DAN EUGEN DUMITRESCU

VIATA ANECDOTICAA MARILOR

PtcToRt, scuLPToRt gt ARH|TECTIAI LUMII

(vol. al lV-lea, literele L-M)

Editura SITECHCraiova, 2017

Orice reproducerelucrare, efectuate

Sunt acceptate'hres qtiinlific, cu

/DanEugen

CUPRINS

Nu-i tnvdla pe ceilalli ;i-i veitntrece pe toli.

Leonardo da Vinci

I

Luntura, simon Mathurin (1729-1778) - pictor francez. peisagist de maretalent, dar inconsecvent in activitatea sa. orfan de mamd,"de la vdrsta dJ B ani, a fostdat de mic pdstor la vaci. Autodidact. Cdsdtorit cu fiica unui negustor, Jacqueliie amurit tdndrd, ldsdndu-l singur si fird rude. Talentat, dar lene;, a ldsat pulin) fucrdrr.Mare visdtor, ;i-a vdndut tablourile si scump ;i ieftin, deoarece luase drumulcdrciumilor, pe care Ie bdntuia cu fervoare. Beliile ;i tinea l-au dus la sdrdcie si n-aficut nimic pentru afi tn[eles Cdtre ffir;itul vielii, ;i-a redobdndit reputalia, cu ajutorulprietenilor, care au vrut sd-l readucd tn confortul artistic al lor, inde merita. Dar adevenit ,inconstant ;i s-a intors la cdrciumi, folosind expresia lui favoritd:

,,Mi-amscurtat haina de aur", adicd opera pe cqre o crease pdnd-atunci. Mlzeria ;i alcoolul i-au subminat rapid sdndtatea, gdsind refugiul la spitalul de boli nervoase "Charit6",numind, in glumd amard, "nota sa de platd" a vielii sale destrdbdlate. Ie;it pentru pulintimp din ospiciu, el s-a tntors aici, la scurt timp, unde a ;i murit la 22 Decimbrpirrsla numai 49 de ani.

Cu toate cd Lantara a rdmas tn plastica francezd ca unul dintre peisagistii defrunte, el a ldsat tn urma sa puline tablouri, printre care un qutoportret ;t foarle'multedesene in creion.-opere ce-l caracterizeazd: "o furtund", "Doud rduri cu vedere laruine" (1766), "intdlnire nefericitd", "pescarul indrdgostit", "Bucuria scdldatului","Pdstor tndrdgostit" ;.a.

\VPe patul de moarte, preotul aflat la cdpdtdiul lui Lantara cduta si-l aline ?n

ultimele lui clipe de viafd:

- Bucuri-te, ftule, c5 ?1 vei avea pe Dumnezeu in fala ta cdt e vegnicia de mare!- cum, pdrinte, intruna numai din fa!6 qi niciodatd din profil? i-a rdspuns, cu

maliliozitate, pictorul. d<

Ldger, Jules-Fernund-Henri (ls\I-rgs|) - pictor, decorator, scenograf siceramistfrancez, de origine evreiascd. EIev submediocru, era interesat decdt di aisensi sport, termindndu-qi studiile Ia scoala parohiald din Tinchebrayl, iar, de la vdrsta de16 anL a intrat ucenic la un arhitect din Caen2, Iucrdnd in atelierul acestuia, cadesenator tehnic, pdnd tn 1899. Cum pictura era marea lui pasiune, s-a mutat la paris,profesdnd aceeasi meserie la alt arhitect, din anul 1900. gi-i satisJdcut serviciul milita;,ca genist, la o unitate a corpurilor militare tehnice de Ia Versailies. intre I90I-1902, afrecventat $coala de arte decorative, dupd ce a ratat admiterea la Academia de ArteFrumoase, dar, in acelaqi timp a frecventat Si cursurile lui Leon Ger1me Si GabrielFerriet' de la $coala de Arte Frumoase, precum qi pe cele de la Academia ,,Julian,,, din

lTinchebray - micd localitate din Normandia Inferioard, aflatd in cantonul de l,Ome, din Franla.2caen - oraq aflat de 223 km. E. de Paris, din Normandia Inferioard, in departamentul Calvados.Az1, arc cca. 120.000 de locuitori qi este Ei cenfu universitar.

3Ferrier, Gabriel, Joseph-Marie-Augustine (1547-1914) - pictor fratcez. A studiat la $coalasuperioard de arte frumoase din Paris. A expus prima oard la Salonul dfi 1869. A cdstieat premiul Romei-ia 1872, desdvdrqindu-se la Academia Fiancizd din Roma, intoe 1873-1g70. i"tp-"i"ii;-ilil;:;specializat in a picta porho".dln u_T:p Re-publicd. in 1883, a cildtorit in Algeria, de unde a adus pi.toi .ocancter oriental, pictate de el. in 1889, a fost medaliat la Expozilia Univers-ald de la paris. A fosi profesorb $coala de Arte Frumoase din Paris, aldturi de Jean-L6on Ger6me. A fost decorat cu Legiunea de Onoared e frg membru al Academiei de Arte Frumoase din Paris. Lucrdri mai importante: Moattea lui Maverick'Yi u keda Potopolui (1872), Bunul Samaritean (1872), Portretul lui Chirles-Louis de Freycinet Saulces

9

Montparnasse, gi pe cele de la Academia de la,,Grande Chaumidre". Din anul 1903, a

fmpdrlit un atelier cu pictorul Andr,b Mar6a. Pentru a se tntreline Si a-qi pldti studiile, a

executat diferite lucrdri de desen qi corecturd pentru diferite firme de construclii, a

retuSatfotografiile din studioul unuifotografSi_a pictat chiarfalsuri dupd picturile luiCorot, vdnzdndu-le. Daniel Henry Kahnweilet', care a devenit, mai tdrziu, negustorulcare-i va vinde picturile, povestea cd el picta, tn secret, noaptea, tn special nuduri,pdnze, pe care le-a distrus ulterior, din aceastd perioadd pdstrdndu-se foarte puline,cum ar fi ,,Grddina mamei mele" (1905) Si ,,Copii tn soare" (1907). Lucrdrile sale de

inceput, cu evidente trdsdturi de sentimentalism, aufost influentate de postimpresionism.in 1907, afost puternic marcat de expozilia retrospectivd a lui Cbzanne Si, tot fn acelasi

an, a desiopeiit cubismul prin operele lui Picabia6 si Picasso. in 1908, artistul s-a

instalat Si el tn ,,La Ruclte" din Montmartre, (acea clddire ca un fagure de miere, tn

care se aflau 140 de ateliere) cu ,,albinele" - pictorii sdraci, care vor deveni celebri

peste ani, clddire ce se aJIa pe strada Dantzig , nu departe de mdceldria Vaugirard.

Aici era concentratd intreaga boemie pariziand, cunoscdndu-i pe Modigliani, Laurens,

Chagall, ArchipenkoT etc. Instalat la Beehive, in 1908, s-a tmprietenit cu poelii Blaise

(1894), Scene dtn viala lui Platon, Tdndrd pdstorild algeriand, Ducele d'Aumale in biblioteca castelului

Chantilly, Fumdtorii de pipd.aMar6, Andr6 (1 885-1932) - pictor qi designer francez. Prieten, din copildrie, cu Femand L6ger.

in 1904, s-a inscris la $coala de arte decorative din Paris, iar, in 1906, a expus la Salonul Independenlilor qi

la Salonul de toamni, imprieten6ndu-se cu Roger de la Fresnay, Dunoyer de Segonzac, Maurice Marinot Ei

Marcel Duchamp. La Salonul de toamnS, din 1,912, el qi cu prietenii a infiinlat Casa cubistd. In timpulprimului r[zboi mondial a lucrat la camuflajul armelor de foc qi ale trupelor fuanceze, britanice qi italiene,

intr-o unitate specializatd creati de Lucien-Victor Guirand de Scevola qi Dunoyer de Segonzac, din care au

mai ficutparte pictorii: Jean-Louis Forain, Charles Camoin, Charles Dufresne, Jacques les Despiau, precum

gi scenografii de teatru. De altfel, el a scris gi o carte in acest sens, purtdnd nilul Cubism Si camuflaj;I9l4'Igl8. A fost un cunoscut designer de mobili gi creator de benzi desenate. Pentru Expozilia intemalionalide arte decorative qi industriale moderne, din 1925, el a proiectat, impreunl cu arhitectul Louis Sue, 2

pavilioane cu cupole, inclusiv unul numit Muzeul de Arti Contemporani. Gazatin primul rdzboi mondial,

i murit de tuberiulozd,in Noiembrie 1932.ia 1926, fusese decorat cu Legiunea de Onoare, iar pe 10 August

1916, regele George al V-lea al Angliei l-a decorat cu Crucea Militari.s vezi: Kahnweiler, Henry Daniel (1884-1979) - critic de artd qi negustor de artd german, de

origineelreiascd,lanotadesubsoldelaanecdotelecuGeorgesBraque,dinvolumull,p. lTl.6 vezi: Picabia, Francis (1879-1953) - pictor qi gravor francez, la nota de subsol de la anecdotele

cu Marcel Duchamp, din volumul alll-lea,p.269.TArchipenko, Alexander (Oteksandr) Porfirovici (1887-1964) - sculptor american, de origine

ucraineand. A studiat la $coala de Arte din Kiev, intre 1902-1905, dupd care qi le-a continuat cuS.sviatoslavski. in tgOe, a avut o expozilie, la Kiev, impreuni cu Alexdr Bogomazov. Mutat, in 1908, laParis, a locuit in vestita La Rucfte din Montmarhe, printre emigran{ii ruqi fiind Vladimir Baranov-Rossine,Sonia Terk Delauny qi Nathan Altman. in 1910, a avut o expozilie la Salonul Independenlilor qi a participatcu sculpturi cubiste la Salonul de toamnd. Prima lui expozilie personald a avut-o in 1912, la Hagen, inGermania. in 1912,a infiinlat propria-i qcoald de artd, la Paris, unde a fost gi profesor, pdnd in 1914.i\1913,a participat cu 5 desene, la Armory Show, de la New York, unde expuneau celebrii avangardiqti in formare.

in 1914, s-a mutat la Nisa, iar in 1920 a participat la a L2-a edilie a Bienalei internalionale de arte de laVenelia. in tgZt, gi-a deschis o qcoald proprie de artd la Berlin, pentru ca, un an mai tdrziu, sd participe laprima expozilie de artd rusd dela galeia "Van Diemen' din Berlin, aldturi de nume celebre ca El Lissitzky,Kazimir Malevici, Aleksandra Ekster, Solomon Nikitin q.a. in 1923, a emigrat in S.U.A. qi a participat culucrdri la Expoziliade picturd qi sculptur6 din Rusia. A devenit cetSlean american inanul1929. in 1933, a

participat la Pavilionul ucrainean de la Chicago, lucririlor sale fiindu-le rezewatd o cameri, irr semn de

omagiu. in 1936, a participat la expozilia: "Cubismul qi arta abstractS" de la New York. in 1962, a fost ales

membru al Academiei Americane de Arte qi Litere. A murit la 25 Februarie 1964. Archipenko a fost primulsculptor cubist care a plecat, mai intdi, de la sculptura neo-clasic5. El a rdmas cunoscut gi prin introducerea

10

Cendrars, Max Jacob Ilega o statornicd prietCizanne, a foviStilor sistil, caracteizat de o g,fulonul Artgtilor Indqadevdratd serualie a ptde lernne, expus la Salt,, uVecca cubismului ". Acaloilor, pin geometatmosfera simbolicd a t

cu lucrarea sa ,,Cusdtcla formarea grupdrii,, i1912, a expus Ia Mosc,Valetf Si, tot tn acest a

Ia categorisirea operelcel a tnchiriat un atelier 1la sJiirSitul viefii. Dupdinceput sd trdiascd db,sc lus iv itate ca c e I e brur1910, incepuse sd-i cunmobilizat Si repartizat, t-frontul din Argonne, irl''erdun, unde a fost gat

de spatii goale sculphrrale inscz, lp to -p ictu ri I e, experiment:sale: In mers (1912), pierrot-Kanenefi Yenus (l9ll), Erorevsntai (19 l3), Tors plat, GorCarl von Weinberg (1961), in

8Secfion d'Or(S€c,tigeometricd, spre un mod qtiintVinci ("Teoria asupra piramidurmireau sd introducl in stnlpotrivit cEreia, intr-un peisaj,cerul si ocupe ba prima treiMekingel Marcel Duchanr{r.organizdrii unei expozilii, in C

TaIefuI de caro @orientare cubist6, printre care:Burlink, A. Ekster, Roberr FalGoncearova, K. Malevici, Vasai grupdrii miincheneze .DerSub influenla lui David Bwlircaro" a evoluat spre o art6 futrbazele altui grup, intitulat pngrupului "Valetul de caro" audin anul 1890.

loiperiti - lichid ulsubstanld toxic6 de lupta forpulverizare, in Primul R5zboi 1

e". Din anul 1903, ar; a-si pldti studiile, a

r _i-rne de construclii, atcu.:rllr' dupd picturile lui

rr"zi tiniu, negustoruluraes- m special nuduri,waEda-se foarte puline,,i.rl- t. Lucrdrile sale de

de postimpresionism.tc,,nne Si, tot in acelasi

in 1908, artistul s-aw w -lagure de miere, ln

:)ve ror deveni celebri6e ricelaria Vaugirard.y tr{adigliani, Laurens,

:ettznit cu poelii Blaise

in biblioteca castelului

lin legnlde, cu Fernand L6ger.,le Srlmul Independenlilor qi

Maurice Marinot qi

Casa cubistd. in timPul- v€r britanice Ei italiene,gu de Segonzac, din care au.lacques les Despiau, precum

tntrr CuDrsm ;i camuflaj;L914-Nlim:r Lrpozilia intemalionali

:ri ahitechrl Louis Sue, 2G''"r:o primul rdzboi mondial,

,ie Onoare, iar pe 10 August

* $egrstor de artd german, dere&rmilI,p. 171.

arrr 3e subsol de la anecdotele

- m'@r american, de originer@ cae ;i le-a continuat cueqermzov. Mutat, in 1908, la

fimn \-Iadimir Baranov-Rossine,-rmdpdenlilor gi a participat

. rr":f,-o fu, 1912, la Hagen, inmrtxm.pandin 1914. in 1913,?F{rii arangardigti in formare.

uerna$onale de arte de lam m mai tArziu, sd ParticiPe la6 rmrr splsgle ca El Lissitzky,

h S.U.A. qi a participat cu

m in anul 1929. in 1933, a

wld o camerd, in semn der lS*YorL lnl9lZ, a fost ales

-$6$- Archipenko a fost primul;mo6cut qi prin introducerea

Cendrars, Max Jacob qi Guillaume Apollinaire, iar de pictorul Robert Delaunay il valega o statornicd prietenie. Pictorul era tn aceastd perioadd, fncd sub influenla luiCdzanne, afovistilor Si a postimpresionistilor, dar Si-a elaboratfoarte repede pripriulstil, caracterizat de o gamd coloristicd monocromaticd, stinsd Si de unfoimat mare. LaSalonul Artistilor Independentri, din 1910, a prezentat trei tablouri si doud desene. Oadevdratd senzalie a produs tabloul sdu ,,Nuduri tn pddure" (Ig0g), ale unor tdietoride lemne, expus la Salonul din l9ll, in celebra saldnr. 41, c:unoscutd sub numele de,,Mecca cubismului". Aceastd lucrare i-a surprins pe colegii artistului prin sobrietateaculorilor, prin geometrizarea sub formd tubulard, cilindricd, a firmelor si prinatmosfera simbolicd a unei lumi dezumanizate, ce anticipa futurismul italian. De fapt,cu lucrarea sa ,,Cusdtoreasa", Ldger Si-a inaugurat perioada sa cubistd. Participdndlaformarea grupdrii ,,section d'or8", a expus la primul salon al acesteia, in I9iI. in1912, a expus la Moscova, la al doilea salon al grupdrii ,,valetul de caro" (Bubndivalet)e si, tot tn acest an, lucrarea sa: ,,Femeie tn albastru" va evea un deosebit rolla categorisirea operelor sale, mai mult sau mai pulin ironicd, drept tabism. Din I9I3,el a tnchiriqt un atelier pe strada Notre-Dame-des-Camps, la nr. 86, unde va lucra pdndIa ffirSitul vielii. Dupd acest an, a iniliat ciclul abstract ,,Contrasteleformelor; Si atnceput sd trdiascd din propria sa artd. Tot tn acest an, a semnat un contract deexclusivitate cu celebrul negustor de artd Daniel-Henry Kahnweiler, care, incd din anul1910, tncepuse sd-i cumpere operele. La izbucnirea Primului Rdzboi Mondial, a fostmobilizat si repartizat, ca genist, la un detasament tehnic qi, vreme de 2 ani, va lupta pefrontul din Argonne, fn N-E Franlei. in septembrie 1916, a fost detaqat sanitar-laVerdun, unde afost gazat cu iperitdlq. Afost internat la un spital militar, la ffir1itut

de spalii goale sculpturale in lucririle sale, s-a dovedit inventiv in amestecul de genuri artistice, cum ar fisanlpto-picturile, experimentare gi altor materiale in sculpturd ca teracota qi artele plastice. Din sculpturiles_ale: in mers (7972), Pierrot-Carousel (1913), Viald defimilia (1912), Statuetd(1t16), portretul diamneiKameneff, Venus (1911), Eroul (1912), Dansatori (1912), Doud corpuri (1913), Dans'albastru, Femeie cueuantai (1913), Tors plat, Gondolier, Femeie ce se piaptdnd (1914), Sculpturi la Gateway (1950), Bustul tuiCarl von l4reinberg (1961), intdlnirea celor patruforme (1963) q.a.

8Section d'Or(Secfiunea de Aur) - miqcare artisticd derivatd din tendinla cubismului spre rigoaregeomekicd, spre un mod qtiinfific de abordare a picturii. Plecdnd de la cercetdrile iui Vitruviu, teonarOlo laVinci ("Teoria asupra piramidelor") qi ale lui Luca Pacioli ("De divina proportione"), artiqtii acestei grupdriurmdreau si introducd in sfructura operei un principiu matematic ordonator, sd utilizeze acea bun6 masurapotrivit cdreia, intr-un peisaj, linia orizontului nu trebuia sb se ageze la mijlocul tabloului, ci, i11 aga fel, cacerul sd ocupe ba prima treime, ori cele 2 keimi din partea superioari a tabloului. Aderenlii pictoriiMetzinger, Marcel Duchamp, Gleizes, Kupka, L6ger,La Fresnaye q.a., iar Jacques villon a urroi id."uorganizdilunei expozilii, in octombrie 1912, a acestei grupdri, la'Galeria.,Bo6tice,,din paris.

evaletul de caro (Bubnii Valet) - grup artistic, format la Moscova, in 1910, din tineri pictori degrieltare cubist6, printre care: Piotr Kocealovski, Ilia Mascov Alexandr Kup'rin, Vasili Rojdestvinski, D.Burlink, A. Ekster, Robert Falk. La expoziliile grupului din 1911 qi 1912, au participat qi M. Urlonov, N.Goncearova, K. Malevici, Vassily Kandinsky gi Alexey Jawlensky, ultimii'dol participand ca pictori membriai gruparii miincheneze "Der Blaue Reiter", precum qi artiqtii strdini: Picaso, n.uq,r", Matisse, L6ger g.a.Sub influenla lui David Burliuk gi a poetului Vladimir Maiakovski, care se apropiase de grup, ;vuf,tuiO"caro" a evoluat spre o artd futuristd. Larionov, Malevici, Goncearova, Tatlin q.a. aL pdrisit gruparea, pun6ndbazele altui grup, intitulat provocator "Coada de mdgar" (OslinAi hvast). in 191b, mul! dintre membriigrupului "Valetul de caro" au aderat la asociatia "Mir iskustva" (Lumea artisticd), ce a fost infiinlatd incddin anul 1890.

l0iperiti - lichid uleios, cu miros agreabil, pufin solubil in ap[ gi cu acliune vezicantd. Este osubstanl5 toxicd de luptd, foarte persistenti. A fost folositd pentru prima dati de cdtre germani, prinpulverizare, in Primul Rdzboi Mondial, in oragul belgian ypres, de unde i-a r6mas gi numele.

ll

anului 1917. Era ruinatfizic Sifinanciar, dupd cefusese lintuit la pat pentru o perioadd

de un an. intors la Paris, Si-a cdutat un negustor de artd, deoarece Kahnweiler se

refugiase in Elvelia, in timpul rdzboiului. Din anul 1918, s-a ocupat de eI negustorul

L,lonce Rosenberg!1, care i-a expus, cu regularitate lucrdrile Ia galeria sa de ,,|'EffortModerne", ce o avea la Paris. O datd cu pdnza ,,Jucdtorul de cdrli" (1917), s-a deschis

in crealia lui Leger aSa-numita ,,perioadd mecanicd", cristalizdndu-se acum voca[ia luiconstructivd, cu retreaua tubulard, utilaje, forme metalice reci, masini, fabrici, roboli,

tdbtile indicatoare, semnale Ei semnalizatoare, ca fn ,,OraSuI" (1919), ,,Mecanicul"(1920), ,,Remorcher" (1920), ,,Treifemei la o masd roqie" (sau: ,,Marele mic dejun")(1g2t), ,,Mareleremorcher" (1923). Pe 2 Decembrie 1919 s-a cdsdtorit cuJeanne Lohy

(1595-1950). Dupd 1920, Leger s-a dedicat scenei si filmului. Relalia sa cu arta

spectacolului a tnceput, cdnd, ca un avid spectator al Circului ,,Medrano", pictase

icrobatri, clovni, joigleuri cu trupuri ,,mecinizate". Acum, pentru Rotf de Mardt2 Si

trupa sa de ,,balete suedeze", a desenat afiSul, cortina, decoraliile qi costumele pentru

baietul ,,Skating Rink", pe muzica tui D. Milhaud. in 1922, a realizat scenografiapentru

urmdtorul spectacol al ,,Baletelor suedeze" - ,,Crearea lumii"' dupd textul lui Blaise

Cend.rars, ionceput ca un ,,balet negru". S-apropiat de lumea fiImului,..realizdndscenografia Ia pioductria ,,L'Inhumaini" llnu*onul) a lui Marcel L'Herbiert3. El insuSi

o reolirol, prii mijloace proprii, scurt-metrajul ,,Baletul mecanic", film lipsit de intrigd,

animdnd prin dans, obiecte obisnuite de uz casnic Si diverse mecanisme, uneori

llRosenberg, L6once (1879-1947) - negustor de artd francez, de origine eweiascd. Stabilit laparis, mai int6i pe *" d" Lu-Ville-L'Ev6que, s-a mutat apoi, din 1918, pe rue de la Beaume, deschizdndu-qi

aici celebra Caterle de "L'Effort Modeme", a cdror simeze le-a inaugurat pictorul abstraclionist Auguste

Herbin (1882-1960). Au urmat apoi Picasso, Braque, Juan Gris, expozi,tiile succesdndu-se fiecare la 6s6ptdmdni, vemisajele fiind prilejuri pentru matinee literar-muzicale. La aceste matinee s-au citit, printre

altele, poeme de Apollinaire, de Reverdy qi de Max Jacob, s-au interpretat lucrdri muzicale ale lui Satie 9i

ale membrilor grupului celor 6. in afard de acestea, L6once Rosenberg a scos "Bulletin de I'Effort Modeme"

in 40 de tt tto*, apirute intre 1924-1927,\a care a colaborat majoritatea pictorilor 9i scriitorilor importanli

ai wemii. Dacd L6once Rosenberg s-a ruinat pdnd la urmd, a f[cut-o cu strdlucire. Mai trebuie men{ionat c6,

el a fost un susfindtor timpuriu al artei abstracte, incepdnd sd colecteze lucrdri de Braque, Picasso, Juan Gris,

L6ger, Auguste Herbin, Gino Severini, Henri Laurens, Georges Valnier, Henri Hayden, Jean Metzinger etc.,

p" "u..,

inlmpul Primului Rdzboi Mondial, i-a sprijinit moral gi financiar. CAnd stocurile de vAnzare ale luibaniel Henri Kahnweiler, ce era cetilean gennan, stocuri sechestrate de Franla capradd de rizboi, au fost

scoase la licitafie, (intre 1921-1923), Rosenberg a fost numit expert, spre disperarea lui, tocmai el trebuia sd

facd acest lucru impokiva prietenului gi coreligionarului sdu.12 vezi: Rolfde Mar6 (1 888-1964) - coleclionar de arti suedez, la nota de subsol de la anecdotele

cu C. Br0ncuqi, din volumul I,p.221.13 L'Herbier, Marcet (1888-1979) - cineast francez. Caierclui de regizor de film se poate impdrli

in 3 etape: cea a filmului mut, in care arealizat Ei capodoperele Franla tn roz (1918), El Dorado (1921),

"Inumaiuf' (1924), Rdposatul Mathias Pascal (1925), Don Juan qi Faust (1922); cele sonore: Noaptea de

foc (1927),Tragedia imperiald (Rasputin) (1938),Adrienne Lecouvreur (1937), Brigada sdlbaticd (1939),

Comedia fericirii (1942), Noaptea fantasticd (1942), Onoarea Catherinei (1943), Viald de boem (1945),

Femeia unei nopyi (1930), Parfumul doamnei tn negru (1931), Afacerea colierului reginei (1946), Ultimele

zile ale orasului Pompei (1950); filme de televiziune: Adrienne Mesurat (1953), Jocul dragostei qi alhazardului (1954), Omagiu lui Debussy (documentar, 1963), Cinematograful diavolului (documentar,

1967), Feeriafantasmelor sau 80 de ani de film (antologie,1975). L'Herbier a fost unul dintre cei mai mari

cineaqti francezi Ei intr-o carierd de 35 de ani arealizat 14 filme mute, 30 de filme sonore, 15 filme de

televiziune, a produs peste 200 de emisiuni TV pe teme culturale qi istorice, a regizat 5 piese de TV qi a scris

peste 500 de articole pentru reviste qi ziare. A lucrat aldturi de cei mai mari cineaqti, scriitori, cu personalitdfi

marcante din lumea artei, printre care gi Fernand L6ger, cu mari actori Ei producdtori de film, primind, pe

drept, panglica Legiunii de Onoare.

12

surprinse chior tn prim.fotografii. A lucrat Si Iasa, au fost deosebitCarhsier" cu care qexl Expozisiei internwald, ,,TransportulLniversale de Ia Paris,Rrckefeller Jr.I7 de Iainaliile gi tapiseriileCourfauwe, din Elvegia'20, Iiger a eliminat dtcel mai reprezentativ fiise concentreze asupra (preponderenld, acrob aJpromoveze o artd nouiactivitate p edagogtcd ttGfrnal, Pierre Faniest, Idin Franla), Eric OlsonTotodatd, el s-a indrdg,,fatnilie bund", ce va Jvizitat S.U.A., tn anii 19unul dintre primii artgt,Rizboi Mondial. L-au t

Andrd Breton, Marcel IMills College din Oahdisociere tntre culoare Sa iniliat grupaje de crealulterioare: seriile,,sc,,Excursii la lard".

laMurphy, DudleylBaletul mecanrc in colaborarea avut mai mult succes |a prorreuqite pelicule au fost: Dazsrcelebra cdntdrealA (de culoarepianistul (de culoare) Duke EilJones (1933), cu cdntiregul dtinhoducerea pictorului muralAngeles.

1s vezi: Man, Ray (lConstantin Br0ncusi, din vol

16 vezi: Abel GanceChagall, din volumul I,p.478.

lTRockefeller, Nelsode nuan{5 republicand. A fost nale familiei. A delinut funcgia tFord. A fost un fervent sustinrincorporat ln Muzeul Metropol

&rmpmtruoperioadd&wrece Kahnweiler se

-rrrryr:t de el negustorulb.gplsia sa de ,,|'Effort

' fig17), s-a deschis

se ecamvocalia luimfini, fabrici, roboli,* /1919), ,,Mecanicul"

-l{arele mic dejun")fuarit caleanne Lohy

Relalia sa cu arta.,Medrano", pictase

qiil€ tt costumele pentruscenografia pentru

"- ery tuxtul lui Blaiser..a filmului, realizdnd

L'Herbiert3. EI insuqi-. fihm lipsit de intrigd,

mecanisme, uneori

& sigire evreiascE. Stabilit ladc !e Beaume, deschizindu-gi

1mul abstrac$onist Augustere6ndu-se fiecare la 6

mdinee s-au citit, PrintreLrcii nuzicale ale lui Satie siHk*in de I'Effort Modeme"

gi wriitorilor imPortantiMai trebuie menlionat cd,

&Braque, Picasso, Juan Gris,H{d€n, Jean Metzinger etc.,

ftstocurile de vdnzare ale luicapradn de rdzboi, au fost

hri, tocmai el hebuia sd

hm de subsol de la anecdotele

rgizfr de film se poate imPdrlii: rw(1918), El Dorado (1921),

r1922); cele sonore: Noaptea de

\!WL Brigada sdlbaticd (1939),11943), Yiali de boem (1945),

reginei (19 46), Ultimele11953), Jocal dragostei Si al

diav o lului (do cumentar,

e fwt unul dintre cei mai mari30 & filme sonore, 15 filme de

rregizat 5 piese de TV qi a scrisri*fti, scriitori, cu personalitdli

a goedtori de filn\ primind, Pe

surprinse chiar tn prim-plan, ajutatfiind, tn 1924, de Dudtey Murphyla qi Man RayI5, cufotografii. A lucrat si lafilmul lui Abet GanceL', ,,La Roue" (,,Rian"). pentru eiolu1iasa, au fost deosebit de importante tntdlnirile pe care le-a avut cu arhitectul LeCorbusier, cu care a colaborat la decorarea pavilionului ,,L'Esprit Nouveau" dincodrul Expoziliei internalionale de arte decorative. Totodatd, ef a realizat picturayltrald, ,,Transportul forlelor" la Palatul descoperirilor din cadrul EipozilieiUniversale de la Paris, tn 1937. Crealia sa mai cuprinde decoraliile la casa luiwetionRockefeller Jr.t7 de la New York, tn 1938, mozaicurile de la biserica d'Assy (1946),vitraliile Si tapiseriile de la biserica din Audincourt, vitraliile din biseri.ca iinCourfauvre, din Elvelia, din Caracas (Venezuela). in cea de-a doua jumdtate a anilor'20, Ldger a eliminat din crealiile sale, in mod gradual, formele geometrice, exemplulcel mai reprezentativfiind pdnza ,,Mona Lisa cu chei" (1930), pentru ca, fn anii '30, sdse concentreze asupra compoziliilor monumentale figurative, tn care va reprezenta, cupreponderenld, acrobali, artiSti Si gimnasti, cu trdsdturi faciale stereotipice. Dornic sdpromoveze o artd noud, a fondat, in 1924, ,,Academia Modernd", unde a depus oactivitate pedagogicd indelungatd Si unde le-a fost maestru multor studenli ca: NesetGilnal, Pierre Faniest, Etienne Hajdu, Tonia Carffi, Abner Carlos, Ren6 Margoton (tolidin Franla), Eric Olson, Franciska Clausen, Otto G. Carlsund (din Scandinavia) S.a.Totodatd, el s-a indrdgostit de studenta sa Simone Herman, o tdndrd cdsdtoritd, de,,familie bund", ce va fi translatoarea sa de limbd englezd, timp de 9 ani. pictorul avizitat S.U.A., fn anii 1931, 1935 si 1938, fiindfascinat de viala de aici. in 1940, afostunul dintre primii artiqti refugiali la New York, din cauza izbucnirii celui de-al DiiteaRdzboi Mondial. L-au urmat Piet Mondrian, Marc Chahall, Max Ernst (toyi evrei),Andrd Breton, Marcel Duchamp S.a. Aici, a predat pictura la (Jniversitatea Yale Si laMills College din oakland (Califurnia). incepdnd cu anul j942, a procedat la odisociere tntre culoare si contur, exemplulfiind pdnza: ,,Doudfemei cu pasdre" (1g42),a initiat grupaje de crealie, ce aveau sd-si pund decisiv amprenta asupra lucrdrilor saleulterioare: seriile ,,scufunddtorii", ,,Biciclistele", ,,Muncitorii din construclii',,,,Excursii la tard".

raMurphy, Dudley(1897-196S) - regizor american de film. Printre filmele sale se numird siBaletul mecanic in colaborare cu Femand L6ger. Dudley Murphy a fost for{a motrice a filmului, dar L6gera avut mai mult succes la promovarea acestuia ca propria lui creafie. Din fiimografia regizorului, cele riaireuEite pelicule au fost: Dansul macabru (1922, m;i'), St. Louis Bluse (1929);ivdnd irirolul principat pecelebra cdntdreafi (de culoare) de bluse Bessie Smith (1892-1937), Fantezii nmgrd Si cafenie 1tfie1 cupianistul (de culoare) Duke-Fllington (1899-1974) 9i orchestra sa de jazz, parada {pori ltOiZy qt i-parotiJones (7933), cu cdntdreful de culoare Paul Robeson (1898-1976). Murphy a fosi cel care a contribuit laintroducerea pictorului muralist mexican David Alfaro Siqueiros in pioiipendada comunitdlii din LosAngeles.

ls vezi: Man, Ray (1890-1976) - fotograf gi pictor american, la nota de subsol de la anecdotele cuConstantin BrAncusi, din volumul l, p. 222.

16 vezi: Abel Gance (1889-1981) - cineast francez, la nota de subsol de la anecdotele cu MarcChagall, din volumul I, p.47 8.

, lTRockefeller, Nelson(Aldrich)(1908-1979) - magnat qi politician american, de origine eweiasc6,de nuanfd republicani. A fost nepotul lui John D. Rockefeller gi a iucrat pentru mai mulie companii petroliereale familiei. A delinut funclia de vicepreEedinte al S.U.A. intre 1974-1b77, in timpul mandaiului lui GeraldFord. A fost un fervent suslindtor al artelor qi a infiinlat Muzeul de artd primitivd, care, mai tdrziu a fostincorporat in Muzeul Metropolitan de Arti din New york

13