WASHINGTON IRVING

VIATA LUI MAHOMED

Traducere de Oana POPESCU-HRITCU

Edilie, studiu introductiv qi tabele cronologicede Dumitru DOROBAT

INSTITUTUL EUROPEAN

Cuprins

Mahomed qi islamismul. De la Sir John Mandeville laGoethe, Carlyle qi Washington Irving ............... 5

Mahomed qi mahomedanismul (cronologie) ...................... 25

Washington Irving (tabel cronologic)......... ..... 31

Prefafa autorului ....... 35Capitolul I

Note prelirninare despre Arabia qi despre popor.ul arab ...37Capitolul II

Originea qi naqterea lui Mahomed. pmncia gi copildria... 49Capitolul III

Tradilii legate de Mecca gi de Caaba ...........54Capitolul IV

Prirna cdldtorie a lui Mahomed cu caravana spre Siria.... 5g

Capitolul Vindeletnicirile comerciale ale lui Mahomed. Cisdtoria sa cu

Cadigja...... ................... 64

Capitolul VIComportamentul lui Mahomed dupd cdsitorie. Devine

preocupat de reforma religioasd. Obignuinla lui de a se retrage insingurdtate. Revelalia din peqter5. Anunlarea sa ca profet ..... 6g

306 WASHINGTON IRVING

Capitolul VIIMahomed igi face cunoscute doctrinele in secret gi cu multi

dificultate.Are alte revelalii gi prirneqte noi porunci. Le dezvdluie

neamurilor sale. Reacfia acestora. Devofiunea inflicdratd a luiAli. Prevestiri creqtine de riu augur.......... ...........75

Capitolul VIIIPrincipii ale credinlei mahomedane .................................. 8 1

Capitolul IXDocti:inclc lui Mahomed sint luate in deridere. I se pretind

miracole. Atitudinea lui Abu TAlib. Violcn{a koreigilor. Rukeiia,fiica lui Ntlahorned, unchiul ei Othrndn qi ci]iva discipoli se

refugiazd in Abisinia. Mahomcd in casa lui Orkharn. Dugmdnia

lui Abu Jahl; pedepsirea lui ......,,..... 90

Capitolul XOmar Ibn El-Khatt6b, ncpotul lui Abu Jah[, ptii"re la cale

rdzbunarea unchiului prin uciderea lui Mahomed. lncredibila sa

convertire la credin![. Mahomed se refugiazd in castelul lui AbuTdlib. Abu SofiAn, conducitorul taberei rivale a koreiqilor, iipersecutd pe Mahomed 9i pe discipolii sdi. Obline un decret care

interzice orice contact cu aceEtia. Mahomed pdrdsegteascunzitoarea gi face convertiri pe tot parcursul lunii pelerina-iului.

Legenda conveftirii lui Habib cel in(elept ..........97

Capitolul XIMisterioasa distrugerc a decretului care intcrzice cotnunicarea

intre koreigi qi h6gimi1i. Lui Mahomed i sc pcrrnitc sd se intoarcd

la Mecca. Moartea lui Abu Tnlib qi a Cadigjei. Logodna luiMahomed cu Ai;a. Cdsltoria sa cu Sawda. Koreiqii reinceppersecufiile. Mahorned cautd refugiu in Tdif. Expulzarea sa de

acolo. Este vizitat de spiritc in degcrlul Naklah.................... 105

Capitolul XIICdldtoria nocturnd intreprinsd dc Mahomed de la Mecca la

Ierusalim gi de acolo in cel de-a[ gaptclca cel'....................... 113

VIATA LUI MAHOMED

Capitolul XIIIMahorned face convcrtiri in rindul pelcrinilor din Medina.

Hotdrirea de a se refugia acolo. Se cornploteazd asupra lui.Evadarea sa miraculoasl. Hcgira sau fuga sa. Primirca care i se

face in Medina ............124

Capitolul XIVMusulmani in Mcdina: mohadjcrini gi ansarieni. Grupul lui

Abdalldh Ibn Obba 9i Ipocrilii. Mahomcd ridicd o moschee,predici gi face convertiri irr rindul crc$tinilor. Evreii se aratineincrezdtori. inlelegerea dintre fugari Ei alia1i.................... 134

Capitolul XVCisitoria lui Mahorned cu Aiqa gi a fiicei sale, Fdtime, cu

Ali. Pregdtirile de cis[torie ........... 140

Capitolul XVISabia este declarati instrument al crcdinlei. Prima incursiune

impotriva koreigilor. Atacarea unei caravaue ........................ 143

Capitolul XVIILupta de la Bedr ... 148

Capitolul XVIIIMoartea lui Rukeiia, fiica Profetului. intoarcerca fiicei sale

Zeinab. indeplinirea blesternului aruncat de Profet asupra luiAbu Lahab gi a farniliei acestuia. Minia turbatl a Hendei, solia

I lui Abu Sofi0n. Solia koreiqilor. Regele Abissiniei............... 156I

I Capitolut XIXI Uuf,omed igi intdreEtc puterea. Rescntimentele lui fa![ de

I evrei. Insulta adus[ unei fete arabe de c[trc tribul evreu Kainoka.

I lzbu.nirea unui conflict. Evreii kainoka sc rcfugiazd in castelul

I to.. infringerea gi pedcpsirca acestora prin confiscarea bunuritorI 9i alungarea lor din cetate, Cisitoria lui Othrndn cu fiica

I Profetului, Omm Kolthum, qi a lui Mahomed cu Hafsa....... l6lI Capitolul XX

I U.rda ii irrcit[ pe Abu Sof-rdn qi pe korciqi [a rdzbunarea

I rudelor ci ucrse la Bedr. Koreiqii pornesc la ltqrtd urmali de HendaII

307

310 WASHINGTON IRVING

Capitolul XXXVAbu Bekr conduce pelerinaiul anual spre Mecca. Misiunea

incredinlati lui Ali de a anunla o noui revelafie '.................. 251

Capitolul XXXVIMahomed igi trirnite cdpitanii in cxpedilii indepdrtate.

Numegte guvematorulArabiei Fericite. il trimite peAli si suprime

o revolti in acea provincie. Moartea ltri ibrahim, unicul fiu al lui

Mahomed. Comportarea sa la inmonnintare. Agravarea boliiProfetului. Ultimul sdu pelerinaj la Mecca, comportamenflrl qi

predicile linute pe durata accstuia .. ...............'.' 253

Capitolul XXXVIIDespre cei doi falqi profefi, Al Aswad ;i Mosed'Ima...... 260

Capitolul XXXVIIISe preg[tegte o annatd impotriva Siriei. Cornanda incredinlati

lui Osama. Profetul adreseazd luptdtorilor ultirnele cuvinte. O

ultim[ qizd. Predicile linute in moschee. Moartea sa 9iirnprejurdrile in care aceasta au loc. ...............'..263

Capitolul XXXIXpreclrrl qi speculalii

273

Despre credin{a islamici (Anexi) -................. 285

Persoana gi caracterul lui Mahomcd,privind cariera sa profeticd

Captrolut- INote prelinrinure despre Arabiu Si tlespre popot'ul urtb

De-a lungr.rl veacttrilor, iuccpind cu primclc atestdri scrise

ale istorici qi pind iu secolul al ;;aptclea al crci creqtiue, acca

imensd peninsulS * situatd intre Marea Roq;ie, Eufrat, GolfulPersic qi Occanul lndian, cunoscutd sub dcnumirea de Arabia -a rdmas neschimbati gi aproape nctrt-ectatd dc cvenimentele care

au zguduit restul Asiei gi au cutrenlurat din tclnclii Europa 9i

Africa. S-au ridicat gi s-au pribLrqit rcgatc 9i impcrii, s-au stins

dinastii strivechi, s-au modillcat ltotarclc 9i nuuclc ![rilor, iar

locuitorii lor au fost exterminati sau du,si in captivitatc, Arabia

insd - in ciuda faptg|-ri cd rcgiunilc dc fi'olticrir au suferit unele

vicisitudini - $i-a pistrat in adincul deqcrtulr'ri ei caracterul

primitiv gi indcpendenla, iar triburile tromadc uu au cizut nicio-

datl pradir robiei.Arabii.considerd c[ inceputurile tradiliei ldrii lor se pierd

in negura tirnpurilor. Se spunc c6, imediat dtrpi Potop, ea a fost

populati de urrnagii lui $em, flul lui Noe, care, treptat, s-aLI

constittrit in citeva triburi, cele mai clrnosclltc fiind acelea ale

Adililor gi Thamudililor. Sc prcslrpullc cii toatc aceste triburiprirnitive au fost mdturate de pc ta{a pdrnintului ctr pedeaps[ a

nelegiuirilor lor, sau au clispdrut ca Llilnarc a modificdrilor ra-

siale ulterioare, astfcl incit singurelc mirtr"trii existente sint

unele tradilii rdzlelc ;i cdtcva pasajc in Coron. in istoria orien-

talS se fac uncori referiri la,,vcchii arabi prirlitivi" satt la,,tli-burile pierdute".

Populalia majoritard ar insulci ar dcscindc, potrivit acelo-

ragi surse, clin Kathan satt Joctan, ull pl'esuptls urma$ al lui $em

WASHINGTON IRVING

la a patra genera{ie. Unnagii acestuia s-au rdspindit in sr.rdulpeninsulei gi pc coasta M[rii Roqii. Iarab, unul dintre fiii sii, aintemeiat regatul Yemcnului, iar tcritoriul arab i-a imprumutatnurnele; de aici dcrivi numele poporului arab gi al ldrii. Iurham,un alt fiu, a fondat legatul Higi6s pe care descenden{ii sdi l-austdpinit timp de genera{ii. Aceqti oarneni i-au primit cu prieteniepe Agar qi pe fiul ei Ismael ce fiseserd izgonigi din fara lor decdtre venerabilul Avraam. Mai tirziu lsmael s-a insurat cu fiicaIui Mod0d, un print domnitor descenclent al lui Iurham, gi astf-elal5turarea dintre o strlind gi un evreu a stat la originea popo-rului arab. Acest altoi s-a dovedit viguros. Sotia lui Ismael aniscut doisprezece fii care au dobindit conducerca fdrii; nume-roqii lor urmaqi. impnr{i{i in douisprezece triburi, s-au extinsinvadind gi asimilind neamul or:iginal al [r-ri Joctan.

Aceasta este relatarea fEcut6 dc arabii insulari despre pro-pria lor origine;l 9i scriitorii creqtini o citeazd. ca reprezentindimplinirea leglmiutului dintre Dumnczcu ;i Avraam, a$a cllrnsti scris la Sfinta ScripturS. ,,$i Avraam i s-a adresat lui Dum-nt:zell: <<Rogu-te, mdcar Ismae I si triiascl inaintea ta!>. $iDornnul i-a rdsptuts: <Iata, te-am ascultat qi pentru Isrnael giiatd il voi binecuvinta, il voi cr:eEte qi-l voi inmulli foarte, foartetare; doisprezece printi sc vor nagtc dir-r cl gi voi face din elpopor mare.))" (Facerea, XVII, lB, 20).

Aceqti doisprezece prin{i gi triburile lor sint pornenili dinnou in Biblie (Facerea, XXV 18) ca ocupind {inutul ,,cuprins

I in afard de arabi, care apartineau rasei semite, existau qi allilocuitori ai peninsulei, nLunili cu,si{i, clescendenlii lui Cug, fiul luiHam. Ei populau malurile l}-rtl:atului Ei aie Golfului persic. in Scrip-turd, numele lui Cug este atribuit tutLlror arabilor, precuul gi tirrii 1or.Probabil cd arabii acestui neiun sint cei care in zilele noastre cutreierziregiunile pustii ale vechii Asirii Ei in r-rltinra vrerre se ocupi cie scoa-terea la iulind a rr-rinelor ingropate ale cettilii Ninive. Ei sint iclen-tifica{i citeodati cu arabo-sirienii. Lucrarea cle tatd face referire cloarla arabii din peninsulir, adrcd din Arabia propriu-zis5.

VIATA LUI MAHO\VIED

Havila qi Sur care se intinde in fala Egiptului, pe drumul

duce spre Asiria", e o regiune identificatd de geografii sfinlio parte din Arabia. Descrierea acestor prinli coincide cu

a arabilor de astdzi. Despre unii se spune ci ar fi avut

qi castele, despre allii ci ar fi locuit in corturi, sau ar fisate in silbdticie. Nebaiot 9i Cedar, primii doi ndsculi ai lui

, sint cei mai cunqsculi dintre prinli pentru bogdfia tur-

qi a cirezilor gi pentru lina find a oilor lor. Din Nebaiot

scind nebataii care au ocupat Arabia stincoasd; iar numele luihedar este atribuit, pe alocuri, in Sfinta Scriptur[ neamului

b in intregime. ,,Vai mie", spune Psalmistul, ,,care stau in

h qi locuiesc in corturile lui Chedar." Arabii par si fi fost

dmogii arabilor nomazi - acei hoinari liberi ai deqertului.

'etul Ieremia ii caracterizeazd astfel:,,Poporul cel bogat care

locuieqte firi de griji, care nu cunoaqte nici piedici, nici opre-

iqti, qi care tr[ieqte in izolare.", inci din cele mai vechi timpuri s-a fdcut o distincfie clariintre arpbii care ,,defineau ora$e 9i castele" qi cei care ',locuiau

corturi." in ceea ce-i priveqte pe cei dintii, trnii ocupau oaze

&rtile sau vdi, presirate ici qi colo printre munfi unde aceste

orage qi castele erau inconjurate dejfuii qi livezi, pilcuri de pal-

mieri, cimpuri cu grine qi p[quni fertile. Aveau obiceiuri bine

stabilite, dedicindu-se cultivdrii pdmintului qi cregterii vitelor., Allii se ocupau de comerf, delinind porturi qi oraqe de-a

lungul Mirii Roqii, a ![rmurilor de sud ale peninsulei qi a Gol-

fului Persic, practicind comer! cu alte {6ri prin intermediul,oordbiilor qi al caravelelor. Astfel era, cll deosebire, populalia

'Yemenului sau aArabiei Fericite, tirimul mirodeniilor, al parfu-

murilor qi tdrniii, Sabeea profelilor qi Saba Sfintelor Scripturi.'Ei eru, printre cei mai activi navigatori negu{dtori din mdrile de

la risirit. Cordbiile lor aduceau in lard smirna gi riginile aro-

,rnat" de pe coasta vecind a Berberei, precum qi aurul, miro-

deniile qi alte mirfuri rare din India 9i Africa tropicald. Acestea,

irnpreuni cu produsele autohtone, erau transpoftate de-a lungul

40 WASHINGTON IRVING

degerttrrilor in caravane spre statele semi-arabe Arnmon, Moabgi Edom sau Idumea, spre porturile feniciene de la Mediteranagi de acolo, mai departe, in Occident.

Cdmila a fost denumit[ corabia deqertului, iar caravanaflota lui. Caravanele din Yemen erau de obicei echipate, pdzitegi condtrse de arabii nomazi, loctritorii corturilor, care, din acestmotiv, pot fi numili navigatorii degertului. Ei furnizau nenumi-rate cimile necesare transportului de mirfuri gi contribuiau lacheltuielile drumului cu lina fin[ a numeroaselor lor t,rme.Scricrile profefilor subliniazd importanta, la acea vreme, a aces-tui lan! autohton de comert care Llnea (6rile bogate din sud,India, Etiopia qi Arabia Fericiti, cu vechea Sirie.

Ezekiel exclamd in lamcnta{iile tui cdtre Tyre: ,,Arabia qitoli prinlii Chedarului erau neglrstorii tdi gi-1i aduceau miei,berbeci gi capre. Negustorii din Seba fEceau comer! cu tine, i1ipliteau mdrftirile in aur qi pietre scllmpe. Haranul, Cannehul giEdenul,2 negustorii din Seba, Asiria qi Chilmad fEceau negof cutine." $i Isaia adresindu-se Ierusalirnului, spllnea: ,,Mullimea decdmile, dromaderii din Midian 9i Ephah te vor copleqi; vorveni cu tolii din Seba pi vor aduce aur gi tdmiie. Toate turmeleChedarultri se vor stringe aici." (Isaia, IX, 6, 7).

Cu toate acestea, arabii agricultori qi negufdtori, acei lo_cuitori ai oragelor, n-au fost niciodat[ considerali reprezentan]iiautentici ai neamului. Ocupa{iile lor, aqezate qi pagnice, le-audomolit caractenrl, iar contactul cu strdinii le-a rnodificat trd-sdturile de gmp. De asemenea, Yemenul - mai accesibil decitalte zone ale Arabiei gi oferind rnai multe tentalii cotropitori-lor - fusese in nenumdrate rinduri invadat qi cucerit.

Calacterul nalional qi-a conservat forfa gi prospelirnea saoriginard in rind,l celeilalte categorii a arabilor - corsarii deger-tului sau ,,locuitorii corturilor" - cu r-nult mai numeroasd decitprima. Avind deprinderi nornade, ocupalii pastorale qi fiind

2 Haran, Canneh pi Eden - porturi la Oceanul Indian.

VIATA LUI MAHOMED

liarizali, prin experienld qi tradilie, cu toate resursele as-

ale degertului, ei duceau o via!5 rdtdcitoare, cilltorind dinrln'lm in cdutarea acelor oaze qi izvoarc rdmase inci de pe

patriarhilor; flceau popas acolo unde puteau beneficia

umbra curmalilor, de apd qi de nutre! pentru ciezi, turme gi

le qi igi schirnbau locul atunci cind proviziile se epuizau.Aceqti arabi nomazi erau impdr{ifi 9i risimpdr}ili in nenu-

gi neinsemnate triburi gi familii, fiecare condusi de unic sau Ernir - reprezentantul patriarhului de altddatd - $i a

i lance infipt[ in fala coftului era insemnul ordinului carac-

istic. Cu toate acestea, funclia respectivd, deqi transmisd din

fie in genera{ie, nu era strict ereditari, ci depindea de

I plac al taberei. Un geic putea fi detronat qi altul, dintr-odescenden![, ales in locul siu. Puterea ltti era, de asemenea,

itatd qi depindea de meritul personal qi de increderea care iacorda. Acesta avea indatorirea sd ducd negocieri de pace

i rdzboi, sdl apere tabira de duqmani, sI aleag[ locul de po-qi s[-i primeascd qi sI-i intre]ind pe strdini. Totugi, aceste

ivilegii qi altele similare erau slrpuse opiniilor gi deciziilorfra!ilor.3

Oricit de numeroase gi riguroase erall diviziunile unui trib,ile de rtrdenie erau binecunoscttte tuturor celor care apar-

! Yuru,arabii nornazi rirnin rareori mai mult de trei, patru zile inaqi loc; spune Burckhardt. De indatl ce vitele lor au consumat

din jurul unei surse de ap[, tribul pornegte in cdutare de noii. Taberele variazd in funclie de numirul corturilor - intre qase

opt sute; cind sint mai puline, sint dispuse in cerc, daci sint maitnulte sint alezate in linie drepta, saLl pe un singur rind, mai ales de-alungul plriurrilor, citeodatd cu alte trei sau patru in spatele 1or. Iarna,

iarba gi nutrelul se gdsesc din bel,sug, intregul trib se impr5gtiepe toatl cimpia in grupuri de cite trei sau patru cor'turi, la o distan!5de o jumdtate de or5 unele de altele. Cortul qeicului se afld intot-deauna pe direclia dinspre care ar putea veni dugmani sau oaspeli.insdrcinarea principald a geicului este s6-i infrunte pe cei dintii gi sd-i