O.N.U. defineste victima ca fiind persoana care, individual saucolectiv, a suferit un prejudiciu, n mod special un atentat la integritateasa fizica sau mentala, o suferin_a morala, o pierdere materiala,un atentat grav la drepturile fundamentale, urmare a unei ac_iunisau omisiuni care ncalca legea penala sau reprezinta violari alenormelor interna_ionale recunoscute n materia drepturilor omului.Victimologia cerceteaza toate victimele infrac_iunilor si procesulde transformare a acestora n victime (victimizarea), fiind preocupata,n mod special, de anumite persoane care se caracterizeaza princapacitatea individuala de a deveni victime ori prin incapacitatea de aevita atentatul infrac_ional sau de a se opune acestuia atunci cnd,obiectiv, acest lucru este posibil (victimitatea).Defini_iile victimologiei din literatura de specialitate au fost divizaten doua grupuri distincte: defini_iile victimologiei, ca ramura acriminologiei si defini_iile victimologiei, ca stiin_a autonoma despretoate victimele, att de geneza infrac_ionala, ct si noninfrac_ionala.Analiza izvoarelor de drept a stabilit ca aspectul victimologic allegisla_iei a nceput sa se cristalizeze din cele mai vechi timpuri, odata cu problema infrac_iunii si infractorului, manifestndu-se prinrazbunarea de snge, autoapararea si repararea prejudiciului cauzatprin infrac_iune. n perioada prestatala, victimei i se atribuia si un rolimportant n stabilirea faptuitorului crimei. Cele mai vechi nscrierijuridice, cum ar fi: Codul lui Hammurabi sau Legile Manu con_ineaunorme care luau n considera_ie comportamentul victimei. Persoanasi comportamentul victimei era luat n considera_ie si de normeledreptului roman la stabilirea vinova_iei infractorului.Problematica victimei, n special, sub aspectul prevenirii infrac-_iunilor si al recuperarii prejudiciului cauzat prin fapta penala, a fostabordata n lucrarile marilor gnditori antici (Democrit, Platon).Se admite astfel:- o victimologie judiciara;- o victimologie umana (a genocidului);- o victimologie clinica (de exemplu: a bolnavului psihic);Precis de criminologie clinica54- o victimologie primara (a persoanei);- o victimologie secundara (de exemplu: a familiei);- o victimologie ter_iara (unde victima este chiar societatea).Sunt doua laturi ale victimologiei si anume:- omul ca victima;- contribu_ia victimei la crima.Considera_ii teoretice:- nu exista victime prin voca_ie si criminali ntotdeauna periculosi,cu alte cuvinte, criminalul este ntotdeauna culpabil, iar victima,inocenta. Deseori, ei sunt complementari (au o contribu_ie pnala egala la infrac_iune), ceea ce impune partajarea contribu_iei lor lacrima;- omul poate fi victima a confra_ilor, a legii, a societa_ii ori astatului, a parin_ilor etc., ceea ce Vasile Stanciu o numeste prima victimologiesi are deseori o contribu_ie la consumarea infrac_iunii, ceeace el numeste a doua victimologie.Datele statistice atesta ca:- numarul victimelor este mai mare ca numarul infractorilor;- 80 % din victime se produc n rndul rudelor;- 50 % din victime au antecedente penale si de-abia restul sunttotal inocente;- vulnerabilitatea de a fi victima _ine de factori personali si situa_ionali;- n unele infrac_iuni (de exemplu: infrac_iunile sexuale), victimelesunt specifice ori n rela_ie prealabila sau privilegiata cu agresorul,formnd un cuplu victima agresor;- riscul victimal este maxim la copii, femei, batrni;- deseori, nsusi infractorul este o victima a societa_ii.Istoric:Curentul victimologic n criminologie a fost ini_iat de avocatulromn Benjamin Mendelsohn, care, n 1947, a scris articolul Contribu_ia victimei la crima, publicat la Paris, n disputa cu von Hentigcare, n 1948, n USA, scrie lucrarea Criminalul si victima sa. DinVictimologie55aceasta perioada, problema victimei a devenit, de fapt, una criminologica,adica orientata n domeniul cauzalita_ii infrac_iunii concretesi a criminalita_ii, n ansamblu.Contribu_ii deosebite a adus victimologiei juristul romn VasileStanciu care, n 1985, publica lucrarea Drepturile victimei, la Paris,n care arata ca:- nu exista o voca_ie victimala;- criminalul nu este ntotdeauna culpabil, iar victima, mereuinocenta;- deseori, raspunderea n crima trebuie partajata ntre victimasi agresor.To_i acesti autori s-au ocupat de tipurile de rela_ie victima agresor.Mendelsohn a clasificat victimele n:victime nevinovate, cum ar fi cazul nou-nascu_ilor ucisi;victime pu_in vinovate;victime la fel de vinovate ca si infractorul, n cazul suiciduluiconsim_it, al euthanasiei;victime mai vinovate dect infractorul victima imprudentacare se accidenteaza sau victima care provoaca;victima unic culpabila poate fi o victima imaginara (pacien_i cu boli psihice), victima care depune plngere mincinoasa.Factorii victimogeni enumera_i de Mendelsohn au fost:catastrofe naturale;circula_ia mijloacelor de transport;accidente casnice si tehnologice;criminalitatea;victima.Pentru von Hentig, exista victime n rela_ii schimbatoare cuagresorul (poate sa fie victima, fie agresor), victime indiferente, victimen rela_ii specifice cu autorul (ca de exemplu: n viol), victime cecolaboreaza cu autorul si victime izolate, fara rezisten_a sau victimepredestinate (din cauza alcoolismului, a debilita_ii mintale etc.).Precis de criminologie clinica56Pentru Schafer, exista victime ce nu au legatura cu agresorul,victime provocatoare, victime ce precipita actul delincvent, autovictime(prostitu_ie), victime slabe din punct de vedere psihologic, victimevulnerabile social si victime politice.Victimizarea multipla reprezinta acea situa_ie, n care victimaunei infrac_iuni este foarte probabil sa redevina victima, iar acest lucruse datoreaza unei vulnerabilita_i crescute a acesteia sau unei expuneriprelungite la mediul infrac_ional.Revictimizarea reprezinta procesul prin care victima unei infrac_iuni devine ea nsasi agresor.Pentru Selhin, exista victime primare (de exemplu: copilul), victimesecundare (de exemplu: femeia care sufera n mod secundar) sivictime ter_iare (de exemplu: victima este ordinea publica).Pentru Middendorf, exista victime generoase (credule), victimeale afectivita_ii pasionale (de exemplu: fanaticii), victime ale lacomieisi victime ale ocaziilor (de exemplu: a cumpara ceva ce a fost furat).Fatah vorbeste despre victime ce ini_iaza actul delincvent, victimecare faciliteaza actul delincvent, victime care provoaca, instigasau coopereaza la actul delincvent.Gassin admite victime nediferen_iate sau fortuite, victime preidentificate,victime specifice si victime latente.Tipuri frecvente de victimeCopiii pot fi victime ale violen_ei fizice (cnd, mai frecvent, acestiaispasesc conflictele dintre parin_i), ale violen_elor sexuale, pna laa fi victime ale indiferen_ei parin_ilor (copilul nedorit si neglijat). Cuct copilul-victima este mai mic, cu att consecin_ele psiho-fizice suntmai grave.Femeia ca victima este motivata de gelozie, de agresiunile sexuale(n 40 % din cazuri, aflndu-se ntr-o rela_ie privilegiata cu autorul),victime ale agresiunilor intrafamiliale etc. (n USA, o femeiecriminal n serie, dupa un viol, se prostitueaza pentru a putea ucidebarba_ii). Sindromul Holmstrm este frecvent dupa viol si se manifestaprin tulburari psihice evidente sau camuflate, tulburari somaVictimologie57tice (genito-urinare), cu fobii, mutism, idei de urmarire si suicid. Decifemeia, n viol, poate fi victima a impruden_ei si credulita_ii, a acceptariiunor rela_ii ocazionale si dubioase cu autorul, a publicita_ii etc.La aceste femei, socul agresiunii este mai grav dect cel genital,deseori, motiv pentru care nainte de a ancheta femeia, aceasta trebuietratata, altfel, instalndu-se rana narcisica de pierdere a afectivita_ii pentru barba_i, consecutiv stigmatizarii ca a fost victima violului.Batrnii sunt, de asemenea, victime ale agresiunilor fizice, sexualesi ale abandonului ce-i obliga a trai n solitudine si pe care, neputnd-o suporta, recurg la acte de autoliza (suicid).Oamenii pot fi si autovictime ale consumului de droguri, ale suicidului,accidentelor.Factori de risc victimal sunt:- narcofilia (alcoolismul) sau consumul de droguri;- conjuncturali (de exemplu: plimbarile nocturne si solitare nagresiunile sexuale);- conflictuali, familiali, n conjugopatii (conflicte conjugale), laimigran_i etc.- psihici, cum ar fi: credulitatea, consumul de alcool care favorizeazaagresiunile sexuale prin dezinhibi_ie si nehotarre (mai n-arvrea, mai s-ar lasa); la fel, insuficien_ele mintale de analiza si anticiparea riscului la debili mintali etc.- rela_ionali de acceptare a unor rela_ii ocazionale sau dubioasecu persoane pu_in cunoscute etc.Sindromul de victimizare depinde de tipul de agresiune (infrac-_iune), n general, el determinnd la victima:- rareori, chiar o idealizare patologica a faptei (de exemplu: nagresiuni sexuale);- sentimente de neputin_a, pna la privare afectiva si rela_ionalade tipul sinistrozei (vatamare ireductibila);- stare de izolare si pierdere a alterita_ii;- sentimente de reprimare ori manie si sentimente de insecuritatefizica sau psihica;Precis de criminologie clinica58- sentimente de culpa, atunci cnd victima, prin impruden_eleei, se considera mai vinovata dect autorul.n acest sens, rolul psihologului este foarte important, acestaintervenind prin terapii de grup, familiale si psihoterapii care au cascop constientizarea traumei si diminuarea anxieta_ii victimei.Cercetarea victimologica are ca scop neutralizarea si prevenireasitua_iilor victimale prin:- cercetarea nivelului socio-cultural al rela_iilor victima agresor;- cercetarea antecedentelor de victimizare, n scopul preveniriisitua_iilor victimale de tipul neglijen_ei, impruden_ei, credulita_ii etc.- cunoasterea cercului de rela_ii ale victimei (afaceri, conflicte,dusmanii) drept surse victimale frecvente;- cunoasterea activita_ii victimei nainte de infrac_iune, ca si aantecedentelor sale morale si penale, n scopul protec_iei unor victimepoten_iale (copii, batrni).Dintr-o astfel de cercetare exhaustiva, rezulta o profilaxie (prevenire)a posturii de a deveni victima printr-o:- selectare atenta a rela_iilor interpersonale;- evitare a situa_iilor si persoanelor necunoscute;- evitare a locurilor dubioase;- evitarea locurilor unde se consuma alcool, droguri, a locurilorizolate, supraaglomerate;- sesizarea si combaterea unor semnale preagresive (privire fixa,dreapta, asupra victimei);- consultarea victimei n unele decizii judiciare, cum ar fi: punerean libertate a autorului, pna la dreptul de decizie al victimeiprivind de exemplu: retragerea plngerii;- accesul la proces si indemnizarea sa conform Legii nr. 211 /2004;- ajutor terapeutic, expertal si judiciar dat victimei la cald si larece, func_ie de starea sa;- adoptarea unor coduri de prevenire, ca de exemplu: codul feministde aparare contra violului din USA, n 10 articole.Victimologie59n sensul profilaxiei riscului de a deveni victima, vine si Declara_ia principiilor fundamentale de justi_ie privind victima elaborata laCongresul privind victimologia de la Milano, din 1985, care recomanda:- nfiin_area unei re_ele de asisten_a medicala si judiciara avictimelor;- nfiin_area unui fond na_ional de indemnizare (despagubire)a victimelor;- cunoasterea psihologiei victimelor de catre anchetatori si juristisi evitarea agravarii starii psihice a victimei prin ancheta;- asanarea unor forme de genocid individual (V. Stanciu), cumar fi avortul, lipsa medicamentelor pentru batrni etc.- necesitatea ca juristul sa fie un om de stiin_a ce cunoasteintegralitatea spe_ei si nu doar un simplu cuantificator de pedepse.Iar Consiliul Europei recomanda:- dreptul victimei la respect integral;- dreptul victimei la informare, la evaluarea riscurilor victimalesi a evolu_iei procesului;- monitorizarea ct mai adecvata a factorilor de risc victimal;- numirea de consilieri pe lnga justi_ie, n vederea cunoasteriict mai corecte a rela_iei victima agresor;- indemnizarea adecvata a victimelor dintr-un fond na_ionalcu destina_ie pentru victime;- protec_ie a victimelor poten_iale.Legile nr. 211/2004 si 217/2003 privind drepturile victimei sicombaterea violen_ei domestice includ:- dreptul la informare al victimei;- dreptul la asisten_a financiara restitutiva si compensatorie;- dreptul la un tratament judiciar echitabil;- dreptul la tratament extrajudiciar individualizat (medical,psihologic etc.).De lege ferenda se au n vedere:- statul sa prezinte mai riguros interesele victimei;- institu_iile sociale sa fie mai active n prevenirea victimizarii;Precis de criminologie clinica60- legea sa corecteze orice dezechilibru dintre drepturile victimeisi ale autorului;- sa se promoveze justi_ia restaurativa privind victimele;- sa se accentueze nevoia profilaxiei victimelor colective;- victima cu drepturi de procuror privat sau procuror subsidiarsa aiba dreptul la ac_iune directa n fa_a tribunalului.