Veghea si somnul

3
Veghea si somnul In reglarea alternantei dintre veghe si somn un rol esential il detine sistemul reticular activator ascendent (SRAA), constituit din formatiuni reticulate ale trunchiului cerebral. Substanta reticulata primeste aferente senzitive din maduva spinarii, cerebel si cortex. Ea trimite aferente ascendente spre talamus, de unde se proiecteaza apoi difuz pe scoarta, si eferente descendente polisinaptice spre maduva spinarii. Veghea reprezinta starea functionala cerebrala determinata de cresterea tonusului sistemului reticulat activator descendent, concomitent cu orientarea constiintei spre o anumita activitate. Veghea incepe odata cu stabilirea contactului constient cu mediul inconjurator sau cu gandurile proprii si se termina cand acest contact inceteaza. Somnul se defineste ca o pierdere naturala periodica si reversibila, mai mult sau mai putin completa, a relatiilor senzitivo-motorii cu mediul exterior. Ritmul somn-veghe coincide la om cu ciclul noapte-zi, de aceea se numeste ritm circadian sau nictemeral . in timpul somnului se produc: modificari vegetative (scaderea frecventei vegetative, a debitului ventilator, a debitului cardiac, a tensiunii arteriale, a activitatilor digestive si excretorii), modificari somatice (scaderea tonusului muscular si incetarea activitatii locomotorii) si modificari electrice. Somnul se produce prin mecanisme pasive si active. Somnul pasiv se datoreaza oboselii neuronilor care mentin starea de veghe. Somnul activ se datoreaza unor centri care induc starea de somn prin inhibarea SRAA, prin actiunea unor sisteme subcorticale inhibitorii si prin secretia unor mediatori chimici. Somnul este influentat de existenta unor conditii propice de ambianta (liniste, intuneric, pozitia culcat, inchiderea ochilor). Starea de somn nu este omogena. in timpul somnului se produc faze ciclice de activitate neuronala - somnul paradoxal sau profund, caracterizat prin miscari rapide ale globilor oculari si aparitia viselor, si somnul lent, caracterizat prin miscari oculare lente si sforait. Visele atesta faptul ca somnul nu este o stare total lipsita de constienta, precum narcoza sau

Transcript of Veghea si somnul

Page 1: Veghea si somnul

Veghea si somnul

In reglarea alternantei dintre veghe si somn un rol esential il detine sistemul reticular activator ascendent (SRAA), constituit din formatiuni reticulate ale trunchiului cerebral. Substanta reticulata primeste aferente senzitive din maduva spinarii, cerebel si cortex. Ea trimite aferente ascendente spre talamus, de unde se proiecteaza apoi difuz pe scoarta, si eferente descendente polisinaptice spre maduva spinarii.   Veghea reprezinta starea functionala cerebrala determinata de cresterea tonusului sistemului reticulat activator descendent, concomitent cu orientarea constiintei spre o anumita activitate. Veghea incepe odata cu stabilirea contactului constient cu mediul inconjurator sau cu gandurile proprii si se termina cand acest contact inceteaza. Somnul se defineste ca o pierdere naturala periodica si reversibila, mai mult sau mai putin completa, a relatiilor senzitivo-motorii cu mediul exterior.

Ritmul somn-veghe coincide la om cu ciclul noapte-zi, de aceea se numeste ritm circadian sau nictemeral. in timpul somnului se produc: modificari vegetative (scaderea frecventei vegetative, a debitului ventilator, a debitului cardiac, a tensiunii arteriale, a activitatilor digestive si excretorii), modificari somatice (scaderea tonusului muscular si incetarea activitatii locomotorii) si modificari electrice.

Somnul se produce prin mecanisme pasive si active. Somnul pasiv se datoreaza oboselii neuronilor care mentin starea de veghe. Somnul activ se datoreaza unor centri care induc starea de somn prin inhibarea SRAA, prin actiunea unor sisteme subcorticale inhibitorii si prin secretia unor mediatori chimici. Somnul este influentat de existenta unor conditii propice de ambianta (liniste, intuneric, pozitia culcat, inchiderea ochilor).

Starea de somn nu este omogena. in timpul somnului se produc faze ciclice de activitate neuronala - somnul paradoxal sau profund, caracterizat prin miscari rapide ale globilor oculari si aparitia viselor, si somnul lent, caracterizat prin miscari oculare lente si sforait. Visele atesta faptul ca somnul nu este o stare total lipsita de constienta, precum narcoza sau coma. Somnul este necesar pentru refacerea unor structuri nervoase, care intretin starea de veghe.   Dereglările de Ritm Circadian ale Somnului sunt o categorie de dereglări ale somnului ce afectează sincronizarea sau punctualitatea acestuia. Persoanele ce au această dereglare de ritm sunt incapabile să adoarmă sau să se trezească la orele de program normale pentru muncă, şcoală sau alte nevoi sociale. În general, sunt capabili să doarmă necesarul zilnic, atât timp cât îl pot obţine în intervalul preferat de ei. În caz că nu suferă de o altă dereglare, somnul lor are o consistenţă şi calitate bună, normală.Oamenii au ritmuri biologice, numite şi ritmuri circadiene, care sunt controlate de un ceas biologic şi funcţionează pe perioada unei zile complete. Datorită ceasului circadian, somnolenţa nu creşte continuu pe măsură ce timpul trece. În schimb, nevoia de somn urmează un ciclu şi corpul este gata de somn sau de trezire în diferite momente ale zilei.

Tipuri de dereglări de ritm circadianAcestea sunt:

Dereglarea cauzată de fusul orar, ce afectează persoanele ce călătoresc traversând fusuri orare.

Schimbul de noapte: Persoanele ce lucrează în schimbul de noapte au deseori probleme cu somnul în timpul zilei.

Page 2: Veghea si somnul

DSPS (Sindromul Fazei de Somn Întârziată - „Delayed Sleep Phase Syndrome”): Persoanele suferinde au probleme adormind seara şi trezindu-se dimineaţa.

ASPS (Sindromul Fazei de Somn Înaintată - „Advanced Sleep Phase Syndrome”): Persoanele suferinde de obicei adorm seara devreme şi se trezesc noaptea devreme.

Aritmie circadiană (Sindromul Non-24): Persoanele ce suferă de această aritmie adorm în fiecare seară tot mai târziu şi se trezesc dimineaţa tot mai târziu, ca şi cum pentru aceştia ziua ar avea mai mult de 24 de ore.

Modelul neregulat de adormire-trezire se prezintă ca perioade de somn neregulate, la ore imprecise, după tipare necunoscute. Persoanele ce suferă de această dereglare se trezesc des în timpul nopţii sau adorm des în timpul zilei, pentru perioade scurte.

Ritmuri Circadiene NormalePrintre persoanele cu ritmuri circadiene normale se află persoanele ce preferă să se culce devreme şi să se trezească la prima oră, denumite în folclor „privighetori” sau „ciocârlii” şi persoanele ce preferă să adoarmă şi să se trezească târziu, denumite „bufniţe” sau „păsări de noapte”. Indiferent de situaţie, aceste persoane:

se pot trezi la timp pentru ce au de făcut dimineaţa sau se pot culca la timp pentru a se putea trezi a doua zi după un somn complet.

se pot culca sau trezi la aceeaşi oră zilnic, dacă îşi propun asta. vor putea, dacă urmează o nouă rutină ce necesită trezirea mai devreme decât de

obicei, să adoarmă mai devreme cu câteva ore în câteva zile. De exemplu, o astfel de persoană obişnuită să adoarmă la ora 1 noaptea şi să se trezeacă la 9 dimineaţa este obligată să se trezească la ora 6 pentru a fi gata de muncă, va urma o rutină nouă, adormind la ora 22 şi trezindu-se la ora 6. După 5 zile, se va simţi odihnită şi capabilă să urmeze noul program. Această adaptare se numeşte „înaintarea fazei de somn”. Oamenii sănătoşi pot înainta faza de somn cu aproximativ o oră la fiecare 24.

Cercetătorii au plasat voluntari în camere speciale, fără ceasuri sau alte indicii ale timpului. Fără acestea, voluntarii au avut tendinţa să se culce cu o oră mai târziu şi să se trezească cu o oră mai târziu în fiecare zi. Aceste experimente demonstrează că dacă ritmul circadian nu este constrâns de indicii temporale, are în mod normal 25 de ore. Pentru a menţine un ciclu de 24 de ore zi-noapte, ceasul biologic are nevoie de indiciile temporale ale mediului (răsărit, apus etc.) sau de rutina zilnică. Indiciile temporale ale ceasului circadian uman s-au alineat la restul lumii.Anomalii ale ritmului circadianDereglările cronice sau persistente precum DSPS se crede că sunt cauzate de o abilitate redusă a individului de a-şi reseta ciclul zi-noapte în funcţie de indiciile temporale date de mediu. De exemplu, ceasul circadian al persoanelor cu DSPS poate avea un ciclu neobişnuit de lung sau poate să nu fie destul de sensibil la răsărit, apus sau alte rutine cotidiene.