VINOVATIA

<Fapta savarsita cu vinovatie>

1.Notiune.Savarsirea faptei cu vinovatie este a doua tresatura esentiala a infractiunii.Ea este expres prevazuta de art.17C.pen si trebuie coroborata cu art 19.Cpen.ce consacra in legislatie formele vinovatiei.Vinovatia reflecta aspectul subiectiv al infracvtiunii si curinde atitudinea psihica a faptuitorului fata de fapta savarsita si de urmarile acesteia.Ca atitudine psihica a faptuitorului fata de fapta savarsita si fata de urmarile acesteia-vinovatia-este rezultatul interactiunii a doi factori :constiinta si vointa.In adevar,vinovatia presupune o atitudine constienta in sensul ca faptuitorul isi da seama ,are reprezentarea actiunilor sau inactiunilor sale,al rezultatului acestora,care este periculossi savarseste cu vointa aceste actiuni sau inactiuni antrenand energia sa fizica spre realizarea rezultatelor urmarite.Art.19 C.pen.prevede ca exista vinovatie atunci cand fapta a fost savarsita cu intentie sau din culpa.Vinovatia presupune existenta a doi factori inerenti vietii psihice :constina sau factorul intelectiv si vointa sau factorul volitiv.Factorul intelectiv presupune reprezentarea deplina a continutului,sensului si finalitatilor urmarite sau acceptate prin savarsirea faptei,precum si prevederea intregii desfasurari cauzale a acesteia.Factorul volitiv este elementul psihic care impulsioneaza si comanda energia fizica a aomului,el poate fi analizata atat in raport cu actiunea,cat si cu inactiunea(dupa cum agentul vorbeste sa se manifeste printr-un act exterior sau voieste sa se abtina de la o actiune impusa de lege),precum si cu rezultatul(adica in raport cu finalitatea la care agentul voeste sa ajunga).Desi cei doi factori se interfereaza si presupune unul pe celalalt,in literatura de specialitate se retine cu preponderenta factorul intelectiv asupra celui volitiv,constinta rasfrangandu-se prin inter,ediul vointei asupra faptei si asupra urmarilor acesteia.Actul de constinta sau de vointa nu trebuie sa fie viciate sau deformate,in caz contrar poate fi inlaturata raspunderea faptuitorului(ex.in caz de eroare).Apoi vinovatia presupune ca vointa sa fie libera,in sensul ca asupra faptuitorului sa nu se exercite o constrangere fizica sau morala.Prezenta atat a factorului intelectiv cat si a celui volitiv in savarsirea unei fapte este o conditie esentiala a vinovatiei.Vinovatia nu poate exista ,cu alte cuvinte,la savarsirea unei fapte daca faptuitorul nu a voit acea fapta(find cosntrans),ori nu a putut avea reprezentarea rezultatului,din cauze neimputabile lui.

1

2.Formele vinovatiei.Formele vinovatiei se ragasesc in C.penal la art.19 alin.1,cvare precizeaza ca vinovatia exisat cand fapta care prezinta pericol social este savarsita cu intentie sau din culpa.  Ca trasatura esentiala a infractiunii,vinovatia imbraca doua forme principale :-intentia si culpa.La acestea se mai adauga si o forma mixta-praeterintentia sau intentia depasita specifica unor infractiuni.

2.1.INTENTIA SI MODALITATILE SALE

Intentia constituie forma fundamentala,generala si originara a vinovatiei:ea reprezinta totodata regula sub care se infatiseaza vinovatia,deoarece majoriattea infractiunilor se comit,de regula cu intentia si numai in mod exceptional din culpa sau praeterintentie.Potrivit dispozitiilor art.19/pct.1 Cod Penal “fapta este savarsita cu intentie cand faptuitorul :

- prevede rezultatul faptei sale, urmarind producerea lui prin savarsirea acelei fapte; - prevede rezultatul faptei sale si , desi nu-l urmareste , accepta posibilitatea producerii lui.In functie de atitudinea faptuitorului fata de producerea rezultatului

socialmente periculos, intentia se prezinta sub 2 modalitati desemnate de legea penala :

-Intentia directa,se caracterizeaza prin aceea ca faptuitorul prevede rezultatul faptei sale,urmarind producerea lui prin savarsirea acelei fapte.;Expresia „a urmari producerea unui rezultat:inseamna mai mult decat a voi rezultatul,apropindu-se de dolul special,de intentia calificata prin cuprinderea unor nuante specifice acestora si care privesc urmarirea unei finalitati care se gaseste in continutul incriminarii si a carei realizare este urmarita de subiect prin cauzarea rezultatului voit si prevazut.(ex.Lovitura cu un par in cap ce urmareste direct omorul victimei)

Exista infractiuni care,din punct de vedere al vinovatiei,nu pot aparea decat sub forma intentiei directe(infractiunea de delapidare,furt,talharie,etc).Intentia directa prezinta si doua forme speciale:>intentia premeditata(art.75(2)cod penal)>intentia repentina(spontana)(art.73,lit.b/art.177/art.322)

-Intentia indirecta,exista atunci cand subiectul prevede rezultatul faptei sale desi nu-l urmareste accepta posibilitatea produceri lui.

2

Ca forma a vinovatiei intentia indirecta se intalneste la savarsirea unei fapte ce poate produce cel putin doua rezultate.Fata de un rezultat,pozitia psihica a faptuitorului este de urmarire a lui prin realizarea faptei(intentia directa),acest rezultat poate fi deopotriva licit ori ilicit;iar fata de al doilea rezultat pozitia psihica a faptuitorului este acceptarea posibilitatii producerii lui(intentia indirecta)(ex:cand o persoana imprejmueste unb teren cultivat cu un gard de sarma care il alimenteaza cu curent electric sau trecerea inculpatului cu masina printr-u baraj organizat de politisti pe sosea,ce a avut drept consecinta accidentarea grava a unuia dintre ei).Datorita acestui aspect,ca rezultatul,al doilea,se poate produce,intentia indirecta se mai numeste si intentie eventuala.

In doctrina penala si practica judiciare sunt cunoscute si alte modalitati ale intentiei, a caror cunoastere poate servi la stabilirea in concret a gradului de vinovatie si, in consecinta a periculozitatii infractorului.Astfel, se face distinctie intre urmatoarele modalitati ale intentiei:-Intentia simpla si intentia calificata:Intentia este simpla atunci cand faptuiorul prevede rezultatul si urmareste sau accepta posibilitatea producerii luiIntentia este calificata cand faptuitorul urmareste producerea rezultatului in vederea realizarii unui scop prevazut de norma de incriminare(ex.art.176 lit.d C.penal)-Intentia initiala si intentia supravenita:Intentia initiala consta in prevederea rezultatului actriunii intr-un moment anterior inceperii acesteiaIntentia supravenita apare pe parcursul derularii actiunii initiale cand faptuitorul se hotaraste sa –si amplifice activitatea infractionala urmarind si alte rezultate(ex.faptuitorul patrunde fara drept intr-o locuinta si vazand bunuri de valoare se hotaraste sa le sustraga)-Intentia spontana si intentia premeditataIntentia spontanat apare sub impulsul unei stari de provocare,cand faptuitorul reactioneaza si comite fapta(ex.prin lovirea celui crae l-a provocat)Intentia premeditata presupune insotirea intentiei de o prgatire prealabila pentru realizarea deplina a faptei,in sensul ca intre momentul luarii hotararii infractionale si momentul realizarii ei se interpune un interval de timp in care faptuitorul planueste

3

savarsirea faptei si inclusiv folosirea de mijloace ce nu il pot incrimina faptas,rezultat ce ar duce la scaparea de urmarirea si raspunderea penala.-Intentia unica si intentia complexaIntentia unica este atunci cand faptuitorul a hotarat savarsirea unei singure infractiuniIntentia complexa exista atunci cand faptuitorul a hotarat sa comita o multitudine de fapte cu mai multe rezultate(ex.talharia).Aceste modalitati ale intentiei sunt avute in vedere la individualizarea juridica a pedepsei fiindca evidenteaza grade deosebite de vinovatie cu rasfrangere asupra periculozitatii infractorului. Unii autor denumesc aceste modalitati ale intentiei sub alte denumiri(veziDrept penal,-partea generala:Gheorghe Nistoreanu,Alexandru Boroi,Bucuresti,Editura ALL Beck,2002)-intentia determinata si nedeterminata;-intentia generica si intentia speciala;-intentia spontana si intentia premeditata;-intentia initiala si intentia supravenita.

2.2.CULPA SI MODALITATILE ACESTEIA

Ca forma a vinovatiei culpa este definita conform art.19 pct.2 Cod penal.Potrivit acestui art o fapta este savarsita din culpa atunci cand infractorul prevede rezultatul faptei sale,dar il accepta,socotind fara temei ca el nu se va produce sau nu prevede rezultatul faptei sale,desi trebuia si putea sa-l prevada.Culpa nu este o forma de proces psihic inferioara ori atenuanta a intentiei,ci constituie o forma specifica de legatura psihica a autorului cu fapta,desi autorul prevede rezultatul faptei sale nu il accepta,socotind fara temei ca acesta nu se va produce,ori nu prevede rezultatul faptei sale desi putea si trebuia sa il prevada.

Culpa este cunoscuta in doctrina si in legislatie sub doua modalitati:-culpa cu prevedere(cu usurinta,cu previziune,cu temeritate);-art.19.alin.1 pct.2 lit.a-culpa simpla(cu neglijenta,fara prevedere,greseala);- art.19.alin.1 pct.2 lit.b*(alte denumiri ale culpei in doctrina penala).

4

Culpa cu prevedere:se caracterizeaza prin aceea ca faptuitorul prevede rezultatul faptei sale,rezultat pe care nu il urmareste,nu il accepta,socotind fara temei ca acesta nu se va produce.(ex.atunci cand un conducator auto se angajeaza intr-o depasire neregulamentara si desi prevede posibilitatea producerii unui accident,se bazeaza pe calitatile sale,sperand ca va evita rezultatul periculos).Prevederea de catre infractor a urmarilor periculoase ale faptei sale face ca usurinta sa se asemene cu intentia-directa sau indirecta.Insa in cazul usurintei nu exista dorinta de a se produce aceste urmari si nici acceptarea eventualitatii survenirii lor,elemente ce caracterizeaza intentia.In caz de usurinta prevederea urmarilor actiunilor sau inactiunilor faptuitorului poate constitui doar o prevedera a posibilitatii survenirii lor,deoarece numai in acest caz poate exista si speranta,lipsita de temei,a prevenirii acestor urmari.Pozitia psihica fata de rezultat,diferenteaza culpa cu prevedere de intentie,fiindca daca la intentia directa este urmarit rezultatul,la intentia indirecta era acceptat rezultatul,in cazul usurintei rezultatul nu este acceptat;infractorul a sperat in mod usuratic ca acesta nu se va produce.Culpa simpla:se caracterizeaza prin aceea ca faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale,desi trebuia sa il prevada.Aprecierea vinovatiei sub forma culpei urmeaza a se stabili dupa observarea criterilor prevazute de lege,anume:daca faptuitorul trebuia sa prevada rezultatul si daca putea sa il prevada.(ex.producerea unui accident mortal de circulatie intr-o cauza in care inculpatul a circulat cu autovehiculul fara a i se fi efectuat inspecta tehnica periodica si defectiuni la sistemul de franare)Neglijenta,ca forma a culpei,se caracterizeaza prin aceea ca infractorul nu are reprezenarea consecintelor activitatii,deoarece nu foloseste intreaga sa capacitate intelectuala pentru a preveeda urmarile faptei savarsite,desi putea avea aceasta capacitate si trebuia sa depuna toata sarguinta in conduita sa. Obligatia de a prevedea rezultatul faptei are un caracter general si obiectiv in care infractorul trebuia sa prevada rezultatul faptei sale, si un caracter subiectiv prin care urmareste sa se verifice daca infractorul a avut in fapt posibilitatea sa prevada acest rezultat in momentul savarsirii faptei.Daca in raport de imprejurarile concrete de consta ca infractorul nu a avut posibilitatea de a prevedea rezultatul faptei sale,acesta nu va putea fi tras la raspunderea penala,nefiind data vinovatia sa ci se va retine cazul neprevazut.

Unii autori au in vedere si alte modalitati ale culpei(veziDrept penal,-partea generala:Gheorghe Nistoreanu,Alexandru Boroi,Bucuresti,Editura ALL Beck,2002)

-culpa in agendo si culpa in omittendo;-culpa generica si culpa specifica;-culpa directa si culpa indirecta.

5

In teoria dreptului penal mai sunt cunoscute si alte modalitati ale culpei sau denumiri ce pot duce la o mai corecta caracterizare a vinovatiei si la individualizarea pedepsei:-nesocotinta,care inseamna o comportare nechibzuita,fara intentia ce se impune in efectuarea unei anumite activitati;-nebagarea de seama,care semnifica o comportare neatenta fata de conditiile in care s-a desfasurat activitatea;-nepricepere,care consta in lipsa de cunostinte elementare necesare pentru indeplinirea unei anumite activitati;-nedibacie,adica lipsa de abilitate,de deprindere necesara pentru efectuarea unei anumite activitati.Gradele culpei:-culpa lata sau grava; -culpa levis sau usoara; -culpa levissima sau foarte usoara.

2.3.PRAETERINTENTIA(intentia depasita)2.3.PRAETERINTENTIA(intentia depasita)

PraeterintentiaPraeterintentia reprezinta o forma mixta de vinovatie ce rezulta dinreprezinta o forma mixta de vinovatie ce rezulta din unirea intentiei cu culpa.Ea se caracterizeaza prin aceea ca subiectul infractiuniunirea intentiei cu culpa.Ea se caracterizeaza prin aceea ca subiectul infractiuni prevede si doreste ori accepta producerea unor urmari periculoase,insa celeprevede si doreste ori accepta producerea unor urmari periculoase,insa cele produse in realitate sunt mult mai grave,iar acestea le-a prevazut,dar a socotitproduse in realitate sunt mult mai grave,iar acestea le-a prevazut,dar a socotit fara temei ca nu se vor produce sau nu le-a prevzut,dar putea si trebuia sa lefara temei ca nu se vor produce sau nu le-a prevzut,dar putea si trebuia sa le prevada. (art.17alin.2).prevada. (art.17alin.2).Caracteristica pentru infractiunile savarsite cu intentie depasita este imprejurareaCaracteristica pentru infractiunile savarsite cu intentie depasita este imprejurarea ca faptuitorul savarseste o fapta urmarind un anumit rezultat,dar care rezultat seca faptuitorul savarseste o fapta urmarind un anumit rezultat,dar care rezultat se amplifica,devenind mai grav ajungand la realizarea unei alte infractiuni(ex.loviriamplifica,devenind mai grav ajungand la realizarea unei alte infractiuni(ex.loviri sau vatamari cauzatoare de moarte;talharia care a avut ca urmare moarteasau vatamari cauzatoare de moarte;talharia care a avut ca urmare moartea victimei).victimei).Praeterintentia este o forma de vinovatie independenta care se constituie cuPraeterintentia este o forma de vinovatie independenta care se constituie cu contributia proceselor psihice ale intentiei si culpei,faptuitorul actioneaza cucontributia proceselor psihice ale intentiei si culpei,faptuitorul actioneaza cu intentia directa pentru a producerea unui anumit rezultat,iar rezultatul mai gravintentia directa pentru a producerea unui anumit rezultat,iar rezultatul mai grav se produce din culpa.Existenta culpei in producerea rezultatului mai gravse produce din culpa.Existenta culpei in producerea rezultatului mai grav distinge praeterintentia(intentia depasita) de intentia indirecta sau eventualadistinge praeterintentia(intentia depasita) de intentia indirecta sau eventuala pentru ca in cazul in care faptuitorul a prevazut rezultatul mai grav ca posibil sipentru ca in cazul in care faptuitorul a prevazut rezultatul mai grav ca posibil si totusi a actionat,infractiunea mai grava,realizata nu poate fi savarsita decat cutotusi a actionat,infractiunea mai grava,realizata nu poate fi savarsita decat cu intentie indirecta.intentie indirecta.

6

BIBLIOGRAFIE:

___________________________________________________________________________

Gheorghe Nistoreanu&Alexandru Boroi–Drept penal.Partea generala, Editura ALLBECK, Bucuresti,2002

Constantin Mitrache,Cristian Mitrache-Drept penal roman.Partea generala,editia a-2 a,

-Drept Penal general -CODUL PENAL AL ROMÂNIEI,TITLUL II,Art19,17.

7

CUPRINS:

Vinovatia.1.Notiune....................................................................................................................12.Formele vinovatiei.................................................................................................2 2.1.Intentia si modalitatile sale.............................................................2 2.2.Culpa si modalitatile acesteia.........................................................4 2.3.Praeterintentia.................................................................................6

Bibliografie................................................................................................................7

8