Editorial

Mâncare? Adica voi vorbi!i despre

mâncare în timp ce eu salvez vie"i?

Conduc un spital veterinar, nu un restaurant!Cu toate acestea, a!a cum !ti"i, hr#nirea joac# un rol cheie în terapia intensiv# !i neglijarea acesteia poate avea consecin"e dramatice.În terapia intensiv# uman#, migra"ia baterian# este o consecin"# de temut a priv#rii de hran#.Intestinele sunt proiectate s# digere hrana !i ulterior s# rea-lizeze absorb"ia nutrimentelor necesare pentru imunitate !i vindecare.În medicina veterinar# avem tendin"a de a omite acest as-pect.Sunt necesare timp !i personal !i este, f#r# îndoial#, mult mai pu"in impun#tor comparativ cu o opera"ie dificil# sau cu o procedur# riscant# de resusci-tare.Oricum, hr#nirea va îmbun#t#"i rezultatul !i va gr#bi vindecarea.Desigur, dac# gastronomia o considera"i a fi important#, nimic nu v# opre!te s# le servi"i pacien"ilor de la terapie intensiv# o hran# palatabil# !i de calitate.

Dr. Fabienne Dethioux, MRCVS

Spitalizare = Malnutri!ie Malnutri"ia reprezint# hr#nirea im-proprie, fiind cauzat# de hran# disponibil# în cantitate insuficient#, consum limitat al alimentelor nece-sare sau imposibilitate de a valorifica hrana (Dic"ionarul “The New Oxford Dictionary of English”).

În cazul spitaliz#rii unui câine sau a unei pisici, indiferent de perioada de timp, este probabil s# apar# un oarecare grad de malnutri"ie. Chiar $i perioadele scurte, pentru proce-duri de rutin# (cum ar fi sterilizarea), vor avea impact nutri"ional.

Înfometarea nu are consecin"e dra-matice asupra unui animal s#n#tos. Lipsa hranei determin# r#spuns fizio-logic: senza"ia de foame. Obiectivul este conservarea proteinelor endo-gene, iar lucrurile vor reveni la normal atunci când hrana va fi disponibil#. În lipsa hranei glicogenul se scindeaz# pentru a se men"ine nivelul glicemiei (exist# rezerve pentru aproximativ 24 ore). Dup# 24 ore de înfometare, glucoza se va sintetiza din compu$i precum lactat, glicerol $i unii amino-acizi (neoglucogenez#).

Situa"ia difer# oarecum în cazul ani-malelor grav bolnave sau chiar a celor din canise. Deficitul caloric nu pune via"a în pericol, îns# deple"ia de

aminoacizi va avea consecin"e grave. Traumatismul (provocat de accident sau interven"ie chirurgical#), bolile, infec"iile $i stresul provocat de spi-talizare vor determina reac"ii diferite.

Astfel, înfometarea unui animal s#n#tos nu poate fi luat# ca model în cazul unuia suferind. Eliberarea mediatorilor (glucocorticoizi, cate-colamine, citokine $i hormoni) va de-termina deple"ie de aminoacizi.

Aminoacizii sunt elemente constitu-tive ale proteinelor. Proteinele sunt indispensabile vie"ii $i mecanismelor de ap#rare prin producerea imuno-globulinelor, a factorilor de coagulare $i a proteinelor de faz# acut#.

Alimenta"ia în terapia intensiv#...... Atunci când hrana ajut" la salvarea vie!ilor.

Alergiile alimentare:adio prurit!

Se spune c# pacientului trebuie s# i se înceteze administrarea hranei cu 24 ore înainte de orice anestezie. Îns# astfel animalul va ajunge în sala de opera"ie cu rezerva de glicogen deja consumat#.

Animalele spitalizate se hr#nesc impropiu, chiar $i în cazul în care sunt internate într-o clinic# unde se calculeaz# necesarul nutri"ional ( Re-millard si colab., 2001 - Michel, 2006).

Mai mult, în cazul urgen"elor nu se mai "ine seama de hr#nire. Urgen"ele medicale sau chirurgicale sunt con-siderate a fi cele mai importante. În plus, hr#nirea animalelor spitalizate necesit# timp $i personal.

Calitatea de membru al BSAVA

Asocia"ia britanic# a medicilor ve-terinari pentru animale de companie (BSAVA) organizeaz# în fiecare an congresul pe tema animalelor de companie, devenit pe plan mon-dial cel mai important congres pe aceast# tem#.

Congresul se "ine în Birmigham în luna aprilie, având un num#r de peste 8000 de medici $i asistente participan"i. BSAVA organizeaz# programe de formare continu#, pe lâng# c#r"ile publicate $i ziarul ve-terinar, The Journal of Small Animal Practice.

În calitate de membru al BSAVA beneficia"i de reducerea taxei pen-tru congres sau cursuri de formare profesional# continu#. Oricum, mai sunt $i alte avantaje: posibilitate de accesare a rezumatelor lucr#rilor de la congres, desc#rcarea $i as-cultarea înregistr#rilor MP3 ale prezent#rilor. Journal of Small Ani-mal Practice $i Small Animal For-mulary se pot accesa online. În-cepând cu anul 2009, membrii de peste hotare beneficiaz# de o tax# special# (£ 95.00). Astfel, ceea ce este indispensabil devine accesibil pentru mul"i dintre noi.

www.bsava.com

n°4

Managementul pruritului la câine a fost dintotdeauna un puzzle.Ca urmare a etiologiei complexe !i variate sunt necesare mai multe tipuri de diete. Noile diete Royal Canin Hypoallergenic simplific" situa#ia, fiind cea mai bun" alegere pentru pacien#i.

Agenda >evenimentelor viitoare

PROCEDURA DE URGEN!" >

NOUT"#I >

sfaturi utile în cardiologie...prezentate în Fran"a

VETS TODAY - BP 4 - 650 avenue de la Petite Camargue - 30470 Aimargues - Francewww.royal-canin.com - Telephone: + 33 4 66 73 03 00 - Fax: + 33 4 66 73 06 04 - Email: vetstoday@royal-canin.org

Editor: Dr. Fabienne Dethioux, MRCVS - Deputy editors: Dr. Marianne De Vries (BVSc Hons) & Dr. Michelle Coles BVSc BSc (Hons)Tip#rit de Royal Canin România,Traducerea $i adaptarea în limba român#: Dr. Alexandra Manasia

Gra"ie texturii unice !i celor dou# formate adaptate special la taliile diferite ale câinilor !i pisicilor, Recovery asigur# hr#nirea animalelor aflate la terapie intensiv# !i în convalescen"#.

4 1

HR%NIREA ANIMALELOR >SPITALIZATE TREBUIE S% FIE O PRIORITATE, F%R% A MAI INVOCA SCUZE CA:

Hr#nirea nu este important#, piciorul fracturat trebuie tratat prioritar.Câinele/pisica este oricum supraponderal/#.Prognosticul este incert.Animalul va incepe s# m#nânce când îi va fi foame (în dou# zile).Nu am timp s# îl hr#nesc din mân# sau prin sond#, hai s# îl hr#nim parenteral...

Favorizeaz# recuperarea

Congresul ECVIMPorto - Portugalia10-12 septembrie 2009

www.ecvim-ca.org

Congresul ESVDBled - Slovenia17-19 septembrie 2009

www.esvd.org

FASAVABangkok - Thailanda3-5 noiembrie 2009

www.fasava2009.com

Despre... Urgen"ele medical-veterinare se de-finesc ca fiind acele situa"ii extreme, f#r# a avea neap#rat o arie disciplinar# bine stabilit#, la care interven"iile de prim aju-tor $i înalt specializate trebuie instituite prompt, bine direc"ionat $i bineîn"eles ne$ov#ielnic. În esen"#, acestea sunt ca-zurile în care, înainte de orice alt# decizie sau procedur# medical#, trebuie evaluat nivelul degrad#rii func"iilor vitale, trebuie prevenit# pr#bu$irea func"ionalit#"ii organelor de interes major, trebuie reinstaurat# percep"ia cognitiv# $i tre-buie reechilibrat# homeostazia umoral#.Exemple... De foarte multe ori suntem tenta"i s# consider#m ca fiind urgen"e doar acei pacien"i care se prezint# la medic cu afec"iuni locomotorii traumatice (frac-turi, disjunc"ii, dezarticul#ri, luxa"ii), in-diferent c# sunt provocate ca urmare a unor accidente rutiere, c#z#turi, loviri sau lupte între animale. E bine de $tiut c# înainte de manevrele chirurgicale ce se impun sunt mai importante stabiliza-rea hidrodinamic# a pacientului, contra-balansarea reac"iilor specifice $ocului $i asigurarea confortului interven"ional $i al pacientului prin terapia durerii. În me-dicina uman# durerea $i analgezia fac obiectul ultimelor studii majore în ceea ce prive$te abordarea pacien"ilor cu politraumatism. Consider c# în medicina veterinar# sunt cu atât mai importante. Mai mult, în cazul fracturilor închise ce nu au alt efect în afar# de impoten"a func"ional#, asigurarea unui interval de timp (de câteva zile) între momentul pro-ducerii $i programarea interven"iei chi-rurgicale este necesar pentru formarea $i delimitarea trombusului în focarul de fractur#. Tot prin remediere chirurgical# $i une-ori poate cu un grad mai mare de urgen"# decât cazurile ortopedice, sunt dilata"ia – torsiunea gastric#, ruptura uterin# sau a vezicii urinare, hemoragiile parenchi-matoase, traumatismele craniene $i ale cutiei toracice, hernia hiatal# etc. Mult mai importane uneori $i mai com-plexe (poate nu la fel de spectaculoase) sunt cazurile ce intereseaz# patologia bolilor interne, infec"ioase, toxicologice $i neuro-endocrine. Un sindrom febril poate face ravagii mult mai mari decât o fractur# helicoidal# humeral# de e-

xemplu, în timp ce coma hiperglicemic# diabetic# sau sindromul hepato-ence-falic pot reprezenta adev#rate pietre de hotar pentru unii speciali$ti. Etiologic analizând îmi pare c#, din punct de vedere disciplinar, sindroamele toxicologice reprezint# într-o majoritate covâr$itoare st#ri de urgen"# $i sunt cu atât mai provocatoare cu cât de multe ori nu $tim nici agentul toxic, nici doza, uneori nici calea de intoxica"ie, iar în u- nele cazuri, de$i se cunoa$te agentul, afl#m c# acesta nu are un antidot. La fel de stimulant pentru procedura interven"iilor de urgen"# este întocmirea diagnosticului diferen"ial, fiind pu$i în fa"a deciziei unei terapii simptomatice sau în fa"a alegerii unui tratament direc"ionat c#tre o etiologie infec"ioas# (viral# sau bacterian#), toxicologic#, endocrin-metabolic#, chirurgical-traumatic# sau topografic#, organic# etc.Idealul... Superlativele interven"iilor de urgen"# le g#sesc, din nefericire, acolo unde, plecând de la sistemul educa"ional pân# la cel practic, se înva"#, se execut#, se repet#, cu mijloace mult superioare nou#, medicina de urgen"#; $i dac# latura educa"ional# nu se cade a fi comentat# aici, din punct de vedere practic succe-sul unor cazuri mai sus men"ionate st# întotdeauna în organizare. În organizarea unei proceduri de urgen"# se deta$eaz# dou# componen-te majore: echipa de interven"ie $i spa"iul în care trebuie s#-$i desf#$oare activi-tatea. Echipa, personalul specializat în cazuri de urgen"#, trebuie s# aib# întot-deauna un lider, un medic preg#tit pen-tru astfel de cazuri $i care se confrunt# permanent cu astfel de situa"ii. Acesta trebuie s# fie persoana ce poart# res-ponsabilitatea întregii echipe, capabil s# ia decizii rapide, ferme, introspectiv $i aplicat. De cealalt# parte, pornind de la recep"ie, tehnicieni, asisten"i $i reziden"i, fiecare membru al echipei trebuie s#-$i cunoasc# cu precizie locul $i ac"iunile în cadrul grupului stabilind o ierarhie $i anu-mite rutine construite în timp. Spa"iul ce deserve$te echipa, f#r# a mai fi nevoie de explicat cât de dotat trebuie s# fie $i cu ce aparatur#, trebuie s# respecte întotdeauna principiul ergonomicit#"ii, adic# s# fie astfel struc-turat încât s# înlesneas# munca echipei

$i rapiditatea ac"iunilor.Acesta este idealul.Mijloace... L#sând la o parte idealurile spre care tindem cu to"ii, e mai pragmatic de pus în aplicare ce ar trebui s# $tim bine decât s# nu intervenim deloc sau uneori în ex-ces. Aici fac referire la faptul c# un or-ganism supus unei agresiuni rapide &i cople$itoare, de oricare natur#, r#spunde de cele mai multe ori prin mecanisme simple, la nivel biochimic, celular-ener-getic $i umoral. Acestea sunt mecanis-mele numite fiziopatologice (disciplin# controversat# dar pe care o consider, al#turi de fiziologie, ca fiind baza unui bun medic internist). Termeni precum CID, pooling, sludge, $oc, acidoz#-alcaloz#, ce ne-au h#ituit pe mul"i dintre noi pe b#ncile facult#"ii, fac parte din sindroamele generale de adaptare (SGA), din mecanismele pato-genice principale $i din reactivitatea patologic# a organismului. Reac"iile osci-lante $i sistemice postagresiune (ROPA $i RSPA) au la baz# principii ferme pe baza c#rora organismul ca sistem r#spunde $i reac"ioneaz#. Cunoscându-le pe aces-tea putem aplica chiar $i cu mijloacele noastre anumite principii ale prcedurii de urgen"#.“Leacul nu-i cu sacul” Necunoa$terea mijloacelor proprii $i a principiilor fiziopatologiei face ca une-ori protocolul terapeutic medicamen-tos aplicat s# se confunde cu Farma-copeea Român# edi"ia a X-a, sau cel pu"in cu o agend# medical# de buzunar. Antivomitive, antiacide, antibiotice, an-tihemoragice (cel pu"in 3), antihistami-nice, antiinflamatorii (atât steroidiene cât $i nesteroidiene), antispastice etc., sunt asociate atât de des $i de mult încât pare c# suntem mai mult “anti-“ decât “pro”.Evaluare. Monitorizare. Reevaluare. Odat# îndep#rtat# situa"ia de urgen"# $i stabilizat hemodinamic, acidobazic $i energetic organismul, se trece la partea a doua a procedurii de urgen"# $i anume terapia intensiv#. Trebuie evaluat în acest punct al interven"iilor statusul general postagresi-une al organismului precum $i eficien"a terapeutic# $i dinamica func"iilor. Evaluarea în timp presupune apoi o monitorizare continu! a func"iilor vitale, a proceselor biochimice $i a constantelor

hematologice, precum $i interven"ia $i ajustarea medicamentoas# conform cu fiecare schimbare. Monitorizarea permanent# ce constat# modific#ri în statusul fiziopa-tologic al organismului trebuie înso"it# de reevalu!ri, interpret#ri $i interven"ii în consecin"#.Paradoxul civiliza!iilor Sunt convins c# în ciuda mijloace-lor precare, rudimentare uneori, de interven"ie $i de instituire a procedurii de urgen"#, de multe ori rezultatele sunt cel pu"in comparabile ca grad de reu$it# cu ceea ce se întâmpl# în societ#"ile cu mult mai avansate, atât tehnologic cât $i opera"ional, în toate domeniile de activitate $i în special în medicina veterinar#. Cel pu"in personal consider c#, dac# avem rezultate bune cu mijloace pu"ine, putem dep#$i acest paradox $i putem avea rezultate excelente printr-o educare continu#, printr-un exerci"iu temeinic $i chiar, de ce nu, putem spera $i la dot#ri $i tehnologie mult mai avansate.

Dr. Ionu! Alexandru Ciuperc", VetCenter Otopeni, email: ionut@vetcenter.ro

Cauza cea mai frecvent# a efuziunii pericardice la câine o reprezint# tumorile pericardice.

Hiponatriemie, hiperpota- siemie $i urin# cu densitate sc#zut#: gândi"i-v# la boala Addison.

Cele dou# semne ale rupturii valvei atrioventriculare vizibile ecocardiografic sunt închiderea incomplet# a cuspizilor mitrali $i persisten"a în timpul sistolei cel pu"in a unuia sau doi în atriul stâng.

La pisici, durata stadiului preclinic al cardiomiopatiei hipertrofice este foarte variabil#.

La câini, durata stadiului preclinic al cardiomiopatiei dilatative este foarte scurt#.

Necroza corne"ilor nazali vizibil# radiografic, cultura citologic#, bacteriologic# $i fungic# pozi-tive indic# diagnosticul de aspergiloz# nazal#.

La câine, paralizia laringian# reprezint# o urgen"# respirato-rie.

În cazul tromboembolismului pulmonar, radiografia toracic# pune în eviden"# efuziunea pleural#, edemul pulmonar sau vasculariza"ia pulmonar# anormal#. Totu$i, aceasta poate ar#ta normal.

Tusea la pisic#: pentru contro-lul pe termen lung al bron$itei cronice gândi"i-v# la corticoste-roizi inhalatori.

“Str#nutul invers” descrie inspira"ia zgomotoas#, cu gura închis#. Cauza poate fi aspergiloza rino-sinusal#. În cazul “str#nutul invers” cronic r#spunsul la steroizi este în gen-eral foarte bun.

În cazul infest#rii cu An-giostrongylus vasorum, poate fi prezent# expectora"ia sangvinolent#, trombocitopenia $i eozinofilia.

Displazia ventricular# dreapt# aritmogen# a boxerului determin# moarte subit#.

La pisici, în cazul efuziunii pleu-rale traheea împins# spre coloana vertebral# este semn pentru cardiomegalie.

La pisici, hipertensiunea arterial# este caracterizat# de orbire brusc#, epistaxis sau murmur cardiac.

Hipertensiunea arterial# pul-monar# poate fi secundar# unei pneumopatii cronice, presiunii venoase pulmonare crescute $i tromboembolismului pulmonar.

Cardiofolies de la Rochelle France, 23-25 Mai 2008.

Hr"nire parenteral" vs. hr"nire enteral"

Folosirea hr#nirii parenterale devine din ce în ce mai frecvent# în tera-pia intensiv# veterinar#. Trebuie uti-lizat un cateter venos central (cele periferice se folosesc limitat), care necesit# condi"ii de asepsie $i în-grijire. Este o metod# costisitoare $i poate induce hiperglicemie (care constituie un factor favorizant pen-tru dezvoltarea infec"iilor). Hr#nirea parenteral# poate fi oprit# atunci când 50% din necesarul nutri"ional este asigurat prin hr#nirea enteral#. Aceast# metod# ar trebui s# fie ul-tima solu"ie întrucât intestinele nu

sunt proiectate pentru a r#mâne f#r# con"inut!

Tractusul gastrointestinal reprezint# o barier# împotriva septicemiei. Migra"ia bacterian# este o compli-ca"ie bine cunoscut# întâlnit# la pacien"ii de la terapie intensiv# care nu consum# nimic per os. Aceasta se întâmpl# atunci când bacteriile de la nivel intestinal produc infec"ii la nivelul altor organe, la distan"#, de obicei fiind afecta"i pulmonii.

Suportul nutri"ional enteral reduce morbiditatea asociat# (septicemic#), ocrote$te enterocitele $i activeaz#

bariera intestinal# $i produc"ia IgA (imunitate local#).

Pentru motilitate intestinal# este necesar balastul, ceea ce înseamn# c# hr#nirea enteral# cu lichide nu este suficient#.

De fapt, sunt foarte pu"ine cazu-rile în care hr#nirea enteral# este contraindicat#. Pacientul trebuie s# fie stabil din puct de vedere car-diovascular deoarece este impe-rios necesar un aflux sanguin bun la nivelul tractusului gastrointestinal. De asemenea, este important# reechi-librarea balan"ei hidro-electrolitice, mai ales dac# animalul a consumat lichid în cantitate prea mare sau insuficient#.

Cefalexinul poate fi administrat o singur! dat! pe zi - aceasta va cre"te complian#a.

Piodermita necesit! administrarea antibioticelor pe termen lung. Deseori se recomand! cefalexin în doz! de 15 pân! la 30 mg per kilogram, de dou! ori pe zi.Totu"i, datorit! duratei tratamentului, pro-prietarii tind s! uite s! administreze tabletele corespunz!tor.S-a efectuat un studiu pe un e"antion de 40 câini cu piodermit! selecta#i aleator.Studiul a comparat efectele administr!rii cefa-lexinului pe cale oral! în doz! unic! de 30-40 mg/kg fa$! de modul clasic de administrare, în doz! de 15-30 mg/kg, de dou! ori pe zi.Nu a existat nici o diferen$! clinic! din punct de vedere statistic a duratei tratamentului (pentru vindecare au fost necesare 28,7 zile).Cinci câini din lotul la care s-a administrat doza unic! pe zi au prezentat semne digestive (vom! "i diaree), care au fost îns! remise în momentul în care indivizii au fost transfera$i în lotul la care s-a administrat doza în dou! prize. Concluzia autoru-lui este c! administrarea la interval de 24h este o op$iune care poate cre"te complian$a.

Toma C – Efficacy and tolerability of once daily cephalexin in canine superficial pyoderma: an open controlled study. Journal of Small Animal Practice. 2008; 49:384-391

Hiperlipidemia secundar! trata-mentului pentru epilepsie la câine

În tratamentul epilepsiei canine se folosesc dese-ori barbituricele. S-a efectuat un studiu care analizeaz! câinii trata$i fie cu fenobarbital fie cu o combina$ie între fenobarbital "i bromur! de po-tasiu. S-a ar!tat c! 33 procente dintre câini au prezentat hiperlipidemie "i 16 procente au prezen-tat cel pu$in un episod de pancreatit!.Autorul recomand! în cazul tratamentului cu bar-biturice al epilepsiei monitorizarea periodic! a nivelului sanguin al lipidelor "i o diet! s!rac! în gr!simi.

Kluger E – Serum triglyceride concentration in dogs with epi-lepsy treated with Phenobarbital or with Phenobarbital and bro-mide. Journal of the American Vet-erinary Medical Association2008; 233:1270-1277.

Chimioterapia pentru tumorile celulelor mastocitare

Mastocitoamele sunt cele mai comune tumori ale pielii la câine.Tratamentul const! în rezec$ie larg!, timpu-rie, urmat! de evaluare histologic!. La golden retrevier, labrador retrevier "i boxer inciden$a este mai mare. S-a folosit Masitinib (per os, 12,5 mg per kilogram pe zi) pentru tratamentul tumorilor

de gradul al II-lea sau al III-lea, acestea devenind tratabile chirurgical sau prelungindu-se notabil via$a animalului.Tratamentul a fost tolerat bine, numai câ$iva indivizi prezentând secundar reac$ii adverse digestive.Acest compus merit! încercat (mai ales în cazul tumorilor primare), cu aten$ion!rile specifice c!tre proprietar referitoare la abordarea unui câine care face chimioterapie.

Hahn KA – Masitinib is safe and effective for the treatment of ca-nine mast cell tumours. Journal of Veterinary Internal Medicine 2008; 22:1301-1309.

Nu uita#i s! cânt!ri#i pacien#ii!

Un studiu recent, publicat de Alex German, a eviden$iat faptul c! medicii veterinari nu cânt!resc periodic animalele. În clinicile din Marea Britanie, animalele sunt cânt!rite o dat! la patru consulta$ii. Având în vedere c! obezitatea este o amenin$are pentru s!n!tate, s! nu o omitem!

German A - How often do vete-rinarians assess the body weight and body condition of dogs? Vet-erinary Record 2008; 163:503-505.

Cunoa"tem scenariul:

O c!$ea în c!lduri a reu"it s! scape sau cineva a uitat o u"! deschis! "i a avut loc o mont! nedorit!.Proprietarul se va prezenta cu împricinata (femela) la medicul veterinar pentru a preveni gesta$ia nedorit!, dar indiferent de doza de estradiol folosit! este foarte probabil! inducerea piometrului.Un studiu referitor la inciden$a piometrului care s-a efectuat în clinicile cu profil general din Marea Britanie a ar!tat c! mai mult de 85 procente dintre cazurile de piometru care au ap!rut în interval de patru luni de la tratament au fost iatrogene.Autorul conchide c! estradiolul trebuie folosit cu pruden$!, de preferat numai dup! ce gesta$ia a fost confirmat! ecografic sau printr-o analiz! seric!. În multe $!ri este disponibil un steroid anti-progestativ de sintez!, aglepristonul (Alizin™), care ar trebui avut în vedere ca op$iune, ca "i ovariohisterectomia.

În orice caz, proprietarul trebuie s! con"tientizeze riscul instal!rii piometrului atunci când solicit! aceste injec$ii!

Whitehead ML – Risk of pyometra in bitches treated for mismating with low dose of oestradiol benzo-ate, Veterinary Record 2008; 162: 746-749.

Metode:Folosirea sondelor pentru hr#nire devine din ce în ce mai r#spândit#, chiar $i în clinicile cu profil general. Sondele na-zoesofagiene sunt u$or de pus $i nu sunt scumpe. În ca-zul majorit#"ii animalelor de companie nu este necesar# anestezia. Sunt indicate pen-tru perioade scurte de timp $i pot fi folosite pentru adminis-trarea de hran# lichid# sau pasat#.

Procedura pentru plasarea celorlalte sonde necesit# anestezie. Acestea sunt op"iuni pentru orice tip de hr#nire artificial# care dureaz# mai mult de o s#pt#mân#. Exist# date în literatur# des-pre hr#nirea artif icial# prin sonde prin esofagostom# sau gastrostom# timp de câteva luni. În acest caz, pro-prietarul poate s# hr#neasc# animalul acas#.

REVISTA PRESEI INTERNA#IONALE >

2 3

Consecin!ele malnutri!iei:

În cazul în care un animal care este supus unei proceduri (sau este r#nit sau bolnav) este hr#nit impropriu, urm#rile pot fi: imunitate deficitar# care conduce la suprainfec"ii, vin-decare întârziat# ("esuturile sunt constituite din proteine), sl#biciune, depresie, tulbur#ri ale metabolismu-lui medicamentelor, toleran"# slab# la tratamente precum chimioterapie sau radioterapie, dar $i la anestezie, caz în care complica"iile sunt mai mari...Ca urmare: hr#nirea deficitar# va cre$te morbiditatea $i mortali-tatea.

Administrarea hranei cât mai curând posibil are sens, pentru a îmbun#t#"i func"ionarea organelor $i imunitatea, pentru a cre$te toleran"a la aneste-zie, tratamente $i diverse proceduri, pentru a reduce inciden"a infec"iilor, pentru a gr#bi vindecarea pl#gilor $i în final pentru a diminua perioada de spitalizare. Medicul va alege o diet# special#, care s# con"in# nutrimente esen"iale precum acizi gra$i Omega 3, antioxidan"i $i aminoacizi specifici (Chan, 2008).

Aprecierea st"rii de malnutri!ie #i cuantificarea nevoilor nutr!ionale:

Anorexia care dureaz# 3 zile sau mai mult reprezint# o indica"ie clar# pentru suport nutr"ional. De fapt, este dificil# stabilirea inter-valului de când animalul este anorexic. Anam-neza furnizat# de proprietar nu este întotdeauna clar# iar manifest#rile digestive cum sunt voma sau diareea vor diminua absorb"ia nutri-mentelor.

Hr"nirea enteral": punerea în practic"CRITERII PENTRU >HR"NIREA ARTICIAL"

(Goy-Thollot 2006)

Criterii subiective

Criterii obiective

Afec"iuni simultane

Malnutri"ie prezent# anterior

Sc#derea masei musculare

Privarea de hran# este probabil s# dureze mai mult de 3 zile

Dificult#"i în procesul de hr#nire

Anorexie/Inapeten"#

Ar trebui s# începe"i timpuriu, dar lent. Protocolul uzual este: 1/3 în prima zi, 2/3 în a doua zi $i 3/3 în a treia zi. Câteodat# este necesar# o combi-nare a metodelor enterale cu cele parenterale, dar obiectivul final este ca animalul s# se hr#neasc# singur. Administrarea hranei cu seringa poate fi util# pentru stimularea apetitului în cazul animalelor de talie mic#. Întrucât astfel nu se pot acoperi nevoile nutri"ionale $i sunt necesare atât timp cât $i personal, aceast# metod# nu ar trebui folosit# timp îndelungat. Poate fi folositoare oferirea hranei proaspete, calde $i palatabile, insistând $i hr#nind animalul cu degetul. Evident c# bunul sim" $i afec"iunea sunt obligatorii.Stimulente pentru apetit trebuie fo-losite numai ini"ial; oricum, acestea sunt ineficiente pe termen lung. Nu trebuie omise nici efectele secun-dare. Acestea includ în general se-dare $i agresivitate (p#zi"i-v# degetele dup# ce a"i administrat injectabil di-azepam unei pisici!); totu$i au fost ra-portate cazuri de insuficien"# hepatic# secundar#. (Doza de diazepam: 0,05 pân# la 0,15 mg/kg IV sau IM).Nu trebuie folosi"i pentru stimularea apetitului corticosteroizii $i megestro-lul acetat.

Com!, în cazul st#rilor de incon$tien"# sau decu-bit lateral, pacientul trebuie pozi"ionat în decubit ven-tral, cu capul $i trunchiul ridicate la 30˚.

Vom! persistent!:este recomandat# favorizarea tranzitului gastric.

Metoclopramid: 0,5 - 1 mg/kg/zi Cisaprid: 0,2 mg/kg/zi

Pancreatit! acut! "i afec#iuni ale mucoa-sei gastrice:hr#nirea prin sond# jejunostomal# este disputat# de unii speciali$ti. Ca alternativ#, un tratament supli-mentar poate fi folositor.

În tratamentul ulcerului esofagian, gastric $i duodenal se poate folosi sucralfat, în doz# de 500 mg/câine <20 kg PO, la interval de 6-8 ore. Câinii de talie mai mare vor primi 1-2 g/animal. Administrarea este preferabil s# se fac# cu o or# înainte de mas#.

RISCUL INSTAL"RII PNEUMONIEI DE ASPIRA#IE ESTE CRESCUT DE ST"RI CUM SUNT: >

Indica!ii pentru hr"nire artificial": sunt numeroase! Stare precar# Cahexie: cancer, insuficien"# cardiac# Animalul nu a mâncat de 3-5 zile Hepatolipidoz# (pisic#) Grip# felin# (caliciviroz# $i ulcera"ii) Boli metabolice: diabet Risc de complica"ii (septicemie, pneumonie

de aspira"ie, peritonit#) Deple"ie proteic#: arsuri, enteropatii cu

deple"ie proteic#, boli renale

Traumatisme (accidente rutiere, traumatisme chirurgicale, metabolice, boli infec"ioase sau neoplasme)

Dar $i... Probleme stomatologice 'oc

PARVO: în zilele noastre hr#nirea timpurie se recomand# în cazul gastroenteritei parvovirotice. Prognos-ticul r#mâne rezervat, dar la câinii hr#ni"i timpuriu se înregistreaz# o rat# de supravie"uire mai bun#

O astfel de cavitate bucal! justific! un tratament, dar ulterior acest câine va avea cu siguran$! nevoie de ajutor

pentru a reîncepe s! m!nânce! © Ph Hennet

Necesarul energetic de repaus

(NER = energia exprimat# în kcal, necesar# pentru procesele vitale de baz#) poate fi calculat#

folosind formula:

Necesarul proteic poate fi de asemenea estimat:

În practic# se poate folosi o hran# cu o re"et# echilibrat#, a$a cum este Recovery.

Necesarul zilnic de ap":50 pân# la 100 ml/kg/zi sau necesarul caloric zilnic exprimat în ml.

Trebuie lua"i în considerare factori externi ca temperatura, umiditatea sau mi$carea. Bineîn"eles c# un animal care

st# în box# nu face mult# mi$care, dar re"ine"i c# stresul $i durerea sunt consumatori de energie.

40 x MC

> 30 %

70 x MC 0.73

20-30 %

Men!ine!i igiena!Cl#ti"i sonda întotdeauna pentru a evita înfundarea: solu"ie salin#, ap#, Coca Cola, suc de ananas, enzime pancreatice.

Tip de sond! Perioad! + -Nazoesofagian# Scurt# < 5 zile Ieftin; u$or de pus (f#r#

anestezie general#)Hran# lichid# sau pasat#; nu este întotdeauna tolerat# bine

Esofagostom# Timp îndelungat

Costuri u$or crescute (anestezie general#); u$or de pus; hran# solid#; hr#nire la domiciliu; toleran"# bun#

A nu se îndep#rta timpuriu (pierderi); celulit#

Gastrostom# Timp îndelungat

U$or de pus (percutanat); hran# cu con"inut caloric mare; bine tolerat#; hr#nire la domiciliu

Procedur# chirurgical#; endoscop; anestezie general#; peritonit#

Jejunostom# Timp îndelungat

By-pass gastric $i pancreatic

Laparatomie (anestezie general#); numai în spital (infuzie continu#); hran# specific# lichid#; risc de peritonit#

Indiferent de tipul de sond# pentru care opta"i (nazoesofagian#, esofagostom#, faringostom#, gastrostom# sau enterostom#), se aplic# urm#toarea regul#:

Plasarea sondei prin gastrostom!

Pe scurt:Suportul nutritiv este extrem de important pentru orice pacient spitalizat. Nu trebuie omis. Pe cât posibil, utiliza"i hr#nirea enteral#!

BIBLIOGRAFIE1.Chan D – The role of nutrients in modulating disease, Journal of Small Animal Practice 2008; 49: 266-271.2.Delaney S, Fascetti A, Elliott D - Critical care nutrition of dogs in Encyclopaedia of Canine Clinical Nutrition 2006, Royal Canin3.Dethioux F, Goy-Thollot I Eds - Selected topics in canine and feline emergency medicine Volume 1, 2007, Royal Canin.4.Goy-Thollot I, Descone-Junot C, Junot S - Urgences, réanimation et soins intensifs, 2006, Les Editions du Point Vétérinaire - France5.King L, Hammond R - Manual of Canine and Feline Emergency and Critical Care, 2005, BSAVA - UK6.Michel KE, Higgins CH - Investigation of the percentage of prescribed enteral nutrition actually delivered to hospitalized companion animals, J Vet Emerg Crit Care 2006; 16(2): S2-S6.7.Remillard RL, Darden DE, Michel KE et al - An investigation of the relationship between caloric intake and outcome in hospitalized dogs, Vet Ther 2001; 2: 301-310.8.Rozanski EA, Rush JE - A color Handbook of Small Animal Emergency and Critical Care Medicine, Manson Publishing - 2007.

Hr"nire parenteral" vs. hr"nire enteral"

Folosirea hr#nirii parenterale devine din ce în ce mai frecvent# în tera-pia intensiv# veterinar#. Trebuie uti-lizat un cateter venos central (cele periferice se folosesc limitat), care necesit# condi"ii de asepsie $i în-grijire. Este o metod# costisitoare $i poate induce hiperglicemie (care constituie un factor favorizant pen-tru dezvoltarea infec"iilor). Hr#nirea parenteral# poate fi oprit# atunci când 50% din necesarul nutri"ional este asigurat prin hr#nirea enteral#. Aceast# metod# ar trebui s# fie ul-tima solu"ie întrucât intestinele nu

sunt proiectate pentru a r#mâne f#r# con"inut!

Tractusul gastrointestinal reprezint# o barier# împotriva septicemiei. Migra"ia bacterian# este o compli-ca"ie bine cunoscut# întâlnit# la pacien"ii de la terapie intensiv# care nu consum# nimic per os. Aceasta se întâmpl# atunci când bacteriile de la nivel intestinal produc infec"ii la nivelul altor organe, la distan"#, de obicei fiind afecta"i pulmonii.

Suportul nutri"ional enteral reduce morbiditatea asociat# (septicemic#), ocrote$te enterocitele $i activeaz#

bariera intestinal# $i produc"ia IgA (imunitate local#).

Pentru motilitate intestinal# este necesar balastul, ceea ce înseamn# c# hr#nirea enteral# cu lichide nu este suficient#.

De fapt, sunt foarte pu"ine cazu-rile în care hr#nirea enteral# este contraindicat#. Pacientul trebuie s# fie stabil din puct de vedere car-diovascular deoarece este impe-rios necesar un aflux sanguin bun la nivelul tractusului gastrointestinal. De asemenea, este important# reechi-librarea balan"ei hidro-electrolitice, mai ales dac# animalul a consumat lichid în cantitate prea mare sau insuficient#.

Cefalexinul poate fi administrat o singur! dat! pe zi - aceasta va cre"te complian#a.

Piodermita necesit! administrarea antibioticelor pe termen lung. Deseori se recomand! cefalexin în doz! de 15 pân! la 30 mg per kilogram, de dou! ori pe zi.Totu"i, datorit! duratei tratamentului, pro-prietarii tind s! uite s! administreze tabletele corespunz!tor.S-a efectuat un studiu pe un e"antion de 40 câini cu piodermit! selecta#i aleator.Studiul a comparat efectele administr!rii cefa-lexinului pe cale oral! în doz! unic! de 30-40 mg/kg fa$! de modul clasic de administrare, în doz! de 15-30 mg/kg, de dou! ori pe zi.Nu a existat nici o diferen$! clinic! din punct de vedere statistic a duratei tratamentului (pentru vindecare au fost necesare 28,7 zile).Cinci câini din lotul la care s-a administrat doza unic! pe zi au prezentat semne digestive (vom! "i diaree), care au fost îns! remise în momentul în care indivizii au fost transfera$i în lotul la care s-a administrat doza în dou! prize. Concluzia autoru-lui este c! administrarea la interval de 24h este o op$iune care poate cre"te complian$a.

Toma C – Efficacy and tolerability of once daily cephalexin in canine superficial pyoderma: an open controlled study. Journal of Small Animal Practice. 2008; 49:384-391

Hiperlipidemia secundar! trata-mentului pentru epilepsie la câine

În tratamentul epilepsiei canine se folosesc dese-ori barbituricele. S-a efectuat un studiu care analizeaz! câinii trata$i fie cu fenobarbital fie cu o combina$ie între fenobarbital "i bromur! de po-tasiu. S-a ar!tat c! 33 procente dintre câini au prezentat hiperlipidemie "i 16 procente au prezen-tat cel pu$in un episod de pancreatit!.Autorul recomand! în cazul tratamentului cu bar-biturice al epilepsiei monitorizarea periodic! a nivelului sanguin al lipidelor "i o diet! s!rac! în gr!simi.

Kluger E – Serum triglyceride concentration in dogs with epi-lepsy treated with Phenobarbital or with Phenobarbital and bro-mide. Journal of the American Vet-erinary Medical Association2008; 233:1270-1277.

Chimioterapia pentru tumorile celulelor mastocitare

Mastocitoamele sunt cele mai comune tumori ale pielii la câine.Tratamentul const! în rezec$ie larg!, timpu-rie, urmat! de evaluare histologic!. La golden retrevier, labrador retrevier "i boxer inciden$a este mai mare. S-a folosit Masitinib (per os, 12,5 mg per kilogram pe zi) pentru tratamentul tumorilor

de gradul al II-lea sau al III-lea, acestea devenind tratabile chirurgical sau prelungindu-se notabil via$a animalului.Tratamentul a fost tolerat bine, numai câ$iva indivizi prezentând secundar reac$ii adverse digestive.Acest compus merit! încercat (mai ales în cazul tumorilor primare), cu aten$ion!rile specifice c!tre proprietar referitoare la abordarea unui câine care face chimioterapie.

Hahn KA – Masitinib is safe and effective for the treatment of ca-nine mast cell tumours. Journal of Veterinary Internal Medicine 2008; 22:1301-1309.

Nu uita#i s! cânt!ri#i pacien#ii!

Un studiu recent, publicat de Alex German, a eviden$iat faptul c! medicii veterinari nu cânt!resc periodic animalele. În clinicile din Marea Britanie, animalele sunt cânt!rite o dat! la patru consulta$ii. Având în vedere c! obezitatea este o amenin$are pentru s!n!tate, s! nu o omitem!

German A - How often do vete-rinarians assess the body weight and body condition of dogs? Vet-erinary Record 2008; 163:503-505.

Cunoa"tem scenariul:

O c!$ea în c!lduri a reu"it s! scape sau cineva a uitat o u"! deschis! "i a avut loc o mont! nedorit!.Proprietarul se va prezenta cu împricinata (femela) la medicul veterinar pentru a preveni gesta$ia nedorit!, dar indiferent de doza de estradiol folosit! este foarte probabil! inducerea piometrului.Un studiu referitor la inciden$a piometrului care s-a efectuat în clinicile cu profil general din Marea Britanie a ar!tat c! mai mult de 85 procente dintre cazurile de piometru care au ap!rut în interval de patru luni de la tratament au fost iatrogene.Autorul conchide c! estradiolul trebuie folosit cu pruden$!, de preferat numai dup! ce gesta$ia a fost confirmat! ecografic sau printr-o analiz! seric!. În multe $!ri este disponibil un steroid anti-progestativ de sintez!, aglepristonul (Alizin™), care ar trebui avut în vedere ca op$iune, ca "i ovariohisterectomia.

În orice caz, proprietarul trebuie s! con"tientizeze riscul instal!rii piometrului atunci când solicit! aceste injec$ii!

Whitehead ML – Risk of pyometra in bitches treated for mismating with low dose of oestradiol benzo-ate, Veterinary Record 2008; 162: 746-749.

Metode:Folosirea sondelor pentru hr#nire devine din ce în ce mai r#spândit#, chiar $i în clinicile cu profil general. Sondele na-zoesofagiene sunt u$or de pus $i nu sunt scumpe. În ca-zul majorit#"ii animalelor de companie nu este necesar# anestezia. Sunt indicate pen-tru perioade scurte de timp $i pot fi folosite pentru adminis-trarea de hran# lichid# sau pasat#.

Procedura pentru plasarea celorlalte sonde necesit# anestezie. Acestea sunt op"iuni pentru orice tip de hr#nire artificial# care dureaz# mai mult de o s#pt#mân#. Exist# date în literatur# des-pre hr#nirea artif icial# prin sonde prin esofagostom# sau gastrostom# timp de câteva luni. În acest caz, pro-prietarul poate s# hr#neasc# animalul acas#.

REVISTA PRESEI INTERNA#IONALE >

2 3

Consecin!ele malnutri!iei:

În cazul în care un animal care este supus unei proceduri (sau este r#nit sau bolnav) este hr#nit impropriu, urm#rile pot fi: imunitate deficitar# care conduce la suprainfec"ii, vin-decare întârziat# ("esuturile sunt constituite din proteine), sl#biciune, depresie, tulbur#ri ale metabolismu-lui medicamentelor, toleran"# slab# la tratamente precum chimioterapie sau radioterapie, dar $i la anestezie, caz în care complica"iile sunt mai mari...Ca urmare: hr#nirea deficitar# va cre$te morbiditatea $i mortali-tatea.

Administrarea hranei cât mai curând posibil are sens, pentru a îmbun#t#"i func"ionarea organelor $i imunitatea, pentru a cre$te toleran"a la aneste-zie, tratamente $i diverse proceduri, pentru a reduce inciden"a infec"iilor, pentru a gr#bi vindecarea pl#gilor $i în final pentru a diminua perioada de spitalizare. Medicul va alege o diet# special#, care s# con"in# nutrimente esen"iale precum acizi gra$i Omega 3, antioxidan"i $i aminoacizi specifici (Chan, 2008).

Aprecierea st"rii de malnutri!ie #i cuantificarea nevoilor nutr!ionale:

Anorexia care dureaz# 3 zile sau mai mult reprezint# o indica"ie clar# pentru suport nutr"ional. De fapt, este dificil# stabilirea inter-valului de când animalul este anorexic. Anam-neza furnizat# de proprietar nu este întotdeauna clar# iar manifest#rile digestive cum sunt voma sau diareea vor diminua absorb"ia nutri-mentelor.

Hr"nirea enteral": punerea în practic"CRITERII PENTRU >HR"NIREA ARTICIAL"

(Goy-Thollot 2006)

Criterii subiective

Criterii obiective

Afec"iuni simultane

Malnutri"ie prezent# anterior

Sc#derea masei musculare

Privarea de hran# este probabil s# dureze mai mult de 3 zile

Dificult#"i în procesul de hr#nire

Anorexie/Inapeten"#

Ar trebui s# începe"i timpuriu, dar lent. Protocolul uzual este: 1/3 în prima zi, 2/3 în a doua zi $i 3/3 în a treia zi. Câteodat# este necesar# o combi-nare a metodelor enterale cu cele parenterale, dar obiectivul final este ca animalul s# se hr#neasc# singur. Administrarea hranei cu seringa poate fi util# pentru stimularea apetitului în cazul animalelor de talie mic#. Întrucât astfel nu se pot acoperi nevoile nutri"ionale $i sunt necesare atât timp cât $i personal, aceast# metod# nu ar trebui folosit# timp îndelungat. Poate fi folositoare oferirea hranei proaspete, calde $i palatabile, insistând $i hr#nind animalul cu degetul. Evident c# bunul sim" $i afec"iunea sunt obligatorii.Stimulente pentru apetit trebuie fo-losite numai ini"ial; oricum, acestea sunt ineficiente pe termen lung. Nu trebuie omise nici efectele secun-dare. Acestea includ în general se-dare $i agresivitate (p#zi"i-v# degetele dup# ce a"i administrat injectabil di-azepam unei pisici!); totu$i au fost ra-portate cazuri de insuficien"# hepatic# secundar#. (Doza de diazepam: 0,05 pân# la 0,15 mg/kg IV sau IM).Nu trebuie folosi"i pentru stimularea apetitului corticosteroizii $i megestro-lul acetat.

Com!, în cazul st#rilor de incon$tien"# sau decu-bit lateral, pacientul trebuie pozi"ionat în decubit ven-tral, cu capul $i trunchiul ridicate la 30˚.

Vom! persistent!:este recomandat# favorizarea tranzitului gastric.

Metoclopramid: 0,5 - 1 mg/kg/zi Cisaprid: 0,2 mg/kg/zi

Pancreatit! acut! "i afec#iuni ale mucoa-sei gastrice:hr#nirea prin sond# jejunostomal# este disputat# de unii speciali$ti. Ca alternativ#, un tratament supli-mentar poate fi folositor.

În tratamentul ulcerului esofagian, gastric $i duodenal se poate folosi sucralfat, în doz# de 500 mg/câine <20 kg PO, la interval de 6-8 ore. Câinii de talie mai mare vor primi 1-2 g/animal. Administrarea este preferabil s# se fac# cu o or# înainte de mas#.

RISCUL INSTAL"RII PNEUMONIEI DE ASPIRA#IE ESTE CRESCUT DE ST"RI CUM SUNT: >

Indica!ii pentru hr"nire artificial": sunt numeroase! Stare precar# Cahexie: cancer, insuficien"# cardiac# Animalul nu a mâncat de 3-5 zile Hepatolipidoz# (pisic#) Grip# felin# (caliciviroz# $i ulcera"ii) Boli metabolice: diabet Risc de complica"ii (septicemie, pneumonie

de aspira"ie, peritonit#) Deple"ie proteic#: arsuri, enteropatii cu

deple"ie proteic#, boli renale

Traumatisme (accidente rutiere, traumatisme chirurgicale, metabolice, boli infec"ioase sau neoplasme)

Dar $i... Probleme stomatologice 'oc

PARVO: în zilele noastre hr#nirea timpurie se recomand# în cazul gastroenteritei parvovirotice. Prognos-ticul r#mâne rezervat, dar la câinii hr#ni"i timpuriu se înregistreaz# o rat# de supravie"uire mai bun#

O astfel de cavitate bucal! justific! un tratament, dar ulterior acest câine va avea cu siguran$! nevoie de ajutor

pentru a reîncepe s! m!nânce! © Ph Hennet

Necesarul energetic de repaus

(NER = energia exprimat# în kcal, necesar# pentru procesele vitale de baz#) poate fi calculat#

folosind formula:

Necesarul proteic poate fi de asemenea estimat:

În practic# se poate folosi o hran# cu o re"et# echilibrat#, a$a cum este Recovery.

Necesarul zilnic de ap":50 pân# la 100 ml/kg/zi sau necesarul caloric zilnic exprimat în ml.

Trebuie lua"i în considerare factori externi ca temperatura, umiditatea sau mi$carea. Bineîn"eles c# un animal care

st# în box# nu face mult# mi$care, dar re"ine"i c# stresul $i durerea sunt consumatori de energie.

40 x MC

> 30 %

70 x MC 0.73

20-30 %

Men!ine!i igiena!Cl#ti"i sonda întotdeauna pentru a evita înfundarea: solu"ie salin#, ap#, Coca Cola, suc de ananas, enzime pancreatice.

Tip de sond! Perioad! + -Nazoesofagian# Scurt# < 5 zile Ieftin; u$or de pus (f#r#

anestezie general#)Hran# lichid# sau pasat#; nu este întotdeauna tolerat# bine

Esofagostom# Timp îndelungat

Costuri u$or crescute (anestezie general#); u$or de pus; hran# solid#; hr#nire la domiciliu; toleran"# bun#

A nu se îndep#rta timpuriu (pierderi); celulit#

Gastrostom# Timp îndelungat

U$or de pus (percutanat); hran# cu con"inut caloric mare; bine tolerat#; hr#nire la domiciliu

Procedur# chirurgical#; endoscop; anestezie general#; peritonit#

Jejunostom# Timp îndelungat

By-pass gastric $i pancreatic

Laparatomie (anestezie general#); numai în spital (infuzie continu#); hran# specific# lichid#; risc de peritonit#

Indiferent de tipul de sond# pentru care opta"i (nazoesofagian#, esofagostom#, faringostom#, gastrostom# sau enterostom#), se aplic# urm#toarea regul#:

Plasarea sondei prin gastrostom!

Pe scurt:Suportul nutritiv este extrem de important pentru orice pacient spitalizat. Nu trebuie omis. Pe cât posibil, utiliza"i hr#nirea enteral#!

BIBLIOGRAFIE1.Chan D – The role of nutrients in modulating disease, Journal of Small Animal Practice 2008; 49: 266-271.2.Delaney S, Fascetti A, Elliott D - Critical care nutrition of dogs in Encyclopaedia of Canine Clinical Nutrition 2006, Royal Canin3.Dethioux F, Goy-Thollot I Eds - Selected topics in canine and feline emergency medicine Volume 1, 2007, Royal Canin.4.Goy-Thollot I, Descone-Junot C, Junot S - Urgences, réanimation et soins intensifs, 2006, Les Editions du Point Vétérinaire - France5.King L, Hammond R - Manual of Canine and Feline Emergency and Critical Care, 2005, BSAVA - UK6.Michel KE, Higgins CH - Investigation of the percentage of prescribed enteral nutrition actually delivered to hospitalized companion animals, J Vet Emerg Crit Care 2006; 16(2): S2-S6.7.Remillard RL, Darden DE, Michel KE et al - An investigation of the relationship between caloric intake and outcome in hospitalized dogs, Vet Ther 2001; 2: 301-310.8.Rozanski EA, Rush JE - A color Handbook of Small Animal Emergency and Critical Care Medicine, Manson Publishing - 2007.

Editorial

Mâncare? Adica voi vorbi!i despre

mâncare în timp ce eu salvez vie"i?

Conduc un spital veterinar, nu un restaurant!Cu toate acestea, a!a cum !ti"i, hr#nirea joac# un rol cheie în terapia intensiv# !i neglijarea acesteia poate avea consecin"e dramatice.În terapia intensiv# uman#, migra"ia baterian# este o consecin"# de temut a priv#rii de hran#.Intestinele sunt proiectate s# digere hrana !i ulterior s# rea-lizeze absorb"ia nutrimentelor necesare pentru imunitate !i vindecare.În medicina veterinar# avem tendin"a de a omite acest as-pect.Sunt necesare timp !i personal !i este, f#r# îndoial#, mult mai pu"in impun#tor comparativ cu o opera"ie dificil# sau cu o procedur# riscant# de resusci-tare.Oricum, hr#nirea va îmbun#t#"i rezultatul !i va gr#bi vindecarea.Desigur, dac# gastronomia o considera"i a fi important#, nimic nu v# opre!te s# le servi"i pacien"ilor de la terapie intensiv# o hran# palatabil# !i de calitate.

Dr. Fabienne Dethioux, MRCVS

Spitalizare = Malnutri!ie Malnutri"ia reprezint# hr#nirea im-proprie, fiind cauzat# de hran# disponibil# în cantitate insuficient#, consum limitat al alimentelor nece-sare sau imposibilitate de a valorifica hrana (Dic"ionarul “The New Oxford Dictionary of English”).

În cazul spitaliz#rii unui câine sau a unei pisici, indiferent de perioada de timp, este probabil s# apar# un oarecare grad de malnutri"ie. Chiar $i perioadele scurte, pentru proce-duri de rutin# (cum ar fi sterilizarea), vor avea impact nutri"ional.

Înfometarea nu are consecin"e dra-matice asupra unui animal s#n#tos. Lipsa hranei determin# r#spuns fizio-logic: senza"ia de foame. Obiectivul este conservarea proteinelor endo-gene, iar lucrurile vor reveni la normal atunci când hrana va fi disponibil#. În lipsa hranei glicogenul se scindeaz# pentru a se men"ine nivelul glicemiei (exist# rezerve pentru aproximativ 24 ore). Dup# 24 ore de înfometare, glucoza se va sintetiza din compu$i precum lactat, glicerol $i unii amino-acizi (neoglucogenez#).

Situa"ia difer# oarecum în cazul ani-malelor grav bolnave sau chiar a celor din canise. Deficitul caloric nu pune via"a în pericol, îns# deple"ia de

aminoacizi va avea consecin"e grave. Traumatismul (provocat de accident sau interven"ie chirurgical#), bolile, infec"iile $i stresul provocat de spi-talizare vor determina reac"ii diferite.

Astfel, înfometarea unui animal s#n#tos nu poate fi luat# ca model în cazul unuia suferind. Eliberarea mediatorilor (glucocorticoizi, cate-colamine, citokine $i hormoni) va de-termina deple"ie de aminoacizi.

Aminoacizii sunt elemente constitu-tive ale proteinelor. Proteinele sunt indispensabile vie"ii $i mecanismelor de ap#rare prin producerea imuno-globulinelor, a factorilor de coagulare $i a proteinelor de faz# acut#.

Alimenta"ia în terapia intensiv#...... Atunci când hrana ajut" la salvarea vie!ilor.

Alergiile alimentare:adio prurit!

Se spune c# pacientului trebuie s# i se înceteze administrarea hranei cu 24 ore înainte de orice anestezie. Îns# astfel animalul va ajunge în sala de opera"ie cu rezerva de glicogen deja consumat#.

Animalele spitalizate se hr#nesc impropiu, chiar $i în cazul în care sunt internate într-o clinic# unde se calculeaz# necesarul nutri"ional ( Re-millard si colab., 2001 - Michel, 2006).

Mai mult, în cazul urgen"elor nu se mai "ine seama de hr#nire. Urgen"ele medicale sau chirurgicale sunt con-siderate a fi cele mai importante. În plus, hr#nirea animalelor spitalizate necesit# timp $i personal.

Calitatea de membru al BSAVA

Asocia"ia britanic# a medicilor ve-terinari pentru animale de companie (BSAVA) organizeaz# în fiecare an congresul pe tema animalelor de companie, devenit pe plan mon-dial cel mai important congres pe aceast# tem#.

Congresul se "ine în Birmigham în luna aprilie, având un num#r de peste 8000 de medici $i asistente participan"i. BSAVA organizeaz# programe de formare continu#, pe lâng# c#r"ile publicate $i ziarul ve-terinar, The Journal of Small Animal Practice.

În calitate de membru al BSAVA beneficia"i de reducerea taxei pen-tru congres sau cursuri de formare profesional# continu#. Oricum, mai sunt $i alte avantaje: posibilitate de accesare a rezumatelor lucr#rilor de la congres, desc#rcarea $i as-cultarea înregistr#rilor MP3 ale prezent#rilor. Journal of Small Ani-mal Practice $i Small Animal For-mulary se pot accesa online. În-cepând cu anul 2009, membrii de peste hotare beneficiaz# de o tax# special# (£ 95.00). Astfel, ceea ce este indispensabil devine accesibil pentru mul"i dintre noi.

www.bsava.com

n°4

Managementul pruritului la câine a fost dintotdeauna un puzzle.Ca urmare a etiologiei complexe !i variate sunt necesare mai multe tipuri de diete. Noile diete Royal Canin Hypoallergenic simplific" situa#ia, fiind cea mai bun" alegere pentru pacien#i.

Agenda >evenimentelor viitoare

PROCEDURA DE URGEN!" >

NOUT"#I >

sfaturi utile în cardiologie...prezentate în Fran"a

VETS TODAY - BP 4 - 650 avenue de la Petite Camargue - 30470 Aimargues - Francewww.royal-canin.com - Telephone: + 33 4 66 73 03 00 - Fax: + 33 4 66 73 06 04 - Email: vetstoday@royal-canin.org

Editor: Dr. Fabienne Dethioux, MRCVS - Deputy editors: Dr. Marianne De Vries (BVSc Hons) & Dr. Michelle Coles BVSc BSc (Hons)Tip#rit de Royal Canin România,Traducerea $i adaptarea în limba român#: Dr. Alexandra Manasia

Gra"ie texturii unice !i celor dou# formate adaptate special la taliile diferite ale câinilor !i pisicilor, Recovery asigur# hr#nirea animalelor aflate la terapie intensiv# !i în convalescen"#.

4 1

HR%NIREA ANIMALELOR >SPITALIZATE TREBUIE S% FIE O PRIORITATE, F%R% A MAI INVOCA SCUZE CA:

Hr#nirea nu este important#, piciorul fracturat trebuie tratat prioritar.Câinele/pisica este oricum supraponderal/#.Prognosticul este incert.Animalul va incepe s# m#nânce când îi va fi foame (în dou# zile).Nu am timp s# îl hr#nesc din mân# sau prin sond#, hai s# îl hr#nim parenteral...

Favorizeaz# recuperarea

Congresul ECVIMPorto - Portugalia10-12 septembrie 2009

www.ecvim-ca.org

Congresul ESVDBled - Slovenia17-19 septembrie 2009

www.esvd.org

FASAVABangkok - Thailanda3-5 noiembrie 2009

www.fasava2009.com

Despre... Urgen"ele medical-veterinare se de-finesc ca fiind acele situa"ii extreme, f#r# a avea neap#rat o arie disciplinar# bine stabilit#, la care interven"iile de prim aju-tor $i înalt specializate trebuie instituite prompt, bine direc"ionat $i bineîn"eles ne$ov#ielnic. În esen"#, acestea sunt ca-zurile în care, înainte de orice alt# decizie sau procedur# medical#, trebuie evaluat nivelul degrad#rii func"iilor vitale, trebuie prevenit# pr#bu$irea func"ionalit#"ii organelor de interes major, trebuie reinstaurat# percep"ia cognitiv# $i tre-buie reechilibrat# homeostazia umoral#.Exemple... De foarte multe ori suntem tenta"i s# consider#m ca fiind urgen"e doar acei pacien"i care se prezint# la medic cu afec"iuni locomotorii traumatice (frac-turi, disjunc"ii, dezarticul#ri, luxa"ii), in-diferent c# sunt provocate ca urmare a unor accidente rutiere, c#z#turi, loviri sau lupte între animale. E bine de $tiut c# înainte de manevrele chirurgicale ce se impun sunt mai importante stabiliza-rea hidrodinamic# a pacientului, contra-balansarea reac"iilor specifice $ocului $i asigurarea confortului interven"ional $i al pacientului prin terapia durerii. În me-dicina uman# durerea $i analgezia fac obiectul ultimelor studii majore în ceea ce prive$te abordarea pacien"ilor cu politraumatism. Consider c# în medicina veterinar# sunt cu atât mai importante. Mai mult, în cazul fracturilor închise ce nu au alt efect în afar# de impoten"a func"ional#, asigurarea unui interval de timp (de câteva zile) între momentul pro-ducerii $i programarea interven"iei chi-rurgicale este necesar pentru formarea $i delimitarea trombusului în focarul de fractur#. Tot prin remediere chirurgical# $i une-ori poate cu un grad mai mare de urgen"# decât cazurile ortopedice, sunt dilata"ia – torsiunea gastric#, ruptura uterin# sau a vezicii urinare, hemoragiile parenchi-matoase, traumatismele craniene $i ale cutiei toracice, hernia hiatal# etc. Mult mai importane uneori $i mai com-plexe (poate nu la fel de spectaculoase) sunt cazurile ce intereseaz# patologia bolilor interne, infec"ioase, toxicologice $i neuro-endocrine. Un sindrom febril poate face ravagii mult mai mari decât o fractur# helicoidal# humeral# de e-

xemplu, în timp ce coma hiperglicemic# diabetic# sau sindromul hepato-ence-falic pot reprezenta adev#rate pietre de hotar pentru unii speciali$ti. Etiologic analizând îmi pare c#, din punct de vedere disciplinar, sindroamele toxicologice reprezint# într-o majoritate covâr$itoare st#ri de urgen"# $i sunt cu atât mai provocatoare cu cât de multe ori nu $tim nici agentul toxic, nici doza, uneori nici calea de intoxica"ie, iar în u- nele cazuri, de$i se cunoa$te agentul, afl#m c# acesta nu are un antidot. La fel de stimulant pentru procedura interven"iilor de urgen"# este întocmirea diagnosticului diferen"ial, fiind pu$i în fa"a deciziei unei terapii simptomatice sau în fa"a alegerii unui tratament direc"ionat c#tre o etiologie infec"ioas# (viral# sau bacterian#), toxicologic#, endocrin-metabolic#, chirurgical-traumatic# sau topografic#, organic# etc.Idealul... Superlativele interven"iilor de urgen"# le g#sesc, din nefericire, acolo unde, plecând de la sistemul educa"ional pân# la cel practic, se înva"#, se execut#, se repet#, cu mijloace mult superioare nou#, medicina de urgen"#; $i dac# latura educa"ional# nu se cade a fi comentat# aici, din punct de vedere practic succe-sul unor cazuri mai sus men"ionate st# întotdeauna în organizare. În organizarea unei proceduri de urgen"# se deta$eaz# dou# componen-te majore: echipa de interven"ie $i spa"iul în care trebuie s#-$i desf#$oare activi-tatea. Echipa, personalul specializat în cazuri de urgen"#, trebuie s# aib# întot-deauna un lider, un medic preg#tit pen-tru astfel de cazuri $i care se confrunt# permanent cu astfel de situa"ii. Acesta trebuie s# fie persoana ce poart# res-ponsabilitatea întregii echipe, capabil s# ia decizii rapide, ferme, introspectiv $i aplicat. De cealalt# parte, pornind de la recep"ie, tehnicieni, asisten"i $i reziden"i, fiecare membru al echipei trebuie s#-$i cunoasc# cu precizie locul $i ac"iunile în cadrul grupului stabilind o ierarhie $i anu-mite rutine construite în timp. Spa"iul ce deserve$te echipa, f#r# a mai fi nevoie de explicat cât de dotat trebuie s# fie $i cu ce aparatur#, trebuie s# respecte întotdeauna principiul ergonomicit#"ii, adic# s# fie astfel struc-turat încât s# înlesneas# munca echipei

$i rapiditatea ac"iunilor.Acesta este idealul.Mijloace... L#sând la o parte idealurile spre care tindem cu to"ii, e mai pragmatic de pus în aplicare ce ar trebui s# $tim bine decât s# nu intervenim deloc sau uneori în ex-ces. Aici fac referire la faptul c# un or-ganism supus unei agresiuni rapide &i cople$itoare, de oricare natur#, r#spunde de cele mai multe ori prin mecanisme simple, la nivel biochimic, celular-ener-getic $i umoral. Acestea sunt mecanis-mele numite fiziopatologice (disciplin# controversat# dar pe care o consider, al#turi de fiziologie, ca fiind baza unui bun medic internist). Termeni precum CID, pooling, sludge, $oc, acidoz#-alcaloz#, ce ne-au h#ituit pe mul"i dintre noi pe b#ncile facult#"ii, fac parte din sindroamele generale de adaptare (SGA), din mecanismele pato-genice principale $i din reactivitatea patologic# a organismului. Reac"iile osci-lante $i sistemice postagresiune (ROPA $i RSPA) au la baz# principii ferme pe baza c#rora organismul ca sistem r#spunde $i reac"ioneaz#. Cunoscându-le pe aces-tea putem aplica chiar $i cu mijloacele noastre anumite principii ale prcedurii de urgen"#.“Leacul nu-i cu sacul” Necunoa$terea mijloacelor proprii $i a principiilor fiziopatologiei face ca une-ori protocolul terapeutic medicamen-tos aplicat s# se confunde cu Farma-copeea Român# edi"ia a X-a, sau cel pu"in cu o agend# medical# de buzunar. Antivomitive, antiacide, antibiotice, an-tihemoragice (cel pu"in 3), antihistami-nice, antiinflamatorii (atât steroidiene cât $i nesteroidiene), antispastice etc., sunt asociate atât de des $i de mult încât pare c# suntem mai mult “anti-“ decât “pro”.Evaluare. Monitorizare. Reevaluare. Odat# îndep#rtat# situa"ia de urgen"# $i stabilizat hemodinamic, acidobazic $i energetic organismul, se trece la partea a doua a procedurii de urgen"# $i anume terapia intensiv#. Trebuie evaluat în acest punct al interven"iilor statusul general postagresi-une al organismului precum $i eficien"a terapeutic# $i dinamica func"iilor. Evaluarea în timp presupune apoi o monitorizare continu! a func"iilor vitale, a proceselor biochimice $i a constantelor

hematologice, precum $i interven"ia $i ajustarea medicamentoas# conform cu fiecare schimbare. Monitorizarea permanent# ce constat# modific#ri în statusul fiziopa-tologic al organismului trebuie înso"it# de reevalu!ri, interpret#ri $i interven"ii în consecin"#.Paradoxul civiliza!iilor Sunt convins c# în ciuda mijloace-lor precare, rudimentare uneori, de interven"ie $i de instituire a procedurii de urgen"#, de multe ori rezultatele sunt cel pu"in comparabile ca grad de reu$it# cu ceea ce se întâmpl# în societ#"ile cu mult mai avansate, atât tehnologic cât $i opera"ional, în toate domeniile de activitate $i în special în medicina veterinar#. Cel pu"in personal consider c#, dac# avem rezultate bune cu mijloace pu"ine, putem dep#$i acest paradox $i putem avea rezultate excelente printr-o educare continu#, printr-un exerci"iu temeinic $i chiar, de ce nu, putem spera $i la dot#ri $i tehnologie mult mai avansate.

Dr. Ionu! Alexandru Ciuperc", VetCenter Otopeni, email: ionut@vetcenter.ro

Cauza cea mai frecvent# a efuziunii pericardice la câine o reprezint# tumorile pericardice.

Hiponatriemie, hiperpota- siemie $i urin# cu densitate sc#zut#: gândi"i-v# la boala Addison.

Cele dou# semne ale rupturii valvei atrioventriculare vizibile ecocardiografic sunt închiderea incomplet# a cuspizilor mitrali $i persisten"a în timpul sistolei cel pu"in a unuia sau doi în atriul stâng.

La pisici, durata stadiului preclinic al cardiomiopatiei hipertrofice este foarte variabil#.

La câini, durata stadiului preclinic al cardiomiopatiei dilatative este foarte scurt#.

Necroza corne"ilor nazali vizibil# radiografic, cultura citologic#, bacteriologic# $i fungic# pozi-tive indic# diagnosticul de aspergiloz# nazal#.

La câine, paralizia laringian# reprezint# o urgen"# respirato-rie.

În cazul tromboembolismului pulmonar, radiografia toracic# pune în eviden"# efuziunea pleural#, edemul pulmonar sau vasculariza"ia pulmonar# anormal#. Totu$i, aceasta poate ar#ta normal.

Tusea la pisic#: pentru contro-lul pe termen lung al bron$itei cronice gândi"i-v# la corticoste-roizi inhalatori.

“Str#nutul invers” descrie inspira"ia zgomotoas#, cu gura închis#. Cauza poate fi aspergiloza rino-sinusal#. În cazul “str#nutul invers” cronic r#spunsul la steroizi este în gen-eral foarte bun.

În cazul infest#rii cu An-giostrongylus vasorum, poate fi prezent# expectora"ia sangvinolent#, trombocitopenia $i eozinofilia.

Displazia ventricular# dreapt# aritmogen# a boxerului determin# moarte subit#.

La pisici, în cazul efuziunii pleu-rale traheea împins# spre coloana vertebral# este semn pentru cardiomegalie.

La pisici, hipertensiunea arterial# este caracterizat# de orbire brusc#, epistaxis sau murmur cardiac.

Hipertensiunea arterial# pul-monar# poate fi secundar# unei pneumopatii cronice, presiunii venoase pulmonare crescute $i tromboembolismului pulmonar.

Cardiofolies de la Rochelle France, 23-25 Mai 2008.