nullumiri colegelor mele'sing la $coala sanitard,, Virginia Popa gi lulianaltenld la restructurarea gi,lursing.

Lucrelia Titirci

rctu

MITREAN

'AcinegreRl,tuIrLA

i

1-23,

MIHAILIDE

ITRENCO

AUTORI:LUCRETTA TtflRCA MARTA ZAMFTRGHERGHINICA GAL MARIUCA IVANMONICA SEUCHEA MARIANA ARDELEANU

ELENA DOROBANTU MARIA PESEKGEoRGETA BALiA

TEHIIIICI DE EVAIUARE,l

tt illlcnlilRt AC0RDATE

DE AStSTElUTlr MEDICAU

GHID OTT,TURS|NG

Coordonator lucrare

LUCRETIA TITIRCA,

ete de asistenfii medicaliica Gal, .... - 2018. -

l.l,7Ca rteaT MedicaL5

rmiers: un modeb centrd sur lestilt, 1984

ertoire des diagnostics infirm iers

'-Hilltre medii, Editura Medicald, 1978ofessional Nu rsing Practice, New

rul Reg. OMSi, Editura lnfo-Team, 1995.

rgogice,Canada, 1990, Nursing -

rl Nurs;ing, W. B. Saunders Co.,

rpany, 1986

in nursing, Butherworth, 1gg5ication to Clinical Practice, J. B.

;s. A step by step guide, J. B.

4

CuprinsPARTEA l- Actualizarea procesului de nursing

Scurt istoric al ingrijiritor de sdnitate - GHERGHTNTCA GAL,MONTCASEUCHEA ..........7-Procesulde nursing ........12-Etapeleprocesuluidenursing .......1S

-Aprecierea ... ..........16- Diagnosticul de nursing . . . .

-Planificarea.... .........27-lmplementarea. .........g4-Evaluarea ........37

PARTEAAII-A-Tehnici

Puncfiile-generalitdli-ELENADOROBANTU .........41- Punctia venoasd

-Puncliaarteriard ...:::::..::.:.:...::.: .....lt-PuncJiapleurald .....4g-Punctiaabdominali(Paracenteza) .........53-Puncliapericardicd .........57-Puncliarahidiand ....60-Puncliaarticulard ....63-Puncliaosoasd ......66-Puncliavezicii urinare .......69- Punclia fundului de sac Douglas . . . . .72-Puncliilebiopsice ....74

Recoltarea produselor biologice 9i patologice -GEORGETA BALTA, MARIA ZAMFIR . . . .77

-Generalitdti .... .....77-RecoltareasAngelui .........7g-Recoltareaexsudatuluifaringian .....gg- Recoltarea secretiei nazale, otice 9i oculare . . . .. . ..g1-Recoltareasputei ....g2

253

*Recoltareaurinei ..,..93-Recoltareavirsaturilor.... ........g5*Recoltareamateriilorfecale .........96-Recoltarealichidului cefalorahidian .... .....9g-RecoltareasecreJiilorpurulenie ......99-Recsltareasecreliilorvaginale ......101

$mndaje, spdlaturi, ctisme - GEORGETA BALTA, MARTA ZAMFTR- Generalitali

- Tipuri de sonde* Sondajul gastric

- lntroducerea sondei Blakemore- Sondajul duodenal- Sondajul vezical

- Sondajul traheo-bronsic- Spdldtura oculard

- SpdlAtura auriculara- SpAlAtura gastrrca

- Spildtura vezicii urinare- Spdlitura vaginala

- Clisme

- CIisme evacuatoare

- Clisma terapeuticd

- lntroducerea tubului de gaze

Aaisnlnistrarea medicannentelor-ELENA DOROBANTU . ... . . .136-Generalitili .... ...136-AdministrareamedicamentelorpecaleoralA . ......13g- Administrarea medicamentelor pe cale rectald . . . . . .140-Administrarea medicamentelorpe cale respiratorie . . . . . . . .141

- - Administrarea medicamentelor pe suprafaJa tegumentelor . . . . . . . . .143'- Administrarea rnedicamentelor pe suprafala mucoaselor . . . .j44

-Admintstrarea medicamentelor pe cale parenterald . . ... ...14g- Particularitili de administrare a unor grupe de medicamente . , . . .159

Seterminareagrupelorsanguine-MAR|APESEK ......j7OTransfuzia de sAnge - MARIA ZAMFTR . . .180

Fregdrirea p.reoperatorie - ruARtucA tvAN, MAR|ANA ARDELEANU . . .185

$upravegherea postoperatorie si ingrijirire acordate pacienliroroperali- MARIUCA tvAN, MARTANA AhDELEANU . . . . .193

254

.103

.103

.104

.108

.111

.112

.1 '16

.120

.122

.124

.125

.127

.129

.130

.132

.133

.135

.93

.95

.96

.98

.99

-r.:ffiu.

Pregdtirea pacientului pentru explordri radiologice -GEORGETABALTA ....206

- Pregitirea pacientului pentru explorarea radiologici a sistemuluiosteo-articular .....207

- Pregitirea pacientului pentru explorarea radiologicd a organelortoracice ....208

- Pregdtirea pacientului pentru explorarea radiologicAgastro-intestinald. ........210

- Pregdtirea pacientului pentru examenul radiologic al colonului . . . . . .212

- Pregdtirea pacientului pentru explorarea radiologicd a colecistului

9i cdilorbiliare .....214- Pregdtirea pacientului pentru explorarea radiologicd a aparatului

renal ......217- Pregdtirea pacientului pentru explorarea radiologici a aparatului

cardiovascular... ........222- Pregdtirea pacientului pentru explorarea radiologicd a sistemului

nervoscentral ......223- Pregdtirea pacientului pentru explorarea cu izotopi radioactivi . . . . . .224

Pregdtirea pacientului pentru explordri endoscopice -GEORGETABALTA, LUCRETTATTTTRCA .....226

-Pregdtireapacientuluipentrubronhoscopie ... .....226

., MARIA ZAMFIR . .

.101

.103

.103

.104

.108

.111

.112

.1 16

.120

.122

.124

.125

.127

......1381e..,. ........140ratorie ........141tegumentelor . . . . . . .. 143mucoaselor ....144rterali ........149le medicamente -. . . . . . .159

:K... ...170

........180

1IANAARDELEANU ...185

'date pacienfilor,lU .....193

" ' ' " ' '135 -Pregdtireapacientului pentruesofagoscopie ... ....230

BANTU .136 - Pregdtirea pacientului pentru gastroscopie . . .232

- Pregdtirea pacientului pentru endoscopie rectosigmoidiand . . . . . . . .235

-Pregdtireapacientuluipentrucolonoscopie ... .....238-Pregdtireapacientuluipentrucistoscopie :.... ....239- Pregdtirea pacientului pentru colposcopie . . .243

- Pregitirea pacientului pentru pleuroscopie . . .245

- Pregitirea pacientului pentru laparoscopie . . .247

Bibliografie ......251

136

scurt istoric al ingrijirilor de sdndtateTeama de board gi de moarte, promovarea stirii de sdndtate 9i prevenirea

imbolndvirilor sunt dintotdeauna in atenlia oamenitor. in ".".t.ontext,

profesia deasistentd medicald - sub diferitele ei denumiri, ndscutd dintr-o inifiativd particulardde inspiratie caritabild -, s-a de_zvoltat prin ea insdgi. Masura diumutui parcurs treceprin trecut, ca o privire aruncatd in urmd, care insfira rn"rrrtin"int". Nimic nu esteimuabil, mai ales in aceastd profesie cu o atat de largd irpricatie sociard, pentru cdingrijirile de sdndtate sunt o componentd esenliatd

" Joci"tatii"iie evolueazd o datdcu ea.

Vom puncta pe scurt momentele mai impor-tante din acest trecut.

1. Practici de ingrijire in civirizaliire antichitdlii

o originea ingrijirilor de sdndtate, ca funclie, se confundd cu cea a istorieimedicinii;

r mitul genezei- Biblia 9i prescriptiile de interes igienic ai medical;o practici magico-rerigioase : animismu r, trepanaliire craniene ;o medicina sacerdotald si divinitdli medicale in civilizaliile: sumeriand, indiand,

chinezd, iudaicd, greco-romand;* de notat faptul cd medicul hindus Tsharaka, care a trdit in primul secol al erei

cregtine si a fixat in scris tradilia medicald indiand, relateazi pentru prima datdin istoria medicinii despre calitSfile, funcfiile si inoatoiiiire a;utorurui medicului,pe care gAndirea noastrd modernd il asimileazd cu Lsistentul medicalgeneralist: ,,om cu sange rece, viguros, amabir in purtarei sa, nebarfind penimeni, atent ra nevoire bornavurui, urmand ., iiri.t"t" 9i neobositinstructiunire medicurui; cunoagte compozitia gi prepararea droguriror;inteligent, devotat bornavurui, avAnci oeprinoerea irrit"n,"' corpurui; sedistinge prin curdlenia mAinilor lui 9i prip "tusur.ntrl

Al,j;" persoana carel-a angajat; dotat.cu inteligenfd 9i indemAnai", in.rinut-.pre bundtate 9i aptpentru orice serviciu pe care bolnavul il soliciti; spirit oescfris si expert inprepararea alimentelor; familiarizat cu masajul 9i friciiunile, in a face paiul 9i amobiliza bornavur; competent in a doza r"oi."r"nie;'intotoeauna gata,

rdbddtor gi obignuit a veghea pe cei in suferintd; niciodatd rdu intenlionat laorice solicitare fie a medicului, fie a bolnavului.

o tdmdduitori, vraci, bdrbieri, spiteri.

2. Caritate 9i ingrijiri in timpurite medievale

Din antichitatea precregtinA pAnd la sfArgitul secolului XIX ingrijirile de sdndtateau fost asigurate de persoane benevole, care aparfineau comunitdlilor religioase 9ia cAror bundvointd 9i devotament suplineau competenfa tehnicd:

o 390 d. Ch. la Roma - primul spital fondat de Fabiola, prima infirmierA atimpurilor cregtine;

o gcoala din Salerno (ltalia) aproximativ 1050 d. Ch. - moaga Trotula,desprebolile femeilor inainte, in timpul 9i dup6 facere";

o Ordinul Diaconeselor 9i serviciile de sdndtate comunitard: a hrdni pe ceifldmAnzi 9i insetati, a imbrdca pe cei despuiali, a adiposti pe cei fAri addpost,vizitarea celor inchigi, ingrijirea bolnavilor 9i inmormAntarea morliloti

o ordine spitalicegti dupd cruciade: cavalerii Sf. loan din lerusalim; OrdinulBenedictin;

o Sf. Vincent de Paul (1576-1660) - Franla, organizator 9i reformator al caritilii9i ,,fiicele caritdlii" (1663), primele gcoli cu caracter semireligios pentru formareapersonalului de ingrijire a bolnavilor;

o Elisabeth Fry (1780-1845) - iniliatoarea reformei de asistenfd sociald inAnglia: lnstitutul de Nursing Sisters la Bishopsgate;

o Frederika Miinster-Fliedner, initiatoare, formatoare gi promotoare anursingului in gcoala.patronatd de Ordinul Diaconeselor din Keiserwerth, 1836.

3. inceputul ingrijirilor moderne

La inceputul secolului XlX, vocalia de asistenti se degajeazd treptat despecificul caritabil, exprimAndu-se progresiv prin caracterul de veritabild profesiune,care ii conferd numeroase drepturi laice, rimAnAnd insA intotdeauna incircatd deindatoriri morale:

o Florence Nightingale (1820-1910) - intemeietoarea ingrijirilor moderne 9i aprincipiilor umanitare regdsite 9i in organizarea 9i funclionarea Crucii Rogii.

* formatoarea gi organizatoarea primei gcoli laice de ingrijiri o.n lume, 1860, peldngd Spitalul St. Thomas din Londra;

** in amintirea principiilor morale pe care le-a practicat 9i invdlat, succesoarelesale instaureazd prestarea unui jurimAnt solemn, cunoscut 9i depus gi astdziin unele gcoli sub denumirea de ,jurdmdntul Florencei Nightingale": ,,mdangajez solemn in fala lui Dumnezeu 9i in prezenla acestei adundri sd duc ovia!6 integri Si sd-mi indeplinesc indatoririle profesionale; md voi abline de laorice practicd delictual5 9i nu voi administra nici un remediu vitdmdtor; voiface totul pentru a cregte nivelul profesiunii mele givoi pdstra discrelie totaldasupra lucrurilor 9i faptelor ce-mi vor fi mirturisite, 9i a secretelor de familie

n1i; niciodatd rdu intentionat lai.

lievale

plului XIX ingrijirile de sdndtateineau comunitdlilor religioase gi

tenla tehnica:de Fabiola, prima infirmierd a

C. Ch. - moaga Trotula ,despre

de comunitard: a hrdni Pe cei

r addposti pe cei fdrd adipost,Entarea morlilor;Sil. loan din lerusalim; Ordinul

Fnizator 9i reformator al caritdliirr semireligios pentru formarea

rformei de asistenli sociali in

formatoare 9i promotoare aselor din Keiserwerth, 1836.

tenE se degajeazd trePtat deracterul de veritabild profesiune,d insd intotdeauna incdrcat6 de

ietoarea ingrijirilor moderne 9i aun4ionarea Crucii Rogii.ice de ingrijiric.n lume, 1860, Pe

rracticat gi invdfat, succesoarelelernn, cunoscut 9i depus gi astizirful Florencei Nightingale": ,,mdrezenla acestei adundri sd duc oprofesionale; md voi abtine de lar nici un remediu vdtdmitor; voimele givoi pdstra discrelie totaldturisite, gi a secretelor de familie

pe care practica profesionald mi le va face cunoscute; voi ajuta cat pot maibine medicul in munca sa gi md voi devot'a binelui celor ce-mi vor fi ldsali ingrijd".

o Edith Cavell (1866-1915) - organizatoarea primei gcoli moderne de ingrijiri inBelgia, dupd modelul Florence Nightingale;

o 1BB9 - ia fiinld la Londra, Consiliul lnternalional al Asistenlilor (l.C.N.), careorganizeazd conferinte 9i congrese o datd la patru ani;

o Virginia Henderson (1897-1996) - creatoarea primei teorii gtiinlifice anevoilor de ingrijire a omului sdndtos 9i bolnav, cunoscutd ca teoria celor 14 nevoifundamentale ale omului (1952);

o 1988, Conferinta de la Viena stabilegte cd misiunea asistentei este de a ajutaoamenii si-9i determine 9i si-9i atingd propriul potenlialde sdndtate atAt prin modulde a trdi, cAt Si la locul de munci.

4. ingrijirile de sdndtate in lara noastre

o medicina dacic6, Zamolxis -,,sd vindecdm trupul o datd cu sufletul,,;o temple ale zeilor vindecdtori: Esculap, Hygeia;o practica medicinii populare: valori spirituale, boald, vrdji, descAntece,

superstifii, vraci, birbieri;o ldcaguritdmdduitoare: bolnife, ospicii, medicina cu caracter mistic, religios pe

lAngd mAndstiri;o 1292, primul azil-spital la Sibiu, intemeiat de Cavalerii Cruciferi;o spitale-azil la Bistrila, RAgnov, codlea, drept ldcaguri de addpost 9i ocrotire

pentru cazuri sociale: izolarea bolnavilor contagiogi, ciumali, leprogi sau bolnavimintali;

. 1842, gcoala de micd chirurgie pe lAngd Spitalul Collea (Bucuregti) adr. Nicolae Kretzulescu, unificatd in 1855 cu gcoala de felceri civili a dr. Carol Davila;

o 1859, lagi, gcoala companiei sanitarilor organizatd de dr. losif Czihoc aiformarea subchirurgilor, felcerilor 9i agenlilor sanitari;

o 1879, Bucuregti, gcoala surorilor de caritate dupd modelul Fliender, iniliatd dedr. C. Severeanu;

o 1873, Oradea, gcoala de moage;o 1901 , la Bucuregti are loc congresul de constituire al Societ6lii corpului sanitar

din RomAnia, pregedinte - subchirurgul c. Panaitescu, pregedintele publicafiei,,Monitorul sanitar";

o 1906, la Bucuregti - congresul ,,Asocialiei Generale a corpului sanitar.'dinRomAnia;

o 1919, la Cluj se deschide gcoala de surori de ocrotire condusd de LuciaBologa Pugcariu, la initiativa prof. dr. luliu Halieganu;

o 1929, la lagise organizeazd lnstitutulde Suroride Ocrotire (cu durata de treiani), condus de Eugenia Popa;

r 1936, are loc, la Cluj, Congresul General al Surorilor de Ocrotire din RomAnia;

. 1949, la Bucuregti se organizeazd sindicatele sanitare in cadrul cdrora

activeazd Si societAlile sanitare ale personalului medical-sanitar;a 1952-1974, Bucuregti - apare revista ,,Munca sanitard-';

o 1962, Bucuregti - organizarea Uniunii Societdtilor de gtiinte Medicale

(U.S.S.M.) cu o secliune de cadre medii, care urmdregte cu precddere:* cunoagterea problemelor prioritare ale asistenlei medicale 9i a metodologiei

optime de prevenire, depistare, ingrijire gi recuperare precoce gi eficienti;** imbundtdlirea comportamentului etic ai profesional in scopul cregterii

responsabilitdlii Si gradului de congtiinld;o 1988 - Conferinla de la Viena, prima conferinfi europeanA dedicatd

?ngrijirilor, la care a participat 9i o delegatie din tara noastrA cu o lucrare preg6titi deun colectiv de asistente din Sibiu 9i suslinuti de Marliese Herbert, asistenta gefd aSpitalului Judelean Sibiu;

r 1990, Bucuregti - reorganizarea U.S.S.M. secfiunea cadre medii, sub

denumirea de Asocialia NationalA a Asistentilor Medicali (pregedintd GabrielaBocec) gi aderarea la l.C.N.;

, o 1990 - constituirea Sindicatului SANITAS;o 1992, Bucuregti - prima Conferinli Nalionald privind Educalia in Nursing, cu

sprijinul OMS;r 1993, Bucuregti - editarea publicafiei ,,Jurnal de nursing" 9i a volumului

,,Principiile fundamentale ale ingrijirii bolnavului" ale Virginiei Henderson;o 1997, Delphi - intAlnirea anuald a Comitetului permanent al nurselor din

Regiunea Europeani 9i a grupurilor de interes profesional, la care a participat, din

Roftrania, Gabriela fioce6 9i Geta Mdrza, pregedinta Asocialiei Nalionale a

Asistenfilor Medicali gi, respectiv, membrd a comitetului director.

Paralel cu evolulia ingrijirilor de sdndtate, asistentele au intreprins studiiteoretice asupra naturii practicii lor 9i a obiectivelor funcliilor ce le au in societate.

Procesul de ingrijire ca metodologie proprie a nursingului a fost conceput in1953, cAnd a fost definit gi termenul de diagnostic de ingrijire, creat ca o etapdnecesarfl a procesului. Dupi 1970, studiul nursingului ca Stiinld a ingrijirilor s-a

extins in Europa de Vest datoritd elortului conjugat al nurselor din SUA, Anglia 9i a

asistentelor din Franla 9i Canada, care au perseverat in activitatea lor, pentru

identificarea funcliilor lor, pentru clarificarea gi definirea locului 9i rolurilor lor inechipa de ingrijire. Drept urmare, in mai 1972,|a Consiliul Europei, profesionistele

ingrijirilor au fost definite ca ,,persoane care au fost gcolarizate 9i au obtinut odiplomd recunoscutA de statul lor, care au dreptul sd asiste

-omul sdndtog .Sj.se

ingrijeascdL omul bolnav". Definilia a fost acceptati 9i insugiti la cel de-al V-leaRaport al Comitetului OMS.

FundamentAnd ca pe o disciplind aparte ingrijirile de sdndtate, FlorenceNightingale a suslinut cA ,,pentru profesionigtii ei se cere o pregdtire distinctd amedicului". Urmagele ei au dovedit acest lucru prin cercetarea 9i crearea unormodele conceptuale, care lurnizeaz| cunogtintele necesare ameliordrii practicii,

diferite de ale medicului, psiholo$ului sau asistentei sociale. Enumerdm cAtevadrntre aceste personalitdli:

10

-escry*

rtele sanitare in cadrul cdroradical-sanitar;a sanitard'';ocietdlilor de $tiinle Medicaleiregte cu precddere:rntei medicale 9i a metodologiei;uperare precoce gi eficientd;lrofesional in scopul cregterii

conferinld europeand dedicatdnoastri cu o lucrare pregAtitdLdearliese Herbert, asistenta gefd a

L secliunea cadre medii, subMedicali (pregedintd Gabriela

i privind Educatia in Nursing, cu

nal de nursing" 9i a volumuluir Virginiei Henderson;tului permanent al nurselor dinfesional, la care a participat, dingedinta Asocialiei Nalionale artuluidirector.

asistentele au intreprins studiifunctiilor ce le au in societate.r nursingului a fost conceput inrc de ingrijire, creat ca o etapdrgului ca Stiinli a ingrijirilor s-a:al nurselor din SUA, Anglia 9i aeverat in activitatea lor, pentruefinirea locului 9i rolurilor lor inlonsiliul Europei, profesionistelefost gcolarizate 9i au obtinut o.rl sd asiste omul sdndtos Si sd.iA 9i insugiti la cel de-al V-lea

ngrijirile de sindtate, Florencese cere o pregdtire distinctd a

prin cercetarea 9i crearea unore necesare ameliordrii practicii,,ntei sociale. Enumerdm cAteva

r Hildegard Peplau, doctor in psihologie 9i nursing psihiatric (1947), a facititatintroducerea programului de nursing in Belgia (rssz); pregedintd a AsocialieiNurselor din America; profesor emerit al Universitdlii Ruigers tbunt.r Faye Abdellah, director al Serviciilor de Sdndtate Publicd din Washington giprofesor de nursing la Universitatea Columbia, New York (1960), a identificat 21 deprobleme de ingrijire pe care le cuprinde in patru domenii: confort, igiend 9isigurantd, echilibrul fiziologic, factori psihologici 9i factori socio-comunitari.r Ernestine Wiedenbach, master in Sdndtate publicd la Universitateacolumbia - New York 9i profesor emerit la universitatea yale (1964).

r Martha Rogers, master ?n sdndtate publica, doctor in'educalie 9i profesoremerit al universitdlii columbia - New york (1970), considerd fiinla umand drept uncdmp de energie care coexistd cu Universul; scopul ingrijirilor este de a mentine 9ipromova sdndtatea, a preveni boala, a ingriji bolnavii 9i a supraveghea readapiarea.r Betty Neuman, master in Sdndtate psihiatrici gi doctor in Senetate publicdla Universitatea din Los Angeles (1972), concepe individul ca un ansamblu defactori, care funclioneaz6. precum un sistem deschis; scopul ingrijirilor este de aajuta jndividul, familiile gi grupurile de indivizi sd atingd starei de bine 9i sd omentind la un nivel optim.

tr callista Roy, pregedinta Departamentului de Nursing la cclegiul saint-Marydin Los Angeles 9i fellow al Academiei Americane de Nursing {1976), susline cdingrijirile au scopul de a identifica tipurile de exigenfe ale mediuluiintern 9i extern alindividului 9i sA-l ajute sd se adapteze acestora.

lntr-o formd general5, practica asistentei medicale se poate defini ca o relafiede ajutor 9i ingrijire dinamici, in care asistenta ajutd pacientul sd oblina si sdmenJind cea mai bund stare de sandtate posibild. pentru a atinge acest scop,asistenta aplicd in procesul de ingrijire, cunogtinle 9i competenle ce caract erizeazAprofesia sa, precizate intr-unul din modelele conceptuale. Normele stabilite prinasocialiile profesionale lurnizeazd linii de conduiti pentru o practicd competentd desecuritate 9i profesionalism.

studiind mesajele antichitdlii, ajunse pand in zilele noastre, observdmperenitatea exigenlei morale in exerciliul profesiunii, complementul nedisociat alformdrii tehnice a celor care exercitd arta de ingrijire a pacientului 9i a pdstrdriisdnAtdlii omului. Diferitele aspiratii cdrora oamenii le-au atribuit valoare morala auimpregnat 9i fasonat, putin :ate pulin, mogtenirea armonios sintetizatd a marilorcurente spirituale: iubirea binelui, respectul persoanei - mogtenire de la gandireagreacA; respectul vietii, cultul legii sacre izvorAte din gAndirea iudaicd; mdreliaordinii publice, forla solidaritdlii inspirate de romani 9i iubirea aproapelui, umilinfa,mila, sacrificiul ca baze esenliale ale cregtinismului.

Din aceastd sursd comuni, de unde rezulti, traversand orice lucru etern,respectul viefii si al persoanei umane, s-a desprins in afara principiiloifundamentale, perceptele morale particulare ale membiilor echipei de ingrijire. DegiresponsabilitiJile lor tehnice 9i morale se exercitA la diferite niveluri, deontologiardmAne garantul comun al caracterului relafiilor intre asistentd, medic, bolnav.

11

> EVOLUTTA PROCESULUT DE NURSTNG

> DEFtNtTtE - CARACTERtSTtCt

> AVANTAJELE PROCESULUI DE NURSING

> ABTL|TATI NECESARE UTTLTZARil PROCESULUT DE NURSTNG

> cuNo$TrNTE NECESARE PENTRU PROCESUL DE NURS|NG

> ACTTVTTAI DESFA$URATE DE ASISTENTA iN CADRUL PROCESULUI

DE NURSING

Procesul de nursing

Evolutia procesului de nursing

De-a lungul anilor, procesul de nursing a evoluat sub influenta schimbdrilorsociale, ajungAnd sd devini, in prezent, o metsdi gtiintificd de lucru a asistenteimedicale.

Dacd la inceput asistenta desfdgura activitdti care se bazau numai peprescrierile medicului, ulterior, practica nursingului s-a dezvoltat independent,devenind maicomplexd.

Procesul de nursing constituie cadrul pentru practica acestuia, activitatea fiindorientatA spre ingrijiri individualizate de rezolvare a problemelor pacientului. Aceastdactivitate presupune luarea'deciziilor, asumarea responsabilitdtii interven!iilorefectuate 9i controlul actiunilor.

Termenul de proces de nursing a fost utilizat pentru prima dati de Hall, in 1955.Hall definegte trei etape ale procesului 9i anume: observarea, acordarea ajutorului9i validarea; stabilegte ci pacientul, familia 9i asistenta analizeazh 9i rezolviimpreund problemele pacientului.

Printre cei care au contribuit ulterior la dezvoltarea procesului de nursingamintim:

r F. R. Kreuer, 1957 - definegte trei etape ale procesului: coordonarea,planificarea 9i evaluarea ingrijirilor; considerd necesari implicarea familiei 9i apersonalului auxiliar in acordarea ingrijirilor pentru cregterea calitativi a acestora.

r D. Johnson, 1959 - considerd cd procesul de nursing consti in apreciereasituatiei, luarea deciziilor, implementarea acliunilor menite si rezolve problernele deevaluare.

r Wiedenbach, 1963 = descrie 9i el trei etape in nursing: observarea,acordarea ajutorului, validarea; face referiri la obligatia profesionald a asistentei, lanatura demersului ei, la scopul principal al acliunilor inlreprinse 9i la necesitatealuArii in considerare a tuturor factorilor implicafi intr-o situalie.

r D. Bloch, 1974 - identificd cinci etape ale procesului de nursing: colectarea'datelor, definirea problemei, planificarea 9i implementarea interventiilor, evaluareaacestora.

12

lrslng

/oluat sub influenla schimbirilor6 Stiinlilicd de lucru a asistentei

itifi care se bazau numai pe.llui s-a dezvoltat independent,

lractica acestuia, activitatea fiindproblemelor pacientului. Aceasti:a responsabiliteili intervenliilor

entru prima dati de Hall, in 1955.observarea, acordarea ajutoruluiasistenta analizeaz| 9i rezolvd

aroltarea procesului de nursing

re ale procesului: coordonarea,ecesard implicarea familiei 9i acregterea calitativi a acestora.de nursing consti in aprecierearnenite sd rezolve problemele de

etape in nursing: observarea,ga$a profesionali a asistentei, larilor intreprinse gi la necesitatear-o situalie.orocesului de nursing: colectareanentarea intervenliilor, evaluarea

r K. Gebbie 9i M. A. Levin, 197s - iniliazi o conferinJi nalionald in vedereaclasificdrii diagnosticului de nursing; identificd cinci etape ale procesului da nursing9i anume: aprecierea, diagnosticul, planificarea, intervenliile, evaluarea.

r s. c. Roy, 1976 - propune gase etape: aprecierea comportamentuluipacientului 9i a influenlei factorilor, identificarea problemei, obiective, intervenlii 9ievaluare; pledeazd pentru utilizarea termenului de diagnostic de nursing

ln anul 1982, National Council of State Boards of Nursing, la propunerea fdcutdde Yura 9i walsh, Mundinger 9i Jauron, Litile 9i carnevali, Bloch 9i Roy (carlson,Craft & Mc Guire, 1982);definegte gidescrie cinci etape ale procesuluide'nursing.Acestea sunt: aprecierea, analiza, planificarea, implementarea 9i evaluarea. i=n

acest context, analiza este utilizati pentru a descrie o activitate de elaborare adiagnosticului de nursing.

Def inilie - caracteristici

Procesul de nursing este un proces organizal gi planificat, o metodd ralional6de planificare 9i promovare a intervenliilor individualizate in scopul oblinerii unei maibune stdri de sindtate pentru individ, familie, comunitate.

Fiind centrat pe pacient, el reprezintd o metodd gtiinfificd de rezolvare aproblemelor actuale 9i potentiale ale acestuia in funclie de nevoile sale bio-fiziologice, psihologice, socio-culturale 9i spirituale.

Deoarece pacientul este o entitate bine definiti, aflat in situafii variate, iaractiunile asistentei sunt multiple, procesul de nursing este un proces dinamic, infiecare etapi putAnd obtine noi date despre pacient.

Toate etapele procesului de nursing sunt in inter-relafie ceea ce-l face sd fie unsistem ciclic. Asistenta are responsabilitatea fiecdrei etape.

Procesul de nursing este transformat in actiune prin utilizarea planului denursing. Acesta este un document scris, ce sumarizeazi etapele procesului denursing 9i cu ajutorul cdruia se transmit fiecirei asistente date referitoare la pacient9i la intervenliile efectuate. lndiferent de terminologia utilizatd pentru planul denursing, acesta trebuie si cuprindd: diagnostic de nursing, obiective, intervenlii 9ievaluare. Planul de nursing constituie un mijloc de comunicare a informaliilorpentru toate persoanele implicate in ingrijirea pacientului, o documentaliereferitoare la interventiile planificate pentru pacient.

Avantajele procesului de nursing

Pentru asistentd:- permite luarea deciziilor pentru rezolvarea problemelor pacientului;- evidenliazd legalitatea actiunilor;- cregte profesionalismul;* cregte responsabilitatea;

- dd satisfacfie muncii.

ILUI DE NURSING

iUL DE NURSING

T iru CNONUL PROCESULUI

13

Pentru pacient:- beneficiazd de ingrijiri de calitate in funclie de nevoi;

- are asigurati continuitatea ingrijirilor - planul fiind accesibil echipei desdndtate care are nevoie de un reper de informalii pentru fiecare problemi;

- determind pacientul sh participe la ingrijiri 9i sd se preocupe de oblinerea uneimai bune stdri de sdndtate.

Abilitali necesare utilizdrii procesului de nursing

- cunoagterea etapelor procesului de nursing;* conducerea unui interviu in vederea obtinerii de date pertinente;

- observarea sistematicd a pacientului;

- utilizarea comunicdrii verbale gi nonverbale;

- capacitatea de a stabili o relalie terapeuticd;

- capacitatea de organizare a informaliilor oblinute;

- capacitatea de decizie;

- competenld 9i profesionalism in efectuarea intervenliilor;

- cunoagterea principiilor de bazd pentru fiecare interventie planificatd.

Gunogtinle necesare pentru procesul de nursing

- nevoile bio-fiziologice, psihologice, socio-culturale 9i spirituale ale individului;

- etiologia diferitelor probleme;

- semnele caracterisiice problemelor de sinitate;- factorii de risc pentru problemele potenliale;

- valorile normale ale parametrilor de.sdnitate;- resursele pentru implementarea strategiilor de nursing;

- tehnicile de nursing - aparaturd 9i instrumentar utilizat, mod de efectuare,accidente;

- criteriile de evaluare;dreptu rile pacientului.

Activitdli desfdgurate dede nursing

- colectarea i nformaliilor;

- verificarea datelor;

- stabilirea profilului pacientului ;

- i nterpretarea datelor;

asistentd in cadrul procesului

- elaborarea diagnosticului de nursing;

- stabili rea priorititilor;- stabilirea obiectivelor;* selectarea strategiilor de nursing;

- intocmirea planului de nursing;

14

le nevoi;lanul fiind accesibil echipei depentru liecare problemi;;d se preocupe de oblinerea unei

ri de nursing

ide date pertinente;

inute;

intervenliilor;re intervenlie planificatd.

ul de nursing

Iturale 9i spirituale ale individului;

tate;

de nursing;rentar utilizat, mod de efectuare,

rti ?n cadrul procesului

- linigtirea pacientului 9i acordarea suportului psihic;- efectuarea interventiilor autonome 9i delegate;- aprecierea rdspunsului pacientului la interventiile efectuate;- compararea rdspunsului cu criteriile de evaluare;- reanalizarea 9i modificarea planului de nursing.

Etapele procesului de nursing

[4ED,u irvcoru.luRAroR

jFig. 1 : Pacientul 9i procesulde nursing

I. APRECIERE

II. DIAGNOSTICIII. PLANIFICARE

IV. IMPLEMENTARE

V. EVALUARE

15

l. Aprecierea

. COLECTAREA DATELOR<} VALIDAREA DATELOR

. ORGANIZAREA DATELOR

. sTABTLTREA pRoFTLULUT DE sANArnrE

Aprecierea este prima etap6 a procesului de nursing gi constd in colectarea,validarea 9i organizarea datelor.

Toate deciziile 9i interventiile de nursing se bazeazi pe informatiile oblinute inaceastd etap6, motiv pentru care este consideratA foarte importantd.

Colectarea datelor incepe o dati cu primul contact al pacientului cu un serviciude sin6tate 9i se continud pe toati perioada acorddriiingrijirilor. Scopul obfinerii dedate este stabilirea unui profil de sinAtate al pacientului, care va constitui bazaplanului de nursing individualizat

lnformafiile culese trebuie si fie complete, concise, neinterpretabile. Ele vor ficonsemnate succint, in termeni gtiintifici.

Datele inexacte, incomplete 9i inadecvate vor face dific,ili identificareaproblemelor de sinitate gi antreneazi un diagnostic de nursing inadecvat, inexact(fis. 2).

- nu se culeg informafii pertinente intr-o situalie precisd

ffi - asistenta este dezorganizati# * asistenta este incapabilS sA utilizeze tehnici specifice

t

$-asistenta neglijeazd obtinerea de date aditionale

$ pentru clarificarea unor aspectetr,- emite ipoteze fArd, a verifica informaliile

raporteazd

Fig.2: Schema datelor care pot determina eroriin enunluldiagnosticuluide nursing '

16