— o p e r a t i o n V I L L A G E 5 . r o u m a i n o

SALUT.

" W z W -i r i l i l

ZIAR INDEPENDENT,EXPRESIE A OPINIEI PUBLICE DIN JUDEŢUL CLUJ

ANUl. II. NU. i;S5 | SiM BÂTA — LUNI.

9— 11 IUNIE 1930 |4 PAGINI r LEU

' * r '

i CRtD . ÎN JUDEţUL' SOMEŞ’’interviu cu dl. A lexandru LÂPUŞAN, d e p u ta t în

Parlam entu l ţâ rii d in p artea F.S.N. • 'legislaţiei adiacente pro­blemei niinorităţiior, naţlo-

. r - A cord acest interviu tn mod condiţionai: să nu mi se , deturneze,; vocaţia-

. afiş de ’ luptător pentru re ­înfiinţarea judeţului Someş. Discutăm despre orice, nu şi : despre legitimitatea „re- paraţiai“ ' ce trebuie făcută

' „Hăbitaclului*; ' someşan.. Am ' înaintat Guvernului o amplă"Argumentaţie'- de or-

^ d in istoric, social, tradiţio- . hal şi ‘ chiar economic. Ea

este suficient de credibilii - pentru toată lumea, inclu­

siv r - zic eu — pentru au­torităţile Clujului,' 'inexpli­cabil ; contaminate ■ de tota­litarismul,^foştilor . dirigui­tori,- -(Şire* fără excepţie, ne-au idistribuit în rolul' de cenuşăreasă a. judeţului Cluj.. — E; clar! Chiar dacă „a- nesteziniâ’*, problem a' mi - îiotitiiţilor naţionale în Transilvania a fost deza­morsată." Cum -vedeţi soju- ţio«»areav-ci?

riale, nu pot fi aşezate de cit principiile de drept in­ternaţional, drepturile o- tnului legiferate în orice

■ -Stat democratic. Există": uri .subiect, aşa-zis fierbinte: limba oficială.' Indiferent

- de speculaţii şi justificări , de sorginte' confederativă',

limba oficială nu poate fi decît una "singură: limba i o • mână. Am plătit prea mult tribut de sînge" pentru a iii se contesta dreptul ■ de -a v’orbi, a g in ii şi s im ţi' fo ­ni uneşte îă noi acasă. De aici încolo cred ' că orice alte probleme sînt rezolva­bile. Am în vedere asigura­rea unei depline egalităţi politico-sociale â tuturor cetăţenilor ţării, conserva­rea şi dezvoltarea r.eobsta- culată & trăsăturilor spiri­tuale definitorii ale .tu­turor minorităţilor . naţio­nale intr-ţin' respect reei-

Nu-, întrevăd.*» rea&l—. p ioc depîihTfaţfi de tot" ceeavaro' individualizată zonal, co le individualizează xi-Româniai este şi ya rămîne ’ irsţa etn ică 'sau. credinţa.

. .In vecii vecilor lin Stat ha- ” — Se discută in prezent,ţîonal unitar, faţă de care mai mult sau mai puţinlealitatea : cetăţenilor săi, deschis, despre apariţia ”u-ind.iferenfc de naţionalitate. nor orientări îi-acţioniste în

•este x> 'obligaţie' existenţki- interiorul de' largă cuprin-îă elementară şi indispen- i dere socială . a ’ f'.S.N. ih

-sabila. Evident, statuarea şi '• D ej -existâ o asemenea stof-garantărea de fapt a drep-~ re de fapte?

. turilor' minorităţilor, naţio- — Categoric,- nu. Dejul. nale;- care în decursul is- are o organizaţie puternică,

toriei/ s-au aşezat' pe m e- - care,' cel puţin pînă acum,Ijeagurile noastre, este . o a : acţionat unitar. De faptobligaţie ^elementar dom o- întrebarea mă surprindecraticâ a poporului român. : . ; Îoarî SIBDEJANUCred cu - toată sinceritatea ■— ------ — —---------------- —că la baza Constituţiei, la (Continuare In pag. tt Il-aV

CLUBUL■' G A i b r m o B

Invitaţii celei de-â\XVif-a . întîlniri de la „C lubul ga?e- , tarilor* — radiodifuzata da Studioul de Radioteîevizi- uas Cluj 'pe program ul II. ‘(sîmbătă, la. ora. 15 şi re- -■ luată duminica, la ora 20) sînt: Valentin Ţaşcu („Atlas Clujul L iber"),'V aîer Chia- reanu („Adevărul în liber­tate"), V.M. (Jngurcann („Renaşterea ' creştină*), Octavian Brăiiîă ' („A tlas Clujul Liber*), Silvia P in- ; tea (Studioul de Radiote- leviziune Cluj),

Invitaţie (a drumeţie. CASCADA PC VA I i A

DRAG ANULUI

; Fotografia: S.\ RADU

• Printre satele care s-au bucurat in această'primăvară de .solidaritatea participanţilor la acţiunea *Satele ro - •mânesti“ este şi Coasta (comuna Bonţida), o mică aşe­zate greu accesibilă, m drumuti proa*ţe şi neintreţinu- le , cit locuitori puţini şi, in cea m aj mare parte, bătrîni — una din acele localităţi de care vechiul regim uitase complet (nu şi în privinţa sărăcirii ei sistematice). ,S-au gîndit la ea primăria şi locuitorii localităţii fran­ceze Moncrabeau. din departamentul Lot et Garonne. Trei' dintre aceşti oam eni inimoşi — primarul adjunct Bernard ."Laurensan, agr icuHpr, consilierul municipal Clavtlă (Hai, mecanic, şi1 Ahdre r/durensan, directorul Şcolii'de agricultură — ‘.au încărcat un camion cu a li- mente, medicamente, itnbrucăminic, materiale pentru elevii de /coală, cărţi;- aparatură de birou şi, cu .harta in mină, au gonit, patru1. zileL pină au descoperit Coasta şi pc oămertii.ei, care au ştiut nă'fie şi ei, la rîndul lor, genî’ r o fV A rămas în acest sat nu numai amintirea ace- tor'jile , d ă f şi nn copac adus 'din Monereibşau, şi plan- ̂ţatJn\Coasia,'câ simbol al înfrăţirii dintre cele două localităţi, dintre locuitorii, lor. Se aşteaptă alte schim­buri şi o vizita a costejiilor la Moncrabeau.‘ (Ulevă/ctcViiiie despre această . localitate- franceză.

:Moncrabea*-t este capitala mondiala a mincinoşilor. N& ef o glumă- Aici- datează, din. secolul X y iI I , o „A cade-

■ rmie a mincinoşilor'1, .'computâ d in .40. de 'membri, care se conformează patentei de înfiinţare; . „ Toţi flecarii, mincinoşii,- povestitorii care se exersează in . frumoasă oMff de. ă riiinţi cit fineţe, fără. a aduce prejudicii ctilva

\cUcU iidevăriituu ;fă}a -de-cam -si /a c o m eserie din a-l "fi jltiw iahi-furăţi": i)$-;îfriră..tradiţie gm conă,.perpetua-

" de 1 dguă tecoVej Academia mincinoşilor ‘organizează in fiecare .an; in. prima ' duminică de auguşt, marele ‘concurs internaţional al rnincinoşflor, eulminînd cu ale gerea Regelui mincinoşilor, după ritul ancestral al A ca -, (lemiei.-- Oricine doreşte poaie şă trimită una sau mal multe minciuni, pînă la -15 mite, pentru participarea .ta concurs,' pe ’ adresa - - -L'Academie ..des Menteurs, . Hue Cocu-Sauţe, 47600 Moncrabeaiir France. - Cred că după. f experienţa campaniei ; noastre ■ electorale şansele unor ronvini de âv concura ctt succes au crescut mult, la n e ­voie putîndu-se /apela şl la experien ţa Joştuliii regim, începutul e mal greu. Colaborarea cu Moricra'bcau .se-

1 'poate/apoi extinde- ^ în alte .domenii, precum raliid■ ţ&.

r august .ori: Campionatul mondial <tl grimaselor, din trei I în trei ani, despre care vom , da amănunte la' vrertiea potrivita. 'Pînă atunci — Salut, Moncrabâau>, thuiţv-.

'm iri,pentru dragostea faţă de români şl urări de suc-■ ces la Concursul internaţional ai mincinoşilor! ' .

' ; * Ilie 6 ALIAN

P rotest adresat Guvernului României si Ministerului, Pentru a riu se 'accentua stările tensio­nale .interetnicS' din Transilvania, întrrtin

-m om ent'în care situaţia generală este su- ‘.ficient..'de încordată, în această parte de . ţară, cerem Guvernului României şi Mi­nisterului Învăţămîntului să întreprindă de urgenţă următoarele corecturi obliga» torii în hotărîrea adoptată privind organi­zarea ş i ' funcţionarea : invăţămîntului în •România ln anul şcolar (universitar) 1920 — 1991: • ,

' 1) Anularea definitivă a separatismului şcolar în .Transilvania pci criterii etnice şi legiferarea învăţămîntului bilingv în toate unitâţile. de învăţămînt la nivelul judeţe- , lor ş i . localităţilor unde se regăseşte şi populaţie maghiară.' 2) Anularea tuturor privilegiilor dobin-

' di te’ pe linie de învâţămînt de către mi- ' noritatea maghiară în raport cu celeiaite minorităţi naţionale din ţara noastră, in timpul regimului comunist.

3) Refqrmularea necondiţionată şi ime­diată 3 ' textului articolelor 42, 43, 44, 43

’ .şi 46 de Ia secţiunea IX a acestci hotărîri, întrucît'actuala interpretare juridică a a- cestora .consfinţeşte disocierea învăţămîn­tului în lim bile minorităţilor naţionale de învăţămînt .unitar de stat, ducind in pers­pectivă Ja autonomi/area înviiţămintului în limba maghiară.

’ i) Prin. conţinutul acestor articole se' prejudiciază în m od. vizibil obligaţia m i­norităţii maghiare de, a cunoaşte şi a-şi înşuşi corect limba română, ca lim bă o fi­cială ă statului, ştiut fiind faptul că unii reprezentanţi, ai acesteia'susţin un aseme­n ea punct de vedere.

5) Anularea tuturor măsurilor abuzive întreprinse pe plan local de către.' Unele organe de învăţămînt şi conduceri de uni­tăţi şcolare care au procedat în mod arbi­trar Ia; separarea instituţiilor de. învăţă­mînt pe criterii strict etnice. ,

(3) Tragerea la răspundere juridică şi morală a tuturor reprezentanţilor, m inori- ■ tăţil maghiare care, sub paravanul dem o­craţiei, au acaparat deja unele instituţii şi unităţi de învăţămînt, utilizînd argu­mente, de natură etnică şi protecţionistă.

' Este bine să se ştie că tot ce s-a construit în Transilvania în decursul atîtor secole de oprimare naţională şi socială a popu­laţiei majoritare româneşti din acest teri­toriu aparţine , de drept şi de fapt p o ­porului român, din munca şi din sudoarea căruia s-au înfruptat cu ostentaţie cei ca­re ne-au călcat pămîntul şi ne-au batjoco­rit fiinţa şi neamul.

Ti Guvernul României şi Ministerul In- văţăniînUilui sînt datoare să instituie o- bligativitateâ ca toţi candidaţii din rindul minorităţilor naţionale care doresc să se prezinte la concursurile de admitere în îri- văţămîntul liceal şi universitar să susţi­nă probele teoretice şi practice exclusiv în limba română. Cei care se consideră a- devăraţi cetăţeni români trebuie să aibă buna cuviinţă de a învăţa şi a-şl însuşi lim ba oficială a statului pe teritoriul că­ruia îşi duc existenţa.

Cluj-Napoca, 0 iunie 139S)

( I’ arlîdml do tfnînnc Naţionali i. ‘ 1 a liotnfj.nilor din Transilvania

Răspuns la ̂ ,,Scrisoarea către redac- - vedU» pricepere în orga-ţ,ie'\ publicată - Ih ziâjŢjl^ - nrearea. acţivităţilor cul-Adcvărul în libertate, din* - turale ţ i pasiune în va-1. iimie 1990,' a ‘‘ doamnei > lorifiCarea scanică ,a fo l-Jfenica Ungur, îm i dă po- clorului local, m-am îns-sibilitatea cai, p r in . acest ̂ cris şi ^prezentat la con-răspuns, să . fac cunoscut cursid. organizat, în ‘ 26 â-cititorilor m odul ih care prilie 1993, de către tns-s-3 ajuns la această ^ is- ;. pectoratul - judeţean depută*. cultură în vederea ocu- ;. Pln'ă îh prezent, doamna - păril-postului de. directorJenica Ungur, absolventă - al*, căminului cultural. : :de liceu teoretic la Hue- -■ ' -1.— ——din, a lucrat ca gestiona- •• - ■ i' .ră la ,',supermagazin“ Ciu-, fî ffj*. - "cea . şl ca suplinitoare îri __^ J ţ ^ p t U C ' i f& âînvăţămînt„m ozaic", - neavînd califi- ->SsRFj-BLIC/Âî care de specialitate pen- ţ^ r r r r z r , * L~~Jtru nici una din meseriileprofesate'. ' • . . ----- ------- —------

Subsemnatul Roşea Ghe­orghe sîrit absolvent ' al Liceului pedagogic ,,GV Lazăr" din Cluj-Napoca, promoţia 1974, âm lucrat ca învăţător titular fără întrerupere. Concomitent cu activitatea instructiv*

rulat, fac publio „detaliul" că viza p e cererea doam­nei Ungur Jenica riu a

•' fost pusă de primar sau locţiitorul acestuia, ci de

■ contabila de la Primărie, educativă desfăşurată la - Astfel, ,;terenul“ pentru

- - - J------ concurs se pregfltea prin-

concurenţilor de la Ciu- cea. - In urma reexamină-, r i i , ara obţinut notă su­perioară celorlalţi concu­renţi; Intrigată de acest rezultat, Ungur Jenica face mare zarvă în toate părţile — la Primăria Ciucea, la Centru} jude­ţean al creaţiei populare, la ,redacţia ziarului „A de­vărul In libertate* —, a- ducînd acuzaţii nejustifi- cate la. adresa mea. A firm c ă , nu am ştiut cine a , fă ­cut, .parte din comisia de exam inare' a lucrărilor şi nici d in cea de reexa­minare a lor. Faplut că: domnul dr. Virgil Medan,

------- ——— — — ' cercetător ştiinţific prin-Spre a cunoaşte lanţul cipal îri dom eniul eţnomu-

viciilor.câre apoi s-au de^' • zlcologiei, a optat pentru

clasă, am depus şi o bo- ■ gată activitate cultural-' artistică la nivelul comu­nei Ciucea. Timp de 7 ani ara fost Instructorul „G ru­pului folcloric mixt*, for­maţie artistică de amatori a Qămlnului cultural din Ciucca, cu care am ob­ţinut numeroase premii fruntaşe in cadrul com­petiţiilor organizate la ni­vel judeţean şi republi­can, valorificînd cele mai autentice creaţii ale fol­clorului tradiţional zonal, în spccial comoara de nepreţuit a colinzilor stră­moşeşti. . .

Consldarînd că am do-

tr-un .nevinovat* matra- pazlîc regizat în colabo­rară cu Bolba Viorica,^- ciuceancă şi ea, contabila' Centrului Judeţean al croaţiei populare, însă modalitatea unei atari susţineri pe temeiul ra­porturilor de . prietenie ■ bine cunoscute între cele două consătene nu poate substitui competenţa.

Nemulţumit de nota o b ­ţinută la concurs, am înaintat contestaţia Cen- . trului de creaţie populară, adrosînd rugămintea de a fi reexaminate com pa­rativ lucrările scrise ales

mine, aşa cu i» $e aratâ Sn „scrisoarea" amintită, este urmarea împrejurărilor,' numeroase în care mî-a cunoscut calităţile organi­

zatorice şi interpretative, aşa cum mă cunosc ţl alţi specialişti din dome­niul culturii populare..

In urma unei noi con testaţii depuse de Ungur Jenica, o altă comisie s-a deplasat la Ciucea, pe da-, ta de 30 mal 1990. pentru definitivarea problemei directorului de cămin cultural.

La Primăria din Ciucea s-a propus un nou con­curs deschis, mai profe­sional, spre a departaja candidaţii, dar doamna Ungur Jenica a refuzat participarea. Concluzia, u jor da dedus: cel caro re/uză concursul, pierde şansa de a-l cîştitfa. ■__

PAGÎNA2

' ^ . D r u m u r i P@ c e r 1 1 ! 3

Por.te nicăicri în allă parte na simţi' mai bine efectele ■benefioe în ceea ce priveşte respectul faţă dc om. Aici la Aeroport, intri — sigur, controlul se face în toată lu­mea — dar nu mai simţi priviri ce tc suspectează, nu mai eşti ţinut pe degeaba. Aştepţi civilizat în sală a- nunţul care vesteşte cursa pc carc o doreşti.

Noi n-am luat avionul. A r h .. . cotit spre biroul co­mandantului, domnul Aurel Urdea:

— „Solul" şi „cerul" îşi dau . . . mîna şi, acest lu­cru i se pare cel puţin fas­cinant unui om care vine, nu vede decît sala de aş­teptare, avionul şi gata. Deci, care-i partea specta­culoasă, ca să spun aşa, a muncii de aici?

— Poate, regulile foarte precise care guvernează „lumea" noastră, începînd cu: faptul că noi vorbim nu­mai în engleză. Dirijarea celor care survolează ţara noastră, cît şi cei care -aterizează la Cluj au, în primul rînd, această . . . c o - ‘ munitate de limbă.

— E mare „aglomeraţia" In cer?

— Foarte. O să vedeţi, de altfel, cînd o să par- curgeţi principalele „sec­toare", ale aeroportului. S i­vă propun să începeţi cu CENTRUL DE DIRIJARE. 'De aici se . . , manipulează toate zborurile pe un peri­metru cuprins între Braşov,

Baia Mare, practic din toa­tă Transilvania. Tot. A vi­oane româneşti şi străine. ’ Comandantul adjunct al aeroportului ne poartă spre „inim a“ care pulsează în­tru, dirijarea „păsărilor ce­rului". In această zonă a . . . propoziţiilor exacte, a frustrărilor de tot felul, navigatorii vorbesc un lim ­baj ciudat. Nu pentru că o fac în engleză (este o limbă accesibilă tuturor), ci pen­tru că, între cer şi pămînt cuvintele capătă semnifica­ţii. numai de ei ştiute.

Transcriem aproximativ:„G ood morning, four O

four“ . (Un bip-bip ca în filmele SF şi un răspuns metalic de la „four O four“ ). ;

Aparatul scandinav ne survolează. Merge spre Tur­cia şi a fost „preluat" de la Oradea.

Charly Alpha. Aşa-1 .„ştie" eterul pe domnul Cîmpeanu Alexandru. E-

terul şl toţi cei care îl sur­volează şi-i . . . calcă rada­rul. Toţi cel de pe rută, toţi care zboară faţă de „un anumit sistem de referin­ţă". Circa 250 de avioane pe zi. Lumea însă crede că un controlor de trafic com­postează bilete. In aer, vreau să' zic. Acolo unde nici păsările ... .

Dăr să fim serioşi.De ce . . . existaţi dum­

neavoastră, controlorii de trafic?, am întrebat.

Mi se explică şi rezum: Pentru că avionul „stă" în aer. Dacă piloiul îşi poate' determina poziţia faţă de sol, e l,n u poate face ace­laşi lucru faţă de alte ’a- vioane. Atunci, controlorii, pe un culoar de 20 km îl dirijează, în sus, în jos, la dreapta sau la stînga. Şi asta se întîmplă simultan cu mai multe avioane. Stress, responsabilitate, ori­ce numai plată nu. Acum am convingerea că şi aceas­tă muncă va fi apreciată la adevărata valoare. Ace­laşi lucru 11 crede şi dom­nul Kovacs Ianoş.

Şi din nou avioanele îşi urmează drumul prin cer, v in şi pleacă ştiind că aici, pe sol, cineva îi iubeşte şi ocroteşte.

.Unele dintre aceste apa­rate vin la aterizare. De la 60 de km, alţi controlori de trafic îi preiau.

Cum? Vom vedea.V Hadu VIDA

• Ecologistă. Miercuri, 6 iunie, pe şoseaua Cluj-Na- poca — Gherla, autocamio­nul 3I-CJ-9190 transporta rumeguş. Din cauză că în­cărcătura nu era acoperită-, pe şosea rămînea o dîră consistentă de rumeguş. Faptul este minor, dar „fleacurile" acestea se a- dună şi peisajul urban şi rural se degradează pe zi ce trece.

« Zvon. Circula prin urbe un zvon cum că o personalitate a judeţului şi-a constituit, pază serioa­să, pe trei schimburi, Ia domiciliu, cu sarcină să pă­zească locuinţa şi blocul în care stă. L-am luat ca zvon şi nu i-am prea dat’ impur-'

.tanţă. Şi totuşi, informaţia este reală. Asta, în timp ce cei însărcinaţi cu paza şi ordinea nu prididesc cu bişniţarii, beţivii, agresorii.

• Comerţ. Unitatea de legume-fructe nr. 11 de pe strada Napoca, în plin se­zon de verdeţuri, v in d e . . . conserve. E drept că, diri cînd în cînd, mai vinde şi ce-ar trebui să vîndă în mod obişnuit. I.C.S.L.'F. se transformă, acum, în I.L.F. Vînzătoarele se plîng că nu vor avea ce vinde, existînd preferinţe pentru unele unităţi. Poate

C A AtEAcă noua instituţie va fi mai „dreaptă".

<» Infractori. Campiona­tul intern de fotbal s-a încheiat aşa că nu vom mai auzi, „în direct", de la crainicii sportivi ce „infrac­ţiuni" comit fotbaliştii, In teren, sancţionate, cu car­tonaşe. Nefiind sigură că în Italia au plecat comen­tatori cu alte „convingeri" juridico-lingvistice, rugăm radioascultătorii să aibă în­

găduinţă ' şi să nu-i ia drept infractori" pe cei ce comit un fault sau au o- blecţii Ia deciziile arbitru­lui. „Contravenţia" nu es­te acelaşi lucru cu „infrac­ţiunea". Precum şi sanc­ţiunile, sînt diferite. Nu ne-am dori ca Maradona să dea în judecată crainicii români.

• La piaţa liberă din Mihai Viteazul nu numai preţurile sînt dezastruoase (vorbesc pentru cei cu ve­nituri limitate), ci şi con­diţiile igienied-sanitare. Gunoaiele intră în putre­facţie. (nu s-a terminat cri­

za de benzină?), mărfurile sînt amestecate, murdăria este atotstăpînitoare. Hao- su i este completat de „ro­mii" care pun capac la tot' gîtuind intrarea în piaţă şi oferind, cu largheţe, ţigări, ciorapi, gumă de mestecat, anticoncepţionale ş.a.

N.B. Piaţa liberă din Mihai Viteazul se află In centrul municipiului Cluj- Napoca, în anul de graţie 1990!

• Miercuri. în Piaţa L i­bertăţii, un „luptător" pen­tru democraţie purta, atîr- nată de gît, o pancartă cu următorul text: „De nu vreţi salam cu soia / Să ve­niţi în p iaţă ' joia". Pro­blema e : voni găsi, aici, joia," salam de Sibiu?

• Veninoasă. In strictă conformitate cu caracterul de „viperă" (diagnosticat de „Atlas — Clujul liber") l-a m . agresat pe contabilul şef să-mi dea cei 5.000 de lei pe care, se zice, că îi primesc leafă pentru mun­ca de „biată ziaristă". Ne­ştiutor, omul refuză să-mi d e l suma pretinsă. Ce să-i faci, rămîn păgubită pînă ce confraţii îl vor. „prelu­cra" şi pe şeful contabil.

Rubrică rcdactată de Maria SÂNGEORZAN

(Urmare din pag. I)

prin ilogicul său aparent. O contradicţie idcatică mi so pare prematură cită vre­me Încă nu s-au concrcti- z*nt, cu certitudine decizio-

' nală, legiferaţ i, dirccţiile de acţiune social-economl- ce. Inevitabil accste. direc­ţii nu vor întruni sufragiile „unanimităţii'1 de altădată. Fină atunci însă dacă e- xistă asemenea orientări eîe sînt de natură grupată, oportun ist-velei ta rişte şi nlcidccum orientări cti ca­racter programatic distinct.

— Carc consideraţi că , &int nccesi/ălilc acute cu ca ic se confruntă ţara? De­ju l art: vreun spccific în aio>f sens?

' — Necesitatea prim ordi­ală este nevoia de onpitnil. Avem nevoie de capital în

primul' rînd pentru reaşe­zarea sistemului naţional de salarizare pe baza impor­tanţei sociale a muncii — unică sokiţie de asanare morală a corupţiei, fraudei şi furtului ca mod oxisten-

-4 ial de n „supravieţui". In al doilea rînd, capitalul es­te indispensabil pentru rc- echiparea tehnologică a in­dustriei, a turismului şi serviciilor, ca şi pentru creditarea pe termen me­diu şi lung a ţărănimii îm- propri<'’ '.-;ti' în mod echi­tabil ( vi agrară) şi a întrctcii. rilor particu­lari. Ac:<i.';:ul capitalului II văd posibil pe două căi principale: primn — credi­tarea statului român de că­tre organismele finanaciare

-internaţionale. A doua cale — investiţia de capi­tal în condiţii reciproc a-

vantn joase. Credibile sînt ambele pentru că, să nu uităm, noi nu avem da­torii externe, In condiţiile în oare strîngînd cureaua şi dinţii am demonstrat că sîntem un bun platnic. Cît priveşte Dejul, şansa lu i

este fără ccliivoc: ieşireă* de.'sub tutela hrăpăreaţăa Clujului, care ne-a deturnat fără scrupule fonduri, re­partiţii de produse alimen­tare şi bunuri de folosinţă îndelungată etc. In paralel, vom continua reevaluarea tehnico-economică a capa­cităţilor industriale exis- ' tente în municipiu, 'plecînd de la premisa cuprinderii în întregime a forţei de muncă 'disponibile şi prin construirea de noi unităţi industriale de orice alt pro­fil decît poluant. Avem prea multe „dccese prema­ture- în municipiu şi zo­nele lim itrofe ca să ne per­mitem în continuare să ac­ceptăm sinucigaş istoria u- nei industrializări de dra­gul industrializării.

JURNAL SENTIMENTAL

RECEPŢIE DE GALA: O lovitură de teatru!

Sufletul nostru a vibrat ţi s-a bucurat vineri sea­ra, cind am privit in li­nişte f i fără teamă ̂ pe micul ecran, de acum ina-

.inte ţi el al nostru!, des­chiderea aşa-zis festivă a Campionatului mondial, evenim ent sportiv ce pu­ne in umbră politica ţi politicienii lumii. Un spec­tacol plin de farmec, cu­loare, voie bună ţi tinere­ţe molipsitoare ne-a făcut să visăm cu ochii des­chizi. Pe celcbrul stadion „G. ■ Meazza“ şi-au dat in- tîln ire' reprezentantele a 24 de popoare, spectatori din toată lumea, sute de milioane de telespectatori,, ţefi de state (Italia, Came­run, Argentina, Brazilia) ziariţti, o întreagă suflare a planetei, pentru a con­templa o întrecere paşnică, un triumf al omului ţi înţe­lepciunii sale. Am fost şi noi acolo, în acea magnifică catedrală , sportivă, unde spiritul uman ţi-a deschis inima spre prietenie, ade­văr şi frum os. Ascultam imnul din Nabuco, («Zbu­rător şi înalt, şi mă gin- dearn la ceea ce citisem di­mineaţa tntr-uri ziar. Un grup de intelectuali în

frunte cu A lberlo Moravia au deschis o luptă împo­triva fotbalului: Nu a can­cerului, a drogurilor, a o- presiunii, a minciunii, c i a fotbalului'- Cit de depar­te şi cît de aproape e omul de perfecţiune. Şi de cîte patimi şi negări e copleşit ţi mistuit! Dar frum use­ţea ţi lumina din om în­ving întotdeauna. '

Prima repriză a recepţi­ei de gală, Argentina — Camerun n-a dezminţit tradiţia meciurilor inaugu­rale ale campionatului lu­mii. S-a jucat lent, cu gre­şeli multe ţi elementare de am bele părţi, cu şuturi dezastruoase, cu accelerări sporadice şi ratări atît de ştiute ' nouă. Argentina

pare o doamnă cam trecu­tă, in timp ce camerunezii, tari pe picioare, ştiu să se apere bine atunci cind rit­mul e scăzut!! De fapt, a- cum 8 ani, fn Spania, ei au fost eliminaţi după 3 ega- luri, deci, fără a fi învinşi.

Repriza a doua a adus ţi lovitura de teatru: cu un om ,eliminat, Camerunul a înscris prin Biyik, graţie unei greşeli de portar, cum vedem noi pe la Şuncuius, producînd cea mai mare surpriză a ultim elor mon­diale. Argentina, campioa­nă şi prin golul cu mîna în faţa A ngliei înscris de Maradona, a fost de nere­cunoscut. Ca ţi Maradona, de altfel. Asta să fie oare răplata tîrzie d acelui gol-păcat? Poate!

Viorel CACOVEANU

A ri, RO M ÂN1A-U .R .S.S.

Vin zorii dc la Răsărit şi-mi dau cu presupusul că ruşilor le e sortit dinspre ro m â n i... Apusul!

Ioan POP

Vă prezentăm cîteva date statistice sem­nificative din istoria-CUPEI MONDIALE, începută în urmă cu 60 de ani, cu ediţia1 din 1930, găzduită de Uruguay.

• 55 de ţări figurează în cartea de o- noare a competiţiei în cele 13 ediţii dis­putate pînă acum. Cu cele trei noi debu­tante la actuala ediţie. Irlanda,'Costa Ri­ca şi Emiratele Arabe Unite, numărul lor ajunge la 58. • '

• O singură ţară, BRAZILIA, a fost prezentă la toate turneele finale ale edi­ţiilor anterioare, înseriindu-se acum cu cea de a . 14-a prezenţă. Âdăugînd la pre­zenţele anterioare şi cea de lă actuala edi­ţie în „clasament" urmează: R.F. Germa­nia (cu sublinierea că la ediţiile 1934 şi 1938 purta denumirea de Germania) şi Ita­lia cu cîte 12 prezenţe. Argentina şi Me­xic cîte 10, Anglia, Uruguay, Franţa şi Ungaria cîte 9, Spania, Iugoslavia, Suedia, Cehoslovacia şi Belgia , cîte 8,. U.R.S.S., Chile şi Scoţia cîte 7, Elveţia 6, Polonia, Austria, Olanda, Bulgaria şi România cîte 5, oprindu-ne aici cu înşiruirea.

• Pe lista laureatelor figurează doar şase ţări ce-au cucerit preţiosul trofeu (în paranteze ediţiile in care s-au clasat pe primul loc); Brazilia (1958, 1962 şi 1970) şi Italia (1934, 1938 şi 1982) de cîte 3 ori: R.F.G. (1954 şi 1974), Uruguay (1930 şi 1950) şi Argentina (1973 şi 1986) de cîte2 ori; Anglia (1966) odată.

• Medalii de argint în cele 13. ediţii au cucerit echipele: R.F.G. (3), Ungaria, Ce­hoslovacia şi Olanda (cîte 2), Brazilia, ita ­lia, Argentina şi Suedia (cîte. odată).

o Iată şi medaliatele cu bronz (cii sub­linierea că aici figurează 14 ţări, sistemul cu finala mică fiind introdus la ediţia 1934): Brazilia, R-F.G., Franţa, Polonia şi

Iugoslavia (cîte 2), Suedia, Austria, Chile şi Portugalia (cîte odată).v t Pe lista golgeterilor. turneelor finale,

pe locul întîi (record neegalat) figurează francezul Fontaine cu 13 goluri marcate în ediţia 1958. Urmează ungurul Kocsis (1954) cu 11 goluri, G. M iiller (1970) cu 10, brazilianul Ademir (1950) şi portughezul Eusebio. (1966) cu cîte 9, argentinianul Stabile (1930), brazilianul Leonidas (1938) cu cîte 8, polonezul Lato (1974) cu 7, ar­gentinianul Kempes (1978), italianul Rossi (1982) şi englezul Lineker (1986) cu cîte 6.

• Iată şi un alt clasament al golgeteri­lor pe baza tuturor golurilor marcate (în una, două sau trei ediţii): Gerd Miiller 14 goluri; Fontaine 13; Pele (Brazilia) 12; Kocsis 11; Rahn (R.F.G.), Cubilas (Peru), Lato (Polonia) cîte 10; Adem ir (Brazilia), Vava (Brazilia), Uwe Seeler (R.F.G.), Euse- . bio (Portugalia), îairzinho (Brazilia), Rummenigge (R.F.G.), , Rossi (Italia) şi.

-Leonidas (Brazilia) cîte 9; Stabile, Ade­mir, Schiaffino (Uruguay) şi Rep (Olanda) cîte 8 ; Schafer (R.F.G.), Tichy şi Zsengeler (Ungaria;, Maradona (Argentina) cîte 6.

• In decursul celor 13 ediţii ' au fost marcate 1.328 de goluri. Iată autorii golu­rilor ialon: Laurent (Franţa) golul numă­rul unu (înscris în minutul 19 al partidei Franţa^— M exic 4-1, în ediţia , din 1930); urmează golurile: 100 Sehiavio (Italia), 200 YVetterstrom (Suedia), 300 Chico (Brazilia), 400 Lefter (Turcia). 500 Rahn (R.F.G.), 600 Jerkovici (Iugoslavia), 700 B. Charlton (Anglia), 800 Jairzinho (Brazilia), 900 Yazalde (Argentina), 1000 Rensenbrink (Olanda), 1.100 Baltacea (U.R.S.S.), 1.200 Papin (Franţa) şi 1.300 Lineker (Anglia). Cine va însrrie golul 1.400? O vom şti în cursul actualei ediţii.

Căpitanii au ramas... căpitani!Moment destins, joi sca­

ra în familia baschetului masculin clujcan. Jucătorii şi antrenorii lor, împreună cu cei care. îndrumă,, spri­jină sau gravitează (cu rost şi eficicnţă) în jurul echi­pei, cinstesc „rodul" cam­pionatului recent încheiat: clasarea in prima grupă valorică, „ o adevărată per­formanţă — cum aprecia­ză preşedintele xccţioi, conf. univ. dr. îvanriu Proinov — dacă avem în vedere ti­nereţea echipei, asprimea campionatului şi greutăţile cu care ne-am confruntat".

La agapa studenţilor, des­făşurată într-uh veritabil spirit „U“-ist (ponderaţie.

decenţă, umor de calitate) e prezent şi un oaspete de suflet: căpitanul deceniului opt, apreciatul jucător Me- ti Ruhrig, sosit (din R.F.G., unde este de mai,mulţi ani stabilit) pentru a oferi bă­ieţilor un valoros set ' de ghete de baschet (mărci .'.. garantate) şi o contribuţie în bani destinată comple­tării echipamentului şi ma­terialului sportiv. Un pre­ţios ajutor la care a con­tribuit deopotrivă şi ine­puizabilul ‘ Mircea Barna, celălalt mare U-ist şi căpi­tan al alb-negrilor stabilit în Germania. Ambii fiind, Ia rîndu-le sprijiniţi — cum ne informează M. Ruhrig

— de cluburile sportive un­de ei activează: Meti — de TSV 1860 Ausbnch, Mircea— de 1. F.C.N. Ntirnberg. Unităţi cărora „U “ le trans­mite, prin intermediul nos­tru, întreaga sa gratitu­

dine. ,Cît îi priveşte pe cei ca­

re au rămas cu inima şi. ■■ fapta alături de clubul şi echipa unde au cunoscut împiinirea sportivă, ne re­zumăm Ia o singură cons­tatare, credem suficient de cuprinzătoare si sugestivă: „Căpitanii au rămas . . . că­pitani!"

Nuşa DEMIAN

...Ş i aii ostaşul român spune: „MA IĂS U VAÎRĂ, „LĂSAREA LA VA­TRA " reprezintă un mo­ment . semnificativ clin viaţa ostaşului rom ân ,.. Şi .azi el spuner „mă las la-'vatră 1“ — pentru el „vatra11 reprezentînd ţa­ra, casa părintească, lo­cul unde s-a născut. Ţara care-i dă pîinea cea de toa te , zilele. Casa unde I-au crescut părinţii şi unde-şi va creşte copiii. Locul unde a crescut spre a fi de folos ţării, neamului, tuturor acelo­ra care-i doresc pacea, liniştea şi bunăstarea. Aşa a fost dintotdeauna el, OSTAŞUL ROMÂN — alături de VATRA SA STRĂBUNĂ, de locul un­de a crescut şi a copilă- . rit. Pentru el VATRA s-a confundat cu ţara românească — toată acea arie naturală şi spirituală în care locuiesc, trăiesc şi muncesc strămoşii lui de mai bine de patru mii de ani — aşa cum spunea marele istoric Nicolae Iorga — în deplină ega­litate şi conciliere cu alte « minorităţi. Blîndeţea, o- r menia, bunătatea şi înţe­legerea, de care unii au profitat,. . . le-a pus mai presus de orice acest popor; Poporul român. < de cînd se ştie el, a fo^t conciliant, chiar foarte conciliant faţă de alte neamuri — numai aşa se explică faptul că el a ră­mas dintotdeauna aici, întrucît era legat de va­tra sa, vatră în care a ars mereu focul, vatra un­de-şi pregătea cele nece­sare hranei, iar celelalte seminţii au trecut valuri, valuri, multe risipindu-se.

Lăsarea la vatră pen­tru EL — OSTAŞUL RO­M AN — înseamnă pleca­rea acasă la locul unde s-n născut, acolo la casa • Iui părintească din Ţara. Oaşului, din Bihor, Ţara

Codrului, Zarand, Dobro- gea, . Ţara Năsăudului, Ţara Sălajului, Gor), Ţa­ra Loviştei, Cîmpulung Muscel, Ţara Bîrsei, 'Săt­mar, Ţara Maramureşii-' lui şi Ţîrnave. Aşa spun şi flăcăii din Ţara Făgă­raşului, din zona Pădu- renilor şi a Haţegului, de la Calafat, din Vlaşea,

' Teleorman şi Horezu, de

O COMUNIUNE DE IDEI

la Tazlău—Caşin, Obci- nele Bucovinene şi Vran- cea, de fapt din toată Moldova lui Ştefan cel Mare Cu toţii, după ce-şi satisfac stagiul militar „SE LASA LA VATRĂ* şi pleacă la VATRA PA­RI NŢEASC A, la zestrea lor lăsată din moşi-stră-, moşi. Tot aici din vatra" lui, el, ostaşul român, cînd a fost nevoie a ple­cat la oaste spre a-şi a- _ păra glia, ogorul, familia şi copiii, deci VA TRA ROMÂNEASCA. Dintot­deauna a trăit cu acest sentiment al apărării gli­ei străbune, şi l-a situat mai presus de orice inte­res particular.

Vatra românească s-a confundat şi se confundă cu multe, multe sute de in , CU VATRA SATU- LUI, cu; vatra părinteas­că» cu vatra din casă, cu ogorul şi familia, cu soţia şi copiii, cu rudele şi prietenii, 1 cu şezătorile şi portul, cu obiceiu­rile şi colinzile, - cu doinele şi baladele. *

Noi recunoaştem că tot aici, în Transilvania, s-au născut şi trăiesc Ildiko, Ioska, Hans, cu care do­rim să fim împreună în această vatră, drepţi ■ şi apropiaţi, să trăim într-o deplină loialitate. prin relaţii amicale, sincere.

Cîtă coincidenţă între

vatra noastră ci i - la vatră»! Cită s f i n u - dme şi fericită împlinirel

. O comuniune ri« . . . fapFe indubitabile. •,.^ e , «m pul revoluţiei

dm decembrie 1989, osta­şii armatei române au dat un însemnat tribut de sînge pnn pierderea a 66 ofiţeri, 27 maiştri militari şi subofiţeri, 12 salariaţi civili şi 152 ostaşi, 10 e-' Idvi .din şcolile militare.. Au fo s t ,grav răniţi 121 de ofiţeri, .70 maiştri mi­litari şi subofiţeri, 31 e- lev i. ai şcolilor militare,12 salariaţi civili şi 440 de ostaşi în termen şi cu termen redus. în total, 674 din care mulţi au ră­mas infirmi pe viaţă. Aşadar .oameni buni, RE- ŢINEŢI'că OASTEA ŢA ­RII a dat jertfe grele pe altarul Revoluţiei.

Acum şi în viitor, ar­mata şi poporul vor fi un singur scut, UN SCUT DE NEÎNVINS pentru a- părarea VETREI STRĂ­BUNE, în care dorim să trăim în pace, linişte şi bună înţelegere . cu toate minorităţile existente în prezent pe pămîntul Ro­mâniei. . , , - ■

Nu uitam şi nu vom uita niciodată, ceas de ceas şi clipă de clipă că • ■ noi românii avem O MI­SIE DE ONOARE DE ÎN­DEPLINIT IN ISTORIE, aşa cum , arăta , marele nostru- istoric Nicolae Bălcescii.

Iată de ce sîntem şi noi, ostăşii de rînd, ală- .. turi de VATRA STRĂ­MOŞEASCĂ , pe care o dorim veşnică şi pentru apărarea ei riu ne vom cruţa nici sîngele, nici viaţa. : .

Vasile ŞtefanTELCEANUi un ostaş

din sutele de mii : ale Vetrei Româneşti

Citim în „Frankfurter AUgemeine Zeitung11 (R.F.G.) sub titlul „Pă- mîntui sfînt al României mînjit1* cu subtitlul „V a­tra Românească: Război sîngeros îm potriva. Un­gurilor. Germanilor ■ şi Ţiganilor'1:

„Viena, II apr. (AFP). Organizaţia românească naţionalistă „Vatra Ro­mânească1* a chemat, în conformitate cu un co­municat făcut cunoscut la Viena, la „luptă sîn- geroasă îm potriva Ungu­rilor, Germanilor, Ţiga­nilor şi altor minorităţi.

: Pămîntul sfînt al Ro­mâniei a fost pîngărit de picioarele hunilor asia­tici şi a altor vagabonzi. Nu vă fie frică , să lup­taţi şi să vărsaţi sîrige impur1* se menţionează

, în anunţul făcut public d e ' către Comitetul in­ternaţional pentru Tran­silvania. După preciza-, rea comitetului care lup­tă̂ pentru drepturile m i­norităţii maghiare în Ro­mânia, documentul a fost

’ înmînat de „o persoană de încredere1*; în docu­ment şe menţionează în mod indirect şi faptul că „Vatra Românească*1 a stat în spatele sîngeroa- selor, manifestări petre­cute la Tîrgu Mureş îm­potriva maghiarilor. ’

Vatra Românească fa­ce apef şl la fostul ser­viciu secret de tristă a- mintire, Securitatea.

. Pentru a controla în mod constant' activitatea minorităţilor, organiza-

-ţia vrea să-ţi asigure co­

laborarea Securităţii.Organizaţia contează

nu numai pe sprijinul unor personalităţi româ­neşti, ci şi pe sprijinul unor organizaţii străine, mai ales frunţuzeşti şi canadiene.

Este vorba de o orga­nizaţie naţionalistă, şo- vinistă, pan-românească cu ţeluri politice care foloseşte naţionalismul aşa cum Hitler a folosit antisemitismul. Ea d o ­reşte puterea politică pentru a oprima mino­ritatea maghiară sau chiar a o alunga din ţarii1*.

Sâ nu ne . indigneze asemenea afirmaţii ne­controlate?

M PRESA STRĂINĂMai citim în gazeta

„Der • Donauschwabe" (R.F.G.) din 1JV22 aprilie 1990 sub titlul „V ine pri­măvara germanilor din Ungaria?11 şi subtitlul „Speranţă pentru o des­chidere- politică naţio­nalităţilor în Ungaria1*, următoarele:

„Hăt tulojdonkăpen en is nemet vagyok1*. • In traducere: „De fapt şi eu_ sînt german11: Nicio­dată în ultimele decenii nu s-a auzit atit de des şi puternic ca azi în Un­garia această exclam a- ' ţie. Şi partea tristă este că aceste ,-şase cuvinte corespunzătoare recu­

noaşterii naţionalităţii lor nu !e pot rosti decît în limba maghiară pen­tru câ nu mai cunosc limba bunicilor lor care încă mai vorbeau nem­ţeşte. -

Politica maghiarilor cu privire Ia naţionali­tăţi In epoca ante şi postbelică a realizat fără îndoială un record mon­dial corespunzînd unui . holocaust aproape total al naţionalităţii germane în Ungaria. Din cei a- proximativ 250.000 aşa numiţi „germani ungu­ri**, cei neexpulzaţi, ai căror bunici aveau încă limba maternă germană, mai existau Ia recensă- mîntul din 1949 doar 22.455 germani după limba maternă (aşa se poate citi în numărul din februarie al revistei „Interpress Mag'.zin" din Budapesta) . . .

Ministrul educaţiei din Ungaria, dr. Ferenz Slotz al germanilor un-

- guri, a anunţat în cu- vîntarea sa în faţa par­lamentului ungar din septembrie anul trecut un decret referitor Ia introducerea întregului învăţămînt în limba ma­ternă. De atunci tăcere deplină. Proiectele* pen­tru şcoli şi centre cul­turale ale germanilor unguri anunţate deja de mai b inede cinci ani ca urmînd a intra îri vi­goare au rămas de ase-

. menea nerealizate . . .

Pentru conformitate,S. M AGER

■ D IN VIAŢA BISERICII• In zilele de 7 şi 8 iunie 1990 a avut

loc, la Palatul Patriarhiei din Bucureşti, şedinţa colegiului electoral -bisericesc pentru alegerea de titulari în scaunele vacante de arhiepiscop al Iaşilor şi mitro­polit al M oldovei şi Bucovinei şi cel de episcop de A lba Iulia.

La alegere au participat reprezentantul parlamentului şi al guvernului şi minis­trul cultelor. : ■

In scaunul de arhiepiscop al Iaşilor şi mitropolit al M oldovei şi Bucovinei,a fost alss Prea Sfinţia Sa dr. Daniel Ciobotea.

episcop vicar al arhiepiscopiei Timişoarei şi Caransebeşului, iar în scaunul de epis­cop de Alba Iulia, Prea Sfinţia Sa Andrei Andreicuţ, episcop vicar. ^

In după-amiezele celor doua zile, sfîn- tuî sinod al bisericii- Ortodoxe -Române s-a întrunit în 'şedinţa Ue lucru pentru a valida alegerile făcute, precum şi pentru n dezbate unele probleme din viaţa actua­lă a bisericii noastre: relaţiile cu biserici­le ortodoxe surori şi cu organizaţiile creş-. tine internaţionale, înfiinţarea de schituri şi mănăstiri noi, restructurarea ş i ' reîn­noirea învăţămîntului teologic.

(Rompres)

Dr. L. BGTEZAN — Corigent la memorie

Ziarul „Adevărul în libertate1*, potrivit profilului inde­pendent pe care-1 acreditează, găzduieşte serialul lui L. Botezan, care se vrea o „dezbatere în actualitate1*.

Nu cunoaştem „opera, istorică1* a doctorului L.B., dar punerea semnului de egalitate între' U.D.M.R. şi .„Vatra Românească1* ne face să ne îndoim, cel puţin,'de memo­ria dumisale.

■ A lua atitudine în faţa scoaterii claselor de elevi ro­mâni în stradă, în plin an şcolar, este în opinia lui L.B. o „atitudine naţionalistă-*. A protesta împotriva difuză­rii unor manifeste iredentiste pe pămîntul transilvan (vezi „acţiunea Trianon11), a expulzării profesorilor ro­mâni din şcolile judeţelor Harghita şi Covasna etc., etc. sînt cele mai clare probe câ „Vatra Românească'* este o organizaţie „peceristo-ceauşistă11. Mai aflăm că progra­mul VR şi „modul ultimativ1* (?!) cu care se adreseaza Guvernului sînt alte probe ce-1 determină pe bravul nostru istoric, adăpat la şcoala academică a lui Roilor, sâ afirme că noi, vetriştii, sîntem conduşi de foşti ideo­logi ai c.c.(p.c.r.), ai Academiei „Şt. Gheorgliiu1* etc.

îl ’ invităm pe-doctorul L.B. să ne. viziteze .la . sediu. Va rămîne consternat că în conducerea „Vetrei1* nu se află nici un ideolog al c.c., al fostei academii sus-pome- nite etc. Judecata de cadrist pe care o proliferează, va rămîne oloagă în faţa realităţii pure şi nemistificate.

îi mai precizăm lui L.B. că nu „pasiunile oarbe1* şi nici ambiţia de a crea seriale în cotidienele locale indepen­dente (sau nu) ne-au determinat să organizăm VR. - A- p robă rile pe care dumnealui le-a primit de la secţia de propagandă o fostei judeţene p.c.r. în vederea acceptării Ja doctoratul pe care-I etalează cu atîta insolenţă îl obli­g ă — crede pensionatul nostru istoric — să f ie . . . „im­parţial1* în faţa prezentului şi a viitorului, izbind cu no­roi în vatra în care noi toţi am fost, sintem'şi vom ră­mîne. Din ea nu se poate scoate nici chiar strîmba di­plomă doctorală a lui Bot(ezan) şi sfaturi păguboase ale celo>' nt-o-i sînţ apropiaţi.

.Vatra Românească" Cluj-Napoca

fv* ' 11 ii v „ ţ ,n

* -V 11 ^ K-ţ " I r

<. ? f ÎS 'f ” f o.

& &■vl «,•..«_«»•, v.k-r.

O NEDUM ERIREIn interviul acordat sîm­

bătă, 2. iunie 1990, postului de radio „Europa liberă1* de domnul Geza Domokos, acesta a afirmat că in re­zolvarea problem ei minori­tăţilor' naţionale din ţara noastră va trebui să se

. cerceteze cum este rezol­vată această problem ă în Elveţia, Suedia şi alte ţări.

De ce să mergem aşa de departe? E păcat de timp, şi bani. Oare Ungaria ve­cină, care de asemenea are un grup de minorităţi na­ţionale, nu ne-ar putea o-

feri un exem plu de rezol-■ vare armonioasă şi radica­

lă a acestei spinoase pro­blem e?

B.G.

UNIUNEA NAŢIONALA „VATRA ROMANEASCA”îşi anunţă membrii că în a dona parte a lunii iunie a.c. va tipări publicaţia lunară „VATltA ROMANEASCA" (16 p.i"., 1() lei). Se va putea cumpăra dc Ia difuzorii din instituţii şi întreprinderi din întreaga ţară.

Vă aşteptăm colaboratori la revista „.Vatra Româneas­că", cu sediul îh Cluj-Napoca, I’ iaţa Păcii nr. I—3, tclc- lon !f3l/l-74-50.

ÎNTÎLNIREPieşeuintelo Uniunii Democratice a Romanilor din Un­

garia şi al Uniunii Naţionalităţilor din Ungaria, domnul Gheorghe Mihăescu, şi domnul Gheorghe PetrUşan, şeful catedrei de limba şi literatura română de Ia Institutul din Szcgedin, s-au întîlnit joi, la Ambasada Ungariei din Bucureşti, în cadrul unei conferinţe de presă, cu ziarişti români.

Răspunzind întrebărilor, puse de ziarişti, membrii de­legaţiei au înfăţişat mai amănlinţit sistemul de învâţă- mînt in lim ba maternă în zonele populate cu români, sistemul de inform are prin presă, radio şi televiziune de care beneficiază populaţia românească din Ungaria. Ast­fel, la televiziune se transmit săptămîna! buletine de ştiri în limba română cu o durată de 5 minute şi de două ori p e lună cîte o emisiune de 30 minute, iar la radio de 3 ori pe săptămină, miercuri; sîmbătă şi duminiră^emisiuni de cîte 30 do minute.

In ceea ce priveşte învăţămîntul superior, acesta se re­zumă doar la pregătirea cadrelor necesare pentru pre­darea limbii române în şcoli — educatori, învăţători şi profesori. O problem ă încă nerezolvată, dar cu mari şanse de a se soluţiona pînă la sfîrşitu! acestei luni, o constituie reprezentarea minorităţii, româneşti In Parla­ment. „Naţionalităţile — a spus dL Gheorghe Petiuşan— trebuie să aibă o mare contribuţie la strîngerea rela­ţiilor, nu trebuie să fie folosite ca unelte, mijloace dediscuţie şi tratative dintre state**. ,(Ronapre*)

ADEVĂRUL - ÎN LIBERTATE PAGINA?

PROGRAM UL STUDIOULUI ltTV CLUJ

Marţi, 12 iunie 1000:

6.00—S,00 — Actualităţi şi muzică; 10,00 — Dialogul m ufelor; 10,30 — Divertisment orchestral; 11.00 — Mana­gement; tl.IÎO — .Salonul artelor, 12,30 — Compozitorul, poot al sunetelor: F. Liszt; 1 fî.OO — Radiomagazin ştiin­ţific; 16,30 — Varietăţi muzicale; 17,00 — Buletin de ştiri; 17,OG — Viratele şlagărelor. 17,30 — Interpelări: anchete sociale; 20,00 — In dialog cu ascultătorii; 20,30 — Din grădina cu flori nmlte: ntuzită populari la cerere.

Micrcuri, 13 iunie 1900:

0,00— 8,00.— Actualităţi şi muzică; 10,00 — Ambient 2000; 10,30 — Din 'grădina cu flori multe; muzică popu­lara Ia cerere; 11,00 — Cliemnrea pămîntului; 11,30 — Anotimpuri muzicale;; 12,00 — R eporter.'90; 10,00 — Agora democraţiei; 10,30 — Supersound; muzică uşoară:17,00 — Buletin de ştiri; 17,05 — Viratele şlagărelor; 17,30— Bursa ideilor; 20,00 — A fost odată oa niciodată; 20,30— Salonul artelor,

Joi, l i iunie 1990:

’ 6,00—8,00 ,— Actualităţi şi muzică; 10,00 — Pasărea 'măiastră; 10,30 — Unda pentru minte, inimă şl litera­tură; 11,00 — Tutti Frutti: magazin muzical; 11,40 — Lu­mea turismului; .12,00 — Concert de prinz; 16,00 — File de i'.torie; 10,50 — Zig-zng muzical; 17,00 — Buletin de ştiri; .17,l :\ —' Alma Mater; 20.00 — Dialog pentru un portret; Liviu PetiescU; 20,30 — Unda preferinţelor; mu­zică uşoară, la cerere. ■ ’ ■ ,

V iw ri, 15 iunie 1000;

6.00— -1,00 ■-- Actualităţi şi muzică; Eminesciană; 10,00 .— Unda preferinţelor: muzică uşoară la tvrere; 10,30 — D rum uri-spre mileniul III; 11,00 — Rezonanţe corale;11,10 — De senectute; 12,00 — Concert de prînz; 10,00 — VJn milion de prieteni; 17,00 — Buletin de ştiri; 17,15 —

.M.usic S l'op: magazin muzical; 20,00 — Chemarea pătniii-• tului; 20,20 — Pasărea măiastră.

•SimlKită, 1 .» iunie 1990:

,6,00—8,00 —' Actualităţi şi muzică; Lumea sporturilor; i 0,0*1 — W eeketid, reportaje la sfîrşit de săptămînă; •I 1,00 — Revista revistelor; 11,10 — Music Shop; 12,00 — Biblioteca din A lexandria; 12,20 — La hora satuiui: cîn­tece .şi jo cu rip op u la re ; 12,50 — Glose lirice; '16,00 — Slubul gazetarilor: 17,00 — Trenul' melodiilor; 17,30 — lice e n ii; 20,00 '— Top Transilvania: muzică populară.

Duminică, 17 iunie 1990:

3,00 — Universul creştin; 3,40 — O. poveste muzicală;9,00— Top Transilvania: clasamente de muzică populară;

12,00 — Rndioduralnica: SOPPA DSL MONDO. In ima­gini sonore; 13,00 — Top 10: muzică uşoară; 16,00 — Ocolul Pămîntului: 16,20 — Tutti Frutti; revistă' muzi­cală; î7,00 — Unda pentru minte, inimă şl literatură;17,30 — Miracolul sunetelor; 20,00 — Clubul gazetarilor,

N.B.: Programul TV la Studioul Cluj este transmis de luni pînă vineri cu -6 oră şl 13 minute înaintea începerii programului de după-amiază al Studiourilor centrale, iar sîmoătă, dimineaţa cu o oră şi 15 minute înaintea des­chiderii programului central.

ADiWIVISTItAŢIA PERMANENTA A TABERELORş c o l a r i ; c l u j

angajează, începînd cu dala de 25 iuniit piuă la 11 sept icntbrie 1990 • bucătari • muncitori la bucătărie şi • spălătorese necesare pentru taberele şcolare judeţene. Pot fi angajaţi şi pensionari, conform Decretului-Lege nr. C0-1990. Salarizarea se va face conform Legii nr. 57/ 1974. Doritorii-ţc pot adresa administraţiei taberelor din str. Republicii nr. 23. (12295)

UNIVEMSITATBA DIN CLUJ-NAPOCAorganizează concurs'pentru ocuparea următoarelor pos­turi: • botanist (principal), bărbat • tehnician horticol (principal), bărbat — vacante Ia Grădina Botanică • 20 posturi portari vacante la formaţia pază (bărbaţi). Con­diţii: domiciliul stabil In municipiul Cluj-Napoca, studii 8— 10 clase. Dosarele de înscriere la concurs se depun la compartimentul de evidenţă al Universităţii. Data concursurilor se va stabili după-apariţia.- anunţului în presă. (702)

I.C.S.A.P. CLUJ-NAPOCA In fiecare duminică, între orele 10— 11, vă invităm pe

terasa Restaurantului „PARG“, unde organizăm discotecă pentru cei mici (6— 12 ani), cu participarea formaţiilor de muzică şi dans de la Clubul copiilor din Cluj-Napoca. Nu vor lipsi concursurile de dans pentru a vedea pe cei m ai. buni viitori, dansatori. Totodată, oferim celor mici sucuri, prăjituri, specialităţi de îngheţată. (800)

Opera Română — MY FAIR LADY, ora 14,30. A - bonametit elevi grupele II A şi II B.

Teatrul dc păpuşi pre­zintă duminică, ora 10 : ASA CUM ŞTIUCA PO­RUNCEŞTE (secţia m a­ghiară); ora 12: SCUFIŢA ROŞIE (secţia română).

F IL M E ''ym m x m ...

PROGRAMUL FILMELOR DE LUNI

- • O MIE DE MILIARDE DE DOLARI,' seriile I şi II

(9; 11,30; 14; 10,30; 19) —. Republica • FILIERA lt (9; 11; 13; 15; 17; 19) •DESENE ANIMATE (10) • SAGARM ATH A (12; 14; 16;18) — Dacia • ARTICOLUIS 420, seriile I şi II (9; 12; 15; 18) • DESENE ANI­M ATE (10) • CELEBRUL 702 (12; 14; 16; 18) — Mă­răşti • r A p i r e a Fe c i o a ­r e l o r (9; 11; 13; 15; 17;19) — Victoria • VALEA PRAFULUI DE PUŞCA (9; 11; 13: 15; 17: 19) — Arta• -PENTRU CÎTÎVA DO- LARI IN PLUS, seriile I si II — .M uncitoresc • TRANSPORT SECRET T(9; 11; 13; 15; 17; 19) — 23 Au­gust • PARISUL VESEB (9; 11); DULCEA PASARE A TINEREŢII (13; 15; 17; J3 ) — Timpuri noi. . .

TEATRUL DE PĂPUŞI. DIN CLUJ

organizează concurs pentru ocuparea unor posturi de actor-mînuitor (bărbaţi şi femei), pe data de 28 iunie 1990, ora 10, la sediul teatrului.- Informaţii suplimentare se pot obţine la secretariatul Teatrului sau la telefon 1-59-92.

‘ 1 , ■ ANUNŢ IMPORTANT .'

Incepind cu anul universitar 1990—1991 va funcţiona la Clui-Napoca, în cadrul Facultăţii de„ construcţii din Ifisiitutul politehnic, SECŢIA D E ARHITECTURA, .cu durata-de şcolarizare de 6 (şase) ani. cursuri de zi. Con­cursul cîe admitere se va desfăşura între 25 august — 2 septembrie 1990 şi va.fi precedat de un curs intensiv de pregătire, cu prezenţă neobligatorie. Rugăm pe toţi ab­solvenţii Secţiei de arhitectură din Cluj-Napoca,;-ai pro­moţiilor 1973—1979, interesaţi în a-şi continua studiile, sa preVmte, de urgenţă, o cerere în acest sens la JSecretâna-.-. tiil Facultăţii Tie' construcţii a':I.P.G.-N.," str. Eriiil Isac nr,

I.T.Cii. TPvANSCilîM BUCUREŞTI — AUTOBAZA NU. 3 CLUJ .. . :

. . . str Deltei nr. 5 V..,'organizează concurs pentru ocuparea următoarelor «os­turi: • şef autocoloană • 6 mecanici auto, categoria 3—8• 3 paznici. Condiţii de participare conform Legii , nr. . 12/1971. Informaţii suplimentare la, compartimentul per­sonal din cadrul autobazei, telefon 3-60-88. (779)

£SSPUBllCITATf- # Cu ftriltja l aniversării * W de ani, urăm scumpului n os­tru Sat4 SABO "VASILE «in

'A pah lda (W orijll) m ulţi s.iuă- ia le, numai bucurii kU tm l i e

" c e l m ai' călduros „L a mulţi aml!“ . F iciorii: Vasile şl T e o - , dor cu familiile,

- 0 La aniversarea a 50 de ani dorim mamoi noastre şl bu* pici MARIA LONCA sănătate, fericire şi ,.La mulţi ani*. R o­die», Ligia, Marcel, Daniel şi VirgU. (12111)

. VINZARI-CUM PARARI• Vînd CEC Dacia 1Î0» din

anul 1J85. Tcfteion 1-34-17, d u ­pă o r a ‘ Io. (12215)

0 Vind crizanteme in r id ie t-• , nate: .WMie spyd.’r alb, La-

* tuet' bricjtn galben, Miss Or- ‘ land m ov. T elelon J-48-48. ir,- ~tre 20—2î . (12187)-• # Vînd urgent, televizor c o ­

lo r im port, diagonali 37 cm.. Gnerlu, telefon 932,'I-tl-GO,

(12317)• v ied Inscrier» autoturism

mal l»ai. Teleton «-U-70. (12301)

• Vtnd televizor co lor Im ­port. cu tciccom andă. Telefon ,8-00-79. (t'i.U2|

0 Vind antcaS parabolici Japonezi Antitorg cu 1» d* program e. sigilată. Informaţii la t.:!lefon 3-8J-D0. (11314)

• VfTd televizor co lor „T e - •(etiinU*îiiJ. T elelon tSZ'l-ZO-Oi.(122.39)

• Vind c u i cu ela), Apah!- «a . Telefon Oîîfl-lJ-SO. (1:.M0)

0 vind CEC valabil pentru O j c î j Jif-ort, Oltcit, Aro 19 şi X>.i.'ia c.lf>ilon-;ti. Telefon5-,l'.l-?C. ( l î ’.!'.!»

0 Slr. Doinei I.(I j.WJt

- # O: ’/îfKo.re v id^ orveorder neu „T»U«1'JU\ T elefoa

(12332)# Vîu.l aintcliz.Vor Ca.i!r> MA

(Oi. IM lon.t!ilu|i phi.1 100 rit­m uri, puls-î cod m odulatlon. D -j te le fo n :- <.tS2-'l-20*r,g. (13,« j )

• Vind apartament trei eoi- merc, Dacia 110#.' Str. nrate.j nr. 1, b loc D I, sc, 2, ap. H . Telefoa 7-16-18. (12313)

• vînd autoturism v o lk s - v.'agen-Golf pe benzină ’ şi V'oiksivagen-Gotf pentru piese, inform aţii str. Nouă nr. 12, bioc T. 8, ap. 18. Cimpia Tur- zli, la orice o r i .(12323)

• Cumpăr garsonieră con ­fort I. Telefon 3-28-50. '(12321) ,

• Vind frigider Minsk H. Informaţii telefon 3-31-63;(12327)

• Vind autoturism Dacia 130», accidentat. Str. Cimp ae­roport nr. 12. (12329)

• vînd Renault ÎS T 3 pra} convei\abU. Informaţii 2-SS-8J.(12328) ! ■

• Cumpâr apartament raui centrală, A . Mureşanu sau pala S—( cam ere. Telefon8-32-19, tilnta Intre ffreie t l — 24. (123M)

• Vind Dacia 1S09 stare per­fect.!. Str. Haţeg nr. 1, Iam9O, ap. 12. zilnio Intra orei* ■ H-S-). (12390, A) t

J i m u m i m u• Tineri căsJtorlj! Inlelec-

tuaii cSulăm pentru Inchîrlcre apartament 1(2) camere, ne (parţial) mobilat d « preferat cu telefon, zona Pata, Cheor- Clicni, Telelon 5-74-78, dup4 ora tS. (11083)

• Sudcnţl străini caută v!IS sau ca$4 particulari pentru ciiirie, cu cel puţin patru ca­mcre şl gridinS. Putem piatlo sumâ polrlvit.l. Informaţii cămin A J. camera 67, telefon 1-11-03. d ’jp â ora 20. (121CS)

D.UV.E,R,SEBCX

• Predau limba germ ani. T^Irfon 1-23-91. (12238)

A Profeaoarfl, predau en- Rlera şl franceza, orice nivel. Telefon 1-13-îl. (12110)

.COMEMORĂRI-• Sintem alâiuri de c o ­

legul nostru Ioan Ilea, ln marea durere pricinuită de moartea tatălui drag.- Co- leşH de serviciu, (1S317)

• Sintem allturl de fa ­milia lng. Gheorghe

Mureşan ln marea durere pricinuită do incetarea dia v ia ţi a mamei dragi. Sin­cere eondoleanfe. Colecti- vili disciplinei. (12^15)

• ălacere condoleanţe colegului nostru ln j.

Ştefan Mureşan la dure­roasa despărţire de iubita Iul soră. Colegii de birou din cadrul I.C.P. Cluj-Na­poca. (12337)

• întreaga compasiune ţi sincere condoleanţe doam­nei dirigintă prof. Silrla Gheorgiiiu in aceste m o­mente de grea încercare pricinuite de moartea ma­m ei dragi, Kievii clasei a V il-a A, de la Liceul de ştiinţe ale naturii. (12341)

• Regretam sincer dis­pariţia prematură a co le­

gului nostru DAN TULBURE. Sintem alături de familia Îndurerată. C#- legii de la Mecanică.(12301)

• l'io s omagiu memoriei iubitului nostru soţ, tată,

socru şl bunic OCTAVIAN nusu la cinci ani de la dureroasa des­părţire. Familia. (12313)

• La Împlinirea a gase săptămini do la treccrea In nefiinţă a scumpului nos­tru soţ, tată, bunic şl so­cru NICOLAE IIAHIU, un Riml de pioasă amintire. Soţia Ana, fiicele Tarcliia, Mariana eu familiile, fiul Mirel. (12101)

0 Colectivul Laboratoru­lui medicinii nticlrarA cu aceeaşi durere anunţă un an dc la dispariţia aprecia­tului coleg şl prieten IVAîf IJL’ C'lin 'ALn. (12313)

• Aliine, 10 iunie, se îm ­plineşte un an de cind ne-a părăsit pentru totdea­una scumpul nostru so( şl tată, subinginer LUCIAN BUBLACU. Domnul să fie cu tine. tn veci nemîngilaţl soţia Marcela, copiii Cezar şl Caria. <US4t)

• A trecut un an de la­crimi şi durere de cind ne-a părăsit dragul nostru tată, socru, bunic şl stră­

bunic IOAN OLTEAN (croitor) din LHa. Parasta­sul va avea loc Sn data de11 Iunie, ora 12 la biserica dla I.ita. Cel cinci copil cu famiiille. (11771)

• Se împlineşte un an de durere şl lacrimi de etnd ne-a părăsit pentru tot­deauna cel cate a fost dr. IOAN GERGELY, botanist. Amintirea lui dragă va ră­mine veşnic vie in inimile noastre. Familia. (1321T)

• Se împlinesc 8 săptă­mîni de cind ne-a părăsit penlru totdeauna scumpa noastră soţie, mamă şl bu ­nică ILEANA MOBARU.

Nu o vom uita niciodată. Familia. (12334)

• Consternaţi de m oar­te» fulgerătoare a nepo­

tului şl vărului nostru DAN TULBURE ne alătu­răm durerii nemărginite a familiei, aslgurind-o de În­treaga noastră compasiune. Gheorghe Deac şl familia. (13304)

• Sintem alături de prie­tenii noştri, Aurel şl

Viorica Itipan, iu marea durere pricinuită de^dere- sul mamei lor dragi. ram . Tuşa şl I*op. (1230C) *

• Sintem alături deţine, dragă Nicu Marina, In marca durere pricinuită de stingerea prematură din viaţă a fratelui Iubit, Prietenii şl colcgli de la C.T.C.K. (12308)

• Mulţumim tuturor ce­lor carc nu fost alături de noi ln marea durere pri­cinuită de pierderea scum ­

pului nostru ISTVAN ZAGONI, ram ilia Imlure- rală. (13360)

0 S-au scurs 1 ani de la ireparabila pierdere »

dragului nostru GUEOSGHE ŞULEA, Veş­nic va , rămîne in sufletele noastre îndurerate. Fam i­lia, (1204S) : ____

0 Azi» se împlinesc şapte ani de lacrimi, de cind ne-am despărţit de draga

noastră RICA OLTEAN HURDUCAŞ din Iclod.

Timpul adînceţte durerea, iar tristul mormint ascun­de tot ce am avut m ai drag, i ’ ărinţU Ilie şl Ma­ria, fratele Vasile Hurdu- caş, sora Maria Moţ cu fa ­miliile, (13007)

0 Deşi s-a scurs an an de la trccerca sa ln nefl* inţă, LUCIAN BUKLACU a rămas ş) va rămine vin in amintirea noastră. Luci, nu te vom putea uita ni­ciodată. FamilU’ Didi Tăr- Chilă, (ll.Ilt'A)

• Neştearsă amintire pă­rintelui nostru drag

CONSTANTIN LUPEA 1»11 ani de la trccerea in nefiinţă. Dorin şl Viorel cu familiile. (113)7)

• Un gind pios scumpei mele mame EMILIA

SANCELKANU' la un an de la dureroasa despărţire. Dumnezeu să o ierte. Co­memorarea azi, ora 17,00 la catedrala ortodoxă, P ia­ţa Victoriei, Fiul, (11388)

• Pios omagiu la Împli­nirea unui an de la trece­rea in eternitate a iubitu­

lui noslru LEONID CUNKSCU. Familia. (U32S)

• Tristă şl dureroasă a- mlntire ne aduce ziua de 18 iunie cind se împlineşte un an dc cind iubitul şi bu ­

nul nostru sublnglner LUCIAN BURLACU (LUCI) din Baciu, ,1a numai 28 dc ani, nc-a părăsit pentru totdeauna. Lacrimi şl flori pe mormintul Iul. Părinţii, fratele, socrii, bunica şi cumnata. (U3M/n)

• ln m rm oiia colegului nostru DOREL MARINA

un ultim omagiu. Foştii colegi de ciasă de liceu. (1234?)

• Cu sufletele pustiite de durere anunţăm încetarea din viaţă, Joi, T iunie W H după o scurtă suferinţă »

scum pei noastre ALEXANDRA CHIBA-

ZINA (Cuch'l), In. virsta de 78 anh Nu a existat pe lu­m e un suflet m ai c o b ii şi generos, ne-a lăsat singuri pe fratele Victor, fiica Doi- niţa-Smaranda, fiul Iuliu, nara Irina, ginerele Gicu, nepoata M onica, Idealurile sale de bunătate n© ro r Însoţi m ereu. Inmormînta- rea va avea loc luni 11 iu­nie 1833, ora 12 la cimiti­rul din str. Crişan. Fami­lia in veci nemingliatâ. (12358)

0 Cu sufletele zdrobite de durere anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă a scum pului nostru tată, so­

cru şl bunic I.KONTIN PRUNDUŞ in virstă de 88 ani. inmormintarea va R- Ti'a io c duminică, 19 Iunie

. 1SS», ora 13, ln Aruncuta. Nu-I vom uita niciodată. Maria, Vasile şl . Vieiortţ» cu familiile. (12331) -

• Suitem alături de co ­lega noastră lolanda Olali in m arcă durere pricinuită de moartea tatălui drag. Colegele de la I.J.T.L., ca- scria colectoare. (123IJ)

• tn dala de 7 Iunie 1890 » încetat din viaţă Iubita noas­tră mamă, soră, bunică şt

cumnată IUIJANA HAr An g UŞ. Inmormintarea vă avea loc luni, la ora 14, ln cimiUru! Mînftşlur. Familia în­doliată. (12391) .

0 Se Împlinesc şasa 'lu n i da la treccrea In nefiinţă a scumpului nostru soţ. tată, bu* nlc şl străbunic POMFE1U

HARŢA. Nu te vom uita ni­ciodată. Familia îndurerată. (123:31)

0 Se îm plinesc S ani da cind nc-a părăsit pentru totdeauna Iubita noastră soţie, mamă şl bunică IfîfX A IELCIU din Voi-, vodeni. FamlUa, ln veci ne- mingîială. (12000)

I(*Ol£GIUl OE REDACflEi UJa Cfillon (redoclof *el), Don Rebreanv (redacio i }e t otlluncl), T/alan Baia ts e e iilrn general de reducţie), Volei Chloreanu,

Emil Ivea. ton R u t

Bedac|iii Ciul 8tt. N»poe» or. l i reielon l-81-lij telefo»n» Interioare) teoretariat - 121) ItcU» ouituraia - m »< t » l problema iocl*)8 H eoooio» - tn , ttl, t l lj idmlnlstrail* - » U tJpogr»ne - IM, îîs. uica publlaitat» 8* prlrae»t<> ilinlft Intra artl» II -li . aom«3 U »<3fnlnl»lrnţ|g. «tnfl* Napoea or. I». partw.

rii-a)!47.060

Mau