VIDEO Cantecul creat de evrei, care ne-a facut celebra tara in America interbelica: ,,Ay, Romania, tara dulce si buna"

Sinziana Ionescu,

Melodia ,,Rumenye, Rumenye" a fost lansata in America, in 1941, de un artist evreu din estul Europei. Versurile in idis si muzica klezmer descriu idilic viata din tara pe care evreii nostalgici o parasisera.

In anii interbelici, numele Romaniei a fost pe buzele tuturor in America. Publicul fusese cucerit de o melodie de vodevil compusa de un artist evreu, originar din estul Europei, Aaron Lebedeff, care canta frumusetea si gustul fara seaman ale Romaniei idilice, asa cum i-o descrisesera evreii plecati din tara noastra.

,,Rumenye, Rumenye" a fost lansata in 1941 si de atunci continua sa captiveze ascultatori de pretutindeni. Piesa a fost reluata in nenumarate variante, ajungand sa fie cantata, in stilul inconfundabil, de celebra Eartha Kitt (vocea melodiilor ,,Santa Baby", ,,C'est si bon").

Nunta romaneasca, pe scena din New York Istoria cantarii Romaniei pe pamant american incepe in anii '20, cand noul continent primise valuri de migranti veniti din tara noastra dinainte de 1900. 

In fata unei alte vieti in necunoscut, dorul de casa incepuse sa roada in sufletele romanilor, indiferent de etnie. ,,Weekend Adevarul" a relatat povestile fiilor de migranti din Romania Hank Greenberg si Charles Stanceu care

au trait visul american ajungand vedete in baseball, sportul national american care seamana cu oina romaneasca. Dar in afara ovatiilor din tribune, nostalgia Romaniei prindea glas in cantecele diasporei. 

In toamna lui 1923, la Teatrul Evreiesc din New York, condus de Moshe Shor (sau Schorr), avea loc premiera unui asteptat vodevil: ,,The Romanian Wedding" (Nunta romaneasca). Piesa era compusa de doi muzicieni evrei, Peretz Sandler si Mordechai Gebirtig, veniti si ei de la Rasarit, mai exact din Polonia. Prima reprezentatie a fost in seara de 11 septembrie 1923 si a avut un succes fulminant la public. Spectatorii au fost incantati sa vada dansuri, cantece si jocuri romanesti care ridicasera sala in picioare. Pentru unii a fost o calda aducere-aminte din tara de bastina, pentru altii a fost o extraordinara descoperire. 

Piesa

,,Nunta romaneasca" jucata la Teatrul Evreiesc din New York Sursa wikipedia.org

Printre actorii ,,Nuntii romanesti" se numara Aaron Lebedeff (1875-1960), un artist evreu originar din Belarus, nascut in 1875. Acesta avea sa fie primul star evreu de pe scena muzicalului american. El a compus, dupa 18 ani de la premiera vodevilului, melodia care a innebunit America - ,,Rumenye, Rumenye".

Succes nebun la public Artistul a ascultat povestirile evreilor despre tara unde totul avea alta savoare: acolo era cea mai buna mancare, cel mai bun vin, cele mai frumoase femei - pe scurt, acolo duceai cea mai dulce viata. ,,Oh, Romania, Romania..." suspinau ei clatinand din cap, iar asta l-a inspirat pe artistul de vodevil care asa a pus titlul piesei: ,,Rumenye, Rumenye".

Cantecul reda pe un ton nostalgic, dar saltaret, sentimentele evreilor care pomeneau mereu de tara lor. Piesa are un tempo cadentat, cu muzica numai buna de dantuit, in care acordurile romanesti se impletesc cu cele evreiesti specific folclorului traditional numit ,,klezmer".

Versurile sunt in idis si contin cuvinte romanesti pe care Aaron Lebedeff (foto jos, sursa wikipedia.org) le rosteste stricat, cu un farmec aparte: ,,mamaligele", ,,pastramele", ,,karnatale", ,,brinze", ,,kashtaval",

,,kastrovet", ,,patlajele", ,,maslini".

Transcrierea si traducerea versurilor cantecului ,,Rumenye, Rumenye" au fost facute pentru ,,Adevarul" de Carmen Hannah Iovitu, director al Muzeului de Istorie a Evreilor din Romania, institutie ce apartine Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania. 

RUMENYE, RUMENYE 

de Aaron Lebedeff (1941) 

,,Rumenye, Rumenye

Ekh! Rumenye, Rumenye, Rumenye ... Geven amol a land a zise, a sheyne. Ekh! Rumenye, Rumenye, Rumenye ... Geven amol a land a zise, a fayne. Dort tsu voynen iz a fargenign; Vos dos harts glust kenstu krign: A mamaligele, a pastramele, a karnatsele, Un a glezele vayn, aha!...

Ay, in Rumenye iz dokh git Fun keyn dayges veyst men nit Vayn trinkt men iberal - M'farbayst mit kashtaval. Hay, digadi dam...

Ay, in Rumenye iz dokh git Fun keyn zorgn veyst men nit. Vayn trinkt men, s'meg zayn shpet Men farbayst a kastrovet. Hay digadi dam...

Oy, gevald, ikh ver meshige! Ikh lib nor brinze, mamalige; Ikh tants un frey zikh biz der stelye Ven ikh es a patlazhele Dzing ma, tay yidldi tam... Ay, s'iz a mekhaye, beser ken nit zayn! Ay, a fargenign iz nor Rumeynish vayn.

Di Rumeyner trinkn vayn Un esn mamalige; Ver es kisht zayn eygn vayb, Ah, yener is meshige. Zets, dzing ma, tay yidl di tam...

"Yokum purkon min shmayo" Shteyt un kusht di kekhene, Khaye, Ongeton in alte shkrabes;

Makht a kugel likoved Shabes. Zets! Tay ti didl di tam ...

Iz Myshe Khayim ongekumen Dos beste kheylik tsugenumen; Moyshe Khayim, Borukh Shmil - Khapt a kitsl in der shtil. Zets, dzing ma, tay yidl di tam...

Un dos meydl nebekh blozt zikh Un zi vil nit, nor zi lozt zikh Tshu!

Git tsu kishen iz a moyd Ven zi is alt zekhtsn; Ven men kisht an alte moyd, Heybt zi on tsu krekhtsen. Zets! Tay yidl di dam... Ay, s'iz a mekhaye, beser ken nit zayn! Ay, a fargenign iz nor Rumeynish vayn..."

 

,,Of, Romanie, Romanie, Romanie, 

Ai fost odat-o tara dulce si frumoasa,

Of, Romanie, Romanie, Romanie... 

 

A fost odat-o tara dulce si buna,

Sa traiesti aici e o placere,

Poti avea tot ce inima-ti cere

Mamaliguta lor si pastrama lor

si un carnacior...

Si-un pahar cu vin, ahaaa!

 

La romani viata e buna,

Grija mare nu-i prea multa,

Pe-aici se bea vin cu carul

Si mai gusti si cascavalul

Hai digidighi di dam...

 

La romani este mai bine

chiar si de nacazul vine

Beti vin chiar de-i tarzior

Si mancati castravecior

Hay digadi dam... 

 

Hei, ajutor, ca-nnebunesc!

La mamaliga ma gandesc,

Pentru branza dansez pan-la stele

si mananc si patlagele.

Canta, mai, ti didl di dam!

Canta, mai, ti didl di dam!

 

Ah, ce mai placere!

Ce poate fi mai bun,

Viata-i desfatare,

Cand vinul este bun.

 

Hei, ajutor ca-nnebunesc!

La mamaliga ma gandesc,

Pentru branza dansez pan-la stele

si mananc si patlagele.

Canta, mai, ti didl di dam!

 

Romanasul bea vinut

Si mananca mamaliguta

Daca-si mai si saruta nevasta

Toata lumea o ia razna

Canta, mai, tai didl di dam!

 

Din cer vine mantuirea,

Chaia manuie tingirea,

Imbracata cam sarac

Gateste pentru Sabat.

Canta, mai, ti didl di dam!

 

Ah, ce mai placere!

Ce poate fi mai bun,

Viata-i desfatare

Cand vinul este bun" 

Sursa fotografiilor lui Aaron Lebedeff (in anii 1913 si 1920) este site-ul collections.mcny.org

Internetul este plin si acum, dupa decenii, de inregistrari de la emisiuni, sarbatori si petreceri, concerte si spectacole de pe tot globul. Cuprinsi de ritmul frenetic, artistii si publicul canta, aplauda, topaie si joaca de mama focului pe ,,Rumenye, Rumenye".

In comentariile de pe Youtube, unde este postata melodia cu multele ei interpretari, oameni de pe tot globul exulta: ,,Cand ma simt deprimat, pun muzica asta si imi revin imediat"; ,,Bunicul meu obisnuia sa asculte asta mereu"; ,,Mama mea radea la melodia asta", ,,Tatal meu a stat o vreme in Romania si manca mamaliga, ii placea tare mult"; ,,Am crescut cu melodia asta, o auzeam la ai mei", ,,Bunica mea spunea ca melodia asta ii aminteste de bunica ei. Acum, melodia imi aminteste de bunica mea".

Nostalgia din Lumea Noua, dupa spiritul Lumii Vechi Cantecul ,,Rumenye, Rumenye" este considerat unul dintre cele mai populare melodii idis din toate timpurile. ,,Cantecul ii captiveaza pe oameni de la primele acorduri, vorbitori de idis sau nu. Dar acesta este doar un aspect al influentei romamnesti asupra muzicii evreiesti. Exista o muzica klezmer - o fuziune a muzicii romanesti si a celei evreiesti - care datoreaza mult sunetelor puternice ale ansamblurilor de coarde si de tambal romanesti", arata Vladimir F. Wertsman, reputatul istoric nascut in 1929 la Bacau, stabilit in Statele Unite ale Americii, care a scris cele mai cuprinzatoare carti despre emigratia romaneasca pe taram american. 

Wertsman mentioneaza ca orchestrele klezmer au in repertoriu o melodie numita ,,Freylekhs" (Veseli), cunoscuta sub numele de ,,Vulekhl", care inseamna ,,tanar valah" sau ,,roman", ce se danseaza in cerc, pe ritm de hora. Evreii danseaza sarbe si canta doine ale romanilor - asa cum s-a intamplat si cu ,,Rumenye, Rumenye", melodia ce evoca spiritul Lumii Vechi.

Cantec devenit traditional Mostenirea culturala a evreilor este pastrata si astazi. Pe langa succesul nemuritor al cantecului ,,Rumenye, Rumenye", vodevilul ,,The Romanian Wedding" a devenit o piesa clasica in repertoriul trupelor evreiesti. In 1981, comedia muzicala a fost prezentata la Teatrul Idis Salom din New York, cu Mary Soreanu (o artista evreica din Romania) in rolul principal. Cronica din ,,New York Times", semnata de Richard F. Shepard, este elogioasa. In zilele noastre, ,,Nunta romaneasca" este jucata, spre exemplu, de Yiddishpiel Theater din Israel.

,,Aceasta opereta spumoasa si electrizanta abunda in cantece si dansuri, toata actiunea avand loc la nunta unui om bogat. Povestea ne face sa aruncam o privire in vietile personajelor. Ce se intampla cand omul dator vandut isi ofera fiica pentru a-si acoperi datoriilea Si in special cand creditorul este un evreu bogat, mosier, care o

cerceteaza din cap pana-n picioare pe cea care-i va fi a sasea sotiea Dar ce se petrece cand tanara mireasa decide sa-si gaseasca fericirea cu altcinevas Este fascinant si deosebit de antrenant sa urmaresti cum intriga ia intorsaturi neasteptate. Dialogul este stralucit, umorul - savuros, situatiile desprinse din realitate. A fost un mare succes in toata Europa si America, s-a jucat si pe Broadway", este prezentat vodevilul in programul virtual de sala de la Yiddishpiel Theater din Israel.

Evreii din Romania au dat tonul in lumea artistica In volumul ,,Evrei romani din America si Canada 1850-2010" (publicata la Editura Hasefer, Bucuresti, 2014), Vladimir F. Wertsman descrie inceputurile teatrului idis romanesc. Miscarea artistica s-a nascut la 5 octombrie 1876 la Iasi, continuandu-si activitatea cu mare suces in America, odata cu emigrarea fondatorilor sai: Abraham Goldfaden (director), David Kessler, Joseph Lateiner, Sigmund Mogulesko, Moses Horowitz, Sophia Karp. Acestia s-au stabilit la New York in 1880 si au inceput sa-si prezinte spectacolele la teatrele din Lower East Side, de pe Second Avenue. Publicul i-a adoptat imediat. Mogulesko a deschis o companie de opereta evreiasca transformata in Romanian Opera. House, Lateiner si Karp au infiintat The Grand Theater, iar Kessler a creat David Kessler Theater. 

In viata artistica a inceputului de ani 1900, teatrul idis era o institutie culturala si spirituala in jurul careia se adunase suflarea migrantilor veniti de peste Ocean. Comunitatea evreilor romani din New York era deosebit de influenta in lumea artistica din America. First Romanian-American Congregation (sau Congregatia ,,La portile Raiului") fusese intemeiata de evreii veniti din Romania in anii 1880. Sediul era intr-o cladire istorica din estul Manhattan-ului, unde sinagoga fusese extinsa cu o sala de spectacole care functiona ca un teatru.

Sarbatorile evreilor se transformau astfel in evenimente artistice si mondene in lumea New York-ului. Spre exemplu, aici si-a tinut Barul Mitzvah (aniversarea de la varsta de 13 ani, cand baietii evrei sunt considerati responsabili) faimosul actor de origine romana Edward G.Robinson de la Hollywood (care se nascuse la Bucuresti sub numele Emanuel Goldenburg).

Cartierul in care exista congregatia evreilor din Romania se umpluse de mici teatre care formau Districtul Teatral Evreiesc. Aici si-au inceput cariera pianistul si compozitorul George Gershwin sau actorul Walter Matthau (nascut din parinti evrei - mama lituanianca, tatal ucrainean) etc. In vremurile de glorie, in perioada interbelica, in acest cartier se tineau 20-30 spectacole pe seara.

Vladimir F. Wertsman a numarat 24 teatre idis care existau pe teritoriul Americii in perioada de glorie a anilor '20. Dintre acestea 11 erau la New York, iar restul - la Chicago, Philapdelphia, Boston samd.

Cu siguranta, afirmarea unor actori legendari, evrei cu radacini in Romania, precum Lauren Bacall, Edward G.Robinson, Sylvia Sydney si apoi Dustin Hoffman, Harvey Keitel, se datoreaza mediului propice din Congregatia ,,La portile Raiului". Nu trebuie uitati nici muzicienii evrei cu origini in Romania care au cunoscut gloria: soprana Alma Gluck, dirijorul Sergiu Commissiona, Miriam Fried, Lory Walfisch si multi alti artisti. 

New York,

la inceput de secol XX Sursa Youtube

Pe aceeasi tema: 

FOTO VIDEO America anilor '30 a fost la picioarele unor jucatori de baseball de origine romana. Povestile fabuloase care au marcat generatii de americani

Constanta, poarta de imbarcare pentru emigrantii, majoritatea evrei, care au plecat spre Lumea Noua si Tara Promisa