VIII MEDIUL, S ĂNĂTATEA ŞI CALITATEA VIE ŢII POLUAREA ...arpmdj.anpm.ro/upload/41801_Capitolul...

131

VIII MEDIUL, SĂNĂTATEA ŞI CALITATEA VIE ŢII

• POLUAREA AERULUI ŞI SĂNĂTATEA Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, poluarea aerului este un risc major

pentru sănătate şi mediu. Se estimează la aproximativ 2 milioane decese premature pe an la nivel mondial.

Poluarea aerului este un amestec de particule solide şi gaze în aer care cauzează alterarea calităţii aerului, producând efecte uneori chiar letale pentru toate formele de viaţă. Aceste gaze sunt: azot, oxigen, dioxid de carbon, metan, protoxid de azot, si vapori organici. În ceea ce priveşte particulele, acestea pot fi: funinginea de la motorul diesel, cenuşa zburătoare, nitraţii din îngrăşăminte, sulfatul din aerosoli, plumbul şi alte metale. Poluarea aerului poate avea efecte negative uriaşe asupra sănătăţii umane.

Există şase componente majore ale poluării aerului: � ozonul de la nivelul solului(ozonul troposferic) este una din

componentele majore ale poluării aerului în cele mai multe oraşe şi nu trebuie confundat cu "stratul de ozon bun ", care se află în atmosfera superioară.

Ozonul troposferic rezultă în urma reacţiei chimice dintre oxizii de azot proveniţi de la vehicule şi emisiile industriale, vaporii de benzină şi compuşii organici volatili (COV), în prezenţa razelor solare. Cele mai ridicate niveluri ale poluării cu ozon se produc în timpul verii. Cantitatea excesivă de ozon în aer, mai ales în timpul verii este periculoasă, poate provoca probleme respiratorii, iritaţii în ochi, nas şi gât, astm bronşic, reducerea funcţiei pulmonare şi chiar boli pulmonare.

� Particulele din aer: pulberile în suspensie (PM) de tip PM10 sau PM2,5 sunt particule fine, care includ praf, funingine, şi picături de lichid în suspensie în aer. Unele particule apar în mod natural, provenind de la vulcani, furtuni de praf, incendii. Altele apar ca urmare a activităţilor umane, cum ar fi arderea combustibililor fosili în vehicule, uzine de putere şi diferite procese industriale.

Expunerea cronică la particule este un risc de apariţie a bolilor respiratorii, a cancerului pulmonar şi iritaţiilor în ochi, nas şi gât.

La nivelul judeţului Vâlcea conform rezultatelor măsurătorilor celor două staţii de calitate a aerului, sunt multe valori zilnice depăşite ale PM10, un lucru îngrijorător pentru sănătatea populaţiei. Aceste niveluri crescute ale particulelor din municipiul Rm. Vâlcea se datorează în principal funcţionării necorespunzătoare a societăţii SC CET Govora SA, aceasta asigurând încălzirea rezidenţială în sistem centralizat pe

132

timp de iarnă, cât şi a altor societăţi care din activitatea lor emit astfel de particule şi într-o măsură apreciabilă din traficul rutier.

� monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, iritant care provine de la vehicule, incendiile forestiere, diverselor procese de fabricaţie care folosesc combustibili fosili, cărbune sau lemne. Monoxidul de carbon este un gaz foarte otrăvitor, care poate reduce capacitatea organismului de a furniza oxigen la ţesuturi si organe, cum ar fi inima şi creierul. Pentru persoanele expuse la niveluri extrem de ridicate din acest gaz, acesta poate fi fatal. Intoxicaţii cu monoxid de carbon poate duce la dureri de cap, pierderea conştienţei, dificultăţi de îndeplinirea unor sarcini complexe şi chiar agravarea problemelor cardiace cum ar fi angina pectorală şi a bolilor coronariene.

� oxizii de azot sunt un grup de gaze foarte reactive, emise de arderea de combustibili de la vehicule şi instalaţii industriale, în special dioxidul de azot. Acestea pot fi deseori văzute ca un strat maro-roşcat peste multe zone urbane. De asemenea, oxizii de azot şi dioxid de sulf reacţionează cu alte substanţe din aer formând acizi care dau caracterul acid al precipitaţiilor sau formând smogul. Expunerea pe termen lung la dioxidul de azot creşte riscul de bronşită la copiii astmatici. O situaţie aparte la nivelul Regiunii 4 Sud-vest Oltenia o prezintă poluanţii specifici de oxizi de fier de la oţelăria SC SMR SA Balş, fluorul de la SC ALRO SA Slatina, însă nu s-au înregistrat depăşiri semnificative care să afecteze calitatea mediului înconjurător

� dioxidul de sulf este un gaz incolor cu miros ascuţit. Principala sursă de dioxid de sulf este arderea combustibililor fosili (petrol şi cărbune) pentru încălzirea locuinţelor, generarea de energie electrică şi arderea carburanţilor utilizaţi pentru autovehicule. Dioxidul de sulf poate afecta sistemul respirator, funcţiile plămânilor şi provoacă iritaţii ale ochilor.

� plumbul - principalele surse de emisii de plumb sunt instalaţiile de prelucrare a metalelor. Plumbul poate provoca afecţiuni ale ficatului, rinichilor, creierului si ale altor organe. Expunerea excesivă poate provoca tulburări de comportament, probleme de memorie şi convulsii.

Ca urmare a reducerii activităţii industriale la nivelul tuturor oraşelor cât şi a măsurilor luate de marile unităţi productive din Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia pe linia scăderii emisiilor de noxe în atmosferă, aerul din mediul urban se înscrie pe o treaptă ascendentă din punct de vedere al calităţii .

Totuşi se constată o încărcare a atmosferei cu particule în suspensie şi sedimentabile datorată în general traficului intens, ca urmare a creşterii numărului de autovehicule, a salubrizării precare a oraşelor, a condiţiilor atmosferice, valorile înregistrate rareori au depăşit concentraţia maximă admisă .

Din punct de vedere al igienei, aerul influenţează sănătatea atât prin compoziţia sa chimică cât şi prin proprietăţile sale fizice. În ceea ce priveşte compoziţia chimică distingem influenţa exercitată asupra sănătăţii de variaţii în concentraţia componenţilor normali, cât şi acţiunea pe care o exercită prezenţa în aer a unor compuşi străini.

Efectele directe sunt reprezentate de modificările care apar în starea de sănătate a populaţiei ca urmare a expunerii la agenţi poluanţi. Aceste modificări se pot traduce în ordinea gravităţii prin: creşterea mortalităţii, creşterea morbidităţii, apariţia unor simptome sau modificări fizio–patologice, apariţia unor modificări fiziologice directe şi/sau încărcarea organismului cu agentul sau agenţii poluanţi.

133

În ceea ce priveşte calitatea aerului în zonele urbane, putem spune că în general acestea au fost în limitele normalului.

Totuşi se constată o încărcare a atmosferei cu particule în suspensie şi sedimentabile datorată în general traficului intens, ca urmare a creşterii numărului de autovehicule, a salubrizării precare a oraşelor, a condiţiilor atmosferice, valorile înregistrate rareori au depăşit concentraţia maximă admisă .

• EFECTELE APEI POLUATE ASUPRA ST ĂRII DE SĂNĂTATE

Ca şi aerul, apa este un factor indispensabil vieţii. În organisme ea indeplineşte multiple funcţii, de la dizolvarea şi absorbţia elementelor nutritive, la transportul şi eliminarea produşilor nocivi şi/sau rezultaţi din metabolism. În condiţiile poluării mediului, calitatea apei folosită de populaţie poate constitui un important factor de îmbolnăvire. Apa – reprezintă o cale de transmitere a îmbolnăvirilor microbice, virale şi parazitare.

După statisticile O.M.S., în lume din patru paturi de spital unul este ocupat de un bolnav care suferă de o boală transmisă pe calea apei. Sănătatea omului şi a colectivităţilor poate fi prejudiciată şi periclitată când apa:

- nu este la dispoziţie în cantitate suficientă; - conţine germeni patogeni, transmisibili pe calea apei; - conţine substanţe chimice nocive sau toxice; - posedă proprietăţi organoleptice nefavorabile. Poluarea se produce atunci când, în urma introducerii unor substanţe

determinate – solide, lichide, gazoase, radioactive – apele suferă modificări fizice, chimice sau biologice, susceptibile de a le face improprii sau periculoase pentru sănătatea publică, pentru viaţa acvatică, pentru pescuitul industrial, pentru industrie şi turism.

1. Poluarea apei din cauza agenţilor biologici (microorganisme şi materii organice fermentescibile) duce la o contaminare puternică, bacteriologică a apei, care are drept urmare răspândirea unor afecţiuni cum sunt colibacilozele sau hepatitele vitale, febra tifoidă. La această categorie de poluare, pe lângă apele uzate urbane pot participa in mare măsură industriile alimentare, industria hârtiei, etc.

2. Poluarea chimica rezultă din deversarea în ape a diverşilor compuşi ca : nitraţi, fosfaţi şi alte substanţe folosite în agricultură, a unor reziduuri şi deşeuri provenite din industrie sau din activităţi care conţin plumb, cupru, zinc, crom, nichel, mercur sau cadmiu. De altfel, poluarea apelor cu nitraţi şi fosfaţi a devenit tot mai îngrijorătoare în ultimul timp. Excesul de îngrăşăminte cu azot în sol sau din alte surse poate face ca o parte din nitraţi si nitriţi să treacă în apa freatica în cantităţi mari. Consumul de apă cu concentraţie mare de nitraţi poate duce la "boala albastră" a copiilor - methemoglobinemie. O altă cauză a poluării apelor o constituie hidrocarburile.

Poluarea chimică a apelor afectează fitoplanctonul şi microfitele în mod diferit, după natura agentului contaminat. Astfel, sărurile de cupru şi cromaţii sunt toxice pentru alge. Fitoplanctonul este puternic afectat de numeroase pesticide, mai ales erbicide. De exemplu, erbicidele din grupa ureelor blochează creşterea fitoflagelatelor. Detergenţii sintetici, pe de altă parte, sunt foarte toxici pentru flora microbiană a apelor. Peştii pot muri din cauza tuturor tipurilor de poluare, dar majoritatea cazurilor mortale sunt provocate de lipsa oxigenului dizolvat în apă şi datorită pesticidelor şi a reziduurilor toxice

3. Poluarea apei cu substanţe organice de sinteză este datorată în principal, detergenţilor şi pesticidelor. Efectele poluării apelor cu astfel de substanţe pot fi

134

dermatozele (afecţiuni ale pielii). La fel de mare este şi gradul de poluare a apelor cu PCB (policlorobifenili), care se utilizează foarte mult în industria materialelor plastice.

4. Poluarea apei din cauza agenţilor fizici apare ca urmare a evacuării în apă a materialelor solide, minerale, insolubile, cum este de pildă deversarea în cursurile de apă a reziduurilor de la exploatarea carierelor sau minelor. În această categorie intră şi poluarea termică a apei.

5. Poluarea termică este cauzată de deversările apelor de răcire care provin din industrie şi de la unele centrale termice. Însă, ridicarea temperaturii apei, ca urmare a acestor deversări, poate duce la modificări intolerabile pentru cea mai mare parte a speciilor animale şi vegetale din zonele respective.

De asemenea, sunt accelerate fenomenele de descompunere bacteriană; animalele acvatice suferă pentru că temperaturile superioare măresc intensitatea metabolismului. Toate acestea determina aşa-numita 'poluare termică'.

O problema specială o reprezintă poluarea radioactivă a apelor care poate să apară în urma unor căderi de materiale radioactive din atmosferă sau, mai ales, ca urmare a incorectei degajări a reziduurilor radioactive lichide sau solide de la industriile care folosesc energie atomică sau de la cercetările nucleare.

Un efect al poluării apelor, deosebit de grav, este eutrofizarea lacurilor, numită şi 'moartea lacurilor', ca urmare a creşterii fertilităţii acestora prin aport de elemente nutritive, mai ales fosfaţi şi nitraţi, care favorizează proliferarea fitoplanctonului şi a plantelor acvatice. Puţin câte puţin, lacul se colmatează, se îngustează şi dispare.

De fapt, nocivitatea poluării apei se răsfrânge direct sau indirect asupra omului şi de aceea este necesar să se cunoască mai bine aceste pericole, inclusiv efectele pe care le pot avea asupra omului chiar cantităţile mici de substanţe chimice din sursele de apă. Un mare număr de boli pot fi transmise pe cale hidrică prin contact direct ( îmbăiere, spălare, contact cu apa în cursul diverselor activităţi). Dintre bolile infecţioase, amintim diversele conjunctivite şi afecţiuni ORL (oto-rino-laringologice: nas-gât-urechi) ce pot rezulta în urma imersiei în apă contaminată. Leptospiroza, tularemia şi schistostomiaza se transmit prin contact direct cu apa infestată.

Mulţi poluanţi din ape pot cauza afecţiuni dermatologice, prin mecanism alergic, chiar chimic. Toxici liposolubili prezenţi în apă (cum sunt derivaţii halogenaţi) se pot absorbi prin piele. Alte elemente pot pătrunde indirect, prin degajarea din apă şi inhalarea lor, cum este radonul, în special în cazul pulverizării apei la duş sau în instalaţii de condiţionare a aerului.

Dintre principalele boli microbiene transmise pe calea apei: febra tifoidă şi paratifoidă(până la 60 % din totalul cazurilor de febră tifoidă dintr-un teritoriu pot fi de origine hidrică), dizenteria bacilară,holera, enterocolitele, leptospiroza, bruceloza, tuberculoza şi altele. Bolile virale transmise pe calea apei sunt: enterovirozele (poliomielita, virusurile Coxsackie şi ECHO), hepatita infecţioasă, iar dintre bolile parazitare transmise pe calea apei, se numără: ascaridioza, trichocefaloza, oxiuroza etc.

În afară de aceste boli, care au drept cauză diverse microorganisme, apa poate influenţa starea de sănătate a colectivităţilor umane şi prin conţinutul său în elemente minerale naturale, ce se găsesc şi în organismul uman, participând activ în procesele sale vitale. Unele dintre acestea sunt macroelemente (săruri de calciu, magneziu, sodiu, potasiu, cloruri) şi se găsesc în cantităţi relativ mari, altele sunt microelemente (iod, fluor, zinc, cobalt) şi se găsesc în cantităţi foarte mici.

Boli neinfecţioase produse prin apa poluată: � intoxicaţia cu nitraţi(efect methemoglobinizant); � intoxicaţia cu plumb (saturnism hidric); � anemie, tulburări de memorie şi vizuale;

135

� intoxicaţia cu cadmiu afectează ficatul (enzimele metabolice), duce la scăderea eritropoiezei şi la anemie, scăderea calcemiei; � intoxicaţia cu arsen (ce se acumulează ca şi mercurul în păr şi

unghii) duce la tulburări metabolice şi digestive, cefalee, ameţeli; � intoxicaţia cu fluor are forme dentare, osoase şi renale; � intoxicaţia cu pesticide are efecte hepatotoxice, neurotoxice, de

reproducere. Efectele cronice reprezintă formele de manifestare cele mai frecvente ale acţiunii

poluării mediului asupra sănătăţii umane. În mod obişnuit, diverşii poluanţi existenţi în mediu nu ating nivele foarte ridicate pentru a produce efecte acute, dar prezenţa lor continuă, chiar în concentraţii mai scăzute nu este lipsită de efecte nedorite. De asemenea, sistemele de alimentare învechite pot permite contaminarea microbiologică a apei (bacterii, viruşi, protozoare) prin eventualele fisuri sau neetanşeităţi existente.

Pentru apa potabilă o sursă de poluare o reprezintă apa subterană contaminată şi utilizarea ei din puţuri/fântâni fără luarea măsurilor corespunzătoare de protecţie. Având învedere numărul locuitorilor expuşi, riscul este evaluat ca fiind semnificativ. Monitorizarea calităţii apei potabile, inspecţia şi autorizarea sanitară a sistemelor publice de aprovizionare cu apă şi a fântânilor publice se face in mod frecvent.

Apa poate fi poluată şi cu substanţe toxice, cum ar fi nitriţii, pesticidele, detergenţii sau metalele grele. Ca o consecinţă a folosirii pe scară largă a îngrăşămintelor azotate, a pesticidelor, a detergenţilor, toţi aceşti agenţi poluanţi acţionează în mod specific asupra organismului, producând diverse îmbolnăviri.

Supravegherea sanitarǎ a apei potabile distribuite în zonele urbane se realizeazǎ de cǎtre Birourile de Igienă a Mediului şi Medicina Muncii, în colaborare cu laboratoarele de chimie sanitarǎ a mediului, laboratoarele de microbiologie, precum şi Inspecţia Sanitarǎ de Stat, prin investigaţii sanitare, recoltarea probelor, analize de laborator, interpretarea rezultatelor obţinute şi recomandǎri sanitare

Frecvenţa recoltǎrii este în funcţie de numǎrul de consumatori, tipul sursei şi factorii de risc determinaţi anterior. Recoltarea probelor este simultanǎ cu investigarea sanitarǎ a sistemelor de captare, tratare şi distribuţie a apei, urmǎrind modul de exploatare, întreţinere, starea de sǎnǎtate a personalului, identificarea unor surse de poluare a surselor de apǎ, instituirea şi exploatarea perimetrelor de protecţie sanitarǎ cu regim sever, în conformitate cu prevederile Legii 458/2002.

La nivelul Regiunii 4 Sud- vest Oltenia situaţia se prezintă astfel:

Judetul V ălcea In judeţul Vâlcea sunt utilizate ca surse de apǎ potabilǎ, 12 surse de suprafaţǎ, din care 11 cursuri de râuri şi pârâuri, 1 lac de acumulare (categoria A1 de potabilizare conform HGR 100/2002) şi 11 surse de profunzime. Toate aceste surse sunt protejate prin delimitarea zonelor de protecţie sanitarã.

În ceea ce priveşte situaţia apei potabile în judeţ functionează un număr de 30 de sisteme publice de alimentare cu apă potabilă, 2954 fântâni publice, 26 089 fântâni individuale aprovizionând un număr de 189 818 locuitori

Nu s-a înregistrat nici un caz de intoxicaţie acută cu nitraţi din apa din fântâni. S-au înregistrat modificări ale apei potabile din fântâni doar organoleptic, datorită modului neigienic de intreţinere şi exploatare.

Judetul Dolj

În anul 2010, în judeţul Dolj au fost 3 cazuri de methemoglobinemie acută infantilă generată de apa de fântână, în localităţile Unirea, Dobridor, Ciupercenii Noi –

136

fântâni propri- valoarea nitraţilor în mg/l care au determinat intoxicaţia, fiind peste 500mg/l.

Judetul Gorj

În cursul anului 2010, în judeţul Gorj nu s-au înregistrat poluări accidentale ale surselor de apă utilizate de instalaţiile centrale de aprovizionare cu apă potabilă . Pentru că nu sunt exploatate corespunzător şi nu au asigurate zonele de protecţie sanitară, sursele individuale de apă ( fântâni publice şi individuale ) nu pot asigura , în mod permanent, apa corespunzătoare parametrilor naţionali de potabilitate

Judetul Mehedin ţi

Monitorizarea calităţii apei potabile, inspecţia şi autorizarea sanitară a sistemelor publice de aprovizionare cu apă şi a fântânilor publice se face in mod frecvent.

Judetul Olt În cursul anului 2010, în judeţul Olt nu s-au înregistrat poluări accidentale ale surselor de apă utilizate de instalaţiile centrale de aprovizionare cu apă potabilă

• EFECTELE GESTIONĂRII DEŞEURILOR ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULA ŢIEI

Gestionarea deşeurilor are implicaţii multiple asupra stării de sănătate a

populaţiei. Sunt pe de o parte problemele pe care le ridică gestionarea deşeurilor menajere pornind de la precolectare pană la depozitarea neorganizată şi nesupravegheată, depozitele de dejecţii din agricultură, gestiunea deşeurilor spitaliceşti, pe de altă parte problemele ridicate de depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor industriale, dintre care foarte multe periculoase: uleiuri, acumulatori şi baterii, şlamuri industriale etc. Deşeurile conţin o gamă variată de microorganisme printre care şi agenţi patogeni răspânditori de boli infecţioase (viruşi, bacterii,etc.), care pot provoca, direct sau indirect, infecţii.

Un aspect, care de asemenea nu trebuie neglijat este cel de ardere a deşeurilor. Prin arderea incompletă şi necontrolată a deşeurilor rezultă substanţe extrem de periculoase (dioxine, furani, etc.), care au un efect negativ asupra sănătăţii umane fiind bine cunoscute ca substanţe cancerigene.

Deşeurile, atat cele de pe rampele de deseuri, cât şi cele din punctele gospodăreşti pot crea condiţii pentru înmulţirea insectelor şi rozătoarelor. Deşeurile necorespunzător tratate sau colectate în aer liber, fiind spălate de ape de precipitaţii, se îimprăştie şi pătrund în sol. Descompunerea reziduurilor cu conţinut mare de materii organice, aşa cum sunt cele menajere, este însoţită de degajarea unor gaze urât mirositoare (metan, amoniac, hidrogen sulfurat) care pot fi antrenate de mişcările de aer. Produsele de ardere (fum, funingine, cenuşă) apărute în urma autoaprinderii incomplete a reziduurilor la locurile de depozitare poluează mediul pe îintinderi foarte mari.

Rampele de deşeuri menajere sunt vectori în răspândirea infecţiilor. Reziduurile constituie o gamă diversificată de microorganisme printre care şi agenţi patogeni care pot pătrunde în sol, apă de suprafaţă, pânză freatică, putând provoca infecţii prin utilizarea apei şi prin contact direct.

Depozitele vechi de gunoi ale localităţilor urbane reprezintă atât surse de poluare a factorilor de mediu, neavând amenajările necesare pentru prevenirea poluării

137

mediului, dar şi surse potenţiale de risc pentru sănătatea umană, îndeosebi prin acţiunea agenţilor patogeni. Acesta este cu atât mai crescut cu cât încă este permis accesul unor persoane „recuperatoare” de deşeuri reciclabile pe rampele de gunoi, cu riscurile îmbolnăvirilor datorate factorilor patogeni asociaţi depozitelor necorespunzătoare de deşeuri organice (în care proliferează diverse organisme şi microorganisme dăunătoare sănătăţii umane), dar şi contaminării chimice cu diverşi poluanţi proveniţi din diferitele tipuri de deşeuri industriale depozitate pe rampe.

Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor poate duce la contaminarea cu diferite substanţe, precum şi la contaminarea microbiologică a solului şi a apelor subterane. Depozitele de deşeuri amenajate şi administrate necorespunzător, precum şi depozitarea necontrolată a deşeurilor afectează valorile estetice ale peisajului, determină un disconfort pentru populaţie, determină creşterea costurilor pentru refacerea mediului şi pentru îngrijirea sănătăţii.

Multe tipuri de deşeuri au un impact negativ asupra mediului. Polurea cu deşeuri solide este considerată o ameninţare gravă.

Depozitele vechi de gunoi ale localităţilor urbane reprezintă atât surse de poluare a factorilor de mediu neavând amenajările necesare pentru prevenirea poluării mediului, dar şi surse potenţiale de risc pentru sănătatea umană, îndeosebi prin acţiunea agenţilor patogeni.

Acesta este cu atât mai crescut cu cât încă este permis accesul unor persoane „recuperatoare” de deşeuri reciclabile pe rampele de gunoi, cu riscurile îmbolnăvirilor datorate factorilor patogeni asociaţi depozitelor necorespunzătoare de deşeuri organice (în care proliferează diverse organisme şi microorganisme dăunătoare sănătăţii umane), dar şi contaminării chimice cu diverşi poluanţi proveniţi din diferitele tipuri de deşeuri industriale depozitate pe rampe. Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor poate duce la contaminarea cu diferite substanţe, precum şi la contaminarea microbiologică a solului şi a apelor subterane. Depozitele de deşeuri amenajate şi administrate necorespunzător, precum şi depozitarea necontrolată a deşeurilor afectează valorile estetice ale peisajului, determină un disconfort pentru populaţie, determină creşterea costurilor pentru refacerea mediului şi pentru îngrijirea sănătăţii

Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi industriale, în ordinea în care sunt percepute de populaţie, sunt:

poluarea aerului; poluarea apelor de suprafaţă; modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile

învecinate. modificări de peisaj şi disconfort vizual; Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vânt este

deosebit de evidentă în zona depozitelor orăşeneşti actuale, în care nu se practică exploatarea pe celule şi acoperirea cu materiale inerte.

Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate în apropierea apelor de suprafaţă contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii.

Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor subterane cu nitraţi şi nitriţi, dar şi cu alte elemente poluante. Atât exfiltraţiile din depozite, cât şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor înconjurătoare, fapt ce se repercutează asupra folosinţei acestora.

Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care în termenii conceptului de “dezvoltare durabilă”, se întinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se însumează perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani), refacere

138

ecologică şi postmonitorizare (minim 30 de ani). În termeni de biodiversitate, un depozit de deşeuri înseamnă eliminarea de pe suprafaţa afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 specii/ha, fără a considera şi populaţia microbiologică a solului. În plus, biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică în sensul că:

- în asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate;

- unele mamifere, păsări, insecte părăsesc zona, în avantajul celor care îşi găsesc hrana în gunoaie (şobolani, ciori).

Deşi efectele asupra florei si faunei sunt teoretic limitate în timp la durata exploatării depozitului, reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial, evoluţia biosistemului fiind ireversibil modificată. Există şi situaţii în care practicile de colectare transport /depozitare a deşeurilor urbane facilitează înmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora: insecte, şobolani, ciori, câini vagabonzi.

Deşeurile, dar mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru sănătate datorită conţinutului lor în substanţe toxice precum metale grele (plumb, cadmiu), pesticide, solvenţi, uleiuri uzate, etc.

Problema cea mai dificilă o constituie materialele periculoase (inclusiv nămolurile toxice, produse petroliere, reziduuri de la vopsitorii, zguri metalurgice) care uneori sunt depozitate în comun cu deşeuri solide orăşeneşti. Această situaţie poate genera apariţia unor amestecuri şi combinaţii inflamabile, explozive sau corozive; pe de altă parte, prezenţa reziduurilor menajere uşor degradabile poate facilita descompunerea componentelor periculoase complexe şi reduce poluarea mediului.

Un aspect negativ este acela că multe materiale reciclabile şi utile sunt depozitate împreună cu cele nereciclabile; fiind amestecate şi contaminate din punct de vedere chimic şi biologic, recuperarea lor este dificilă.

De asemenea, PCB-urile pot contamina mediul pe câteva trasee. Nivelurile actuale de contaminare se datorează parţial depozitării improprii a produselor cu conţinut de PCB-uri (precum hârtie de copiat fără carbon, echipamente electrice, diverse alte materiale şi prpoduse), utilizării în diverse ramuri industriale drept fluide hidraulice sau de transfer termic, etc. În plus, PCB-urile scurse din echipamentele electrice deteriorate ajung pe sol şi în cele din urmă în râuri şi lacuri. În prezent aceste modalităţi de contaminare a mediului nu mai constituie un pericol, contaminarea putând proveni de la echipamentele electrice inadecvat întreţinute, transportate sau eliminate /decontaminate, de aceea se impune o atenţie specială. Odată ajunse în mediu, PCB-urile persistă un timp îndelungat. În timp au tendinţa de a se acumula în organismele vii, concentraţia crescând către nivelele superioare ale lanţurilor trofice, unde se găseşte şi omul.

Efecte negative asupra mediului pot avea şi cantităţile de deşeuri rezultate în urma demolărilor. PCB-urile se pot găsi în materialul de umplere dintre blocurile de beton, în acoperirile ignifuge de pe acoperişuri şi tavane, în bobinele balast de la sistemele de iluminat cu tuburi fluorescente, acoperirile de suprafaţă pe mobilă, tratamentele pentru materialele textile, adezivii pentru foliile impermeabile folosite la acoperirea pereţilor, vopseluri, materiale izolatoare, spume izolante, condensatoare mari şi mici(din diferite le aparate electrice şi electronice).

139

• PESTICIDELE ŞI EFECTUL SUBSTANŢELOR CHIMICE ÎN MEDIU

Sub numele de pesticide se grupează o serie de substanţe chimice toxice, întrebuinţate în agricultură în vederea protecţiei plantelor faţă de boli şi diverşi dăunători, asigurându-se astfel obţinerea unor recolte mari şi stabile.

Preparatele contra dăunătorilor, au fost cunoscute de foarte mult timp. Datorită progreselor în chimia de sinteză, s-au putut obţine cele mai numeroase şi eficace substanţe.

Toate aceste substanţe sunt periculoase în diferite grade, unele reprezentând toxici dintre cei mai puternici. Pentru om, riscul de intoxicaţie, acută sau cronică, poate fi de natură profesională, accidentală sau voluntară şi prin contaminarea mediului înconjurător – sol, surse de apă, alimente, aer – cu mari implicaţi ulterioare.

Pesticidele sunt substanţe cu acţiune biologică deosebit de ridicată, utilizate pentru combaterea bolilor, dăunătorilor si buruienilor si prezintă o structura chimică variată. Aceste substanţe de uz fitosanitar reprezintă substanţe chimice sau combinaţii de substanţe chimice, care se împart în funcţie de acţiunea lor asupra agenţilor fitopatogeni în: bactericide, fungicide, erbicide, insecticide, raticide, acaricide.

Expunerea corpului uman la pesticide poate fi acută sau cronică, profesională sau întâmplătoare, deliberată sau involuntară, ca urmare a unui accident. Pătrunderea pesticidelor în organism are loc pe cale orală (alimentară), respiratorie sau cutanată. O cauză frecventă de intoxicaţie cu pesticide este neglijenţa: contactul direct cu pesticidele al muncitorilor la prepararea şi împrăştierea pe câmp a acestora, lucru fără echipamente de protecţie, alimentaţia fără respectarea condiţiilor igienice elementare în cazul copiilor care se joacă în apropierea zonelor de depozitare, consumarea hranei din vase în care s-au transportat pesticide, consumul fructelor şi legumelor nespălate, imediat după pulverizare şi uneori consumarea accidentală a pesticidelor păstrate în vase obişnuite.

Tot in categoria pesticidelor intră: produsele care se folosesc pentru tratarea pre şi postrecoltă a fructelor şi legumelor precum şi alte asemenea produse care au ca scop creşterea vigorii şi rezistenţei, reglarea dezvoltării şi fructificării plantelor.

Aceste substanţe fitofarmaceutice sunt preparate pe baza de sulf, mercur si compuşii acestora, fosfor organic cu toxicitate redusă.

Clasificarea pesticidelor se face după mai multe criterii: originea lor, acţiunea antidăunătoare, forma fizică de prezentare, structura chimică, etc. Astfel, unele din ele sunt de origine minerală (de exemplu săruri de As, Ba, Cu, Hg, Pb) şi altele sunt de origine vegetală (nicotina, veratrum, stricnină).

Majoritatea sunt însă produşi organici de sinteză (esteri organofosforici, derivaţi organohalogenaţi, nitroderivaţi aromatici, derivaţi carbamici, compuşi fenolici şi compuşi organometalici).

Pe raza Jude ţului Mehedin ţi în anul 2010, în urma prelevării şi analizării probelor de plante şi produse vegetale conform ˝Planului de monitorizare a reziduurilor de pesticide în legume, fructe şi cereale, în concordanţă cu Regulamentul (CE) nr. 396/2005˝ nu au fost depistate depăşiri ale limitelor maxime de reziduuri de produse de protecţia plantelor în şi pe fructe, legume, cereale şi alte produse de origine vegetală. În urma inspecţiilor efectuate pe anul 2010 la agenţii economici autorizaţi pentru comercializare şi prestări servicii cu pesticide în agricultură, nu au fost depistate reziduuri de pesticide.

În jude ţul Dolj pe parcursul anului 2010 au fost 23 de intoxicaţii neprofesionale cu pesticide (distribuite pe două din criterii), conform tabelului 8.1.

140

Tabel 8.1

Locul expunerii Circumstan ţe de expunere

Urban Rural Voluntare 2 10 Accidentale 2 6 Necunoscute 2 1

Datele privind situaţia ingrăşămintelor utilizate în perioada 2002-2010 in jude ţul

Vâlcea sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel 8.2 Situa ţia îngr ăşămintelor chimice utilizate Îngra şăminte chimice folosite

(tone substan ţă activ ă) N+P2O5+K2O (kg/ha) Anul

N P 2O5 K 2O Total arabil agricol

2002 5189 381 - 5570 100 70 2003 6899 2031 186 9116 110 70 2004 6930 862 36 7828 90 60 2005 6382 32 - 6414 60 30 2006 6472 103 - 6575 70 30 2007 6166 20 - 6186 60 40 2008 5658 185 102 5945 65 55 2009 6303 232 123 6658 76 27 2010 9847 112 111 10070 204 215

Sursa: DADR Vâlcea În anul 2010, la nivelul judeţului Vâlcea s-a asigurat cantitatea necesarǎ de

produse fitosanitare necesare pentru combaterea buruienilor pe suprafaţa totală de 99200 ha la diverse culturi. Metoda integratǎ în combaterea buruienilor din culturi cuprinde un complex de mǎsuri agrotehnice, chimice şi biologice utilizate combinat. Tradiţional, combaterea buruienilor din culturi s-a realizat prin metode manuale şi/sau mecanice. Erbicidarea împreunǎ cu mǎsurile de afânare a solului au asigurat lucrǎri de calitate lǎrgind totodatǎ aria posibilitǎţilor de control asupra dezvoltǎrii culturilor.

Expunerea la concentraţii mari de pesticide poate cauza dureri de cap, ameţeală, contracţii musculare, greaţă, slăbiciune şi senzaţia de gâdilare.

Folosirea în interiorul incintelor a pesticidelor creşte riscul copiilor de a face tumori cerebrale, LAA sau defecte congenitale. Pesticidele organo-clorurate şi organo-fosforice utilizate necorespunzător în agricultura şi în operaţiunile de dezinsecţie şi deratizare se pot concentra în diverse produse alimentare şi în organismul uman. Pentru evitarea acestor situaţii se recomandă raţionalizarea utilizării pesticidelor prin folosirea de cantităţi strict necesare , în momentele cele mai prielnice , alternarea în timp a diverselor substanţe, evitarea celor greu biodegradabile şi asocierea lor cu mijloacele biologice de combatere a dăunătorilor agricoli . Institutul Naţional de Sănătate Publică realizează sinteza naţională ,,Monitorizarea intoxicaţiilor acute neprofesionale cu pesticide’’ • MEDIUL ŞI SĂNĂTATEA – PERSPECTIVE

Mediul înconjurător este constituit din totalitatea factorilor biotici (relaţii care se

stabilesc în cadrul populaţiei (speciei) sau între specii diferite) şi abiotici (factorii geografici - poziţia geografică exprimată prin latitudine, longitudine, altitudine, expozitie; factorii fizici - lumina, temperatura, umiditate; factori chimici – substantele chimice din aer, apa, sol).

141

Starea mediului înconjurător este pe an ce trece tot mai îngrijorătoare: spaţiile împădurite se reduc, solurile agricole se degradează, stratul de ozon este mai subţire, numeroase specii de plante şi animale au dispărut, efectul de seră se accentuează.

Atunci când resursele naturale sunt epuizate pe scară largă şi mediul ambiant este poluat datorită activităţii umane, nu numai mediul este acela care are de suferit, sănătatea oamenilor este de asemenea afectată, deoarece aceasta nu poate fi menţinută respirând aer poluat, consumând alimente şi apă contaminate cu pesticide sau alte substanţe chimice.

De regulă, ceea ce este bun pentru natură, pentru mediul ambiant, este sănătos şi pentru vieţuitoare. Fiecare om trebuie să realizeze, să accepte şi să îşi asume responsabilitatea privind impactul pe care viaţa lui o are asupra vieţii planetei. Prin structura, amplasamentele şi funcţiile aglomerărilor urbane se exercită o paletă de presiuni asupra factorilor de mediu şi implicit asupra stării de confort şi sănătate asupra populatiei.

Desfăsurarea tuturor activităţilor antropice generează diferite noxe ce influenţează calitatea factorilor de mediu.

În acest context se întâlneşte poluarea produsă de activităţile industriale, generarea de către populaţie a deşeurilor şi a apelor uzate, a noxelor mijloacelor de transport, a poluării sonore, precum şi a poluărilor accidentale.

O atenţie deosebită o acordă instituţiile de protecţia mediului mijloacelor de transport destinate transportului de substanţe, mărfuri şi deşeuri periculoase.

Din acest motiv în demararea procedurii de autorizare a acestei activitaţi (cu impact semnificativ asupra mediului) se impun o serie de condiţii ce trebuie respectate de către agenţii economici solicitanţi, în scopul prevenirii şi diminuării accidentelor majore.

Presiunile produse de aglomerările urbane afectează zonal calitatea vieţii şi a factorilor de mediu, dar prin măsurile tehnico- juridice, adaptarea şi aplicarea celor mai curate tehnologii, construirea şi punerea în funcţiune a staţiilor de epurare, menţinerea funcţionării la parametrii proiectaţi a staţiilor de epurare existente, exploatarea în condiţii de siguranţă a depozitelor ecologice de deşeuri, organizarea şi dotarea corespunzătoare a operatorilor de salubritate, dezvoltarea sistemelor centralizate de alimentare şi dezvoltare a spaţiilor verzi, au darul de a îmbunătăţi constant calitatea mediului, starea de confort şi de sănătate a populaţiei.

Aşa cum se poate observa din relaţionarea directă a fiecărui individ cu mediul înconjurător, sunt semnale destul de alarmante referitor la asigurarea condiţiilor optime de viaţă şi sănătate. Deja este evidentă apariţia fenomenelor meteo extreme şi la nivelul ţării noastre, şi implicit la nivelulregiuni noastre. Aceste efecte ale schimbărilor climatice se fac simţite deja de ani buni şi la noi. Acestea desigur că sunt efectele poluării rezultate atât din industrie şi din transporturi, a defrişărilor masive din ultimii ani.

Societatea industrială în ansamblul ei este dăunătoare sănătăţii sistemelor naturale de care depinde în ultima instanţă viaţa şi nu acceptă faptul că există limite ale capacităţii planetei de a furniza resurse şi de a absorbi reziduurile industriale.

Nevoia de hrană şi de alte bunuri de consum, extinderea agriculturii pe seama altor structuri de mare stabilitate ecologică, exploatarea mărilor, oceanelor şi uscatului, în măsură mai mare decât ar fi potrivit, reprezintă realităţi cărora omul ar trebui să le facă faţă, fără a le ignora. Numai păstrând echilibrul între natural şi artificial, între ce se poate da şi ce se poate lua din natură, s-ar putea evita actuala situaţie de criză, care, dacă se continuă, va pune sub semnul întrebării însăşi existenţa omului pe Pământ.

142

• RADIOACTIVITATEA MEDIULUI

Înfiinţată în anul 1962, Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM), constitue o componentă specializată a sistemului naţional de radioprotecţie, care realizează supravegherea si controlul respectării prevederilor legale privind radioprotecţia mediului şi asigură îndeplinirea responsabilităţilor MMP privind detectarea, avertizarea si alarmarea factorilor de decizie în cazul unor evenimente cu impact radiologic asupra mediului si sănătăţii populaţiei. Existenta si funcţionarea reţelei este o cerinţă a UE. Tratatul Euratom – Art. 35, obligă statele europene să-şi monitorizeze radioactivitatea mediului din vecinatatea obiectivelor nucleare şi pe întreg teritoriul naţional şi să transmită Comunitatii, prin rapoarte periodice, informatiile obţinute ( Art.36).

La nivelul judeţului Dolj, ARPM Craiova a realizat supravegherea radioactivităţii mediului prin cele 2 staţii de specialitate din Craiova si Bechet. Acestea efectuează atât programul standard de supraveghere, cât si un program special de supraveghere a zonei de influenţa a CN Kozlodui.

SSRM Craiova, a desfăşurat în anul 2010 un program de 24 de ore/zi. Programul de lucru a presupus măsuratori de activităţi beta globale în raport cu sursa etalon (Sr-Y)90 şi măsuratori gamma spectrometrice ale factorilor de mediu: aer, depuneri atmosferice, apa brută Jiu-secţiunea Podari, apa, apa din foraj Hanul Doctorului, vegetaţie spontană, sol necultivat şi măsuratori de debit doza gamma.

Activitatea staţiei s-a desfăşurat după un program coordonat de către Laboratorul naţional de referinţă pentru radioactivitatea mediului (LRM Bucuresti), din cadrul ANPM. În acesta sunt stabilite punctele şi frecvenţa de recoltare, tipul de probe si măsuratori, precum şi procedurile de lucru.

Transmiterea rezultatelor măsuratorilor de la ambele staţii, la LRM Bucuresti s-a efectuat în flux rapid, zilnic (prin Internet) şi în flux lent , lunar (prin tabele centralizatoare). În 2010 SSRM Craiova a efectuat 5940 măsurători beta globale, 8740 observatii dozimetrice si 740 de analize gamma spectrometrice, fiecare constând in determianrea a 16 indicatori ( Be-7, K-40, Pb-210, Bi-212, Pb-212, Ac-224, Bi-214, Pb-214, Co-60, I-131, Ru-103, Ru-106, Sb-125, Cs-137, Cs-134, Am-241) .Probele analizate gamma spectrometric au fost recoltate de catre SSRM Craiova, Bechet, Zimnicea, Drobeta Tr.Severin, Sibiu, Miercurea Ciuc, Ploiesti si Babele şi Reşiţa.

Distribuţia procentuală a analizelor beta globale, in funcţie de tipul de probă investigat, , este prezentat mai jos.

vegeta ţie0,9%

aerosoli73,7%

depuneri atmosferice

12,3% sol0,9% ape

12,2%

Figura 8.1

Distribuţia procentuală a analizelor beta globale pe tipuri de probe

143

În figura de mai jos este prezentată distribuţia in procente a analizelor gamma spectrometrice, pe tipuri de probă .

Slice 70,0%

vegeta ţie7,1%

aerosoli24,9%

depuneri atmosferice

24,9%

sol3,1%

ape39,9%

Figura 8.2 Distribuţia procentuală a analizelor gamma spectrometrice pe tipuri de probe

Asigurarea calităţii datelor în programul de supraveghere a radioactivităţii

mediului s-a executat la SSRM Bechet prin măsurarea beta globala a probelor de mediu în doua etape: măsurarea imediata după prelevarea şi pregătirea probelor, avand ca scop detectarea rapidă a oricaror creşteri semnificative ale nivelelor de radioactivitate a mediului şi măsurarea întârziata, la 5 zile de la colectarea probei, având ca scop determinarea nivelului radioactivităţii artificiale a mediului. La SSRM Bechet a funcţionat în anul 2010 Reţeaua de monitorizare a debitului dozei gamma în aer cu transmiterea datelor prin satelit şi recepţionarea acestora pe calculator la staţie, această reţea acoperind o zonă cuprinsă între localitaţile İanca (jud. Olt) şi Plosca (jud. Dolj). De asemenea, conform instrucţiunilor SLR Bucureşti, s-a derulat programul special de recoltare şi pregătire a probelor din zona Kozlodui şi transmiterea acestora la SLR Bucureşti pentru analize la tritiu şi la SSRM Craiova pentru analiza gamma, acest program acoperind o zonă cuprinsă între localităţile Dăbuleni şi Bistreţ.

Menţionăm că, din luna septembrie 2007, pentru măsurarea radioactivităţii factorilor de mediu, la SSRM Bechet se foloseşte aparatură beta, gamma, obţinută prin proiectul Phare RO2003/005-551.04.11.01 si, in luna Iulie 2008, statia a fost dotata cu un autolaborator echipat cu aparatura de radioactivitate

Începând cu anul 2007 la sediul A.P.M. Gorj, Olt funcţionează, în cadrul R.N.S.R.M., staţia automată de monitorizare a radioactivităţii mediului furnizată de firma UIT GmbH Dresden prin Proiectul Phare 2003/005.551.04.11.01 – lot 1 – Achiziţie de echipamente necesare implementării unui sistem adecvat de monitorizare şi raportare a radioactivităţii mediului. Staţia monitorizează debitul de doză gama absorbită în aer.

În cursul anului 2010 valorile înregistrate s-au încadrat în limitele de variaţie ale fondului natural.

La nivelul judeţului Vâlcea pe întreaga perioadă a anului 2010 a funcţionat staţia automată de supraveghere a radioactivităţii mediului amplasată la sediul APM Vâlcea. Aceasta face parte din reţeaua naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului şi a fost pusă în funcţiune în anul 2008. Staţia automată monitorizează debitul dozei gama absorbite în aer şi este compusă din staţia automată de doză gamma propriu-zisă şi un modul de staţie meteorologică, care ne dă informaţii privind următorii parametri meteo:

144

presiune atmosferică (absolută şi relativă), temperatura aerului, umiditatea aerului, viteza şi direcţia vântului, punctul de rouă şi precipitaţii.

Sistemul de măsurare automată a dozei gama din aer a înregistrat în general, valori cuprinse între 0,1 – 0,15 mSv/h pentru doza gamma 1 şi valori uşor mai scăzute pentru doza gamma 2. Staţia de doză gamma afişează valori ale debitului de doză gamma la o frecvenţă de 60 minute si nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită de 0,25 µSv/h.

Staţia de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului Drobeta Turnu Severin este o staţie cu program standard (11ore/zi) şi face parte din reţeaua naţionala de supraveghere a radioactivităţi mediului

Din punct de vedere metodologic, SSRM Dr. Tr. Severin beneficiază de proceduri standard de notificare a unei situaţii speciale şi de proceduri standard de funcţionare în situaţie de urgenţă radiologică. Procedurile sunt periodic testate prin derularea de exerciţii de urgenţă radiologică, exerciţii organizate pe plan naţional sau internaţional.

Rezultatele măsurătorilor beta globale prezentate în acest material au fost transmise în cursul anului 2010 la L.R.M. Bucureşti în flux informaţional rapid şi lent . În reprezentările grafice apar rezultatele aflate în arhiva Staţiei.

RADIOACTIVITATEA AERULUI Aerosoli atmosferici – Craiova

Procedura de determinare a radioactivităţii atmosferei, constă în aspirarea pe

filtre a aerosolilor atmosferici, cu ajutorul unei pompe de vid. Au fost efectuate 4 aspiraţii zilnice timp de 5 ore fiecare. Pentru separarea contribuţiei radionuclizilor naturali la radioactivitatea unei probe, fiecare dintre acestea au fost măsurate de 3 ori ( la 3 minute dupa prelevare, la 20 ore si la 5 zile), la nivelul oraşului Craiova, conform graficelor de mai jos.

0

2

4

6

8

10

12

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12luna

Bq/

mc

aer2-7 aer8-13 aer14-19 aer19-20 nivel atentionare

Graficul nr.8.1 - Variaţia radioactivităţii beta globală a aerosolilor- măsurători imediate.

145

Λ[Bg/m3]

0

5

10

15

20

ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec

2010

2009

20082007

2006

Graficul 8.2 - Evoluţia radioactivităţii descendenţilor radonului,în ultimii 5 ani,

aspiraţia intre orele 2-7 Λ[Bg/m3]

02468

101214


2010

2009

2008

2007

2006


aspiraţia intre orele 8-13 Λ[Bg/m3]

0

2

4

6

8

10

12

14


2010

2009

2008

2007

2006

Graficul 8.4

Evoluţia radioactivităţii descendenţilor radonului,în ultimii 5 ani, aspiraţia intre orele 14-19

146

Λ[Bg/m3]

02468

1012

1416


2010

2009

2008

2007

2006


aspiraţia intre orele 20-01

Din graficele prezentate, se observă că radioactivitatea aerosolilor au avut o variaţie sezonieră, în concordanţă cu variaţia multianuală, iar activitatea specifică a radonului este mai mică decît cea din anul precedent.Aceasta este influenţată, în cea mai mare parte, de condiţiilor meteorologice.

Filtrele pe care s-au aspirat aerosolii, sunt remăsurate dupa 5 zile de la recoltare, pentru a putea separa partea de radioactivitate naturală, care in cea mai mare parte se dezintegrează in citeva zile, de partea artificiala, care are in general timpi de înjumătăţire mai mari. De cele mai multe ori, activităţile specifice ale aerosolilor au fost sub limita de detecţie a aparaturii.Activitatea minim detectabilă (AMD), s-a situat în jurul valorii de 25 mBq/mc.

Aerosoli atmosferici – Bechet Aerosoli atmosferici, activităţi specifice (mBq/m3), (măsurători după 5 zile), valori medii lunare, conform graficelor de mai jos

24,00

25,00

26,00

27,00

28,00

29,00

30,00

31,00

İan Feb Mar Apr Mai İun İul Aug Sep Oct Nov Dec

Graficul nr. 8.6 - Aspiraţia 02:00-07:00 in mBq/m3

147

23,00

24,00

25,00

26,00

27,00

28,00

29,00

30,00



22,00

23,00

24,00

25,00

26,00

27,00

28,00

29,00

30,00

31,00



0,00

5,00

10,00

15,00

20,00

25,00

30,00

35,00



148

Concentraţia descendenţilor gazelor radioactive Radon (Rn-222) şi Toron (Rn-220) (Bq/m3)

Tabelul nr. 8.3 Rn-222, Bq/m3 Rn-220, Bq/m3 Interval de

aspiraţie Media anuală Maxima anuală Media anuală Maxima anuală 02-07 9.84 43.07 0.39 1.78 08-13 5.24 23.07 0.13 0.64 14-19 4.60 21.01 0.10 0.34 20-01 8.09 34.95 0.30 1.77

Aerosoli atmosferici – Mehedin ţi

Pentru judeţul Mehedin ţi în graficele de mai jos sunt prezentate valorile medii şi maxime lunare măsurate la sediul SSRM Dr. Tr. Severin în anul 2010.

Unitatea de măsură a activităţii specifice, pentru valorile considerate este mBq/mc.

02468

10121416

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Media

Maxim



0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Media

Maxim

149

DEBITELE DOZEI GAMMA ÎN AER – CRAIOVA

Varia ţia multianual ă a debitului de doz ă gama extern ă Debit doză [µSv/h]

Debitul dozei echivalente gama s-a situat in limita de variaţie a fondului natural iar doza gama echivalentă anuală, incasată de populaţia din zonă a fost de 0.9 mSv/an conform graficului de mai jos.Valoarea medie a echivalentului de doză efectivă pentru tara noastră este de 2,4mSv/an.

0

0.05

0.1

0.15

0.2

0.25

0.3


2010

2009

2008

2007

2006

limit ă aten ţionare

Graficul 8.12 - Debit doză gamma

Probele de aerosoli atmosferici cumulate lunar, au fost măsurate gama

spectrometric. Singurii radionuclizi cu activitatea specifică mai mare decât AMD, au fost radionuclidul cosmogenic Be-7 cu o medie de 3,766mBq/mc si radionuclidul teluric Pb-210 cu o medie de 0,665 mBq/mc.

Măsurarea debitului dozei gamma absorbite în aer – Be chet

Au fost efectuate 8760 măsurători. Media debitului dozei gamma înregistrate în 2010 a fost 0.094 µGy/h. Valoarea maximă înregistrată a fost de 0.157 µGy/h, iar valoarea minimă de 0.082 µGy/h. • DEPUNERI ATMOSFERICE TOTALE ŞI PRECIPITAŢII CRAIOVA

Probele au fost prelevate zilnic de pe o suprafată de 0.3 m2, durata de prelevare

fiind de 24h. Depunerile atmosferice au fost măsurate în ziua colectării si după 5 zile, excluzându-se astfel contribuţia radionuclizilor de scurtă durată.

Evoluţia concentraţiei depunerilor atmosferice la nivelul oraşului Craiova, conform graficului de mai jos

Graficul 8.13. - Evoluţia concentraţiei depunerilor atmosferice beta globale (Bq/m2/zi) - valori medii lunare

Bq/mp*zi l /mp

0

1

2

3

ian feb mart apr mai iun iul aug sept oct nov dec

Act

ivita

tea

spec

ifica

0

50

100

150

Pre

cipi

taţii

Activitatea specifica

precipitatii

150

Pe grafic a fost reprezentată variaţia lunară a depunerilor atmosferice si a precipiotaţiilor. Probele de depuneri au fost cumulate lunar si supuse măsurătorilor gamma spectrometrice. Concentraţia radionuclizilor artificiali a fost mai mică decât activitatea minim detectabilă. Concentraţia de Cs -137 a fost în apropierea limitei de detecţie a aparaturii care a fost de 0.005 Bq/mp2/zi. Concentraţia de Be - 7 a variat între 0.153 Bq/m2/zi 13,176 Bq/ mp2/zi cu o medie de 3,766Bq/ mp2/zi, iar cea de Pb-210, între 0.065 si 0.248 Bq/ mp2/zi cu o medie de 0.414 Bq/ mp2/zi.

Depuneri atmosferice – Bechet Probele au fost prelevate zilnic de pe o suprafaţă de 0.3 m2, durata de colectare fiind de 24 h. Depunerile atmosferice au fost măsurate în ziua prelevării si dupa 5 zile, excluzându-se astfel contribuţia radionuclizilor de scurtă durată (radionuclizi naturali).. Depuneri atmosferice, activităţi specifice beta globale (Bq/m2/zi).Valori medii lunare (măsurători imediate), conform graficului de mai jos.

Graficul 8.14. - Evoluţia concentraţiei depunerilor atmosferice beta globale (Bq/m2/zi) – masuratori imediate

RADIOACTIVITATEA APELOR La nivelul Regiunii 4-SV Oltenia, radioactivitatea apelor se prezinta astfel:

1. Ape brute Jiu – Podari Radioactivitatea artificială beta globală a probelor de apă din Jiu (măs. imediate)

a variat între 210 si 485,8 Bq/mc iar cea intirziată masurată dupa 5 zile de la recoltare, a fost sub limita de detecţie a aparaturii.

Singurul radionuclid artificial găsit a fost Cs -137. Concentraţia lui în probele de apă a fost de cele mai multe ori, mai mică decât activitatea minim detectabilă, iar cea semnificativă a variat între 1,2 si 4,8 Bq/mc cu o medie lunară de 3,1 Bq/mc.Provenienţa acestuia este cernobiliana. Concentraţia de K - 40, radionuclid natural primordial, a variat între 43,7 si 174,6 Bq/mc cu o medie anuală de 98 Bq/mc.

2. Ape brute - Bechet Radioactivitatea beta globală a probelor de apă de Dunăre (măsurători imediate) a variat între 434.4 şi 2253.3 Bq/m3.

3. Ape potabile - Bechet Valorile înregistrate în cursul anului (masuratori imediate) au fost în general sub

limita de detecţie, valoarea semnificativă medie fiind de 506.2 Bq/m3.

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

4,5

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12luna

Act

ivita

tea

spec

ifica

151

4. Apa de suprafa ţă - Mehedin ţi În cursul anului 2010 au fost prelevate probe de Dunăre , cu frecvenţa zilnică. În

general , radioactivitatea artificială beta globală a acestor probe a variat între 0.14 –1.45 Bq/l .

Pe tot parcursul anului 2010 nu s-au înregistrat depăşiri ale nivelului de atenţionare de 2 Bq/l .

5. Apa potabila- Mehedin ţi Zilnic , Staţia de radioactivitate Dr. Tr. Severin a măsurat beta global probe de

apă potabilă prelevate din reţeaua de distribuţie a oraşului. Valorile înregistrate în cursul anului au fost în general sub limita de detecţie a aparaturi de măsurare , valorile semnificative variind între 0.15-1.6 Bq/l.

Valoarea maximă a fost înregistrată în luna ianuarie ( 1.6 Bq/l ). Nu s-au înregistrat depăşiri ale nivelului de atenţionare.

SOL NECULTIVAT La nivelul Regiunii 4-SV Oltenia, radioactivitatea solului se prezinta astfel:

6. Sol necultivat - Craiova Valorile obţinute în urma măsurătorilor beta globale s-au situat între 313,6 si

656,2 Bq/Kg, cu o medie anuala de 411,11 Bq/kg. Singurul radionuclid artificial gasit a fost Cs-137 a carui activitate este de 20,35 Bq/kg, de provenienţă cernobiliană Craiova.

7. Sol necultivat - Bechet Valorile obtinute în urma măsurătorilor beta globale la Bechet s-au situat între

320.0 şi 794.4 Bq/Kg. 8. Sol necultivat - Mehedin ţi

Probele de sol necultivat au fost prelevate în cursul anului 2010 din perimetrul amplasamentului Staţiei de Radioactivitate Dr. Tr. Severin. Valorile obţinute s-au încadrat în medie între 267-375.2 Bq/kg sol uscat , maxima înregistrându-se în luna septembrie ( 426.8 Bq/kg ) .

VEGETAŢIE SPONTANĂ La nivelul Regiunii 4-SV Oltenia, radioactivitatea vegetatiei spontane se prezinta astfel:

9. Vegeta ţie spontan ă - Craiova Radioactivitatea artificială beta globală la nivelul oraşului Craiova a variat în

acestă perioadă între 176,0 si 769,1 Bq/kg masa verde, cu o medie anuala de 356,63 Bq/kg masa verde. Nu au fost identificaţi radionuclizi artificiali

10. Vegeta ţie spontan ă - Bechet Radioactivitatea beta globală la Bechet a variat în acestă perioadă între 165.4 şi 407.0 Bq/Kg.

11. Vegeta ţie spontan ă - Mehedin ţi Probele de vegetaţie spontană din perimetrul amplasamentului Staţiei de

radioactivitate Dr. Tr. Severin .). au fost prelevate în cursul anului 2010 cu frecventă săptămânală,

Radioactivitatea artificială beta globală în probele de vegetaţie a variat în medie între 184-526 Bq/kg masă verde , maxima înregistrându-se în luna mai( 929.1 Bq/kg ).

152

PROGRAME DE SUPRAVEGHERE A RADIOACTIVITATII MEDIULU I ÎN ZONELE CU FONDUL NATURAL MODIFICAT ANTROPIC CU IMPACT RADIOLO GIC.

Impactul functionarii CNE Kozlodui asupra po pula ţiei si mediului .

În 2010 SSRM Craiova a participat la realizarea Programului de Monitorizare a Radioactivităţii Factorilor de Mediu în Zona de Influenţă a CNE Kozlodui. Programul de supraveghere a CN Kozlodui a constat în prelevarea periodică de catre SSRM Bechet, SSRM Craiova, SSRM Drobeta Turnu Severin şi SSRM Zimnicea, a probelor de mediu (sol, vegetaţie spontană) din puncte situate de-a lungul Dunării, în zona de influentă a CN Kozlodui, urmată de prepararea şi măsurarea lor gamma spectrometric de către SSRM Craiova. Probe de aceeaşi natură au fost recoltate din zona municipiului Craiova si măsurate gamma spectrometric. Rezultatele constituie termeni de comparaţie pentru cele obţinute în zona de risc.

Programul de supraveghere radiologic ă a mediului.

Au fost măsurate lunar, gamma spectrometric probele de aerosoli, depuneri atmosferice, apa Dunăre Port Bechet , apă Dunăre Dăbuleni şi apa de fântână Bechet, recoltate şi măsurate zilnic beta global de către ST RA Bechet. Semestrial au fost recoltate şi măsurate gamma spectrometric, probe de sol, vegetaţie. Pentru determinarea concentraţiilor radioizotopilor din probele analizate, a fost folosit un analizor multicanal DSA 1000, împreună cu un detector BeGe cu rezoluţia de 2.1 keV la 1332 keV si eficacitatea relativă de 35%. Etalonarea s-a efectuat cu o sursa de etalonare conţinând un amestec de: Cd-109, Ce-139, Co-57, Co-60, Cs-137 Sn-113,Sr-85, Y-88, Hg-203.

Λ [Bq/kg]

0

100

200

300

400

500

600

Craiova

Bechet

Nedeia

Ostrove

ni

Dabul

eni

Sever

in

Zim

nicea

C-137

K-40

Graficul nr. 8.15 Sol - zona de influenţă CN Kozlodui.Concentratia radionuclizilor Cs-137 si K-40 (Bq/Kg), in 6 Singurul radionuclid artifical gasit in probe a fost Cs-137, care este de natură cernobiliană.Pe grafic au trecuţi radionuclidul artificial Cs-137 si cel natural, teluric K-40.Valorile înregistrate sunt normale pentru această zonă.

153

Λ [Bq/kg mv]

0

50

100

150

200

250

Craiova Bechet Nedeia Bistret Dabuleni Severin Zimnicea

Cs-137

K-40

Graficul nr.8.16 Vegetaţie spontană – zona de influenţă a CN Kozlodui.Concentraţia

radinuclizilor Cs-137 si K-40 (Bq/Kg–masă verde).

Singurul radionuclid artificial detectat a fost Cs-137, care este de natura cernobiliană si a carui concentraţie este in continua scădere. Λ Bq/mc

0

1

2

3

4

5

6


Drobeta

Bechet

Dabuleni

Zimnicea

Graficul nr.8.17. Apa de suprafaţă Dunăre.Evoluţia concentraţiei Cs -137 (Bq./mc),

în citeva sectiuni de-a lungul fluviului.

Prezenţa Cs-137, radionuclid artficial, in probele de apa se datorează suspensiilor care au ajuns in Fluviul Dunării ca urmare a torenţilor care au spălat zonele cu depuneri rămase de la accidentul de la Cernobil.Concentraţia acestora este foarte mică, de multe ori apropiată de limita de detecţie a aparaturii.

Depuneri atmosferice (mBq/mp*zi) Depunerile atmosferice, recoltate cu ajutorul unor colectoare cu diametrul de 0.33

mp aflate la sediile staţiilor de radioactivitate, au fost măsurate beta global si gamma spectrometric. Singurii radioaizotopi care au fost detectaţi peste limita de detecţie, au fost radioizotopii naturali Be-7 si Pb-210.

154

Λ Bq/mp*zi

0

2

4

6

8

10

12

14


Craiova

Bechet

Drobeta

Zimnicea

Graficul nr. 8.18. Variaţia în timp a Be-7(Bq/mp*zi).

Din grafic se observă că maximul anual are loc in timpul verii si este decalat de la o zonă la alta. Λ Bq/mp*zi

0

0.5

1

1.5

2

2.5

ian

feb.

mart.

apr.

mai

iun.

iul.

aug

sept.

oct.

nov .

dec.

Craiova

Bechet

Drobeta

Zimnicea

Graficul nr. 8.19. Concentratia Pb-210 (Bq/mp*an) în depunerile atmosferice

Din grafic se observă că variaţia concentraţiei radionuclidului natural Pb-210

coincide cu variaţia radionuclidului cosmogenic Be-7, care la răndul lui este influenţat de condiţiile atmosferice. Aerosoli atmosferici.

Nu au fost găsite concentraţii ale radionuclizi artificiali, care să fie peste activitatea

minim detectabilă a aparaturii. Singurii radionuclizii care au activităţi peste limita de detecţie au fost Be-7 si Pb-

210.

155

Λ mBq/ m3

0

1

2

3

4

5

6


Be-7

Pb-210

Graficul nr.8.20. Evoluţia în timp a Be-7 si Pb-210 (mBq/m3), radionuclizi naturali,

din aerosolii atmosferici în localitatea Craiova

Λ mBq/ m3

0

1

2

3

4

5

6

7


Be-7

Pb-210

Graficul nr. 8.21. Evoluţia în timp a Be-7 si Pb-210 (mBq/m3) din aerosolii

atmosferici în localitatea Bechet Λ mBq/ m3

0

1

2

3

4

5

6

ian. feb. mar. apr mai iun iul aug sept oct nov dec

Be-7

Pb-210

Graficul nr.8.22. Evoluţia în timp a Be-7 si Pb-210 (mBq/m3) a aerosolilor atmosferici

în localitatea Drobeta Turnu Severin

156

Λ mBq/ m3

00.5

11.5

22.5

33.5

44.5

5

ian. feb. mar. apr mai iun iul aug sept oct nov dec

Be-7

Pb-210

Graficul nr. 8.23. Evoluţia în timp a Be-7 si Pb-210 (mBq/m3) a aerosolilor atmosferici

in localitatea Zimnicea Expunerea popula ţiei din zona de influen ţă CNE Kozlodui. Radionuclidul artificial prezent în mediu în anul 2010 a fost Cs-137( identificat în

probele de sol, vegetaţie, ape). Concentraţiile măsurate sunt în concordanţă cu nivelul de contaminare din timpul

accidentului de la CNE Cernobâl, sursa radioizotopilor artificiali din mediu. Din măsurătorile efectuate în cadrul Programului de supraveghere în zona Bechet, rezultă o

scădere în timp a concentraţiei radioizotopului Cs-137, în probele de mediu, ceea ce demonstrează natura sa cernobyliană, în cea mai mare parte.

Nu a fost pusă în evidenţă prezenţa de radionuclizi artificiali în mediu, ca urmare a funcţionării CNE Kozlodui. • POLUAREA FONICĂ ŞI SĂNĂTATEA

Zgomotul poate fi definit ca un fenomen sonor datorat prezenţei simultane a mai multor sunete, în general nearmonice, cu o intensitate, origine şi durată diferite.

Cel mai comun efect al zgomotului este afectarea echilibrului neurovegetativ, care se poate produce la intensităţi de circa 60 dB.

Zgomotul poate provoca diminuarea volumului caloric, afectarea funcţiilor circulatorii, schimbări ale ritmului inimii şi ale presiunii sanguine, nevroze stomacale, insomnii. Zgomotul poate genera stări de teamă şi incomoditate, diminuează atenţia şi siguranţa. Traumatismele provocate de zgomot se referă la ruperea timpanului, lezarea organului Corti, etc.

Experienţele efectuate de către cercetători au arătat că zgomotele excesive produc efecte fiziologice complexe. Zgomotele echivalente cu cele suportate de oameni în activitatea lor cotidiană au produs la mai multe persoane o creştere cu peste 30% a tensiunii arteriale, o creştere a nivelului glucozei în sânge.

Acţiunea primară a zgomotului puternic influenţează negativ nu doar asupra urechii, dar are şi urmări neurologice - ameţeli, cefalee, oboseală. Muzica puternică poate crea stări de depresie.

Zgomotul e foarte periculos, acţiunea sa se manifestă cu timpul, pe nesimţite. Tot mai frecvent în lumea medicală se vorbeşte despre maladia zgomotului, cu

157

afectarea sistemului nervos şi auditiv. Zgomotul poate produce la nivelul organului auditiv fenomenul de oboseală auditivă, traumatism sonor şi surditate profesională.

Oboseala auditiv ă este caracterizată printr-o scădere temporară a pragului percepţiei auditive; ea se accentuează în cazul măririi intensităţii, frecvenţei şi timpului de expunere la zgomot. Astfel un zgomot cu intensitate de peste 92dB şi cu o frecvenţă cuprinsă între 500-800 Hz produce după 60 de minute de expunere o scădere temporară a audiţiei.

Traumatismul sonor produs brusc de zgomotul puternic chiar pentru un timp foarte scurt poate cauza ruptura timpanului. Astfel de situaţii se întâmplă în cazul unor explozii, împuşcături, erupţii intense de gaze din recipiente sub presiune. După vindecarea leziunii poate persista surditatea pentru sunete cu frecvente de peste 9000Hz.

Surditatea profesional ă se datorează efectuării anumitor activităţi expuse în mod deosebit la zgomot. Surditatea datorată zgomotelor se caracterizează printr-o pierdere definitivă şi ireversibilă a audiţiei.

Sursele de zgomot sunt numeroase. Astfel, traficul rutier reprezintă una din sursele cele mai importante de zgomot şi vibraţii din centrele populate. Alte surse sunt compresoarele şi ciocanele pneumatice, utilizate la construcţii şi întreţinerea reţelei stradale, automatele muzicale, aparate radio-portative. În blocurile de locuinţe: lifturile, aparatele radio şi televiziune, maşinile electrocasnice, reprezintă tot atâtea surse de zgomot în cazul utilizării neraţionale. Nu în ultimul rând, la poluarea sonoră participă zgomotul produs de diferitele obiective industriale amplasate în perimetrul centrelor populate, mai ales dacă sunt la distanţă mică de centrele de locuit.

Pe lângă emisii, zgomotul provenit din traficul rutier reprezintă o sursă majoră de stres şi disconfort, mai ales în zonele urbane. În ceea ce priveşte nivelul de zgomot, limita superioară permisă, în unele ţări este de 65 dB(A) pe timpul zilei. În general, este acceptat faptul că sunetul poate deveni periculos în jurul valorii de 75 dB(A), dureros la 120 dB(A) şi poate ucide la 180 dB(A). În majoritatea oraşelor din România este un lucru obişnuit ca apartamentele şi casele să suporte nivele de peste 70 dB(A), provocate de traficul rutier de pe arterele rutiere care străbat oraşele, efect amplificat pe străzile de tip canion.

Deteriorarea continuă a mediului sonor caracterizează habitatul modern. Principalele surse de poluare fonică la nivelul Regiunii 4 Sud-Vest Oltenia care afectează viaţa oamenilor sunt: zgomotul rezultat din circulaţia rutieră, feroviară, zgomotul şi vibraţiile provocate de construcţii, de instalaţiile de ventilare, de condiţionarea aerului, centrale termice, discoteci, baruri şi unele zone de agrement.

Guvernul României a adoptat în anul 2005 Hotarârea 321, care abordează la nivel naţional metodología evitării, prevenirii sau reducerii efectelor dăunătoare provocate de zgomotul ambiental inclusiv a disconfortului, prin implementarea următoarelor măsuri :

• determinarea expunerii la zgomotul ambiental prin întocmirea hărţilor de zgomot pentru toate localitaţile din ţară până în 2012;

• punerea la dispoziţia publicului a informaţiilor privind zgomotul ambiental şi efectele sale;

• adoptarea, pe baza datelor din hărţile de zgomot, a planurilor de acţiune având ca scop prevenirea şi reducerea zgomotului ambiental;

Până la sfârşitul anului 2012 toate localităţile din România, vor trebui să realizeze şi să pună la dispoziţia publicului hărţi strategice de zgomot, care vor contribui la identificarea şi monitorizarea eficientă a principalelor surse de poluare fonică .

158

Judetul Mehedin ţi Activitatea de monitorizare a nivelului de zgomot efectuată de Agenţia

pentru Protecţia Mediului a implicat determinări ale nivelului de zgomot - planificate - efectuate în 16 puncte (un numar de 384 de măsuratori ) din diferite zone ale oraşului, unde se fac măsuratori de doua ori pe lună.

Stabilirea acestor puncte de monitorizare a nivelului de zgomot s-a facut în concordanţa cu cerinţele STAS-urilor naţionale dar şi a Directivei 2002/49/ EC privind gestionarea zgomotului ambiental, transpusă în legislaţia naţională prin H.G. nr. 674 / 2007 pentru modificarea şi completarea HG 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental; astfel punctele stabilite oferă date despre nivelul de zgomot provenit din traficul rutier, activităţi industriale dar şi nivelul de zgomot din zona şcolilor, gradiniţelor şi zonelor de recreere – parcuri.

În anul 2010 la nivelul judeţului s-au efectuat un număr de de 68 măsurători cu plată la solicitarea agenţilor economici, 42 măsurători la solicitarea Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu – Mehedinţi, 9 măsurători la solicitarea I.P.J. –Mehedinţi, 4 măsurători la solicitarea Primariei Drobeta Turnu Severin si 4 măsurători la solicitarea Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mehedinţi.

Rezultatele măsuratorilor nivelului de zgomot în puncte fixe – monitorizare, duc la urmatoarele concluzii:

- indiferent de ora la care se efectuează măsuratorile, există puncte unde nivelul de zgomot este frecvent depaşit, de exemplu:

� Cartier Crihala - Splai M.Viteazu - zona de centură unde este deviat traficul greu, zonă intens populată şi neprotejată la poluarea fonică datorata traficului rutier;

� Podul Gruii � Fabrica de Confecţii � Sensul Giratoriu

Calea Timişoarei-zonă puternic afectată de zgomotul rutier, dar cu impact redus asupra omului, deoarece nu este intens populată.

Tabel nr. 8.4 - Valori medii anuale pentru punctele de măsurare nivel de zgomot.

Puncte de masurare

Valori medii Leq(A)

( dB ) anul 2009

Valori medii Leq(A)

( dB ) anul 2010

Valoare limita Leq(A)

( dB )

F-ca confectii 71 70 70 Sens giratoriu 71 70 65

Pod Gruii 73 72 65 Crihala PECO 68 68 65 Crihala SPLAI 72 71 65 Statia AUTO

Alunis 67 68 70

Calea Timisoarei 75 72 70

Bd. Carol I 64 64 65 F.E. Halanga 69 68 65

S.C. DELIGNIT S.A

53 54 65

Piata CRIHALA 54 55 65 Scoala nr. 9 64 63 75

Gradinita nr. 7 60 62 75 Parc ROZE 50 52 50 ZonaCasa Tineretului

54 55 50

Parc Crihala 54 54 50

159

Evolutia nivelului de zgomot pe raza municipiului D robeta Turnu Severin 2009 - 2010

45

50

55

60

65

70

75

80

F-ca

conf

ectii

Sens

girat

oriu

Pod G

ruii

Crihala

PECO

Crihala

SPLA

I

Alunis

Cal .T

imiso

arei

Bd. C

arol

FE H

alan

ga

Limita

DELI

GNIT

Piata

Crihala

Scoala

nr.

9

Gradin

ita n

r. 7

Parc R

OZE

Zona

Cas

a Tin

eret

ului

Parc C

rihala

Puncte de masurare

Niv

el d

e zg

omot

(dB

)

Valori medii 2010

Valori medii 2009

Limita zone linistite

Limita scoli ,gradinite

Limita str. Categ. II

Limita str. Categ. III

Graficul nr 8.24. Evoluţia nivelului de zgomot pe raza municipiului Drobeta Turnu

Severin,comparativ anii 2009 si 2010.

Judetul V ălcea În anul 2010 s-au efectuat 104 măsurători care au avut ca scop determinarea

nivelului echivalent de zgomot ( Lech ) şi verificarea încadrării rezultatelor din măsurători în conformitate cu STAS-ul 10009/1988.

APM Vâlcea a monitorizat nivelul de zgomot în municipiul Rm. Vâlcea. În acest sens s-au efectuat investigaţii în zone cunoscute ca fiind sensibile din punct de vedere al nivelului de zgomot: zone cu trafic rutier şi feroviar, rezidenţiale şi industriale, parcări, parcuri, pieţe agroindustriale. Monitorizarea a fost efectuată pe timp de zi, în orele de vârf ale activităţilor urbane şi cu trafic intens, respectiv în intervalul orar 10 -16.

Echipamentul din dotare nu asigură o monitorizare continuă, măsurătorile efectuate surprind valori cumulate, generate de mai multe surse cu intensităţi diferite . Numărul de măsurători şi maximele înregistrate sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel nr. 8.5 – masurători de zgomot în anul 2010.

Tip măsurătoare zgomot Număr

măsurători

Maxima măsurată

(dB)

Depăşiri %

Pieţe, spaţii comerciale, restaurante

4 83.6 0

Incinte de şcoli şi creşe, grădiniţe, spaţii de joacă

12 81.7 0

Parcuri, zone de recreere şi odihnă

6 81.6 66.6

Incintă industrială 2 87.0 50 Zone feroviare 6 83.7 0

Aeroporturi 0 - - Parcaje auto 9 88.1 0

Stadioane, cinematografe în aer liber 0 - -

Trafic rutier 62 93.0 38.7 Zone locuibile 3 64.3 33.3

160

În traficul rutier Programul de monitorizare a cuprins intersecţiile şi străzile cele mai reprezentative din municipiul Rm. Vâlcea .

Pentru străzi de categorie tehnică II s-au efectuat 44 măsurători iar pentru străzi de categorie tehnică III s-au efectuat 18 măsurători. Grafic, situaţia depăşirilor la monitorizarea nivelului de zgomot pe străzi este ilustrat în graficul de mai jos:

categorie IIcategorie III

44

1918

50

5

10

15

20

25

30

35

40

45

nr. m

asur

ator

i

categorie strada

Trafic rutier situatie strazi

Nr.masuratori strada

Nr. depasiri

Graficul nr 8.25 - depăşiri de zgomot în judeţul Vâlcea în anul 2010

Pentru străzile de categorie tehnică II, s-au înregistrat 19 depăşiri a valorii

maxime admisă de 70(dB). La străzile de categorie tehnică III, valoarea maximă admisă de 65dB (A) a fost depasită pentru 5 măsurători.

Măsurătorile efectuate în interiorul Parcurilor Mircea cel Bâtran, Alutus,Casa de Cultură au evidenţiat depăşiri a valorii maxime admisă de 60dB (A), în medie cu cca. 6dB (A). În interiorul Parcului Zăvoi, datorită perdelei de vegetaţie abundentă, nivelul de zgomot măsurat a fost sub limita admisă, respectiv LAeq măsurat = 55 dB.

Evaluarea nivelului de zgomot la limita pieţelor agroalimentare nu a evidenţiat depăşiri ale nivelului de zgomot maxim admis. Nivelul de zgomot evaluat la limita şi în interiorul parcărilor nu a depăşit valoarea maximă admisă de 90dB (A). În zona feroviară nu s-au constatat depăşiri ale valorii maxime admisă de 70dB (A).

La limită incinte industriale (măsurători efectuate la comandă ) pentru două societăţi, a fost o depăşire a nivelului de zgomot maxim admis. Maxima de 93.0 dB a fost înregistrată în traficul rutier, în luna august, la intersecţia Str. Calea lui Traian cu Str. T. Vladimirescu datorată sirenei SMURD. Rezultatele măsurătorilor sunt prezentate în tabelul de mai jos :

Tabel nr. 8.6 – măsurători de zgomot în judeţul Vâlcea în anul 2010

Judeţul

Nr. măsură

tori

Maxim

a masur

ată (dB)

Depăşir

i %

Indicator

utilizat

Determinări

In urma sesizărilor

%

Sesizări rezolvat

e %

Vâlcea 104 93.0 28.8 Lech (A) 0 Nu este cazul

161

Judetul Olt La solicitatea agenţilor economici s-au efectuat 15 determinări iar monitorizări

trafic 97 de determinări. Judetul Dolj – in general la nivelul judeţului şi municipiu se constată o diminuare

a poluării fonice. În sezonul de iarnă sunt foarte rare reclamaţiile privind disconfortul indus de zgomot, în schimb, vara multe activităţi social- economice se prelungesc până seara târziu şi evident creşte numărul de reclamaţii.

Cele 79 de măsurători sonometrice efectuate în anul 2010, au fost realizate la cererea agenţilor economici - 73 şi a Gărzii Naţionale de Mediu – Comisariatul Judeţean Dolj – 6 măsurători.

Tabel nr. 8.7

Judeţul Dolj Număr

măsurători

Maxima măsurată

(dB)

Depăşiri (%)

Indicator utilizat

Determinări în urma

sesizărilor (%)

Sesizări rezolvate

(%)

Dolj 79 80.52 25.72 Lech(A) 15 100% Intră în atribuţiile administraţiei publice locale să stabilească şi să realizeze

programe de reducere a zgomotului ,care să vizeze extinderea spaţiilor verzi , limitarea sau devierea circulaţiei mijloacelor de transport mediu si greu din zonele locuite

• TENDINŢE

Sănătatea este un element esenţial al calităţii vieţii şi bunăstării la care trebuie să aspire orice fiinţă umană, pentru a trăi în condiţii de viaţă normale şi decente. Această idee se regăseşte în primele documente de constituire a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (O.M.S.), în anul 1948. Ea apare înscrisă în Carta elaborată, unde se subliniază: “deţinerea celei mai bune stări de sănătate ce poate fi atinsă constituie unul din drepturile fundamentale ale oricărei fiinţe umane, indiferent de rasă, religie, opinii politice, condiţie economică sau socială”.

Dincolo de aceste aprecieri, trebuie recunoscut locul şi rolul pe care îl are sănătatea în utilizarea resurselor umane sub aspect economic. Deci, sănătatea umană stă la baza întregii activităţi economice. Pe de altă parte, ea este şi un obiectiv al dezvoltării. Această dualitate, de recunoaştere a dublei calităţi de condiţie şi obiectiv al dezvoltării, a dus la reconsiderarea modului de abordare a procesului de dezvoltare.

Mediul joacă un rol crucial în fizicul, mentalul şi bunăstarea oamenilor. În ciuda îmbunătăţirilor semnificative, rămân diferenţe majore în calitatea mediului şi a sănătăţii umane. Relaţiile complexe dintre factorii de mediu şi cei ai sănătăţii umane, luând în considerare căile multiple de interacţiune, ar trebui să fie analizate într-un context mai larg, socio-economic şi cultural.

Degradarea mediului, prin poluarea aerului, zgomot, substanţe chimice, scăderea calităţii apei şi pierderea zonelor naturale, combinate cu modificări ale stilului de viaţă, pot contribui la creşteri substanţiale ale ratelor de obezitate, diabet zaharat, boli ale sistemelor cardiovascular şi nervos şi a cancerului – toate fiind probleme majore de sănătate publică pentru populaţie. Poluarea apei şi a aerului s-a redus, dar nu suficient pentru a rezulta o calitate ecologică bună în toate corpurile de apă sau pentru a asigura calitatea bună a aerului în toate zonele urbane. Expunerea pe scară largă la poluanţi multipli şi produse chimice, precum şi preocupările legate de daunele

162

pe termen lung asupra sănătăţii umane, presupun împreună nevoia de mai multe programe de prevenire a poluării pe scară largă şi utilizarea abordărilor de precauţie.

La nivelul regiunii poluarea majoră este produsă de către termocentrale care asigură căldura şi apa caldă menajeră.. Termocentralele se constituie ca obiective IPPC. Programele de reducere progresivă a emisiilor atmosferice provenite din instalaţiile mari de ardere unde s-au stabilit investiţii şi măsuri de minimizare a cantităţilor de noxe şi gaze de ardere evacuate în atmosferă, pentru atingerea ţintelor de performanţă în anul 2013, sunt în permanenţă monitorizate.

Se poate constata că industria chimică este responsabilă de evacuarea celor mai mari cantităţi de substanţe organice, suspensii şi săruri minerale, în timp ce gospodăriie comunale „aruncă” cele mai mari cantităţi de azot amoniacal, pe lângă substanţe organice biodegradabile. Implementarea Directivei Cadru 96/61/CE (sau aşa cum este cunoscută Directiva IPPC) presupune realizarea multor măsuri ce vizează, între alte aspecte şi aspecte legate de calitatea apei.

La nivelul R egiunii 4 sud- vest Oltenia, au fost inventariate toate instalaţiile ce intră sub incidenţa acestei directive, au fost elaborate rapoartele anuale ale poluanţilor emişi (EPER) de către aceste instalaţii şi este în curs de realizare un sistem complex de urmărire şi verificare (prin analize de laborator) a poluanţilor evacuaţi în apele de suprafaţă ce intră în categoria substanţelor prioritare şi prioritar periculoase (asigurându-se astfel şi implementarea altor Directive U.E relevante pentru respectarea directivei IPPC. Monitorizarea calităţii apelor se face de către mai multe instituţii, ce au atribuţii în acest sens. Astfel: � apele de suprafaţă şi apele subterane sunt supravegheate de către A.N "Apele

Române", Direcţia Apelor Olt prin Sistemul de exploatare şi gospodărire a apelor (SGA) Vâlcea, şi Olt ,Direcţia Apelor Jiu.

� apele uzate sunt monitorizate de A.N. "Apele Române", Direcţia Apelor Olt, Jiu şi A.P.M –le.

� apele potabile (din surse de suprafaţă şi subterane) sunt monitorizate de Direcţiile de Sănătate Publică judeţene.

Pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului, agenţii economici, instituţiile, ONG-urile, sunt obligate să respecte indicatorii şi obiectivele din Planurile Judeţeane de Gestionare a Deşeurilor, conform legislaţiei în vigoare. Dintre aceste obiective, cele care au un impact mai mare asupra modurilor de operare, finanţare sau asupra investiţiilor, sunt următoarele:

• colectarea a aproape 100% din deşeuri (90% din zona rurală până în anul 2009 şi 100% din zona urbană până în anul 2013) şi apoi depozitarea în depozite conforme;

• sortarea extinsă pentru reciclarea materialelor pentru ambalaje, 55% până în 2013;

• reducerea cu 50% a deşeurilor biologice la depozitare până în 2013, luând ca bază de calcul cantităţile depozitate în 1995;

• obiective specifice pentru fracţii de deşeuri colectate separate.

VIII MEDIUL, S ĂNĂTATEA ŞI CALITATEA VIE ŢII POLUAREA ...arpmdj.anpm.ro/upload/41801_Capitolul...

Documents

Transcript of VIII MEDIUL, S ĂNĂTATEA ŞI CALITATEA VIE ŢII POLUAREA ...arpmdj.anpm.ro/upload/41801_Capitolul...