui, de caisã crudã.


MERLOT SARICA NICULIÞEL

DDOOCC--CCMMDD SSaarriiccaa NNiiccuulliiþþeell1122,,55 %% vvooll.. aallcc..,, sseeccPPrroodduuccããttoorr:: VViittiiccoollaa SSaarriiccaa NNiiccuulliiþþeell

La primul contact pare un vintânãr, dupã care notele olfactiveevolueazã cãtre note tincturoase, debrusture, cafea ºi viºine. Gustativ,dezamãgeºte, nota de amãrealã cecaracterizeazã toatã evoluþia gusta-tivã nu poate fi ascunsã de senzaþiiledulci de gemuri. Taninuri aspre,foarte coapte.


CABERNET SAUVIGNONSARICA NICULIÞEL

1133,,55 %% vvooll.. aallcc..,, sseeccPPrroodduuccããttoorr:: VViittiiccoollaa SSaarriiccaa NNiiccuulliiþþeell

Proba degustatã pare cã are unînceput de oxidare, care a adus niºtenote neplãcute alãturi de tonurile deierburi, vanilie ºi viºine negre. Gustuleste subþire, destul de plat ºi fãrãpersonalitate. A avut potenþial, darîncepe sã îmbãtrâneascã.


CABERNET SAUVIGNON, SYRAH PERGAMENT 2003

1133,,55 %% vvooll.. aallcc..,, sseeccPPrroodduuccããttoorr:: VViittiiccoollaa SSaarriiccaa NNiiccuulliiþþeell

Zahãrul destul de ridicat, cu toatecã vinul ar trebui sã fie sec, îl dezechili-breazã ºi nu se integreazã în con-strucþia gustativã a vinului. Gustul estedestul de dens ºi mineral, cu note dehidrocarburi ºi condiment, însoþite detonuri de coacãze, ardei gras, iod ºi ierburi uscate.


VITICOLA SARICA NICULIÞEL

AAddrreessaa:: NNiiccuulliiþþeell,, jjuudd.. TTuullcceeaaTTeell:: 00224400..554400..009922FFaaxx:: 00224400..554400..009933SSuupprraaffaaþþãã:: 112211 ddee hheeccttaarreeSSooiiuurrii:: CCaabbeerrnneett SSaauuvviiggnnoonn,, MMeerrlloott,, RRkkaattssiitteellii,, SSyyrraahh,, PPiinnoottNNooiirr,, TTeemmpprraanniilllloo..

Sarica Niculiþel sau altã viaþã pentru Aligote

11

DO

SAR

/ DO

BROG

EA

WineRo, vinuri premium din seceta Dobrogei

WINERO SRL

AAddrreessãã:: CCaalleeaa GGrriivviiþþeeii 119944,, SSeeccttoorr 11,,BBuuccuurreeººttiiMMoobbiill:: 00775555WWIINNEERROOTTeell:: 002211..663377..22227733FFaaxx:: 002211..663377..22227711SSuupprraaffaaþþãã:: 8800 ddee hheeccttaarreeSSooiiuurrii:: MMeerrlloott,, CCaabbeerrnneett SSaauuvviiggnnoonn,,FFeetteeaassccãã NNeeaaggrrãã

MERLOT ALIRA 2009

1144,,66%% vvooll.. aallcc..,, sseeccPPrroodduuccããttoorr:: WWiinneeRRoo

Un vin care reuºeºte sã impre-sioneze prin complexitatea sa aro-maticã, o combinaþie armonioasãdintre tonuri sobre de fructe negre(viºine amãrui, coacãze negre ºiprune afumate), lemn afumat ºinuanþele uºor lactate, învelite însenzaþii de vanilie ºi rom, conferãacestui vin o tentã seducãtoare. Înatac, gustul aºezat evolueazã pro-gresiv ºi rotund spre note adânci defragi, migdale, cacao ºi brusture.Punctul maxim de intensitate aro-maticã este atins în partea finalã,unde dominanta condimentatã estecel mai bine subliniatã.


„„PPeennttrruu nnooii aa ffoosstt iimmppoorrttaanntt tteerrrrooiirr--uull.. IIaarr cceell mmaaii iimmppoorrttaanntt aarrgguummeenntt aa ffoosstt aacceellaa ccãã îînnaacceeaassttãã zzoonnãã eexxiissttãã ccaannttiittaatteeaa cceeaa mmaaii mmiiccããddee pprreecciippiittaaþþiiii ddiinn DDoobbrrooggeeaa ((......)) IIaarr aacceesstt lluuccrruu vvaa „„ffoorrþþaa”” vviiþþaa ddee vviiee ººii nnee vvaa ppeerrmmiittee ssããlluuccrrããmm uunn vviinn ccââtt mmaaii ccoommpplleexx”” --

GGhheennaaddiiee BBoobbeeiiccãã..

Iniþial, WineRo ºi-a fãcut intrarea pe piaþã ca unicimportator al vinurilor bulgãreºti de la Bessa Valley,companie care aparþine aceluiaºi grup de investitori. Înscurt timp, datoritã calitãþii portofoliului propus - vinuriintense, complexe, cu personalitate, cu un bun echilibrual componentelor si cu o expunere aromaticã impresio-nantã, asemãnãtoare vinurilor din Bordeaux - WineRo adevenit un reper pentru mulþi dintre pasionaþii de vindin România, realizându-se astfel toate condiþiile pen-tru lansarea proiectului românesc: Alira.

Valentin Ceafalãu

Societatea WineRo a fost înfiinþatã în anul 2006 decãtre Karl-Heinz Hauptmann (co-fondator al companiei ECMîn Cehia ºi fost director al Merrill Lynch London), ConteleStephan von Neipperg (proprietarul câtorva podgorii înBordeaux, incluzând La Mondotte, Chateau Peyreau, ChateauCanon la Gaffeliere ºi Clos de l’Oratoire) si de cãtre enologulfrancez Marc Dworkin, specialist cu o vastã experienþã inter-naþionalã. Implicarea acestora în noul proiect a impus încã dinstart un obiectiv ambiþios: producerea ºi comercializarea devinuri superpremium, comparabile cu nume consacrate deafarã.

În perioada 2007 -2008, cu o investiþie de peste 2,5milioane de euro, este înfiinþatã o podgorie de 80 de hectareîn localitatea Aliman, judeþul Constanþa, unde au fost cultivatesoiurile Merlot, Cabernet Sauvignon ºi Feteascã neagrã. „Loculpentru plantaþia de la Aliman a fost ales de Marc Dworkin.Zona am ales-o fãrã a þine cont de performanþa vinurilor pro-duse aici în acest moment sau de denumirile consacrate alepodgoriilor existente. Pentru noi a fost important terroir-ul. Iarcel mai important argument a fost acela ca în aceastã zonãexistã cantitatea cea mai micã de precipitaþii din Dobrogea.Dacã media anualã de precipitaþii în Dobrogea de Nord este

de 400mm/an, aici media este de aproximativ 300-330mm/an. Iar acest lucru va „forþa” viþa de vie ºi ne va permitesã lucrãm un vin cât mai complex”, afirmã Ghenadie Bobeicã,acþionar ºi administrator al companiei WineRo.

De anul acesta, WineRo a demarat ºi un proiect pentruconstrucþia unei noi crame, în localitatea Rasova, aflatã lacâþiva kilometri de plantaþia de la Aliman. Conform reprezen-tanþilor WineRo, valoarea totalã a proiectului este de 4,7 mi-lioane Euro, din care 2 milioane de Euro reprezintã finanþarenerambursabilã, iar 2,7 milioane Euro reprezintã co-finanþareapentru construcþia cramei. Crama, care va fi gata pentru vinifi-carea recoltei anului 2011, va avea o capacitate de 480 detone, existând posibilitatea de extindere pânã la 700 de tone.Dacã recolta lui 2009 a fost vinificatã la Corcova Roy &Dâmboviceanu, recolta anului 2010 este procesatã la cramaVinex Murfatlar, de cãtre oenologul Cosmin Reaboi, sub aten-ta supraveghere a lui Marc Dworkin. Anul acesta WineRo aanunþat cã va scoate pe piaþã vinurile Alira Merlot 2010 ºiAlira Cabernet Sauvignon 2010, dar ºi un cupaj, dacã vinulevolueazã bine la baricul de stejar.

ALIRA, AMPRENTA LUI MARC DWORKIN

În luna septembrie a anului 2010, WineRo lansa primulvin obþinut în Dobrogea: Alira Merlot 2009, într-o ediþie limi-tatã de 45.000 de sticle. “Numele Alira a evoluat firesc dindenumirile celor douã localitãþi între care ne desfãºurãmactivitatea: Aliman, locul unde se cresc strugurii, ºi Rasova,localitate construim viitoarea noastrã cramã. În ceea cepriveºte stilul de vinificaþie, pot spune cã filosofia este una câtse poate de simplã: vinul bun se poate face numai din struguride calitate! Alira Merlot 2009 se vrea o expresie a condiþiilorprezente în locul unde au fost crescuþi strugurii, dar sigur cãpoartã ºi amprenta vinificatorului. Cine a încercat vinurile dingama Enira poate confirmã cã ºi în Alira existã o “amprentã”

similarã lãsatã de Marc Dworkin”, spunea Ghenadie Bobeicã,în momentul lansãrii vinului.

„Are personalitate, corpolenþã, fructuozitate ºi, cel maiimportant, este un vin echilibrat, prietenos, uºor de bãut, unvin gândit pentru consumator. Acest produs poate fi încadratîn segmentul superpremium, prin prisma calitãþii, la un preþîntâlnit în acest moment la produsele de început al segmentu-lui premium”, descria Marc Dworkin, vinul obþinut din podgo-ria de la Aliman.

www.vinul.ro degustãri • ºtiri la zi evenimente • bloguri


Horia Hasnaº

Ostrov. Pentru cei trecuþi de prima tinereþe aceastãlocaþie este echivalentã cu struguri de masã ºi fructe. Una din-tre fermele mamut ale orânduirii socialiste, care se întindea pe2200 de hectare. Vin? Mai puþin. Doar 100 de hectare eraudestinate viþelor nobile, iar vinul rezultat era cunoscut maimult pe plan local. Au trecut anii, s-au tot schimbat propri-etarii. La finalul mileniului trecut, printre acþionari a apãrut ºiHoria Culcescu. Însã lucrurile stagnau, vinul întârzia sã aparã.Adevãratul moment al renaºterii s-a produs în 2006, când SCOstrovit SA a trecut total în mâinile fraþilor Horia Culcescu ºiOana Belu. A urmat un efort financiar considerabil, de circa 25de milioane de euro, cu scopul declarat de a transforma soci-etatea într-un mare jucãtor pe piaþa de vin a României. ªi nunumai. Cinci programe anuale de reconversie au dus laplantarea a 900 de hectare de vie pentru struguri de vin. Încã200 de hectare vor urma în perioada 2011-2012, la finalulcãreia Ostrovit se va putea lãuda cã va culege struguri pentruvin de pe 1200 de hectare. Adicã de pe mai bine de jumãtate

din suprafaþa pe care o deþine societatea. Restul, pânã la2000 de hectare, se vor regãsi în vii pentru struguri de masã,livezi ºi plantaþii de legume. Proiectul e, însã, mult mai vast ºiprevede ºi o componentã turisticã extrem de dezvoltatã.

LIPNIÞA, PRIMUL LOC LA INVESTIÞII

O asemenea suprafaþã presupune un efort de admi-nistrare considerabil. Este ºi motivul pentru care proprietateaa fost divizatã în douã trupuri, Ostrov ºi Lipniþa. Fiecare cudirectorul lui tehnic, fiecare cu crama lui. Portdrapelul este,deocamdatã, Lipniþa. 850 de hectare de vie, dintre care doar

50 au mai rãmas pentru strugurii de masã. 700 de hectaresunt deja plantate, 100 sunt în pregãtire. Doar 322 de hectareau fost pe rod anul trecut, pentru cã multe dintre vii nu audecât doi ani de viaþã. La finalul lui 2013, însã, peste 700 dehectare, cu un sol brun roºcat pe pat de calcar, preponderentalcalin, vor produce struguri pentruvin. Mai ales alb. Chardonnay, MuscatOttonel, Sauvignon Blanc, FeteascãAlbã, Feteascã Regalã, Pinot Gris ºiRiesling Italian. Doar 180 de hectaresunt destinate, momentan, vinurilorroºii, produse din Cabernet Sauvignon,Merlot, Feteascã Neagrã, Pinot Noir ºimai puþin cunoscutul Rebo. Un soi vig-uros, rudã bunã cu Merlotul, carepoate aduce un plus în structura vin-urilor în care este adãugat.

ªi în domeniul cramelor Lipniþaeste, deocamdatã, pe primul loc. Dincele 5 milioane de euro accesate înurma unui program SAPARD destinatmãririi capacitãþii de stocare ºi achiziþionãrii de echipamentede vinificaþie, cea mai mare sumã se regãseºte aici. În cuve deinox pentru recepþia strugurilor, în zdrobitoare si descior-chinãtoare, în douã prese de mare capacitate, în instalaþia defrig, în vinificatoare, filtre, cisterne ºi linia de îmbuteliere.

Într-o capacitate de stocare de 472 de vagoane numai în inox.O capacitate ce poate creºte în condiþiile în care vechile tancuri de ciment vor fi reabilitate. Nu toate, ci doar cele cuvolum mai mic, îngropate deja în malul de pãmânt careascunde noua cramã.

OSTROV, ÎNTRE VESTIGII ROMANE ºI CRAMAPENTRU VINURI PREMIUM

Trupul Ostrov este mai conservator. Poate ºi din cauzasite-urilor arheologice care abundã în zonã. Vestigii alevechilor aºezãri din jurul castrului roman Durostorum, loc în

care a fost cantonatã Legiunea aXI-a Claudia pe timpul celor douãrãzboaie dacice. Din cele 600 dehectare pe rod pe care le deþinedeocamdatã, doar 320 sunt alo-cate viei. ªi doar circa 200 suntdestinate vinului. Iar din acestea,

70% produc soiuri roºii. Cabernet Sauvignon, Merlot, Syrah ºiFeteascã Neagrã. Sortimentele pentru vinuri albe sunt cevamai numeroase. Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc, FeteascãAlbã, Crâmpoºie ºi Rkatsiteli. Ultimele douã soiuri ocupãsuprafeþe infime deocamdatã - doar douã hectare de

Crâmpoºie -, însã la finalul lui 2012 soiul românesc se varegãsi pe o suprafaþã de 80 de hectare. Crama de la Ostroveste ºi ea impresionantã. Momentan, însã, doar ca volum destocare. 700 de vagoane. A intrat într-un amplu proces demodernizare, inoxul va înlocui treptat vechiul polstif, însã va

CABERNET SAUVIGNON ROSE DOMENIILEOSTROV 2010

DDOOCC--CCMMDD OOllttiinnaa1122,,55 %% vvooll.. aallcc..,, sseeccPPrroodduuccããttoorr:: DDoommeenniiiillee OOssttrroovv

Dacã aportul aciditãþii era mai ridicat,ca sã-l mai învioreze un pic, vinul seînscria în lista roseurilor româneºti me-morabile. Aºa pare un pic greoi. Aromeplãcute de cireºe ºi condimente, cu inten-sitãþi minerale. Atacul se exprimã plãcut,cu senzaþii de cireºe coapte ºi cãpºune. Îngust se simt ºi taninurile uºor verzi.


CABERNET SAUVIGNON CETATEADUROSTORUM 2008

DDOOCC--CCMMDD OOllttiinnaa1122 %% vvooll.. aallcc..,, sseeccPPrroodduuccããttoorr:: DDoommeenniiiillee OOssttrroovv

Un vin cu un caracter destul de popu-lar, mai ales datoritã aromelor de fructeconfiate, gemuri, iarbã crudã ºi mentã.Gustul este destul de subþire, dar pri-etenos, aciditatea fiind echilibratã de sen-zaþii dulci ºi de textura catifelatã. Finaluleste de intensitate medie ºi continuã peaceeaºi linie cu gustul: gemuri ºi vegetale.


Domeniile Ostrov investiþii printre vestigii romane

„„ªªttiiuu ccãã aavveemm ddee lluuppttaatt ccuu oo iimmaaggiinnee nnuu ffooaarrttee ffaavvoorraabbiillãã.. CCrreeaattãã ººii ddee ttrraaddiiþþiiee,, ccaarreessppuunnee ccãã OOssttrroovvuull pprroodduuccee ddooaarr ssttrruugguurrii ddee mmaassãã,, ddaarr ººii ddee uunneellee pprroodduussee nnuu ttooccmmaaii

rreeuuººiittee.. DDaarr nnee--aamm pprrooppuuss ssãã sscchhiimmbbããmm ccââtt mmaaii rreeppeeddee aacceeaassttãã eettiicchheettãã..”” –– AAddrriiaann DDoollgghhiiuu,, ddiirreeccttoorr ddee pprroodduuccþþiiee OOssttrroovv

IIoonneell TTuunn,, OOlliivviieerr BBooccqquueett ººii AAddrriiaann DDoollgghhiinn,, ooaammeenniiii ccuu ccaarree OOssttrroovviitt aattaaccãã sseeggmmeennttuull pprreemmiiuumm


DO

SAR

/ DO

BROG

EA

mai dura câþiva ani. A treia cramã a producãtorului. Una destinatã exclusiv vinurilor premium ºide colecþie. Proiectul a fost demarat ºi, probabil, la sfârºitul anului viitor, noua cramã va scoateprimele vinuri. Va fi construitã în curtea în care fiinþeazã ºi crama Ostrov, dar va avea personali-tate juridicã distinctã. Ca ºi via care o va aproviziona cu strugurii. Aproximativ 50 de hectare,cele mai bune pentru Cabernet Sauvignon, Merlot, Feteascã Neagrã, dar ºi Chardonnay ºiSauvignon Blanc. Pentru o cramã cu o capacitate de maxim 30 de vagoane de vin. Cu inoxuri demaxim 10.000 de litri, cu baricuri, cu salã destinatã învechirii la sticlã. O investiþie estimatã la 1,3 milioane euro.

INVESTIÞIA ÎN CALITATEÎNCEPE CU OAMENI

Efortul financiar pe plan materials-a dovedit însã insuficient. Chiar dacãsocietatea a lansat pe piaþã mai multegame – Cetatea Durostorum, CanarauaFetii, Domeniile Ostrov, Cosa di Vino ºiVinãria Ostrov – impactul nu a fost celaºteptat. Aºa cã a demarat ºi investiþiaîn oameni. Mulþi oameni. Unii au rezis-tat, alþii, nu. Acum, speranþele se leagãde o nouã echipã de management.Româno-francezã. Din iarna acestui anSC Ostrovit are un nou director de pro-ducþie, Adrian Dolghin, ºi un nou con-sultant, Olivier Bocquet. Oenolog de formaþie, primul are o experienþã mai mare în domeniul vermu-tului. Însã potenþialul zonei îl face sã viseze. „ªtiu cã avem de luptat cu o imagine nu foarte favora-bilã. Creatã ºi de tradiþie, care spune cã Ostrovul produce doar struguri de masã, dar ºi de unele pro-duse nu tocmai reuºite. Dar ne-am propus sã schimbãm cât mai repede aceastã etichetã. Deja avemun prim motiv de bucurie, Rose-ul din 2010, care a cules aprecieri peste tot pe unde a fost prezen-tat. Dar ne dorim mai mult. Altfel, toate aceste investiþii nu ºi-ar avea rost ”, spune Adrian. Mult maiimpresionantã este carte de vizitã a lui Olivier, al cãrui nume se leagã de câteva vinuri cu pedigree,Chateau Dignol sau Chateau Le Grand Bois. Olivier pare fascinat de proiectul „Domeniile Ostrov”.Abia a început activitatea ºi vrea sã vadã tot. Într-o fermã pare nemulþumit de densitate. În altã, destadiul tãierilor. Zâmbeºte când vede terasele pe care se lãfãie Chardonnay-ul. Lui, omul obiºnuit sãfacã vinuri mari în micile proprietãþi din Bordeaux, nu-i e fricã de suprafeþele imense ale Ostrovit-ului. Are ºi o soluþie. China. Un Eldorado pentru toþi producãtorii de vin.

DOMENIILE OSTROV – OSTROVIT S.A.

AADDRREESSAA:: ssttrr.. RReeggiieeii nnrr.. 11,, OOssttrroovv,, CCoonnssttaannþþaaTTEELL:: 00224411885577554466FFAAXX:: 00224411885577444466WWEEBB:: wwwwww..oossttrroovviitt..rrooSSUUPPRRAAFFAAÞÞAA:: 11220000 ddee hheeccttaarreeSSOOIIUURRII:: CChhaarrddoonnnnaayy,, MMuussccaatt OOttttoonneell,, SSaauuvviiggnnoonn BBllaanncc,, FFeetteeaassccãã AAllbbãã,, FFeetteeaassccãã RReeggaallãã,,PPiinnoott GGrriiss,, RRiieesslliinngg IIttaalliiaann,, CCrrââmmppooººiiee,, RRkkaattssiitteellii,, CCaabbeerrnneett SSaauuvviiggnnoonn,, MMeerrlloott,, SSyyrraahh,,FFeetteeaassccãã NNeeaaggrrãã,, PPiinnoott NNooiirr ººii RReebboo

Ciocârlia lui Cosmin Zidurean

Cosmin Zidurean scrie ºi rea-lizeazã emisiuni despre vin deaproape zece ani. Mai nou, însã,mânat de dorinþa de a face ºialtceva, Cosmin a trecut de lapoziþia de critic de vinuri, la ceade “criticat”. Împreunã cuGabriela Mariº, a înfiinþat oplantaþie de viþã de vie în zonaMãcinului. Pânã la primele vin-uri, care vor apãrea în 2012, l-am supus pe noul podgoreanla un chestionar despre noua saocupaþie.

Valentin Ceafalãu

Pasiune, pasiune... dar nucumva este o bãtaie de cap înplus?De zece ani scriem despre vin

ºi îi “criticãm” pe cei care-l fac.Este onest ºi provocator sã neexpunem ºi noi criticii ºi sã arãtãmdacã ºtim sã facem ceva. Ne-ainspirat ºi locul. Între munþii Mãcinului ºi Dunãrea Veche, un deal ideal pentru vie dar ºi pentruvânãtoare, pentru zbor cu parapanta. Braþul Dunãrii îndeamnã la pescuit ºi la navigat cu vela. Eun colþ de rai în care ai vrea sã îmbãtrâneºti liniºtit. ªi dacã poþi ºi trãi fãcând ceea ce-þi place, cuatât mai bine. E puþin spus o bãtaie de cap în plus. Sincer, ºi emisiunile tv ºi revista noastrã par oglumã pe lângã efortul constant, consumul nervos ºi fizic pe care-l implicã via.

Cum aþi început?Am început spontan cumpãrând ceva teren ºi arendând restul, pânã la cinci hectare. Efectiv,

am investit banii de concediu. De atunci investim într-una ºi aºteptãm cu mare interes sprijinuleuropean, altfel suntem pe butuci.

Ce soiuri aþi plantat? Putem vorbi de „terroir“, „vinuri de terroir“? Am plantat un hectar de Feteascã Neagrã, unul de Feteascã Albã, unul de Tãmâioasã

Româneascã, unul de Bãbeasca neagrã, jumãtate de hectar de Cabernet Sauvignon ºi jumãtatede Sauvignon Blanc. Evident vrem sã facem vinuri de terroir, însã terroir-ul unui deal pe care nus-a cultivat nimic în ultimii 100 de ani trebuie descoperit. Încercãm sã avem o atitudine „eco-friendly” faþã de plantaþie, fãrã sã ne batem cu cataroiu`-n piept cã facem vinuri eco. Lucrãm viacu mâinile noastre (ºi cu sprijinul vecinilor de la Alcovin Mãcin, dar ochiul stãpânului îngraºã ºivitã ºi strugure), vorbim cu ea, încercãm sã ne cunoaºtem reciproc ºi sã ne împrietenim.

Unde o sã vinificaþi? O sã folosiþi tehnici speciale de vinificaþie?Din toamnã începem un proiect pentru o microcramã. Evident, în mijlocul viei. Încercãm sã

facem vinuri tradiþionale dar ºi sã utilizãm noile tehnologii ºi progresele ºtiinþei. Foloseºti ce vreidin noile descoperiri dar dacã nu le cunoºti înseamnã cã eºti pur ºi simplu prost ºi neinformat, nutradiþionalist. De exemplu, poþi opta pentru drojdii sãlbatice ºi sã nu filtrezi vinul dar nu poþi sãlaºi fermentaþia de capul ei ºi apoi sã te miri cã n-ai arome. Cantitate? Maximul va fi de 30 demii de sticle pe an, un alb, un roºu ºi un roze. Primele încercãri le vom face în toamna lui 2012,evident o cantitate mult mai micã.

V-aþi gândit la un brand pentru noile vinuri?Da, ne-am gândit la un brand, l-am ºi înregistrat. Ne vom chema Crama Ciocârlia din respect

pentru vecinul de baltã (a Brãilei) - Panait Istrati. El scria în motto-ul de la Kira Kiralina: „dacã aº fio ciocârlie, m-aº înãlþa în înaltul cerului, dar nu m-aº întoarce înapoi pe pãmânt, unde oameniiseamãnã grâul, unde oamenii secerã grâul, fãrã nici un rost”. Asta va sta scris pe frontonul crameinoastre.

„„EEvviiddeenntt vvrreemm ssãã ffaacceemm vviinnuurrii ddee tteerrrrooiirr,, îînnssãã tteerrrrooiirr--uull uunnuuii ddeeaall ppee ccaarree nnuu ss--aa ccuullttiivvaattnniimmiicc îînn uullttiimmiiii 110000 ddee aannii ttrreebbuuiiee ddeessccooppeerriitt.. ÎÎnncceerrccããmm ssãã aavveemm oo aattiittuuddiinnee „„eeccoo--ffrriieenndd--llyy”” ffaaþþãã ddee ppllaannttaaþþiiee,, ffããrrãã ssãã nnee bbaatteemm ccuu ccaattaarrooiiuu`̀--nn ppiieepptt ccãã ffaacceemm vviinnuurrii eeccoo””


DO

SAR

/ D

OBR

OG

EA

Radu Rizea

În extremitatea esticã a zonei cu denumire de originecontrolatã Murfatlar, chiar la ieºirea din Cernavodã, îºi împartcurtea douã societãþi - ProVitis ºi Vinex Murfatlar. Prima este,prin acþionariat, o extensie a unuia dintre cei mai mari jucãtoride pe piaþã - Jidvei. Cu o capacitate de producþie de 2.000 detone, ProVitis nu se ocupã decât de vinificaþia primarã. Înfi-inþatã în 2008, compania a achiziþionat 300 de hectare de viede la fostul IAS Cernavodã, însã nu recolteazã, deocamdatã,decât de pe 50 de hectare, restul aflându-se în proces dereplantare. Cea mai mare parte din producþie este asiguratãprin achiziþionarea de struguri de la micii producãtori dinzonã. Sortimentaþia viitoarei podgorii este diversificatã,pãstrând specificul tradiþional al zonei, cu accent pe vinurilealbe - Pinot Gris, Feteascã Albã, Muscat Ottonel, Riesling, pre-cum ºi suprafeþe de Merlot ºi Cabernet Sauvignon,

Situaþia ProVitis este, însã, doar temporarã, anul acestaurmând sã înceapã programul de construcþie ºi tehnologizare a

unei noi crame. Urmând buna tradiþie a ospitalitãþii caracteris-tice acþionarilor de la Jidvei, ProVitis se bucurã deja de un punctde primire a oaspeþilor ºi partenerilor din categoria premium.

În aceeaºi curte cu ProVitis îºi desfãºoarã activitatea ºiunul dintre cei mai vechi jucãtori pe piaþa vinului dinDobrogea - Vinex Murfatlar. Compania s-a nãscut în 1995, înurma privatizãrii IAS Cernavodã prin metoda PAS (Programulpentru Acþionarii Salariaþi). Dintre cele 300 de hectare alecompaniei, 120 de hectare au fost replantate între 1995 ºi1996, iar alte 40 au fost replantate în 2008. Podgoria estedestul de echilibratã din punct de vedere ar sortimentaþiei, cuun mic avantaj în favoarea soiurilor albe - Chardonnay, PinotGris, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Cabernet Sauvignon,Feteasca Neagrã, Merlot ºi Pinot Noir.

Cu o capacitate de producþie de 3000 de tone, compa-nia îmbuteliazã anual între 30 ºi 40% din producþie, mareparte sub brandurile Valul Roman, Castel Hinog ºi Noblesse,iar alte 15-20 de procente sunt vândute ca bag-in-box. VINEX MURFATLAR

AAddrreessaa:: SSttrr.. CCoocchhiirrlleennii 11,, CCeerrnnaavvooddãã,, jjuudd.. CCoonnssttaann??aaTTeell:: 00224411..223366..999955FFaaxx:: 00224411..223377..222222EE--mmaaiill:: ooffffiiccee@@vviinneexxmmuurrffaattllaarr..rrooWWeebb:: wwwwww..vviinneexxmmuurrffaattllaarr..rrooSSuupprraaffaaþþãã:: 330000 ddee hheeccttaarreeSSooiiuurrii:: CChhaarrddoonnnnaayy,, PPiinnoott GGrriiss,, SSaauuvviiggnnoonn BBllaanncc,, MMuussccaattOOttttoonneell,, CCaabbeerrnneett SSaauuvviiggnnoonn,, FFeetteeaassccaa NNeeaaggrrãã,, MMeerrlloott ººiiPPiinnoott NNooiirr..

PROVITIS SERV

AAddrreessaa:: SSttrr.. CCoocchhiirrlleennii 11,, CCeerrnnaavvooddãã,, jjuudd.. CCoonnssttaannþþaaSSuupprraaffaaþþãã:: 330000 ddee hheeccttaarreeSSooiiuurrii:: PPiinnoott GGrriiss,, FFeetteeaassccãã AAllbbãã,, MMuussccaatt OOttttoonneell,, RRiieesslliinngg,,MMeerrlloott ººii CCaabbeerrnneett SSaauuvviiggnnoonn

PINOT GRIS CASTEL HINOG

DDOOCC--CCTT MMuurrffaattllaarr1122 %% vvooll.. aallcc..,, ddeemmiisseeccPPrroodduuccããttoorr:: VViinneexx MMuurrffaattllaarr

Culoare galben pai ºi aromedestul de industriale, cu unele iuþiride sulf. Gustul este mai plãcut, darnuanþa citricã nu se sprijinã pe nimic,continuând ºi în postgustul amãrui.Un vin popular, de ºpriþ.


FETEASCÃ NEAGRÃ NOBLESSE 2009

DDOOCC--CCTT MMuurrffaattllaarr1133 %% vvooll.. aallcc..,, sseeccPPrroodduuccããttoorr:: VViinneexx MMuurrffaattllaarr

Tipicitate excelentã. Aromeleacestui vin amintesc de prunele afu-mate, condiment, frunzã uscatã ºicafea. Un vin intens, viu, dar destulde tânãr, cu aciditate ridicatã, atacuºor sãrat ºi taninuri catifelate. Finalintens, plãcut.


MERLOT VALUL ROMAN 2008

DDOOCC--CCTT MMuurrffaattllaarr1122,,55 %% vvooll.. aallcc..,, sseeccPPrroodduuccããttoorr:: VViinneexx MMuurrffaattllaarr

Arome dulci, de fructe confiate, cuo uºoarã urmã de vanilie ºi toporaºi. Îngust se simte un rest de zahãr, notãaproape dominantã, care îl face sãparã popular. Are corp bun dat detanini, pe final aceºtia contribuind lasenzaþia condimentatã.


Vinari noi ºi vechi la CernavodãProVitis ºi Vinex

PPrrooVViittiiss eessttee eexxtteennssiiaa ddoobbrrooggeeaannãã aa ccoommppaanniieeii JJiiddvveeii

VViinneexx MMuurrffaattllaarr,, uunnuull ddiinnttrree cceeii mmaaii vveecchhii jjuuccããttoorrii ppee ppiiaaþþaa vviinnuurriilloorr ddiinn DDoobbrrooggeeaa,, aarree oo ccaappaacciittaattee ddee pprroodduuccþþiiee ddee 330000 ddee ttoonnee aannuuaall


Când spui Adamclisi primul lucru care îþi vine în minteeste Tropaeum Traiani, celebrul monument comemorativ din sudul Dobrogei. Mai nou, de numeleacestei localitãþi se leagã ºi una apariþia unuia dintre ceimai mari producãtori de vinuri bio din România: Vifrana.

Valentin Ceafalãu

Dobrogea pare un fel de „El Dorado” pentru investitoriicare vor sã îºi plaseze capitalul în plantaþii bio-ecologice.Dacã în nordul regiunii, la Sarica Niculiþel, o companie italianãexperimenteazã potenþialul zonei pentru astfel de plantaþii, însud, viile eco au devenit o obiºnuinþã, printre cei care deþinastfel de plantaþii numãrându-se Staþiunea de CercetãriVitivinicole Murfatlar, Cramele Halewood (45 de hectare) ºinou apãruta cramã Vifrana. Pe lângã pasiunea pentru vin aproprietarului Vasile Frâncu, de profesie avocat maritim, unuldintre principalele motive care au dus la apariþia acesteicrame a fost dorinþa acestuia de a bea vinuri, cât mai naturale.„Am plecat de la început cu ideea sã fac vinuri bio, deoareceam dorit sã beau vinurile mele fãrã sulfiþi cu grãmada, fãrãalte adaosuri de enocieanine, fãrã adaosuri pentru culoare,fãrã alcool exogen ºi alte chestii, precum musturilealcoolizate, în cel mai fericit caz”, motiveazã Vasile Frâncudirecþia spre vinurile bio.

INVESTIÞII DE APROAPE8 MILIOANE DE EURO

Primele investiþii în aceastã afacere le-a fãcut în 2006,când a plantat 6,8 hectare de viþã de vie, înapropierea locului unde se aflã astãzicrama. În 2007, când a apãrut primul ordinprivind reconversia plantaþiilor vitivinicole,proprietarul Vifrana a aplicat la fondurileeuropene, lucru ce i-a permis sã mãreascãplantaþia cu 66 de hectare (în 2007), caapoi în 2008 sã mai planteze încã aproxi-mativ 57 de hectare, investiþia totalã în vieridicându-se la aproximativ 3,5 milioane deeuro. În acest moment în patrimoniulVifrana se gãsesc 130 de hectare de viþã devie, cultivate cu Cabernet Sauvignon, PinotNoir, Feteascã Neagrã, Sauvignon Blanc,Chardonnay ºi Shiraz, soi pe care VasileFrâncu îl considerã „ideal pentru zonã,extrem de valoros ºi de mare potenþialpentru cã îi plac solurile calcaroase ºiînsorite”.

Construcþia cramei - 2.600 de metri pãtraþi, pe douãnivele, îngropatã la 4,5 metri adâncime - a început în lunaaprilie a anului 2010, complexul fiind gata în septembrie, pen-tru recolta aceluiaºi an. Investiþia de 4 milioane euro este jus-tificatã în totalitate: cramã gravitaþionalã cu tehnologie devinificare primarã performantã ºi de ultimã generaþie, recipi-ente de stocare si vinificare care însumeazã o capacitatetotalã de 70 de vagoane, instalaþii de frig ºi de aerisire,aproape 3.000 de baricuri din lemn de stejar, linie de îmbute-liere modernã.

„AVANTAJUL DE A PRODUCE BIONU SE TRADUCE ÎN BANI”

Legat de natura bio a afacerii sale, l-am întrebat peVasile Frâncu ce presupune acest concept in viticulturã. „Nufolosim nici un fel de îngrãºãminte chimice, ierbicide sau pes-ticide. Totul este natural. Facem tratamente cu substanþeconform unui regulament european pentru substanþeleacceptate în culturile ecologice. Nu folosim decât drojdii defermentaþie obþinute pe cale naturalã, nu folosim osmozainversã, tehnici de termo-vinificare sau compuºi pe bazã depotasiu. De asemenea, avem toatã tehnica necesarã care sãne permitã fermentaþie cu temperaturã controlatã, evitãmpompãrile cât se poate de mult, totul fiind prin cãdere gravi-taþionalã”, afirmã proprietarul Vifrana. Orice derogare de lareguli poate costa crama ridicarea certificãrii bio, datã deAustria Bio Guaranty, companie recunoscutã în domeniu lanivel european ºi care are un sistem foarte drastic de control,de la viþã pânã la documentele contabile.

În acest moment, susþine Vasile Frâncu, care este ºipreºedintele al Comisiei de eticã, litigii ºi arbitraj din cadrulOrganizaþiei Naþionale Interprofesionale Vitivinicole, avantajulde a produce vinuri bio nu se traduce în bani, pentru cã seg-mentul de clienþi este foarte mic. Tot vinul produs de Vifranaeste îmbuteliat la sticlã ºi comercializat sub brandul Patrician,atât pe piaþa din România, cât ºi pe câteva pieþe din exterior.

Potrivit lui Vasile Frâncu acest tip de produs are nevoiede o promovare cât mai intensã, pentru ca oamenii sã înþe-leagã ce înseamnã acest concept ºi de ce vinurile costã maimult, ºi de aceea spune pe viitor cã va apela ºi la fondurileeuropene pentru promovare: „Atunci când intri în «piaþa

roºie», aºa cum i se mai spune pieþei vinu-lui, nimeni nu te aºteaptã cu covorul roºu.Din contrã! De aceea, întotdeauna estenevoie de o susþinere a imaginii produsului,mai ales când eºti la început”.

Patrician bio la AdamclisiCABERNET SAUVIGNONPATRICIAN 2009AAddaammcclliissii,, 1133 %% vvooll.. aallcc..,, sseecc

PPrroodduuccããttoorr:: VViiffrraannaa

Aromatic se încadreazã în tiparul acestuisoi, aducând tonuri de caisã confiatã,coacãze negre, ºi condiment, dar în primainstanþã se prezintã destul de sobru, deînchis. Gustul tânãr, abundã de ierburi ºicoacãze, susþinut de aciditatea ridicatã. Un vin cãrnos, cu o evoluþie bunã ºi finalcondimentat.


VIFRANA

AAddrreessaa:: lloocc.. AAddaammcclliissii,, jjuudd.. CCoonnssttaannþþaaTTeell..:: 00224411..555500..774444,, 00224411..555500..774444FFaaxx:: 00224411..555522..992255EE--mmaaiill:: ooffffiiccee@@vviiffrraannaa..eeuu;; ooffffiiccee@@sseerrvviicciiiivviittiiccoollee..rrooSSuupprraaffaaþþãã:: 113300 ddee hheeccttaarreeSSooiiuurrii:: CCaabbeerrnneett SSaauuvviiggnnoonn,, PPiinnoott NNooiirr,, FFeetteeaassccãã NNeeaaggrrãã,, SSaauuvviiggnnoonn BBllaanncc,, CChhaarrddoonnnnaayy ººii SShhiirraazzVVaassiillee FFrrâânnccuu,, pprroopprriieettaarruull VViiffrraannaa,, ccoonnssiiddeerrãã ccãã vviinnuurriillee bbiioo ssuunntt llaa îînncceeppuuttuull

uunnuuii ddrruumm pprroommiiþþããttoorr îînn RRoommâânniiaa


E mare. Bine, nu atât e mare încât sã ghicesc un zâmbetpe chipul lui Radu. Dar la asta ajungem mai târziu. Deo-camdatã încerc sã rememorez întâlnirea cu el. E cât untanc. Masiv, dar echilibrat, degajã o imagine de forþã.Nu ºi de vitezã. E unul dintre fraþii mai mici ai gameiTouareg. Motor de crizã. Diesel, doi litri jumate, doar174 de cãluþi. Or urni poneii ãºtia monstrul care cân-tãreºte aproape douã tone ºi jumãtate? Eppur si muove.Ba chiar se miºcã bine. ªi, culmea, încape pe drum. Nudoar pe autostradã, ci ºi pe ºleaurile din vie, încã mocir-loase în aceastã primãvarã care întârzie sã aparã.

Horia Hasnaº

Am plecat. Pe autostradã zburdã. Sigur, nu þâºneºte. Darcând ajunge la viteza de croazierã, toarce. Leu, nu ghepard. ªi, lacât e de mare, are o stabilitate surprinzãtoare. Pânã ºi Vali erelaxat. El, care obiºnuieºte sã mã cicãleascã mai rãu ca ne-vastã-mea. Cã merg prea repede, cã sunt prea atlet, cã depã-ºesc ca un nebun. Mai protesteazã puþin când trecem deSlobozia. Pânã în Iazu drumul e plin de hârtoape. Nici mãcarsuspensiile de tanc nu fac faþã. E bine, ne trezim. Plus cã, înãun-tru, AC/DC e la putere. Ca DJ, Vali e maniac. „Highway to hell”.Se asorteazã cu ºoseaua, iar noi ne zgâlþâim pe ritm. Sistemulaudio, impecabil. Bon Scott e peste Brian Johnson. În fine, sun-tem ºi noi de acord. Aºa ajungem la bac, în Brãila. Ne-o þine?Cã-i micuþ. ªi te ºi înghesuie prin toate cotloanele. Noroc cusenzorii de parcare, cã n-aº fi vãzut cutia de tablã din spate.

În fine, Dobrogea. Munþii Mãcin sunt în ceaþã. La14.00 suntem la Alcovin. Pauzã pentru Touareg. Ar merge ºi-

un Aligote, dar n-avem parte de prea multã relaxare, pentrucã intervine neprevãzutul. Nu mai mergem peste deal, laSarica Niculiþel, ci la Murfatlar. Adicã vreo 120 de kilometri dedrumuri înguste ºi pline de serpentine. Cã aºa-i în Dobrogea.Exceptând Litoralul, Constanþa-Tulcea ºi Cernavodã – Con-stanþa, toate ºoselele îþi amintesc de serpentinelePredealului. Bat record dupã record. Touareg-ul rezistã. ESP-ul merge din plin. ªi frânele. ABS, EBD... Te miri cã balena sepoate opri atât de repede. Se întunecã, dar farurile fac faþãsituaþiei. Nu-s xenon, dar sistemul adaptiv te ajutã. ªtiþi,farurile alea care iau curba. ªi suspensiile þin. Îl þin ºi pe Radu,cã am fãcut joncþiunea. Noaptea o petrecem în Constanþa.Touareg-ul pe trotuar, noi în faþa unui pahar de Zaraza. XO,ºapte stele...

O nouã zi, o nouã provocare. Plecãm din nou în munþi, laSarica Niculiþel. Dupã Tulcea, spre Galaþi. Lângã Isaccea. 150de kilometri. Radu are probleme. Alungat pe bancheta dinspate, suferã. Nici cu Vali lipit de parbriz nu are loc. Cu sigu-ranþã, cu oameni ca Radu, industria auto ar trebui restruc-turatã din temelii. Prietenul Touareg nu se sinchiseºte. Chiardacã atinge suta în 11,6 secunde, îºi face treaba. În nici douãore suntem la cramã. Se vede Dunãrea, chiar ºi braþul Chilia.Dar e frig. ªi umezealã. Drumul prin vie e cam moale, darTouareg-ul e 4X4. Controlul tracþiunii ajutã. ªi plecãm, încã140 de kilometri, spre Cernavodã. Tot prin Tulcea, cã drumulprin Teliþa e în lucru. Vedem struþii din Topolog , facem stângala Saraiu ºi, dupã alte douã ore, suntem pe malul mãreþei cti-torii. Canalul Dunãre-Marea Neagrã, adicã. Acolo e Vinex

Murfatlar, tot acolo ºi noul punct de lucru al Jidvei-ului. Dar nune oprim. Coborâm spre Ostrov, dar facem o haltã la viile dela Aliman, sã vedem Merlot-ul din care se face Alira. Dinpunct de vedere al drumurilor, Dobrogea de Sud nu diferãprea mult de cea de Nord. Tot serpentine, tot pante, dar ºipiatra cubicã pe ici, pe colo. Iar graba pe asemenea drumuricreºte consumul. Sensibil.

Gata, suntem la Ostrov. Ultima oprire. Vizita e, de fapt,una dublã. Seara ne limitãm la Lipniþa. Cramã modernizatã ºiaproape 1000 de hectare. Vie ºi livadã. E mult. Nu ºi pentruTouareg, care, dacã are motorinã, s-ar bãga ºi la tãieri. Gata, enoapte. „Vaporul” ia o pauzã, eu mai iau un pahar cuSauvignon Blanc 2009. În cinstea Touareg-ului.

Ziua a treia. Încheiem vizitala Ostrov. Cramã, vie, vie, vie,vestigii romane, vie. E frig rãu,

vântul muºcã. Dar climatizarea Touareg-ului e de clasã. Îndouã minute transpiri, dacã vrei... Am terminat. Ura, mergemacasã. Ba nu, mergem la Adamclisi. „Vifrana”, producãtor devinuri bio. Meritã. ªi crama, ºi via ºi vinul. ªi drumul. Deal,vale, curbã, ac de pãr, curbã. Din când în când ºi câte-ofãzãniþã. Dar cu frânele, aþi citit, stãm foarte bine. În fine, s-aterminat. Hai acasã! Pe autostradã simt o uºoarã trepidaþie.O roatã pare cã a pierdut ceva presiune. Explicabil. Am par-curs aproape 1400 de kilometri. „Mai bine mergeai laSalzburg”, îmi spune nevasta, când mã plâng. „Sau laAtena”, îmi zic în gând. Poate la varã. Cu VolkswagenTouareg poþi ajunge oriunde. Asta e impresia pe care þi-olasã. Forþã ºi confort. Ca un Cabernet Sauvignon din gama„Patrician”. Bio.

Drive-test în vie

T(o)uareg în Dobrogea

MMoottoorr ddee ccrriizzãã.. DDiieesseell,, ddooii lliittrrii jjuummaattee,, ddooaarr 117744 ddee ccããlluuþþii.. OOrr uurrnnii ppoonneeiiii ããººttiiaa mmoonnssttrruull ccaarree ccâânnttããrreeººttee aapprrooaappee ddoouuãã ttoonnee ººii jjuummããttaattee??

VIN

UL.RO

/ EV

ENIM

ENT

Vinuri dulci, foie gras ºi jazzîn 1.000 de Chipuri

Cezar Ioan

Formaþia de jazz-swing „Swing en Vogue” a fãcut o fru-moasã încãlzire a publicului la seara de foie gras ºi vinuri de lawine barul 1.000 de Chipuri, dupã care muzica bunã a tãcut,lãsând loc vinului sã se exprime.

În faþa unei audienþe care s-a extins cu paharele înmânã inclusiv pe trotuarul din faþa barului - spre uimireatrecãtorilor care n-au mai vãzut aºa ceva în spateleMitropoliei de pe vremea cozilor la Sfintele Moaºte(exagerãm, fireºte, însã foarte puþin) – au „cântat”, pe rând:

- Tãmâioasã Româneascã La Cetate Miracol 2010,demisec, de la Crama Opriºor. Prezentat chiar de cãtre autorulsãu, Liviu Grigoricã, vinul a stabilit de la începutul serii, prinaromele fine ºi echilibrul gustativ, o stachetã înaltã a calitãþii,enologul fiind ulterior asaltat cu întrebãri din partea degustãtorilor prezenþi;

- Grasa de Cotnari 1987, dulce, de la Vinia Iaºi, i-a luatprin surprindere pe oaspeþi (dintre care unii abia se nãºteau înacel an) prin ansamblul olfactiv onctuos, aproape solemn, devin frumos învechit, dar încã tânãr ºi vioi. Nu doar cei foartetineri au dezbãtut asupra acestui vin, ci ºi cunoscãtorii custate vechi;

- Rieslingul Sirena Dunãrii 2001, dulce, de la Vinarte, astârnit la rândul sãu aplauze! Cei care ºtiau deja acest vin pro-dus într-o ediþie de numai 3.500 de sticle au gãsit reconfir-marea faptului cã e o raritate ce meritã colecþionatã ºi savu-ratã la momente speciale, iar degustãtorii care s-au întâlnitpentru prima datã cu el s-au lãsat cu voluptate seduºi de„cântecul Sirenei”

Cum tema întâlnirii a fost asocierea aromelor vinului cugustul unic al foie gras, cei prezenþi au dezbãtut cu foc, fiecareargumentându-ºi preferinþele personale. ªi, chiar dacã istorianu a consemnat cine a fost câºtigãtor la capitolul atât desubiectiv al gusturilor, cu siguranþã de câºtigat a avut culturavinului, cãci seara s-a prelungit, discuþiile fiind amãnunþite.

„Il grande finale” a venit, înviorãtor ºi nãucitor: ZwackUnicum – digestivul unguresc cu reþetã secretã din 40 deplante – a transformat cãlãtoria gusturilor de la 1.000 deChipuri într-o istorioarã cu happy-end.


VIN

UL.R

O/

EVEN

IMEN

T

Un nou episod de succes din seria acþiunilor de pro-movare a culturii vinului s-a consumat vineri ºi sâmbãta(1-2 aprilie) la Constanþa, la restaurantul CafeCafe dincadrul hotelului Cherica (4*). Boutique-hotelul Cherica,situat la numai 40 de metri de malul mãrii, a asigurat,cu aceastã ocazie, ambianþa distinsã, perfectã pentruorganizarea unui eveniment dedicat civilizaþiei vinului:oaspeþii au regãsit senzaþia ºi parfumul vieþii de odi-nioarã, atmosfera ºi bunul gust al anilor ’30, îmbinatecu eleganþa modernã ºi dotãrile de ultimã orã.

Vinul.Ro

Vineri, producãtorii ºi importatorii expozanþi la ZileleVinul.Ro Constanþa au avut ocazia sã-ºi prezinte vinurilecãtre un grup de proeminenþi oameni de afaceri locali, dincare au fãcut parte nume de rezonanþã precum GheorgheVerioti, Grigore Comãnescu, Nicolae Duºu, Sorin Greavu sauGheorghe Bosînceanu, dar ºi alþii. De la întâlnirea cu civiliza-þia vinului nu au lipsit nici reprezentanþi ai vieþii politice ºiadministrative – prefectul Claudiu-Iorga Palaz fiind una din-tre primele figuri publice care au participat la Zilele Vinul.RoConstanþa, alãturi de primarul din Peºtera, Valentin Vrabie,politicianul Gheorghe Donþu ºi alþii. În mod excepþional, ne-a onorat cu prezenþa ºi Principele ªerban Dimitrie Sturdza,proprietarul Hotelului Cherica, împreunã cu familia sa.

Sâmbãtã, expozanþii s-au bucurat de interesul unui pu-blic numeros, care a umplut în cursul dupã-amiezii grãdinaacoperitã a restaurantului CafeCafe ºi a participat cu entuzi-asm la degustãri. În afarã de vinuri, vizitatorii au avut ocaziasã deguste ºi produsele rafinate ale bucãtãriei franceze im-portate de FinFin Gastronomie (foie gras ºi pulpe de raþãconfiate Bizac, dulceaþã de ceapã) sau de salamurile deSibiu, babicii, ghiudemurile ºi „Cârnaþii foarte buni” Angst. Deasemenea, prin tragere la sorþi, vizitatorii au câºtigat premiiconstând în sticle de vin ºi batoane de Salam de Sibiu Angstdin partea expozanþilor ºi accesorii oferite de parteneriievenimentului, Vinuridecolectie.Ro ºi Accesoriivin.ro.

Au expus la Constanþa: Crama Opriºor, Domeniile DealuMare-Urlaþi, Crama Gîrboiu, Vinfaraalcool.ro, Crama Basilescu,

Public de calitate la ZileleVinul.Ro Constanþa

Corcova Roy & Dâmboviceanu, Cramele Halewood, Montrouge, Domeniile Ostrov, GrammaWines, Vinchile, WineRo ºi Senator Wine

Potrivit lui Daniel Teºuleanu, reprezentantul companiei de distribuþie Parma Euxin ºipartener al evenimentului, Zilele Vinul.Ro la Constanþa au fost “Super!”: “Expozanþi cu vinuribune, nu mulþi oameni din HoReCa, dar spuma clienþilor finali din Constanþa. N-a fost lumemultã, dar a fost concentratã, exact cum trebuia. Pe noi ne-a ajutat sã stabilim contacte cu pro-ducãtori noi ºi sã ne cunoaºtem mai bine… (Evenimentul – nr) a fost de un real ajutor”

PPuunnccttuullppeeVViinn..RRooLLuuccrruurriiBBuunnee..bbllooggssppoott..ccoommFFrroommggrraappeessttoowwiinnee..wwoorrddpprreessss..ccoommVViinnssiipplleecc..wwiinneessppoott..rrooVViinnuullddeedduummiinniiccaa..bbllooggssppoott..ccoommVViinnddiinnpprreessãã..rrooPPiivvnniicceerr..bbllooggssppoott..ccoomm

VViinnuurriippoovveessttiittee..rrooCCiippwwiinnee..bbllooggssppoott..ccoommCCaazzaannccuuvviinn..rrooIInnccããuunnvviinn..bbllooggssppoott..ccoommAArrttiivviinniiuumm..rrooDDeesspprreevviinn..bbllooggssppoott..ccoommFFeetteeaassccããnneeaaggrrããººiimmeerrlloott..wwoorrddpprreessss..ccoomm

EEvveenniimmeennttuull oorrggaanniizzaatt ddee VViinnuull..RRoo ss--aa bbuuccuurraatt ddee ppaarrtteenneerriiaattee ccuu iinnssttiittuuþþiiii mmeeddiiaa rreeccuunnooss--ccuuttee,, pprreeccuumm MMaaggiicc FFMM,, KKiissss FFMM,, BBuurrssaa ssaauu ZZiiuuaa ddee CCoonnssttaannþþaa,, SSppiinn MMeeddiiaa,, HHooRReeCCaaRRoommâânniiaa,, FFoooodd aanndd BBaarr MMaaggaazziinnee,, ddaarr ººii ddee sspprriijjiinnuull eexxttrreemm ddee iimmppoorrttaanntt aall uunneeii iimmpprreessiioo--nnaannttee lliissttee ddee wweebbssiittee--uurrii ccããrroorraa llee aadduucceemm mmuullþþuummiirrii ººii ppee aacceeaassttãã ccaallee:: AAfftteerrhhoouurrss..RRoo,,AAmmeelliiee..RRoo,, BBuuccããttããrreessccuu..RRoo,, CClluubb GGoouurrmmeett,, CCuulliinnaarr..RRoo,, DDeezzvvããlluuiirrii..RRoo,, 99AAMM..RRoo,, VViippSSttyyllee..RRooDDee aasseemmeenneeaa,, ddoorriimm ssãã aadduucceemm mmuullþþuummiirrii ccoommuunniittããþþiiii bbllooggggeerriilloorr ccaarree aauu ffoosstt aallããttuurrii ddeeeevveenniimmeennttuull nnoossttrruu::


În aceastã lunã, gourmet-ulMarius „Costãchel” Cristian(www.costachel.ro) va face untur al obiceiurilor pascale pe globsi ne va face poftã cu douã reþetepentru masa de Paºte, la care vaasocia ºi un vin.

FRANÞA

În Franþa, nu se trag clopotele începând din Joia Mare ºipânã în Sâmbãta Mare. Se spune cã au fost trimise la Roma,de unde se vor întoarce în noaptea de sâmbãtã spreduminicã, încãrcate cu bunãtãþi pentru cei mici. Duminicã,dupã mesa pascalã ºi cãutarea ouãlor ascunse în grãdinã,familia se reuneºte în jurul mesei, de pe care nu lipseºte friptura de miel. În anumite regiuni franceze, se spune cãiepuraºul este cel care cautã ouãle prin grãdinã ºi le aduce încuiburile pregãtite de copii în ajun.

ITALIA

ªi în Italia, friptura de miel este tradiþionalã, dar se maiadaugã ºi Colomba di Pasqua, sau Colomba Pasquale, o prãjiturã din aluat de cozonac, în formã de porumbel, plinã de fructe confiate ºi asociatã Paºtilor la fel cumPanettone e nelipsit la Crãciun. Cât despre fripturã, ea semãnâncã doar duminica, lunea fiind rezervatã ieºirilor la iarbã verde cu familia.

PENINSULA IBERICÃ

În Spania ºi Portugalia, se organizeazã, în SãptãmânaMare, mai multe procesiuni ºi reprezentaþii teatrale, pregãtitecu luni bune înainte. Iar de pe masa spaniolilor nu lipseºteniciodatã Mona de Pascua, o prãjiturã asemãnãtoare cubrioºele, decoratã de obicei cu ouã vopsite (sau, mai modern,cu ouã de ciocolatã). Se ciocnesc ouãle, dar de fruntea alteipersoane, iar pe lângã miel se mãnâncã iepure, paella ºi,fireºte, se bea vin.

MAREA BRITANIE

În Marea Britanie, (dar ºi în Statele Unite) nu semãnâncã miel, ci jambon, porcul fiind un semn al norocului.

Ouãle de Paºti sunt ºi ele prezente, fiind ºi un pretext pentrudiverse jocuri. Copii merg din casã în casã (cam ca deHalloween) ca sã cearã dulciuri.

PENINSULA SCANDINAVÃ

ªi în Finlanda copii merg pe la vecini, deghizaþi, de obi-cei, în femei bãtrâne sau chiar în vrãjitoare. Sunt rãsplãtiþi cubomboane ºi cu ciocolatã iar aceastã tradiþie (Virpominen)vine de la credinþa cã duhurile ºi vrãjitoarele îºi fac apariþiaîntre Vinerea Mare ºi noaptea de Paºti. Aceastã credinþã este,de fapt, relativ comunã tuturor þãrilor nordice, la fel ca ºiaceea cã trebuie sã te scoli foarte devreme în ziua de Paºtipentru a vedea Soarele dansând. Din acest motiv, culoareagalbenã este cea mai folositã pentru decoraþiunile pascale.

POLONIA

În schimb, în Polonia, apa este elementul cel mai impor-tant. În a doua zi de Paºti, prietenii se stropesc între ei cu apã,pentru spãlarea pãcatelor. Din aceastã cauzã, ziua mai ecunoscutã ºi ca Smigus-Dyngus, lunea udã. O altã tradiþiepolonezã este ca ouãle sã nu fie doar vopsite, ci ºi decoratecu fire de lânã.

RUSIA

În Rusia, ouãle dominã sãrbãtoarea, atât vopsite simplu,cât ºi încondeiate. De mâncat se mãnâncã, desigur, miel, darºi ºuncã, iar dulciurile sunt reprezentate de kulich (care e unfel de cozonac) ºi de paskha (pasca ruseascã, fãcutã dinbrânzã de vaci).

GRECIA

În Grecia, se mãnâncã în mod tradiþional, pe lângã ouã,fripturã de miel (sau ied) ºi magiritsa (o ciorba fãcutã din

Tradiþii creºtine de Paºti pe mapamondTOBIA GRACIANO, RIOJA DOC, 2007

PPeennttrruu cceeii ccaarree nnuu ººttiiuu,, GGrraacciiaannoo eessttee uunn ssooii ddee ssttrruugguurrii rrooººiiii,,oorriiggiinnaarr ddiinn RRiioojjaa.. NN--aarree nniiccii ppee ddeeppaarrttee rrããssppâânnddiirreeaa lluuiiTTeemmpprraanniilllloo ((aattiinnggee ddooaarr 11%% ddiinn pprroodduuccþþiiee)),, ddaarr eessttee ffooaarrtteeiimmppoorrttaanntt ppeennttrruu ccuuppaajjee.. CChhiiaarr ddaaccãã eessttee ffoolloossiitt îînn pprrooppoorrþþiieemmiiccãã,, aadduuccee ccuu eell ccuullooaarree,, aacciiddiittaattee,, aarroommãã ººii ssppoorreeººttee ººaannsseelleeddee mmaattuurriizzaarree ((ccaa ssãã nnuu zziicc îîmmbbããttrrâânniirree)) ffrruummooaassãã aa vviinnuulluuii..AAcceesstteeaa ffiiiinndd zziissee,, nnuu--mmii rrããmmâânnee ddeeccââtt ssãã ddeedduucc ccãã vviinnuull ããssttaa

rreepprreezziinnttãã,, cchhiiaarr ººii ppeennttrruu ssppaanniioollii,, oorraarriittaattee.. ((......)) AAllttmmiinntteerrii,, îînn ppaahhaarr ggããssiimmttoott uunn vviinn rruussttiicc ((ccaarraacctteerriissttiiccãã ssuubb--lliinniiaattãã ooaarreeccuumm ººii ddee ffaappttuull ccãã nnuu ee ffiill--ttrraatt)),, ddaarr ddee oo mmaarree eelleeggaannþþãã.. CCaarreeîînncceeppee îînnccãã ddee llaa ccuullooaarree,, uunn rrooººuuiinntteennss,, ccuu nnoottee vviioollaacceeee.. UUnn nnaass ffrruu--mmooss ººii ccoommpplleexx,, ddiinn ccaarree sseeddeettaaººeeaazzãã nniiººttee nnoottee mmeennttoollaattee,,uurrmmaattee ddee ffrruuccttee rrooººiiii,, uunn ssttrroopp ddeeppiippeerr ººii ppaarrccãã nniiþþiiccãã vvaanniilliiee ((nnoorrmmaall,, aaffoosstt þþiinnuutt 1100 lluunnii îînn bbaarriiccuurrii nnooii ddee ssttee--jjaarr,, vvaaii!!,, uunngguurreesscc)).. GGuussttuull vviinnee ppeerrffeeccttîînn pprreelluunnggiirree,, ccuu aacceelleeaaººii ffrruuccttee rrooººiiii,,ttaanniinnii eexxaacctt ccââtt ssãã nnuu ssuuppeerree ººii,, ppeesstteettooaattee,, oo mmaarree sseennzzaaþþiiee ddee pprroossppeeþþiimmee..EE ccââtt ssee ppooaattee ddee rroottuunndd vviinnuull ããssttaaddaarr,, aatteennþþiiee!!,, nnuu ee nneetteedd ccaa oo bbiillãã ddeebbiilliiaarrdd,, ccii aarree oo ggrrooaazzãã ddee mmiiccii aassppee--rriittããþþii,, ttaarree ppllããccuuttee,, ccaarree ssee ccoomm--pplleetteeaazzãã rreecciipprroocc ddee mmiinnuunnee.. CCââttddeesspprree ffiinnaall,, ee lluunngg ccââtt oo zzii ddee ppoosstt((eeii,, hhaaii,, ccuu ddeezzlleeggaarree llaa ppeeººttee!!)) ººii tteeîînnddeeaammnnãã ssãã--þþii mmaaii ttoorrnnii rreeppeeddee aall

ddooiilleeaa ppaahhaarr.. CCee mmii--aa ppllããccuutt cceell mmaaii mmuulltt llaa vviinnuull ããssttaa ee ccããººttiiee ssãã vvoorrbbeeaassccãã ccuu ttooaattãã lluummeeaa.. AArree ººii „„dduuccãã--ss--aarr ppee ggââtt””,,aarree ººii ccoommpplleexxiittããþþii iinntteerreessaannttee ppeennttrruu ccuunnoossccããttoorrii ººii,, mmaaii aalleess,,ddeemmoonnssttrreeaazzãã ccãã nnuu--þþii ttrreebbuuiiee cciinnee ººttiiee ccee mmaarrii ssooiiuurrii ppeennttrruu aaffaaccee vviinnuurrii mmeemmoorraabbiillee ((9911 ddee ppuunnccttee PPaarrkkeerr,, îînn ccaazz ccãã vvããiinntteerreesseeaazzãã,, pplluuss ssiittuuaarreeaa îînnttrree pprriimmeellee 5500 ddee vviinnuurrii ddiinn RRiioojjaa))CCuu ccee--ll ppoottrriivviimm?? PPããii,, ººii ddaattoorriittãã pprroossppeeþþiimmiiii,, oo ssãã ssee lluupptteeffooaarrttee bbiinnee ccuu oo ffrriippttuurrãã ddee mmiieell llaa ttaavvãã,, ggeennuull ccllaassiicc,, aaddiiccããîîmmppããnnaattãã ccuu ccoossttiiþþãã aaffuummaattãã ººii ccuu uussttuurrooii.. LLaa uunn ppaahhaarr ccuu pprrii--eetteenniiii,, ssee vvaa îînnþþeelleeggee ffooaarrttee bbiinnee ccuu aaffuummããttuurriillee,, ggeenn jjaammoonn((ffiirreeººttee!!)),, pprroosscciiuuttttoo ccrruuddoo eettcc.. ªªii bbããnnuuii ccãã vvaa îînnssooþþii ppeerrffeecctt ººiittooccããttuurriillee nnooaassttrree ddiinn ccaarrnnee aammeesstteeccaattãã,, iinncclluussiivv ((ssaauu mmaaiiaalleess)) nniiººttee ssaarrmmaallee îînn ffooii ddee vvaarrzzãã dduullccee..


RROO

BBOONN

CHEFmãruntaiele ºi intestinele mielului). Ouãle nu se ciocnesc între ele, ci fiecare încearcã sã spargãoul roºu al vecinului cu cele trei degete unite ca pentru a-ºi face cruce.

GERMANIA

În Germania, tradiþia cere sã decorezi un copac (sau un arbust) cu ouã (Osterbaum). Înnoaptea de Paºti familia se strânge în jurul unui foc, simbol al soarelui ºi al primãverii. ªi tot aicise considerã cã a apãrut iepuraºul de Paºti (Osterhase), care ascunde ouãle ºi ciocolata pe carecei mici trebuie sã le caute în ziua de duminicã.

SUA

În Statele Unite, sãrbãtoarea este dominatã de acest iepuraº (Easter Bunny), care aducecopiilor dulciuri ºi alte mici cadouri. Tradiþia a impus deja ca pe peluza din faþa Casei Albe însuºi

preºedintele sã organizeze pentru prichindei White House Easter Egg Roll, o cursã în care par-ticipanþii împing cu o lingurã ouã de Paºti.

AUSTRALIA

...acelaºi iepuraº, însã alungat din Australia din cauza pagubelor pe care le-au provocataceste rozãtoare pe continentul sudic, a fost înlocuit, încet-încet, cu bilby, un marsupial care adevenit, astãzi, simbolul acestei sãrbãtori creºtine pentru australieni.

INSULA PAºTELUI

ªi, fãrã mare legãturã cu discuþia de pânã acum, sã mai precizez în încheierea acestui tur de mapamond cã Insula Paºtelui (Rapa Nui) poartã acest nume doar pentru cã a fost descoperitã de Jakob Roggeveen în Duminica Paºtelui din anul 1722.

COLOMBA PASQUALE, DE LA LEGENDE PÂNÃ LA REÞETÃ

UUnn dduullccee ttrraaddiiþþiioonnaall ppeennttrruu ffiinnaalluull mmeesseeii ddee PPaaººttii aa iittaalliieenniilloorr,,CCoolloommbbaa PPaassqquuaallee aa ffoosstt llaannssaattãã ººii ppooppuullaarriizzaattãã ddee ffiirrmmaammiillaanneezzãã MMoottttaa îînn aall ppaattrruulleeaa ddeecceenniiuu aall sseeccoolluulluuii ttrreeccuutt..DDeejjaa ffaaiimmooaassãã ppeennttrruu eexxcceelleennttuull ppaanneettttoonnee ppee ccaarree îîll rreeaalliizzaa,,ssoocciieettaatteeaa aa ddoorriitt ssãã ffaaccãã uunn dduullccee aasseemmããnnããttoorr ppeennttrruu PPaaººttii..ªªii aa ppoorrnniitt ddee llaa oo lleeggeennddãã vveecchhee,, ccaarree ssppuunnee ccãã,, îînn 661122,, ccâânnddSSaann CCoolloommbbaannoo ((uunn aabbaattee iirrllaannddeezz,, ssaannccttiiffiiccaatt uulltteerriioorr)),, aaaajjuunnss llaa ccuurrtteeaa ddiinn PPaavviiaa aa rreeggiinneeii lloonnggoobbaarrzziilloorr,, TTeeooddoolliinnddaa,,aa ffoosstt ppooffttiitt llaa uunn pprrâânnzz ffaassttuuooss,, ccuu mmuullttee ffrriippttuurrii ddee vvâânnaatt..FFiiiinndd vviinneerrii,, mmiissiioonnaarruull aa rreeffuuzzaatt ssãã mmããnnâânnccee,, ssppuunnâânndd ccããttrreebbuuiiee ssãã bbiinneeccuuvvâânntteezzee mmaaii îînnttââii mmaassaa.. ªªii,, dduuppãã ccee aa ffããccuuttsseemmnnuull ccrruucciiii ddeeaassuupprraa bbuuccaatteelloorr,, ccããrrnnuurriillee ddiinn ppllaattoouurrii ss--aauuttrraannssffoorrmmaatt îînn ppoorruummbbeeii aallbbii ddee ppââiinnee.. UUiimmiittãã,, rreeggiinnaa ii--aaddããrruuiitt tteerriittoorriiuull BBoobbbbiioo,, uunnddee aa ffoosstt îînnffiiiinnþþaattãã AAbbaaþþiiaa SSaannCCoolloommbbaannoo..TTrreeccâânndd îînnssãã ppeessttee lleeggeennddee ººii mmaarrkkeettiinngg,, ttrreebbuuiiee ssãã nnoottããmmccãã iinniiþþiiaattiivvaa cceelloorr ddee llaa MMoottttaa aa pprriinnss,, iiaarr CCoolloommbbaa PPaassqquuaalleeaa ddeevveenniitt ddeejjaa uunn ddeesseerrtt ccllaassiicc ppeennttrruu mmeenniiuull ppaassccaall.. EExxiissttããººii oo ffoorrmmãã ssppeecciiaallãã ((mmaaii ccuurrâânndd îînn ffoorrmmãã ddee ccrruuccee ddeeccââtt ddeeppoorruummbbeell)),, ddaarr ccaarree ffiirreeººttee ccãã nnuu ee mmuussaaii oobblliiggaattoorriiee ppeennttrruurreeaalliizzaarreeaa aacceessttuuii dduullccee..CCee nnee ttrreebbuuiiee?? 660000 gg ffããiinnãã,, 225500 gg uunntt,, 110000 mmll llaappttee,, 115500 ggccooaajjãã ccoonnffiiaattãã ddee ppoorrttooccaallãã,, 119900 gg zzaahhããrr,, 2255 gg ddrroojjddiiee,, 5500 ggmmiiggddaallee,, 44 ggããllbbeennuuººuurrii pplluuss 11 oouu îînnttrreegg,, 11 llããmmââiiee,, ssaarree..FFaacceeþþii mmaaii îînnttââii oo mmaaiiaa ddiinn 220000 gg ffããiinnãã ººii ddrroojjddiiaa îînnmmuuiiaattãã ccuuppuuþþiinnãã aappãã ccaallddãã.. AAccooppeerriiþþii vvaassuull ººii llããssaaþþii--oo ssãã ccrreeaassccãã..CCeerrnneeþþii 330000 gg ffããiinnãã îînnttrr--uunn ccaassttrroonn,, aaddããuuggaaþþii ppuuþþiinnãã ssaarree ººiiccooaajjaa rraassãã aa llããmmââiiii.. AAmmeesstteeccaaþþii,, ffaacceeþþii oo ggaauurrãã llaa mmiijjlloocc ººiippuunneeþþii 115500 gg zzaahhããrr,, cceell 44 ggããllbbeennuuººuurrii ººii 112255 gg uunntt llaa tteemmppeerr--

aattuurraa ccaammeerreeii.. ÎÎnncceeppeeþþii ssãã ffrrããmmâânnttaaþþii,, aaddããuuggâânndd ttrreeppttaattllaapptteellee ccããlldduuþþ.. CCâânndd aaþþii oobbþþiinnuutt uunn aammeesstteecc oommooggeenn,, aaddããuu--ggaaþþii ººii mmaaiiaauuaa ccrreessccuuttãã.. FFrrããmmâânnttaaþþii ppâânnãã ssee ddeezzlliippeeººttee ddee ppeemmââiinnii,, ffaacceeþþii oo mmiinnggee ººii ppuunneeþþii aalluuaattuull îînnttrr--uunn ccaassttrroonnpprreessããrraatt ccuu ffããiinnãã,, ccaa ssãã ccrreeaassccãã.. CCâânndd ss--aa uummffllaatt ccaamm ccuu oottrreeiimmee,, aaddããuuggaaþþii 4400 gg uunntt mmooaallee ººii mmaaii ffrrããmmâânnttaaþþii ttiimmpp ddee1100 mmiinnuuttee..PPuunneeþþii ddiinn nnoouu aalluuaattuull llaa ccrreessccuutt,, ddee ddaattaa aassttaa ppâânnãã îîººiidduubblleeaazzãã vvoolluummuull.. LLuuaaþþii--ll ddiinn nnoouu llaa ffrrããmmâânnttaatt,, îînnccãã 1100mmiinnuuttee,, aaddããuuggâânndd rreessttuull ddee uunntt ººii ccooaajjaa ddee ppoorrttooccaallãã..ÎÎmmppããrrþþiiþþii aalluuaattuull îînn ddoouuãã,, oo bbuuccaattãã ppeennttrruu ccoorrpp ººii cceeaallaallttããppeennttrruu aarriippii.. MMooddeellaaþþii,, pprreessããrraaþþii ccuu ffããiinnãã,, aaccooppeerriiþþii ccuu uunn

ººeerrvveett ccuurraatt ººii llããssaaþþii--oo ssãã ccrreeaassccãã ddiinn nnoouu..AAººeezzaaþþii--oo îînn ttaavvãã,, uunnggeeþþii--oo ccuu oouu bbããttuutt ººii pprreessããrraaþþii--oo ccuummiiggddaalleellee ººii rreessttuull ddee zzaahhããrr.. BBããggaaþþii--oo îînn ccuuppttoorruull îînncciinnss((220000

oo)),, ssccooaatteeþþii--oo dduuppãã zzeeccee mmiinnuuttee,, mmiiccººoorraaþþii ffooccuull ((118800

oo)),,

aaccooppeerriiþþii ppaassããrreeaa ccuu ppeerrggaammeenntt uunnss ccuu uunntt ((ccaa ssãã pprrootteejjaaþþiiggllaazzuurraa)) ººii ppuunneeþþii ttaavvaa îînnaappooii,, uunnddee ttrreebbuuiiee ssãã mmaaii sstteeaa ccaamm3300 ddee mmiinnuuttee..

MAGIRITSA

AAuu ººii ggrreecciiii uunn ffeell ddee ddrroobb ((ggaarrddoouummbbeess ssee cchheeaammãã,, ddaarr eemmaaii mmuulltt uunn ccâârrnnaatt)) îînnssãã,, ddee PPaaººttii,, mmããrruunnttaaiieellee mmiieelluulluuii sseettrraannssffoorrmmãã oobblliiggaattoorriiuu îînn cciioorrbbaa aannuunnþþaattãã îînn ttiittlluu.. ªªii vvãã rroogg ssããnnuu mmãã bbããnnuuiiþþii ccãã vvãã ccoommuunniicc rreeþþeettaa aassttaa eexxcceelleennttãã ccaa ssãã vvããîînnddeemmnn ssãã rreennuunnþþaaþþii llaa ddrroobbuull ssttrrããmmooººeesscc;; lluuaaþþii--oo ccaa ppee ooiinnccuurrssiiuunnee pprriinn bbuuccããttããrriiiillee aallttoorraa,, ddaaccãã nnuu ccaa ppee oo ssuuggeessttiiee ddeeddiivveerrssiiffiiccaarree aa mmeesseeii ppaassccaallee..PPeennttrruu vvrreeoo 66--88 ppeerrssooaannee aavveeþþii nneevvooiiee ddee mmããrruunnttaaiieelleemmiieelluulluuii ((iinniimmaa,, ppllããmmâânnii,, sspplliinnaa,, ffiiccaatt,, rriinniicchhii,, bbaa cchhiiaarr ººii cceevvaaiinntteessttiinnee ssuubbþþiirrii,, bbiinnee ssppããllaattee)),, 11//22 kkgg cceeaappaa vveerrddee,, 110000 ggoorreezz,, 110000 mmll uulleeii ((ddee mmããsslliinnee,, ccãã ddooaarr vvoorrbbiimm ddee GGrreecciiaa!!)),, 11lleeggããttuurrãã ddee mmããrraarr,, ssaarree ººii ppiippeerr,, pplluuss 22 oouuãã ººii zzeeaammãã ddeellããmmââiiee,, ccuu ccaarree oo ssãã ddrreeggeeþþii cciioorrbbaa..ÎÎnncciinnggeeþþii uulleeiiuull îînn ooaallaa ddee cciioorrbbaa ººii ccããlliiþþii ppuuþþiinn mmããrruunnttaaiieellee((ssppããllaattee,, ooppããrriittee ººii ttããiiaattee bbuuccaatteellee mmiiccii)),, îîmmpprreeuunnãã ccuu cceeaappaattooccaattaa.. SSttiinnggeeþþii ccuu aappaa ffiieerrbbiinnttee ((hhaaii ssãã zziicceemm ccuu 11,,55 ll,, ddaarrddeeppiinnddee ddee ccââtt vvrreeþþii cciioorrbbaa ddee ggrrooaassãã)).. SSããrraaþþii,, ppiippeerraaþþii ººii ffiieerr--bbeeþþii ccaamm 11//22 ddee oorrãã,, dduuppãã ccaarree aaddããuuggaaþþii ººii oorreezzuull.. PPrreeppaarraaþþiiddrreessuull bbããttâânndd bbiinnee oouuããllee îînnttrreeggii ccuu ssuuccuull ddee llããmmââiiee ººii ccuuzzeeaammãã ddiinn ssuuppãã,, aaddããuuggaattãã ppuuþþiinn ccââttee ppuuþþiinn,, ssãã nnuu ssee ttaaiiee..CCâânndd oorreezzuull aa ffiieerrtt,, ssttiinnggeeþþii ffooccuull,, ddrreeggeeþþii cciioorrbbaa,, pprreessããrraaþþiimmããrraarruull,, mmaaii rreeggllaaþþii oo ddaattãã ddee ssaarree ººii ppiippeerr,, ppuunneeþþii ccaappaaccuull ººiiggaattaa..CCaa ººii llaa ddrroobb,, ddaaccãã ddoorriiþþii ccaa mmâânnccaarreeaa ssãã ffiiee mmaaii uuººooaarrãã,,rreennuunnþþaaþþii llaa ccããlliirree.. ÎÎnn ccaazzuull ddee ffaaþþãã,, ppuunneeþþii llaa ffiieerrtt ddiirreecctt îînn aappaaccllooccoottiittãã cceeaappaa,, mmããrruunnttaaiieellee ººii uulleeiiuull..

SUPE

RPRE

MIU

M/

LAN

SARE

Potenþialul vitivinicol al României devine din ce în cemai atractiv pentru investitorii strãini, acest lucru fiinddemonstrat de apariþia pe aceastã piaþã a tot mai mul-tor companii cu capital strãin. O analizã sumarã aevoluþiei investiþiilor strãine în vinul românesc indicãfaptul cã în istoria postdecembristã a acestui sectorplasãrile de capital au fost efectuate în cel puþin douãtranºe. Prima, desfãºuratã la mijlocul anilor ’90, areprezentat prin nou-apãruþii producãtori de vinuri oadevãratã revoluþie a vinului românesc. Cel de-al doileaval de investiþii strãine pare cã a început undeva pe lamijlocul anilor 2000, rezultatele acestor operaþiunicãpãtând forme precise abia în ultima perioadã. Înaceastã ultimã tranºã se înscrie ºi cel mai nou producã-tor de vinuri din Banat, Vigna SRL.

Valentin Ceafalãu

Cu toate cã a fost înfiinþatã în 2002, compania VingaSRL, nu ºi-a prezentat portofoliul publicului consumator dinRomânia pânã acum, lansarea oficialã a primelor vinuri (recol-ta 2009) fiind organizatã în cadrul ediþiei din aprilie 2011 atârgului internaþional de vinuri Vinitaly, desfãºurat în Verona,Italia.

Aflatã în localitatea Petrovaselo, din judeþul Timiº, laaproximativ 30 de kilometri NE de Timiºoara, Vigna SRL esteproprietatea familiei italiene Dal Tio, lider mondial în industriaproducãtorilor de esspresoare de cafea. Potrivit Arianei Negru,director de marketing al companiei Vigna SRL, noul producã-tor deþine în patrimoniu o suprafaþã totalã de 175 de hectare,dintre care, pânã în prezent pe doar 42 dintre acestea au fostînfiinþate plantaþii de viþã de vie. Programul de plantãri alcompaniei a început în 2005, când au fost plantate nouãhectare de Merlot, continuând apoi în 2007, cu 11 ha de PinotNoir ºi Cabernet Sauvignon, în 2008, când au fost plantate 7ha de Chardonnay ºi în 2009, an în care au fost plantate 15hectare de Riesling si Pinot Noir. Referitor la programul deplantãri, Ariana Negru susþine cã acesta va continua ºi înperioada urmãtoare, deoarece “intenþionãm sa ajungem la osuprafaþã totalã plantatã de 75 de hectare. Pânã în acestmoment, compania a plantat numai soiuri internaþionale, însãde anul acesta ne vom concentra ºi asupra soiurilor auto-htone”.

Conform estimãrilor efectuate de reprezentanþii Vigna,când se va ajunge la suprafaþa plantatã de 75 de hectare,compania va produce maximum 250.000 de sticle pe an, dincare doar 25 de procente vor fi comercializate pe piaþa inter-na, restul urmând a fi destinate pieþei externe.

VINURI DESTINATE HORECA

Pânã acum partea de vinificaþie a fost efectuatã înItalia, la crama Winecircus, din regiunea Montalcino, Toscana,cramã ce aparþine grupului de consultanþi ai noului producãtorde vinuri. În 2007, proprietarii companiei au aprobat proiectulunei crame moderne de aproape 4.000 de metri pãtraþi înlocalitatea Petrovaselo, construcþia acesteia începând laînceputul anului 2010. “Inaugurarea noii crame va avea locodatã cu începerea recoltei 2011. Locul cramei nu a fost ales laîntâmplare, decizia stabilirii companiei la Petrovaselo fiindinfluenþatã de proprietãþile solului ºi de condiþiile optime pen-tru dezvoltarea plantaþiilor, dar ºi de peisajul pitoresc din

zonã”, mai afirmã Ariana Negru, subliniind cã acum capaci-tatea cramei este de 3.000 hl, urmând ca pe viitor aceasta sãse dubleze.

Primele vinuri scoase sub brandul “Petro Vaselo” – tri-mitere cãtre numele localitãþii, atestatã documentar în 1477 –sunt Pinot Noir Otarniþa 2009 ºi Ovas 2009, un cupaj deMerlot ºi Cabernet Sauvignon, vinuri maturate timp de 10 luniîn baricuri de stejar. Dupã cum ne-a precizat Ariana Negru,portofoliul companiei va fi împãrþit în trei segmente, toateadresându-se segmentului HoReCa. În gama entry-level, vorintra trei produse (un cupaj de Riesling Italian ºi Chardonnay,unul de Cabernet Sauvignon ºi Merlot ºi un spumant din PinotNoir), cu preþuri cuprinse între 6 ºi 8 euro fãrã TVA, preþ decramã, iar în cea “middle high level”, vinurile Ovas, Otarniþa ºiun Chardonnay, cu preturi cuprinse intre 10 si 15 euro fãrãTVA. În gama “top level”, Vigna va introduce o Feteascã nea-grã, o Feteascã Albã ºi un vin spumant vinificat dupã metodaChampenoise, preþurile pentru aceastã gamã variind între 20si 30 de euro fara TVA, preþ de cramã.

(În numerele viitoare vom reveni cu mai multe detaliidespre compania Vigna, precum si cu notele de degustare alevinurilor Petro Vaselo.)

Petro Vaselo – cele mai noivinuri din Banat

SU

PERPREMIU

M/ D

EGU

STÃRI

În momentul în care piaþa rusã a devenit un capitolînchis – pe o perioadã nedeterminatã - pentru producã-torii de vinuri din Republica Moldova, aceºtia s-au vãzutnevoiþi sã îºi caute alte pieþe de desfacere, printredirecþiile alese numãrându-se ºi România. Cele maimulte încercãri de penetrare ale pieþei româneºti nu auînregistrat un succes considerabil, vinurile din Moldovanereuºind sã devinã o prezenþã demnã de luat în seamãpe nici un palier de preþ. Cu toate acestea, existã print-re producãtorii de dincolo de Prut ºi un numãr de com-panii care, mizând pe calitatea produselor lor, vizeazã ointrare pe piaþa din România. Un astfel de producãtoreste F’autor, companie ce ºi-a prezentat portofoliulpentru prima datã publicului consumator de la noi laediþia din martie 2011 a târgului Good Wine.

Valentin Ceafalãu

Consacrat în Republica Moldova drept unul dintre pro-ducãtorii care propun vinuri de calitate, F’autor este una dintrecele mai noi companii din domeniul viticol din þara vecinã.Potrivit site-ului oficial, compania Fautor SRL a fost fondatã „înanul 1997 odatã cu achiziþionarea unei crame ºi a câtorvahectare de teren”. De-a lungul anilor, compania, situatã în satulTigheci, la 100 km sud de Chiºinãu, a mai achiziþionat ºi înfi-

inþat plantaþii de viþã de vie, ajungând în acest moment la osuprafaþã de 320 de hectare. „Podgoriile din Romanovca aco-perã o suprafaþã de 175 ha ºi sunt alcãtuite din soiuri precumCabernet Sauvignon, Merlot, Chardonnay, Sauvignon Blanc,Riesling de Rhin ºi Aligote. Plantaþiile din Viºineºti atingsuprafaþa de 105 ha ºi sunt cultivate cu Cabernet Sauvignon,Merlot, Chardonnay, Sauvignon Blanc ºi Traminer. Viile dinFilipeni constituie 40 ha ºi sunt plantate cu Sauvignon Blanc ºiCabernet Sauvignon”, se mai specificã pe site-ul Fautor.md.

Editorii Vinul.Ro au analizat o parte din portofoliul F’autor(Riesling de Rhin 2008, Traminer 2008, Cabernet SauvignonRose 2010 ºi Cabernet Sauvignon 2007), media notelorobþinute de vinurile acestea încadrându-se în categoria „peste medie, cu atenþie la preþ”, potrivit sistemului de notareVinul.Ro. Toate cele patru vinuri dau dovadã de expresivitate ºieleganþã, cu toate cã sunt mai aºezate din punct de vedere alintensitãþii aromatice. Aportul mineral impune la mai toate vi-nurile un final uºor amãrui, care nu rezoneazã foarte bine cuunele arome. Dacã la albe se simte un „exotism” mai reþinut, în cazul vinurilor rose ºi roºu este mult mai evidentã intervenþiaatentã a enologului in procesul de vinificaþie.

Vinurile vor putea fi disponibile în curând ºi pe piaþadin România.

RIESLING DE RHIN F’AUTOR 2008

1122%% vvooll.. aallcc..,, sseecc

Mineral ºi ierbos în acelaºi timp,vinul mai aratã în nas niºte tonuri deseminþe de floarea soarelui, ierburiuscate ºi cearã, dar ºi niºte senzaþii uºorreductive. Gustul pleacã în acelaºi re-gistru, acid-mineral, ca pe final sã de-vinã un pic amãrui. Este destul derotund, cu o evoluþie gustativã bunã.


TRAMINER F’AUTOR 2008


Un vin exotic, cu arome floral-mi-nerale intense, completate de niºtetonuri lactate ºi de pepene galben.Gustul intens, corpolent ºi echilibrataminteºte tot cel al pepenelui galben,dar ºi de seminþele de caju. Pe final esteamãrui-condimentat.


CABERNET SAUVIGNON ROSE F’AUTOR 2010

1122%% vvooll.. aallcc,, sseecc

Nasul, destul de încãrcat în arome,pare greoi ºi cere ceva mai multãatenþie. Trimite cãtre caramel, alune,porumb fiert ºi mirodenii. Aciditateavegetalã este destul de bunã ºi dã vinu-lui un caracter tânãr-viguros. Are ouºoarã lipsã de corp, iar finalul esteacid-condimentat.


CABERNET SAUVIGNON F’AUTOR 2007


Complexul de arome indicã faptul cãvinul a fost tratat cu destul de multãatenþie. Pe lângã notele de coacãzenegre ºi mentã, aromatic mai trimite ºicãtre senzaþii de lemn, piele, cutie delemn ºi iarbã uscatã. Este rotund, cutanini prietenoºi, aciditatea ridicatã asi-gurându-i un potenþial bun de maturare.


F’autoralternativã

de peste Prut



Are 150 de ani ºi e cunoscut peste tot în lume ca un cla-sic modern. Intrã în compoziþia a 350 de cocktailuriinternaþionale. S-a nãscut în orãºelul Angers, dar eprezent în 200 de þãri. Mulþi francezi încã îl mai percepca „digestivul din sertarul bunicii”... dar intervine, salu-tar, Dita von Teese. Deci, „Voulez-vous Cointreau avecmoi”?

Loreta Budin, Angers

STAÞIA DE AUTOBUZ COINTREAU

O vizitã la Carré Cointreau e obligatorie pentru ceicare poposesc în Angers. Cartierul general al companieiproducãtoare nu mai e în inima oraºului, ca altãdatã, ci a

fost mutat – evident, din motive de logisticã - în SaintBarthelemy d’Anjou, la 15 minute de mers cu autobuzul.

Staþia se numeºte, pur ºi simplu, Cointreau.Clãdirea, cu aspect futurist ºi cu elegante

note clasice la interior, este ºi halã deproducþie, ºi muzeu, ºi salã de

degustare, ºi butic de desfacere abinecunoscutelor sticle pãtrate.

Din holul de întâmp-inare, cu aspect de bar

ºic, vizitatorul e invi-tat în sala de

proiecþie, undeafla tot ce sepoate afladespreistoricul bãu-

turii ºi despreevoluþia brandu-

lui.

LICHIOR DIN COJIDE

PORTOCALE

Povestea Cointreau începeîn 1849, cu doi fraþi care înfiinþeazã o

distilerie înoraºul Angers.La început,produc un soide viºinatãtradiþionalã, guignolet. Afacerea are suc-ces. Un sfert de secol mai târziu, tânãrulEdouard Cointreau – fiul unuia din fonda-tori - îºi propune sã facã ceva cu totulspecial.

Dupã ce viziteazã diverse fabrici dealcool din lume, Edouard inventeazã ºibreveteazã reþetã originalã a bãuturii care ianumele familiei: un distilat cristalin dinamestec de coajã de portocalã dulce ºiamarã. Lichior fãrã culoare – o noutate la vre-mea aceea. În schimb, sticla are nuanþa

ambrei, ºi o formã pãtratã, ineditã. Toate acestea singula-rizeazã marca ºi suscitã curiozitatea.

THE WORLDWIDE BRAND

Lichiorul Cointreau, triple sec, adicã de 3 ori mai con-centrat în uleiuri esenþiale, ºi cu gustul atât de caracteristic,prinde repede la public. Pierrot-ul cu aer uºor pervers, careatinge cu vârful limbii sticla pãtratã, devine imaginea simbo-licã a brandului. Afiºele de promovare împânzesc oraºeleFranþei; la doar trei ani de la inventarea cinematografiei, apareºi prima reclamã Cointreau „în miºcare”.

La început de secolul XX, firma – care se laudã deja cuaproape un milion de sticle vândute pe an - deschide primelefiliale în strãinãtate. Canada, Statele Unite, America de Sud...lichiorul cucereºte lumea, sub sloganul „The worldwidebrand”. Devine bãutura starurilor de la Hollywood, a vedetelor

de music-hall ºi a VIP-urilor fãrã frontiere. În anii ’60, expansi-unea atinge apogeul.

DITA VON TEESE – DINCOLODE MODÃ

În 1989, compania-mamã se uneºte cu firma producã-toare de cognac Rémy Martin, iar campaniile de promovarese fac sub noul slogan „Voulez-vous Cointreau avec moi?”.

Radicalã schimbare de ton ºi de public þintã în 2001:campania Be Cointreauversial vizeazã, cu precãdere, con-sumatorii neinhibaþi, de sex feminin. De aici, pânã la lansarea

Cointreau: de la viºinatã, la nemuritorul triplu sec

EEffoorrttuurriillee ddee mmaarrkkeettiinngg aauu ddrreepptt oobbiieeccttiivv iinncclluussiivv „„ddeesspprrããffuuiirreeaa”” mmããrrcciiii îînn oocchhiiii ccoonn--ssuummaattoorruulluuii ffrraanncceezz:: CCooiinnttrreeaauu nnuu ee uunn ddiiggeessttiivv,, ee iinnggrreeddiieennttuull mmaaggiicc aall ccoocckkttaaiilluurriilloorr

mmooddeerrnnee ccuu ggllaammoouurr,, ee bbããuuttuurrãã ccaarree ttrraannsscceeddee mmooddaa ddee--oo cclliippãã

CON

NA

ISSE

UR

/ SP

ECIA

L

Cointreaupolitan-ului – un Cosmopolitan fãrã vodcã, bãutura hip a parizienilor –, cu Dita vonTeese drept ambasadoare a brandului, nu mai e decât un pas.

Eforturile de marketing au drept obiectiv inclusiv „desprãfuirea” mãrcii în ochii consuma-torului francez: Cointreau nu e un digestiv, e ingredientul magic al cocktailurilor moderne cuglamour, e bãuturã care transcede moda de-o clipã.

PROPORÞIA MAGICÃ

Un clasic modern – muzeul dedicat Cointreau-ului nu face decât sã sublinieze aceastã idee.Impresia e puternicã încã de la intrare: un miros sublim de coajã de portocalã invadeazã nãrile vi-zitatorilor. O halã cu utilaje de distilat, cu conducte alambicate de culoarea cuprului, ereprezentarea contemporanã a ceea ce se fãcea acum mai bine de-un secol. Ghidul ne asigurã cãniciun compus secret nu intrã în alcãtuirea Cointreau-ului. Reþeta pare simplã: coji uscate de por-tocalã, zahãr, apa purificatã, alcool natural. Proporþia între ingrediente e însã totul. De aceea, încer-cãrile de a copia bãutura – mãrturie stau sutele de sticle-pirat expuse - au eºuat întotdeauna.

„INIMÃ” DIN ULEIURI ESENÞIALE

Cojile amare se aduc din Brazilia, cele dulci din Tunisia ºi Spania. Ghidul ne asigurã cã deco-jirea portocalelor se face manual (cicã ar fi mai scump ºi mai riscant pentru integritatea materiei

prime sã se facã mecanic). Vizitatorul e încurajat sã atingã ºi sã miroasã cojile în chestiune. Celeamare, în nuanþe verde-bronz, elibereazã arome delicate, complexe, exotic condimentate; celedulci, în nuanþe roºiatice, aduc mai multã intensitate a fructului.

Ghidul ne explicã, în mare, procesul tehnologic: cojile sunt lãsate la macerat, apoi le suntextrase uleiurile esenþiale. Din lichidul care rezultã la distilare, doar fracþiunea intermediarã –„inima” – se pãstreazã. I se adaugã apã, este centrifugatã, apoi amestecatã cu zahãr ºi alcool,care dã dau rotunjime ºi potenþeazã aromele. Cojile „stoarse” complet de uleiurile volatile ºi fãrãurmã de alcool sunt folosite drept compost la fermele din regiune.

NEMURITORUL DULCE-AMÃRUI

Muzeul abundã de medalii ºi premii, de fotografii cu personalitãþi care s-au declarat faniCointreau, de postere ºi reclame de colecþie. Vitrine întregi expun jucãrii de epocã, obiecte de uzcasnic sau de uz personal, imprimate cu logo-ul de altãdatã al firmei.

Galeria cu exponate este chiar deasupra unei imense hale de producþie ºi îmbuteliere. Neaplecãm peste balustradã, ºi îi zãrim pe muncitori cum se agitã de colo-colo. Fotografiatulinterzis!

Ghidul nostru ne invitã la un Cointreau pur, apoi la unul cu gheaþã. Cristalele reci transfor-mã, ca prin magie, lichidul translucid într-unul alb-opalescent, iar gustul devine mai rotund, maifructat. La final, degustãm un Long Cointreaupolitan – 5 cl Cointreau, 7 cl suc de meriºor, 2 cl sucde lãmâie, gheaþã pisatã mãrunt - , pe muzicã se soft-jazz ºi cu ochii pe (reclamã cu) Dita vonTeese. Cu o producþie de 15 milioane de sticle pe an, dulcele-amãruiul, bãtrânul Cointreau încãmai are multe de spus...

LLiicchhiioorruull CCooiinnttrreeaauu,, ttrriippllee sseecc,, aaddiiccãã ddee 33 oorrii mmaaii ccoonncceennttrraatt îînn uulleeiiuurrii eesseennþþiiaallee,, ººii ccuugguussttuull aattââtt ddee ccaarraacctteerriissttiicc,, pprriinnddee rreeppeeddee llaa ppuubblliicc.. PPiieerrrroott--uull ccuu aaeerr uuººoorr ppeerrvveerrss,,ccaarree aattiinnggee ccuu vvâârrffuull lliimmbbiiii ssttiiccllaa ppããttrraattãã,, ddeevviinnee iimmaaggiinneeaa ssiimmbboolliiccãã aa bbrraanndduulluuii


CON

NA

ISSE

UR

/ EV

ENIM

ENT

Valentin Ceafalãu

Tensiunile apãrute de-a lungul mai multor secole întrepoporul român ºi cel maghiar, ne-au determinat sã credem (ºide cele mai multe ori ne-a fãcut plãcere!) cã suntem mai bunidecât vecinii noºtri în mai toate domeniile, inclusiv în cel al vi-nului. Deh, umori naþionaliste! Nu mai este nici un secret cãUngaria face vin (cu pasiune ºi rigurozitate) ºi în alte pãrþi decâtîn Tokaj. Ceea ce nu ºtim este faptul cã în þara lui Arpad pro-

ducãtorii de vinuri au reuºit sã se lepede destul de repede deobiceiurile impuse de Cortina de Fier ºi de doctrina socialistã ºi,aliniindu-se regulilor pieþei libere, concurenþiale, au reuºit sãaducã Ungaria în rândul producãtorilor est-europeni care con-teazã pentru întreaga lume a vinului. Altfel, nu ar putea fi expli-catã atitudinea consumatorilor maghiari care plãtesc în jur de20 de euro sã deguste vinuri în cadrul unei expoziþii, sau 200de euro pentru cursuri de douã ore ca sã le înveþe. De aseme-nea, nu ar putea fi explicatã prezenþa „cremei” specialiºtilor ºi aproducãtorilor de renume mondial în cadrul unui summit ce areca principal obiectiv promovarea genericã a vinurilor ungureºti.

Cea de-a doua ediþie a summit-ului de vinuri VinCE,organizat de publicaþia Decanter Ungaria, a reuºit sã adune, la

mijlocul lunii martie, la Hotelul Corinthia din Budapesta, pelângã 130 de producãtori de vinuri din Ungaria ºi þãrile vecine,ºi un numãr impresionant de specialiºti-oenologi din întreagalume, printre care s-au numãrat mai mulþi Master of Wine.

Poate cã pentru publicul consumator din România expre-sia Master of Wine nu spune foarte multe, însã aceastã cate-gorie de super-experþi este cea care de cele mai multe oridicteazã trendurile de calitate ºi preþ la nivel internaþional. Din

1953 pânã astãzi, peste 2000 de candidaþi au încercat sãobþinã titlul de Master of Wine, numai 288 dintre aceºtiareuºind sã treacã de strictele examene ale Institutului dinLondra. Ca sã atragi atenþia acestor experþi trebuie sã te impui

pe piaþa internaþionalã a vinurilor nu numai prin calitate ºiexpresivitate, dar ºi prin numãrul de producãtori careîndeplinesc aceste criterii. Dacã în România vizitele unor astfelde specialiºti s-au realizat aproape incognito ºi fãrã prea multe

consecinþe pentru piaþã, în Ungaria, la VinCE 2011, nu mai puþinde cinci MW au susþinut sesiuni ºi conferinþe pentru consuma-tori, alþi câþiva fiind prezenþi ca simpli participanþi la eveniment.

PREZENTÃRI CU „CASÃ ÎNCHISÃ”

Aproape 3.000 de persoane, dintre care 1.000 au par-ticipat la seminariile ºi cursurile „masterclass”, au plãtit sãdeguste vinurile celor 150 de producãtori de vinuri, palincã,brânzeturi, ulei de mãsline ºi mezeluri. Pentru a oferi expoziþieide vinuri ºi o valoare educativã, reprezentanþii Decanter auorganizat în cadrul târgului nu mai puþin de 50 de sesiuni, semi-narii ºi „master classes”. Capetele de afiº le-au þinut atâtprezentarea susþinutã de Warren Wininarski, fostul proprietar alcramei Stag’s Leap, unul dintre pionierii vinului californian ºiînvingãtor al Marii Judecãþi de la Paris din 1976, dar ºi „com-petiþia” dintre vinurile de Sauternes ºi Tokaj, ambele atrãgândpeste 200 de participanþi.

Printre cursurile cu mare prizã la publicul consumators-au mai numãrat cel susþinut de Lynne Sherrif MW ºi SarahJane Evans MW, care au dezvãluit câte ceva din secretele„castei” Master of Wine, degustarea de ºampanie susþinutãde Denis Roland Billecart, cea de vinuri de Jerez, realizatã deSarah Jane Evans MW, dar ºi cursul despre noile „bijuterii” dinBalcani, al singurului Master of Wine din aceastã zonã, greculKonstantinos Lazarakis. În cadrul acestei degustãri, alãturi devinuri din Slovenia, Grecia, Bulgaria ºi Croaþia a fost prezentatºi cupajul românesc Flamboyant Davino, vin ce a dat prilejulunor discuþii intense legate de tehnica cupajãrii. De asemenea,au mai fost susþinute conferinþe pe teme precum importanþacomerþului electronic ºi a internetului în industria vinului,diferenþele dintre Lumea Nouã ºi Lumea Veche, apariþia noilornume de legendã în industrie sau vitivinicultura bio-organicã.

Ca ºi la ediþia de anul trecut, VinCE a reuºit cu succes sãpunã vinul maghiar într-un context mult mai amplu ºi în acelaºitimp a reprezentat o bunã oportunitate pentru producãtorii de

aici, mici sau mari, mai mult sau maipuþin cunoscuþi, sã arate cã ceea cepropun pieþei este diferit. Numãruldestul de mare de vizitatori plãtitori,dar ºi dorinþa acestora de a afla câtmai multe despre vinuri în general,

indicã faptul cã Ungaria iubeºte vinul ºi îl considerã un stil deviaþã. Dacã prin absurd, VinCE reprezintã o imagine la scarã maimicã a pieþei ungureºti a vinului, atunci distanþa în timp dintreRomânia ºi þara vecinã este echivalentã cu aproape un deceniu.

SSiinngguurriiii pprroodduuccããttoorrii rroommâânnii pprreezzeennþþii ccuu ssttaanndd llaa cceeaa ddee--aa ddoouuaa eeddiiþþiiee aa VViinnCCEE aauu ffoosstt AAggrriiccoollaa ªªttiirrbbeeyy,, CCrraammeellee RReeccaaºº ººii WWiinnee PPrriinncceessss,, pprroodduuccããttoorr

ddeessttuull ddee bbiinnee „„aannccoorraatt”” îînn ppiiaaþþaa vveecciinnãã..

VinCE 2011 – vinurile din Ungaria chiar conteazã!

113300 ddee pprroodduuccããttoorrii,, 33000000 ddeevviizziittaattoorrii,, 2200 ddee eeuurroo bbiilleettuull ddeeaacccceess.. IIaattãã ccee îînnsseeaammnnãã ppiiaaþþaavviinnuulluuii îînn UUnnggaarriiaa..

SU

PERPREMIU

M/ L

AN

SÃRI

Suav ºi Omnia – noile linii de niºã de

la Senator WineÎn ultima perioadã tot mai mulþi producãtori români auîncercat sã propunã pieþei vinuri destinate unor anu-mite segmente bine delimitate de consumatori, princi-palul criteriu care a stat la baza acestor opþiuni fiind decele mai multe ori cel al calitãþii. Aºa au apãrut gameledestinate segmentului super/ultra/hiper-premium, careîn anumite cazuri a fost perceput de consumatori doarca “super-scump”. Senator Wine a venit cu o abordareun pic diferitã, realizând o gamã de niºã destinatãexclusiv femeilor. Pornind de la concept, etichete, modde vinificare ºi de promovare, noua linie de vinuri Suavîºi propune sã atace un segment prea puþin exploatatpânã acum în România. Urmând aceleaºi principii, com-pania a lansat pe piaþã ºi gama de vinuri Omnia, linieformatã din vinuri din struguri ecologici. Cu toate cãambele game se adreseazã unor niºe, ele au fost createluându-se în considerare ºi criteriul accesibilitãþii.Despre noile game Senator Wine ºi adresabilitateaacestora am stat de vorbã cu George Neacºu, directorgeneral al companiei.

Valentin Ceafalãu

Ce sunt Suav ºi Omnia?Sunt douã game de vinuri cu adresabilitate diferitã faþã de

cele existente în portofoliu. Suav este prima gamã de vinuridedicatã în special sexului frumos ºi are în componenþã treivinuri aromate dulci: Muscat Ottonel, Tãmâioasã Româneascãºi Busuioacã de Bohotin. Cea de-a doua gamã de niºã pe careo propunem, Omnia, este o gamã de vinuri organice carecuprinde deocamdatã doar trei soiuri prefiloxerice româneºti:Feteascã albã, Feteascã Neagrã ºi Bãbeasca Neagrã, urmândca la anul sã adãugãm Cabernet Sauvignon, Shiraz, Riesling ºiunelele soiuri aromate. Cele douã linii vor fi accesibile atât înretail, cât ºi în HoReCa.

Care este mãrimea loturilor?Pentru ambele game am îmbuteliat un numãr destul de

mic de sticle. În Suav, Tãmâioasã Româneascã are 5.957 de

sticle, Muscat Ottonel - 7806 sticle, iar Busuioaca deBohotin, 6476 de sticle. În Omnia, Feteasca Neagrãa fost îmbuteliatã în 3150 de sticle, BãbeascaNeagrã - 2676 de sticle, iar Feteasca Albãîn 8190 de sticle. Preþul pentru acestedouã linii a fost stabilit þinându-se contîn primul rând de criteriul accesibilitãþiicât mai multor consumatori. Noi amîncercat sã-l ducem sub cel al multorproduse similare din import.

Care credeþi ca va fi feed-back-ul consumatorilorreferitor la aceste game?Sunt convins cã în special doam-

nele vor aprecia gama Suav, întrucâtla crearea acesteia am luat în consid-erare preferinþele de consum aleacestora, iar elementele grafice de peetichetã sunt articole „feminine“.Vinurile din gama Omnia seadreseazã deocamdatã unei niºefoarte restrânse, deoarece produseleorganice nu sunt foarte cãutate înRomânia. Existã doar un numãrfoarte mic de consumatori de pro-duse organice, dar în aceeaºi mãsurãºi oferta este limitatã. Volumul celmai mare de vânzare pentru acesteproduse va fi realizat totuºi pe pieþeleexterne, unde consumatorii sunt multmai educaþi în aceastã privinþã

Senator Wine se aflã de cevatimp într-o campanie de rein-ventare de noi game. Se simteîn vreun fel efectul acesteicampanii în vânzãri? Desigur cã da! Toate noile bran-

duri ne adãugã ºi cifre la vânzãri.Pânã acum am fost atenþi sã nu lan-sãm branduri care sã ne canibalizezeprodusele existente. Dupã cum aþiobservat gamele nou lansate suntproduse de niºã, încã neacoperite dealþi producãtori români.

27

„„SSuuaavv eessttee pprriimmaa ggaammãã ddee vviinnuurrii ddeessttiinnaattãã ffeemmeeiilloorr.. NNuummeellee ggaammeeii iilluussttrreeaazzãã ccaarraacctteerriissttiicciillee vviinnuurriilloorr ((ddeelliiccaattee,, nneeaaggrreessiivvee,,rraaffiinnaattee)),, ffããccâânndd ttrriimmiitteerree îînn aacceellaaººii ttiimmpp llaa eesseennþþaa eetteerrnnuulluuii ffeemmiinniinn.. EEttiicchheetteellee ccoonnþþiinn ttrreeii ssiimmbboolluurrii ccaarree ddeeffiinneesscc ffeemmeeiiaaiinnddeeppeennddeennttãã ººii ccuu ppeerrssoonnaalliittaattee aa zziilleelloorr nnooaassttrree:: uunn ppaannttooff ddee sseeaarrãã ccuu ttoocc,, oo rroocchhiiee ddee vvaarrãã ººii oo ggeeaannttãã ppeennttrruu ccuummppããrrããttuurrii..OOmmnniiaa eessttee oo ggaammãã ddee vviinnuurrii pprroodduussee ddiinn ssttrruugguurrii ccuullttiivvaaþþii eeccoollooggiicc ddiinn ssooiiuurrii ttrraaddiiþþiioonnaallee rroommâânneeººttii.. VViinnuurriillee ssuunntt cceerrttiiffiiccaatteeccoonnffoorrmm nnoorrmmeelloorr eeuurrooppeennee aallee ccuullttuurriilloorr eeccoollooggiiccee.. NNuummeellee ggaammeeii eennuunnþþãã ffaappttuull ccãã aacceessttee vviinnuurrii rreepprreezziinnttãã ttoott ccee îîººii ppoott ddoorriicceeii ccaarree îîmmbbrrããþþiiººeeaazzãã mmoodduull ddee vviiaaþþãã ssããnnããttooss ººii eeccoollooggiicc ººii îînn aacceellaaººii ttiimmpp ddoorreesscc ssãã ssee bbuuccuurree ddee uunn vviinn aauutteennttiicc rroommâânneesscc..EEttiicchheetteellee rreepprroodduucc iimmaaggiinnii ddee ppee ccaahhllee ddee ssoobbãã vveecchhii þþããrrããnneeººttii,, ccaarree ttrriimmiitt ccuu ggâânndduull llaa rreellaaþþiiaa pprrooffuunnddãã oomm--nnaattuurrãã,, ddiinnaaiinntteeddee eeppooccaa iinndduussttrriiaalliizzããrriiii ººii ppoolluuããrriiii””,, aaffiirrmmãã GGeeoorrggee MMooiisseessccuu,, ccrreeaattoorruull cceelloorr ddoouuãã nnooii ccoonncceeppttee SSeennaattoorr WWiinnee..

www.vinul.ro degustãri • ºtiri la zi evenimente • bloguri


CULI

NA

R/

SPEC

IAL

În aceastã paginã vãpovestesc despre cãlãtoriilespre „orizonturi fãr’ de hotar“pe care mi le gãsesc, dar ºidespre „bucãtãreala“ pe care,cu gust ºi suflet, prieteni de-ai mei o realizeazã-n faþaaparatului meu. Locaþie: undenu te aºtepþi....

Foto ºi text: rãzvan voiculescu

((bblloogg..rraazzvvaann--vvooiiccuulleessccuu..rroo))

Vremea din Banat nu a þinut cu noi ºi bucãtãrelile„indoor“ erau inerente.

Cu toate acestea, eram doritori de gãtealã în aer liber, pen-tru cã era început de aprilie. Gândul cã primãvara ar fi trebuit sãfie prezentã era zilnic în capul nostru; cu atât mai presantã, cucât frigul, ploaia ºi vântul far’de opreliºte ne salutau zilnic.

În Nitchidorf, brãzdasem mai toate uliþele în cãutareaunui loc bun. Dar, pe vremea aceea, greu gãseai ºi un câine,pierdut prin iarba umedã ºi cenuºie.

Nici moralul nostru nu era de invidiat, cãci timpul treceaºi ziua nu era încã lungã.

Dupã colþul unei înfundãturi, zãrirãm o pereche delocalnici care tocmai dãdeau sã intre într-o curte. Horia nu astat pe gânduri ºi s-a ºi îndreptat cãtre ei, ignorând portiera

larg deschisã. Brrrr, ce aer de noiembrie târziu a invadat habi-tatul bucãtãriei noastre ambulante.

Dupã câteva minute de conversaþie ºi gestica, Horia mi-a fãcut semn cã totul este ok. Putem intra, cãuta ºi descoperi,dacã este cazul, un colþ unde sã improvizãm locul de gãtealã.

Casa aparþinuse unui anumit Francisc Muller, ºvab, repatriat „dupã“ 300 de ani la el. În Germania. Noii locatari,Dan ºi nevasta, repatriaþi ºi ei, de curând, dupã încercarea no-rocului în mai puþin nativa lor Portugalie, se apucaserã delucrul pãmântului din grãdinã ºi de refacerea casei. La acestcapitol ne-am apucat sã-i ajutãm ºi noi, cãci cotlonul undedoream sã gãtim era semidevastat de trecerea timpului.

Într-o orã de muncã organizatã, ºopronul devenise ocuhnie (bucãtãrie de varã) într-o stare cât de cât „demnã“ dea începe bucãtãreala. Aruncaserãm zeci de kilograme delucruri inutile ºi mâncate de timp, ploi, uitare.

Pe frigul acela am deschis un vin roºu. Sec. Cuvee. Ne-am aºezat amândoi pe câte o cãrãmidã pentru a ne tragesufletul. Dan ºi cu nevasta curãþau grãdinã ºi se uitau curioºicu coada ochiului la noi.

În urmãtoarele câteva minute, Horia a pus apa la fiertºi, pe un fund de lemn improvizat, a tãiat fileul de somon pecare-l aduseserãm cu noi. Eu am mãrunþit câteva boabe depiper, iar el a continuat cu frunze cuneiforme de busuioc ºiroºii cu pulpa tare.

Din când în când, mai sorbeam din acel cuvee. Dan nepovestea din experienþa lui portughezã ºi despre dorul degrãdinã ºi nepoþii lui din sat. Puteam înþelege. Aceleaºi doruri,

la care se adaugã altele, îi neliniºtesc pe mulþi care se aven-tureazã în a câºtiga o viaþã mai decentã.

Pastele în formã de fluturaº se terminaserã de fiert,timp în care eu scormoneam în podul de deasupra cuhnei.Horia mi-a dat un strigãt sã cobor. Simþeam încã de pe treptemirosul de somon, busuioc ºi paste. Mai trebuia numai sã-lconvingem pe Dan ca bucãtãreala noastrã era comestibilã.Chiar gustoasã. Dar n-a fost chip.

Astfel, a rãmas sã ne invitãm reciproc, Horia ºi cumine, la o farfurie de paste fluturaºi cu somon, busuioc, roºii ºivin roºu sec; acolo, în cuhnia improvizatã cu vedere la grãdinalui Dan. Aventurier de viaþã portughezã.

Era un moment bun de reflexie ºi plãcerea gândurilorsimple. Frigul se mai domolise. Ne pregãteam de ploaie.

PPrrooiieecctt ssuussþþiinnuutt ddee SS..EE..RR..VV..EE..

BBuuccããttããrriiaaHHooiinnaarrãã (cãlãtorie de fotografiiºi emoþii culinare)

CUHNIA DIN ºOPRON


CU

LINA

R/ A

DV

ERTORIA

L

MMoodd ddee pprreeppaarraarree ((44 ppoorrþþiiii))::

Se condimenteazã fileurile cu sare ºi se stropesc cu câtevapicãturi de ulei de mãsline.Se presarã pe deasupra coaja rasã deportocalã ºi lãmâie. Se dau la cuptor într-un vas în care s-au adãu-gat felii de portocalã ºi puþinã apã. Din când în când se stropesc cusosul din vas ºi, dacã este nevoie, se mai adaugã câte puþinã apã.

Când sunt gata rumenite se scot pe un platou. Separat se preparã sosul. Într-o tigaie se topeºte untul; se adaugã în ploaie fãina amestecând continuu astfel încât sã nu se formeze cocoloaºe. Se stinge cu ºampanie, turnând puþin câte puþin. Se adaugã apoi zeama ºi portocala tãiatã în cubuleþe ºi se amestecã. Se condimenteazã dupã gust cu sare ºi piper alb.

Somon la cuptor cu sos de spumant ºi portocalã

Sabayon pasional cu cãpºune ºi foiþe de migdale

•• 44 ggããllbbeennuuººuurrii •• 112200 ggrr zzaahhããrr ppuuddrrãã•• 44 cceeººccuuþþee ddee ccaaffeeaa ccuu vviinn

ssppuummaanntt ddeemmiisseecc•• 44 vvâârrffuurrii ddee lliinngguurriiþþãã ddee ffaaiinnãã•• 44 lliinngguurriiþþee ddee ssuucc ddee llããmmââiiee•• 2200gg pprraaff ddee zzaahhããrr vvaanniillaatt•• ffooiiþþee ddee mmiiggddaallee•• ccããppººuunnii

MMoodd ddee pprreeppaarraarree ((44 ppoorrþþiiii))::

Se bat gãlbenuºurile cuzahãrul pânã se obþine o spumãalbã. Se pun într-un recipient caremerge la bain-marie. Se adaugãfãina, apoi spumantul ºi seamestecã în continuu. Se ia de pefoc când amestecul spumeazã ºiare o bunã consistenþã.

Se monteazã în boluri, seadaugã jumãtãþi de cãpºuni ºi sepudreazã cu migdale ºi zahãrvanilat.

RReeþþeettee ffuurrnniizzaattee ddee CCrraammeellee HHaalleewwooooddPPiivvnniiþþeellee RRhheeiinn AAzzuuggaa

• 4 fileuri de somon • 1 portocalã tãiatã bucãþi • coajã rasã de la o portocalã • coajã rasã de la o lãmâie

• câteva picãturi ulei de mãsline • sare

PPeennttrruu ssooss:: • 25 gr de unt• 3-4 linguri de fainã • 250 ml vin spumant

• zeamã de la o portocalã • portocalã • sare • piper alb


SOM

ELIE

R/

GLO

BETR

OTT

ER

Eduard Jakab

eedduuaarrdd__jjaakkaabb@@hhoottmmaaiill..ccoommAAssoocciiaaþþiiaa SSoommeelliieerriilloorr ddiinn RRoommâânniiaa --mmeemmbbrruuTThhee CCoouurrtt ooff MMaasstteerr SSoommmmeelliieerrss UUSSAA-- CCeerrttiiffiieedd SSoommmmeelliieerrWWiinnee && SSppiirriitt EEdduuccaattiioonn TTrruussttLLoonnddoonn UUKK -- CCeerrttiiffiiccaattee && HHiigghheerrCCeerrttiiffiiccaatteeAAssoocciiaaþþiiaa DDeegguussttããttoorriilloorr AAuuttoorriizzaaþþiiddiinn RRoommâânniiaa -- ddeegguussttããttoorr

Chiar dacã Franþa va rãmâne pentru totdeauna leagãnulvinificaþiei moderne, un model de urmat ºi o adevãratã inspi-raþie pentru întreaga industrie viticolã pe plan mondial,începând cu 1976, dupã mult promovatul eveniment supranu-mit „Judgement of Paris“, vinurile din Napa Valley au reuºit nunumai sã se afirme pe plan internaþional, dar sã cucereascãîncet ºi sigur consumatorul european, atât de reticent în faþaproducãtorilor fãrã o veche tradiþie în producþia de vin. Astãzi,la Smithsonian’s National Museum of American History existãexpuse printre multe alte valoroase artefacte, douã sticle devin Stag’s Leap Wine Cellar Cabernet Sauvignon 1973 ºiChateau Montelena Chardonnay 1973, vinuri ce au reuºit dupãevaluarea unui corp de jurizare format din somitãþi ale lumiivinului din Franþa, sã ocupe primele locuri la aceastãdegustare în orb, înaintea vinurilor franþuzeºti prezente încompetiþie.

VINURI DEOSEBITE, PREÞURI DEMOCRATICE

Chiar dacã Chateau Montelena este situatã în CalistogaAVA (American Viticultural Area), iar Stag’s Leap Wine Cellarsituatã în Stags Leap District AVA, ambele podgorii au încomun aºezarea geograficã în Napa Valley. Deºi fiecare stat alSUA produce vin ºi existã deja multe alte regiuni consacrateîn Washington State, Oregon, Rhode Island, Virginia ºi chiarNew York State, producþia din California a celor peste 1185 de

podgorii este de 90% din producþia totalã a þãrii, iar NapaValley rãmâne cea mai cunoscutã ºi mai importantã zonã viti-colã a Statelor Unite. Situatã la Nord Est de San Francisco, lanici o orã pe autostradã (55 mile), Napa adunã un adevãratregal de podgorii renumite pe plan mondial, mai ales pentruvinurile roºii: culoare deosebit de intensã, fructuozitate dusãla extrem ºi un ridicat procent alcoolic.

Dacã în Lumea Veche vinul de calitate este încã asociatcu rafinamentul social, snobism, „apucãturile“ culinare aleînaltei societãþi, imaginea podgoriilor presãrate cu Chateau-uri, istoria caselor regale ºi în general tot ce þine de puterefinanciarã ºi titluri nobiliare, în Lumea Nouã, dar mai ales înStatele Unite, podgoriile ºi produsul acestora iau o formã multmai democraticã. În anii ‘60, ‘70 dezvoltarea viticulturii înCalifornia a fost iniþiatã nu de cãtre familii cu tradiþie înoenologie ºi producþia de vin, ci din contrã de profesori, piloþi,avocaþi, doctori, investitori privaþi ºi bãnci, cu toþii atraºi deimaginea idilicã ºi romanticã a vieþii la þarã. Vinul, chiar ºi celmai bine cotat de cãtre criticii de specialitate, este o comodi-tate la îndemâna tuturor celor interesaþi de experienþeculinare de calitate, având în vedere cã 95% din producãtoriide vin nu au preþuri prohibitive. Aºa cum Cloudy BaySauvignon Blanc din Noua Zeelandã obþinea maximum depunctaj, 100 puncte de la Robert Parker în Wine Advocate, laun preþ la raft de 15-20 $, mai multe din renumiteleChardonnay-uri, Cabernet Sauvignon-uri, Merolt-uri sauMeritage-uri (un cupaj structurat pe soiurile tradiþionale dinBordeaux, ºi realizat în Statele Unite) de colecþie create înNapa Valley ies pe piaþã la preþuri foarte de accesibile.

INSIGNIA, DOMINUS, OPUS ONE

Marcatã de patru mici comunitãþi, Napa, Yountville, St.Helena ºi Calistoga, regiunea Napa Valley întruneºte 13 AVA,dintre care Stags Leap District, Oakville, Rutherford, Mount

Napa Valleyvisul american

gravat pe viþa de vie

Veeder, Howell Mountain ºi Spring Mountain District sunt cele mai importante. Este primaregiune din California care a primit titlul de AVA încã din 1983, ºi produce în aceste „sub-appella-tions” vinuri din Merlot, Chardonnay, Zinfandel ºi Sauvignon Blanc de excepþie. Punctul forte alregiunii rãmâne totuºi soiul Cabernet Sauvignon, care se exprima la adevãrata valoare înMeritage-uri, dupã tipicul celor din regiunea Bordeaux, prin cupajare cu Cabernet Franc, PetitVerdot, Malbec ºi/sau Merlot. În 1974, Joseph Phelps este cel care lanseazã acest trend deimitare a metodelor de vinificaþie a renumitei regiuni franceze, din dorinþa de a crea cel mai bunvin posibil. Aºa a apãrut Insignia. Vinuri de acelaºi calibru ar mai fi Dominus, creaþia renumituluiChristian Moueix vinificator al Chateau Petrus St. Emillion Bordeaux , Trilogy, Rubicon ºi nu înultimul rând Opus One, rezultatul unei colaborãri între doi „monºtri” ai vinificaþiei inter-naþionale: Robert Mondavi ºi baronul Philippe de Rothschild. Începând cu anii 2000,terenurile agricole plantate cu viþã de vie ajung sã fie cele mai scumpe de pe piaþa StatelorUnite, preþul unui hectar variind între 100.000$ ºi 300.000$. Renumele provine din faptulcã an de an, practicând o agriculturã fãrã de limitãri pe considerente de tradiþie precumîn Europa ºi utilizând tehnologie de ultimã orã, vinurile din aceastã regiune se pãstreazãconstante în calitate. Alte podgorii precum Shafer Vineyards, Chimney Rock Winery,Silverado Vineyards, Beaulieu Vineyards, Niebaum-Coppola Estate, CaymusVineyards, Far Niente Winery, Grgich Hills, Screaming Eagle Winery, Silver OakCellars, Harlan Estate, Cakebread Cellars, Clos Pegase, Clos du Val, DuckhornVineyards, Quintessa, ca sã enumerãm doar câteva dintre cele foarte bine cotate,sunt exemple de producãtori ce reuºesc sã iasã pe piaþa cu vinuri deosebit deconcentrate ca aromã ºi totuºi elegante în expresie, de o culoare foarte intensã,toate acestea fiind elemente care susþin cauza vinurilor din California pe o piaþãinternaþionalã dinamicã.

A DOUA CHAMPAGNE

Nu în ultimul rând Napa Valley se mândreºte ºi cu vinuri spumante, pro-duse dupã metoda champenoise, ce-i drept majoritatea producþiei proveninddin investiþii ale marilor creatori de Champagne din Franþa. Începând cu 1973când Moet & Chandon (actualmente Moet Hennessy Louis Vuitton a cãrorgrup de companii cuprinde ºi Moet & Chandon ºi Veuve Clicquot) cu oinvestiþie iniþialã de 2.5 milioane de dolari au creat Domain Chandon, situatpe o suprafaþã de 200 de acri în Yountville, a existat un continuu interes amarilor jucãtori pe plan mondial implicaþi în producþia de vin spumant sauspumos, fie ei din Spania sau Franþa, vis a vis de clima propice a Californieipentru soiurile de Pinot Noir ºi Chardonnay, dar ºi pentru accesibilitatea ºipreþurile terenurilor. Un alt mare investitor prezent în Napa Valley este G.H.Mumm din Reims, a cãrui podgorie se învecineazã în Rutherford AVA cu unuldin cei mai importanþi producãtori de Pinot Noir, ZD Wines. Deasemeneaunul din promotorii vinurilor spumante în Diamond Mountain District este ºiSchramsberg Vineyards care la mijlocul anilor ‘60 începea producþia a ceeace avea sã devinã mai târziu unul din cele mai respectate vinuri spumante înCalifornia

INDUSTRIA ENO-TURISTICÃ

Spiritul întreprinzãtor american a reuºit ca în jurul întregii producþii devin din Napa Valley sã construiascã o întreagã structurã turisticã: tururi dintrecele mai variate, de la limuzine ºi taxiuri de lux ºi pânã la minibus-uri ºibaloane cu aer cald: peste 200 de sãli de degustare, prezente în majoritateapodgoriilor ºi pe o salbã de restaurante presãrate de-a lungul vãii, de la simplebistrouri la cele mai rafinate, culminând cu unicul French Laundry. Acestrestaurant, numit în 1997 într-un articol din New York Times drept „cel maiincitant restaurant în America“, este catalogat cu 3 stele Michelin ºi apare con-stant în topul celor mai bune 50 de restaurante pe plan mondial, aflându-se peprimul loc în 2003 ºi 2004. Douã alte comori ce se fac remarcate în NapaValley sunt bãile de noroi ale spa-urilor elitiste din Calistoga, ºi mai noua pre-ocupare a multor vinificatori, cultivarea mãslinilor, din ce în ce mai des întâlniþiîn vecinãtatea hectarelor plantate cu viþã de vie. Doar în centrul orãºelului Napaexistã 20 de locuri unde vinul provenit din aceastã regiune ºi din SonomaCounty poate fi degustat ºi 59 de restaurante ce stau la dispoziþia turistului încãutarea experienþelor culinare de excepþie. Numele Napa provine din dialectulindienilor Wappo, cei ce populau aceastã vale înaintea sosirii coloniºtilor.

SUBREGIUNI NAPA VALLEY AVA (AMERICAN VITICULTURAL AREAS):

•• DDiiaammoonndd MMoouunnttaaiinn DDiissttrriicctt •• SSpprriinngg MMoouunnttaaiinn DDiissttrriicctt •• OOaakkvviillllee •• YYoouunntthhvviillllee •• MMoouunnttVVeeeeddeerr •• LLooss CCaarrnneerrooss ((ssiittuuaattãã îînn ssuudd,, ssee îînnttiinnddee ppâânnãã îînn SSoonnoommaa CCoouunnttyy)) •• OOaakk KKnnoollll ••SSttaaggss LLeeaapp DDiissttrriicctt AAttllaass PPeeaakk •• RRuutthheerrffoorrdd •• SStt.. HHeelleennaa •• CChhiilleess VVaalllleeyy DDiissttrriicctt •• HHoowweellllMMoouunnttaaiinn


CULI

NA

R/

INTE

RVIU

La 25 de ani primea prima stea Michelin, iar la 39 deveneaprimul bucãtar din provincia Hessen care se lauda cu cali-ficativul maxim, adicã trei stele Michelin. Doi ani mai târ-ziu, adicã în 2009, devenea primul chef din Germania caredeþinea douã restaurante luminate de stele Michelin. JuanAmador, despre el este vorba, arfi avut ºansa sã devinã un obscurjurist în Germania. La 17 ani, însã,a pus capãt neînceputei carierejuridice ºi a decis sã se apuce debucãtãrie. Spre disperareatatãlui, care a fost la un pas sã-lalunge din casã. Alegerea s-a dovedit, în cele din urmã,una fericitã. Nu s-a îmbogãþit, însã e o celebritate. Nunumai în Germania, ci pe tot mapamondul. Este cotat întreprimii 50 de „chef”-i ai lumii ºi toatã lumea ar vrea sã-iîncerce creaþiile. Apãrute dintr-un mix al bucãtãrieifranceze, al celei spaniole - originea catalanã n-avea cumsã nu-l influenþeze - dar ºi a celei germane, în care cãilealternative nu prea sunt permise, fiind cãutatã în specialperfecþiunea gustului. Acum, savoarea Amador poate fidegustatã ºi in Bucureºti. Mai precis la restaurantulHeritage, primul din Europa de Est care a corespuns pre-tenþiilor lui Juan Amador.

Horia Hasnaº

De ce Heritage?Pentru ca aici am gãsit spaþiul adecvat unde împreunã cu

echipa mea de bucãtari sã experimentez ºi sã ofer gustul per-

fect. Nu a fost o alegere foarte uºoarã, am încercat mai multeoraºe din zonã. Am fost în Sofia, în Budapesta, la Moscova, laIstanbul.

ªi de ce România?Pentru ca vreau sa fiu pe piaþa din România. Chiar dacã la

început m-am simþit precum Cristofor Columb. Era ceva com-plet nou, trebuia sã vãd Bucureºtiul, nu ºtiam care sunt direcþi-ile. Însã orice lucru nou trebuie privit ca o provocare, plus cãpentru mine e foarte important sã cunosc lucruri noi, alte culturi.

Nu te sperie faptul cã nu preaexistã o tradiþie „haute cui-sine” în partea asta de lume?Dar ce, acum 25 de ani exista o

asemenea tradiþie în þãrile nordice? Exista ceva clar înbucãtãria danezã, în cea suedezã sau norvegianã? ªi uiteunde sunt acum, au creat practic ceva nou, ca sa nu mai

vorbesc de rezultatele pe care le obþin la concursurileinternaþionale. Alt exemplu ar fi Tokyo. ªtii pe cineva

care acum 10 ani ar fi vrut sã facã un drum specialacolo ca sã ia cina? Acum exista astfel de oameni.

„ORIUNDE AI GÃTI, TREBUIE SÃ ÞIICONT DE INFLUENÞE”

Vom regãsi ceva românesc în meniurile dela Heritage?

Dacã te gândeºti la un preparattradiþional anume, cu siguranþa nu

vei gãsi. Dar e posibil sã descope-riþi un gust aparte, un parfum,poate chiar ºi o imagine pur româ-

neascã. Eu am învãþat cã, oriunde ai gãti, trebuie sã þii cont deinfluenþe. Nu poþi gãti porc în Abu Dhabi! Trebuie sã-þi þii minteadeschisã permanent, sã înveþi permanent. Ai o linie de bazã agãtitului la care începi sã adaugi una de aici, una de dincolo... Eca în muzicã, eºti într-o trupã de rock, însã nimic nu teîmpiedicã sã te inspiri din operã, din jazz.

Din ce s-a inspirat Juan Amador ca sã ajungã cine esteacum?Din orice mi-a folosit. Din arhitecturã, din picturã, din

muzicã. Nu neg nici schimburile de experienþã cu colegi debreaslã, cu care sunt permanent în contact. ªi, evident, faptulcã m-am inspirat ºi din alte reþete. Dar la fiecare e bine sã viimãcar cu o tuºã proprie. Încerc de fiecare datã sã obþin maimult de la un fel de mâncare, sã-l îmbunãtãþesc.

Sã înþeleg cã nu existã un preparat stabil în meniurilelui Juan Amador?Nu trebuie sã mergem atât de departe. Ar fi aproape

imposibil sã schimbi meniul in fiecare zi. Existã, cred eu, laorice bucãtar câteva piese de rezistenþã, care se regãsesc petoatã durata sezonului. E drept, cu câteva schimbãri, în bine

de cele mai multe ori. ªi eu schimb meniurile în fiecare sezon,dar existã câteva preparate care îmi poartã semnãtura la carerevin din când în când, uneori îmbunãtãþite, alteori nu.

RESTAURANT CU 26 DE SCAUNEºI 12 BUCÃTARI

Hai sã revenim un pic la începuturi. Când þi-aidescoperit pasiunea pentru bucãtãrie?Atunci când toatã lumea era convinsã cã voi urma o cari-

erã juridicã. Þin minte cã atunci când am anunþat cã mã voiface bucãtar, tatãl meu a vrut sã mã dea afarã din casã. Pe la17 ani s-a întâmplat asta.

ªi a venit aºa, peste noapte?Nu chiar. Intrasem ca ucenic la „Gasthof Lam”, un mic

restaurant în Weinstadt, unde am început sã primescaprecieri. Dar nu aceste aprecieri m-au convins, ci faptul cã

SSuunntteemm ccaa oo eecchhiippãã ddee ffoottbbaall îînn ccaarree eeuu ssuunntt mmaannaaggeerruull.. NNuu jjoocc,, ddaarr iiaauu ddeecciizziiiillee.. ÎÎnnssããnnuu ee cceevvaa ddiiccttaattoorriiaall,, eessttee uurrmmaarreeaa uunnuuii aaddeevvããrraatt tteeaamm--bbuuiillddiinngg

ÎÎnn mmeesseerriiaa aassttaa,, ddaaccãã vvrreeii ssãã aajjuunnggii uunnddeevvaa,, ttrreebbuuiiee ssaa mmuunncceeººttii ppeerrmmaanneenntt.. NN--aaiittiimmpp ssãã ttee uuiiþþii pprreeaa mmuulltt îînn ssttâânnggaa ssaauu îînn ddrreeaappttaa.. CCaa eexxeemmpplluu,, îînn rreessttaauurraannttuull mmeeuu,,ccaarree aarree ddooaarr 2266 ddee ssccaauunnee ((nn..rr.. -- rreessttaauurraannttuull AAmmaaddoorr,, ddiinn LLaannggeenn)),, aamm 1122 bbuuccããttaarrii

ppee sscchhiimmbb.. ªªii ffiieeccaarree lluuccrreeaazzãã 1166 oorree ppee zzii..

JUAN AMADOR, TREI STELE MICHELIN:

„În România m-am simþit precum Cristofor Columb”


CU

LINA

R/ IN

TERVIU

am cãpãtat foarte repede încredere în puterile mele. Cândlucrezi în bucãtãrie întâlneºti oameni care îþi spun cã ai talent,însã cel mai bine e sã constaþi tu lucrul acesta. A mai contat ºifaptul cã nu mi-a fost fricã de muncã. În meseria asta, dacãvrei sã ajungi undeva, trebuie sa munceºti permanent. N-aitimp sã te uiþi prea mult în stânga sau în dreapta. Ca exemplu,în restaurantul meu, care are doar 26 de scaune (n.r. - restau-rantul Amador, din Langen), am 12 bucãtari pe schimb. ªifiecare lucreazã 16 ore pe zi.

Nu-s cam mulþi?Deloc. Ia gândeºte-te cã la „el Bulli” existã un bucãtar

pentru fiecare client. Plus cã la fiecare fel lucreazã 5-6oameni.

ªi atunci, cu atâþi angajaþi, care e profitul restaurantu-lui?

Nu te gândeºti la bani când deschizi un altfel de restau-rant. E altceva. E ca ºi cum te-ai duce sã-þi cumperi ceva deîmbrãcat ºi ai de ales între „pret-a-porter” ºi ceva unicat, decolecþie. E, într-un fel, diferenþa între a te hrãni ºi a mânca.Plus cã ºi oamenii care lucreazã cu mine nu o fac pentru bani.Foarte mulþi bucãtari lucreazã gratis, doar pentru a învãþa.

Ai amintit mai devreme de„el Bulli”. Ai declarat, într-un interviu, cã întâlnireacu Ferran Adria þi-a schim-bat concepþia desprebucãtãrie...Dar ce, numai mie? A schimbat-o în toatã Europa. Însã

pentru mine a fost ceva special. A fost ca ºi cum, intrând într-o expoziþie, realizezi cã te-ai îndrãgostit de picturã. A fostceva total nou, am fost realmente impresionat de el, atât caom, cât ºi ca bucãtar.

A contat ºi faptul cã amândoi aveþi sânge catalan?Cu siguranþã. Pânã la urmã, în Spania mâncarea este con-

versaþie, este zâmbet, e o bucurie nu numai pentru stomac, ciºi pentru suflet. Crescuþi amândoi în aceasta filosofie, sã-ispunem, ne-am înþeles perfect din prima. Mai mult, apariþia luiFerran Adria a contat enorm pentru întreaga ºcoalã spaniolãde bucãtari. Eu eram un strãin în Germania, existau uneleprobleme de încredere, însã numele lui a fãcut ca toatã lumeasã vadã cu alþi ochi bucãtarii spanioli. Nu pot sã neg cã ºi miemi-a prins bine.

Cum gãteºte Juan Amador acasã?Aceleaºi preparate, aceeaºi arhitecturã aimaginii ºi a gustului?E greu de realizat aºa ceva în bucãtãria per-

sonalã. În primul rând nu am echipa cu mine. ªiatunci mi-ar lua foarte mult timp sã reproducceea ce creãm în restaurant. În astfel de situaþii

eºti obligat sãrenunþi mult lacomponentavizualã, trebuie sã

compensezi cu gustul ºi mirosul. Dar cândgãtesc pentru prieteni, acasã, încerc de fiecaredatã sã-i impresionez. Numai cã situaþiile aces-tea sunt cam rare în ultima vreme. Când apuceu sã mãnânc, de cele mai multe ori gãtesc alþiipentru mine. Dar nu mãnânc oriunde, cautlocuri unde se mãnâncã bine.

„O ECHIPÃ DE FOTBAL ÎN CARE EU SUNTMANAGERUL”

Ai amintit de echipã, care este rolul tãu în aceastãtrupã?Suntem ca o echipã de fotbal în care eu sunt managerul.

Nu joc, dar iau deciziile. Însã nu e ceva dictatorial, este

urmarea unui adevãrat team-building. Toþi venim cu pro-puneri, eu o aleg, sper, pe cea mai bunã.

Cum þi-ai caracteriza meniurile, cu ce le-ai asemãna?Încerc sã creez o operã. Cu tot ce conþine ea. Neapãrat

uvertura, apoi, funcþie de gen, cu andante, cu allegro, cuforte...

Dar despre gustul Amador ce ne poþi spune?Aici e mai greu, pentru cã e mai greu de descris. Este de

fapt un mix de senzaþii, între elementul vizual, design ºi arhi-tectura produsului, gust ºi miros ºi ceea ce iþi rãmâne înmemorie.

Vom regãsi acest mix la Heritage.Cu siguranþã. Altfel de ce aº fi venit aici?

LLaa HHeerriittaaggee aamm ggããssiitt ssppaaþþiiuull aaddeeccvvaatt uunnddee îîmmpprreeuunnãã ccuu eecchhiippaa mmeeaa ddee bbuuccããttaarrii ssããeexxppeerriimmeenntteezz ººii ssãã ooffeerr gguussttuull ppeerrffeecctt.. NNuu aa ffoosstt oo aalleeggeerree ffooaarrttee uuººooaarrãã

TTrreebbuuiiee ssãã--þþii þþiiii mmiinntteeaa ddeesscchhiissãã ppeerrmmaanneenntt,, ssãã îînnvveeþþii ppeerrmmaanneenntt.. AAii oo lliinniiee ddee bbaazzãã aaggããttiittuulluuii llaa ccaarree îînncceeppii ssãã aaddaauuggii uunnaa ddee aaiiccii,, uunnaa ddee ddiinnccoolloo...... EE ccaa îînn mmuuzziiccãã,, eeººttii

îînnttrr--oo ttrruuppãã ddee rroocckk,, îînnssãã nniimmiicc nnuu ttee îîmmppiieeddiiccãã ssãã ttee iinnssppiirrii ddiinn ooppeerrãã,, ddiinn jjaazzzz..

CULI

NA

R/

ABC

Text de Marian Timofti,someliermmaarriiaann@@ssoommeelliieerruull..rroo

Uleiul biblic, uleiul faraonilor,uleiul califilor. ªi câte alte denumiri îimai pot fi atribuite. Câte poveºti existãdespre el, câte proprietãþi, mistice ºi nunumai, i-au fost atribuite de-a lungul

anilor. Era comercializat în Egipt încã din cea de-a XIX-aDinastie, ramurile de mãslin ornau mormintele faraonilor, pen-tru cã erau considerate un simbol al vieþii. În Grecia, pe lângãrolul de aliment ºi condiment, avea, ºi încã are, utilizãri în me-dicinã ºi în cosmeticã. E pomenit în Iliada, în Odiseea, mai ales

cã, pe vremea lui Homer, încã se credea cã e de origine divinã.Cum era ºi în Roma, unde împãraþii ºi generalii se încoronau curamuri de mãslin când impuneau Pax Romana. Dar nu numaiRoma ºi Atena îºi revendicau denumirea de Þarã a Uleiului deMãsline. ªi Israelul a intrat în luptã. Se spune cã pe mormântullui Adam, din vârful muntelui Tabor, însuºi Dumnezeu a arun-cat sãmânþa din care a crescut mãslinul. Lupta va continua, daroarecum fãrã mizã, pentru cã astãzi cel mai mare producãtorde ulei de mãsline e Spania. Cert e cã, încã de la apariþie, a aca-parat rangul de aliment simbolic, iar acum, la mai bine de3000 de ani de la descoperirea lui, uleiul extravirgin de mãs-line este încã un element de neînlocuit, ºi ca aliment ºi camedicament, pentru o dietã perfectã.

Din antichitate ºi pânã astãzi, emigranþii din bazinulmediteranean, în special italienii ºi grecii, au fãcut tot posibilulsã mãreascã cultura de mãslini, acolo unde clima a permisplantarea ºi dezvoltarea acestora. Astãzi se produce ulei demãsline în SUA, Rusia, Chile ºi Argentina, Africa de Sud,Ucraina, Australia ºi Noua Zeelandã ºi Extremul Orient ca sãnu mai vorbim de Grecia, Spania ºi Italia. În întreaga lumeexistã peste 800.000.000 (opt sute de milioane) de mãslini,însã 90% din plante se gãsesc în bazinul mediteranean. Aici,potrivit italienilor, se regãsesc cei cinci „S” de care un mãslinare nevoie pentru a da cel mai bun randament: „soare”, „sassi”(teren pietros), „secetã”, „singurãtate” ºi „silenzio” (liniºte).Tot din aceastã zonã provin ºi cei mai mulþi cunoscãtori aiuleiului extravirgin de mãsline, care pot deosebi pânã ºiregiunea în care a fost produs. Mai ales italienii, primii care audemonstrat cã uleiul poate fi degustat precum vinul, cã existãulei pentru bruschette, pentru peºte, pentru carne ºi pentrutot felul de alte preparate, cã existã ulei cu aciditate mai maresau mai micã, cu gust mai mult sau mai puþin picant, mai multsau mai puþin mineral.

Dacã s-ar scrie despre toate posibilitãþile de utilizare a lui în bucãtãrie, cu siguranþã cã ar fi vorba cea mai volumi-noasã carte de bucate din câte existã. Se poate folosi atât rece,cât ºi cald. Conþinutul foarte mic de grãsimi polisaturate îi con-ferã o termostabilitate foarte bunã, astfel cã, dacã nu se depã-

ºeºte temperatura de 300 de grade, nu-ºi modificã propri-etãþile ºi calitãþile, fiind considerat „grãsimea” idealã pentruprãjeli. Cu toate cã la capitolul notorietate stã foarte bine, pre-þul sãu este destul de mare comparativ cu alte uleiuri vegetale.

Nu orice extract din mãsline este ulei extravirgin demãsline. Sub aceastã denumire poate fi comercializat doaruleiul obþinut prin procese mecanice, în condiþii termice determinate, unde nu se foloseºte niciun tratament diferit despãlare, decantare, centrifugare ºi filtrare ºi care nu cauzeazãnici un fel de daune mãslinelor sau uleiului obþinut. De asemenea, procedura nu permite niciun amestec cu alte uleiuri ºi nici extragerea pe bazã de solvenþi sau procesede esterificare.

Ma multe detalii despre calitãþile ºi defectele uleiuluiextravirgin de mãsline pot fi gãsite pe site-ul vinul.ro

AArrttiiccooll eeddiittaatt ddee HHoorriiaa HHaassnnaaºº

DEGUSTAREA ULEIULUI EXTRAVIRGIN DE MÃSLINE

EEvvaalluuaarreeaa,, nnoottaarreeaa ººii aapprreecciieerreeaa uulleeiiuulluuii eexxttrraavviirrggiinn ddeemmããsslliinnee ssee ffaaccee eexxaacctt ccaa ººii llaa vviinn.. PPeennttrruu oo ccoorreeccttããaapprreecciieerree eessttee bbiinnee ssãã ssee eexxaammiinneezzee uulleeiiuull pprriinn ccoommppaarraa--þþiiee ccuu uunn aalltt uulleeii ttoott ddee mmããsslliinnee ddaarr ddee oo ccaalliittaattee mmaaii ssllaabbãã..LLuuaaþþii ddoouuãã ppaahhaarree ddee vviinn aallbb,, ppuunneeþþii cciirrccaa 5500 mmll ddee uulleeiieexxttrraavviirrggiinn îînnttrr--uunn ppaahhaarr ººii cciirrccaa 5500 mmll ddee uulleeii ddee mmããsslliinneennoorrmmaall îînn cceellããllaalltt.. ÎÎnnccããllzziiþþii--llee ccuu ppaallmmeellee,, ccaa llaa ccooggnnaacc,,ppeennttrruu eelliibbeerraarreeaa aarroommeelloorr vvoollaattiillee,, ccee vvoorr ffii iiddeennttiiffiiccaatteeiimmeeddiiaatt oollffaaccttiivv,, iinnssppiirrâânndd ddee 22--33 oorrii ººii îînncceerrccâânndd ssãã þþiinneeþþiimmiinnttee aarroommeellee.. FFaacceeþþii llaa ffeell ccuu cceellããllaalltt ppaahhaarr.. GGuussttaaþþii aappooiiddiinn ffiieeccaarree ppaahhaarr aassttffeell :: îînnvvâârrttiiþþii ppuuþþiinn ppaahhaarruull ((ccaa ppee cceellccuu vviinn)),, dduucceeþþii--ll llaa bbuuzzee aavvâânndd ddiinnþþiiii ssttrrâânnººii ººii îînncceerrccaaþþii ssããiinnssppiirraaþþii pprriinnttrree bbuuzzee aaeerr ººii uulleeii,, ddee 22--33 oorrii ,, uuttiilliizzâânnddmmuuººcchhiiii ssttoommaaccuulluuii.. MMeemmoorraaþþii gguussttuull.. FFaacceeþþii llaa ffeell ccuucceellããllaalltt ppaahhaarr.. VVeeþþii ffii ssuurrpprriinnººii ddee ddiiffeerreennþþeellee ppee ccaarree lleevveeþþii ddeessccooppeerrii..

Suveranul mediteranean

FFoolloossiitt llaa tteemmppeerraattuurrii ssuubb 330000 ddee ggrraaddee CCeellssiiuuss,, uulleeiiuull ddee mmããsslliinnee eessttee ccoonnssiiddeerraattggrrããssiimmeeaa iiddeeaallãã ppeennttrruu ggããttiitt..

BRUSCHETTE CU FICÃÞEI

IInnggrreeddiieennttee:: 350 gr ficãþei de pui, jumãtate de ceapã, o lingurã de capere, 2-3 fileuri de anºoa,un pahar de vin alb, o cana de supã de pui, 4 linguri de ulei extravirgin de mãsline, sare, pipermãcinat.

Mod de preparare: Tocaþi fin jumãtatea de ceapã. O prãjiþi într-o tigaie cu ulei de mãslinepânã devine gãlbuie. Adãugaþi ficãþeii de pui foarte bine curãþaþi ºi coaceþi cam zece minute,adãugând din când în când vin. Scoateþi compoziþia obþinutã, fãrã vin ºi ulei, ºi tocaþi-o cât maifin. Tocaþi mãrunt fileul de anºoa ºi caperele, adãugându-le compoziþiei de ficãþei cu ceapã,puneþi totul în tigaie ºi continuaþi sã fierbeþi mestecând continuu ºi adãugând câte o lingurã desupã. Dupã alte 10 minute, când compoziþia a devenit cremoasã, puneþi sare ºi piper dupã gust,luaþi-o de pe foc ºi încorporaþi uleiul extravirgin de mãsline prin amestecare continuã. Întindeþiaceastã compoziþie pe felii de pâine prãjite ºi veþi avea un antreu delicios, la care puteþi servi unvin roºu tânãr, cu taninii prezenþi si un bun grad alcoolic. Poate fi asociat cu un Novac, un Negrude Drãgãºani sau o Cadarcã de Miniº, dar ºi cu un Rosso di Montalcino.

„SPAGHETTI ALLA MEZZANOTTE” / “SPAGHETTI AGLIO, OLIO E PEPERONCINO”

IInnggrreeddiieennttee -- ppeennttrruu ppaattrruu ppeerrssooaannee :: 350 gr. spaghete (Bavette nr. 13 de la Barilla sunt ide-ale), ulei extravirgin de mãsline, 2 cãþei de usturoi, 1 peperoncino sicilian , 2-3 filete de anºoatocate mãrunt.

Mod de preparare: Spaghetele se pun la fiert, neapãrat „al dente”. Într-o tigaie înaltã sepune uleiul de mãsline cu cei 2 cãþei de usturoi curãþaþi, dar întregi, ºi-i prãjim pânã devin galbeniaurii. Îi scoatem din tigaie ºi adãugam peperoncino ºi anºoa, pe care le prãjim douã minute.Pastele, scurse, le punem în tigaie peste compoziþia de anºoa ºi peperoncino ºi le mai „sãltãm” întigaie de câteva ori. Se consumã alãturi de un spumant, dar merg foarte bine ºi cu un Syrah.

La felul doi, uleiul extravirgin de mãsline se consumã în stare crudã, ca un ulei cu trufe.Adaugã o aromã deosebitã la orice carne scoasã din cuptor sau luatã de pe grãtar, dar ºicartofilor copþi la cuptor. Încercaþi-l pe un T-bone Steak, preparat mediu ºi cu un pahar deCabernet. Încercaþi „Olmaia”, de la Col D’Orcia, nu veþi regreta.

Furnizor de vinuri bune

ºi consultanþã onestã ºi competentã

pentru restaurante, evenimente speciale

(organizãm prezentãri

ºi degustãri la cerere),

cadouri ºi colecþii particulare!

De asemenea,

produse tradiþionale de Pleºcoi

aduse în Bucureºti

cu maºina frigorificã

direct de la producãtor!

Sunaþi cu încredere la 0722.993.915 sau trimiteþi un e-mail la [email protected]

Nou!

Distribuþie

ºi în judeþul

Constanþa


RECO

MA

ND

ÃRI

/ BL

OG

GER

I

Artisan Feteascã albã 2008barrique, DomeniileSãhãteni, vin sec, 13,1%.CCuullooaarree:: galben auriu cu „irizaþii“verzui.MMiirrooss:: lemn parfumat, fum, com-pot de gutui, citrice, o uºoarã aromã de fer-mentaþie ºi miereGGuusstt:: cremos, afumat, cu nuanþede gutuie, grapefruit, fructe exo-tice, pastiºe puternic ierboase ºi piperate.FFiinnaall:: persistent, citric, mãr,

migdalã ºi note dulci, condimentate, specificebaricului.Iatã unul dintr-o serie de vinuri asumate, carepoartã nu numai numele ºi semnãtura oenologu-lui (Aurelia Viºinescu), cum mai vedem pe con-traetichete, dar ºi amprenta lui - ca o marcã, ca opecete a meºteºugului personal.Vinul este realizat într-un registru fin, cu impresiiuºor oxidative. Baricarea îi conferã ineditenuanþe condimentate ºi dulcegãrii de bragerie,aciditatea este potrivitã, susþinându-i roba deli-catã. Aº zice, totuºi, cã temperatura de serviretrebuie sã fie scãzutã(6C), baricul ºi aromeleputernice „pârjolind“ papilele la temperaturi maimari. Una peste alta, este o feteascã albã inten-sã, senzualã, elegantã ºi unicã, deocamdatã. Dela 35 de lei, în magazinele specializate ºi restau-rante. 85 pct.

Castel Bolovanu CabernetSauvignon 2008, de laVinarte, este un cabernet deSâmbureºti ºi este sec ºi tare (14%).Notele de lemn nu pot alungaimpresia cã este un cabernet tipic,bun, manufacturat pe gustulromânului. Poate e încã junior ºi deaceea lemnul ºi alcoolul ies un pic înfaþã, dar nu e deosebit de grav, pen-tru cã are structurã bunã, e un bãiatbun dar neostoit deocamdatã(anturajul, ce sã-i faci).Sunt de toate aici: fructe de pãdure

(coacãze, afine, mure), viºine, cireºe negre, noteminerale ºi vegetale, taninul ca o sãlbãticiunemicã dar feroce, final condimentat cu ierburi aro-matice. Taninurile din final îl fac sã parã maimusculos decât este. Aciditate bunã, corpmediu. Mie mi-a plãcut, e unul dintre vinurilereuºite ale celor de la Vinarte, de gãsit în super-marketuri la vreo 25 de lei. 82 pct. În creºtere.

Wild Rock – Gravel Pit Red2007 (Howkes Bay, alc.14%)Un cupaj de Merlot ºi Malbec,rubiniu intens, care a bãtut calelungã din Noua Zeelandã ºi pânãaici. Nasul e puternic ºi amplu ºidegajã parfumuri de alune depãdure, praf de cacao ºi mure.Taninurile sunt ferme ºi îºi croiescdrum printre aromele de fructenegre ºi ciocolatã amãruie. Finalmediu, curat.

Terra Romana Milenium Alb2010Ce este interesant la acest cupajeste cã, deºi pe etichetã veþi gãsimenþionate soiurile SauvignonBlanc ºi Riesling, nu veþi greºicând veþi ghici atingerea deChadonnay sesizabilã încã dinnas. Vinul conþine ce e drept ºiacest soi, dar într-un procentdestul de mic pentru cã legislaþiasã îi recunoascã osteneala prinapariþia pe etichetã.Nasul este unul vivace, în el trimi-

terile citrice capãtã ceva rotunjimi untoase cu izdifuz de pepene galben. Gustul este ceva maimineral, fãrã a pierde însã la capitolul fructuozi-tate (aceleaºi citrice ºi ceva caisã). Aciditatea sesimte, dar atât cât sã susþinã din spate aromelevinului. Postgustul proaspãt împrumutã cevaînfãþiºãri florale.

Nyakas – Budai Chardonnay2009Nasul prietenos, puternic aromatºi vioi trimite sãgeþi de fructe cit-rice ºi iasomie. Gura, pãstreazã ºiea atmosfera proaspãtã ºi, pelângã aromele florale, te bucurã cuaromele de pere (Nashi) ºi mango.Aciditatea este destul de ridicatã,vinul pãstrându-ºi prospeþimea petot parcursul lui. Spre final însã,capãtã o oarecare dulceaþã. Nu eun vin cu prea multe subtilitãþi,mai ales cã, premiat fiind la

Chardonnay du Monde 2010 (ºi la PremiileVinul.Ro), te-ai putea aºtepta la mai multe de lael, dar e un vin easy-drinking, ce ar putea faceuºor victime ºi printre amatorii de vin de ocazie.

Vinul de aur - Nyakas – IrsaiOliver, 2009Au ungurii un scriitor care miemi-a înfrumuseþat copilãria. JokaiMor se numeºte ºi capodoperalui (zic criticii) la care mã referaici se intituleazã „Omul de aur”.(...). Lectura e delicioasã: uºoarã,dar cu destul miez încât sã dev-inã seducãtoare – intrigã facilã,dar cu îndeajuns nerv ºi rãs-turnãri de situaþie încât sã se cal-ifice ca un veritabil precursor alscenariilor telenovelelor de azi,

personajele – curat arhetipuri de foileton iarfinalul, demn de Hollywood (comercial, uºurel,dar cum altfel decât fericit), te face ca dupã ce aiînchis cartea, sã vrei s-o mai citeºti odatã. Camaºa e ºi vinul pe care l-am încercat asearã – unIrsai Oliver (soi de strugure alb creat de viticul-torul Pal Kocsis în 1930 din soiul local Pozsonialtoit cu Perla lui Csaba) ºi care seamãnã, dupãcoordonatele familiare nouã – cu un Muscat, darunul cu un destin deosebit de interesant.Lejer ºi curat, de un gãlbui discret-discret, freshºi cu arome dulci de trandafir, piersicã verde, darfrumos identificabile, zac într-însul ºi niºtebanane ºi ananas odihnindu-se pe un pat de floride tei, acest vin aproape demisec, crocant ºirãcoritor povesteºte, pe limba degustãtorului,despre o reþetã de succes pe care Vinul nostrude aur (cã avem ºi noi scenarii din astea) o maicautã încã pe undeva pe apa Sâmbetei. (...) Înceea ce mã priveºte, dacã ar fi fost un pic maisprinþar ºi cu un finish ceva mai lung, i-aº fi dat80 de puncte. Aºa cum e însã, la finalul unei zileînsorite, când a alungat în mod plãcut obosealaºi enervarea de la birou, gustat înainte ºi alãturide un pãstrãv stropit cu mujdei de usturoi,primeºte de la mine 78 de puncte împreunã curecomandarea de a fi cumpãrat, cât mai este, dela Crama Noastrã din Cluj Napoca unde sper sãse mai gãseascã, la numai aproximativ 25 RON.ªi, iatã, dacã am stârnit prin aceste rândurimãcar pofta de lecturã, pentru cititorii care nupot sã-ºi cumpere vinul din Bucureºti, existã oconsolare, cumpãrând mãcar cartea, reeditatã deeditura LEDA. Se gãseºte la Librãria Eminescu ºicostã 42 de RON.

Sauvignon Blanc TerraRomana 2010, SERVEAm turnat vinul în pahar pentru a-iadmira culoarea galben pai cutente verzui. Nasul e tipic, îmi per-mit sã spun cã e chiar un miros„standard“ de Sauvignon Blanc: ier-bos (verdele acela crud de primã-varã), citric (lãmâi verzi ºi fructeexotice îndeosebi citrice), mineral(prima impresie a fost rocã demunte, dar mai potrivit mi se parepietriºul de râu). Gustul e o contin-uare naturalã a aromelor

descoperite în nas: prospeþime, susþinutã de oaciditate ridicatã, dar plãcutã, la care se adaugãun conþinut de alcool (13%) foarte bine integrat.

Cuvee Viºan 2010, Gramma/Casa OlteanuAm avut prilejul sã degust vinul ce pe careiubitorii de vin îl vor cunoaºte sub numele deCuvee Viºan 2010 cu ocazia prezentãrii susþinutede Casa Olteanu la Enoteca Millesime dinOradea. Vinul fusese îmbuteliat cu o zi înainte,nu avea etichetã ºi nici vreo altã formã deapelaþiune. Cuvee-ul „Fãrã Nume“, cum l-ambotezat atunci, e un cupaj de Aligote, FeteascãAlbã ºi Feteascã Regalã, iar în opinia mea a„furat“ întregul spectacol al degustãrii încã de laînceputul acesteia. Culoare strãlucitoare, cu unuºor rest de dioxid de carbon semn al îmbute-lierii recente, i-a oferit o uºoarã perlaþie. Aromeleflorale proaspete se bucurã de expansiunea lormaximã - Feteasca Albã facã regulile, la care seadaugã notele vegetal-citrice date de Aligoteprecum ºi acel iz de caisã caracteristic batonaje-ului. Aciditatea, punctul forte al Feteºtii Regale, ebine integratã, pãstrând un echilibru între puþinulrest de zahãr ºi conþinutul alcoolic moderat. Înplus, gustativ, m-a bucurat sã regãsesc minerali-tatea ºi dominanta citricã a Aligote-ului. Încã nua fost anunþat preþul la care va fi disponibil acestcupaj alb, însã sper, spre binele buzunarelor con-sumatorilor, cã nu va depãºi 10 euro.

GEORGE MITEAlucruribune.blogspot.com

RÃZVAN JURCAwww.facebook.com/razvan.jurca

BOGDAN BOCºEvinuldeduminica.blogspot.com/

ALIN IONIÞÃwww.punctulpevin.ro

CIPRIAN HARETcipwine.blogspot.com

COSMIN GROZEAfromgrapestowine.wordpress.com

Terra Romana MileniumAlb 2010 - SERVEUn cupaj de Sauvignon Blanc ºiRiesling dar, din câte am înþeles,ºi un strop de Chardonnay. Unprocent de 15% a fost mãturat înbaricuri timp de 3 luni.Nas interesant, chiar exotic,dominat de ananas, pepene gal-ben, grefe ºi puþinã bananã.Gustativ, vinul se prezintã destulde fructat ºi echilibrat. Finalscurt spre mediu, în care accen-tele puternic citrice sunt vioara

întâi. Aciditate bunã ºi post-gust marcat de coajãde portocalã ºi caisã. Un exemplu nu din caleafarã de complex dar proaspãt ºi bine fãcut.Probabil în jur de 35 lei/sticla, prin magazine.

Corcova CabernetSauvignon/Merlot 2008 -Roy&DâmboviceanuM-am întâlnit de mai multe ori cuacest vin, dar abia acum a sositclipa sã vi-l recomand.Culoare: rubiniu-închis, cu reflexiiviolacee.Nas: coacãze, afine, viºine, piper,dar ºi uºoare nuanþe vegetale plusceva tuºe florale. Sincer, un nascare mi-a amintit puþin de unHaut-Medoc. Ceea ce îmi place înmod deosebit este reþinerea lui în

a te ataca la modul sãlbatic. Este elegant, com-pact ºi deloc expansiv.Gust: din nou viºine, afine ºi puþinã coajã depâine în atacul iniþial; echilibru foarte bun întrefruct, aciditate ºi taninurile bãrbãteºti, dar destulde rotunde ºi catifelate. Finalul mediu ºi sec estedominat de note piperate ºi o adiere de mentã.Virilitatea Cabernet-ului este foarte bine con-tracaratã de catifelarea Merlot-ului. La cum seprezintã acum, cred cã vinul de faþã se va„închide“ în curând. Potenþialul de învechire esteevident, aºa cã l-aº mai încerca peste vreo 5 ani.

Masi Campolongo di Torbe2004Vinul are o culoare roºu rubiniuînchis. Nasul vinului este foartebogat, complex, bine dezvoltat, cuarome puternice de cacao, cioco-latã neagrã, lichior de viºine ºicireºe amare, caramel ºi prunecoapte. Se simt pe alocuri tente detrufe, tabac ºi pâine prãjitã. Gustuldezvãluie un vin cu corpolenþãplinã, cu o texturã mãtãsoasã, oconcentraþie deosebitã, aromelede fructe roºii ºi negre: gem de

viºinã ºi cireaºã amarã, mentã ºi taninurile bineintegrate creeazã un vin complet echilibrat.Finalul este lung ºi intens cu arome de cacao ºimentã în postgust. Vinul are 15.5% alcool darstructura vinului echilibreazã fãrã problemeacest nivel. Un vin versatil ce poate fi servit alã-turi de o varietate largã de preparate culinare,dar ºi singur dupã masã. În curând disponibil laimportator - Cramele Recaº în jur de 400 Ron.

2006 Thierry AllemandCornas ReynardUn vin 100% Syrah provenit dinviþe de vie mai vechi de 40 deani ºi maturat 18 luni în baricfranþuzesc. Culoarea este roºuinchis-purpuriu opac. Nasul estecurat, intens ºi dezvoltat, cuarome bogate de piper negru,sangvinic , cu o mineralitate ridi-catã, totul acompaniat de aromede fructe roºii ºi negre: meriºor,prunã ºi afine. Ceea ce surprindeplãcut este cã aromele de fructe

se manifestã pe fundal, aromele principale fiindcondimentele ºi mineralitatea. În gurã vinul are ocorpolenþã medie spre plinã, echilibrat, cu ostructurã bunã bazatã pe tanin copt ºi aciditateridicatã, cu arome de grãsime, piper negru, omineralitatea revigorantã ºi straturi generoase decoacãze roºii ºi mure. Finalul este lung, intens ºicondimentat, cu tanin ferm fãrã a fi agresiv. Unvin masculin bine echilibrat cu un potenþialimens de pãstrare îndelungatã.

CON

CEPT

/ H

ORE

CA

Horia Hasnaº

Hanul lui Manuc. Construit între anii 1806-1808 deManuc Bei, în stilul caravanserai-urilor musulmane, hanul aavut parte, în dulcele stil balcanic, de perioade de glorie, dar ºide momente de cãdere, unele chiar la propriu, dacã e sã negândim la cutremurul din 1838, care a „smintit” serios clãdi-rea. În pofida ameninþãrilor de demolare, Hanul lui Manuc acontinuat sã domine centrul comercial al Bucureºtiului. ªi chiardacã, pe parcursul anilor, ºi-a mai schimbat denumirea, a intratdefinitiv în conºtiinþa bucureºtenilor. Nici perioada comunistãnu i-a diminuat farmecul, chiar dacã maniera comercial-fol-cloricã în care funcþiona locaþia nu prea avea nicio legãturã cutradiþia. Chiar ºi în urmã cu 30 de ani, o searã petrecutã laHanul lui Manuc avea ºarmul ei, iar sã gãseºti un loc la terasã,vara, era o izbândã cu care te lãudai în faþa prietenilor.

Surprinzãtor, marea cãdere s-a produs dupã 1989. Înpofida unei noi restaurãri, hanul a încãput pe mâini mai puþinpricepute ºi, treptat, ºi-a pierdut mulþi dintre fani. Atmosfera,presãratã cu ritmuri de manele, bucãtãria tot mai proastã, ser-viciile tot mai lipsite de respect au alungat oamenii, mai alescã, între timp, a apãrut ºi alternativa Centrul Vechi. Se pãreacã o istorie de 200 de ani se încheiase.

În urmã cu câteva luni, pe uncolþ al clãdiri a apãrut o nouãfirmã. „Manuc Cafe”. Spre finalulanului trecut, la câþiva metri maiîncolo, pe Splai, o alta. „Bistro Manuc”. Le-am vãzut, dardezamãgirea ultimilor ani mi-a învins curiozitatea. Pânã maiieri, când am intrat. Primul pas, primul plus. Nu mai intri în þaranimãnui, cineva te aºteaptã la intrare. Apoi e locul. Decorat cugust, mult lemn, obiecte vechi, chiar ºi o pianinã. Chelnerul nute grãbeºte. Îþi aratã o masã, dar nu se supãrã dacã o refuzi.

Nici dacã îi spui sã mai aºtepte cu comanda. Spaþiul nu estecel mai generos, nu e nici pe departe o halã pentru nunþi ºibotezuri, însã oriunde te-ai aºeza ai senzaþia de intimitate pe

care þi-o doreºti atunci când vrei sã iei masa, fie cã eºti singur,fie cã e un prânz de afaceri, fie cã te vezi cu niºte prieteni.Sunt cam 70 de locuri în bistro, dar când va veni cãldura -dacã va mai veni vreodatã – vor apãrea încã 50, pe cerdaculdinspre curtea interioarã. Meniul, internaþional, dar poþimânca ºi neaoº româneºte. Mai ales o pastramã de berbecuþ

cu mãmãliguþã, reþeta casei, care se topeºteîn gurã. La numai 26 de lei. Nu e mult, maiales cã porþia e generoasã. Lista de vinuri ecam scurtã. „ E o listã de început la care selucreazã, se adaugã cate un vin, de exem-plu, odatã la 2-3 zile ”, se scuzã ºeful desalã. În schimb, la spirtoase, superofertã.Cocktailuri, shot-uri, whisky, tequilla,brandy-uri. ªi dulciuri.

Pentru cafea schimb locaþia. Merg lacafenea. Cafea turceascã. Mã uit dupã tavacu nisip. Este. Ibricul de alamã rãspunde ºiel la apel. Vase mai vechi ºi mai noi, chiar ºio hotã impresionantã. Alamã ºi în toaletã,unde poþi sã dormi pe jos, dacã e imperiosnecesar. Lemn, ºi mai mult. Pânã ºi înpodea. Stejar cu piatrã. Un decor mai caldca în bistro. Cafeaua, cu caimac, e ca înIstanbul.

Cele douã locaþii au acelaºi manager. Doamna DanaSchiþelea. „Suntem încã la început, nu vrem sã ne lãudãm. Darpot sã spun cã ne bazãm pe curãþenie, pe gust ºi pe preþurimodice. Ne adresãm oamenilor care circulã prin aceastã zonã,în principal”. Proiecte de viitor? „Sunt câteva. Primul se vaconcretiza în câteva sãptãmâni. Deschidem un restaurantlibanez. Bucãtarul e egiptean, la a cincea generaþie de bucã-tari. E foarte bun”, se laudã, totuºi, managerul. Numele locaþieiîncã nu e stabilit. „Poate Orient Manuc, încã nu ºtim”, pre-cizeazã Dana Schiþelea. Tot în faza de proiect e ºi terasa, dincurtea interioarã. Cu un bar dedicat, cu preparate mai popu-lare, însã bune ºi la preþuri rezonabile. O terasã care va gãzduitot felul de evenimente culturale, de la lansãri de carte pânã laconcerte. Unde se vor opri? „Am vrea sã transformãm Hanullui Manuc într-un centru al gastronomiei autentice , al eveni-mentelor culturale si al distracþiei bucureºtene. Dar mai e multpânã acolo”, spune doamna Schiþelea. Oricum, primul pas a fostfãcut. Renaºterea unui mit nu mai pare o misiune imposibilã.

PREZINTÃ:

„„AAmm vvrreeaa ssãã ttrraannssffoorrmmããmm HHaannuull lluuii MMaannuucc îînnttrr--uunn cceennttrruu aall ggaassttrroonnoommiieeii aauutteennttiiccee ,,aall eevveenniimmeenntteelloorr ccuullttuurraallee ssii aall ddiissttrraaccþþiieeii bbuuccuurreeººtteennee..””

Bistro Manuc, primul pas cãtrerenaºterea unui mit

VINUL ALB AL SÃPTÃMÂ-NII vine, la închiderea ediþieinoastre, tocmai din New SouthWales, Australia. Este vorba deun SSeemmiilllloonn,, EElliizzaabbeetthh,, ddee llaaMMoouunntt PPlleeaasseenntt,, HHuunntteerr VVaalllleeyy.Are toate atuurile unui Semillonde marcã, cu arome de pepene,citrice ºi miere. Corpolent,rotund, finalul pune în valoarenote florale ºi o mineralitate bineincorporatã. (12,49 lire sterline, 4 stele).

VINUL ROªU AL SÃPTÃMÂNII era dinPortugalia, mai precis din sud. QQuuiinnttaass ddaassMMoouurraass,, AAlleenntteejjaannoo,, 22000088. Un vin care, la 15%vol.alc, oferã o neaºteptatã ºi purã aromã decireºe negre. Echilibrat ºi plin de vitalitate, cutanini surprinzãtor de catifelaþi ºi cu un mix decondimente care prelungesc post-gustul. Tot4 stele, la numai 6.99 lire sterline.

ALEGEREA DECANTER vine din zonaclasicã. Un SShheerrrryy de marcã, OOlloorroossoo de 12 ani,JJeerreezz yy JJuummiillllaa, semnat Emilio Lustau. Cu unnas floral, în care se împletesc arome decaramel ºi alune, vinul dezvoltã tonuri desmochinã ºi fruncte uscate, dar ºi o rãcoroasãsenzaþie salinã. 4 stele ºi 7,01 lire sterline pen-tru numai 500 ml. Dar ºi 20 % vol.alc.

ALEGEREA CUNOSCÃ-TORULUI este un supertoscan.CChhiiaannttii CCllaassssiiccoo,, 22000088,, ddee llaaBBaaddiiaa aa CCoollttiibbuuoonnoo.. Un producã-tor a cãrui istorie începe pe lamijlocul secolului XVII ºi careoferã un vin de mare potenþial, cutonuri de cãpºuni, zmeurã ºicireºe coapte. (4 stele, 15,30 liresterline).

De peste Atlantic, editorii Wine Spectatorne propuneau, la închiderea ediþiei nostre,douã vinuri europene, dar ºi unul din curteaproprie.

Sub 15 $: PPhhiilliippppee RRaagguueennoott,, BBllaayyee --CCootteess ddee BBoorrddeeaauuxx,, TTrraaddiittiioonn,, 22000088.. Un cupajde MMeerrlloott ºi CCaabbeerrnneett SSaauuvviiggnnoonn care sedeschide cu note de gem de prune, smochineºi coajã de pâine, urmate detonuri de iarbã cositã ºi condi-mente. Postgustul puþin camscurt îl depuncteazã uºor (87 depuncte, 14 dolari)

ÎNTRE 15 ªI 30 $: CCaannFFeeiixxeess,, PPeenneeddeess,, BBllaanncc SSeelleecccciioo,,22000099.. Din Catalunia vine acestalb subtil, cu arome de curmaljaponez ºi lãmâie, pigmentatecu petale de trandafir ºi frunze

de pin, cu aciditate viguroasã. Un cupaj dePPaarreellllaaddaa,, MMaaccaabbeeoo,, CChhaarrddoonnnnaayy ººii MMaallvvaassiiaaddee SSiittggeess, de consumat cum aþi cumpãrat sti-cla. (88 de puncte, 15 dolari)

PESTE 30 $: FFrreeeessttoonnee,,CChhaarrddoonnnnaayy,, SSoonnoommaa CCooaasstt,,22000088.. Naþionaliºti, editoriiamericani i-au acordat 93 depuncte acestui CChhaarrddoonnnnaayy pestil nou, intens, vibrant ºi con-centrat, cu tente subtile delãmâie ºi mãr, care îi conferã osenyaþie suculentã. Finiº lung,cu note minerale, ferme ºi con-centrate. Un preþ pe mãsurã,55 de dolari, dar, pãstrat în condiþii bune,poate fi consumat ºi peste 7 ani

www.vinul.roRedactor-ºefValentin Ceafalã[email protected]

Editori Radu [email protected]

Horia Hasnaº[email protected]

Redactori / ColaboratoriDora Todea, Sergiu Nedelea,Alexandra Holhoº, dr. ing. Constantin Croitoru

PublicitateAndrei [email protected] • 0722.993.915

Ovidiu [email protected] • 0724.376.076

FotoreporterGeorge ªerban

DTPOmni Press & Design (www.opd.ro)

Director ediþia onlineBogdan Gavrilã[email protected]

Manager dezvoltare ediþia onlineCãtãlina Toloº[email protected]

Project manager ediþia onlineAlexandra [email protected]

PublisherCezar [email protected]

este editatã de SC Cezar Connaisseur SRL, Bucureºti.Responsabilitatea pentru articolele publicaterevine autorilor. Preluarea de texte ºi imagini dinaceastã publicaþie sau de pe site-ul Vinul.Ro sepoate face numai cu acordul prealabil al editorului.

ISSN 1844-3915

Recomandãri internaþionale

ªªii îînn aacceeaassttãã lluunnãã,, VViinnuull..RRoo vvãã pprreezziinnttãã ccââtteevvaa ddiinnttrree rreeccoommaannddããrriillee eeddiittoorriilloorr ddiinn pprreessaa iinntteerrnnaaþþiioonnaallãã ddee ssppeecciiaalliittaattee ((DDeeccaanntteerr ººii WWiinnee SSppeeccttaattoorr))..


ACC

ENT

Efectele crizei economice mondiale s-au resimþit ºi însectorul vinului, însã dimensiunile acestui fenomen nu au atinsproporþiile apocaliptice ce se proiectau la începutul perioadei.Câþiva producãtori ºi firme de distribuþie au fost nevoiþi sãînchidã porþile - nu foarte mulþi, însã -, societãþile mai mici auacceptat parteneriatele ºi proiectele de fuziune propuse de com-paniile potente financiar, s-au pierdut segmente semnificativedin anumite pieþe, s-au mãrit stocurile, a scãzut consumul ºiodatã cu el un pic ºi preþurile. Într-un fel, manifestãri cât se poatede naturale al unei pieþe pe timp de crizã. Se pare totuºi cãaceastã perioadã se apropie de sfârºit. Cel puþin aºa susþineOrganizaþia Internaþionalã a Viei ºi Vinului, prin preºedintele

acesteia, Federico Castellucci. La mijlocul acestei luni, preºedintele celui mai important orga-nism din lumea vinului a susþinut o conferinþã de presã prin care anunþa cã recesiunea în acestsector se apropie de sfârºit. Primele semnale identificate în acest sens de OIV este creºterea comerþului de vin în 2010, peste nivelul anului 2009, cu 6,7 procente, reprezentând 92 de milioane de hectolitri de vin. Consumul de vin în 2010, însã, a rãmas la nivelul lui 2009,însemnând 236,3 milioane de hectolitri.

Interesant este faptul cã, potrivit reprezentantului OIV, pentru prima datã în cincis-prezece ani, aceastã revenire s-a datorat producãtorilor tradiþionali din Europa, care au expor-tat mai mult decât þãrile din emisfera sudicã ºi Statele Unite. Exemplele date sunt exporturiledin Italia ºi Germania, care s-au ridicat la 1,4 milioane hl, respectiv 0,3 milioane hl, în timp ceSpania ºi Franþa au recuperat ceea ce au pierdut în 2009. Pe de altã parte, Chile, NouaZeelandã ºi Australia se numãrã printre þãrile care au rezistat cel mai bine crizei, în termeni devolume. Castellucci a precizat cã în contextul crizei economice globale, dezvoltarea pieþei vinului a fost relansatã de cãtre creºterea comerþului cu vin vrac ºi re-exporturilor, subliniindcã peste 40 de procente din vin a fost consumat în afara graniþelor þãrilor producãtoare.

Existã totuºi ºi motive de îngrijorare, printre acestea numãrându-se scãderea suprafeþeiplantaþiilor de viþã de vie cu 64.000 de hectare, cele mai mari scãderi înregistrându-se înSpania, Italia ºi în Franþa. De asemenea, un alt element negativ ar fi scãderea producþiei de vinla nivel mondial cu 11,2 milioane de hectolitri, în 2010 înregistrându-se o producþie de 260 demilioane de hl.

Preºedintele OIV nu precizeazã în discursul sãu care au fost principalele pieþe unde afost comercializat vinul. Un indiciu în acest sens a fost dat la sfârºitul conferinþei, când aanunþat faptul cã Republica India a devenit membru deplin al organizaþiei interguvernamen-tale pe care o conduce. China, unul dintre consumatorii de vin în creºtere la nivel mondial, nua intrat în datele expuse de cãtre Castellucci.

Analizând datele de mai sus se poate spune cã trendul de scãdere a consumului, începutîn 2008 ºi continuat în 2009, a luat sfârºit. Rãmâne de vãzut dacã el va avea aceeaºi evoluþieºi în 2011, dupã o recoltã precum cea din 2010, catalogatã drept slabã de cãtre 40% dintrejucãtorii de pe piaþã, care estimeazã o nouã creºtere a preþurilor la vin.

Iese vinul din crizã?

„Primãvara în rose”, „Vara în alb” ºi „Toamna în roºu”. Nu suntnici colecþii de modã, nici titluri de tablouri. Sunt evenimentele pecare echipa Vinul.Ro le-a proiectat pentru bucureºteni în 2011. Dupãseria de târguri în Capitalã ºi în Constanþa, unde contra unei taxemodice vizitatorii au putut degusta sute de vinuri ºi afla direct de laproducãtori „secretele cramelor”, am decis sã scoatem vinul înstradã. Pe terase, mai exact.

Acolo unde pânã acum nu s-au vãzut decât numele diverselormãrci de bere sau apã mineralã vom încerca, împreunã cu parteneriidin industria ospitalitãþii care s-au alãturat demersului nostru, sãaducem vinul în prim plan. Vom crea toate condiþiile pentru

creºterea interesului, pentru un consum civilizat, vom redacta broºuri informative ºi de popu-larizare, vom selecta produse de calitate, vom semnaliza corespunzãtor aceste „oaze ale vinului”,vom face spectacole, vom aduce oameni competenþi care sã explice curioºilor din tainele acestuiprodus. Vom încerca sã „democratizãm” vinul fãrã sã-l vulgarizãm - deºi sunt sigur cã acþiuneanoastrã va stârni, din partea „obrazurilor groase”, tot felul de glume mai mult sau mai puþinsãrate.

Ne lãudãm cã avem „tradiþie de mii de ani, de la Burebista încoace”, dar când vine vorba devin suntem, din pãcate, statistic vorbind, aproape la fel „analfabeþi” ca ºi popoarele Pacificului desud, care n-au vãzut vin prima oarã decât în urmã cu vreo sutã de ani. Bem fie cu cana, cu gãlea-ta, cu vadra, cu butoiul, bem pânã cãdem laþi sau, dimpotrivã, bem gingaº, cu degeþelul mic ridi-cat a „cocoanã” ºi cu fâlfâiri vaporoase din gene, cã „vaaai, dhagãã, doah suntem oameni fini”.Asortãm vinul dulce la orice iar demisecul îl pãstrãm, obligatoriu, „pentru nunþi”. Bem ori din bor-cane de muºtar, ori din pahare care n-ar fi bune nici ca suport de lumânare - celebrele „copitã demãgar” (vezi forma acestora, sunt disponibile în majoritatea restaurantelor). Ospãtarii n-au auzitdecât de „vin alb de varã, demisec de ºpriþ sau roºu-sculãu, cã doar suntem urmaºi de daci ºi deromani”. Cetãþeanul mediu dã ochii peste cap dacã audede vreun vin sã coste peste 50 de lei, e convins cã nupoate fi decât moftul unui gigibecali pe care e înclinat sã-ldeteste ºi sã-l invidieze în aceeaºi mãsurã ºi pe care-lurmãreºte în secret noaptea, la OTV-ul pe care cel maiadesea nu recunoaºte cã-l vizioneazã.

Aºa cã vom încerca sã facem, prin puterea exemplului, ceea ce facem deja, de mai mulþi ani, prin scris:sã spulberãm prejudecãþile ºi miturile greºite despre vin,sã-l aducem în modernitate, între opþiunile de prim rangale contemporanilor noºtri urbani.

Rãmâne de vãzut dacã oamenii îl vor primi cubucurie. Noi sperãm cã da.

Cezar Ioan

Valentin Ceafalãu

Culorile anului 2011. De Vinul.Ro

VVoomm îînncceerrccaa ssãã aadduucceemm vviinnuull aapprrooaappee ddee ooaammeennii,, llaa mmaassaa lloorr,, aaccoolloo uunnddee--ii ee llooccuull.. CCuu mmâânnccaarree,, ccuu bbuuccuurriiee,, ccuu ccããlldduurrãã,, ccuu vveesseelliiee ººii ccuu cciivviilliittaattee

LLaa mmiijjllooccuull aacceesstteeii lluunnii,, pprreeººeeddiinntteellee cceelluuii mmaaii iimmppoorrttaanntt oorrggaanniissmm ddiinn lluummeeaa vviinnuulluuii aa ssuussþþiinnuutt oo ccoonnffeerriinnþþãã ddee pprreessãã pprriinn ccaarree aannuunnþþaa ccãã rreecceessiiuunneeaa

îînn aacceesstt sseeccttoorr ssee aapprrooppiiee ddee ssffâârrººiitt..

vinul037

Documents

Transcript of vinul037