7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 119

V ega150

983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

Astroclubul

Bucureşti

N983141983138983157983148983151983137983155983137 M983090983095F983151983156983151 I983151983155983145983142 983138983151983140983150983137983154983145983157

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 219

3 Icirc983150983156983266983149983152983148983299983154983145 A983155983156983154983151983150983151983149983145983139983141 983140983141 V983137983154983299 de Adrian Bruno Șonka

4 O983138983155983141983154983158983137983154983141983137 A983155983156983154983151983150983151983149983145983139983299 983137 S983151983137983154983141983148983157983145 de Alex Burda

7 P983154983137983142983157983148 I983150983156983141983154983155983156983141983148983137983154 de Bogdan Păstrăv

9 P983137983155983145983151983150983137983156 983140983141 A983155983156983154983151983150983151983149983145983141 cu Radu Cornea

10 G983137983148983141983154983145983141 983140983141 I983149983137983143983145983150983145 - J983157983152983145983156983141983154 983577983145 V983141983150983157983155

17 C983137983148983141983150983140983137983154983157983148 A983155983156983154983151983150983151983149983145983139 983577983145 H983137983154983156983137 C983141983154983157983148983157983145

F983151983156983151 983139983151983152983141983154983156983299

Nebuloasa M27

Iosif Bodnariu24052015 Astroech A8IN 200800 f412x600 sec ISO 800Canon 1000

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093 A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145

C983157983152983154983145983150983155

revistavegaoutlookcom

ISSN 1584 - 6563

egaiulie 2015

150

V

R983141983140983137983139983156983151983154983145Adrian Bruno Șonka

R983141983140983137983139983156983151983154 Ș983141983142

Elisabeta Petrescu

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 319

Nimic nu este mai frumos atunci cacircnd obiectele pe carele observi au o față De obicei cacircnd ne uităm la o plan-

etă chiar dacă nu vedem prea multe detalii știm cumarată aceasta din fotografiile luate de sondele spațialeCacircnd privești un asteroid ales unul la icircntacircmplare nu

vei putea vedea deta lii și dacă nu este printre cei foar-te puțini vizitați de sondele spațiale imaginea lui dinmintea observatorului este tot un punct

Aceasta era situația unuia dintre cele mai cunoscutecorpuri din sistemul solar planeta pitică (sau asteroid-ul foarte mare) Pluto După cum sigur știți situația s-a

schimbat din iulie 2015 Pluto căpătacircnd o față

Cu această ocazie poate a venit să observăm obiectulcare are icircn prezent magnitudinea 141 și se află icircn con-stelația Sagittarius vizibilă mai toată noaptea Chiardacă nu se ridică foarte mult pe cer planeta pitică poatefi găsită ușor aflacircndu-se icircn preajma a două stele strălu-citoare xi1 Sagittari și xi2 Sagittari de magnitudinea 5respectiv 35 Pluto se va afla icircn august septembrie șinoiembrie la mai puțin de un grad de stelele respectiveașa că ori de cacircte ori prindeți stelele icircn cacircmp icircl veți avea

și pe Pluto Vă mai trebuie o hartă pe care să fie trecutestele icircndeajuns ca să puteți identifica obiectul Dacă văreicircntoarceți icircn seara următoare icircn zona respectivă Plu-to va fi steaua care s-a mișcat Din experiență vă asigurcă după numai o seară veți vedea mișcarea planetei

Cer senin

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983091

Icirc983150983156983266983149983152983148983299983154983145 A983155983156983154983151983150983151983149983145983139983141 983140983141 V983137983154983299A983140983154983145983137983150 B983154983157983150983151 Ș983151983150983147983137

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

Corona Australis

Sagittarius

Scutum

Serpens Cauda

Moon

a

b

a

gq1

s

z d

l

p

f

t

x2o

m

r1

l

e

k

u

g

i1

h

q

x

44

45

n

36

x

18h30m19h00m19h30m20h00m

18h30m 18h00m 17h30m

-25deg00

-20deg00

-15deg00

-10deg00

-25deg00

-30deg00

-35deg00

0 7

- 2 1

0 7

- 3 1

0 8

- 1 0

0 8

- 2 0

0 8

- 3 0

0 9

- 0 9

0 9-1 9

0 9 - 2 9 1

0 - 0 9

1 0 - 1 9

1 0

- 2

9

1 1

- 0 8

1 1

- 1

8

1 1

- 2 8

x2

x1

18h57m18h58m18h59m19h00m

18h57m 18h56m

-20deg40

-20deg40

-21deg00

0 7

- 0 1

0 7

- 1 1

0 7

- 2 1

0 7

- 3 1

0 8

- 1 0

0 8

- 2 0

0 8

- 3 0

0 9

- 0 9

0 9-1 9

0 9 - 2 9

1 0 - 0 9

1 0 - 1 9

1 0

- 2

9 1 1

- 0

8

1 1

- 1

8

1 1

- 2 8

1 2

- 0 8

1 2

- 1 8

1 2

- 2 8

0 1

- 0 7

x2

o

x1

33

Charon

18h58m19h00m19h02m19h04m19h06m

18h58m 18h56m 18h54m

-20deg30

-20deg00

-20deg30

-21deg00

-21deg30

-22deg00

Harta planetei Plutoicircn perioada 1 iulie2015 - 7 ianuarie2016

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 419

P983154983151983139983141983140983157983154983137 AAVSO 983140983141 983151983138983155983141983154983158983137983154983141 983137983155983156983154983151-983150983151983149983145983139983299 983137 S983151983137983154983141983148983157983145

Numeroși astronomi amatori icircn special cei debutanțisunt atrași către astronomie de dorința de a admira cuajutorul instrumentelor optice aștrii atacirct de spectu-los reprezentați icircn imaginile care provin de la sateliți șitelescoape spațiale sau terestre Dacă o astfel de mo-tivație este firească ea ar trebui să reprezinte numaiun debut icircn activitatea de veritabil astronom amatorActivitate care presupune mai mult decacirct doar ob-servarea icircn sine a aștrilor desfășurarea unei activități

științifice sistematice și contribuția cu datele culese lacercetarea astronomică mondială

Desigur la nivelul actual de dezvoltare a astronomieiprofesioniste se poate obiecta că astronomul amatornu mai poate aduce prin observați ile sale o contribuțiesemnificativă la cunoaștere Dar aceasta este numai oaparență care persistă icircn viziunea acelor amatori deastronomie care preferă să rămacircnă icircn prima etapă aentuziasmului să-i spunem vizual de admirare fasci-nată a universului O aparență deoarece acei amatori

care depășesc această etapă descoperă că icircndreptacircn-du-și pasiunea pentru aștri către o direcție bine sta-bilită abordacircnd un mod de lucru profesionist rigurosși bine planificat și concentracircndu-și eforturile pe undomeniu anume al observării astronomice nu numaică pot obține rezultate valoroase dar cu ajutorul lorpot aduce o contribuție importantă la cunoaștere

Există icircncă domenii ale astronomiei către care un am-ator care capătă experiență se poate icircndrepta stelele

variabile stelele duble urmărirea activității Soareluișa Iar dintre aceste domenii observarea astronomicăsistematică a Soarelui este unul dintre cele icircn care se potaduce mari contribuții la cercetare și cunoaștere și icircn

același timp se pot admira bdquope viurdquo fenomene cosmicedintre cele mai spectaculoase și dinamice

Icircn acest domeniu o direcție simplă de a valorifica re-zultatele observațiilor astronomice este prelucrarea șitransmiterea lor către baza de date a Secțiunii Solare aAsociației Americane A Observatorilor de Stele Varia-bile (AAVSO)

Pentru ca aceste rezultate să aibă valoare și poată fi fo-losite mai departe de specialiștii care consultă perma-

ment această bază de date astronomul amator trebuie săefectueze observațiile respectacircnd o anumită procedurăAceasta este relativ simplă se poate icircnvăța repede șiodată cu experiența poate fi aplicată fără a mai consultapermanent instrucțiunile care o alcătuiesc Instrucțiunicare au icircn vedere puterea instrumentului astronomic șifelul icircn care trebuie să desfășurăm observațiile astfel

Diametrul obiectivului instrumentului cu care facemobservațiile trebuie să fie cuprins icircntre 50 și 80 de mminclusiv prin utilizarea unei diafragme cu această deschi-

dere dacă diametrul obiectivului este mai mare de 80 demm Menținerea diametrului util al obiectivului icircn acestelimite permite icircmbunătățirea raportului focal al instru-mentului (raportul distanță focalădiametru obiectiv)cu pierderi minime icircn rezoluție și luminozitate

Icircn timpul observațiilor vom folosi mai multe grosis-mente (măriri) Icircn general vom folosi oculare carepermit măriri de la 40-50 de ori pacircnă la 60-70 de oripentru a putea observa discul solar icircn ansamblul său șia identifica grupurile majore de pete și strucutura lor

Dacă vizibilitatea ne premite putem trece și la mări-ri de 80-90 de ori pentru a identifica grupurile mici șia obține un rezultat mai precis O soluție de compro-mis este aceea de a folosi un ocular cu cacircmp larg (wideangle) cu o distanță focală scurtă (mărire de 90-110x)Acesta ne arată discul solar icircn ansamblu la o mărirecare ne perimtă să efectuăm o observație detaliată Icircnplus structura lor optică este bine adaptată la rigorile

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983092

O983138983155983141983154983158983137983154983141983137 A983155983156983154983151983150983151983149983145983139983299 983137 S983151983137983154983141983148983157983145A983148983141983160 B983157983154983140983137

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 519

observării Soarelui (componente metalice lentila fo-cală poziționată la exterior)

Observațiile ar trebui să le efectuăm icircn fiecare zi laaproximativ aceeași oră pentru a ne familiariza cupoziția diferitelor grupuri de pete

Icircnainte de a icircncepe un program de observații sistematiceale Soarelui trebuie să ne familiarizăm cu sistemele de

clasificare Zurich și McIntosh de clasificare a grupurilorde pete solare astfel icircncacirct să putem urmări transformar-ea de la o zi la alta a acestora și a crește precizia obser-

vațiilor Despre cele două sisteme de clasificare putețiafla mai multe icircn rubrica de observare astronomică aSoarelui din numerele anterioare ale revistei Vega

Icircn timpul observației vom analiza atent marginile dis-cului solar unde se pot afla pete și grupuri de pete maidificil de identificat la o primă vedere De multe ori pe-tele aflate la marginea discului solar se pot ascunde icircntrefacule De aceea trebuie multă atenție icircn identificarealor ca pete pentru a nu le confunda cu acestea din urmă

Numărarea petelor și a grupurilor o putem face de maimulte ori pentru a profita de icircmbunătățirea pe momenta condițiilor de vizibilitate Icircn astfel de situații trebuiesă icircnregistrăm atent momentul observației icircn timp uni-

versal (UT) pentru a putea stabili apoi momentul me-diu al observației icircn ansamblu

Observațiile trebuie să fie cacirct mai frecvente cu putințăpentru a crește și menține precizia acestora icircn timp

Cacircnd nu putem efectua observații timp de mai multezile putem folosi resursele disponibile pe Internet pen-tru a ne ține la curent cu evoluția grupurilor de peteTotuși trebuie să evităm sub orice formă să ne calibrămobservațiile pe baza acestor surse deoarece ele sunt re-zultate din observații efectuate cu echipamente diferitede ale noastre și deci rezultatele lor sunt din pornirediferite de cele ale observațiilor noastre

Rezultatele observațiilor solare efectuate pe baza aces-tei proceduri de altfel destul de accesibilă chiar și icircn-cepătorilor se trimit către AAVSO folosind diversemetode puse la dispoziție de asociație (icircn special via In-ternet) Formularele și aplicațiile on-line au capacitateade a calcula inclusiv valoarea numărulrui R al activitățiisolare deși este recomandabil să icircncercăm să facem oprelucrare primară proprie icircnaintea trimiterii datelorpentru a ne verifica și a ne deprinde cu aceste calcule

Icircn sfacircrșit dacă avem grijă să trimitem datele rezultate dinobservațiile solare proprii pacircnă la data de 10 a lunii ur-mătoare (o putem face zilnic imediat după observație)

vom avea satisfacția de le găsi publicate icircn numărul dinluna următoare a Buletinului Solar AAVSO cu numelenostru menționat alături de cele ale tuturor celorlalțiobservatori care au contribuit cu date pentru aceeașiperioadă Satisfacția unui astfel de rezultat al unei mun-ci făcută din pasiune icircn timpul liber dar profesionist șiriguros este deosebită și greu de egalat Satisfacția cădeși amatori suntem cu adevărat astronomi

O983138983155983141983154983158983137983154983141983137 ş983145 983141983158983151983148983157ţ983145983137 983137983139983156983145983158983145983156983299ţ983145983145 S983151983137983154983141-983148983157983145 983278983150 983149983137983145 983090983088983089983093

Icircn luna mai 2015 am efectuat 16 observaţii solare Dateleculese au fost icircncărcate după prelucrare icircn bazele dedate ale AAVSO şi SOS-PTMA şi se regăsesc icircn JurnalulSolar AAVSO numărul 52015 volumul 71 p 4

Icircn luna mai 2015 activitatea solară a icircnregistrat o

evoluție icircn continuare ascendentă comparativ cu ceaicircnregistrată icircn luna aprilie 2015 Din observațiile perso-nale a rezultat că valoarea medie a numărului activitățiisolare R a fost de 10575 (+21) icircn timp ce numărulmediu de pete solare icircnregistrate a fost de 42 (+16)iar numărul mediu de grupuri de pete slare a fost de 64(+25) Pe parcursul lunii activitatea solară a icircnregis-trat o evoluție ascendentă icircn prima parte cu un maximatins la mijlocul lunii urmată de o scădere icircn a doua

jumătate cu o evoluție ușor fluctuantă

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983093V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 619

Icircn ceea ce privește activitatea eruptivă a Soarelui aceas-ta a fost mai intensă comparativ cu luna anterioară da-

torită numărului mult mai mare de erupții de clasă Bdeși numărul celor de clasă M a fost mai scăzut Ast-fel satelitul GEOS-15 a icircnregistrat 157 de erupții solaredintre care una de clasă X 5 de clasă M 110 de clasă Cși 41 de clasă B

Distribuția petelor solare și a grupurilor de pete solarepe emisfere arată că activitatea solară a fost doar puținmai intensă icircn emisfera nordică unde deși valoarea me-die a numărului de grupuri a fost de 28 față de cea de36 icircnregistrată icircn emisfera sudică activitatea solară afost mult mai intensă icircn parte a lunii Activitatea solarăicircn emisfera sudică s-a menținut icircn schimb la un nivelmai constant și superior celei din emisfera nordică icircn adoua parte a lunii

Pe ansamblu activitatea solară ca valoare a număruluiR a crescut icircntr-un ritm mai lent decacirct cel lunii anterio-are ajungacircnd la nivelul celei icircnregistrate icircn luna februa-rie curent și august 2013 Această evoluție deși la nivelde tendință nu reprezintă icircncă una ascendentă pare afi o nouă revenire la creștere icircnsă probabil la un nivelceva mai scăzut decacirct situațiile similare anterioare Deaceea apreciem că se menține probabilitatea ca activi-tatea solară să fie la momentul icircn care evoluează treptat

spre panta descendentă specifică finalului de perioadăde maxim

Această posibilitate este indicată și de felul icircn care evol-uează numărul de grupuri de pete solare care deși icircnrevenire pozitivă nu mai ajunge la valorile icircnregistrateicircn lunile mai ale anilor 2013 și 2014 Situație care paresă indice icircn continuare că maximul activității solare afost depășit

Alex Burda Astronom amator

colaborator al AAVSO şi PMA(secţiunile de observare a Soarelui)

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983094V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 719

Praful cosmic este format din particule (grăunțe) dematerial solid cu dimenisuni ce variază icircntre 10A și 01

mm ce gravitează icircn mediul interstelar și intergalacticStudiul prafului cosmic din mediul interstelar estedeosebit de important icircn multe ramuri ale astrofiziciiextragalactice și stelare Astfel o cunoaștere pre-cisă a proprietăților compoziției distribuției și for-mei grăunțelor de praf precum și a modului icircn carese formează și se distrug acestea aduce contribuții icircn

validarea și rafinarea diverselor modele de formare șievoluție a galaxiilor de evoluția stelară evoluția chimiăa mediului interstelar (și deci a elementelor chimice)sau a celor de structură și morfologie a galaxiilor

Pacircnă icircn prezent cercetările efectuate au revelat căgrăunțele de praf sunt icircn principal constituite din sil-icați grafit carbon amorf diamant gheață oxizi defier și goluri (graunțele mai bdquomarirdquo) hidrocarburi po-liciclice aromatice (grăunțele mai mici)

Ca distribuție spațială icircn galaxiile spirale praful cosmicse situează fie icircn tot volumul discului (distribuția di-

fuză fig 1 - partea icircntunecată aflată icircn planul discu-lui) fie icircn norii de hidrogen molecular și monoxid decarbon din jurul stelelor nou formate sau icircn curs deformare (distribuția localizată fig 2 ndash regiunea mai icircn-tunecată din stacircnga) Galaxiile eliptice conțin icircn gen-eral destul de puțin praf cosmic sau icircn multe cazuriacesta nu există Existența acestuia icircn galaxiile elip-tice - galaxii bdquobătracircnerdquo icircn care nu se mai formează stelenoi datorită faptului că proporția de hidrogen atomicși molecular din mediul interstelar este destul de re-dusă - icircncă nu este pe deplin icircnțeleasă de astronomi

Distribuția prafului icircn galaxiile eliptice este de obiceimult mai neregulată (vezi norii de praf de culoare marofigura 3) acest fapt datoracircndu-se icircn mod special inter-acțiunii cu o altă galaxie spirală știut fiind că galaxiileeliptice se pot forma din contopireaciocnirea a douăgalaxii spirale Icircn urma acestui proces discurile celordouă galaxii sunt distruse fapt dovedit prin simulărinumerice

Distribuția difuză a praful cosmic distorsionează imag-inea galaxiilor inducacircnd schimbări icircn valorile para-

metrilor fotometrici (luminozitate dimensiuni icircn-clinație elipticitate etc) ai galaxiilor spirală măsurațide observatori De aceea este important de evaluat șimodelat efectele de praf

Praful absoarbe o parte din radiația electromagneticăla diverse lungimi de undă provenită de la galaxii (maiprecis cea icircn ultraviolet emisă de stelele tinere și cea icircn

domeniul optic emisă de stelele mai vechibătracircne) Caurmare a acestui proces de absorbție grăunțele de praf

suferă creșteri mai mari sau mai mici de temperatură icircnfuncție de dimensiunile și proprietățile acestora Acestlucru are ca rezultat reemisia icircn infraroșu a radiației ab-sorbite De aceea astronomii folosesc telescoape cu fil-tre sensibile la lungimi de undă icircn domeniul infraroșuși sub-milimetru al radiației electromagnetice pentru adetecta emisia prafului cosmic

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983095

P983154983137983142983157983148 I983150983156983141983154983155983156983141983148983137983154D983154 B983151983143983140983137983150 P983299983155983156983154983299983158

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

fig 1 Galaxia spirală NGC 891 văzuta edge-on aflată la 30 mil-ioane ani lumină icircn constelația Andromeda Credit CompositeImage Data - Subaru elescope (NAOJ)Hubble Legacy Archive Michael Joner David Laney (West Mountain Observatory BYU)Processing - Robert Gendler

fig 2 Stele icircn formare icircnconjurate de nori de gaz și praf icircnnebuloasa Orion Credit NASAESA M Robberto (Space ele-scope Science InstituteESA) and the Hubble Space elescopeOrion reasury Project eam

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 819

Datorită faptului că aproape toată radiația icircn infraroșuemisă de praf este absorbită icircn atmosfera terestră decătre moleculele de apă au fost construite telescoapecare să capteze această radiație direct din spațiu (de ex-emplu Herschel Space Observatory - lansat icircn spațiuicircn mai 2009 și care și-a icircncheiat ciclul de viață icircn aprilie2013 Spitzer Space Telescope - lansat icircn spațiu icircn au-gust 2003)

Icircn afară de absorbție praful poate icircmprăștia dar și po-lariza radiația electromagnetică Aceste două fenomenede fapt și două dovezi ale existenței acestuia icircn mediulinterstelar și intergalactic

Praful cosmic interacționează cu norii de hidrogenatomic și molecular producacircnd o scădere a temperatu-rii acestora

Pe de alta parte grăunțele de praf cosmic pot fi distrusesau pot crește icircn dimensiuni prin mai multe proceseAstfel ele pot fi distruse prin interacția cu razele cosmicefoarte energetice de undele de șoc create de supernoveatunci cacircnd materialul ejectat icircn explozie icircntălnește me-diul interstelar De fapt s-a considerat că undele de șocdistrug mai mult praf decacirct se creează icircn supernove șică acest mecanism de producție nu este unul viabil Re-cent s-a descoperit totuși că icircntre 7 și 20 din cantitateade praf supraviețuiește undelor de șoc

Icircn același timp grăunțele pot crește icircn dimensiuni prinacreția altor materiale din mediul interstelar (gheațaoxizi de fier material organic etc) prin contopirea cu

altele mai mici icircn norii de hidrogenmonoxid de car-bon foarte reci din mediul interstelar

Procesele de formare și distrugere a prafului cosmic suntintens studiate deoarece la acest moment există o canti-tate de praf mai mare decacirct ar putea fi produsă de steleși supernove iar astronomii icircncă nu au găsit o explicațiesau un model teoretic care să reproducă observațiile

Cantități foarte mari de praf cosmic cad pe Terra icircn fie-care an aproximativ 40 000 tone pe an Acesta provinede la comete meteoriți asteroizi sau sunt rămășițe dinlocurile unde s-au format planete O parte din acestaeste colectat de diverse misiuni spațiale NASA fie di-rect din stratosferă fie de pe pămacircnt ndash icircn special dinAntarctica sau de la locul de impact al meteoriților cuscoarța terestră De asemenea unele din moleculele ce ne alcătuiescpe noi oamenii provin din mediul interstelar din pra-ful cosmic Aceasta deoarece grăunțele de praf cosmicconțin aproximativ 23 din carbonul din mediul inter-stelar precum și aproape 90 din siliciu magneziu fier

Aceste grăunțe de praf conținacircnd această multitudinede elemente chimice s-au format icircn exploziile supern-ovelor de tip II dar și icircn atmosfera stelelor AGB (steledin ramura asimptotică a gigantelor) prin desublimare

Ulterior cantități mari de praf interstelar (praful inter-platetarcircumplanetar) au contribuit la formarea plan-etelor solide cum este și Pămacircntul elemente esențialeapariției și susținerii tuturor formelor de viață ndash micro-organisme plante animale oameni - fiind conținute icircnacesta

Putem spune deci pe bună dreptate ca noi suntem pul-bere de stele

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983096V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

fig 3 Galaxia gigantă eliptica NGC 1316 aflată icircn constelațiaFornax la aproximativ 60 milioane ani lumină depărtare denoi Credit NASA ESA and Te Hubble Heritage eam SScI AURA)

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 919

1 Ca să știm cum să dăm de tine spune-ne te rog id-ul de pe astronomyro (dacă ai) site-ul web personal

sau un alt loc unde te putem găsi

Nu am id nici site personal

2 Icircți place mai mult teoria sau partea observațională

Am icircnceput cu partea de teorie icircn liceu și icircn ultimele 7luni am experimentat și partea observațională a astron-omiei Pacircnă icircn momentul de față icircmi plac ambele com-binate icircn așa fel icircncacirct să pot avansa cu studiile și știința

3 Care este instrumentul astronomic pe care icircl folos-

ești cel mai des Cel mai des folosesc telescoape cu cacircmp larg care cap-tează lumina icircn vizibil INT Mercator IAC80 OGS șialte telescoape de la Observatorul din Teide mi-au fostpe post de bdquojucăriirdquo icircn ultima perioadă

4 Care este cea mai interesantă observație astronomicăpe care ai facut-o

Icircn luna februarie a acestui an icircncercam să fac curbade lumină a unui asteroid dimineața la 5 După primaexpunere am rămas uimit pentru că icircn campul larg alOGS-ului a apărut și M104 Sombrero Galaxy Deși erasaturată imaginea am luat după altele icircn care galaxiase vedea perfect

5 Cacirct timp aloci icircntr-un an pentru astronomie

Icircn ultimii ani timpul alocat pentru astronomie a cres-

cut considerabil iar icircn momentul de față aloc peste 70din timpul meu pentru astronomie și cercetare

6 Care este fotografia astronomică favorită (a ta saua altora) Chandra X-ray Telescope - Cas A Combinația imagin-ior din spectrul vizibil X-ray și infraroșu

7 Ce atlas program de astronomie folosești cel maides

Cel mai des program de astronomie pe care icircl folosesceste IRAF dar icircn momentul de față am icircnceput să icircnvăț

alt so MPO Canopus care mă ajută să reduc dataleasteroizilor observați icircn ultimele 6 luni

8 Ce icircți dorești pentru pasiunea ta icircn viitor

Pe viitor sper să mă icircntorc icircn insulele Canare la obser- vator și să continui cercetarea icircn asteroizi

9 Cu ce te-a ajutat pe tine astronomia

Astronomia m-a ajutat să icircmi deschid gacircndirea și săaflu multe lucruri importante legate de Universul icircncare trăim Icircn același timp am reușit să găsesc și multepersoane devotate ca mine cu care am icircnceput co-laborări icircn știință

10 Cola sau Pepsi

Portocale

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983097

P983137983155983145983151983150983137983156 983140983141 A983155983156983154983151983150983151983149983145983141983139983157 R983137983140983157 C983151983154983150983141983137

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1019

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983088

G983137983148983141983154983145983141 F983151983156983151 - J983157983152983145983156983141983154 983577983145 V983141983150983157983155

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

Ș983156983141983142983137983150 P983151983152 C983151983579Data 01072015Camera Sony Alfa a5000 mirrorless ISO 100 exp 20sec F56 focal length 50Locul de observare Beius Bihor

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1119

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983089V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

C983145983152983154983145983137983150 D983157983149983145983156983154983157

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1219

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983091V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

M983137983154983139983157 A983150983140983154983141983145Data 01072015C983137983150983151983150 EOS 983089983089983088983088D expunere 110 sec F63 ISO 800Loc de observație Oradea

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1319

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983091V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

A983150983140983154983141983145 N983145983139983137Data 01072015 ora 1017PMCamera Nikon D7000 telescop Shywatcher Maksutov Cassegrain 127mm expunere 3 sec apertura 118 ISO 983096983088983088Locul de observație Comana jud Giurgiu

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1419

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983092V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

O983139983156983137983158983145983137983150 C983137983152983137983143983141983137Data 01072015Camera Nikon D3200 cu un obiectiv 18-55 mm expunerea 6 sec ISO 100

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1519

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983093V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

R983151983148983142 W983145983150983147983148983141983154Data 01072015 ora 2200Camera Canon 1100D Newtonian de 1200200 montat pe un EQ-6 ISO 200Locul de observație Mediaș Sibiu

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1619

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983094V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

M983145983144983137983145 D983137983155983139983137983148983157Data 01072015Camera Canon EOS 1100D SkyWatcher 150mm ISO 800Locul de observație București

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1719

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983095

Seara se văd Jupiter Venus și Saturn La miezul nopții mai

putem vedea pe Saturn iar după miezul nopții răsar și

Uranus și Neptun

Apropierea dintre și cu maximul pe 30Venus Jupiter

iunie continuă și icircn iulie Icircnsă spre deosebire de lun a anterioară

vom vedea cum cele două planete se icircndepărtează una de alta și

se apropie aparent de Soare De fapt ne dăm foarte uș or seama

că planeta noastră icircn mișcare ei de revoluție face ca celelalte

obiecte să icircși modifice poziția pe cer

Pe 1 iulie icircncă se află la mai puțin de un grad una de alta și

vor mai fi vizibile icircn același cacircmp vizual al unui binoclu pacircnă pe

11 iulie (cacircmpul vizual al unui binoclu 7x50 are un cacircmp vizual de

5deg)

Putem spune că pentru Jupiter perioada de obsevații s-a

icircncheiat planeta fiind din ce icircn ce mai apropiată aparent de

Soare pacircnă cacircnd se va afla icircn preajma acestuia

Dacă veți observa icircnspre vest la ora 22 veți vedea cum

cele două planete se află icircncă sus față de orizont pacircnă la mijlocul

lunii Pentru că Jupiter se apropie aparent de Soare planeta se vaafla la acea ora din ce icircn ce mai jos față de orizont și va fi din ce icircn

ce mai greu de văzut Pe 1 iulie planeta apune la două ore după

Soare pe 15 iulie la 15 ore iar la sfacircrșitul lunii la numai o oră

Icircn august Jupiter se va afla icircn dreptul Soarelui pe cer și va

reapărea pe cerul de dimineața icircn septembrie

Putem spune că și pentru Venus luna iulie icircnseamnă

sfacircrșitul vizibilității pe cerul de seară pentru că și această planetă

se apropie aparent de astrul zilei Pe 1 iulie Venus apune la două

ore după Soare iar la sfacircrșitul lunii la numai 20 de minute după

acesta semn că planeta nu se va mai putea vedea icircn perioada

respectivă

Spre deosebire de Jupiter care ne va prezenta discul său

relativ neschimbat ca mărime Venus va suferi schimbări de fazăși diametru La icircnceputul lunii vom vedea discul iluminat icircn

proporție de 34 iar la sfacircrșitul ei doar 8 Diametru aparent va

crește de la 32 la 54 aproape dublacircndu-se Putem spune că

Venus este din punct de vedere planetologic cea mai uracirctă

planetă dar pe pe Terra se vede grozav

Venus va reapărea pe cerul de dimineață la sfacircrșitul lui

august avacircndu-l companion pe Marte

Icircn mai avem pe cer pe vizibil nu foarte sus față deSaturn

orizont icircnspre sud icircn jurul orei 22 Planeta apune la 2 dimineața

așa că avem cacircteva ore icircn care putem vedea prin telescop inelele

și cei 4-5 sateliți ai planetei

Spre deosebire de stelele de aceeași strălucire planeta nu

pacirclpacircie așa că astrul relativ strălucitor vizibil icircnspre sud la ora 22

este sigur planeta Pentru verificare priviți icircn stacircnga jos față de

planetă unde se află steaua Antares un astru de strălucire nu cu

mult mai mică dar care pacirclpacircie

Dacă nici așa nu vă descurcați vă salvează Luna care icircl va

avea pe Saturn icircn stacircnga icircn seara de 2 5 iulie și icircn dreapta icircn seara

următoare

răsare icircn jurul orei 23 și se află cel mai sus pe cer laNeptun

răsăritul Soarelui

Se află la 435 miliarde de km și se va apropia icircn luna

septembrie la 433 de miliarde o depărtare totuși mare

Planeta se află icircn constelația Aquarius icircntre stelele λ și σprima fiind mai strălucitoare și destul de ușor de identificat pe

cer De fapt dacă icircndreptați un binoclul icircnspre această stea la

dreapta ei se va vedea Neptun Folosiți harta de mai jos pentru

observații Icircn noaptea de 5 spre 6 iulie Luna se va afla icircn preajma

planetei

O altă planetă aflată la numai o constelație depărtare este

Neptun care răsare cu o oră după Acesta se află icircn preajma stele

ζ din Pisces o stea greu de văzut din orașe din cauza strălucirii

mici Prin telescop puteți identifica planeta dacă icircl icircndreptați

icircnspre stea și folosiți o hartă stelară a zonei Icircn noaptea de 8 spre

9 iulie Luna se va afla icircn preajma lui Uranus

Observații făcute pe parcursul a cacirctorva luni vă vor arăta

cum cele două planete se mișcă printre stele apropiindu-se de

stea și trecacircnd pe deasupra ei Amacircndouă se pot vedea prininstrumente astronomice mici

se pot vedea cu greu pe cerul deMercur și Marte

dimineață răsărind icircnaintea Soarelui cu numai 45 de minute

Marte răsare din ce icircn ce mai devreme dar Mercur se va pierde icircn

razele Soarelui la sfacircrșitul lunii

FENOMENE ASTRONOMICEPLANETE

CALENDAR ASTRONOMIC

2 Lună Plină la ora 520 Luna se va afla icircn constelația Sagittarius destul de jos față

de orizont

4 Planeta noastră se va afla la afeliu cea mai mare depărtare de Soare la

152103776 km depărtare

5 Luna la cea mai mică depărtare de Terra la 367060 km

6 După miezul nopții veți putea vedea Luna icircn aceeași zonă icircn care se află și

planeta Neptun Neptun icircnsă nu se vede cu ochiul liber

8 Ultimul Pătrar la ora 2324 Luna se află icircn constelația Pisces și răsare după miezul

nopții

9 După ora 1 dimineața veți putea vedea Luna icircn aceeași zonă icircn care se află și

planeta Uranus Uranu nu se vede cu ochiul liber dar poate fi găsit prin binoclus

11 Marte se află la cea mai mare depărtare de Terra la 3875 milioane de km de

planeta noastră

12 Chiar icircnainte de răsăritul Soarelui puteți vedea secera subțire a Lunii și

Pleiadele deasupra Totul icircnspre locul de răsărit al Soarelui

16 Lună Nouă la ora 42418 Luna icircncepe să se vadă pe cerul de seară ca o seceră foarte subțire Chiar

deasupra ei se află planeta Venus un astru foarte strălucitor

19 Icircn dreapta secerii Lunii se află planeta Venus Se pot vedea după apusul

Soarelui icircnspre vest

21 Luna se află la cea mai mare depărtare de Terra la 404871 km

23 Mercur se află la conjuncție superioară cu Soarele (adică icircn partea opusă

Soarelui văzută de pe Pămacircnt)

23 Chiar sub Lună icircn această seară se află steaua Spica din constelația Virgo

24 Primul Pătrar la ora 704

25 Icircn această seară icircn stacircnga Lunii se află planeta Saturn

26 Icircn această seară planeta Saturn se află icircn dreapta Lunii

27 Mercur se va afla la cea mai mare depărtare de Terra la 200 de milioane de km

29 Priviți Luna icircn această seară Chiar sub ea se află planeta pitică Pluto care

desigur că nu se poate vedea cu ochiul liber

31 Lună Plină la ora 1343 Este a doua Lună lină a lui iulieP

O A A V U - B SE RVATO RU L ST RO NO MIC M IRA L A SIL E R SE ANU W WW A ST RO UR SE ANU RO

I 5ULIE 201

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1819

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983096

HARTA CERULUI

seara țIulie este luna cacircnd icircnspre orizontul sudic se observă steaua Antares din constela ia Scorpius

Culoarea ro ie a stelei i-a inspirat pe astronomii antici să ii dea numele de bdquorivalul lui Ares (Marte)rdquo adicășbdquoAntaresrdquo Steaua nu se ridică mult deasupra orizontului dar se remarcă u or Scorpius are forma litereișbdquoSrdquo i se continuă icircnspre est cu Sagittarius i icircnspre vest cu Libraș ș se află Icircnspre sud-vest steaua din Virgo Deasupra lui Spica se afla dinSpica Arcturus

Bootes iar la vest de aceasta găsim o constela ie compusă din stele slabe ca strălucireț Coma

Berenices Acolo se află mii de galaxii situate la 60 de milioane de ani lumină depărtare deSoare Tot icircn Coma Berenices icircntalnim un roi stelar observabil prin binocluri Con inețaproximativ 20 de stele i se afl la sud de steaua gamma din constela ie i mai icircnspre vestș ă ț Ș icircntacirclnim constela a Leo a cărei bdquocoadărdquo rămacircne deasupra orizontului pacircnă la miezulșțnop iiț Icircnspre nord-vest se află cunoscută la noi după numele deUrsa Major

bdquoCarul Marerdquo Carul este compus din apte stele aflate toate sus pe cer icircn spa iul dintreș țorizont i zenit Icircnspre nord găsim bdquo rdquo i steaua Polară care indică nordulș șUrsa Mică

ceresc Icircntre cele două constela ii se află coada bdquoDragonuluirdquo (constel ia )ț aț Draco

Aceasta erpuie te printre stele ajungacircnd undeva deasupra stelei dinș ș Vega

constela ia Lyraț țVega se apropie apropie din ce icircn ce mai mult de zenit Este icircnso ităde stelele (la nord-est st nga-jos) i de (la sud-est dreapta-jos)Deneb Altairacirc ș Icircmpreună formează bdquotriunghiul de varărdquo

șDinspre est răsare i la scurt timp după miezul noptii Pegasus

Pisces

La ora pentru care este realizată harta pe cer se află trei planete Venusși icircnspre vest foarte aproape de orizont și una de alta și icircn sud icircnJupiter Saturn

constelația Libra

I 5ULIE 201

a

b

Rasalgheti

ab

CORONABOREALIS

HERCULES

a

d

bSERPENSCAPUT

a

b

d

h

z

OPHIUCUS

g

a

Steaua Polară

URSAMINOR

DRACO

Cor Caroli

d

p

b

a

e

Harta arată aspectul

cerului icircn luna

iunie ora 0000

iulie ora 2200

august ora 2000

O A A V U - B SE RVATO RUL ST RO NO MI C MI RA L A SI LE R SE AN U W WW A ST RO U RS EA NU R O

C LONSTELAŢII VIZIBILE PLANETE ȘI UNA

ţ ă ă ş ă ă ă Ţ ţIesi i afar cam cu o or inainte de ora afi at pe hart noastr ine i hartaridicat n fa a voastr av nd grij s o orienta i dup punctele cardinale de peă icirc ţ ă acirc ă ă ţ ăteren Vestul este (aproximativ) locul unde apune Soarele sudul este locul unde seaflă Soarele la mijlocul zilei

ă ţ ă iar c ă ţMarginea h r ii reprezint orizontul entrul h r ii este zenitul punctul dedeasupra capuluiDacă vreți să priviți icircnspre sud orientați harta cu sudul icircn acea direcție este foarteimportant să orientaţi harta după punctele cardinale ă ţ ă ţ ă și fiți ate ți la icircnălțimeaDup ce orienta i harta c uta i o stea mai str lucitoare pe cer nei desupra or izontului ( față de zenit) ș i la s te le le vecine ă ţ ş ă păstracircndC uta i-o i pe hartproporțiile de distanță față de orizon ă ţ ă ţ ă Dup ce a i g sit-o cauta i pe hart stele din apropierea

stelei identificate Dupa ce a i ales aceste stele cauta i-le i pe cer Astfel din stea n stea pute iţ ţ ş icirc ţ icirc ăţ ţ ţ formate denv a toate constela iile vizibile la un moment dat Constela iile sunt stelele unite cu liniipe harta noastra

t ţă ă icirc ţ ă ţHarta este realizata pentru lati udinea medie a rii noastre Dac ncerca i s observa i de la latitudininordice stelele din sudul h r ii vor cobor sub orizont iar cele din nordul h rtii vor fi situate mai sus pe cer Peă ţ icirc ăhart stelele str lucitoare sunt cele reprezentate prin disc mareă ă

CUM SE FOLOSEŞTE HARTA

Stelestrălucitoare

Stelemai pu inț

strălucitoare

Magnitudini stelare

-1 0 1 2 3 4

roiuri globulare

nebuloase planetare

stele duble

galaxii

roiuri deschise

nebuloase

stele

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1919

ISSN 1584 - 6563

Astroclubul

Bucureşti

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 219

3 Icirc983150983156983266983149983152983148983299983154983145 A983155983156983154983151983150983151983149983145983139983141 983140983141 V983137983154983299 de Adrian Bruno Șonka

4 O983138983155983141983154983158983137983154983141983137 A983155983156983154983151983150983151983149983145983139983299 983137 S983151983137983154983141983148983157983145 de Alex Burda

7 P983154983137983142983157983148 I983150983156983141983154983155983156983141983148983137983154 de Bogdan Păstrăv

9 P983137983155983145983151983150983137983156 983140983141 A983155983156983154983151983150983151983149983145983141 cu Radu Cornea

10 G983137983148983141983154983145983141 983140983141 I983149983137983143983145983150983145 - J983157983152983145983156983141983154 983577983145 V983141983150983157983155

17 C983137983148983141983150983140983137983154983157983148 A983155983156983154983151983150983151983149983145983139 983577983145 H983137983154983156983137 C983141983154983157983148983157983145

F983151983156983151 983139983151983152983141983154983156983299

Nebuloasa M27

Iosif Bodnariu24052015 Astroech A8IN 200800 f412x600 sec ISO 800Canon 1000

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093 A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145

C983157983152983154983145983150983155

revistavegaoutlookcom

ISSN 1584 - 6563

egaiulie 2015

150

V

R983141983140983137983139983156983151983154983145Adrian Bruno Șonka

R983141983140983137983139983156983151983154 Ș983141983142

Elisabeta Petrescu

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 319

Nimic nu este mai frumos atunci cacircnd obiectele pe carele observi au o față De obicei cacircnd ne uităm la o plan-

etă chiar dacă nu vedem prea multe detalii știm cumarată aceasta din fotografiile luate de sondele spațialeCacircnd privești un asteroid ales unul la icircntacircmplare nu

vei putea vedea deta lii și dacă nu este printre cei foar-te puțini vizitați de sondele spațiale imaginea lui dinmintea observatorului este tot un punct

Aceasta era situația unuia dintre cele mai cunoscutecorpuri din sistemul solar planeta pitică (sau asteroid-ul foarte mare) Pluto După cum sigur știți situația s-a

schimbat din iulie 2015 Pluto căpătacircnd o față

Cu această ocazie poate a venit să observăm obiectulcare are icircn prezent magnitudinea 141 și se află icircn con-stelația Sagittarius vizibilă mai toată noaptea Chiardacă nu se ridică foarte mult pe cer planeta pitică poatefi găsită ușor aflacircndu-se icircn preajma a două stele strălu-citoare xi1 Sagittari și xi2 Sagittari de magnitudinea 5respectiv 35 Pluto se va afla icircn august septembrie șinoiembrie la mai puțin de un grad de stelele respectiveașa că ori de cacircte ori prindeți stelele icircn cacircmp icircl veți avea

și pe Pluto Vă mai trebuie o hartă pe care să fie trecutestele icircndeajuns ca să puteți identifica obiectul Dacă văreicircntoarceți icircn seara următoare icircn zona respectivă Plu-to va fi steaua care s-a mișcat Din experiență vă asigurcă după numai o seară veți vedea mișcarea planetei

Cer senin

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983091

Icirc983150983156983266983149983152983148983299983154983145 A983155983156983154983151983150983151983149983145983139983141 983140983141 V983137983154983299A983140983154983145983137983150 B983154983157983150983151 Ș983151983150983147983137

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

Corona Australis

Sagittarius

Scutum

Serpens Cauda

Moon

a

b

a

gq1

s

z d

l

p

f

t

x2o

m

r1

l

e

k

u

g

i1

h

q

x

44

45

n

36

x

18h30m19h00m19h30m20h00m

18h30m 18h00m 17h30m

-25deg00

-20deg00

-15deg00

-10deg00

-25deg00

-30deg00

-35deg00

0 7

- 2 1

0 7

- 3 1

0 8

- 1 0

0 8

- 2 0

0 8

- 3 0

0 9

- 0 9

0 9-1 9

0 9 - 2 9 1

0 - 0 9

1 0 - 1 9

1 0

- 2

9

1 1

- 0 8

1 1

- 1

8

1 1

- 2 8

x2

x1

18h57m18h58m18h59m19h00m

18h57m 18h56m

-20deg40

-20deg40

-21deg00

0 7

- 0 1

0 7

- 1 1

0 7

- 2 1

0 7

- 3 1

0 8

- 1 0

0 8

- 2 0

0 8

- 3 0

0 9

- 0 9

0 9-1 9

0 9 - 2 9

1 0 - 0 9

1 0 - 1 9

1 0

- 2

9 1 1

- 0

8

1 1

- 1

8

1 1

- 2 8

1 2

- 0 8

1 2

- 1 8

1 2

- 2 8

0 1

- 0 7

x2

o

x1

33

Charon

18h58m19h00m19h02m19h04m19h06m

18h58m 18h56m 18h54m

-20deg30

-20deg00

-20deg30

-21deg00

-21deg30

-22deg00

Harta planetei Plutoicircn perioada 1 iulie2015 - 7 ianuarie2016

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 419

P983154983151983139983141983140983157983154983137 AAVSO 983140983141 983151983138983155983141983154983158983137983154983141 983137983155983156983154983151-983150983151983149983145983139983299 983137 S983151983137983154983141983148983157983145

Numeroși astronomi amatori icircn special cei debutanțisunt atrași către astronomie de dorința de a admira cuajutorul instrumentelor optice aștrii atacirct de spectu-los reprezentați icircn imaginile care provin de la sateliți șitelescoape spațiale sau terestre Dacă o astfel de mo-tivație este firească ea ar trebui să reprezinte numaiun debut icircn activitatea de veritabil astronom amatorActivitate care presupune mai mult decacirct doar ob-servarea icircn sine a aștrilor desfășurarea unei activități

științifice sistematice și contribuția cu datele culese lacercetarea astronomică mondială

Desigur la nivelul actual de dezvoltare a astronomieiprofesioniste se poate obiecta că astronomul amatornu mai poate aduce prin observați ile sale o contribuțiesemnificativă la cunoaștere Dar aceasta este numai oaparență care persistă icircn viziunea acelor amatori deastronomie care preferă să rămacircnă icircn prima etapă aentuziasmului să-i spunem vizual de admirare fasci-nată a universului O aparență deoarece acei amatori

care depășesc această etapă descoperă că icircndreptacircn-du-și pasiunea pentru aștri către o direcție bine sta-bilită abordacircnd un mod de lucru profesionist rigurosși bine planificat și concentracircndu-și eforturile pe undomeniu anume al observării astronomice nu numaică pot obține rezultate valoroase dar cu ajutorul lorpot aduce o contribuție importantă la cunoaștere

Există icircncă domenii ale astronomiei către care un am-ator care capătă experiență se poate icircndrepta stelele

variabile stelele duble urmărirea activității Soareluișa Iar dintre aceste domenii observarea astronomicăsistematică a Soarelui este unul dintre cele icircn care se potaduce mari contribuții la cercetare și cunoaștere și icircn

același timp se pot admira bdquope viurdquo fenomene cosmicedintre cele mai spectaculoase și dinamice

Icircn acest domeniu o direcție simplă de a valorifica re-zultatele observațiilor astronomice este prelucrarea șitransmiterea lor către baza de date a Secțiunii Solare aAsociației Americane A Observatorilor de Stele Varia-bile (AAVSO)

Pentru ca aceste rezultate să aibă valoare și poată fi fo-losite mai departe de specialiștii care consultă perma-

ment această bază de date astronomul amator trebuie săefectueze observațiile respectacircnd o anumită procedurăAceasta este relativ simplă se poate icircnvăța repede șiodată cu experiența poate fi aplicată fără a mai consultapermanent instrucțiunile care o alcătuiesc Instrucțiunicare au icircn vedere puterea instrumentului astronomic șifelul icircn care trebuie să desfășurăm observațiile astfel

Diametrul obiectivului instrumentului cu care facemobservațiile trebuie să fie cuprins icircntre 50 și 80 de mminclusiv prin utilizarea unei diafragme cu această deschi-

dere dacă diametrul obiectivului este mai mare de 80 demm Menținerea diametrului util al obiectivului icircn acestelimite permite icircmbunătățirea raportului focal al instru-mentului (raportul distanță focalădiametru obiectiv)cu pierderi minime icircn rezoluție și luminozitate

Icircn timpul observațiilor vom folosi mai multe grosis-mente (măriri) Icircn general vom folosi oculare carepermit măriri de la 40-50 de ori pacircnă la 60-70 de oripentru a putea observa discul solar icircn ansamblul său șia identifica grupurile majore de pete și strucutura lor

Dacă vizibilitatea ne premite putem trece și la mări-ri de 80-90 de ori pentru a identifica grupurile mici șia obține un rezultat mai precis O soluție de compro-mis este aceea de a folosi un ocular cu cacircmp larg (wideangle) cu o distanță focală scurtă (mărire de 90-110x)Acesta ne arată discul solar icircn ansamblu la o mărirecare ne perimtă să efectuăm o observație detaliată Icircnplus structura lor optică este bine adaptată la rigorile

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983092

O983138983155983141983154983158983137983154983141983137 A983155983156983154983151983150983151983149983145983139983299 983137 S983151983137983154983141983148983157983145A983148983141983160 B983157983154983140983137

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 519

observării Soarelui (componente metalice lentila fo-cală poziționată la exterior)

Observațiile ar trebui să le efectuăm icircn fiecare zi laaproximativ aceeași oră pentru a ne familiariza cupoziția diferitelor grupuri de pete

Icircnainte de a icircncepe un program de observații sistematiceale Soarelui trebuie să ne familiarizăm cu sistemele de

clasificare Zurich și McIntosh de clasificare a grupurilorde pete solare astfel icircncacirct să putem urmări transformar-ea de la o zi la alta a acestora și a crește precizia obser-

vațiilor Despre cele două sisteme de clasificare putețiafla mai multe icircn rubrica de observare astronomică aSoarelui din numerele anterioare ale revistei Vega

Icircn timpul observației vom analiza atent marginile dis-cului solar unde se pot afla pete și grupuri de pete maidificil de identificat la o primă vedere De multe ori pe-tele aflate la marginea discului solar se pot ascunde icircntrefacule De aceea trebuie multă atenție icircn identificarealor ca pete pentru a nu le confunda cu acestea din urmă

Numărarea petelor și a grupurilor o putem face de maimulte ori pentru a profita de icircmbunătățirea pe momenta condițiilor de vizibilitate Icircn astfel de situații trebuiesă icircnregistrăm atent momentul observației icircn timp uni-

versal (UT) pentru a putea stabili apoi momentul me-diu al observației icircn ansamblu

Observațiile trebuie să fie cacirct mai frecvente cu putințăpentru a crește și menține precizia acestora icircn timp

Cacircnd nu putem efectua observații timp de mai multezile putem folosi resursele disponibile pe Internet pen-tru a ne ține la curent cu evoluția grupurilor de peteTotuși trebuie să evităm sub orice formă să ne calibrămobservațiile pe baza acestor surse deoarece ele sunt re-zultate din observații efectuate cu echipamente diferitede ale noastre și deci rezultatele lor sunt din pornirediferite de cele ale observațiilor noastre

Rezultatele observațiilor solare efectuate pe baza aces-tei proceduri de altfel destul de accesibilă chiar și icircn-cepătorilor se trimit către AAVSO folosind diversemetode puse la dispoziție de asociație (icircn special via In-ternet) Formularele și aplicațiile on-line au capacitateade a calcula inclusiv valoarea numărulrui R al activitățiisolare deși este recomandabil să icircncercăm să facem oprelucrare primară proprie icircnaintea trimiterii datelorpentru a ne verifica și a ne deprinde cu aceste calcule

Icircn sfacircrșit dacă avem grijă să trimitem datele rezultate dinobservațiile solare proprii pacircnă la data de 10 a lunii ur-mătoare (o putem face zilnic imediat după observație)

vom avea satisfacția de le găsi publicate icircn numărul dinluna următoare a Buletinului Solar AAVSO cu numelenostru menționat alături de cele ale tuturor celorlalțiobservatori care au contribuit cu date pentru aceeașiperioadă Satisfacția unui astfel de rezultat al unei mun-ci făcută din pasiune icircn timpul liber dar profesionist șiriguros este deosebită și greu de egalat Satisfacția cădeși amatori suntem cu adevărat astronomi

O983138983155983141983154983158983137983154983141983137 ş983145 983141983158983151983148983157ţ983145983137 983137983139983156983145983158983145983156983299ţ983145983145 S983151983137983154983141-983148983157983145 983278983150 983149983137983145 983090983088983089983093

Icircn luna mai 2015 am efectuat 16 observaţii solare Dateleculese au fost icircncărcate după prelucrare icircn bazele dedate ale AAVSO şi SOS-PTMA şi se regăsesc icircn JurnalulSolar AAVSO numărul 52015 volumul 71 p 4

Icircn luna mai 2015 activitatea solară a icircnregistrat o

evoluție icircn continuare ascendentă comparativ cu ceaicircnregistrată icircn luna aprilie 2015 Din observațiile perso-nale a rezultat că valoarea medie a numărului activitățiisolare R a fost de 10575 (+21) icircn timp ce numărulmediu de pete solare icircnregistrate a fost de 42 (+16)iar numărul mediu de grupuri de pete slare a fost de 64(+25) Pe parcursul lunii activitatea solară a icircnregis-trat o evoluție ascendentă icircn prima parte cu un maximatins la mijlocul lunii urmată de o scădere icircn a doua

jumătate cu o evoluție ușor fluctuantă

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983093V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 619

Icircn ceea ce privește activitatea eruptivă a Soarelui aceas-ta a fost mai intensă comparativ cu luna anterioară da-

torită numărului mult mai mare de erupții de clasă Bdeși numărul celor de clasă M a fost mai scăzut Ast-fel satelitul GEOS-15 a icircnregistrat 157 de erupții solaredintre care una de clasă X 5 de clasă M 110 de clasă Cși 41 de clasă B

Distribuția petelor solare și a grupurilor de pete solarepe emisfere arată că activitatea solară a fost doar puținmai intensă icircn emisfera nordică unde deși valoarea me-die a numărului de grupuri a fost de 28 față de cea de36 icircnregistrată icircn emisfera sudică activitatea solară afost mult mai intensă icircn parte a lunii Activitatea solarăicircn emisfera sudică s-a menținut icircn schimb la un nivelmai constant și superior celei din emisfera nordică icircn adoua parte a lunii

Pe ansamblu activitatea solară ca valoare a număruluiR a crescut icircntr-un ritm mai lent decacirct cel lunii anterio-are ajungacircnd la nivelul celei icircnregistrate icircn luna februa-rie curent și august 2013 Această evoluție deși la nivelde tendință nu reprezintă icircncă una ascendentă pare afi o nouă revenire la creștere icircnsă probabil la un nivelceva mai scăzut decacirct situațiile similare anterioare Deaceea apreciem că se menține probabilitatea ca activi-tatea solară să fie la momentul icircn care evoluează treptat

spre panta descendentă specifică finalului de perioadăde maxim

Această posibilitate este indicată și de felul icircn care evol-uează numărul de grupuri de pete solare care deși icircnrevenire pozitivă nu mai ajunge la valorile icircnregistrateicircn lunile mai ale anilor 2013 și 2014 Situație care paresă indice icircn continuare că maximul activității solare afost depășit

Alex Burda Astronom amator

colaborator al AAVSO şi PMA(secţiunile de observare a Soarelui)

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983094V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 719

Praful cosmic este format din particule (grăunțe) dematerial solid cu dimenisuni ce variază icircntre 10A și 01

mm ce gravitează icircn mediul interstelar și intergalacticStudiul prafului cosmic din mediul interstelar estedeosebit de important icircn multe ramuri ale astrofiziciiextragalactice și stelare Astfel o cunoaștere pre-cisă a proprietăților compoziției distribuției și for-mei grăunțelor de praf precum și a modului icircn carese formează și se distrug acestea aduce contribuții icircn

validarea și rafinarea diverselor modele de formare șievoluție a galaxiilor de evoluția stelară evoluția chimiăa mediului interstelar (și deci a elementelor chimice)sau a celor de structură și morfologie a galaxiilor

Pacircnă icircn prezent cercetările efectuate au revelat căgrăunțele de praf sunt icircn principal constituite din sil-icați grafit carbon amorf diamant gheață oxizi defier și goluri (graunțele mai bdquomarirdquo) hidrocarburi po-liciclice aromatice (grăunțele mai mici)

Ca distribuție spațială icircn galaxiile spirale praful cosmicse situează fie icircn tot volumul discului (distribuția di-

fuză fig 1 - partea icircntunecată aflată icircn planul discu-lui) fie icircn norii de hidrogen molecular și monoxid decarbon din jurul stelelor nou formate sau icircn curs deformare (distribuția localizată fig 2 ndash regiunea mai icircn-tunecată din stacircnga) Galaxiile eliptice conțin icircn gen-eral destul de puțin praf cosmic sau icircn multe cazuriacesta nu există Existența acestuia icircn galaxiile elip-tice - galaxii bdquobătracircnerdquo icircn care nu se mai formează stelenoi datorită faptului că proporția de hidrogen atomicși molecular din mediul interstelar este destul de re-dusă - icircncă nu este pe deplin icircnțeleasă de astronomi

Distribuția prafului icircn galaxiile eliptice este de obiceimult mai neregulată (vezi norii de praf de culoare marofigura 3) acest fapt datoracircndu-se icircn mod special inter-acțiunii cu o altă galaxie spirală știut fiind că galaxiileeliptice se pot forma din contopireaciocnirea a douăgalaxii spirale Icircn urma acestui proces discurile celordouă galaxii sunt distruse fapt dovedit prin simulărinumerice

Distribuția difuză a praful cosmic distorsionează imag-inea galaxiilor inducacircnd schimbări icircn valorile para-

metrilor fotometrici (luminozitate dimensiuni icircn-clinație elipticitate etc) ai galaxiilor spirală măsurațide observatori De aceea este important de evaluat șimodelat efectele de praf

Praful absoarbe o parte din radiația electromagneticăla diverse lungimi de undă provenită de la galaxii (maiprecis cea icircn ultraviolet emisă de stelele tinere și cea icircn

domeniul optic emisă de stelele mai vechibătracircne) Caurmare a acestui proces de absorbție grăunțele de praf

suferă creșteri mai mari sau mai mici de temperatură icircnfuncție de dimensiunile și proprietățile acestora Acestlucru are ca rezultat reemisia icircn infraroșu a radiației ab-sorbite De aceea astronomii folosesc telescoape cu fil-tre sensibile la lungimi de undă icircn domeniul infraroșuși sub-milimetru al radiației electromagnetice pentru adetecta emisia prafului cosmic

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983095

P983154983137983142983157983148 I983150983156983141983154983155983156983141983148983137983154D983154 B983151983143983140983137983150 P983299983155983156983154983299983158

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

fig 1 Galaxia spirală NGC 891 văzuta edge-on aflată la 30 mil-ioane ani lumină icircn constelația Andromeda Credit CompositeImage Data - Subaru elescope (NAOJ)Hubble Legacy Archive Michael Joner David Laney (West Mountain Observatory BYU)Processing - Robert Gendler

fig 2 Stele icircn formare icircnconjurate de nori de gaz și praf icircnnebuloasa Orion Credit NASAESA M Robberto (Space ele-scope Science InstituteESA) and the Hubble Space elescopeOrion reasury Project eam

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 819

Datorită faptului că aproape toată radiația icircn infraroșuemisă de praf este absorbită icircn atmosfera terestră decătre moleculele de apă au fost construite telescoapecare să capteze această radiație direct din spațiu (de ex-emplu Herschel Space Observatory - lansat icircn spațiuicircn mai 2009 și care și-a icircncheiat ciclul de viață icircn aprilie2013 Spitzer Space Telescope - lansat icircn spațiu icircn au-gust 2003)

Icircn afară de absorbție praful poate icircmprăștia dar și po-lariza radiația electromagnetică Aceste două fenomenede fapt și două dovezi ale existenței acestuia icircn mediulinterstelar și intergalactic

Praful cosmic interacționează cu norii de hidrogenatomic și molecular producacircnd o scădere a temperatu-rii acestora

Pe de alta parte grăunțele de praf cosmic pot fi distrusesau pot crește icircn dimensiuni prin mai multe proceseAstfel ele pot fi distruse prin interacția cu razele cosmicefoarte energetice de undele de șoc create de supernoveatunci cacircnd materialul ejectat icircn explozie icircntălnește me-diul interstelar De fapt s-a considerat că undele de șocdistrug mai mult praf decacirct se creează icircn supernove șică acest mecanism de producție nu este unul viabil Re-cent s-a descoperit totuși că icircntre 7 și 20 din cantitateade praf supraviețuiește undelor de șoc

Icircn același timp grăunțele pot crește icircn dimensiuni prinacreția altor materiale din mediul interstelar (gheațaoxizi de fier material organic etc) prin contopirea cu

altele mai mici icircn norii de hidrogenmonoxid de car-bon foarte reci din mediul interstelar

Procesele de formare și distrugere a prafului cosmic suntintens studiate deoarece la acest moment există o canti-tate de praf mai mare decacirct ar putea fi produsă de steleși supernove iar astronomii icircncă nu au găsit o explicațiesau un model teoretic care să reproducă observațiile

Cantități foarte mari de praf cosmic cad pe Terra icircn fie-care an aproximativ 40 000 tone pe an Acesta provinede la comete meteoriți asteroizi sau sunt rămășițe dinlocurile unde s-au format planete O parte din acestaeste colectat de diverse misiuni spațiale NASA fie di-rect din stratosferă fie de pe pămacircnt ndash icircn special dinAntarctica sau de la locul de impact al meteoriților cuscoarța terestră De asemenea unele din moleculele ce ne alcătuiescpe noi oamenii provin din mediul interstelar din pra-ful cosmic Aceasta deoarece grăunțele de praf cosmicconțin aproximativ 23 din carbonul din mediul inter-stelar precum și aproape 90 din siliciu magneziu fier

Aceste grăunțe de praf conținacircnd această multitudinede elemente chimice s-au format icircn exploziile supern-ovelor de tip II dar și icircn atmosfera stelelor AGB (steledin ramura asimptotică a gigantelor) prin desublimare

Ulterior cantități mari de praf interstelar (praful inter-platetarcircumplanetar) au contribuit la formarea plan-etelor solide cum este și Pămacircntul elemente esențialeapariției și susținerii tuturor formelor de viață ndash micro-organisme plante animale oameni - fiind conținute icircnacesta

Putem spune deci pe bună dreptate ca noi suntem pul-bere de stele

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983096V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

fig 3 Galaxia gigantă eliptica NGC 1316 aflată icircn constelațiaFornax la aproximativ 60 milioane ani lumină depărtare denoi Credit NASA ESA and Te Hubble Heritage eam SScI AURA)

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 919

1 Ca să știm cum să dăm de tine spune-ne te rog id-ul de pe astronomyro (dacă ai) site-ul web personal

sau un alt loc unde te putem găsi

Nu am id nici site personal

2 Icircți place mai mult teoria sau partea observațională

Am icircnceput cu partea de teorie icircn liceu și icircn ultimele 7luni am experimentat și partea observațională a astron-omiei Pacircnă icircn momentul de față icircmi plac ambele com-binate icircn așa fel icircncacirct să pot avansa cu studiile și știința

3 Care este instrumentul astronomic pe care icircl folos-

ești cel mai des Cel mai des folosesc telescoape cu cacircmp larg care cap-tează lumina icircn vizibil INT Mercator IAC80 OGS șialte telescoape de la Observatorul din Teide mi-au fostpe post de bdquojucăriirdquo icircn ultima perioadă

4 Care este cea mai interesantă observație astronomicăpe care ai facut-o

Icircn luna februarie a acestui an icircncercam să fac curbade lumină a unui asteroid dimineața la 5 După primaexpunere am rămas uimit pentru că icircn campul larg alOGS-ului a apărut și M104 Sombrero Galaxy Deși erasaturată imaginea am luat după altele icircn care galaxiase vedea perfect

5 Cacirct timp aloci icircntr-un an pentru astronomie

Icircn ultimii ani timpul alocat pentru astronomie a cres-

cut considerabil iar icircn momentul de față aloc peste 70din timpul meu pentru astronomie și cercetare

6 Care este fotografia astronomică favorită (a ta saua altora) Chandra X-ray Telescope - Cas A Combinația imagin-ior din spectrul vizibil X-ray și infraroșu

7 Ce atlas program de astronomie folosești cel maides

Cel mai des program de astronomie pe care icircl folosesceste IRAF dar icircn momentul de față am icircnceput să icircnvăț

alt so MPO Canopus care mă ajută să reduc dataleasteroizilor observați icircn ultimele 6 luni

8 Ce icircți dorești pentru pasiunea ta icircn viitor

Pe viitor sper să mă icircntorc icircn insulele Canare la obser- vator și să continui cercetarea icircn asteroizi

9 Cu ce te-a ajutat pe tine astronomia

Astronomia m-a ajutat să icircmi deschid gacircndirea și săaflu multe lucruri importante legate de Universul icircncare trăim Icircn același timp am reușit să găsesc și multepersoane devotate ca mine cu care am icircnceput co-laborări icircn știință

10 Cola sau Pepsi

Portocale

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983097

P983137983155983145983151983150983137983156 983140983141 A983155983156983154983151983150983151983149983145983141983139983157 R983137983140983157 C983151983154983150983141983137

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1019

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983088

G983137983148983141983154983145983141 F983151983156983151 - J983157983152983145983156983141983154 983577983145 V983141983150983157983155

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

Ș983156983141983142983137983150 P983151983152 C983151983579Data 01072015Camera Sony Alfa a5000 mirrorless ISO 100 exp 20sec F56 focal length 50Locul de observare Beius Bihor

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1119

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983089V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

C983145983152983154983145983137983150 D983157983149983145983156983154983157

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1219

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983091V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

M983137983154983139983157 A983150983140983154983141983145Data 01072015C983137983150983151983150 EOS 983089983089983088983088D expunere 110 sec F63 ISO 800Loc de observație Oradea

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1319

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983091V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

A983150983140983154983141983145 N983145983139983137Data 01072015 ora 1017PMCamera Nikon D7000 telescop Shywatcher Maksutov Cassegrain 127mm expunere 3 sec apertura 118 ISO 983096983088983088Locul de observație Comana jud Giurgiu

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1419

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983092V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

O983139983156983137983158983145983137983150 C983137983152983137983143983141983137Data 01072015Camera Nikon D3200 cu un obiectiv 18-55 mm expunerea 6 sec ISO 100

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1519

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983093V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

R983151983148983142 W983145983150983147983148983141983154Data 01072015 ora 2200Camera Canon 1100D Newtonian de 1200200 montat pe un EQ-6 ISO 200Locul de observație Mediaș Sibiu

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1619

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983094V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

M983145983144983137983145 D983137983155983139983137983148983157Data 01072015Camera Canon EOS 1100D SkyWatcher 150mm ISO 800Locul de observație București

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1719

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983095

Seara se văd Jupiter Venus și Saturn La miezul nopții mai

putem vedea pe Saturn iar după miezul nopții răsar și

Uranus și Neptun

Apropierea dintre și cu maximul pe 30Venus Jupiter

iunie continuă și icircn iulie Icircnsă spre deosebire de lun a anterioară

vom vedea cum cele două planete se icircndepărtează una de alta și

se apropie aparent de Soare De fapt ne dăm foarte uș or seama

că planeta noastră icircn mișcare ei de revoluție face ca celelalte

obiecte să icircși modifice poziția pe cer

Pe 1 iulie icircncă se află la mai puțin de un grad una de alta și

vor mai fi vizibile icircn același cacircmp vizual al unui binoclu pacircnă pe

11 iulie (cacircmpul vizual al unui binoclu 7x50 are un cacircmp vizual de

5deg)

Putem spune că pentru Jupiter perioada de obsevații s-a

icircncheiat planeta fiind din ce icircn ce mai apropiată aparent de

Soare pacircnă cacircnd se va afla icircn preajma acestuia

Dacă veți observa icircnspre vest la ora 22 veți vedea cum

cele două planete se află icircncă sus față de orizont pacircnă la mijlocul

lunii Pentru că Jupiter se apropie aparent de Soare planeta se vaafla la acea ora din ce icircn ce mai jos față de orizont și va fi din ce icircn

ce mai greu de văzut Pe 1 iulie planeta apune la două ore după

Soare pe 15 iulie la 15 ore iar la sfacircrșitul lunii la numai o oră

Icircn august Jupiter se va afla icircn dreptul Soarelui pe cer și va

reapărea pe cerul de dimineața icircn septembrie

Putem spune că și pentru Venus luna iulie icircnseamnă

sfacircrșitul vizibilității pe cerul de seară pentru că și această planetă

se apropie aparent de astrul zilei Pe 1 iulie Venus apune la două

ore după Soare iar la sfacircrșitul lunii la numai 20 de minute după

acesta semn că planeta nu se va mai putea vedea icircn perioada

respectivă

Spre deosebire de Jupiter care ne va prezenta discul său

relativ neschimbat ca mărime Venus va suferi schimbări de fazăși diametru La icircnceputul lunii vom vedea discul iluminat icircn

proporție de 34 iar la sfacircrșitul ei doar 8 Diametru aparent va

crește de la 32 la 54 aproape dublacircndu-se Putem spune că

Venus este din punct de vedere planetologic cea mai uracirctă

planetă dar pe pe Terra se vede grozav

Venus va reapărea pe cerul de dimineață la sfacircrșitul lui

august avacircndu-l companion pe Marte

Icircn mai avem pe cer pe vizibil nu foarte sus față deSaturn

orizont icircnspre sud icircn jurul orei 22 Planeta apune la 2 dimineața

așa că avem cacircteva ore icircn care putem vedea prin telescop inelele

și cei 4-5 sateliți ai planetei

Spre deosebire de stelele de aceeași strălucire planeta nu

pacirclpacircie așa că astrul relativ strălucitor vizibil icircnspre sud la ora 22

este sigur planeta Pentru verificare priviți icircn stacircnga jos față de

planetă unde se află steaua Antares un astru de strălucire nu cu

mult mai mică dar care pacirclpacircie

Dacă nici așa nu vă descurcați vă salvează Luna care icircl va

avea pe Saturn icircn stacircnga icircn seara de 2 5 iulie și icircn dreapta icircn seara

următoare

răsare icircn jurul orei 23 și se află cel mai sus pe cer laNeptun

răsăritul Soarelui

Se află la 435 miliarde de km și se va apropia icircn luna

septembrie la 433 de miliarde o depărtare totuși mare

Planeta se află icircn constelația Aquarius icircntre stelele λ și σprima fiind mai strălucitoare și destul de ușor de identificat pe

cer De fapt dacă icircndreptați un binoclul icircnspre această stea la

dreapta ei se va vedea Neptun Folosiți harta de mai jos pentru

observații Icircn noaptea de 5 spre 6 iulie Luna se va afla icircn preajma

planetei

O altă planetă aflată la numai o constelație depărtare este

Neptun care răsare cu o oră după Acesta se află icircn preajma stele

ζ din Pisces o stea greu de văzut din orașe din cauza strălucirii

mici Prin telescop puteți identifica planeta dacă icircl icircndreptați

icircnspre stea și folosiți o hartă stelară a zonei Icircn noaptea de 8 spre

9 iulie Luna se va afla icircn preajma lui Uranus

Observații făcute pe parcursul a cacirctorva luni vă vor arăta

cum cele două planete se mișcă printre stele apropiindu-se de

stea și trecacircnd pe deasupra ei Amacircndouă se pot vedea prininstrumente astronomice mici

se pot vedea cu greu pe cerul deMercur și Marte

dimineață răsărind icircnaintea Soarelui cu numai 45 de minute

Marte răsare din ce icircn ce mai devreme dar Mercur se va pierde icircn

razele Soarelui la sfacircrșitul lunii

FENOMENE ASTRONOMICEPLANETE

CALENDAR ASTRONOMIC

2 Lună Plină la ora 520 Luna se va afla icircn constelația Sagittarius destul de jos față

de orizont

4 Planeta noastră se va afla la afeliu cea mai mare depărtare de Soare la

152103776 km depărtare

5 Luna la cea mai mică depărtare de Terra la 367060 km

6 După miezul nopții veți putea vedea Luna icircn aceeași zonă icircn care se află și

planeta Neptun Neptun icircnsă nu se vede cu ochiul liber

8 Ultimul Pătrar la ora 2324 Luna se află icircn constelația Pisces și răsare după miezul

nopții

9 După ora 1 dimineața veți putea vedea Luna icircn aceeași zonă icircn care se află și

planeta Uranus Uranu nu se vede cu ochiul liber dar poate fi găsit prin binoclus

11 Marte se află la cea mai mare depărtare de Terra la 3875 milioane de km de

planeta noastră

12 Chiar icircnainte de răsăritul Soarelui puteți vedea secera subțire a Lunii și

Pleiadele deasupra Totul icircnspre locul de răsărit al Soarelui

16 Lună Nouă la ora 42418 Luna icircncepe să se vadă pe cerul de seară ca o seceră foarte subțire Chiar

deasupra ei se află planeta Venus un astru foarte strălucitor

19 Icircn dreapta secerii Lunii se află planeta Venus Se pot vedea după apusul

Soarelui icircnspre vest

21 Luna se află la cea mai mare depărtare de Terra la 404871 km

23 Mercur se află la conjuncție superioară cu Soarele (adică icircn partea opusă

Soarelui văzută de pe Pămacircnt)

23 Chiar sub Lună icircn această seară se află steaua Spica din constelația Virgo

24 Primul Pătrar la ora 704

25 Icircn această seară icircn stacircnga Lunii se află planeta Saturn

26 Icircn această seară planeta Saturn se află icircn dreapta Lunii

27 Mercur se va afla la cea mai mare depărtare de Terra la 200 de milioane de km

29 Priviți Luna icircn această seară Chiar sub ea se află planeta pitică Pluto care

desigur că nu se poate vedea cu ochiul liber

31 Lună Plină la ora 1343 Este a doua Lună lină a lui iulieP

O A A V U - B SE RVATO RU L ST RO NO MIC M IRA L A SIL E R SE ANU W WW A ST RO UR SE ANU RO

I 5ULIE 201

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1819

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983096

HARTA CERULUI

seara țIulie este luna cacircnd icircnspre orizontul sudic se observă steaua Antares din constela ia Scorpius

Culoarea ro ie a stelei i-a inspirat pe astronomii antici să ii dea numele de bdquorivalul lui Ares (Marte)rdquo adicășbdquoAntaresrdquo Steaua nu se ridică mult deasupra orizontului dar se remarcă u or Scorpius are forma litereișbdquoSrdquo i se continuă icircnspre est cu Sagittarius i icircnspre vest cu Libraș ș se află Icircnspre sud-vest steaua din Virgo Deasupra lui Spica se afla dinSpica Arcturus

Bootes iar la vest de aceasta găsim o constela ie compusă din stele slabe ca strălucireț Coma

Berenices Acolo se află mii de galaxii situate la 60 de milioane de ani lumină depărtare deSoare Tot icircn Coma Berenices icircntalnim un roi stelar observabil prin binocluri Con inețaproximativ 20 de stele i se afl la sud de steaua gamma din constela ie i mai icircnspre vestș ă ț Ș icircntacirclnim constela a Leo a cărei bdquocoadărdquo rămacircne deasupra orizontului pacircnă la miezulșțnop iiț Icircnspre nord-vest se află cunoscută la noi după numele deUrsa Major

bdquoCarul Marerdquo Carul este compus din apte stele aflate toate sus pe cer icircn spa iul dintreș țorizont i zenit Icircnspre nord găsim bdquo rdquo i steaua Polară care indică nordulș șUrsa Mică

ceresc Icircntre cele două constela ii se află coada bdquoDragonuluirdquo (constel ia )ț aț Draco

Aceasta erpuie te printre stele ajungacircnd undeva deasupra stelei dinș ș Vega

constela ia Lyraț țVega se apropie apropie din ce icircn ce mai mult de zenit Este icircnso ităde stelele (la nord-est st nga-jos) i de (la sud-est dreapta-jos)Deneb Altairacirc ș Icircmpreună formează bdquotriunghiul de varărdquo

șDinspre est răsare i la scurt timp după miezul noptii Pegasus

Pisces

La ora pentru care este realizată harta pe cer se află trei planete Venusși icircnspre vest foarte aproape de orizont și una de alta și icircn sud icircnJupiter Saturn

constelația Libra

I 5ULIE 201

a

b

Rasalgheti

ab

CORONABOREALIS

HERCULES

a

d

bSERPENSCAPUT

a

b

d

h

z

OPHIUCUS

g

a

Steaua Polară

URSAMINOR

DRACO

Cor Caroli

d

p

b

a

e

Harta arată aspectul

cerului icircn luna

iunie ora 0000

iulie ora 2200

august ora 2000

O A A V U - B SE RVATO RUL ST RO NO MI C MI RA L A SI LE R SE AN U W WW A ST RO U RS EA NU R O

C LONSTELAŢII VIZIBILE PLANETE ȘI UNA

ţ ă ă ş ă ă ă Ţ ţIesi i afar cam cu o or inainte de ora afi at pe hart noastr ine i hartaridicat n fa a voastr av nd grij s o orienta i dup punctele cardinale de peă icirc ţ ă acirc ă ă ţ ăteren Vestul este (aproximativ) locul unde apune Soarele sudul este locul unde seaflă Soarele la mijlocul zilei

ă ţ ă iar c ă ţMarginea h r ii reprezint orizontul entrul h r ii este zenitul punctul dedeasupra capuluiDacă vreți să priviți icircnspre sud orientați harta cu sudul icircn acea direcție este foarteimportant să orientaţi harta după punctele cardinale ă ţ ă ţ ă și fiți ate ți la icircnălțimeaDup ce orienta i harta c uta i o stea mai str lucitoare pe cer nei desupra or izontului ( față de zenit) ș i la s te le le vecine ă ţ ş ă păstracircndC uta i-o i pe hartproporțiile de distanță față de orizon ă ţ ă ţ ă Dup ce a i g sit-o cauta i pe hart stele din apropierea

stelei identificate Dupa ce a i ales aceste stele cauta i-le i pe cer Astfel din stea n stea pute iţ ţ ş icirc ţ icirc ăţ ţ ţ formate denv a toate constela iile vizibile la un moment dat Constela iile sunt stelele unite cu liniipe harta noastra

t ţă ă icirc ţ ă ţHarta este realizata pentru lati udinea medie a rii noastre Dac ncerca i s observa i de la latitudininordice stelele din sudul h r ii vor cobor sub orizont iar cele din nordul h rtii vor fi situate mai sus pe cer Peă ţ icirc ăhart stelele str lucitoare sunt cele reprezentate prin disc mareă ă

CUM SE FOLOSEŞTE HARTA

Stelestrălucitoare

Stelemai pu inț

strălucitoare

Magnitudini stelare

-1 0 1 2 3 4

roiuri globulare

nebuloase planetare

stele duble

galaxii

roiuri deschise

nebuloase

stele

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1919

ISSN 1584 - 6563

Astroclubul

Bucureşti

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 319

Nimic nu este mai frumos atunci cacircnd obiectele pe carele observi au o față De obicei cacircnd ne uităm la o plan-

etă chiar dacă nu vedem prea multe detalii știm cumarată aceasta din fotografiile luate de sondele spațialeCacircnd privești un asteroid ales unul la icircntacircmplare nu

vei putea vedea deta lii și dacă nu este printre cei foar-te puțini vizitați de sondele spațiale imaginea lui dinmintea observatorului este tot un punct

Aceasta era situația unuia dintre cele mai cunoscutecorpuri din sistemul solar planeta pitică (sau asteroid-ul foarte mare) Pluto După cum sigur știți situația s-a

schimbat din iulie 2015 Pluto căpătacircnd o față

Cu această ocazie poate a venit să observăm obiectulcare are icircn prezent magnitudinea 141 și se află icircn con-stelația Sagittarius vizibilă mai toată noaptea Chiardacă nu se ridică foarte mult pe cer planeta pitică poatefi găsită ușor aflacircndu-se icircn preajma a două stele strălu-citoare xi1 Sagittari și xi2 Sagittari de magnitudinea 5respectiv 35 Pluto se va afla icircn august septembrie șinoiembrie la mai puțin de un grad de stelele respectiveașa că ori de cacircte ori prindeți stelele icircn cacircmp icircl veți avea

și pe Pluto Vă mai trebuie o hartă pe care să fie trecutestele icircndeajuns ca să puteți identifica obiectul Dacă văreicircntoarceți icircn seara următoare icircn zona respectivă Plu-to va fi steaua care s-a mișcat Din experiență vă asigurcă după numai o seară veți vedea mișcarea planetei

Cer senin

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983091

Icirc983150983156983266983149983152983148983299983154983145 A983155983156983154983151983150983151983149983145983139983141 983140983141 V983137983154983299A983140983154983145983137983150 B983154983157983150983151 Ș983151983150983147983137

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

Corona Australis

Sagittarius

Scutum

Serpens Cauda

Moon

a

b

a

gq1

s

z d

l

p

f

t

x2o

m

r1

l

e

k

u

g

i1

h

q

x

44

45

n

36

x

18h30m19h00m19h30m20h00m

18h30m 18h00m 17h30m

-25deg00

-20deg00

-15deg00

-10deg00

-25deg00

-30deg00

-35deg00

0 7

- 2 1

0 7

- 3 1

0 8

- 1 0

0 8

- 2 0

0 8

- 3 0

0 9

- 0 9

0 9-1 9

0 9 - 2 9 1

0 - 0 9

1 0 - 1 9

1 0

- 2

9

1 1

- 0 8

1 1

- 1

8

1 1

- 2 8

x2

x1

18h57m18h58m18h59m19h00m

18h57m 18h56m

-20deg40

-20deg40

-21deg00

0 7

- 0 1

0 7

- 1 1

0 7

- 2 1

0 7

- 3 1

0 8

- 1 0

0 8

- 2 0

0 8

- 3 0

0 9

- 0 9

0 9-1 9

0 9 - 2 9

1 0 - 0 9

1 0 - 1 9

1 0

- 2

9 1 1

- 0

8

1 1

- 1

8

1 1

- 2 8

1 2

- 0 8

1 2

- 1 8

1 2

- 2 8

0 1

- 0 7

x2

o

x1

33

Charon

18h58m19h00m19h02m19h04m19h06m

18h58m 18h56m 18h54m

-20deg30

-20deg00

-20deg30

-21deg00

-21deg30

-22deg00

Harta planetei Plutoicircn perioada 1 iulie2015 - 7 ianuarie2016

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 419

P983154983151983139983141983140983157983154983137 AAVSO 983140983141 983151983138983155983141983154983158983137983154983141 983137983155983156983154983151-983150983151983149983145983139983299 983137 S983151983137983154983141983148983157983145

Numeroși astronomi amatori icircn special cei debutanțisunt atrași către astronomie de dorința de a admira cuajutorul instrumentelor optice aștrii atacirct de spectu-los reprezentați icircn imaginile care provin de la sateliți șitelescoape spațiale sau terestre Dacă o astfel de mo-tivație este firească ea ar trebui să reprezinte numaiun debut icircn activitatea de veritabil astronom amatorActivitate care presupune mai mult decacirct doar ob-servarea icircn sine a aștrilor desfășurarea unei activități

științifice sistematice și contribuția cu datele culese lacercetarea astronomică mondială

Desigur la nivelul actual de dezvoltare a astronomieiprofesioniste se poate obiecta că astronomul amatornu mai poate aduce prin observați ile sale o contribuțiesemnificativă la cunoaștere Dar aceasta este numai oaparență care persistă icircn viziunea acelor amatori deastronomie care preferă să rămacircnă icircn prima etapă aentuziasmului să-i spunem vizual de admirare fasci-nată a universului O aparență deoarece acei amatori

care depășesc această etapă descoperă că icircndreptacircn-du-și pasiunea pentru aștri către o direcție bine sta-bilită abordacircnd un mod de lucru profesionist rigurosși bine planificat și concentracircndu-și eforturile pe undomeniu anume al observării astronomice nu numaică pot obține rezultate valoroase dar cu ajutorul lorpot aduce o contribuție importantă la cunoaștere

Există icircncă domenii ale astronomiei către care un am-ator care capătă experiență se poate icircndrepta stelele

variabile stelele duble urmărirea activității Soareluișa Iar dintre aceste domenii observarea astronomicăsistematică a Soarelui este unul dintre cele icircn care se potaduce mari contribuții la cercetare și cunoaștere și icircn

același timp se pot admira bdquope viurdquo fenomene cosmicedintre cele mai spectaculoase și dinamice

Icircn acest domeniu o direcție simplă de a valorifica re-zultatele observațiilor astronomice este prelucrarea șitransmiterea lor către baza de date a Secțiunii Solare aAsociației Americane A Observatorilor de Stele Varia-bile (AAVSO)

Pentru ca aceste rezultate să aibă valoare și poată fi fo-losite mai departe de specialiștii care consultă perma-

ment această bază de date astronomul amator trebuie săefectueze observațiile respectacircnd o anumită procedurăAceasta este relativ simplă se poate icircnvăța repede șiodată cu experiența poate fi aplicată fără a mai consultapermanent instrucțiunile care o alcătuiesc Instrucțiunicare au icircn vedere puterea instrumentului astronomic șifelul icircn care trebuie să desfășurăm observațiile astfel

Diametrul obiectivului instrumentului cu care facemobservațiile trebuie să fie cuprins icircntre 50 și 80 de mminclusiv prin utilizarea unei diafragme cu această deschi-

dere dacă diametrul obiectivului este mai mare de 80 demm Menținerea diametrului util al obiectivului icircn acestelimite permite icircmbunătățirea raportului focal al instru-mentului (raportul distanță focalădiametru obiectiv)cu pierderi minime icircn rezoluție și luminozitate

Icircn timpul observațiilor vom folosi mai multe grosis-mente (măriri) Icircn general vom folosi oculare carepermit măriri de la 40-50 de ori pacircnă la 60-70 de oripentru a putea observa discul solar icircn ansamblul său șia identifica grupurile majore de pete și strucutura lor

Dacă vizibilitatea ne premite putem trece și la mări-ri de 80-90 de ori pentru a identifica grupurile mici șia obține un rezultat mai precis O soluție de compro-mis este aceea de a folosi un ocular cu cacircmp larg (wideangle) cu o distanță focală scurtă (mărire de 90-110x)Acesta ne arată discul solar icircn ansamblu la o mărirecare ne perimtă să efectuăm o observație detaliată Icircnplus structura lor optică este bine adaptată la rigorile

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983092

O983138983155983141983154983158983137983154983141983137 A983155983156983154983151983150983151983149983145983139983299 983137 S983151983137983154983141983148983157983145A983148983141983160 B983157983154983140983137

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 519

observării Soarelui (componente metalice lentila fo-cală poziționată la exterior)

Observațiile ar trebui să le efectuăm icircn fiecare zi laaproximativ aceeași oră pentru a ne familiariza cupoziția diferitelor grupuri de pete

Icircnainte de a icircncepe un program de observații sistematiceale Soarelui trebuie să ne familiarizăm cu sistemele de

clasificare Zurich și McIntosh de clasificare a grupurilorde pete solare astfel icircncacirct să putem urmări transformar-ea de la o zi la alta a acestora și a crește precizia obser-

vațiilor Despre cele două sisteme de clasificare putețiafla mai multe icircn rubrica de observare astronomică aSoarelui din numerele anterioare ale revistei Vega

Icircn timpul observației vom analiza atent marginile dis-cului solar unde se pot afla pete și grupuri de pete maidificil de identificat la o primă vedere De multe ori pe-tele aflate la marginea discului solar se pot ascunde icircntrefacule De aceea trebuie multă atenție icircn identificarealor ca pete pentru a nu le confunda cu acestea din urmă

Numărarea petelor și a grupurilor o putem face de maimulte ori pentru a profita de icircmbunătățirea pe momenta condițiilor de vizibilitate Icircn astfel de situații trebuiesă icircnregistrăm atent momentul observației icircn timp uni-

versal (UT) pentru a putea stabili apoi momentul me-diu al observației icircn ansamblu

Observațiile trebuie să fie cacirct mai frecvente cu putințăpentru a crește și menține precizia acestora icircn timp

Cacircnd nu putem efectua observații timp de mai multezile putem folosi resursele disponibile pe Internet pen-tru a ne ține la curent cu evoluția grupurilor de peteTotuși trebuie să evităm sub orice formă să ne calibrămobservațiile pe baza acestor surse deoarece ele sunt re-zultate din observații efectuate cu echipamente diferitede ale noastre și deci rezultatele lor sunt din pornirediferite de cele ale observațiilor noastre

Rezultatele observațiilor solare efectuate pe baza aces-tei proceduri de altfel destul de accesibilă chiar și icircn-cepătorilor se trimit către AAVSO folosind diversemetode puse la dispoziție de asociație (icircn special via In-ternet) Formularele și aplicațiile on-line au capacitateade a calcula inclusiv valoarea numărulrui R al activitățiisolare deși este recomandabil să icircncercăm să facem oprelucrare primară proprie icircnaintea trimiterii datelorpentru a ne verifica și a ne deprinde cu aceste calcule

Icircn sfacircrșit dacă avem grijă să trimitem datele rezultate dinobservațiile solare proprii pacircnă la data de 10 a lunii ur-mătoare (o putem face zilnic imediat după observație)

vom avea satisfacția de le găsi publicate icircn numărul dinluna următoare a Buletinului Solar AAVSO cu numelenostru menționat alături de cele ale tuturor celorlalțiobservatori care au contribuit cu date pentru aceeașiperioadă Satisfacția unui astfel de rezultat al unei mun-ci făcută din pasiune icircn timpul liber dar profesionist șiriguros este deosebită și greu de egalat Satisfacția cădeși amatori suntem cu adevărat astronomi

O983138983155983141983154983158983137983154983141983137 ş983145 983141983158983151983148983157ţ983145983137 983137983139983156983145983158983145983156983299ţ983145983145 S983151983137983154983141-983148983157983145 983278983150 983149983137983145 983090983088983089983093

Icircn luna mai 2015 am efectuat 16 observaţii solare Dateleculese au fost icircncărcate după prelucrare icircn bazele dedate ale AAVSO şi SOS-PTMA şi se regăsesc icircn JurnalulSolar AAVSO numărul 52015 volumul 71 p 4

Icircn luna mai 2015 activitatea solară a icircnregistrat o

evoluție icircn continuare ascendentă comparativ cu ceaicircnregistrată icircn luna aprilie 2015 Din observațiile perso-nale a rezultat că valoarea medie a numărului activitățiisolare R a fost de 10575 (+21) icircn timp ce numărulmediu de pete solare icircnregistrate a fost de 42 (+16)iar numărul mediu de grupuri de pete slare a fost de 64(+25) Pe parcursul lunii activitatea solară a icircnregis-trat o evoluție ascendentă icircn prima parte cu un maximatins la mijlocul lunii urmată de o scădere icircn a doua

jumătate cu o evoluție ușor fluctuantă

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983093V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 619

Icircn ceea ce privește activitatea eruptivă a Soarelui aceas-ta a fost mai intensă comparativ cu luna anterioară da-

torită numărului mult mai mare de erupții de clasă Bdeși numărul celor de clasă M a fost mai scăzut Ast-fel satelitul GEOS-15 a icircnregistrat 157 de erupții solaredintre care una de clasă X 5 de clasă M 110 de clasă Cși 41 de clasă B

Distribuția petelor solare și a grupurilor de pete solarepe emisfere arată că activitatea solară a fost doar puținmai intensă icircn emisfera nordică unde deși valoarea me-die a numărului de grupuri a fost de 28 față de cea de36 icircnregistrată icircn emisfera sudică activitatea solară afost mult mai intensă icircn parte a lunii Activitatea solarăicircn emisfera sudică s-a menținut icircn schimb la un nivelmai constant și superior celei din emisfera nordică icircn adoua parte a lunii

Pe ansamblu activitatea solară ca valoare a număruluiR a crescut icircntr-un ritm mai lent decacirct cel lunii anterio-are ajungacircnd la nivelul celei icircnregistrate icircn luna februa-rie curent și august 2013 Această evoluție deși la nivelde tendință nu reprezintă icircncă una ascendentă pare afi o nouă revenire la creștere icircnsă probabil la un nivelceva mai scăzut decacirct situațiile similare anterioare Deaceea apreciem că se menține probabilitatea ca activi-tatea solară să fie la momentul icircn care evoluează treptat

spre panta descendentă specifică finalului de perioadăde maxim

Această posibilitate este indicată și de felul icircn care evol-uează numărul de grupuri de pete solare care deși icircnrevenire pozitivă nu mai ajunge la valorile icircnregistrateicircn lunile mai ale anilor 2013 și 2014 Situație care paresă indice icircn continuare că maximul activității solare afost depășit

Alex Burda Astronom amator

colaborator al AAVSO şi PMA(secţiunile de observare a Soarelui)

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983094V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 719

Praful cosmic este format din particule (grăunțe) dematerial solid cu dimenisuni ce variază icircntre 10A și 01

mm ce gravitează icircn mediul interstelar și intergalacticStudiul prafului cosmic din mediul interstelar estedeosebit de important icircn multe ramuri ale astrofiziciiextragalactice și stelare Astfel o cunoaștere pre-cisă a proprietăților compoziției distribuției și for-mei grăunțelor de praf precum și a modului icircn carese formează și se distrug acestea aduce contribuții icircn

validarea și rafinarea diverselor modele de formare șievoluție a galaxiilor de evoluția stelară evoluția chimiăa mediului interstelar (și deci a elementelor chimice)sau a celor de structură și morfologie a galaxiilor

Pacircnă icircn prezent cercetările efectuate au revelat căgrăunțele de praf sunt icircn principal constituite din sil-icați grafit carbon amorf diamant gheață oxizi defier și goluri (graunțele mai bdquomarirdquo) hidrocarburi po-liciclice aromatice (grăunțele mai mici)

Ca distribuție spațială icircn galaxiile spirale praful cosmicse situează fie icircn tot volumul discului (distribuția di-

fuză fig 1 - partea icircntunecată aflată icircn planul discu-lui) fie icircn norii de hidrogen molecular și monoxid decarbon din jurul stelelor nou formate sau icircn curs deformare (distribuția localizată fig 2 ndash regiunea mai icircn-tunecată din stacircnga) Galaxiile eliptice conțin icircn gen-eral destul de puțin praf cosmic sau icircn multe cazuriacesta nu există Existența acestuia icircn galaxiile elip-tice - galaxii bdquobătracircnerdquo icircn care nu se mai formează stelenoi datorită faptului că proporția de hidrogen atomicși molecular din mediul interstelar este destul de re-dusă - icircncă nu este pe deplin icircnțeleasă de astronomi

Distribuția prafului icircn galaxiile eliptice este de obiceimult mai neregulată (vezi norii de praf de culoare marofigura 3) acest fapt datoracircndu-se icircn mod special inter-acțiunii cu o altă galaxie spirală știut fiind că galaxiileeliptice se pot forma din contopireaciocnirea a douăgalaxii spirale Icircn urma acestui proces discurile celordouă galaxii sunt distruse fapt dovedit prin simulărinumerice

Distribuția difuză a praful cosmic distorsionează imag-inea galaxiilor inducacircnd schimbări icircn valorile para-

metrilor fotometrici (luminozitate dimensiuni icircn-clinație elipticitate etc) ai galaxiilor spirală măsurațide observatori De aceea este important de evaluat șimodelat efectele de praf

Praful absoarbe o parte din radiația electromagneticăla diverse lungimi de undă provenită de la galaxii (maiprecis cea icircn ultraviolet emisă de stelele tinere și cea icircn

domeniul optic emisă de stelele mai vechibătracircne) Caurmare a acestui proces de absorbție grăunțele de praf

suferă creșteri mai mari sau mai mici de temperatură icircnfuncție de dimensiunile și proprietățile acestora Acestlucru are ca rezultat reemisia icircn infraroșu a radiației ab-sorbite De aceea astronomii folosesc telescoape cu fil-tre sensibile la lungimi de undă icircn domeniul infraroșuși sub-milimetru al radiației electromagnetice pentru adetecta emisia prafului cosmic

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983095

P983154983137983142983157983148 I983150983156983141983154983155983156983141983148983137983154D983154 B983151983143983140983137983150 P983299983155983156983154983299983158

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

fig 1 Galaxia spirală NGC 891 văzuta edge-on aflată la 30 mil-ioane ani lumină icircn constelația Andromeda Credit CompositeImage Data - Subaru elescope (NAOJ)Hubble Legacy Archive Michael Joner David Laney (West Mountain Observatory BYU)Processing - Robert Gendler

fig 2 Stele icircn formare icircnconjurate de nori de gaz și praf icircnnebuloasa Orion Credit NASAESA M Robberto (Space ele-scope Science InstituteESA) and the Hubble Space elescopeOrion reasury Project eam

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 819

Datorită faptului că aproape toată radiația icircn infraroșuemisă de praf este absorbită icircn atmosfera terestră decătre moleculele de apă au fost construite telescoapecare să capteze această radiație direct din spațiu (de ex-emplu Herschel Space Observatory - lansat icircn spațiuicircn mai 2009 și care și-a icircncheiat ciclul de viață icircn aprilie2013 Spitzer Space Telescope - lansat icircn spațiu icircn au-gust 2003)

Icircn afară de absorbție praful poate icircmprăștia dar și po-lariza radiația electromagnetică Aceste două fenomenede fapt și două dovezi ale existenței acestuia icircn mediulinterstelar și intergalactic

Praful cosmic interacționează cu norii de hidrogenatomic și molecular producacircnd o scădere a temperatu-rii acestora

Pe de alta parte grăunțele de praf cosmic pot fi distrusesau pot crește icircn dimensiuni prin mai multe proceseAstfel ele pot fi distruse prin interacția cu razele cosmicefoarte energetice de undele de șoc create de supernoveatunci cacircnd materialul ejectat icircn explozie icircntălnește me-diul interstelar De fapt s-a considerat că undele de șocdistrug mai mult praf decacirct se creează icircn supernove șică acest mecanism de producție nu este unul viabil Re-cent s-a descoperit totuși că icircntre 7 și 20 din cantitateade praf supraviețuiește undelor de șoc

Icircn același timp grăunțele pot crește icircn dimensiuni prinacreția altor materiale din mediul interstelar (gheațaoxizi de fier material organic etc) prin contopirea cu

altele mai mici icircn norii de hidrogenmonoxid de car-bon foarte reci din mediul interstelar

Procesele de formare și distrugere a prafului cosmic suntintens studiate deoarece la acest moment există o canti-tate de praf mai mare decacirct ar putea fi produsă de steleși supernove iar astronomii icircncă nu au găsit o explicațiesau un model teoretic care să reproducă observațiile

Cantități foarte mari de praf cosmic cad pe Terra icircn fie-care an aproximativ 40 000 tone pe an Acesta provinede la comete meteoriți asteroizi sau sunt rămășițe dinlocurile unde s-au format planete O parte din acestaeste colectat de diverse misiuni spațiale NASA fie di-rect din stratosferă fie de pe pămacircnt ndash icircn special dinAntarctica sau de la locul de impact al meteoriților cuscoarța terestră De asemenea unele din moleculele ce ne alcătuiescpe noi oamenii provin din mediul interstelar din pra-ful cosmic Aceasta deoarece grăunțele de praf cosmicconțin aproximativ 23 din carbonul din mediul inter-stelar precum și aproape 90 din siliciu magneziu fier

Aceste grăunțe de praf conținacircnd această multitudinede elemente chimice s-au format icircn exploziile supern-ovelor de tip II dar și icircn atmosfera stelelor AGB (steledin ramura asimptotică a gigantelor) prin desublimare

Ulterior cantități mari de praf interstelar (praful inter-platetarcircumplanetar) au contribuit la formarea plan-etelor solide cum este și Pămacircntul elemente esențialeapariției și susținerii tuturor formelor de viață ndash micro-organisme plante animale oameni - fiind conținute icircnacesta

Putem spune deci pe bună dreptate ca noi suntem pul-bere de stele

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983096V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

fig 3 Galaxia gigantă eliptica NGC 1316 aflată icircn constelațiaFornax la aproximativ 60 milioane ani lumină depărtare denoi Credit NASA ESA and Te Hubble Heritage eam SScI AURA)

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 919

1 Ca să știm cum să dăm de tine spune-ne te rog id-ul de pe astronomyro (dacă ai) site-ul web personal

sau un alt loc unde te putem găsi

Nu am id nici site personal

2 Icircți place mai mult teoria sau partea observațională

Am icircnceput cu partea de teorie icircn liceu și icircn ultimele 7luni am experimentat și partea observațională a astron-omiei Pacircnă icircn momentul de față icircmi plac ambele com-binate icircn așa fel icircncacirct să pot avansa cu studiile și știința

3 Care este instrumentul astronomic pe care icircl folos-

ești cel mai des Cel mai des folosesc telescoape cu cacircmp larg care cap-tează lumina icircn vizibil INT Mercator IAC80 OGS șialte telescoape de la Observatorul din Teide mi-au fostpe post de bdquojucăriirdquo icircn ultima perioadă

4 Care este cea mai interesantă observație astronomicăpe care ai facut-o

Icircn luna februarie a acestui an icircncercam să fac curbade lumină a unui asteroid dimineața la 5 După primaexpunere am rămas uimit pentru că icircn campul larg alOGS-ului a apărut și M104 Sombrero Galaxy Deși erasaturată imaginea am luat după altele icircn care galaxiase vedea perfect

5 Cacirct timp aloci icircntr-un an pentru astronomie

Icircn ultimii ani timpul alocat pentru astronomie a cres-

cut considerabil iar icircn momentul de față aloc peste 70din timpul meu pentru astronomie și cercetare

6 Care este fotografia astronomică favorită (a ta saua altora) Chandra X-ray Telescope - Cas A Combinația imagin-ior din spectrul vizibil X-ray și infraroșu

7 Ce atlas program de astronomie folosești cel maides

Cel mai des program de astronomie pe care icircl folosesceste IRAF dar icircn momentul de față am icircnceput să icircnvăț

alt so MPO Canopus care mă ajută să reduc dataleasteroizilor observați icircn ultimele 6 luni

8 Ce icircți dorești pentru pasiunea ta icircn viitor

Pe viitor sper să mă icircntorc icircn insulele Canare la obser- vator și să continui cercetarea icircn asteroizi

9 Cu ce te-a ajutat pe tine astronomia

Astronomia m-a ajutat să icircmi deschid gacircndirea și săaflu multe lucruri importante legate de Universul icircncare trăim Icircn același timp am reușit să găsesc și multepersoane devotate ca mine cu care am icircnceput co-laborări icircn știință

10 Cola sau Pepsi

Portocale

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983097

P983137983155983145983151983150983137983156 983140983141 A983155983156983154983151983150983151983149983145983141983139983157 R983137983140983157 C983151983154983150983141983137

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1019

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983088

G983137983148983141983154983145983141 F983151983156983151 - J983157983152983145983156983141983154 983577983145 V983141983150983157983155

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

Ș983156983141983142983137983150 P983151983152 C983151983579Data 01072015Camera Sony Alfa a5000 mirrorless ISO 100 exp 20sec F56 focal length 50Locul de observare Beius Bihor

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1119

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983089V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

C983145983152983154983145983137983150 D983157983149983145983156983154983157

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1219

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983091V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

M983137983154983139983157 A983150983140983154983141983145Data 01072015C983137983150983151983150 EOS 983089983089983088983088D expunere 110 sec F63 ISO 800Loc de observație Oradea

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1319

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983091V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

A983150983140983154983141983145 N983145983139983137Data 01072015 ora 1017PMCamera Nikon D7000 telescop Shywatcher Maksutov Cassegrain 127mm expunere 3 sec apertura 118 ISO 983096983088983088Locul de observație Comana jud Giurgiu

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1419

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983092V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

O983139983156983137983158983145983137983150 C983137983152983137983143983141983137Data 01072015Camera Nikon D3200 cu un obiectiv 18-55 mm expunerea 6 sec ISO 100

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1519

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983093V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

R983151983148983142 W983145983150983147983148983141983154Data 01072015 ora 2200Camera Canon 1100D Newtonian de 1200200 montat pe un EQ-6 ISO 200Locul de observație Mediaș Sibiu

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1619

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983094V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

M983145983144983137983145 D983137983155983139983137983148983157Data 01072015Camera Canon EOS 1100D SkyWatcher 150mm ISO 800Locul de observație București

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1719

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983095

Seara se văd Jupiter Venus și Saturn La miezul nopții mai

putem vedea pe Saturn iar după miezul nopții răsar și

Uranus și Neptun

Apropierea dintre și cu maximul pe 30Venus Jupiter

iunie continuă și icircn iulie Icircnsă spre deosebire de lun a anterioară

vom vedea cum cele două planete se icircndepărtează una de alta și

se apropie aparent de Soare De fapt ne dăm foarte uș or seama

că planeta noastră icircn mișcare ei de revoluție face ca celelalte

obiecte să icircși modifice poziția pe cer

Pe 1 iulie icircncă se află la mai puțin de un grad una de alta și

vor mai fi vizibile icircn același cacircmp vizual al unui binoclu pacircnă pe

11 iulie (cacircmpul vizual al unui binoclu 7x50 are un cacircmp vizual de

5deg)

Putem spune că pentru Jupiter perioada de obsevații s-a

icircncheiat planeta fiind din ce icircn ce mai apropiată aparent de

Soare pacircnă cacircnd se va afla icircn preajma acestuia

Dacă veți observa icircnspre vest la ora 22 veți vedea cum

cele două planete se află icircncă sus față de orizont pacircnă la mijlocul

lunii Pentru că Jupiter se apropie aparent de Soare planeta se vaafla la acea ora din ce icircn ce mai jos față de orizont și va fi din ce icircn

ce mai greu de văzut Pe 1 iulie planeta apune la două ore după

Soare pe 15 iulie la 15 ore iar la sfacircrșitul lunii la numai o oră

Icircn august Jupiter se va afla icircn dreptul Soarelui pe cer și va

reapărea pe cerul de dimineața icircn septembrie

Putem spune că și pentru Venus luna iulie icircnseamnă

sfacircrșitul vizibilității pe cerul de seară pentru că și această planetă

se apropie aparent de astrul zilei Pe 1 iulie Venus apune la două

ore după Soare iar la sfacircrșitul lunii la numai 20 de minute după

acesta semn că planeta nu se va mai putea vedea icircn perioada

respectivă

Spre deosebire de Jupiter care ne va prezenta discul său

relativ neschimbat ca mărime Venus va suferi schimbări de fazăși diametru La icircnceputul lunii vom vedea discul iluminat icircn

proporție de 34 iar la sfacircrșitul ei doar 8 Diametru aparent va

crește de la 32 la 54 aproape dublacircndu-se Putem spune că

Venus este din punct de vedere planetologic cea mai uracirctă

planetă dar pe pe Terra se vede grozav

Venus va reapărea pe cerul de dimineață la sfacircrșitul lui

august avacircndu-l companion pe Marte

Icircn mai avem pe cer pe vizibil nu foarte sus față deSaturn

orizont icircnspre sud icircn jurul orei 22 Planeta apune la 2 dimineața

așa că avem cacircteva ore icircn care putem vedea prin telescop inelele

și cei 4-5 sateliți ai planetei

Spre deosebire de stelele de aceeași strălucire planeta nu

pacirclpacircie așa că astrul relativ strălucitor vizibil icircnspre sud la ora 22

este sigur planeta Pentru verificare priviți icircn stacircnga jos față de

planetă unde se află steaua Antares un astru de strălucire nu cu

mult mai mică dar care pacirclpacircie

Dacă nici așa nu vă descurcați vă salvează Luna care icircl va

avea pe Saturn icircn stacircnga icircn seara de 2 5 iulie și icircn dreapta icircn seara

următoare

răsare icircn jurul orei 23 și se află cel mai sus pe cer laNeptun

răsăritul Soarelui

Se află la 435 miliarde de km și se va apropia icircn luna

septembrie la 433 de miliarde o depărtare totuși mare

Planeta se află icircn constelația Aquarius icircntre stelele λ și σprima fiind mai strălucitoare și destul de ușor de identificat pe

cer De fapt dacă icircndreptați un binoclul icircnspre această stea la

dreapta ei se va vedea Neptun Folosiți harta de mai jos pentru

observații Icircn noaptea de 5 spre 6 iulie Luna se va afla icircn preajma

planetei

O altă planetă aflată la numai o constelație depărtare este

Neptun care răsare cu o oră după Acesta se află icircn preajma stele

ζ din Pisces o stea greu de văzut din orașe din cauza strălucirii

mici Prin telescop puteți identifica planeta dacă icircl icircndreptați

icircnspre stea și folosiți o hartă stelară a zonei Icircn noaptea de 8 spre

9 iulie Luna se va afla icircn preajma lui Uranus

Observații făcute pe parcursul a cacirctorva luni vă vor arăta

cum cele două planete se mișcă printre stele apropiindu-se de

stea și trecacircnd pe deasupra ei Amacircndouă se pot vedea prininstrumente astronomice mici

se pot vedea cu greu pe cerul deMercur și Marte

dimineață răsărind icircnaintea Soarelui cu numai 45 de minute

Marte răsare din ce icircn ce mai devreme dar Mercur se va pierde icircn

razele Soarelui la sfacircrșitul lunii

FENOMENE ASTRONOMICEPLANETE

CALENDAR ASTRONOMIC

2 Lună Plină la ora 520 Luna se va afla icircn constelația Sagittarius destul de jos față

de orizont

4 Planeta noastră se va afla la afeliu cea mai mare depărtare de Soare la

152103776 km depărtare

5 Luna la cea mai mică depărtare de Terra la 367060 km

6 După miezul nopții veți putea vedea Luna icircn aceeași zonă icircn care se află și

planeta Neptun Neptun icircnsă nu se vede cu ochiul liber

8 Ultimul Pătrar la ora 2324 Luna se află icircn constelația Pisces și răsare după miezul

nopții

9 După ora 1 dimineața veți putea vedea Luna icircn aceeași zonă icircn care se află și

planeta Uranus Uranu nu se vede cu ochiul liber dar poate fi găsit prin binoclus

11 Marte se află la cea mai mare depărtare de Terra la 3875 milioane de km de

planeta noastră

12 Chiar icircnainte de răsăritul Soarelui puteți vedea secera subțire a Lunii și

Pleiadele deasupra Totul icircnspre locul de răsărit al Soarelui

16 Lună Nouă la ora 42418 Luna icircncepe să se vadă pe cerul de seară ca o seceră foarte subțire Chiar

deasupra ei se află planeta Venus un astru foarte strălucitor

19 Icircn dreapta secerii Lunii se află planeta Venus Se pot vedea după apusul

Soarelui icircnspre vest

21 Luna se află la cea mai mare depărtare de Terra la 404871 km

23 Mercur se află la conjuncție superioară cu Soarele (adică icircn partea opusă

Soarelui văzută de pe Pămacircnt)

23 Chiar sub Lună icircn această seară se află steaua Spica din constelația Virgo

24 Primul Pătrar la ora 704

25 Icircn această seară icircn stacircnga Lunii se află planeta Saturn

26 Icircn această seară planeta Saturn se află icircn dreapta Lunii

27 Mercur se va afla la cea mai mare depărtare de Terra la 200 de milioane de km

29 Priviți Luna icircn această seară Chiar sub ea se află planeta pitică Pluto care

desigur că nu se poate vedea cu ochiul liber

31 Lună Plină la ora 1343 Este a doua Lună lină a lui iulieP

O A A V U - B SE RVATO RU L ST RO NO MIC M IRA L A SIL E R SE ANU W WW A ST RO UR SE ANU RO

I 5ULIE 201

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1819

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983096

HARTA CERULUI

seara țIulie este luna cacircnd icircnspre orizontul sudic se observă steaua Antares din constela ia Scorpius

Culoarea ro ie a stelei i-a inspirat pe astronomii antici să ii dea numele de bdquorivalul lui Ares (Marte)rdquo adicășbdquoAntaresrdquo Steaua nu se ridică mult deasupra orizontului dar se remarcă u or Scorpius are forma litereișbdquoSrdquo i se continuă icircnspre est cu Sagittarius i icircnspre vest cu Libraș ș se află Icircnspre sud-vest steaua din Virgo Deasupra lui Spica se afla dinSpica Arcturus

Bootes iar la vest de aceasta găsim o constela ie compusă din stele slabe ca strălucireț Coma

Berenices Acolo se află mii de galaxii situate la 60 de milioane de ani lumină depărtare deSoare Tot icircn Coma Berenices icircntalnim un roi stelar observabil prin binocluri Con inețaproximativ 20 de stele i se afl la sud de steaua gamma din constela ie i mai icircnspre vestș ă ț Ș icircntacirclnim constela a Leo a cărei bdquocoadărdquo rămacircne deasupra orizontului pacircnă la miezulșțnop iiț Icircnspre nord-vest se află cunoscută la noi după numele deUrsa Major

bdquoCarul Marerdquo Carul este compus din apte stele aflate toate sus pe cer icircn spa iul dintreș țorizont i zenit Icircnspre nord găsim bdquo rdquo i steaua Polară care indică nordulș șUrsa Mică

ceresc Icircntre cele două constela ii se află coada bdquoDragonuluirdquo (constel ia )ț aț Draco

Aceasta erpuie te printre stele ajungacircnd undeva deasupra stelei dinș ș Vega

constela ia Lyraț țVega se apropie apropie din ce icircn ce mai mult de zenit Este icircnso ităde stelele (la nord-est st nga-jos) i de (la sud-est dreapta-jos)Deneb Altairacirc ș Icircmpreună formează bdquotriunghiul de varărdquo

șDinspre est răsare i la scurt timp după miezul noptii Pegasus

Pisces

La ora pentru care este realizată harta pe cer se află trei planete Venusși icircnspre vest foarte aproape de orizont și una de alta și icircn sud icircnJupiter Saturn

constelația Libra

I 5ULIE 201

a

b

Rasalgheti

ab

CORONABOREALIS

HERCULES

a

d

bSERPENSCAPUT

a

b

d

h

z

OPHIUCUS

g

a

Steaua Polară

URSAMINOR

DRACO

Cor Caroli

d

p

b

a

e

Harta arată aspectul

cerului icircn luna

iunie ora 0000

iulie ora 2200

august ora 2000

O A A V U - B SE RVATO RUL ST RO NO MI C MI RA L A SI LE R SE AN U W WW A ST RO U RS EA NU R O

C LONSTELAŢII VIZIBILE PLANETE ȘI UNA

ţ ă ă ş ă ă ă Ţ ţIesi i afar cam cu o or inainte de ora afi at pe hart noastr ine i hartaridicat n fa a voastr av nd grij s o orienta i dup punctele cardinale de peă icirc ţ ă acirc ă ă ţ ăteren Vestul este (aproximativ) locul unde apune Soarele sudul este locul unde seaflă Soarele la mijlocul zilei

ă ţ ă iar c ă ţMarginea h r ii reprezint orizontul entrul h r ii este zenitul punctul dedeasupra capuluiDacă vreți să priviți icircnspre sud orientați harta cu sudul icircn acea direcție este foarteimportant să orientaţi harta după punctele cardinale ă ţ ă ţ ă și fiți ate ți la icircnălțimeaDup ce orienta i harta c uta i o stea mai str lucitoare pe cer nei desupra or izontului ( față de zenit) ș i la s te le le vecine ă ţ ş ă păstracircndC uta i-o i pe hartproporțiile de distanță față de orizon ă ţ ă ţ ă Dup ce a i g sit-o cauta i pe hart stele din apropierea

stelei identificate Dupa ce a i ales aceste stele cauta i-le i pe cer Astfel din stea n stea pute iţ ţ ş icirc ţ icirc ăţ ţ ţ formate denv a toate constela iile vizibile la un moment dat Constela iile sunt stelele unite cu liniipe harta noastra

t ţă ă icirc ţ ă ţHarta este realizata pentru lati udinea medie a rii noastre Dac ncerca i s observa i de la latitudininordice stelele din sudul h r ii vor cobor sub orizont iar cele din nordul h rtii vor fi situate mai sus pe cer Peă ţ icirc ăhart stelele str lucitoare sunt cele reprezentate prin disc mareă ă

CUM SE FOLOSEŞTE HARTA

Stelestrălucitoare

Stelemai pu inț

strălucitoare

Magnitudini stelare

-1 0 1 2 3 4

roiuri globulare

nebuloase planetare

stele duble

galaxii

roiuri deschise

nebuloase

stele

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1919

ISSN 1584 - 6563

Astroclubul

Bucureşti

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 419

P983154983151983139983141983140983157983154983137 AAVSO 983140983141 983151983138983155983141983154983158983137983154983141 983137983155983156983154983151-983150983151983149983145983139983299 983137 S983151983137983154983141983148983157983145

Numeroși astronomi amatori icircn special cei debutanțisunt atrași către astronomie de dorința de a admira cuajutorul instrumentelor optice aștrii atacirct de spectu-los reprezentați icircn imaginile care provin de la sateliți șitelescoape spațiale sau terestre Dacă o astfel de mo-tivație este firească ea ar trebui să reprezinte numaiun debut icircn activitatea de veritabil astronom amatorActivitate care presupune mai mult decacirct doar ob-servarea icircn sine a aștrilor desfășurarea unei activități

științifice sistematice și contribuția cu datele culese lacercetarea astronomică mondială

Desigur la nivelul actual de dezvoltare a astronomieiprofesioniste se poate obiecta că astronomul amatornu mai poate aduce prin observați ile sale o contribuțiesemnificativă la cunoaștere Dar aceasta este numai oaparență care persistă icircn viziunea acelor amatori deastronomie care preferă să rămacircnă icircn prima etapă aentuziasmului să-i spunem vizual de admirare fasci-nată a universului O aparență deoarece acei amatori

care depășesc această etapă descoperă că icircndreptacircn-du-și pasiunea pentru aștri către o direcție bine sta-bilită abordacircnd un mod de lucru profesionist rigurosși bine planificat și concentracircndu-și eforturile pe undomeniu anume al observării astronomice nu numaică pot obține rezultate valoroase dar cu ajutorul lorpot aduce o contribuție importantă la cunoaștere

Există icircncă domenii ale astronomiei către care un am-ator care capătă experiență se poate icircndrepta stelele

variabile stelele duble urmărirea activității Soareluișa Iar dintre aceste domenii observarea astronomicăsistematică a Soarelui este unul dintre cele icircn care se potaduce mari contribuții la cercetare și cunoaștere și icircn

același timp se pot admira bdquope viurdquo fenomene cosmicedintre cele mai spectaculoase și dinamice

Icircn acest domeniu o direcție simplă de a valorifica re-zultatele observațiilor astronomice este prelucrarea șitransmiterea lor către baza de date a Secțiunii Solare aAsociației Americane A Observatorilor de Stele Varia-bile (AAVSO)

Pentru ca aceste rezultate să aibă valoare și poată fi fo-losite mai departe de specialiștii care consultă perma-

ment această bază de date astronomul amator trebuie săefectueze observațiile respectacircnd o anumită procedurăAceasta este relativ simplă se poate icircnvăța repede șiodată cu experiența poate fi aplicată fără a mai consultapermanent instrucțiunile care o alcătuiesc Instrucțiunicare au icircn vedere puterea instrumentului astronomic șifelul icircn care trebuie să desfășurăm observațiile astfel

Diametrul obiectivului instrumentului cu care facemobservațiile trebuie să fie cuprins icircntre 50 și 80 de mminclusiv prin utilizarea unei diafragme cu această deschi-

dere dacă diametrul obiectivului este mai mare de 80 demm Menținerea diametrului util al obiectivului icircn acestelimite permite icircmbunătățirea raportului focal al instru-mentului (raportul distanță focalădiametru obiectiv)cu pierderi minime icircn rezoluție și luminozitate

Icircn timpul observațiilor vom folosi mai multe grosis-mente (măriri) Icircn general vom folosi oculare carepermit măriri de la 40-50 de ori pacircnă la 60-70 de oripentru a putea observa discul solar icircn ansamblul său șia identifica grupurile majore de pete și strucutura lor

Dacă vizibilitatea ne premite putem trece și la mări-ri de 80-90 de ori pentru a identifica grupurile mici șia obține un rezultat mai precis O soluție de compro-mis este aceea de a folosi un ocular cu cacircmp larg (wideangle) cu o distanță focală scurtă (mărire de 90-110x)Acesta ne arată discul solar icircn ansamblu la o mărirecare ne perimtă să efectuăm o observație detaliată Icircnplus structura lor optică este bine adaptată la rigorile

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983092

O983138983155983141983154983158983137983154983141983137 A983155983156983154983151983150983151983149983145983139983299 983137 S983151983137983154983141983148983157983145A983148983141983160 B983157983154983140983137

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 519

observării Soarelui (componente metalice lentila fo-cală poziționată la exterior)

Observațiile ar trebui să le efectuăm icircn fiecare zi laaproximativ aceeași oră pentru a ne familiariza cupoziția diferitelor grupuri de pete

Icircnainte de a icircncepe un program de observații sistematiceale Soarelui trebuie să ne familiarizăm cu sistemele de

clasificare Zurich și McIntosh de clasificare a grupurilorde pete solare astfel icircncacirct să putem urmări transformar-ea de la o zi la alta a acestora și a crește precizia obser-

vațiilor Despre cele două sisteme de clasificare putețiafla mai multe icircn rubrica de observare astronomică aSoarelui din numerele anterioare ale revistei Vega

Icircn timpul observației vom analiza atent marginile dis-cului solar unde se pot afla pete și grupuri de pete maidificil de identificat la o primă vedere De multe ori pe-tele aflate la marginea discului solar se pot ascunde icircntrefacule De aceea trebuie multă atenție icircn identificarealor ca pete pentru a nu le confunda cu acestea din urmă

Numărarea petelor și a grupurilor o putem face de maimulte ori pentru a profita de icircmbunătățirea pe momenta condițiilor de vizibilitate Icircn astfel de situații trebuiesă icircnregistrăm atent momentul observației icircn timp uni-

versal (UT) pentru a putea stabili apoi momentul me-diu al observației icircn ansamblu

Observațiile trebuie să fie cacirct mai frecvente cu putințăpentru a crește și menține precizia acestora icircn timp

Cacircnd nu putem efectua observații timp de mai multezile putem folosi resursele disponibile pe Internet pen-tru a ne ține la curent cu evoluția grupurilor de peteTotuși trebuie să evităm sub orice formă să ne calibrămobservațiile pe baza acestor surse deoarece ele sunt re-zultate din observații efectuate cu echipamente diferitede ale noastre și deci rezultatele lor sunt din pornirediferite de cele ale observațiilor noastre

Rezultatele observațiilor solare efectuate pe baza aces-tei proceduri de altfel destul de accesibilă chiar și icircn-cepătorilor se trimit către AAVSO folosind diversemetode puse la dispoziție de asociație (icircn special via In-ternet) Formularele și aplicațiile on-line au capacitateade a calcula inclusiv valoarea numărulrui R al activitățiisolare deși este recomandabil să icircncercăm să facem oprelucrare primară proprie icircnaintea trimiterii datelorpentru a ne verifica și a ne deprinde cu aceste calcule

Icircn sfacircrșit dacă avem grijă să trimitem datele rezultate dinobservațiile solare proprii pacircnă la data de 10 a lunii ur-mătoare (o putem face zilnic imediat după observație)

vom avea satisfacția de le găsi publicate icircn numărul dinluna următoare a Buletinului Solar AAVSO cu numelenostru menționat alături de cele ale tuturor celorlalțiobservatori care au contribuit cu date pentru aceeașiperioadă Satisfacția unui astfel de rezultat al unei mun-ci făcută din pasiune icircn timpul liber dar profesionist șiriguros este deosebită și greu de egalat Satisfacția cădeși amatori suntem cu adevărat astronomi

O983138983155983141983154983158983137983154983141983137 ş983145 983141983158983151983148983157ţ983145983137 983137983139983156983145983158983145983156983299ţ983145983145 S983151983137983154983141-983148983157983145 983278983150 983149983137983145 983090983088983089983093

Icircn luna mai 2015 am efectuat 16 observaţii solare Dateleculese au fost icircncărcate după prelucrare icircn bazele dedate ale AAVSO şi SOS-PTMA şi se regăsesc icircn JurnalulSolar AAVSO numărul 52015 volumul 71 p 4

Icircn luna mai 2015 activitatea solară a icircnregistrat o

evoluție icircn continuare ascendentă comparativ cu ceaicircnregistrată icircn luna aprilie 2015 Din observațiile perso-nale a rezultat că valoarea medie a numărului activitățiisolare R a fost de 10575 (+21) icircn timp ce numărulmediu de pete solare icircnregistrate a fost de 42 (+16)iar numărul mediu de grupuri de pete slare a fost de 64(+25) Pe parcursul lunii activitatea solară a icircnregis-trat o evoluție ascendentă icircn prima parte cu un maximatins la mijlocul lunii urmată de o scădere icircn a doua

jumătate cu o evoluție ușor fluctuantă

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983093V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 619

Icircn ceea ce privește activitatea eruptivă a Soarelui aceas-ta a fost mai intensă comparativ cu luna anterioară da-

torită numărului mult mai mare de erupții de clasă Bdeși numărul celor de clasă M a fost mai scăzut Ast-fel satelitul GEOS-15 a icircnregistrat 157 de erupții solaredintre care una de clasă X 5 de clasă M 110 de clasă Cși 41 de clasă B

Distribuția petelor solare și a grupurilor de pete solarepe emisfere arată că activitatea solară a fost doar puținmai intensă icircn emisfera nordică unde deși valoarea me-die a numărului de grupuri a fost de 28 față de cea de36 icircnregistrată icircn emisfera sudică activitatea solară afost mult mai intensă icircn parte a lunii Activitatea solarăicircn emisfera sudică s-a menținut icircn schimb la un nivelmai constant și superior celei din emisfera nordică icircn adoua parte a lunii

Pe ansamblu activitatea solară ca valoare a număruluiR a crescut icircntr-un ritm mai lent decacirct cel lunii anterio-are ajungacircnd la nivelul celei icircnregistrate icircn luna februa-rie curent și august 2013 Această evoluție deși la nivelde tendință nu reprezintă icircncă una ascendentă pare afi o nouă revenire la creștere icircnsă probabil la un nivelceva mai scăzut decacirct situațiile similare anterioare Deaceea apreciem că se menține probabilitatea ca activi-tatea solară să fie la momentul icircn care evoluează treptat

spre panta descendentă specifică finalului de perioadăde maxim

Această posibilitate este indicată și de felul icircn care evol-uează numărul de grupuri de pete solare care deși icircnrevenire pozitivă nu mai ajunge la valorile icircnregistrateicircn lunile mai ale anilor 2013 și 2014 Situație care paresă indice icircn continuare că maximul activității solare afost depășit

Alex Burda Astronom amator

colaborator al AAVSO şi PMA(secţiunile de observare a Soarelui)

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983094V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 719

Praful cosmic este format din particule (grăunțe) dematerial solid cu dimenisuni ce variază icircntre 10A și 01

mm ce gravitează icircn mediul interstelar și intergalacticStudiul prafului cosmic din mediul interstelar estedeosebit de important icircn multe ramuri ale astrofiziciiextragalactice și stelare Astfel o cunoaștere pre-cisă a proprietăților compoziției distribuției și for-mei grăunțelor de praf precum și a modului icircn carese formează și se distrug acestea aduce contribuții icircn

validarea și rafinarea diverselor modele de formare șievoluție a galaxiilor de evoluția stelară evoluția chimiăa mediului interstelar (și deci a elementelor chimice)sau a celor de structură și morfologie a galaxiilor

Pacircnă icircn prezent cercetările efectuate au revelat căgrăunțele de praf sunt icircn principal constituite din sil-icați grafit carbon amorf diamant gheață oxizi defier și goluri (graunțele mai bdquomarirdquo) hidrocarburi po-liciclice aromatice (grăunțele mai mici)

Ca distribuție spațială icircn galaxiile spirale praful cosmicse situează fie icircn tot volumul discului (distribuția di-

fuză fig 1 - partea icircntunecată aflată icircn planul discu-lui) fie icircn norii de hidrogen molecular și monoxid decarbon din jurul stelelor nou formate sau icircn curs deformare (distribuția localizată fig 2 ndash regiunea mai icircn-tunecată din stacircnga) Galaxiile eliptice conțin icircn gen-eral destul de puțin praf cosmic sau icircn multe cazuriacesta nu există Existența acestuia icircn galaxiile elip-tice - galaxii bdquobătracircnerdquo icircn care nu se mai formează stelenoi datorită faptului că proporția de hidrogen atomicși molecular din mediul interstelar este destul de re-dusă - icircncă nu este pe deplin icircnțeleasă de astronomi

Distribuția prafului icircn galaxiile eliptice este de obiceimult mai neregulată (vezi norii de praf de culoare marofigura 3) acest fapt datoracircndu-se icircn mod special inter-acțiunii cu o altă galaxie spirală știut fiind că galaxiileeliptice se pot forma din contopireaciocnirea a douăgalaxii spirale Icircn urma acestui proces discurile celordouă galaxii sunt distruse fapt dovedit prin simulărinumerice

Distribuția difuză a praful cosmic distorsionează imag-inea galaxiilor inducacircnd schimbări icircn valorile para-

metrilor fotometrici (luminozitate dimensiuni icircn-clinație elipticitate etc) ai galaxiilor spirală măsurațide observatori De aceea este important de evaluat șimodelat efectele de praf

Praful absoarbe o parte din radiația electromagneticăla diverse lungimi de undă provenită de la galaxii (maiprecis cea icircn ultraviolet emisă de stelele tinere și cea icircn

domeniul optic emisă de stelele mai vechibătracircne) Caurmare a acestui proces de absorbție grăunțele de praf

suferă creșteri mai mari sau mai mici de temperatură icircnfuncție de dimensiunile și proprietățile acestora Acestlucru are ca rezultat reemisia icircn infraroșu a radiației ab-sorbite De aceea astronomii folosesc telescoape cu fil-tre sensibile la lungimi de undă icircn domeniul infraroșuși sub-milimetru al radiației electromagnetice pentru adetecta emisia prafului cosmic

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983095

P983154983137983142983157983148 I983150983156983141983154983155983156983141983148983137983154D983154 B983151983143983140983137983150 P983299983155983156983154983299983158

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

fig 1 Galaxia spirală NGC 891 văzuta edge-on aflată la 30 mil-ioane ani lumină icircn constelația Andromeda Credit CompositeImage Data - Subaru elescope (NAOJ)Hubble Legacy Archive Michael Joner David Laney (West Mountain Observatory BYU)Processing - Robert Gendler

fig 2 Stele icircn formare icircnconjurate de nori de gaz și praf icircnnebuloasa Orion Credit NASAESA M Robberto (Space ele-scope Science InstituteESA) and the Hubble Space elescopeOrion reasury Project eam

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 819

Datorită faptului că aproape toată radiația icircn infraroșuemisă de praf este absorbită icircn atmosfera terestră decătre moleculele de apă au fost construite telescoapecare să capteze această radiație direct din spațiu (de ex-emplu Herschel Space Observatory - lansat icircn spațiuicircn mai 2009 și care și-a icircncheiat ciclul de viață icircn aprilie2013 Spitzer Space Telescope - lansat icircn spațiu icircn au-gust 2003)

Icircn afară de absorbție praful poate icircmprăștia dar și po-lariza radiația electromagnetică Aceste două fenomenede fapt și două dovezi ale existenței acestuia icircn mediulinterstelar și intergalactic

Praful cosmic interacționează cu norii de hidrogenatomic și molecular producacircnd o scădere a temperatu-rii acestora

Pe de alta parte grăunțele de praf cosmic pot fi distrusesau pot crește icircn dimensiuni prin mai multe proceseAstfel ele pot fi distruse prin interacția cu razele cosmicefoarte energetice de undele de șoc create de supernoveatunci cacircnd materialul ejectat icircn explozie icircntălnește me-diul interstelar De fapt s-a considerat că undele de șocdistrug mai mult praf decacirct se creează icircn supernove șică acest mecanism de producție nu este unul viabil Re-cent s-a descoperit totuși că icircntre 7 și 20 din cantitateade praf supraviețuiește undelor de șoc

Icircn același timp grăunțele pot crește icircn dimensiuni prinacreția altor materiale din mediul interstelar (gheațaoxizi de fier material organic etc) prin contopirea cu

altele mai mici icircn norii de hidrogenmonoxid de car-bon foarte reci din mediul interstelar

Procesele de formare și distrugere a prafului cosmic suntintens studiate deoarece la acest moment există o canti-tate de praf mai mare decacirct ar putea fi produsă de steleși supernove iar astronomii icircncă nu au găsit o explicațiesau un model teoretic care să reproducă observațiile

Cantități foarte mari de praf cosmic cad pe Terra icircn fie-care an aproximativ 40 000 tone pe an Acesta provinede la comete meteoriți asteroizi sau sunt rămășițe dinlocurile unde s-au format planete O parte din acestaeste colectat de diverse misiuni spațiale NASA fie di-rect din stratosferă fie de pe pămacircnt ndash icircn special dinAntarctica sau de la locul de impact al meteoriților cuscoarța terestră De asemenea unele din moleculele ce ne alcătuiescpe noi oamenii provin din mediul interstelar din pra-ful cosmic Aceasta deoarece grăunțele de praf cosmicconțin aproximativ 23 din carbonul din mediul inter-stelar precum și aproape 90 din siliciu magneziu fier

Aceste grăunțe de praf conținacircnd această multitudinede elemente chimice s-au format icircn exploziile supern-ovelor de tip II dar și icircn atmosfera stelelor AGB (steledin ramura asimptotică a gigantelor) prin desublimare

Ulterior cantități mari de praf interstelar (praful inter-platetarcircumplanetar) au contribuit la formarea plan-etelor solide cum este și Pămacircntul elemente esențialeapariției și susținerii tuturor formelor de viață ndash micro-organisme plante animale oameni - fiind conținute icircnacesta

Putem spune deci pe bună dreptate ca noi suntem pul-bere de stele

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983096V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

fig 3 Galaxia gigantă eliptica NGC 1316 aflată icircn constelațiaFornax la aproximativ 60 milioane ani lumină depărtare denoi Credit NASA ESA and Te Hubble Heritage eam SScI AURA)

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 919

1 Ca să știm cum să dăm de tine spune-ne te rog id-ul de pe astronomyro (dacă ai) site-ul web personal

sau un alt loc unde te putem găsi

Nu am id nici site personal

2 Icircți place mai mult teoria sau partea observațională

Am icircnceput cu partea de teorie icircn liceu și icircn ultimele 7luni am experimentat și partea observațională a astron-omiei Pacircnă icircn momentul de față icircmi plac ambele com-binate icircn așa fel icircncacirct să pot avansa cu studiile și știința

3 Care este instrumentul astronomic pe care icircl folos-

ești cel mai des Cel mai des folosesc telescoape cu cacircmp larg care cap-tează lumina icircn vizibil INT Mercator IAC80 OGS șialte telescoape de la Observatorul din Teide mi-au fostpe post de bdquojucăriirdquo icircn ultima perioadă

4 Care este cea mai interesantă observație astronomicăpe care ai facut-o

Icircn luna februarie a acestui an icircncercam să fac curbade lumină a unui asteroid dimineața la 5 După primaexpunere am rămas uimit pentru că icircn campul larg alOGS-ului a apărut și M104 Sombrero Galaxy Deși erasaturată imaginea am luat după altele icircn care galaxiase vedea perfect

5 Cacirct timp aloci icircntr-un an pentru astronomie

Icircn ultimii ani timpul alocat pentru astronomie a cres-

cut considerabil iar icircn momentul de față aloc peste 70din timpul meu pentru astronomie și cercetare

6 Care este fotografia astronomică favorită (a ta saua altora) Chandra X-ray Telescope - Cas A Combinația imagin-ior din spectrul vizibil X-ray și infraroșu

7 Ce atlas program de astronomie folosești cel maides

Cel mai des program de astronomie pe care icircl folosesceste IRAF dar icircn momentul de față am icircnceput să icircnvăț

alt so MPO Canopus care mă ajută să reduc dataleasteroizilor observați icircn ultimele 6 luni

8 Ce icircți dorești pentru pasiunea ta icircn viitor

Pe viitor sper să mă icircntorc icircn insulele Canare la obser- vator și să continui cercetarea icircn asteroizi

9 Cu ce te-a ajutat pe tine astronomia

Astronomia m-a ajutat să icircmi deschid gacircndirea și săaflu multe lucruri importante legate de Universul icircncare trăim Icircn același timp am reușit să găsesc și multepersoane devotate ca mine cu care am icircnceput co-laborări icircn știință

10 Cola sau Pepsi

Portocale

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983097

P983137983155983145983151983150983137983156 983140983141 A983155983156983154983151983150983151983149983145983141983139983157 R983137983140983157 C983151983154983150983141983137

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1019

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983088

G983137983148983141983154983145983141 F983151983156983151 - J983157983152983145983156983141983154 983577983145 V983141983150983157983155

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

Ș983156983141983142983137983150 P983151983152 C983151983579Data 01072015Camera Sony Alfa a5000 mirrorless ISO 100 exp 20sec F56 focal length 50Locul de observare Beius Bihor

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1119

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983089V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

C983145983152983154983145983137983150 D983157983149983145983156983154983157

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1219

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983091V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

M983137983154983139983157 A983150983140983154983141983145Data 01072015C983137983150983151983150 EOS 983089983089983088983088D expunere 110 sec F63 ISO 800Loc de observație Oradea

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1319

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983091V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

A983150983140983154983141983145 N983145983139983137Data 01072015 ora 1017PMCamera Nikon D7000 telescop Shywatcher Maksutov Cassegrain 127mm expunere 3 sec apertura 118 ISO 983096983088983088Locul de observație Comana jud Giurgiu

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1419

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983092V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

O983139983156983137983158983145983137983150 C983137983152983137983143983141983137Data 01072015Camera Nikon D3200 cu un obiectiv 18-55 mm expunerea 6 sec ISO 100

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1519

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983093V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

R983151983148983142 W983145983150983147983148983141983154Data 01072015 ora 2200Camera Canon 1100D Newtonian de 1200200 montat pe un EQ-6 ISO 200Locul de observație Mediaș Sibiu

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1619

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983094V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

M983145983144983137983145 D983137983155983139983137983148983157Data 01072015Camera Canon EOS 1100D SkyWatcher 150mm ISO 800Locul de observație București

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1719

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983095

Seara se văd Jupiter Venus și Saturn La miezul nopții mai

putem vedea pe Saturn iar după miezul nopții răsar și

Uranus și Neptun

Apropierea dintre și cu maximul pe 30Venus Jupiter

iunie continuă și icircn iulie Icircnsă spre deosebire de lun a anterioară

vom vedea cum cele două planete se icircndepărtează una de alta și

se apropie aparent de Soare De fapt ne dăm foarte uș or seama

că planeta noastră icircn mișcare ei de revoluție face ca celelalte

obiecte să icircși modifice poziția pe cer

Pe 1 iulie icircncă se află la mai puțin de un grad una de alta și

vor mai fi vizibile icircn același cacircmp vizual al unui binoclu pacircnă pe

11 iulie (cacircmpul vizual al unui binoclu 7x50 are un cacircmp vizual de

5deg)

Putem spune că pentru Jupiter perioada de obsevații s-a

icircncheiat planeta fiind din ce icircn ce mai apropiată aparent de

Soare pacircnă cacircnd se va afla icircn preajma acestuia

Dacă veți observa icircnspre vest la ora 22 veți vedea cum

cele două planete se află icircncă sus față de orizont pacircnă la mijlocul

lunii Pentru că Jupiter se apropie aparent de Soare planeta se vaafla la acea ora din ce icircn ce mai jos față de orizont și va fi din ce icircn

ce mai greu de văzut Pe 1 iulie planeta apune la două ore după

Soare pe 15 iulie la 15 ore iar la sfacircrșitul lunii la numai o oră

Icircn august Jupiter se va afla icircn dreptul Soarelui pe cer și va

reapărea pe cerul de dimineața icircn septembrie

Putem spune că și pentru Venus luna iulie icircnseamnă

sfacircrșitul vizibilității pe cerul de seară pentru că și această planetă

se apropie aparent de astrul zilei Pe 1 iulie Venus apune la două

ore după Soare iar la sfacircrșitul lunii la numai 20 de minute după

acesta semn că planeta nu se va mai putea vedea icircn perioada

respectivă

Spre deosebire de Jupiter care ne va prezenta discul său

relativ neschimbat ca mărime Venus va suferi schimbări de fazăși diametru La icircnceputul lunii vom vedea discul iluminat icircn

proporție de 34 iar la sfacircrșitul ei doar 8 Diametru aparent va

crește de la 32 la 54 aproape dublacircndu-se Putem spune că

Venus este din punct de vedere planetologic cea mai uracirctă

planetă dar pe pe Terra se vede grozav

Venus va reapărea pe cerul de dimineață la sfacircrșitul lui

august avacircndu-l companion pe Marte

Icircn mai avem pe cer pe vizibil nu foarte sus față deSaturn

orizont icircnspre sud icircn jurul orei 22 Planeta apune la 2 dimineața

așa că avem cacircteva ore icircn care putem vedea prin telescop inelele

și cei 4-5 sateliți ai planetei

Spre deosebire de stelele de aceeași strălucire planeta nu

pacirclpacircie așa că astrul relativ strălucitor vizibil icircnspre sud la ora 22

este sigur planeta Pentru verificare priviți icircn stacircnga jos față de

planetă unde se află steaua Antares un astru de strălucire nu cu

mult mai mică dar care pacirclpacircie

Dacă nici așa nu vă descurcați vă salvează Luna care icircl va

avea pe Saturn icircn stacircnga icircn seara de 2 5 iulie și icircn dreapta icircn seara

următoare

răsare icircn jurul orei 23 și se află cel mai sus pe cer laNeptun

răsăritul Soarelui

Se află la 435 miliarde de km și se va apropia icircn luna

septembrie la 433 de miliarde o depărtare totuși mare

Planeta se află icircn constelația Aquarius icircntre stelele λ și σprima fiind mai strălucitoare și destul de ușor de identificat pe

cer De fapt dacă icircndreptați un binoclul icircnspre această stea la

dreapta ei se va vedea Neptun Folosiți harta de mai jos pentru

observații Icircn noaptea de 5 spre 6 iulie Luna se va afla icircn preajma

planetei

O altă planetă aflată la numai o constelație depărtare este

Neptun care răsare cu o oră după Acesta se află icircn preajma stele

ζ din Pisces o stea greu de văzut din orașe din cauza strălucirii

mici Prin telescop puteți identifica planeta dacă icircl icircndreptați

icircnspre stea și folosiți o hartă stelară a zonei Icircn noaptea de 8 spre

9 iulie Luna se va afla icircn preajma lui Uranus

Observații făcute pe parcursul a cacirctorva luni vă vor arăta

cum cele două planete se mișcă printre stele apropiindu-se de

stea și trecacircnd pe deasupra ei Amacircndouă se pot vedea prininstrumente astronomice mici

se pot vedea cu greu pe cerul deMercur și Marte

dimineață răsărind icircnaintea Soarelui cu numai 45 de minute

Marte răsare din ce icircn ce mai devreme dar Mercur se va pierde icircn

razele Soarelui la sfacircrșitul lunii

FENOMENE ASTRONOMICEPLANETE

CALENDAR ASTRONOMIC

2 Lună Plină la ora 520 Luna se va afla icircn constelația Sagittarius destul de jos față

de orizont

4 Planeta noastră se va afla la afeliu cea mai mare depărtare de Soare la

152103776 km depărtare

5 Luna la cea mai mică depărtare de Terra la 367060 km

6 După miezul nopții veți putea vedea Luna icircn aceeași zonă icircn care se află și

planeta Neptun Neptun icircnsă nu se vede cu ochiul liber

8 Ultimul Pătrar la ora 2324 Luna se află icircn constelația Pisces și răsare după miezul

nopții

9 După ora 1 dimineața veți putea vedea Luna icircn aceeași zonă icircn care se află și

planeta Uranus Uranu nu se vede cu ochiul liber dar poate fi găsit prin binoclus

11 Marte se află la cea mai mare depărtare de Terra la 3875 milioane de km de

planeta noastră

12 Chiar icircnainte de răsăritul Soarelui puteți vedea secera subțire a Lunii și

Pleiadele deasupra Totul icircnspre locul de răsărit al Soarelui

16 Lună Nouă la ora 42418 Luna icircncepe să se vadă pe cerul de seară ca o seceră foarte subțire Chiar

deasupra ei se află planeta Venus un astru foarte strălucitor

19 Icircn dreapta secerii Lunii se află planeta Venus Se pot vedea după apusul

Soarelui icircnspre vest

21 Luna se află la cea mai mare depărtare de Terra la 404871 km

23 Mercur se află la conjuncție superioară cu Soarele (adică icircn partea opusă

Soarelui văzută de pe Pămacircnt)

23 Chiar sub Lună icircn această seară se află steaua Spica din constelația Virgo

24 Primul Pătrar la ora 704

25 Icircn această seară icircn stacircnga Lunii se află planeta Saturn

26 Icircn această seară planeta Saturn se află icircn dreapta Lunii

27 Mercur se va afla la cea mai mare depărtare de Terra la 200 de milioane de km

29 Priviți Luna icircn această seară Chiar sub ea se află planeta pitică Pluto care

desigur că nu se poate vedea cu ochiul liber

31 Lună Plină la ora 1343 Este a doua Lună lină a lui iulieP

O A A V U - B SE RVATO RU L ST RO NO MIC M IRA L A SIL E R SE ANU W WW A ST RO UR SE ANU RO

I 5ULIE 201

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1819

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983096

HARTA CERULUI

seara țIulie este luna cacircnd icircnspre orizontul sudic se observă steaua Antares din constela ia Scorpius

Culoarea ro ie a stelei i-a inspirat pe astronomii antici să ii dea numele de bdquorivalul lui Ares (Marte)rdquo adicășbdquoAntaresrdquo Steaua nu se ridică mult deasupra orizontului dar se remarcă u or Scorpius are forma litereișbdquoSrdquo i se continuă icircnspre est cu Sagittarius i icircnspre vest cu Libraș ș se află Icircnspre sud-vest steaua din Virgo Deasupra lui Spica se afla dinSpica Arcturus

Bootes iar la vest de aceasta găsim o constela ie compusă din stele slabe ca strălucireț Coma

Berenices Acolo se află mii de galaxii situate la 60 de milioane de ani lumină depărtare deSoare Tot icircn Coma Berenices icircntalnim un roi stelar observabil prin binocluri Con inețaproximativ 20 de stele i se afl la sud de steaua gamma din constela ie i mai icircnspre vestș ă ț Ș icircntacirclnim constela a Leo a cărei bdquocoadărdquo rămacircne deasupra orizontului pacircnă la miezulșțnop iiț Icircnspre nord-vest se află cunoscută la noi după numele deUrsa Major

bdquoCarul Marerdquo Carul este compus din apte stele aflate toate sus pe cer icircn spa iul dintreș țorizont i zenit Icircnspre nord găsim bdquo rdquo i steaua Polară care indică nordulș șUrsa Mică

ceresc Icircntre cele două constela ii se află coada bdquoDragonuluirdquo (constel ia )ț aț Draco

Aceasta erpuie te printre stele ajungacircnd undeva deasupra stelei dinș ș Vega

constela ia Lyraț țVega se apropie apropie din ce icircn ce mai mult de zenit Este icircnso ităde stelele (la nord-est st nga-jos) i de (la sud-est dreapta-jos)Deneb Altairacirc ș Icircmpreună formează bdquotriunghiul de varărdquo

șDinspre est răsare i la scurt timp după miezul noptii Pegasus

Pisces

La ora pentru care este realizată harta pe cer se află trei planete Venusși icircnspre vest foarte aproape de orizont și una de alta și icircn sud icircnJupiter Saturn

constelația Libra

I 5ULIE 201

a

b

Rasalgheti

ab

CORONABOREALIS

HERCULES

a

d

bSERPENSCAPUT

a

b

d

h

z

OPHIUCUS

g

a

Steaua Polară

URSAMINOR

DRACO

Cor Caroli

d

p

b

a

e

Harta arată aspectul

cerului icircn luna

iunie ora 0000

iulie ora 2200

august ora 2000

O A A V U - B SE RVATO RUL ST RO NO MI C MI RA L A SI LE R SE AN U W WW A ST RO U RS EA NU R O

C LONSTELAŢII VIZIBILE PLANETE ȘI UNA

ţ ă ă ş ă ă ă Ţ ţIesi i afar cam cu o or inainte de ora afi at pe hart noastr ine i hartaridicat n fa a voastr av nd grij s o orienta i dup punctele cardinale de peă icirc ţ ă acirc ă ă ţ ăteren Vestul este (aproximativ) locul unde apune Soarele sudul este locul unde seaflă Soarele la mijlocul zilei

ă ţ ă iar c ă ţMarginea h r ii reprezint orizontul entrul h r ii este zenitul punctul dedeasupra capuluiDacă vreți să priviți icircnspre sud orientați harta cu sudul icircn acea direcție este foarteimportant să orientaţi harta după punctele cardinale ă ţ ă ţ ă și fiți ate ți la icircnălțimeaDup ce orienta i harta c uta i o stea mai str lucitoare pe cer nei desupra or izontului ( față de zenit) ș i la s te le le vecine ă ţ ş ă păstracircndC uta i-o i pe hartproporțiile de distanță față de orizon ă ţ ă ţ ă Dup ce a i g sit-o cauta i pe hart stele din apropierea

stelei identificate Dupa ce a i ales aceste stele cauta i-le i pe cer Astfel din stea n stea pute iţ ţ ş icirc ţ icirc ăţ ţ ţ formate denv a toate constela iile vizibile la un moment dat Constela iile sunt stelele unite cu liniipe harta noastra

t ţă ă icirc ţ ă ţHarta este realizata pentru lati udinea medie a rii noastre Dac ncerca i s observa i de la latitudininordice stelele din sudul h r ii vor cobor sub orizont iar cele din nordul h rtii vor fi situate mai sus pe cer Peă ţ icirc ăhart stelele str lucitoare sunt cele reprezentate prin disc mareă ă

CUM SE FOLOSEŞTE HARTA

Stelestrălucitoare

Stelemai pu inț

strălucitoare

Magnitudini stelare

-1 0 1 2 3 4

roiuri globulare

nebuloase planetare

stele duble

galaxii

roiuri deschise

nebuloase

stele

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1919

ISSN 1584 - 6563

Astroclubul

Bucureşti

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 519

observării Soarelui (componente metalice lentila fo-cală poziționată la exterior)

Observațiile ar trebui să le efectuăm icircn fiecare zi laaproximativ aceeași oră pentru a ne familiariza cupoziția diferitelor grupuri de pete

Icircnainte de a icircncepe un program de observații sistematiceale Soarelui trebuie să ne familiarizăm cu sistemele de

clasificare Zurich și McIntosh de clasificare a grupurilorde pete solare astfel icircncacirct să putem urmări transformar-ea de la o zi la alta a acestora și a crește precizia obser-

vațiilor Despre cele două sisteme de clasificare putețiafla mai multe icircn rubrica de observare astronomică aSoarelui din numerele anterioare ale revistei Vega

Icircn timpul observației vom analiza atent marginile dis-cului solar unde se pot afla pete și grupuri de pete maidificil de identificat la o primă vedere De multe ori pe-tele aflate la marginea discului solar se pot ascunde icircntrefacule De aceea trebuie multă atenție icircn identificarealor ca pete pentru a nu le confunda cu acestea din urmă

Numărarea petelor și a grupurilor o putem face de maimulte ori pentru a profita de icircmbunătățirea pe momenta condițiilor de vizibilitate Icircn astfel de situații trebuiesă icircnregistrăm atent momentul observației icircn timp uni-

versal (UT) pentru a putea stabili apoi momentul me-diu al observației icircn ansamblu

Observațiile trebuie să fie cacirct mai frecvente cu putințăpentru a crește și menține precizia acestora icircn timp

Cacircnd nu putem efectua observații timp de mai multezile putem folosi resursele disponibile pe Internet pen-tru a ne ține la curent cu evoluția grupurilor de peteTotuși trebuie să evităm sub orice formă să ne calibrămobservațiile pe baza acestor surse deoarece ele sunt re-zultate din observații efectuate cu echipamente diferitede ale noastre și deci rezultatele lor sunt din pornirediferite de cele ale observațiilor noastre

Rezultatele observațiilor solare efectuate pe baza aces-tei proceduri de altfel destul de accesibilă chiar și icircn-cepătorilor se trimit către AAVSO folosind diversemetode puse la dispoziție de asociație (icircn special via In-ternet) Formularele și aplicațiile on-line au capacitateade a calcula inclusiv valoarea numărulrui R al activitățiisolare deși este recomandabil să icircncercăm să facem oprelucrare primară proprie icircnaintea trimiterii datelorpentru a ne verifica și a ne deprinde cu aceste calcule

Icircn sfacircrșit dacă avem grijă să trimitem datele rezultate dinobservațiile solare proprii pacircnă la data de 10 a lunii ur-mătoare (o putem face zilnic imediat după observație)

vom avea satisfacția de le găsi publicate icircn numărul dinluna următoare a Buletinului Solar AAVSO cu numelenostru menționat alături de cele ale tuturor celorlalțiobservatori care au contribuit cu date pentru aceeașiperioadă Satisfacția unui astfel de rezultat al unei mun-ci făcută din pasiune icircn timpul liber dar profesionist șiriguros este deosebită și greu de egalat Satisfacția cădeși amatori suntem cu adevărat astronomi

O983138983155983141983154983158983137983154983141983137 ş983145 983141983158983151983148983157ţ983145983137 983137983139983156983145983158983145983156983299ţ983145983145 S983151983137983154983141-983148983157983145 983278983150 983149983137983145 983090983088983089983093

Icircn luna mai 2015 am efectuat 16 observaţii solare Dateleculese au fost icircncărcate după prelucrare icircn bazele dedate ale AAVSO şi SOS-PTMA şi se regăsesc icircn JurnalulSolar AAVSO numărul 52015 volumul 71 p 4

Icircn luna mai 2015 activitatea solară a icircnregistrat o

evoluție icircn continuare ascendentă comparativ cu ceaicircnregistrată icircn luna aprilie 2015 Din observațiile perso-nale a rezultat că valoarea medie a numărului activitățiisolare R a fost de 10575 (+21) icircn timp ce numărulmediu de pete solare icircnregistrate a fost de 42 (+16)iar numărul mediu de grupuri de pete slare a fost de 64(+25) Pe parcursul lunii activitatea solară a icircnregis-trat o evoluție ascendentă icircn prima parte cu un maximatins la mijlocul lunii urmată de o scădere icircn a doua

jumătate cu o evoluție ușor fluctuantă

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983093V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 619

Icircn ceea ce privește activitatea eruptivă a Soarelui aceas-ta a fost mai intensă comparativ cu luna anterioară da-

torită numărului mult mai mare de erupții de clasă Bdeși numărul celor de clasă M a fost mai scăzut Ast-fel satelitul GEOS-15 a icircnregistrat 157 de erupții solaredintre care una de clasă X 5 de clasă M 110 de clasă Cși 41 de clasă B

Distribuția petelor solare și a grupurilor de pete solarepe emisfere arată că activitatea solară a fost doar puținmai intensă icircn emisfera nordică unde deși valoarea me-die a numărului de grupuri a fost de 28 față de cea de36 icircnregistrată icircn emisfera sudică activitatea solară afost mult mai intensă icircn parte a lunii Activitatea solarăicircn emisfera sudică s-a menținut icircn schimb la un nivelmai constant și superior celei din emisfera nordică icircn adoua parte a lunii

Pe ansamblu activitatea solară ca valoare a număruluiR a crescut icircntr-un ritm mai lent decacirct cel lunii anterio-are ajungacircnd la nivelul celei icircnregistrate icircn luna februa-rie curent și august 2013 Această evoluție deși la nivelde tendință nu reprezintă icircncă una ascendentă pare afi o nouă revenire la creștere icircnsă probabil la un nivelceva mai scăzut decacirct situațiile similare anterioare Deaceea apreciem că se menține probabilitatea ca activi-tatea solară să fie la momentul icircn care evoluează treptat

spre panta descendentă specifică finalului de perioadăde maxim

Această posibilitate este indicată și de felul icircn care evol-uează numărul de grupuri de pete solare care deși icircnrevenire pozitivă nu mai ajunge la valorile icircnregistrateicircn lunile mai ale anilor 2013 și 2014 Situație care paresă indice icircn continuare că maximul activității solare afost depășit

Alex Burda Astronom amator

colaborator al AAVSO şi PMA(secţiunile de observare a Soarelui)

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983094V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 719

Praful cosmic este format din particule (grăunțe) dematerial solid cu dimenisuni ce variază icircntre 10A și 01

mm ce gravitează icircn mediul interstelar și intergalacticStudiul prafului cosmic din mediul interstelar estedeosebit de important icircn multe ramuri ale astrofiziciiextragalactice și stelare Astfel o cunoaștere pre-cisă a proprietăților compoziției distribuției și for-mei grăunțelor de praf precum și a modului icircn carese formează și se distrug acestea aduce contribuții icircn

validarea și rafinarea diverselor modele de formare șievoluție a galaxiilor de evoluția stelară evoluția chimiăa mediului interstelar (și deci a elementelor chimice)sau a celor de structură și morfologie a galaxiilor

Pacircnă icircn prezent cercetările efectuate au revelat căgrăunțele de praf sunt icircn principal constituite din sil-icați grafit carbon amorf diamant gheață oxizi defier și goluri (graunțele mai bdquomarirdquo) hidrocarburi po-liciclice aromatice (grăunțele mai mici)

Ca distribuție spațială icircn galaxiile spirale praful cosmicse situează fie icircn tot volumul discului (distribuția di-

fuză fig 1 - partea icircntunecată aflată icircn planul discu-lui) fie icircn norii de hidrogen molecular și monoxid decarbon din jurul stelelor nou formate sau icircn curs deformare (distribuția localizată fig 2 ndash regiunea mai icircn-tunecată din stacircnga) Galaxiile eliptice conțin icircn gen-eral destul de puțin praf cosmic sau icircn multe cazuriacesta nu există Existența acestuia icircn galaxiile elip-tice - galaxii bdquobătracircnerdquo icircn care nu se mai formează stelenoi datorită faptului că proporția de hidrogen atomicși molecular din mediul interstelar este destul de re-dusă - icircncă nu este pe deplin icircnțeleasă de astronomi

Distribuția prafului icircn galaxiile eliptice este de obiceimult mai neregulată (vezi norii de praf de culoare marofigura 3) acest fapt datoracircndu-se icircn mod special inter-acțiunii cu o altă galaxie spirală știut fiind că galaxiileeliptice se pot forma din contopireaciocnirea a douăgalaxii spirale Icircn urma acestui proces discurile celordouă galaxii sunt distruse fapt dovedit prin simulărinumerice

Distribuția difuză a praful cosmic distorsionează imag-inea galaxiilor inducacircnd schimbări icircn valorile para-

metrilor fotometrici (luminozitate dimensiuni icircn-clinație elipticitate etc) ai galaxiilor spirală măsurațide observatori De aceea este important de evaluat șimodelat efectele de praf

Praful absoarbe o parte din radiația electromagneticăla diverse lungimi de undă provenită de la galaxii (maiprecis cea icircn ultraviolet emisă de stelele tinere și cea icircn

domeniul optic emisă de stelele mai vechibătracircne) Caurmare a acestui proces de absorbție grăunțele de praf

suferă creșteri mai mari sau mai mici de temperatură icircnfuncție de dimensiunile și proprietățile acestora Acestlucru are ca rezultat reemisia icircn infraroșu a radiației ab-sorbite De aceea astronomii folosesc telescoape cu fil-tre sensibile la lungimi de undă icircn domeniul infraroșuși sub-milimetru al radiației electromagnetice pentru adetecta emisia prafului cosmic

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983095

P983154983137983142983157983148 I983150983156983141983154983155983156983141983148983137983154D983154 B983151983143983140983137983150 P983299983155983156983154983299983158

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

fig 1 Galaxia spirală NGC 891 văzuta edge-on aflată la 30 mil-ioane ani lumină icircn constelația Andromeda Credit CompositeImage Data - Subaru elescope (NAOJ)Hubble Legacy Archive Michael Joner David Laney (West Mountain Observatory BYU)Processing - Robert Gendler

fig 2 Stele icircn formare icircnconjurate de nori de gaz și praf icircnnebuloasa Orion Credit NASAESA M Robberto (Space ele-scope Science InstituteESA) and the Hubble Space elescopeOrion reasury Project eam

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 819

Datorită faptului că aproape toată radiația icircn infraroșuemisă de praf este absorbită icircn atmosfera terestră decătre moleculele de apă au fost construite telescoapecare să capteze această radiație direct din spațiu (de ex-emplu Herschel Space Observatory - lansat icircn spațiuicircn mai 2009 și care și-a icircncheiat ciclul de viață icircn aprilie2013 Spitzer Space Telescope - lansat icircn spațiu icircn au-gust 2003)

Icircn afară de absorbție praful poate icircmprăștia dar și po-lariza radiația electromagnetică Aceste două fenomenede fapt și două dovezi ale existenței acestuia icircn mediulinterstelar și intergalactic

Praful cosmic interacționează cu norii de hidrogenatomic și molecular producacircnd o scădere a temperatu-rii acestora

Pe de alta parte grăunțele de praf cosmic pot fi distrusesau pot crește icircn dimensiuni prin mai multe proceseAstfel ele pot fi distruse prin interacția cu razele cosmicefoarte energetice de undele de șoc create de supernoveatunci cacircnd materialul ejectat icircn explozie icircntălnește me-diul interstelar De fapt s-a considerat că undele de șocdistrug mai mult praf decacirct se creează icircn supernove șică acest mecanism de producție nu este unul viabil Re-cent s-a descoperit totuși că icircntre 7 și 20 din cantitateade praf supraviețuiește undelor de șoc

Icircn același timp grăunțele pot crește icircn dimensiuni prinacreția altor materiale din mediul interstelar (gheațaoxizi de fier material organic etc) prin contopirea cu

altele mai mici icircn norii de hidrogenmonoxid de car-bon foarte reci din mediul interstelar

Procesele de formare și distrugere a prafului cosmic suntintens studiate deoarece la acest moment există o canti-tate de praf mai mare decacirct ar putea fi produsă de steleși supernove iar astronomii icircncă nu au găsit o explicațiesau un model teoretic care să reproducă observațiile

Cantități foarte mari de praf cosmic cad pe Terra icircn fie-care an aproximativ 40 000 tone pe an Acesta provinede la comete meteoriți asteroizi sau sunt rămășițe dinlocurile unde s-au format planete O parte din acestaeste colectat de diverse misiuni spațiale NASA fie di-rect din stratosferă fie de pe pămacircnt ndash icircn special dinAntarctica sau de la locul de impact al meteoriților cuscoarța terestră De asemenea unele din moleculele ce ne alcătuiescpe noi oamenii provin din mediul interstelar din pra-ful cosmic Aceasta deoarece grăunțele de praf cosmicconțin aproximativ 23 din carbonul din mediul inter-stelar precum și aproape 90 din siliciu magneziu fier

Aceste grăunțe de praf conținacircnd această multitudinede elemente chimice s-au format icircn exploziile supern-ovelor de tip II dar și icircn atmosfera stelelor AGB (steledin ramura asimptotică a gigantelor) prin desublimare

Ulterior cantități mari de praf interstelar (praful inter-platetarcircumplanetar) au contribuit la formarea plan-etelor solide cum este și Pămacircntul elemente esențialeapariției și susținerii tuturor formelor de viață ndash micro-organisme plante animale oameni - fiind conținute icircnacesta

Putem spune deci pe bună dreptate ca noi suntem pul-bere de stele

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983096V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

fig 3 Galaxia gigantă eliptica NGC 1316 aflată icircn constelațiaFornax la aproximativ 60 milioane ani lumină depărtare denoi Credit NASA ESA and Te Hubble Heritage eam SScI AURA)

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 919

1 Ca să știm cum să dăm de tine spune-ne te rog id-ul de pe astronomyro (dacă ai) site-ul web personal

sau un alt loc unde te putem găsi

Nu am id nici site personal

2 Icircți place mai mult teoria sau partea observațională

Am icircnceput cu partea de teorie icircn liceu și icircn ultimele 7luni am experimentat și partea observațională a astron-omiei Pacircnă icircn momentul de față icircmi plac ambele com-binate icircn așa fel icircncacirct să pot avansa cu studiile și știința

3 Care este instrumentul astronomic pe care icircl folos-

ești cel mai des Cel mai des folosesc telescoape cu cacircmp larg care cap-tează lumina icircn vizibil INT Mercator IAC80 OGS șialte telescoape de la Observatorul din Teide mi-au fostpe post de bdquojucăriirdquo icircn ultima perioadă

4 Care este cea mai interesantă observație astronomicăpe care ai facut-o

Icircn luna februarie a acestui an icircncercam să fac curbade lumină a unui asteroid dimineața la 5 După primaexpunere am rămas uimit pentru că icircn campul larg alOGS-ului a apărut și M104 Sombrero Galaxy Deși erasaturată imaginea am luat după altele icircn care galaxiase vedea perfect

5 Cacirct timp aloci icircntr-un an pentru astronomie

Icircn ultimii ani timpul alocat pentru astronomie a cres-

cut considerabil iar icircn momentul de față aloc peste 70din timpul meu pentru astronomie și cercetare

6 Care este fotografia astronomică favorită (a ta saua altora) Chandra X-ray Telescope - Cas A Combinația imagin-ior din spectrul vizibil X-ray și infraroșu

7 Ce atlas program de astronomie folosești cel maides

Cel mai des program de astronomie pe care icircl folosesceste IRAF dar icircn momentul de față am icircnceput să icircnvăț

alt so MPO Canopus care mă ajută să reduc dataleasteroizilor observați icircn ultimele 6 luni

8 Ce icircți dorești pentru pasiunea ta icircn viitor

Pe viitor sper să mă icircntorc icircn insulele Canare la obser- vator și să continui cercetarea icircn asteroizi

9 Cu ce te-a ajutat pe tine astronomia

Astronomia m-a ajutat să icircmi deschid gacircndirea și săaflu multe lucruri importante legate de Universul icircncare trăim Icircn același timp am reușit să găsesc și multepersoane devotate ca mine cu care am icircnceput co-laborări icircn știință

10 Cola sau Pepsi

Portocale

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983097

P983137983155983145983151983150983137983156 983140983141 A983155983156983154983151983150983151983149983145983141983139983157 R983137983140983157 C983151983154983150983141983137

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1019

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983088

G983137983148983141983154983145983141 F983151983156983151 - J983157983152983145983156983141983154 983577983145 V983141983150983157983155

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

Ș983156983141983142983137983150 P983151983152 C983151983579Data 01072015Camera Sony Alfa a5000 mirrorless ISO 100 exp 20sec F56 focal length 50Locul de observare Beius Bihor

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1119

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983089V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

C983145983152983154983145983137983150 D983157983149983145983156983154983157

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1219

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983091V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

M983137983154983139983157 A983150983140983154983141983145Data 01072015C983137983150983151983150 EOS 983089983089983088983088D expunere 110 sec F63 ISO 800Loc de observație Oradea

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1319

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983091V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

A983150983140983154983141983145 N983145983139983137Data 01072015 ora 1017PMCamera Nikon D7000 telescop Shywatcher Maksutov Cassegrain 127mm expunere 3 sec apertura 118 ISO 983096983088983088Locul de observație Comana jud Giurgiu

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1419

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983092V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

O983139983156983137983158983145983137983150 C983137983152983137983143983141983137Data 01072015Camera Nikon D3200 cu un obiectiv 18-55 mm expunerea 6 sec ISO 100

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1519

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983093V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

R983151983148983142 W983145983150983147983148983141983154Data 01072015 ora 2200Camera Canon 1100D Newtonian de 1200200 montat pe un EQ-6 ISO 200Locul de observație Mediaș Sibiu

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1619

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983094V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

M983145983144983137983145 D983137983155983139983137983148983157Data 01072015Camera Canon EOS 1100D SkyWatcher 150mm ISO 800Locul de observație București

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1719

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983095

Seara se văd Jupiter Venus și Saturn La miezul nopții mai

putem vedea pe Saturn iar după miezul nopții răsar și

Uranus și Neptun

Apropierea dintre și cu maximul pe 30Venus Jupiter

iunie continuă și icircn iulie Icircnsă spre deosebire de lun a anterioară

vom vedea cum cele două planete se icircndepărtează una de alta și

se apropie aparent de Soare De fapt ne dăm foarte uș or seama

că planeta noastră icircn mișcare ei de revoluție face ca celelalte

obiecte să icircși modifice poziția pe cer

Pe 1 iulie icircncă se află la mai puțin de un grad una de alta și

vor mai fi vizibile icircn același cacircmp vizual al unui binoclu pacircnă pe

11 iulie (cacircmpul vizual al unui binoclu 7x50 are un cacircmp vizual de

5deg)

Putem spune că pentru Jupiter perioada de obsevații s-a

icircncheiat planeta fiind din ce icircn ce mai apropiată aparent de

Soare pacircnă cacircnd se va afla icircn preajma acestuia

Dacă veți observa icircnspre vest la ora 22 veți vedea cum

cele două planete se află icircncă sus față de orizont pacircnă la mijlocul

lunii Pentru că Jupiter se apropie aparent de Soare planeta se vaafla la acea ora din ce icircn ce mai jos față de orizont și va fi din ce icircn

ce mai greu de văzut Pe 1 iulie planeta apune la două ore după

Soare pe 15 iulie la 15 ore iar la sfacircrșitul lunii la numai o oră

Icircn august Jupiter se va afla icircn dreptul Soarelui pe cer și va

reapărea pe cerul de dimineața icircn septembrie

Putem spune că și pentru Venus luna iulie icircnseamnă

sfacircrșitul vizibilității pe cerul de seară pentru că și această planetă

se apropie aparent de astrul zilei Pe 1 iulie Venus apune la două

ore după Soare iar la sfacircrșitul lunii la numai 20 de minute după

acesta semn că planeta nu se va mai putea vedea icircn perioada

respectivă

Spre deosebire de Jupiter care ne va prezenta discul său

relativ neschimbat ca mărime Venus va suferi schimbări de fazăși diametru La icircnceputul lunii vom vedea discul iluminat icircn

proporție de 34 iar la sfacircrșitul ei doar 8 Diametru aparent va

crește de la 32 la 54 aproape dublacircndu-se Putem spune că

Venus este din punct de vedere planetologic cea mai uracirctă

planetă dar pe pe Terra se vede grozav

Venus va reapărea pe cerul de dimineață la sfacircrșitul lui

august avacircndu-l companion pe Marte

Icircn mai avem pe cer pe vizibil nu foarte sus față deSaturn

orizont icircnspre sud icircn jurul orei 22 Planeta apune la 2 dimineața

așa că avem cacircteva ore icircn care putem vedea prin telescop inelele

și cei 4-5 sateliți ai planetei

Spre deosebire de stelele de aceeași strălucire planeta nu

pacirclpacircie așa că astrul relativ strălucitor vizibil icircnspre sud la ora 22

este sigur planeta Pentru verificare priviți icircn stacircnga jos față de

planetă unde se află steaua Antares un astru de strălucire nu cu

mult mai mică dar care pacirclpacircie

Dacă nici așa nu vă descurcați vă salvează Luna care icircl va

avea pe Saturn icircn stacircnga icircn seara de 2 5 iulie și icircn dreapta icircn seara

următoare

răsare icircn jurul orei 23 și se află cel mai sus pe cer laNeptun

răsăritul Soarelui

Se află la 435 miliarde de km și se va apropia icircn luna

septembrie la 433 de miliarde o depărtare totuși mare

Planeta se află icircn constelația Aquarius icircntre stelele λ și σprima fiind mai strălucitoare și destul de ușor de identificat pe

cer De fapt dacă icircndreptați un binoclul icircnspre această stea la

dreapta ei se va vedea Neptun Folosiți harta de mai jos pentru

observații Icircn noaptea de 5 spre 6 iulie Luna se va afla icircn preajma

planetei

O altă planetă aflată la numai o constelație depărtare este

Neptun care răsare cu o oră după Acesta se află icircn preajma stele

ζ din Pisces o stea greu de văzut din orașe din cauza strălucirii

mici Prin telescop puteți identifica planeta dacă icircl icircndreptați

icircnspre stea și folosiți o hartă stelară a zonei Icircn noaptea de 8 spre

9 iulie Luna se va afla icircn preajma lui Uranus

Observații făcute pe parcursul a cacirctorva luni vă vor arăta

cum cele două planete se mișcă printre stele apropiindu-se de

stea și trecacircnd pe deasupra ei Amacircndouă se pot vedea prininstrumente astronomice mici

se pot vedea cu greu pe cerul deMercur și Marte

dimineață răsărind icircnaintea Soarelui cu numai 45 de minute

Marte răsare din ce icircn ce mai devreme dar Mercur se va pierde icircn

razele Soarelui la sfacircrșitul lunii

FENOMENE ASTRONOMICEPLANETE

CALENDAR ASTRONOMIC

2 Lună Plină la ora 520 Luna se va afla icircn constelația Sagittarius destul de jos față

de orizont

4 Planeta noastră se va afla la afeliu cea mai mare depărtare de Soare la

152103776 km depărtare

5 Luna la cea mai mică depărtare de Terra la 367060 km

6 După miezul nopții veți putea vedea Luna icircn aceeași zonă icircn care se află și

planeta Neptun Neptun icircnsă nu se vede cu ochiul liber

8 Ultimul Pătrar la ora 2324 Luna se află icircn constelația Pisces și răsare după miezul

nopții

9 După ora 1 dimineața veți putea vedea Luna icircn aceeași zonă icircn care se află și

planeta Uranus Uranu nu se vede cu ochiul liber dar poate fi găsit prin binoclus

11 Marte se află la cea mai mare depărtare de Terra la 3875 milioane de km de

planeta noastră

12 Chiar icircnainte de răsăritul Soarelui puteți vedea secera subțire a Lunii și

Pleiadele deasupra Totul icircnspre locul de răsărit al Soarelui

16 Lună Nouă la ora 42418 Luna icircncepe să se vadă pe cerul de seară ca o seceră foarte subțire Chiar

deasupra ei se află planeta Venus un astru foarte strălucitor

19 Icircn dreapta secerii Lunii se află planeta Venus Se pot vedea după apusul

Soarelui icircnspre vest

21 Luna se află la cea mai mare depărtare de Terra la 404871 km

23 Mercur se află la conjuncție superioară cu Soarele (adică icircn partea opusă

Soarelui văzută de pe Pămacircnt)

23 Chiar sub Lună icircn această seară se află steaua Spica din constelația Virgo

24 Primul Pătrar la ora 704

25 Icircn această seară icircn stacircnga Lunii se află planeta Saturn

26 Icircn această seară planeta Saturn se află icircn dreapta Lunii

27 Mercur se va afla la cea mai mare depărtare de Terra la 200 de milioane de km

29 Priviți Luna icircn această seară Chiar sub ea se află planeta pitică Pluto care

desigur că nu se poate vedea cu ochiul liber

31 Lună Plină la ora 1343 Este a doua Lună lină a lui iulieP

O A A V U - B SE RVATO RU L ST RO NO MIC M IRA L A SIL E R SE ANU W WW A ST RO UR SE ANU RO

I 5ULIE 201

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1819

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983096

HARTA CERULUI

seara țIulie este luna cacircnd icircnspre orizontul sudic se observă steaua Antares din constela ia Scorpius

Culoarea ro ie a stelei i-a inspirat pe astronomii antici să ii dea numele de bdquorivalul lui Ares (Marte)rdquo adicășbdquoAntaresrdquo Steaua nu se ridică mult deasupra orizontului dar se remarcă u or Scorpius are forma litereișbdquoSrdquo i se continuă icircnspre est cu Sagittarius i icircnspre vest cu Libraș ș se află Icircnspre sud-vest steaua din Virgo Deasupra lui Spica se afla dinSpica Arcturus

Bootes iar la vest de aceasta găsim o constela ie compusă din stele slabe ca strălucireț Coma

Berenices Acolo se află mii de galaxii situate la 60 de milioane de ani lumină depărtare deSoare Tot icircn Coma Berenices icircntalnim un roi stelar observabil prin binocluri Con inețaproximativ 20 de stele i se afl la sud de steaua gamma din constela ie i mai icircnspre vestș ă ț Ș icircntacirclnim constela a Leo a cărei bdquocoadărdquo rămacircne deasupra orizontului pacircnă la miezulșțnop iiț Icircnspre nord-vest se află cunoscută la noi după numele deUrsa Major

bdquoCarul Marerdquo Carul este compus din apte stele aflate toate sus pe cer icircn spa iul dintreș țorizont i zenit Icircnspre nord găsim bdquo rdquo i steaua Polară care indică nordulș șUrsa Mică

ceresc Icircntre cele două constela ii se află coada bdquoDragonuluirdquo (constel ia )ț aț Draco

Aceasta erpuie te printre stele ajungacircnd undeva deasupra stelei dinș ș Vega

constela ia Lyraț țVega se apropie apropie din ce icircn ce mai mult de zenit Este icircnso ităde stelele (la nord-est st nga-jos) i de (la sud-est dreapta-jos)Deneb Altairacirc ș Icircmpreună formează bdquotriunghiul de varărdquo

șDinspre est răsare i la scurt timp după miezul noptii Pegasus

Pisces

La ora pentru care este realizată harta pe cer se află trei planete Venusși icircnspre vest foarte aproape de orizont și una de alta și icircn sud icircnJupiter Saturn

constelația Libra

I 5ULIE 201

a

b

Rasalgheti

ab

CORONABOREALIS

HERCULES

a

d

bSERPENSCAPUT

a

b

d

h

z

OPHIUCUS

g

a

Steaua Polară

URSAMINOR

DRACO

Cor Caroli

d

p

b

a

e

Harta arată aspectul

cerului icircn luna

iunie ora 0000

iulie ora 2200

august ora 2000

O A A V U - B SE RVATO RUL ST RO NO MI C MI RA L A SI LE R SE AN U W WW A ST RO U RS EA NU R O

C LONSTELAŢII VIZIBILE PLANETE ȘI UNA

ţ ă ă ş ă ă ă Ţ ţIesi i afar cam cu o or inainte de ora afi at pe hart noastr ine i hartaridicat n fa a voastr av nd grij s o orienta i dup punctele cardinale de peă icirc ţ ă acirc ă ă ţ ăteren Vestul este (aproximativ) locul unde apune Soarele sudul este locul unde seaflă Soarele la mijlocul zilei

ă ţ ă iar c ă ţMarginea h r ii reprezint orizontul entrul h r ii este zenitul punctul dedeasupra capuluiDacă vreți să priviți icircnspre sud orientați harta cu sudul icircn acea direcție este foarteimportant să orientaţi harta după punctele cardinale ă ţ ă ţ ă și fiți ate ți la icircnălțimeaDup ce orienta i harta c uta i o stea mai str lucitoare pe cer nei desupra or izontului ( față de zenit) ș i la s te le le vecine ă ţ ş ă păstracircndC uta i-o i pe hartproporțiile de distanță față de orizon ă ţ ă ţ ă Dup ce a i g sit-o cauta i pe hart stele din apropierea

stelei identificate Dupa ce a i ales aceste stele cauta i-le i pe cer Astfel din stea n stea pute iţ ţ ş icirc ţ icirc ăţ ţ ţ formate denv a toate constela iile vizibile la un moment dat Constela iile sunt stelele unite cu liniipe harta noastra

t ţă ă icirc ţ ă ţHarta este realizata pentru lati udinea medie a rii noastre Dac ncerca i s observa i de la latitudininordice stelele din sudul h r ii vor cobor sub orizont iar cele din nordul h rtii vor fi situate mai sus pe cer Peă ţ icirc ăhart stelele str lucitoare sunt cele reprezentate prin disc mareă ă

CUM SE FOLOSEŞTE HARTA

Stelestrălucitoare

Stelemai pu inț

strălucitoare

Magnitudini stelare

-1 0 1 2 3 4

roiuri globulare

nebuloase planetare

stele duble

galaxii

roiuri deschise

nebuloase

stele

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1919

ISSN 1584 - 6563

Astroclubul

Bucureşti

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 619

Icircn ceea ce privește activitatea eruptivă a Soarelui aceas-ta a fost mai intensă comparativ cu luna anterioară da-

torită numărului mult mai mare de erupții de clasă Bdeși numărul celor de clasă M a fost mai scăzut Ast-fel satelitul GEOS-15 a icircnregistrat 157 de erupții solaredintre care una de clasă X 5 de clasă M 110 de clasă Cși 41 de clasă B

Distribuția petelor solare și a grupurilor de pete solarepe emisfere arată că activitatea solară a fost doar puținmai intensă icircn emisfera nordică unde deși valoarea me-die a numărului de grupuri a fost de 28 față de cea de36 icircnregistrată icircn emisfera sudică activitatea solară afost mult mai intensă icircn parte a lunii Activitatea solarăicircn emisfera sudică s-a menținut icircn schimb la un nivelmai constant și superior celei din emisfera nordică icircn adoua parte a lunii

Pe ansamblu activitatea solară ca valoare a număruluiR a crescut icircntr-un ritm mai lent decacirct cel lunii anterio-are ajungacircnd la nivelul celei icircnregistrate icircn luna februa-rie curent și august 2013 Această evoluție deși la nivelde tendință nu reprezintă icircncă una ascendentă pare afi o nouă revenire la creștere icircnsă probabil la un nivelceva mai scăzut decacirct situațiile similare anterioare Deaceea apreciem că se menține probabilitatea ca activi-tatea solară să fie la momentul icircn care evoluează treptat

spre panta descendentă specifică finalului de perioadăde maxim

Această posibilitate este indicată și de felul icircn care evol-uează numărul de grupuri de pete solare care deși icircnrevenire pozitivă nu mai ajunge la valorile icircnregistrateicircn lunile mai ale anilor 2013 și 2014 Situație care paresă indice icircn continuare că maximul activității solare afost depășit

Alex Burda Astronom amator

colaborator al AAVSO şi PMA(secţiunile de observare a Soarelui)

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983094V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 719

Praful cosmic este format din particule (grăunțe) dematerial solid cu dimenisuni ce variază icircntre 10A și 01

mm ce gravitează icircn mediul interstelar și intergalacticStudiul prafului cosmic din mediul interstelar estedeosebit de important icircn multe ramuri ale astrofiziciiextragalactice și stelare Astfel o cunoaștere pre-cisă a proprietăților compoziției distribuției și for-mei grăunțelor de praf precum și a modului icircn carese formează și se distrug acestea aduce contribuții icircn

validarea și rafinarea diverselor modele de formare șievoluție a galaxiilor de evoluția stelară evoluția chimiăa mediului interstelar (și deci a elementelor chimice)sau a celor de structură și morfologie a galaxiilor

Pacircnă icircn prezent cercetările efectuate au revelat căgrăunțele de praf sunt icircn principal constituite din sil-icați grafit carbon amorf diamant gheață oxizi defier și goluri (graunțele mai bdquomarirdquo) hidrocarburi po-liciclice aromatice (grăunțele mai mici)

Ca distribuție spațială icircn galaxiile spirale praful cosmicse situează fie icircn tot volumul discului (distribuția di-

fuză fig 1 - partea icircntunecată aflată icircn planul discu-lui) fie icircn norii de hidrogen molecular și monoxid decarbon din jurul stelelor nou formate sau icircn curs deformare (distribuția localizată fig 2 ndash regiunea mai icircn-tunecată din stacircnga) Galaxiile eliptice conțin icircn gen-eral destul de puțin praf cosmic sau icircn multe cazuriacesta nu există Existența acestuia icircn galaxiile elip-tice - galaxii bdquobătracircnerdquo icircn care nu se mai formează stelenoi datorită faptului că proporția de hidrogen atomicși molecular din mediul interstelar este destul de re-dusă - icircncă nu este pe deplin icircnțeleasă de astronomi

Distribuția prafului icircn galaxiile eliptice este de obiceimult mai neregulată (vezi norii de praf de culoare marofigura 3) acest fapt datoracircndu-se icircn mod special inter-acțiunii cu o altă galaxie spirală știut fiind că galaxiileeliptice se pot forma din contopireaciocnirea a douăgalaxii spirale Icircn urma acestui proces discurile celordouă galaxii sunt distruse fapt dovedit prin simulărinumerice

Distribuția difuză a praful cosmic distorsionează imag-inea galaxiilor inducacircnd schimbări icircn valorile para-

metrilor fotometrici (luminozitate dimensiuni icircn-clinație elipticitate etc) ai galaxiilor spirală măsurațide observatori De aceea este important de evaluat șimodelat efectele de praf

Praful absoarbe o parte din radiația electromagneticăla diverse lungimi de undă provenită de la galaxii (maiprecis cea icircn ultraviolet emisă de stelele tinere și cea icircn

domeniul optic emisă de stelele mai vechibătracircne) Caurmare a acestui proces de absorbție grăunțele de praf

suferă creșteri mai mari sau mai mici de temperatură icircnfuncție de dimensiunile și proprietățile acestora Acestlucru are ca rezultat reemisia icircn infraroșu a radiației ab-sorbite De aceea astronomii folosesc telescoape cu fil-tre sensibile la lungimi de undă icircn domeniul infraroșuși sub-milimetru al radiației electromagnetice pentru adetecta emisia prafului cosmic

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983095

P983154983137983142983157983148 I983150983156983141983154983155983156983141983148983137983154D983154 B983151983143983140983137983150 P983299983155983156983154983299983158

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

fig 1 Galaxia spirală NGC 891 văzuta edge-on aflată la 30 mil-ioane ani lumină icircn constelația Andromeda Credit CompositeImage Data - Subaru elescope (NAOJ)Hubble Legacy Archive Michael Joner David Laney (West Mountain Observatory BYU)Processing - Robert Gendler

fig 2 Stele icircn formare icircnconjurate de nori de gaz și praf icircnnebuloasa Orion Credit NASAESA M Robberto (Space ele-scope Science InstituteESA) and the Hubble Space elescopeOrion reasury Project eam

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 819

Datorită faptului că aproape toată radiația icircn infraroșuemisă de praf este absorbită icircn atmosfera terestră decătre moleculele de apă au fost construite telescoapecare să capteze această radiație direct din spațiu (de ex-emplu Herschel Space Observatory - lansat icircn spațiuicircn mai 2009 și care și-a icircncheiat ciclul de viață icircn aprilie2013 Spitzer Space Telescope - lansat icircn spațiu icircn au-gust 2003)

Icircn afară de absorbție praful poate icircmprăștia dar și po-lariza radiația electromagnetică Aceste două fenomenede fapt și două dovezi ale existenței acestuia icircn mediulinterstelar și intergalactic

Praful cosmic interacționează cu norii de hidrogenatomic și molecular producacircnd o scădere a temperatu-rii acestora

Pe de alta parte grăunțele de praf cosmic pot fi distrusesau pot crește icircn dimensiuni prin mai multe proceseAstfel ele pot fi distruse prin interacția cu razele cosmicefoarte energetice de undele de șoc create de supernoveatunci cacircnd materialul ejectat icircn explozie icircntălnește me-diul interstelar De fapt s-a considerat că undele de șocdistrug mai mult praf decacirct se creează icircn supernove șică acest mecanism de producție nu este unul viabil Re-cent s-a descoperit totuși că icircntre 7 și 20 din cantitateade praf supraviețuiește undelor de șoc

Icircn același timp grăunțele pot crește icircn dimensiuni prinacreția altor materiale din mediul interstelar (gheațaoxizi de fier material organic etc) prin contopirea cu

altele mai mici icircn norii de hidrogenmonoxid de car-bon foarte reci din mediul interstelar

Procesele de formare și distrugere a prafului cosmic suntintens studiate deoarece la acest moment există o canti-tate de praf mai mare decacirct ar putea fi produsă de steleși supernove iar astronomii icircncă nu au găsit o explicațiesau un model teoretic care să reproducă observațiile

Cantități foarte mari de praf cosmic cad pe Terra icircn fie-care an aproximativ 40 000 tone pe an Acesta provinede la comete meteoriți asteroizi sau sunt rămășițe dinlocurile unde s-au format planete O parte din acestaeste colectat de diverse misiuni spațiale NASA fie di-rect din stratosferă fie de pe pămacircnt ndash icircn special dinAntarctica sau de la locul de impact al meteoriților cuscoarța terestră De asemenea unele din moleculele ce ne alcătuiescpe noi oamenii provin din mediul interstelar din pra-ful cosmic Aceasta deoarece grăunțele de praf cosmicconțin aproximativ 23 din carbonul din mediul inter-stelar precum și aproape 90 din siliciu magneziu fier

Aceste grăunțe de praf conținacircnd această multitudinede elemente chimice s-au format icircn exploziile supern-ovelor de tip II dar și icircn atmosfera stelelor AGB (steledin ramura asimptotică a gigantelor) prin desublimare

Ulterior cantități mari de praf interstelar (praful inter-platetarcircumplanetar) au contribuit la formarea plan-etelor solide cum este și Pămacircntul elemente esențialeapariției și susținerii tuturor formelor de viață ndash micro-organisme plante animale oameni - fiind conținute icircnacesta

Putem spune deci pe bună dreptate ca noi suntem pul-bere de stele

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983096V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

fig 3 Galaxia gigantă eliptica NGC 1316 aflată icircn constelațiaFornax la aproximativ 60 milioane ani lumină depărtare denoi Credit NASA ESA and Te Hubble Heritage eam SScI AURA)

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 919

1 Ca să știm cum să dăm de tine spune-ne te rog id-ul de pe astronomyro (dacă ai) site-ul web personal

sau un alt loc unde te putem găsi

Nu am id nici site personal

2 Icircți place mai mult teoria sau partea observațională

Am icircnceput cu partea de teorie icircn liceu și icircn ultimele 7luni am experimentat și partea observațională a astron-omiei Pacircnă icircn momentul de față icircmi plac ambele com-binate icircn așa fel icircncacirct să pot avansa cu studiile și știința

3 Care este instrumentul astronomic pe care icircl folos-

ești cel mai des Cel mai des folosesc telescoape cu cacircmp larg care cap-tează lumina icircn vizibil INT Mercator IAC80 OGS șialte telescoape de la Observatorul din Teide mi-au fostpe post de bdquojucăriirdquo icircn ultima perioadă

4 Care este cea mai interesantă observație astronomicăpe care ai facut-o

Icircn luna februarie a acestui an icircncercam să fac curbade lumină a unui asteroid dimineața la 5 După primaexpunere am rămas uimit pentru că icircn campul larg alOGS-ului a apărut și M104 Sombrero Galaxy Deși erasaturată imaginea am luat după altele icircn care galaxiase vedea perfect

5 Cacirct timp aloci icircntr-un an pentru astronomie

Icircn ultimii ani timpul alocat pentru astronomie a cres-

cut considerabil iar icircn momentul de față aloc peste 70din timpul meu pentru astronomie și cercetare

6 Care este fotografia astronomică favorită (a ta saua altora) Chandra X-ray Telescope - Cas A Combinația imagin-ior din spectrul vizibil X-ray și infraroșu

7 Ce atlas program de astronomie folosești cel maides

Cel mai des program de astronomie pe care icircl folosesceste IRAF dar icircn momentul de față am icircnceput să icircnvăț

alt so MPO Canopus care mă ajută să reduc dataleasteroizilor observați icircn ultimele 6 luni

8 Ce icircți dorești pentru pasiunea ta icircn viitor

Pe viitor sper să mă icircntorc icircn insulele Canare la obser- vator și să continui cercetarea icircn asteroizi

9 Cu ce te-a ajutat pe tine astronomia

Astronomia m-a ajutat să icircmi deschid gacircndirea și săaflu multe lucruri importante legate de Universul icircncare trăim Icircn același timp am reușit să găsesc și multepersoane devotate ca mine cu care am icircnceput co-laborări icircn știință

10 Cola sau Pepsi

Portocale

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983097

P983137983155983145983151983150983137983156 983140983141 A983155983156983154983151983150983151983149983145983141983139983157 R983137983140983157 C983151983154983150983141983137

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1019

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983088

G983137983148983141983154983145983141 F983151983156983151 - J983157983152983145983156983141983154 983577983145 V983141983150983157983155

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

Ș983156983141983142983137983150 P983151983152 C983151983579Data 01072015Camera Sony Alfa a5000 mirrorless ISO 100 exp 20sec F56 focal length 50Locul de observare Beius Bihor

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1119

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983089V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

C983145983152983154983145983137983150 D983157983149983145983156983154983157

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1219

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983091V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

M983137983154983139983157 A983150983140983154983141983145Data 01072015C983137983150983151983150 EOS 983089983089983088983088D expunere 110 sec F63 ISO 800Loc de observație Oradea

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1319

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983091V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

A983150983140983154983141983145 N983145983139983137Data 01072015 ora 1017PMCamera Nikon D7000 telescop Shywatcher Maksutov Cassegrain 127mm expunere 3 sec apertura 118 ISO 983096983088983088Locul de observație Comana jud Giurgiu

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1419

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983092V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

O983139983156983137983158983145983137983150 C983137983152983137983143983141983137Data 01072015Camera Nikon D3200 cu un obiectiv 18-55 mm expunerea 6 sec ISO 100

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1519

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983093V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

R983151983148983142 W983145983150983147983148983141983154Data 01072015 ora 2200Camera Canon 1100D Newtonian de 1200200 montat pe un EQ-6 ISO 200Locul de observație Mediaș Sibiu

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1619

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983094V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

M983145983144983137983145 D983137983155983139983137983148983157Data 01072015Camera Canon EOS 1100D SkyWatcher 150mm ISO 800Locul de observație București

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1719

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983095

Seara se văd Jupiter Venus și Saturn La miezul nopții mai

putem vedea pe Saturn iar după miezul nopții răsar și

Uranus și Neptun

Apropierea dintre și cu maximul pe 30Venus Jupiter

iunie continuă și icircn iulie Icircnsă spre deosebire de lun a anterioară

vom vedea cum cele două planete se icircndepărtează una de alta și

se apropie aparent de Soare De fapt ne dăm foarte uș or seama

că planeta noastră icircn mișcare ei de revoluție face ca celelalte

obiecte să icircși modifice poziția pe cer

Pe 1 iulie icircncă se află la mai puțin de un grad una de alta și

vor mai fi vizibile icircn același cacircmp vizual al unui binoclu pacircnă pe

11 iulie (cacircmpul vizual al unui binoclu 7x50 are un cacircmp vizual de

5deg)

Putem spune că pentru Jupiter perioada de obsevații s-a

icircncheiat planeta fiind din ce icircn ce mai apropiată aparent de

Soare pacircnă cacircnd se va afla icircn preajma acestuia

Dacă veți observa icircnspre vest la ora 22 veți vedea cum

cele două planete se află icircncă sus față de orizont pacircnă la mijlocul

lunii Pentru că Jupiter se apropie aparent de Soare planeta se vaafla la acea ora din ce icircn ce mai jos față de orizont și va fi din ce icircn

ce mai greu de văzut Pe 1 iulie planeta apune la două ore după

Soare pe 15 iulie la 15 ore iar la sfacircrșitul lunii la numai o oră

Icircn august Jupiter se va afla icircn dreptul Soarelui pe cer și va

reapărea pe cerul de dimineața icircn septembrie

Putem spune că și pentru Venus luna iulie icircnseamnă

sfacircrșitul vizibilității pe cerul de seară pentru că și această planetă

se apropie aparent de astrul zilei Pe 1 iulie Venus apune la două

ore după Soare iar la sfacircrșitul lunii la numai 20 de minute după

acesta semn că planeta nu se va mai putea vedea icircn perioada

respectivă

Spre deosebire de Jupiter care ne va prezenta discul său

relativ neschimbat ca mărime Venus va suferi schimbări de fazăși diametru La icircnceputul lunii vom vedea discul iluminat icircn

proporție de 34 iar la sfacircrșitul ei doar 8 Diametru aparent va

crește de la 32 la 54 aproape dublacircndu-se Putem spune că

Venus este din punct de vedere planetologic cea mai uracirctă

planetă dar pe pe Terra se vede grozav

Venus va reapărea pe cerul de dimineață la sfacircrșitul lui

august avacircndu-l companion pe Marte

Icircn mai avem pe cer pe vizibil nu foarte sus față deSaturn

orizont icircnspre sud icircn jurul orei 22 Planeta apune la 2 dimineața

așa că avem cacircteva ore icircn care putem vedea prin telescop inelele

și cei 4-5 sateliți ai planetei

Spre deosebire de stelele de aceeași strălucire planeta nu

pacirclpacircie așa că astrul relativ strălucitor vizibil icircnspre sud la ora 22

este sigur planeta Pentru verificare priviți icircn stacircnga jos față de

planetă unde se află steaua Antares un astru de strălucire nu cu

mult mai mică dar care pacirclpacircie

Dacă nici așa nu vă descurcați vă salvează Luna care icircl va

avea pe Saturn icircn stacircnga icircn seara de 2 5 iulie și icircn dreapta icircn seara

următoare

răsare icircn jurul orei 23 și se află cel mai sus pe cer laNeptun

răsăritul Soarelui

Se află la 435 miliarde de km și se va apropia icircn luna

septembrie la 433 de miliarde o depărtare totuși mare

Planeta se află icircn constelația Aquarius icircntre stelele λ și σprima fiind mai strălucitoare și destul de ușor de identificat pe

cer De fapt dacă icircndreptați un binoclul icircnspre această stea la

dreapta ei se va vedea Neptun Folosiți harta de mai jos pentru

observații Icircn noaptea de 5 spre 6 iulie Luna se va afla icircn preajma

planetei

O altă planetă aflată la numai o constelație depărtare este

Neptun care răsare cu o oră după Acesta se află icircn preajma stele

ζ din Pisces o stea greu de văzut din orașe din cauza strălucirii

mici Prin telescop puteți identifica planeta dacă icircl icircndreptați

icircnspre stea și folosiți o hartă stelară a zonei Icircn noaptea de 8 spre

9 iulie Luna se va afla icircn preajma lui Uranus

Observații făcute pe parcursul a cacirctorva luni vă vor arăta

cum cele două planete se mișcă printre stele apropiindu-se de

stea și trecacircnd pe deasupra ei Amacircndouă se pot vedea prininstrumente astronomice mici

se pot vedea cu greu pe cerul deMercur și Marte

dimineață răsărind icircnaintea Soarelui cu numai 45 de minute

Marte răsare din ce icircn ce mai devreme dar Mercur se va pierde icircn

razele Soarelui la sfacircrșitul lunii

FENOMENE ASTRONOMICEPLANETE

CALENDAR ASTRONOMIC

2 Lună Plină la ora 520 Luna se va afla icircn constelația Sagittarius destul de jos față

de orizont

4 Planeta noastră se va afla la afeliu cea mai mare depărtare de Soare la

152103776 km depărtare

5 Luna la cea mai mică depărtare de Terra la 367060 km

6 După miezul nopții veți putea vedea Luna icircn aceeași zonă icircn care se află și

planeta Neptun Neptun icircnsă nu se vede cu ochiul liber

8 Ultimul Pătrar la ora 2324 Luna se află icircn constelația Pisces și răsare după miezul

nopții

9 După ora 1 dimineața veți putea vedea Luna icircn aceeași zonă icircn care se află și

planeta Uranus Uranu nu se vede cu ochiul liber dar poate fi găsit prin binoclus

11 Marte se află la cea mai mare depărtare de Terra la 3875 milioane de km de

planeta noastră

12 Chiar icircnainte de răsăritul Soarelui puteți vedea secera subțire a Lunii și

Pleiadele deasupra Totul icircnspre locul de răsărit al Soarelui

16 Lună Nouă la ora 42418 Luna icircncepe să se vadă pe cerul de seară ca o seceră foarte subțire Chiar

deasupra ei se află planeta Venus un astru foarte strălucitor

19 Icircn dreapta secerii Lunii se află planeta Venus Se pot vedea după apusul

Soarelui icircnspre vest

21 Luna se află la cea mai mare depărtare de Terra la 404871 km

23 Mercur se află la conjuncție superioară cu Soarele (adică icircn partea opusă

Soarelui văzută de pe Pămacircnt)

23 Chiar sub Lună icircn această seară se află steaua Spica din constelația Virgo

24 Primul Pătrar la ora 704

25 Icircn această seară icircn stacircnga Lunii se află planeta Saturn

26 Icircn această seară planeta Saturn se află icircn dreapta Lunii

27 Mercur se va afla la cea mai mare depărtare de Terra la 200 de milioane de km

29 Priviți Luna icircn această seară Chiar sub ea se află planeta pitică Pluto care

desigur că nu se poate vedea cu ochiul liber

31 Lună Plină la ora 1343 Este a doua Lună lină a lui iulieP

O A A V U - B SE RVATO RU L ST RO NO MIC M IRA L A SIL E R SE ANU W WW A ST RO UR SE ANU RO

I 5ULIE 201

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1819

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983096

HARTA CERULUI

seara țIulie este luna cacircnd icircnspre orizontul sudic se observă steaua Antares din constela ia Scorpius

Culoarea ro ie a stelei i-a inspirat pe astronomii antici să ii dea numele de bdquorivalul lui Ares (Marte)rdquo adicășbdquoAntaresrdquo Steaua nu se ridică mult deasupra orizontului dar se remarcă u or Scorpius are forma litereișbdquoSrdquo i se continuă icircnspre est cu Sagittarius i icircnspre vest cu Libraș ș se află Icircnspre sud-vest steaua din Virgo Deasupra lui Spica se afla dinSpica Arcturus

Bootes iar la vest de aceasta găsim o constela ie compusă din stele slabe ca strălucireț Coma

Berenices Acolo se află mii de galaxii situate la 60 de milioane de ani lumină depărtare deSoare Tot icircn Coma Berenices icircntalnim un roi stelar observabil prin binocluri Con inețaproximativ 20 de stele i se afl la sud de steaua gamma din constela ie i mai icircnspre vestș ă ț Ș icircntacirclnim constela a Leo a cărei bdquocoadărdquo rămacircne deasupra orizontului pacircnă la miezulșțnop iiț Icircnspre nord-vest se află cunoscută la noi după numele deUrsa Major

bdquoCarul Marerdquo Carul este compus din apte stele aflate toate sus pe cer icircn spa iul dintreș țorizont i zenit Icircnspre nord găsim bdquo rdquo i steaua Polară care indică nordulș șUrsa Mică

ceresc Icircntre cele două constela ii se află coada bdquoDragonuluirdquo (constel ia )ț aț Draco

Aceasta erpuie te printre stele ajungacircnd undeva deasupra stelei dinș ș Vega

constela ia Lyraț țVega se apropie apropie din ce icircn ce mai mult de zenit Este icircnso ităde stelele (la nord-est st nga-jos) i de (la sud-est dreapta-jos)Deneb Altairacirc ș Icircmpreună formează bdquotriunghiul de varărdquo

șDinspre est răsare i la scurt timp după miezul noptii Pegasus

Pisces

La ora pentru care este realizată harta pe cer se află trei planete Venusși icircnspre vest foarte aproape de orizont și una de alta și icircn sud icircnJupiter Saturn

constelația Libra

I 5ULIE 201

a

b

Rasalgheti

ab

CORONABOREALIS

HERCULES

a

d

bSERPENSCAPUT

a

b

d

h

z

OPHIUCUS

g

a

Steaua Polară

URSAMINOR

DRACO

Cor Caroli

d

p

b

a

e

Harta arată aspectul

cerului icircn luna

iunie ora 0000

iulie ora 2200

august ora 2000

O A A V U - B SE RVATO RUL ST RO NO MI C MI RA L A SI LE R SE AN U W WW A ST RO U RS EA NU R O

C LONSTELAŢII VIZIBILE PLANETE ȘI UNA

ţ ă ă ş ă ă ă Ţ ţIesi i afar cam cu o or inainte de ora afi at pe hart noastr ine i hartaridicat n fa a voastr av nd grij s o orienta i dup punctele cardinale de peă icirc ţ ă acirc ă ă ţ ăteren Vestul este (aproximativ) locul unde apune Soarele sudul este locul unde seaflă Soarele la mijlocul zilei

ă ţ ă iar c ă ţMarginea h r ii reprezint orizontul entrul h r ii este zenitul punctul dedeasupra capuluiDacă vreți să priviți icircnspre sud orientați harta cu sudul icircn acea direcție este foarteimportant să orientaţi harta după punctele cardinale ă ţ ă ţ ă și fiți ate ți la icircnălțimeaDup ce orienta i harta c uta i o stea mai str lucitoare pe cer nei desupra or izontului ( față de zenit) ș i la s te le le vecine ă ţ ş ă păstracircndC uta i-o i pe hartproporțiile de distanță față de orizon ă ţ ă ţ ă Dup ce a i g sit-o cauta i pe hart stele din apropierea

stelei identificate Dupa ce a i ales aceste stele cauta i-le i pe cer Astfel din stea n stea pute iţ ţ ş icirc ţ icirc ăţ ţ ţ formate denv a toate constela iile vizibile la un moment dat Constela iile sunt stelele unite cu liniipe harta noastra

t ţă ă icirc ţ ă ţHarta este realizata pentru lati udinea medie a rii noastre Dac ncerca i s observa i de la latitudininordice stelele din sudul h r ii vor cobor sub orizont iar cele din nordul h rtii vor fi situate mai sus pe cer Peă ţ icirc ăhart stelele str lucitoare sunt cele reprezentate prin disc mareă ă

CUM SE FOLOSEŞTE HARTA

Stelestrălucitoare

Stelemai pu inț

strălucitoare

Magnitudini stelare

-1 0 1 2 3 4

roiuri globulare

nebuloase planetare

stele duble

galaxii

roiuri deschise

nebuloase

stele

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1919

ISSN 1584 - 6563

Astroclubul

Bucureşti

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 719

Praful cosmic este format din particule (grăunțe) dematerial solid cu dimenisuni ce variază icircntre 10A și 01

mm ce gravitează icircn mediul interstelar și intergalacticStudiul prafului cosmic din mediul interstelar estedeosebit de important icircn multe ramuri ale astrofiziciiextragalactice și stelare Astfel o cunoaștere pre-cisă a proprietăților compoziției distribuției și for-mei grăunțelor de praf precum și a modului icircn carese formează și se distrug acestea aduce contribuții icircn

validarea și rafinarea diverselor modele de formare șievoluție a galaxiilor de evoluția stelară evoluția chimiăa mediului interstelar (și deci a elementelor chimice)sau a celor de structură și morfologie a galaxiilor

Pacircnă icircn prezent cercetările efectuate au revelat căgrăunțele de praf sunt icircn principal constituite din sil-icați grafit carbon amorf diamant gheață oxizi defier și goluri (graunțele mai bdquomarirdquo) hidrocarburi po-liciclice aromatice (grăunțele mai mici)

Ca distribuție spațială icircn galaxiile spirale praful cosmicse situează fie icircn tot volumul discului (distribuția di-

fuză fig 1 - partea icircntunecată aflată icircn planul discu-lui) fie icircn norii de hidrogen molecular și monoxid decarbon din jurul stelelor nou formate sau icircn curs deformare (distribuția localizată fig 2 ndash regiunea mai icircn-tunecată din stacircnga) Galaxiile eliptice conțin icircn gen-eral destul de puțin praf cosmic sau icircn multe cazuriacesta nu există Existența acestuia icircn galaxiile elip-tice - galaxii bdquobătracircnerdquo icircn care nu se mai formează stelenoi datorită faptului că proporția de hidrogen atomicși molecular din mediul interstelar este destul de re-dusă - icircncă nu este pe deplin icircnțeleasă de astronomi

Distribuția prafului icircn galaxiile eliptice este de obiceimult mai neregulată (vezi norii de praf de culoare marofigura 3) acest fapt datoracircndu-se icircn mod special inter-acțiunii cu o altă galaxie spirală știut fiind că galaxiileeliptice se pot forma din contopireaciocnirea a douăgalaxii spirale Icircn urma acestui proces discurile celordouă galaxii sunt distruse fapt dovedit prin simulărinumerice

Distribuția difuză a praful cosmic distorsionează imag-inea galaxiilor inducacircnd schimbări icircn valorile para-

metrilor fotometrici (luminozitate dimensiuni icircn-clinație elipticitate etc) ai galaxiilor spirală măsurațide observatori De aceea este important de evaluat șimodelat efectele de praf

Praful absoarbe o parte din radiația electromagneticăla diverse lungimi de undă provenită de la galaxii (maiprecis cea icircn ultraviolet emisă de stelele tinere și cea icircn

domeniul optic emisă de stelele mai vechibătracircne) Caurmare a acestui proces de absorbție grăunțele de praf

suferă creșteri mai mari sau mai mici de temperatură icircnfuncție de dimensiunile și proprietățile acestora Acestlucru are ca rezultat reemisia icircn infraroșu a radiației ab-sorbite De aceea astronomii folosesc telescoape cu fil-tre sensibile la lungimi de undă icircn domeniul infraroșuși sub-milimetru al radiației electromagnetice pentru adetecta emisia prafului cosmic

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983095

P983154983137983142983157983148 I983150983156983141983154983155983156983141983148983137983154D983154 B983151983143983140983137983150 P983299983155983156983154983299983158

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

fig 1 Galaxia spirală NGC 891 văzuta edge-on aflată la 30 mil-ioane ani lumină icircn constelația Andromeda Credit CompositeImage Data - Subaru elescope (NAOJ)Hubble Legacy Archive Michael Joner David Laney (West Mountain Observatory BYU)Processing - Robert Gendler

fig 2 Stele icircn formare icircnconjurate de nori de gaz și praf icircnnebuloasa Orion Credit NASAESA M Robberto (Space ele-scope Science InstituteESA) and the Hubble Space elescopeOrion reasury Project eam

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 819

Datorită faptului că aproape toată radiația icircn infraroșuemisă de praf este absorbită icircn atmosfera terestră decătre moleculele de apă au fost construite telescoapecare să capteze această radiație direct din spațiu (de ex-emplu Herschel Space Observatory - lansat icircn spațiuicircn mai 2009 și care și-a icircncheiat ciclul de viață icircn aprilie2013 Spitzer Space Telescope - lansat icircn spațiu icircn au-gust 2003)

Icircn afară de absorbție praful poate icircmprăștia dar și po-lariza radiația electromagnetică Aceste două fenomenede fapt și două dovezi ale existenței acestuia icircn mediulinterstelar și intergalactic

Praful cosmic interacționează cu norii de hidrogenatomic și molecular producacircnd o scădere a temperatu-rii acestora

Pe de alta parte grăunțele de praf cosmic pot fi distrusesau pot crește icircn dimensiuni prin mai multe proceseAstfel ele pot fi distruse prin interacția cu razele cosmicefoarte energetice de undele de șoc create de supernoveatunci cacircnd materialul ejectat icircn explozie icircntălnește me-diul interstelar De fapt s-a considerat că undele de șocdistrug mai mult praf decacirct se creează icircn supernove șică acest mecanism de producție nu este unul viabil Re-cent s-a descoperit totuși că icircntre 7 și 20 din cantitateade praf supraviețuiește undelor de șoc

Icircn același timp grăunțele pot crește icircn dimensiuni prinacreția altor materiale din mediul interstelar (gheațaoxizi de fier material organic etc) prin contopirea cu

altele mai mici icircn norii de hidrogenmonoxid de car-bon foarte reci din mediul interstelar

Procesele de formare și distrugere a prafului cosmic suntintens studiate deoarece la acest moment există o canti-tate de praf mai mare decacirct ar putea fi produsă de steleși supernove iar astronomii icircncă nu au găsit o explicațiesau un model teoretic care să reproducă observațiile

Cantități foarte mari de praf cosmic cad pe Terra icircn fie-care an aproximativ 40 000 tone pe an Acesta provinede la comete meteoriți asteroizi sau sunt rămășițe dinlocurile unde s-au format planete O parte din acestaeste colectat de diverse misiuni spațiale NASA fie di-rect din stratosferă fie de pe pămacircnt ndash icircn special dinAntarctica sau de la locul de impact al meteoriților cuscoarța terestră De asemenea unele din moleculele ce ne alcătuiescpe noi oamenii provin din mediul interstelar din pra-ful cosmic Aceasta deoarece grăunțele de praf cosmicconțin aproximativ 23 din carbonul din mediul inter-stelar precum și aproape 90 din siliciu magneziu fier

Aceste grăunțe de praf conținacircnd această multitudinede elemente chimice s-au format icircn exploziile supern-ovelor de tip II dar și icircn atmosfera stelelor AGB (steledin ramura asimptotică a gigantelor) prin desublimare

Ulterior cantități mari de praf interstelar (praful inter-platetarcircumplanetar) au contribuit la formarea plan-etelor solide cum este și Pămacircntul elemente esențialeapariției și susținerii tuturor formelor de viață ndash micro-organisme plante animale oameni - fiind conținute icircnacesta

Putem spune deci pe bună dreptate ca noi suntem pul-bere de stele

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983096V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

fig 3 Galaxia gigantă eliptica NGC 1316 aflată icircn constelațiaFornax la aproximativ 60 milioane ani lumină depărtare denoi Credit NASA ESA and Te Hubble Heritage eam SScI AURA)

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 919

1 Ca să știm cum să dăm de tine spune-ne te rog id-ul de pe astronomyro (dacă ai) site-ul web personal

sau un alt loc unde te putem găsi

Nu am id nici site personal

2 Icircți place mai mult teoria sau partea observațională

Am icircnceput cu partea de teorie icircn liceu și icircn ultimele 7luni am experimentat și partea observațională a astron-omiei Pacircnă icircn momentul de față icircmi plac ambele com-binate icircn așa fel icircncacirct să pot avansa cu studiile și știința

3 Care este instrumentul astronomic pe care icircl folos-

ești cel mai des Cel mai des folosesc telescoape cu cacircmp larg care cap-tează lumina icircn vizibil INT Mercator IAC80 OGS șialte telescoape de la Observatorul din Teide mi-au fostpe post de bdquojucăriirdquo icircn ultima perioadă

4 Care este cea mai interesantă observație astronomicăpe care ai facut-o

Icircn luna februarie a acestui an icircncercam să fac curbade lumină a unui asteroid dimineața la 5 După primaexpunere am rămas uimit pentru că icircn campul larg alOGS-ului a apărut și M104 Sombrero Galaxy Deși erasaturată imaginea am luat după altele icircn care galaxiase vedea perfect

5 Cacirct timp aloci icircntr-un an pentru astronomie

Icircn ultimii ani timpul alocat pentru astronomie a cres-

cut considerabil iar icircn momentul de față aloc peste 70din timpul meu pentru astronomie și cercetare

6 Care este fotografia astronomică favorită (a ta saua altora) Chandra X-ray Telescope - Cas A Combinația imagin-ior din spectrul vizibil X-ray și infraroșu

7 Ce atlas program de astronomie folosești cel maides

Cel mai des program de astronomie pe care icircl folosesceste IRAF dar icircn momentul de față am icircnceput să icircnvăț

alt so MPO Canopus care mă ajută să reduc dataleasteroizilor observați icircn ultimele 6 luni

8 Ce icircți dorești pentru pasiunea ta icircn viitor

Pe viitor sper să mă icircntorc icircn insulele Canare la obser- vator și să continui cercetarea icircn asteroizi

9 Cu ce te-a ajutat pe tine astronomia

Astronomia m-a ajutat să icircmi deschid gacircndirea și săaflu multe lucruri importante legate de Universul icircncare trăim Icircn același timp am reușit să găsesc și multepersoane devotate ca mine cu care am icircnceput co-laborări icircn știință

10 Cola sau Pepsi

Portocale

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983097

P983137983155983145983151983150983137983156 983140983141 A983155983156983154983151983150983151983149983145983141983139983157 R983137983140983157 C983151983154983150983141983137

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1019

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983088

G983137983148983141983154983145983141 F983151983156983151 - J983157983152983145983156983141983154 983577983145 V983141983150983157983155

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

Ș983156983141983142983137983150 P983151983152 C983151983579Data 01072015Camera Sony Alfa a5000 mirrorless ISO 100 exp 20sec F56 focal length 50Locul de observare Beius Bihor

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1119

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983089V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

C983145983152983154983145983137983150 D983157983149983145983156983154983157

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1219

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983091V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

M983137983154983139983157 A983150983140983154983141983145Data 01072015C983137983150983151983150 EOS 983089983089983088983088D expunere 110 sec F63 ISO 800Loc de observație Oradea

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1319

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983091V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

A983150983140983154983141983145 N983145983139983137Data 01072015 ora 1017PMCamera Nikon D7000 telescop Shywatcher Maksutov Cassegrain 127mm expunere 3 sec apertura 118 ISO 983096983088983088Locul de observație Comana jud Giurgiu

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1419

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983092V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

O983139983156983137983158983145983137983150 C983137983152983137983143983141983137Data 01072015Camera Nikon D3200 cu un obiectiv 18-55 mm expunerea 6 sec ISO 100

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1519

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983093V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

R983151983148983142 W983145983150983147983148983141983154Data 01072015 ora 2200Camera Canon 1100D Newtonian de 1200200 montat pe un EQ-6 ISO 200Locul de observație Mediaș Sibiu

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1619

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983094V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

M983145983144983137983145 D983137983155983139983137983148983157Data 01072015Camera Canon EOS 1100D SkyWatcher 150mm ISO 800Locul de observație București

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1719

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983095

Seara se văd Jupiter Venus și Saturn La miezul nopții mai

putem vedea pe Saturn iar după miezul nopții răsar și

Uranus și Neptun

Apropierea dintre și cu maximul pe 30Venus Jupiter

iunie continuă și icircn iulie Icircnsă spre deosebire de lun a anterioară

vom vedea cum cele două planete se icircndepărtează una de alta și

se apropie aparent de Soare De fapt ne dăm foarte uș or seama

că planeta noastră icircn mișcare ei de revoluție face ca celelalte

obiecte să icircși modifice poziția pe cer

Pe 1 iulie icircncă se află la mai puțin de un grad una de alta și

vor mai fi vizibile icircn același cacircmp vizual al unui binoclu pacircnă pe

11 iulie (cacircmpul vizual al unui binoclu 7x50 are un cacircmp vizual de

5deg)

Putem spune că pentru Jupiter perioada de obsevații s-a

icircncheiat planeta fiind din ce icircn ce mai apropiată aparent de

Soare pacircnă cacircnd se va afla icircn preajma acestuia

Dacă veți observa icircnspre vest la ora 22 veți vedea cum

cele două planete se află icircncă sus față de orizont pacircnă la mijlocul

lunii Pentru că Jupiter se apropie aparent de Soare planeta se vaafla la acea ora din ce icircn ce mai jos față de orizont și va fi din ce icircn

ce mai greu de văzut Pe 1 iulie planeta apune la două ore după

Soare pe 15 iulie la 15 ore iar la sfacircrșitul lunii la numai o oră

Icircn august Jupiter se va afla icircn dreptul Soarelui pe cer și va

reapărea pe cerul de dimineața icircn septembrie

Putem spune că și pentru Venus luna iulie icircnseamnă

sfacircrșitul vizibilității pe cerul de seară pentru că și această planetă

se apropie aparent de astrul zilei Pe 1 iulie Venus apune la două

ore după Soare iar la sfacircrșitul lunii la numai 20 de minute după

acesta semn că planeta nu se va mai putea vedea icircn perioada

respectivă

Spre deosebire de Jupiter care ne va prezenta discul său

relativ neschimbat ca mărime Venus va suferi schimbări de fazăși diametru La icircnceputul lunii vom vedea discul iluminat icircn

proporție de 34 iar la sfacircrșitul ei doar 8 Diametru aparent va

crește de la 32 la 54 aproape dublacircndu-se Putem spune că

Venus este din punct de vedere planetologic cea mai uracirctă

planetă dar pe pe Terra se vede grozav

Venus va reapărea pe cerul de dimineață la sfacircrșitul lui

august avacircndu-l companion pe Marte

Icircn mai avem pe cer pe vizibil nu foarte sus față deSaturn

orizont icircnspre sud icircn jurul orei 22 Planeta apune la 2 dimineața

așa că avem cacircteva ore icircn care putem vedea prin telescop inelele

și cei 4-5 sateliți ai planetei

Spre deosebire de stelele de aceeași strălucire planeta nu

pacirclpacircie așa că astrul relativ strălucitor vizibil icircnspre sud la ora 22

este sigur planeta Pentru verificare priviți icircn stacircnga jos față de

planetă unde se află steaua Antares un astru de strălucire nu cu

mult mai mică dar care pacirclpacircie

Dacă nici așa nu vă descurcați vă salvează Luna care icircl va

avea pe Saturn icircn stacircnga icircn seara de 2 5 iulie și icircn dreapta icircn seara

următoare

răsare icircn jurul orei 23 și se află cel mai sus pe cer laNeptun

răsăritul Soarelui

Se află la 435 miliarde de km și se va apropia icircn luna

septembrie la 433 de miliarde o depărtare totuși mare

Planeta se află icircn constelația Aquarius icircntre stelele λ și σprima fiind mai strălucitoare și destul de ușor de identificat pe

cer De fapt dacă icircndreptați un binoclul icircnspre această stea la

dreapta ei se va vedea Neptun Folosiți harta de mai jos pentru

observații Icircn noaptea de 5 spre 6 iulie Luna se va afla icircn preajma

planetei

O altă planetă aflată la numai o constelație depărtare este

Neptun care răsare cu o oră după Acesta se află icircn preajma stele

ζ din Pisces o stea greu de văzut din orașe din cauza strălucirii

mici Prin telescop puteți identifica planeta dacă icircl icircndreptați

icircnspre stea și folosiți o hartă stelară a zonei Icircn noaptea de 8 spre

9 iulie Luna se va afla icircn preajma lui Uranus

Observații făcute pe parcursul a cacirctorva luni vă vor arăta

cum cele două planete se mișcă printre stele apropiindu-se de

stea și trecacircnd pe deasupra ei Amacircndouă se pot vedea prininstrumente astronomice mici

se pot vedea cu greu pe cerul deMercur și Marte

dimineață răsărind icircnaintea Soarelui cu numai 45 de minute

Marte răsare din ce icircn ce mai devreme dar Mercur se va pierde icircn

razele Soarelui la sfacircrșitul lunii

FENOMENE ASTRONOMICEPLANETE

CALENDAR ASTRONOMIC

2 Lună Plină la ora 520 Luna se va afla icircn constelația Sagittarius destul de jos față

de orizont

4 Planeta noastră se va afla la afeliu cea mai mare depărtare de Soare la

152103776 km depărtare

5 Luna la cea mai mică depărtare de Terra la 367060 km

6 După miezul nopții veți putea vedea Luna icircn aceeași zonă icircn care se află și

planeta Neptun Neptun icircnsă nu se vede cu ochiul liber

8 Ultimul Pătrar la ora 2324 Luna se află icircn constelația Pisces și răsare după miezul

nopții

9 După ora 1 dimineața veți putea vedea Luna icircn aceeași zonă icircn care se află și

planeta Uranus Uranu nu se vede cu ochiul liber dar poate fi găsit prin binoclus

11 Marte se află la cea mai mare depărtare de Terra la 3875 milioane de km de

planeta noastră

12 Chiar icircnainte de răsăritul Soarelui puteți vedea secera subțire a Lunii și

Pleiadele deasupra Totul icircnspre locul de răsărit al Soarelui

16 Lună Nouă la ora 42418 Luna icircncepe să se vadă pe cerul de seară ca o seceră foarte subțire Chiar

deasupra ei se află planeta Venus un astru foarte strălucitor

19 Icircn dreapta secerii Lunii se află planeta Venus Se pot vedea după apusul

Soarelui icircnspre vest

21 Luna se află la cea mai mare depărtare de Terra la 404871 km

23 Mercur se află la conjuncție superioară cu Soarele (adică icircn partea opusă

Soarelui văzută de pe Pămacircnt)

23 Chiar sub Lună icircn această seară se află steaua Spica din constelația Virgo

24 Primul Pătrar la ora 704

25 Icircn această seară icircn stacircnga Lunii se află planeta Saturn

26 Icircn această seară planeta Saturn se află icircn dreapta Lunii

27 Mercur se va afla la cea mai mare depărtare de Terra la 200 de milioane de km

29 Priviți Luna icircn această seară Chiar sub ea se află planeta pitică Pluto care

desigur că nu se poate vedea cu ochiul liber

31 Lună Plină la ora 1343 Este a doua Lună lină a lui iulieP

O A A V U - B SE RVATO RU L ST RO NO MIC M IRA L A SIL E R SE ANU W WW A ST RO UR SE ANU RO

I 5ULIE 201

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1819

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983096

HARTA CERULUI

seara țIulie este luna cacircnd icircnspre orizontul sudic se observă steaua Antares din constela ia Scorpius

Culoarea ro ie a stelei i-a inspirat pe astronomii antici să ii dea numele de bdquorivalul lui Ares (Marte)rdquo adicășbdquoAntaresrdquo Steaua nu se ridică mult deasupra orizontului dar se remarcă u or Scorpius are forma litereișbdquoSrdquo i se continuă icircnspre est cu Sagittarius i icircnspre vest cu Libraș ș se află Icircnspre sud-vest steaua din Virgo Deasupra lui Spica se afla dinSpica Arcturus

Bootes iar la vest de aceasta găsim o constela ie compusă din stele slabe ca strălucireț Coma

Berenices Acolo se află mii de galaxii situate la 60 de milioane de ani lumină depărtare deSoare Tot icircn Coma Berenices icircntalnim un roi stelar observabil prin binocluri Con inețaproximativ 20 de stele i se afl la sud de steaua gamma din constela ie i mai icircnspre vestș ă ț Ș icircntacirclnim constela a Leo a cărei bdquocoadărdquo rămacircne deasupra orizontului pacircnă la miezulșțnop iiț Icircnspre nord-vest se află cunoscută la noi după numele deUrsa Major

bdquoCarul Marerdquo Carul este compus din apte stele aflate toate sus pe cer icircn spa iul dintreș țorizont i zenit Icircnspre nord găsim bdquo rdquo i steaua Polară care indică nordulș șUrsa Mică

ceresc Icircntre cele două constela ii se află coada bdquoDragonuluirdquo (constel ia )ț aț Draco

Aceasta erpuie te printre stele ajungacircnd undeva deasupra stelei dinș ș Vega

constela ia Lyraț țVega se apropie apropie din ce icircn ce mai mult de zenit Este icircnso ităde stelele (la nord-est st nga-jos) i de (la sud-est dreapta-jos)Deneb Altairacirc ș Icircmpreună formează bdquotriunghiul de varărdquo

șDinspre est răsare i la scurt timp după miezul noptii Pegasus

Pisces

La ora pentru care este realizată harta pe cer se află trei planete Venusși icircnspre vest foarte aproape de orizont și una de alta și icircn sud icircnJupiter Saturn

constelația Libra

I 5ULIE 201

a

b

Rasalgheti

ab

CORONABOREALIS

HERCULES

a

d

bSERPENSCAPUT

a

b

d

h

z

OPHIUCUS

g

a

Steaua Polară

URSAMINOR

DRACO

Cor Caroli

d

p

b

a

e

Harta arată aspectul

cerului icircn luna

iunie ora 0000

iulie ora 2200

august ora 2000

O A A V U - B SE RVATO RUL ST RO NO MI C MI RA L A SI LE R SE AN U W WW A ST RO U RS EA NU R O

C LONSTELAŢII VIZIBILE PLANETE ȘI UNA

ţ ă ă ş ă ă ă Ţ ţIesi i afar cam cu o or inainte de ora afi at pe hart noastr ine i hartaridicat n fa a voastr av nd grij s o orienta i dup punctele cardinale de peă icirc ţ ă acirc ă ă ţ ăteren Vestul este (aproximativ) locul unde apune Soarele sudul este locul unde seaflă Soarele la mijlocul zilei

ă ţ ă iar c ă ţMarginea h r ii reprezint orizontul entrul h r ii este zenitul punctul dedeasupra capuluiDacă vreți să priviți icircnspre sud orientați harta cu sudul icircn acea direcție este foarteimportant să orientaţi harta după punctele cardinale ă ţ ă ţ ă și fiți ate ți la icircnălțimeaDup ce orienta i harta c uta i o stea mai str lucitoare pe cer nei desupra or izontului ( față de zenit) ș i la s te le le vecine ă ţ ş ă păstracircndC uta i-o i pe hartproporțiile de distanță față de orizon ă ţ ă ţ ă Dup ce a i g sit-o cauta i pe hart stele din apropierea

stelei identificate Dupa ce a i ales aceste stele cauta i-le i pe cer Astfel din stea n stea pute iţ ţ ş icirc ţ icirc ăţ ţ ţ formate denv a toate constela iile vizibile la un moment dat Constela iile sunt stelele unite cu liniipe harta noastra

t ţă ă icirc ţ ă ţHarta este realizata pentru lati udinea medie a rii noastre Dac ncerca i s observa i de la latitudininordice stelele din sudul h r ii vor cobor sub orizont iar cele din nordul h rtii vor fi situate mai sus pe cer Peă ţ icirc ăhart stelele str lucitoare sunt cele reprezentate prin disc mareă ă

CUM SE FOLOSEŞTE HARTA

Stelestrălucitoare

Stelemai pu inț

strălucitoare

Magnitudini stelare

-1 0 1 2 3 4

roiuri globulare

nebuloase planetare

stele duble

galaxii

roiuri deschise

nebuloase

stele

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1919

ISSN 1584 - 6563

Astroclubul

Bucureşti

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 819

Datorită faptului că aproape toată radiația icircn infraroșuemisă de praf este absorbită icircn atmosfera terestră decătre moleculele de apă au fost construite telescoapecare să capteze această radiație direct din spațiu (de ex-emplu Herschel Space Observatory - lansat icircn spațiuicircn mai 2009 și care și-a icircncheiat ciclul de viață icircn aprilie2013 Spitzer Space Telescope - lansat icircn spațiu icircn au-gust 2003)

Icircn afară de absorbție praful poate icircmprăștia dar și po-lariza radiația electromagnetică Aceste două fenomenede fapt și două dovezi ale existenței acestuia icircn mediulinterstelar și intergalactic

Praful cosmic interacționează cu norii de hidrogenatomic și molecular producacircnd o scădere a temperatu-rii acestora

Pe de alta parte grăunțele de praf cosmic pot fi distrusesau pot crește icircn dimensiuni prin mai multe proceseAstfel ele pot fi distruse prin interacția cu razele cosmicefoarte energetice de undele de șoc create de supernoveatunci cacircnd materialul ejectat icircn explozie icircntălnește me-diul interstelar De fapt s-a considerat că undele de șocdistrug mai mult praf decacirct se creează icircn supernove șică acest mecanism de producție nu este unul viabil Re-cent s-a descoperit totuși că icircntre 7 și 20 din cantitateade praf supraviețuiește undelor de șoc

Icircn același timp grăunțele pot crește icircn dimensiuni prinacreția altor materiale din mediul interstelar (gheațaoxizi de fier material organic etc) prin contopirea cu

altele mai mici icircn norii de hidrogenmonoxid de car-bon foarte reci din mediul interstelar

Procesele de formare și distrugere a prafului cosmic suntintens studiate deoarece la acest moment există o canti-tate de praf mai mare decacirct ar putea fi produsă de steleși supernove iar astronomii icircncă nu au găsit o explicațiesau un model teoretic care să reproducă observațiile

Cantități foarte mari de praf cosmic cad pe Terra icircn fie-care an aproximativ 40 000 tone pe an Acesta provinede la comete meteoriți asteroizi sau sunt rămășițe dinlocurile unde s-au format planete O parte din acestaeste colectat de diverse misiuni spațiale NASA fie di-rect din stratosferă fie de pe pămacircnt ndash icircn special dinAntarctica sau de la locul de impact al meteoriților cuscoarța terestră De asemenea unele din moleculele ce ne alcătuiescpe noi oamenii provin din mediul interstelar din pra-ful cosmic Aceasta deoarece grăunțele de praf cosmicconțin aproximativ 23 din carbonul din mediul inter-stelar precum și aproape 90 din siliciu magneziu fier

Aceste grăunțe de praf conținacircnd această multitudinede elemente chimice s-au format icircn exploziile supern-ovelor de tip II dar și icircn atmosfera stelelor AGB (steledin ramura asimptotică a gigantelor) prin desublimare

Ulterior cantități mari de praf interstelar (praful inter-platetarcircumplanetar) au contribuit la formarea plan-etelor solide cum este și Pămacircntul elemente esențialeapariției și susținerii tuturor formelor de viață ndash micro-organisme plante animale oameni - fiind conținute icircnacesta

Putem spune deci pe bună dreptate ca noi suntem pul-bere de stele

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983096V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

fig 3 Galaxia gigantă eliptica NGC 1316 aflată icircn constelațiaFornax la aproximativ 60 milioane ani lumină depărtare denoi Credit NASA ESA and Te Hubble Heritage eam SScI AURA)

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 919

1 Ca să știm cum să dăm de tine spune-ne te rog id-ul de pe astronomyro (dacă ai) site-ul web personal

sau un alt loc unde te putem găsi

Nu am id nici site personal

2 Icircți place mai mult teoria sau partea observațională

Am icircnceput cu partea de teorie icircn liceu și icircn ultimele 7luni am experimentat și partea observațională a astron-omiei Pacircnă icircn momentul de față icircmi plac ambele com-binate icircn așa fel icircncacirct să pot avansa cu studiile și știința

3 Care este instrumentul astronomic pe care icircl folos-

ești cel mai des Cel mai des folosesc telescoape cu cacircmp larg care cap-tează lumina icircn vizibil INT Mercator IAC80 OGS șialte telescoape de la Observatorul din Teide mi-au fostpe post de bdquojucăriirdquo icircn ultima perioadă

4 Care este cea mai interesantă observație astronomicăpe care ai facut-o

Icircn luna februarie a acestui an icircncercam să fac curbade lumină a unui asteroid dimineața la 5 După primaexpunere am rămas uimit pentru că icircn campul larg alOGS-ului a apărut și M104 Sombrero Galaxy Deși erasaturată imaginea am luat după altele icircn care galaxiase vedea perfect

5 Cacirct timp aloci icircntr-un an pentru astronomie

Icircn ultimii ani timpul alocat pentru astronomie a cres-

cut considerabil iar icircn momentul de față aloc peste 70din timpul meu pentru astronomie și cercetare

6 Care este fotografia astronomică favorită (a ta saua altora) Chandra X-ray Telescope - Cas A Combinația imagin-ior din spectrul vizibil X-ray și infraroșu

7 Ce atlas program de astronomie folosești cel maides

Cel mai des program de astronomie pe care icircl folosesceste IRAF dar icircn momentul de față am icircnceput să icircnvăț

alt so MPO Canopus care mă ajută să reduc dataleasteroizilor observați icircn ultimele 6 luni

8 Ce icircți dorești pentru pasiunea ta icircn viitor

Pe viitor sper să mă icircntorc icircn insulele Canare la obser- vator și să continui cercetarea icircn asteroizi

9 Cu ce te-a ajutat pe tine astronomia

Astronomia m-a ajutat să icircmi deschid gacircndirea și săaflu multe lucruri importante legate de Universul icircncare trăim Icircn același timp am reușit să găsesc și multepersoane devotate ca mine cu care am icircnceput co-laborări icircn știință

10 Cola sau Pepsi

Portocale

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983097

P983137983155983145983151983150983137983156 983140983141 A983155983156983154983151983150983151983149983145983141983139983157 R983137983140983157 C983151983154983150983141983137

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1019

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983088

G983137983148983141983154983145983141 F983151983156983151 - J983157983152983145983156983141983154 983577983145 V983141983150983157983155

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

Ș983156983141983142983137983150 P983151983152 C983151983579Data 01072015Camera Sony Alfa a5000 mirrorless ISO 100 exp 20sec F56 focal length 50Locul de observare Beius Bihor

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1119

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983089V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

C983145983152983154983145983137983150 D983157983149983145983156983154983157

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1219

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983091V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

M983137983154983139983157 A983150983140983154983141983145Data 01072015C983137983150983151983150 EOS 983089983089983088983088D expunere 110 sec F63 ISO 800Loc de observație Oradea

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1319

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983091V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

A983150983140983154983141983145 N983145983139983137Data 01072015 ora 1017PMCamera Nikon D7000 telescop Shywatcher Maksutov Cassegrain 127mm expunere 3 sec apertura 118 ISO 983096983088983088Locul de observație Comana jud Giurgiu

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1419

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983092V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

O983139983156983137983158983145983137983150 C983137983152983137983143983141983137Data 01072015Camera Nikon D3200 cu un obiectiv 18-55 mm expunerea 6 sec ISO 100

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1519

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983093V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

R983151983148983142 W983145983150983147983148983141983154Data 01072015 ora 2200Camera Canon 1100D Newtonian de 1200200 montat pe un EQ-6 ISO 200Locul de observație Mediaș Sibiu

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1619

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983094V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

M983145983144983137983145 D983137983155983139983137983148983157Data 01072015Camera Canon EOS 1100D SkyWatcher 150mm ISO 800Locul de observație București

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1719

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983095

Seara se văd Jupiter Venus și Saturn La miezul nopții mai

putem vedea pe Saturn iar după miezul nopții răsar și

Uranus și Neptun

Apropierea dintre și cu maximul pe 30Venus Jupiter

iunie continuă și icircn iulie Icircnsă spre deosebire de lun a anterioară

vom vedea cum cele două planete se icircndepărtează una de alta și

se apropie aparent de Soare De fapt ne dăm foarte uș or seama

că planeta noastră icircn mișcare ei de revoluție face ca celelalte

obiecte să icircși modifice poziția pe cer

Pe 1 iulie icircncă se află la mai puțin de un grad una de alta și

vor mai fi vizibile icircn același cacircmp vizual al unui binoclu pacircnă pe

11 iulie (cacircmpul vizual al unui binoclu 7x50 are un cacircmp vizual de

5deg)

Putem spune că pentru Jupiter perioada de obsevații s-a

icircncheiat planeta fiind din ce icircn ce mai apropiată aparent de

Soare pacircnă cacircnd se va afla icircn preajma acestuia

Dacă veți observa icircnspre vest la ora 22 veți vedea cum

cele două planete se află icircncă sus față de orizont pacircnă la mijlocul

lunii Pentru că Jupiter se apropie aparent de Soare planeta se vaafla la acea ora din ce icircn ce mai jos față de orizont și va fi din ce icircn

ce mai greu de văzut Pe 1 iulie planeta apune la două ore după

Soare pe 15 iulie la 15 ore iar la sfacircrșitul lunii la numai o oră

Icircn august Jupiter se va afla icircn dreptul Soarelui pe cer și va

reapărea pe cerul de dimineața icircn septembrie

Putem spune că și pentru Venus luna iulie icircnseamnă

sfacircrșitul vizibilității pe cerul de seară pentru că și această planetă

se apropie aparent de astrul zilei Pe 1 iulie Venus apune la două

ore după Soare iar la sfacircrșitul lunii la numai 20 de minute după

acesta semn că planeta nu se va mai putea vedea icircn perioada

respectivă

Spre deosebire de Jupiter care ne va prezenta discul său

relativ neschimbat ca mărime Venus va suferi schimbări de fazăși diametru La icircnceputul lunii vom vedea discul iluminat icircn

proporție de 34 iar la sfacircrșitul ei doar 8 Diametru aparent va

crește de la 32 la 54 aproape dublacircndu-se Putem spune că

Venus este din punct de vedere planetologic cea mai uracirctă

planetă dar pe pe Terra se vede grozav

Venus va reapărea pe cerul de dimineață la sfacircrșitul lui

august avacircndu-l companion pe Marte

Icircn mai avem pe cer pe vizibil nu foarte sus față deSaturn

orizont icircnspre sud icircn jurul orei 22 Planeta apune la 2 dimineața

așa că avem cacircteva ore icircn care putem vedea prin telescop inelele

și cei 4-5 sateliți ai planetei

Spre deosebire de stelele de aceeași strălucire planeta nu

pacirclpacircie așa că astrul relativ strălucitor vizibil icircnspre sud la ora 22

este sigur planeta Pentru verificare priviți icircn stacircnga jos față de

planetă unde se află steaua Antares un astru de strălucire nu cu

mult mai mică dar care pacirclpacircie

Dacă nici așa nu vă descurcați vă salvează Luna care icircl va

avea pe Saturn icircn stacircnga icircn seara de 2 5 iulie și icircn dreapta icircn seara

următoare

răsare icircn jurul orei 23 și se află cel mai sus pe cer laNeptun

răsăritul Soarelui

Se află la 435 miliarde de km și se va apropia icircn luna

septembrie la 433 de miliarde o depărtare totuși mare

Planeta se află icircn constelația Aquarius icircntre stelele λ și σprima fiind mai strălucitoare și destul de ușor de identificat pe

cer De fapt dacă icircndreptați un binoclul icircnspre această stea la

dreapta ei se va vedea Neptun Folosiți harta de mai jos pentru

observații Icircn noaptea de 5 spre 6 iulie Luna se va afla icircn preajma

planetei

O altă planetă aflată la numai o constelație depărtare este

Neptun care răsare cu o oră după Acesta se află icircn preajma stele

ζ din Pisces o stea greu de văzut din orașe din cauza strălucirii

mici Prin telescop puteți identifica planeta dacă icircl icircndreptați

icircnspre stea și folosiți o hartă stelară a zonei Icircn noaptea de 8 spre

9 iulie Luna se va afla icircn preajma lui Uranus

Observații făcute pe parcursul a cacirctorva luni vă vor arăta

cum cele două planete se mișcă printre stele apropiindu-se de

stea și trecacircnd pe deasupra ei Amacircndouă se pot vedea prininstrumente astronomice mici

se pot vedea cu greu pe cerul deMercur și Marte

dimineață răsărind icircnaintea Soarelui cu numai 45 de minute

Marte răsare din ce icircn ce mai devreme dar Mercur se va pierde icircn

razele Soarelui la sfacircrșitul lunii

FENOMENE ASTRONOMICEPLANETE

CALENDAR ASTRONOMIC

2 Lună Plină la ora 520 Luna se va afla icircn constelația Sagittarius destul de jos față

de orizont

4 Planeta noastră se va afla la afeliu cea mai mare depărtare de Soare la

152103776 km depărtare

5 Luna la cea mai mică depărtare de Terra la 367060 km

6 După miezul nopții veți putea vedea Luna icircn aceeași zonă icircn care se află și

planeta Neptun Neptun icircnsă nu se vede cu ochiul liber

8 Ultimul Pătrar la ora 2324 Luna se află icircn constelația Pisces și răsare după miezul

nopții

9 După ora 1 dimineața veți putea vedea Luna icircn aceeași zonă icircn care se află și

planeta Uranus Uranu nu se vede cu ochiul liber dar poate fi găsit prin binoclus

11 Marte se află la cea mai mare depărtare de Terra la 3875 milioane de km de

planeta noastră

12 Chiar icircnainte de răsăritul Soarelui puteți vedea secera subțire a Lunii și

Pleiadele deasupra Totul icircnspre locul de răsărit al Soarelui

16 Lună Nouă la ora 42418 Luna icircncepe să se vadă pe cerul de seară ca o seceră foarte subțire Chiar

deasupra ei se află planeta Venus un astru foarte strălucitor

19 Icircn dreapta secerii Lunii se află planeta Venus Se pot vedea după apusul

Soarelui icircnspre vest

21 Luna se află la cea mai mare depărtare de Terra la 404871 km

23 Mercur se află la conjuncție superioară cu Soarele (adică icircn partea opusă

Soarelui văzută de pe Pămacircnt)

23 Chiar sub Lună icircn această seară se află steaua Spica din constelația Virgo

24 Primul Pătrar la ora 704

25 Icircn această seară icircn stacircnga Lunii se află planeta Saturn

26 Icircn această seară planeta Saturn se află icircn dreapta Lunii

27 Mercur se va afla la cea mai mare depărtare de Terra la 200 de milioane de km

29 Priviți Luna icircn această seară Chiar sub ea se află planeta pitică Pluto care

desigur că nu se poate vedea cu ochiul liber

31 Lună Plină la ora 1343 Este a doua Lună lină a lui iulieP

O A A V U - B SE RVATO RU L ST RO NO MIC M IRA L A SIL E R SE ANU W WW A ST RO UR SE ANU RO

I 5ULIE 201

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1819

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983096

HARTA CERULUI

seara țIulie este luna cacircnd icircnspre orizontul sudic se observă steaua Antares din constela ia Scorpius

Culoarea ro ie a stelei i-a inspirat pe astronomii antici să ii dea numele de bdquorivalul lui Ares (Marte)rdquo adicășbdquoAntaresrdquo Steaua nu se ridică mult deasupra orizontului dar se remarcă u or Scorpius are forma litereișbdquoSrdquo i se continuă icircnspre est cu Sagittarius i icircnspre vest cu Libraș ș se află Icircnspre sud-vest steaua din Virgo Deasupra lui Spica se afla dinSpica Arcturus

Bootes iar la vest de aceasta găsim o constela ie compusă din stele slabe ca strălucireț Coma

Berenices Acolo se află mii de galaxii situate la 60 de milioane de ani lumină depărtare deSoare Tot icircn Coma Berenices icircntalnim un roi stelar observabil prin binocluri Con inețaproximativ 20 de stele i se afl la sud de steaua gamma din constela ie i mai icircnspre vestș ă ț Ș icircntacirclnim constela a Leo a cărei bdquocoadărdquo rămacircne deasupra orizontului pacircnă la miezulșțnop iiț Icircnspre nord-vest se află cunoscută la noi după numele deUrsa Major

bdquoCarul Marerdquo Carul este compus din apte stele aflate toate sus pe cer icircn spa iul dintreș țorizont i zenit Icircnspre nord găsim bdquo rdquo i steaua Polară care indică nordulș șUrsa Mică

ceresc Icircntre cele două constela ii se află coada bdquoDragonuluirdquo (constel ia )ț aț Draco

Aceasta erpuie te printre stele ajungacircnd undeva deasupra stelei dinș ș Vega

constela ia Lyraț țVega se apropie apropie din ce icircn ce mai mult de zenit Este icircnso ităde stelele (la nord-est st nga-jos) i de (la sud-est dreapta-jos)Deneb Altairacirc ș Icircmpreună formează bdquotriunghiul de varărdquo

șDinspre est răsare i la scurt timp după miezul noptii Pegasus

Pisces

La ora pentru care este realizată harta pe cer se află trei planete Venusși icircnspre vest foarte aproape de orizont și una de alta și icircn sud icircnJupiter Saturn

constelația Libra

I 5ULIE 201

a

b

Rasalgheti

ab

CORONABOREALIS

HERCULES

a

d

bSERPENSCAPUT

a

b

d

h

z

OPHIUCUS

g

a

Steaua Polară

URSAMINOR

DRACO

Cor Caroli

d

p

b

a

e

Harta arată aspectul

cerului icircn luna

iunie ora 0000

iulie ora 2200

august ora 2000

O A A V U - B SE RVATO RUL ST RO NO MI C MI RA L A SI LE R SE AN U W WW A ST RO U RS EA NU R O

C LONSTELAŢII VIZIBILE PLANETE ȘI UNA

ţ ă ă ş ă ă ă Ţ ţIesi i afar cam cu o or inainte de ora afi at pe hart noastr ine i hartaridicat n fa a voastr av nd grij s o orienta i dup punctele cardinale de peă icirc ţ ă acirc ă ă ţ ăteren Vestul este (aproximativ) locul unde apune Soarele sudul este locul unde seaflă Soarele la mijlocul zilei

ă ţ ă iar c ă ţMarginea h r ii reprezint orizontul entrul h r ii este zenitul punctul dedeasupra capuluiDacă vreți să priviți icircnspre sud orientați harta cu sudul icircn acea direcție este foarteimportant să orientaţi harta după punctele cardinale ă ţ ă ţ ă și fiți ate ți la icircnălțimeaDup ce orienta i harta c uta i o stea mai str lucitoare pe cer nei desupra or izontului ( față de zenit) ș i la s te le le vecine ă ţ ş ă păstracircndC uta i-o i pe hartproporțiile de distanță față de orizon ă ţ ă ţ ă Dup ce a i g sit-o cauta i pe hart stele din apropierea

stelei identificate Dupa ce a i ales aceste stele cauta i-le i pe cer Astfel din stea n stea pute iţ ţ ş icirc ţ icirc ăţ ţ ţ formate denv a toate constela iile vizibile la un moment dat Constela iile sunt stelele unite cu liniipe harta noastra

t ţă ă icirc ţ ă ţHarta este realizata pentru lati udinea medie a rii noastre Dac ncerca i s observa i de la latitudininordice stelele din sudul h r ii vor cobor sub orizont iar cele din nordul h rtii vor fi situate mai sus pe cer Peă ţ icirc ăhart stelele str lucitoare sunt cele reprezentate prin disc mareă ă

CUM SE FOLOSEŞTE HARTA

Stelestrălucitoare

Stelemai pu inț

strălucitoare

Magnitudini stelare

-1 0 1 2 3 4

roiuri globulare

nebuloase planetare

stele duble

galaxii

roiuri deschise

nebuloase

stele

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1919

ISSN 1584 - 6563

Astroclubul

Bucureşti

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 919

1 Ca să știm cum să dăm de tine spune-ne te rog id-ul de pe astronomyro (dacă ai) site-ul web personal

sau un alt loc unde te putem găsi

Nu am id nici site personal

2 Icircți place mai mult teoria sau partea observațională

Am icircnceput cu partea de teorie icircn liceu și icircn ultimele 7luni am experimentat și partea observațională a astron-omiei Pacircnă icircn momentul de față icircmi plac ambele com-binate icircn așa fel icircncacirct să pot avansa cu studiile și știința

3 Care este instrumentul astronomic pe care icircl folos-

ești cel mai des Cel mai des folosesc telescoape cu cacircmp larg care cap-tează lumina icircn vizibil INT Mercator IAC80 OGS șialte telescoape de la Observatorul din Teide mi-au fostpe post de bdquojucăriirdquo icircn ultima perioadă

4 Care este cea mai interesantă observație astronomicăpe care ai facut-o

Icircn luna februarie a acestui an icircncercam să fac curbade lumină a unui asteroid dimineața la 5 După primaexpunere am rămas uimit pentru că icircn campul larg alOGS-ului a apărut și M104 Sombrero Galaxy Deși erasaturată imaginea am luat după altele icircn care galaxiase vedea perfect

5 Cacirct timp aloci icircntr-un an pentru astronomie

Icircn ultimii ani timpul alocat pentru astronomie a cres-

cut considerabil iar icircn momentul de față aloc peste 70din timpul meu pentru astronomie și cercetare

6 Care este fotografia astronomică favorită (a ta saua altora) Chandra X-ray Telescope - Cas A Combinația imagin-ior din spectrul vizibil X-ray și infraroșu

7 Ce atlas program de astronomie folosești cel maides

Cel mai des program de astronomie pe care icircl folosesceste IRAF dar icircn momentul de față am icircnceput să icircnvăț

alt so MPO Canopus care mă ajută să reduc dataleasteroizilor observați icircn ultimele 6 luni

8 Ce icircți dorești pentru pasiunea ta icircn viitor

Pe viitor sper să mă icircntorc icircn insulele Canare la obser- vator și să continui cercetarea icircn asteroizi

9 Cu ce te-a ajutat pe tine astronomia

Astronomia m-a ajutat să icircmi deschid gacircndirea și săaflu multe lucruri importante legate de Universul icircncare trăim Icircn același timp am reușit să găsesc și multepersoane devotate ca mine cu care am icircnceput co-laborări icircn știință

10 Cola sau Pepsi

Portocale

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983097

P983137983155983145983151983150983137983156 983140983141 A983155983156983154983151983150983151983149983145983141983139983157 R983137983140983157 C983151983154983150983141983137

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1019

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983088

G983137983148983141983154983145983141 F983151983156983151 - J983157983152983145983156983141983154 983577983145 V983141983150983157983155

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

Ș983156983141983142983137983150 P983151983152 C983151983579Data 01072015Camera Sony Alfa a5000 mirrorless ISO 100 exp 20sec F56 focal length 50Locul de observare Beius Bihor

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1119

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983089V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

C983145983152983154983145983137983150 D983157983149983145983156983154983157

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1219

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983091V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

M983137983154983139983157 A983150983140983154983141983145Data 01072015C983137983150983151983150 EOS 983089983089983088983088D expunere 110 sec F63 ISO 800Loc de observație Oradea

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1319

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983091V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

A983150983140983154983141983145 N983145983139983137Data 01072015 ora 1017PMCamera Nikon D7000 telescop Shywatcher Maksutov Cassegrain 127mm expunere 3 sec apertura 118 ISO 983096983088983088Locul de observație Comana jud Giurgiu

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1419

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983092V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

O983139983156983137983158983145983137983150 C983137983152983137983143983141983137Data 01072015Camera Nikon D3200 cu un obiectiv 18-55 mm expunerea 6 sec ISO 100

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1519

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983093V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

R983151983148983142 W983145983150983147983148983141983154Data 01072015 ora 2200Camera Canon 1100D Newtonian de 1200200 montat pe un EQ-6 ISO 200Locul de observație Mediaș Sibiu

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1619

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983094V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

M983145983144983137983145 D983137983155983139983137983148983157Data 01072015Camera Canon EOS 1100D SkyWatcher 150mm ISO 800Locul de observație București

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1719

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983095

Seara se văd Jupiter Venus și Saturn La miezul nopții mai

putem vedea pe Saturn iar după miezul nopții răsar și

Uranus și Neptun

Apropierea dintre și cu maximul pe 30Venus Jupiter

iunie continuă și icircn iulie Icircnsă spre deosebire de lun a anterioară

vom vedea cum cele două planete se icircndepărtează una de alta și

se apropie aparent de Soare De fapt ne dăm foarte uș or seama

că planeta noastră icircn mișcare ei de revoluție face ca celelalte

obiecte să icircși modifice poziția pe cer

Pe 1 iulie icircncă se află la mai puțin de un grad una de alta și

vor mai fi vizibile icircn același cacircmp vizual al unui binoclu pacircnă pe

11 iulie (cacircmpul vizual al unui binoclu 7x50 are un cacircmp vizual de

5deg)

Putem spune că pentru Jupiter perioada de obsevații s-a

icircncheiat planeta fiind din ce icircn ce mai apropiată aparent de

Soare pacircnă cacircnd se va afla icircn preajma acestuia

Dacă veți observa icircnspre vest la ora 22 veți vedea cum

cele două planete se află icircncă sus față de orizont pacircnă la mijlocul

lunii Pentru că Jupiter se apropie aparent de Soare planeta se vaafla la acea ora din ce icircn ce mai jos față de orizont și va fi din ce icircn

ce mai greu de văzut Pe 1 iulie planeta apune la două ore după

Soare pe 15 iulie la 15 ore iar la sfacircrșitul lunii la numai o oră

Icircn august Jupiter se va afla icircn dreptul Soarelui pe cer și va

reapărea pe cerul de dimineața icircn septembrie

Putem spune că și pentru Venus luna iulie icircnseamnă

sfacircrșitul vizibilității pe cerul de seară pentru că și această planetă

se apropie aparent de astrul zilei Pe 1 iulie Venus apune la două

ore după Soare iar la sfacircrșitul lunii la numai 20 de minute după

acesta semn că planeta nu se va mai putea vedea icircn perioada

respectivă

Spre deosebire de Jupiter care ne va prezenta discul său

relativ neschimbat ca mărime Venus va suferi schimbări de fazăși diametru La icircnceputul lunii vom vedea discul iluminat icircn

proporție de 34 iar la sfacircrșitul ei doar 8 Diametru aparent va

crește de la 32 la 54 aproape dublacircndu-se Putem spune că

Venus este din punct de vedere planetologic cea mai uracirctă

planetă dar pe pe Terra se vede grozav

Venus va reapărea pe cerul de dimineață la sfacircrșitul lui

august avacircndu-l companion pe Marte

Icircn mai avem pe cer pe vizibil nu foarte sus față deSaturn

orizont icircnspre sud icircn jurul orei 22 Planeta apune la 2 dimineața

așa că avem cacircteva ore icircn care putem vedea prin telescop inelele

și cei 4-5 sateliți ai planetei

Spre deosebire de stelele de aceeași strălucire planeta nu

pacirclpacircie așa că astrul relativ strălucitor vizibil icircnspre sud la ora 22

este sigur planeta Pentru verificare priviți icircn stacircnga jos față de

planetă unde se află steaua Antares un astru de strălucire nu cu

mult mai mică dar care pacirclpacircie

Dacă nici așa nu vă descurcați vă salvează Luna care icircl va

avea pe Saturn icircn stacircnga icircn seara de 2 5 iulie și icircn dreapta icircn seara

următoare

răsare icircn jurul orei 23 și se află cel mai sus pe cer laNeptun

răsăritul Soarelui

Se află la 435 miliarde de km și se va apropia icircn luna

septembrie la 433 de miliarde o depărtare totuși mare

Planeta se află icircn constelația Aquarius icircntre stelele λ și σprima fiind mai strălucitoare și destul de ușor de identificat pe

cer De fapt dacă icircndreptați un binoclul icircnspre această stea la

dreapta ei se va vedea Neptun Folosiți harta de mai jos pentru

observații Icircn noaptea de 5 spre 6 iulie Luna se va afla icircn preajma

planetei

O altă planetă aflată la numai o constelație depărtare este

Neptun care răsare cu o oră după Acesta se află icircn preajma stele

ζ din Pisces o stea greu de văzut din orașe din cauza strălucirii

mici Prin telescop puteți identifica planeta dacă icircl icircndreptați

icircnspre stea și folosiți o hartă stelară a zonei Icircn noaptea de 8 spre

9 iulie Luna se va afla icircn preajma lui Uranus

Observații făcute pe parcursul a cacirctorva luni vă vor arăta

cum cele două planete se mișcă printre stele apropiindu-se de

stea și trecacircnd pe deasupra ei Amacircndouă se pot vedea prininstrumente astronomice mici

se pot vedea cu greu pe cerul deMercur și Marte

dimineață răsărind icircnaintea Soarelui cu numai 45 de minute

Marte răsare din ce icircn ce mai devreme dar Mercur se va pierde icircn

razele Soarelui la sfacircrșitul lunii

FENOMENE ASTRONOMICEPLANETE

CALENDAR ASTRONOMIC

2 Lună Plină la ora 520 Luna se va afla icircn constelația Sagittarius destul de jos față

de orizont

4 Planeta noastră se va afla la afeliu cea mai mare depărtare de Soare la

152103776 km depărtare

5 Luna la cea mai mică depărtare de Terra la 367060 km

6 După miezul nopții veți putea vedea Luna icircn aceeași zonă icircn care se află și

planeta Neptun Neptun icircnsă nu se vede cu ochiul liber

8 Ultimul Pătrar la ora 2324 Luna se află icircn constelația Pisces și răsare după miezul

nopții

9 După ora 1 dimineața veți putea vedea Luna icircn aceeași zonă icircn care se află și

planeta Uranus Uranu nu se vede cu ochiul liber dar poate fi găsit prin binoclus

11 Marte se află la cea mai mare depărtare de Terra la 3875 milioane de km de

planeta noastră

12 Chiar icircnainte de răsăritul Soarelui puteți vedea secera subțire a Lunii și

Pleiadele deasupra Totul icircnspre locul de răsărit al Soarelui

16 Lună Nouă la ora 42418 Luna icircncepe să se vadă pe cerul de seară ca o seceră foarte subțire Chiar

deasupra ei se află planeta Venus un astru foarte strălucitor

19 Icircn dreapta secerii Lunii se află planeta Venus Se pot vedea după apusul

Soarelui icircnspre vest

21 Luna se află la cea mai mare depărtare de Terra la 404871 km

23 Mercur se află la conjuncție superioară cu Soarele (adică icircn partea opusă

Soarelui văzută de pe Pămacircnt)

23 Chiar sub Lună icircn această seară se află steaua Spica din constelația Virgo

24 Primul Pătrar la ora 704

25 Icircn această seară icircn stacircnga Lunii se află planeta Saturn

26 Icircn această seară planeta Saturn se află icircn dreapta Lunii

27 Mercur se va afla la cea mai mare depărtare de Terra la 200 de milioane de km

29 Priviți Luna icircn această seară Chiar sub ea se află planeta pitică Pluto care

desigur că nu se poate vedea cu ochiul liber

31 Lună Plină la ora 1343 Este a doua Lună lină a lui iulieP

O A A V U - B SE RVATO RU L ST RO NO MIC M IRA L A SIL E R SE ANU W WW A ST RO UR SE ANU RO

I 5ULIE 201

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1819

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983096

HARTA CERULUI

seara țIulie este luna cacircnd icircnspre orizontul sudic se observă steaua Antares din constela ia Scorpius

Culoarea ro ie a stelei i-a inspirat pe astronomii antici să ii dea numele de bdquorivalul lui Ares (Marte)rdquo adicășbdquoAntaresrdquo Steaua nu se ridică mult deasupra orizontului dar se remarcă u or Scorpius are forma litereișbdquoSrdquo i se continuă icircnspre est cu Sagittarius i icircnspre vest cu Libraș ș se află Icircnspre sud-vest steaua din Virgo Deasupra lui Spica se afla dinSpica Arcturus

Bootes iar la vest de aceasta găsim o constela ie compusă din stele slabe ca strălucireț Coma

Berenices Acolo se află mii de galaxii situate la 60 de milioane de ani lumină depărtare deSoare Tot icircn Coma Berenices icircntalnim un roi stelar observabil prin binocluri Con inețaproximativ 20 de stele i se afl la sud de steaua gamma din constela ie i mai icircnspre vestș ă ț Ș icircntacirclnim constela a Leo a cărei bdquocoadărdquo rămacircne deasupra orizontului pacircnă la miezulșțnop iiț Icircnspre nord-vest se află cunoscută la noi după numele deUrsa Major

bdquoCarul Marerdquo Carul este compus din apte stele aflate toate sus pe cer icircn spa iul dintreș țorizont i zenit Icircnspre nord găsim bdquo rdquo i steaua Polară care indică nordulș șUrsa Mică

ceresc Icircntre cele două constela ii se află coada bdquoDragonuluirdquo (constel ia )ț aț Draco

Aceasta erpuie te printre stele ajungacircnd undeva deasupra stelei dinș ș Vega

constela ia Lyraț țVega se apropie apropie din ce icircn ce mai mult de zenit Este icircnso ităde stelele (la nord-est st nga-jos) i de (la sud-est dreapta-jos)Deneb Altairacirc ș Icircmpreună formează bdquotriunghiul de varărdquo

șDinspre est răsare i la scurt timp după miezul noptii Pegasus

Pisces

La ora pentru care este realizată harta pe cer se află trei planete Venusși icircnspre vest foarte aproape de orizont și una de alta și icircn sud icircnJupiter Saturn

constelația Libra

I 5ULIE 201

a

b

Rasalgheti

ab

CORONABOREALIS

HERCULES

a

d

bSERPENSCAPUT

a

b

d

h

z

OPHIUCUS

g

a

Steaua Polară

URSAMINOR

DRACO

Cor Caroli

d

p

b

a

e

Harta arată aspectul

cerului icircn luna

iunie ora 0000

iulie ora 2200

august ora 2000

O A A V U - B SE RVATO RUL ST RO NO MI C MI RA L A SI LE R SE AN U W WW A ST RO U RS EA NU R O

C LONSTELAŢII VIZIBILE PLANETE ȘI UNA

ţ ă ă ş ă ă ă Ţ ţIesi i afar cam cu o or inainte de ora afi at pe hart noastr ine i hartaridicat n fa a voastr av nd grij s o orienta i dup punctele cardinale de peă icirc ţ ă acirc ă ă ţ ăteren Vestul este (aproximativ) locul unde apune Soarele sudul este locul unde seaflă Soarele la mijlocul zilei

ă ţ ă iar c ă ţMarginea h r ii reprezint orizontul entrul h r ii este zenitul punctul dedeasupra capuluiDacă vreți să priviți icircnspre sud orientați harta cu sudul icircn acea direcție este foarteimportant să orientaţi harta după punctele cardinale ă ţ ă ţ ă și fiți ate ți la icircnălțimeaDup ce orienta i harta c uta i o stea mai str lucitoare pe cer nei desupra or izontului ( față de zenit) ș i la s te le le vecine ă ţ ş ă păstracircndC uta i-o i pe hartproporțiile de distanță față de orizon ă ţ ă ţ ă Dup ce a i g sit-o cauta i pe hart stele din apropierea

stelei identificate Dupa ce a i ales aceste stele cauta i-le i pe cer Astfel din stea n stea pute iţ ţ ş icirc ţ icirc ăţ ţ ţ formate denv a toate constela iile vizibile la un moment dat Constela iile sunt stelele unite cu liniipe harta noastra

t ţă ă icirc ţ ă ţHarta este realizata pentru lati udinea medie a rii noastre Dac ncerca i s observa i de la latitudininordice stelele din sudul h r ii vor cobor sub orizont iar cele din nordul h rtii vor fi situate mai sus pe cer Peă ţ icirc ăhart stelele str lucitoare sunt cele reprezentate prin disc mareă ă

CUM SE FOLOSEŞTE HARTA

Stelestrălucitoare

Stelemai pu inț

strălucitoare

Magnitudini stelare

-1 0 1 2 3 4

roiuri globulare

nebuloase planetare

stele duble

galaxii

roiuri deschise

nebuloase

stele

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1919

ISSN 1584 - 6563

Astroclubul

Bucureşti

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1019

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983088

G983137983148983141983154983145983141 F983151983156983151 - J983157983152983145983156983141983154 983577983145 V983141983150983157983155

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

Ș983156983141983142983137983150 P983151983152 C983151983579Data 01072015Camera Sony Alfa a5000 mirrorless ISO 100 exp 20sec F56 focal length 50Locul de observare Beius Bihor

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1119

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983089V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

C983145983152983154983145983137983150 D983157983149983145983156983154983157

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1219

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983091V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

M983137983154983139983157 A983150983140983154983141983145Data 01072015C983137983150983151983150 EOS 983089983089983088983088D expunere 110 sec F63 ISO 800Loc de observație Oradea

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1319

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983091V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

A983150983140983154983141983145 N983145983139983137Data 01072015 ora 1017PMCamera Nikon D7000 telescop Shywatcher Maksutov Cassegrain 127mm expunere 3 sec apertura 118 ISO 983096983088983088Locul de observație Comana jud Giurgiu

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1419

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983092V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

O983139983156983137983158983145983137983150 C983137983152983137983143983141983137Data 01072015Camera Nikon D3200 cu un obiectiv 18-55 mm expunerea 6 sec ISO 100

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1519

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983093V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

R983151983148983142 W983145983150983147983148983141983154Data 01072015 ora 2200Camera Canon 1100D Newtonian de 1200200 montat pe un EQ-6 ISO 200Locul de observație Mediaș Sibiu

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1619

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983094V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

M983145983144983137983145 D983137983155983139983137983148983157Data 01072015Camera Canon EOS 1100D SkyWatcher 150mm ISO 800Locul de observație București

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1719

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983095

Seara se văd Jupiter Venus și Saturn La miezul nopții mai

putem vedea pe Saturn iar după miezul nopții răsar și

Uranus și Neptun

Apropierea dintre și cu maximul pe 30Venus Jupiter

iunie continuă și icircn iulie Icircnsă spre deosebire de lun a anterioară

vom vedea cum cele două planete se icircndepărtează una de alta și

se apropie aparent de Soare De fapt ne dăm foarte uș or seama

că planeta noastră icircn mișcare ei de revoluție face ca celelalte

obiecte să icircși modifice poziția pe cer

Pe 1 iulie icircncă se află la mai puțin de un grad una de alta și

vor mai fi vizibile icircn același cacircmp vizual al unui binoclu pacircnă pe

11 iulie (cacircmpul vizual al unui binoclu 7x50 are un cacircmp vizual de

5deg)

Putem spune că pentru Jupiter perioada de obsevații s-a

icircncheiat planeta fiind din ce icircn ce mai apropiată aparent de

Soare pacircnă cacircnd se va afla icircn preajma acestuia

Dacă veți observa icircnspre vest la ora 22 veți vedea cum

cele două planete se află icircncă sus față de orizont pacircnă la mijlocul

lunii Pentru că Jupiter se apropie aparent de Soare planeta se vaafla la acea ora din ce icircn ce mai jos față de orizont și va fi din ce icircn

ce mai greu de văzut Pe 1 iulie planeta apune la două ore după

Soare pe 15 iulie la 15 ore iar la sfacircrșitul lunii la numai o oră

Icircn august Jupiter se va afla icircn dreptul Soarelui pe cer și va

reapărea pe cerul de dimineața icircn septembrie

Putem spune că și pentru Venus luna iulie icircnseamnă

sfacircrșitul vizibilității pe cerul de seară pentru că și această planetă

se apropie aparent de astrul zilei Pe 1 iulie Venus apune la două

ore după Soare iar la sfacircrșitul lunii la numai 20 de minute după

acesta semn că planeta nu se va mai putea vedea icircn perioada

respectivă

Spre deosebire de Jupiter care ne va prezenta discul său

relativ neschimbat ca mărime Venus va suferi schimbări de fazăși diametru La icircnceputul lunii vom vedea discul iluminat icircn

proporție de 34 iar la sfacircrșitul ei doar 8 Diametru aparent va

crește de la 32 la 54 aproape dublacircndu-se Putem spune că

Venus este din punct de vedere planetologic cea mai uracirctă

planetă dar pe pe Terra se vede grozav

Venus va reapărea pe cerul de dimineață la sfacircrșitul lui

august avacircndu-l companion pe Marte

Icircn mai avem pe cer pe vizibil nu foarte sus față deSaturn

orizont icircnspre sud icircn jurul orei 22 Planeta apune la 2 dimineața

așa că avem cacircteva ore icircn care putem vedea prin telescop inelele

și cei 4-5 sateliți ai planetei

Spre deosebire de stelele de aceeași strălucire planeta nu

pacirclpacircie așa că astrul relativ strălucitor vizibil icircnspre sud la ora 22

este sigur planeta Pentru verificare priviți icircn stacircnga jos față de

planetă unde se află steaua Antares un astru de strălucire nu cu

mult mai mică dar care pacirclpacircie

Dacă nici așa nu vă descurcați vă salvează Luna care icircl va

avea pe Saturn icircn stacircnga icircn seara de 2 5 iulie și icircn dreapta icircn seara

următoare

răsare icircn jurul orei 23 și se află cel mai sus pe cer laNeptun

răsăritul Soarelui

Se află la 435 miliarde de km și se va apropia icircn luna

septembrie la 433 de miliarde o depărtare totuși mare

Planeta se află icircn constelația Aquarius icircntre stelele λ și σprima fiind mai strălucitoare și destul de ușor de identificat pe

cer De fapt dacă icircndreptați un binoclul icircnspre această stea la

dreapta ei se va vedea Neptun Folosiți harta de mai jos pentru

observații Icircn noaptea de 5 spre 6 iulie Luna se va afla icircn preajma

planetei

O altă planetă aflată la numai o constelație depărtare este

Neptun care răsare cu o oră după Acesta se află icircn preajma stele

ζ din Pisces o stea greu de văzut din orașe din cauza strălucirii

mici Prin telescop puteți identifica planeta dacă icircl icircndreptați

icircnspre stea și folosiți o hartă stelară a zonei Icircn noaptea de 8 spre

9 iulie Luna se va afla icircn preajma lui Uranus

Observații făcute pe parcursul a cacirctorva luni vă vor arăta

cum cele două planete se mișcă printre stele apropiindu-se de

stea și trecacircnd pe deasupra ei Amacircndouă se pot vedea prininstrumente astronomice mici

se pot vedea cu greu pe cerul deMercur și Marte

dimineață răsărind icircnaintea Soarelui cu numai 45 de minute

Marte răsare din ce icircn ce mai devreme dar Mercur se va pierde icircn

razele Soarelui la sfacircrșitul lunii

FENOMENE ASTRONOMICEPLANETE

CALENDAR ASTRONOMIC

2 Lună Plină la ora 520 Luna se va afla icircn constelația Sagittarius destul de jos față

de orizont

4 Planeta noastră se va afla la afeliu cea mai mare depărtare de Soare la

152103776 km depărtare

5 Luna la cea mai mică depărtare de Terra la 367060 km

6 După miezul nopții veți putea vedea Luna icircn aceeași zonă icircn care se află și

planeta Neptun Neptun icircnsă nu se vede cu ochiul liber

8 Ultimul Pătrar la ora 2324 Luna se află icircn constelația Pisces și răsare după miezul

nopții

9 După ora 1 dimineața veți putea vedea Luna icircn aceeași zonă icircn care se află și

planeta Uranus Uranu nu se vede cu ochiul liber dar poate fi găsit prin binoclus

11 Marte se află la cea mai mare depărtare de Terra la 3875 milioane de km de

planeta noastră

12 Chiar icircnainte de răsăritul Soarelui puteți vedea secera subțire a Lunii și

Pleiadele deasupra Totul icircnspre locul de răsărit al Soarelui

16 Lună Nouă la ora 42418 Luna icircncepe să se vadă pe cerul de seară ca o seceră foarte subțire Chiar

deasupra ei se află planeta Venus un astru foarte strălucitor

19 Icircn dreapta secerii Lunii se află planeta Venus Se pot vedea după apusul

Soarelui icircnspre vest

21 Luna se află la cea mai mare depărtare de Terra la 404871 km

23 Mercur se află la conjuncție superioară cu Soarele (adică icircn partea opusă

Soarelui văzută de pe Pămacircnt)

23 Chiar sub Lună icircn această seară se află steaua Spica din constelația Virgo

24 Primul Pătrar la ora 704

25 Icircn această seară icircn stacircnga Lunii se află planeta Saturn

26 Icircn această seară planeta Saturn se află icircn dreapta Lunii

27 Mercur se va afla la cea mai mare depărtare de Terra la 200 de milioane de km

29 Priviți Luna icircn această seară Chiar sub ea se află planeta pitică Pluto care

desigur că nu se poate vedea cu ochiul liber

31 Lună Plină la ora 1343 Este a doua Lună lină a lui iulieP

O A A V U - B SE RVATO RU L ST RO NO MIC M IRA L A SIL E R SE ANU W WW A ST RO UR SE ANU RO

I 5ULIE 201

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1819

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983096

HARTA CERULUI

seara țIulie este luna cacircnd icircnspre orizontul sudic se observă steaua Antares din constela ia Scorpius

Culoarea ro ie a stelei i-a inspirat pe astronomii antici să ii dea numele de bdquorivalul lui Ares (Marte)rdquo adicășbdquoAntaresrdquo Steaua nu se ridică mult deasupra orizontului dar se remarcă u or Scorpius are forma litereișbdquoSrdquo i se continuă icircnspre est cu Sagittarius i icircnspre vest cu Libraș ș se află Icircnspre sud-vest steaua din Virgo Deasupra lui Spica se afla dinSpica Arcturus

Bootes iar la vest de aceasta găsim o constela ie compusă din stele slabe ca strălucireț Coma

Berenices Acolo se află mii de galaxii situate la 60 de milioane de ani lumină depărtare deSoare Tot icircn Coma Berenices icircntalnim un roi stelar observabil prin binocluri Con inețaproximativ 20 de stele i se afl la sud de steaua gamma din constela ie i mai icircnspre vestș ă ț Ș icircntacirclnim constela a Leo a cărei bdquocoadărdquo rămacircne deasupra orizontului pacircnă la miezulșțnop iiț Icircnspre nord-vest se află cunoscută la noi după numele deUrsa Major

bdquoCarul Marerdquo Carul este compus din apte stele aflate toate sus pe cer icircn spa iul dintreș țorizont i zenit Icircnspre nord găsim bdquo rdquo i steaua Polară care indică nordulș șUrsa Mică

ceresc Icircntre cele două constela ii se află coada bdquoDragonuluirdquo (constel ia )ț aț Draco

Aceasta erpuie te printre stele ajungacircnd undeva deasupra stelei dinș ș Vega

constela ia Lyraț țVega se apropie apropie din ce icircn ce mai mult de zenit Este icircnso ităde stelele (la nord-est st nga-jos) i de (la sud-est dreapta-jos)Deneb Altairacirc ș Icircmpreună formează bdquotriunghiul de varărdquo

șDinspre est răsare i la scurt timp după miezul noptii Pegasus

Pisces

La ora pentru care este realizată harta pe cer se află trei planete Venusși icircnspre vest foarte aproape de orizont și una de alta și icircn sud icircnJupiter Saturn

constelația Libra

I 5ULIE 201

a

b

Rasalgheti

ab

CORONABOREALIS

HERCULES

a

d

bSERPENSCAPUT

a

b

d

h

z

OPHIUCUS

g

a

Steaua Polară

URSAMINOR

DRACO

Cor Caroli

d

p

b

a

e

Harta arată aspectul

cerului icircn luna

iunie ora 0000

iulie ora 2200

august ora 2000

O A A V U - B SE RVATO RUL ST RO NO MI C MI RA L A SI LE R SE AN U W WW A ST RO U RS EA NU R O

C LONSTELAŢII VIZIBILE PLANETE ȘI UNA

ţ ă ă ş ă ă ă Ţ ţIesi i afar cam cu o or inainte de ora afi at pe hart noastr ine i hartaridicat n fa a voastr av nd grij s o orienta i dup punctele cardinale de peă icirc ţ ă acirc ă ă ţ ăteren Vestul este (aproximativ) locul unde apune Soarele sudul este locul unde seaflă Soarele la mijlocul zilei

ă ţ ă iar c ă ţMarginea h r ii reprezint orizontul entrul h r ii este zenitul punctul dedeasupra capuluiDacă vreți să priviți icircnspre sud orientați harta cu sudul icircn acea direcție este foarteimportant să orientaţi harta după punctele cardinale ă ţ ă ţ ă și fiți ate ți la icircnălțimeaDup ce orienta i harta c uta i o stea mai str lucitoare pe cer nei desupra or izontului ( față de zenit) ș i la s te le le vecine ă ţ ş ă păstracircndC uta i-o i pe hartproporțiile de distanță față de orizon ă ţ ă ţ ă Dup ce a i g sit-o cauta i pe hart stele din apropierea

stelei identificate Dupa ce a i ales aceste stele cauta i-le i pe cer Astfel din stea n stea pute iţ ţ ş icirc ţ icirc ăţ ţ ţ formate denv a toate constela iile vizibile la un moment dat Constela iile sunt stelele unite cu liniipe harta noastra

t ţă ă icirc ţ ă ţHarta este realizata pentru lati udinea medie a rii noastre Dac ncerca i s observa i de la latitudininordice stelele din sudul h r ii vor cobor sub orizont iar cele din nordul h rtii vor fi situate mai sus pe cer Peă ţ icirc ăhart stelele str lucitoare sunt cele reprezentate prin disc mareă ă

CUM SE FOLOSEŞTE HARTA

Stelestrălucitoare

Stelemai pu inț

strălucitoare

Magnitudini stelare

-1 0 1 2 3 4

roiuri globulare

nebuloase planetare

stele duble

galaxii

roiuri deschise

nebuloase

stele

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1919

ISSN 1584 - 6563

Astroclubul

Bucureşti

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1119

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983089V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

C983145983152983154983145983137983150 D983157983149983145983156983154983157

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1219

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983091V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

M983137983154983139983157 A983150983140983154983141983145Data 01072015C983137983150983151983150 EOS 983089983089983088983088D expunere 110 sec F63 ISO 800Loc de observație Oradea

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1319

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983091V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

A983150983140983154983141983145 N983145983139983137Data 01072015 ora 1017PMCamera Nikon D7000 telescop Shywatcher Maksutov Cassegrain 127mm expunere 3 sec apertura 118 ISO 983096983088983088Locul de observație Comana jud Giurgiu

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1419

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983092V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

O983139983156983137983158983145983137983150 C983137983152983137983143983141983137Data 01072015Camera Nikon D3200 cu un obiectiv 18-55 mm expunerea 6 sec ISO 100

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1519

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983093V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

R983151983148983142 W983145983150983147983148983141983154Data 01072015 ora 2200Camera Canon 1100D Newtonian de 1200200 montat pe un EQ-6 ISO 200Locul de observație Mediaș Sibiu

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1619

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983094V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

M983145983144983137983145 D983137983155983139983137983148983157Data 01072015Camera Canon EOS 1100D SkyWatcher 150mm ISO 800Locul de observație București

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1719

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983095

Seara se văd Jupiter Venus și Saturn La miezul nopții mai

putem vedea pe Saturn iar după miezul nopții răsar și

Uranus și Neptun

Apropierea dintre și cu maximul pe 30Venus Jupiter

iunie continuă și icircn iulie Icircnsă spre deosebire de lun a anterioară

vom vedea cum cele două planete se icircndepărtează una de alta și

se apropie aparent de Soare De fapt ne dăm foarte uș or seama

că planeta noastră icircn mișcare ei de revoluție face ca celelalte

obiecte să icircși modifice poziția pe cer

Pe 1 iulie icircncă se află la mai puțin de un grad una de alta și

vor mai fi vizibile icircn același cacircmp vizual al unui binoclu pacircnă pe

11 iulie (cacircmpul vizual al unui binoclu 7x50 are un cacircmp vizual de

5deg)

Putem spune că pentru Jupiter perioada de obsevații s-a

icircncheiat planeta fiind din ce icircn ce mai apropiată aparent de

Soare pacircnă cacircnd se va afla icircn preajma acestuia

Dacă veți observa icircnspre vest la ora 22 veți vedea cum

cele două planete se află icircncă sus față de orizont pacircnă la mijlocul

lunii Pentru că Jupiter se apropie aparent de Soare planeta se vaafla la acea ora din ce icircn ce mai jos față de orizont și va fi din ce icircn

ce mai greu de văzut Pe 1 iulie planeta apune la două ore după

Soare pe 15 iulie la 15 ore iar la sfacircrșitul lunii la numai o oră

Icircn august Jupiter se va afla icircn dreptul Soarelui pe cer și va

reapărea pe cerul de dimineața icircn septembrie

Putem spune că și pentru Venus luna iulie icircnseamnă

sfacircrșitul vizibilității pe cerul de seară pentru că și această planetă

se apropie aparent de astrul zilei Pe 1 iulie Venus apune la două

ore după Soare iar la sfacircrșitul lunii la numai 20 de minute după

acesta semn că planeta nu se va mai putea vedea icircn perioada

respectivă

Spre deosebire de Jupiter care ne va prezenta discul său

relativ neschimbat ca mărime Venus va suferi schimbări de fazăși diametru La icircnceputul lunii vom vedea discul iluminat icircn

proporție de 34 iar la sfacircrșitul ei doar 8 Diametru aparent va

crește de la 32 la 54 aproape dublacircndu-se Putem spune că

Venus este din punct de vedere planetologic cea mai uracirctă

planetă dar pe pe Terra se vede grozav

Venus va reapărea pe cerul de dimineață la sfacircrșitul lui

august avacircndu-l companion pe Marte

Icircn mai avem pe cer pe vizibil nu foarte sus față deSaturn

orizont icircnspre sud icircn jurul orei 22 Planeta apune la 2 dimineața

așa că avem cacircteva ore icircn care putem vedea prin telescop inelele

și cei 4-5 sateliți ai planetei

Spre deosebire de stelele de aceeași strălucire planeta nu

pacirclpacircie așa că astrul relativ strălucitor vizibil icircnspre sud la ora 22

este sigur planeta Pentru verificare priviți icircn stacircnga jos față de

planetă unde se află steaua Antares un astru de strălucire nu cu

mult mai mică dar care pacirclpacircie

Dacă nici așa nu vă descurcați vă salvează Luna care icircl va

avea pe Saturn icircn stacircnga icircn seara de 2 5 iulie și icircn dreapta icircn seara

următoare

răsare icircn jurul orei 23 și se află cel mai sus pe cer laNeptun

răsăritul Soarelui

Se află la 435 miliarde de km și se va apropia icircn luna

septembrie la 433 de miliarde o depărtare totuși mare

Planeta se află icircn constelația Aquarius icircntre stelele λ și σprima fiind mai strălucitoare și destul de ușor de identificat pe

cer De fapt dacă icircndreptați un binoclul icircnspre această stea la

dreapta ei se va vedea Neptun Folosiți harta de mai jos pentru

observații Icircn noaptea de 5 spre 6 iulie Luna se va afla icircn preajma

planetei

O altă planetă aflată la numai o constelație depărtare este

Neptun care răsare cu o oră după Acesta se află icircn preajma stele

ζ din Pisces o stea greu de văzut din orașe din cauza strălucirii

mici Prin telescop puteți identifica planeta dacă icircl icircndreptați

icircnspre stea și folosiți o hartă stelară a zonei Icircn noaptea de 8 spre

9 iulie Luna se va afla icircn preajma lui Uranus

Observații făcute pe parcursul a cacirctorva luni vă vor arăta

cum cele două planete se mișcă printre stele apropiindu-se de

stea și trecacircnd pe deasupra ei Amacircndouă se pot vedea prininstrumente astronomice mici

se pot vedea cu greu pe cerul deMercur și Marte

dimineață răsărind icircnaintea Soarelui cu numai 45 de minute

Marte răsare din ce icircn ce mai devreme dar Mercur se va pierde icircn

razele Soarelui la sfacircrșitul lunii

FENOMENE ASTRONOMICEPLANETE

CALENDAR ASTRONOMIC

2 Lună Plină la ora 520 Luna se va afla icircn constelația Sagittarius destul de jos față

de orizont

4 Planeta noastră se va afla la afeliu cea mai mare depărtare de Soare la

152103776 km depărtare

5 Luna la cea mai mică depărtare de Terra la 367060 km

6 După miezul nopții veți putea vedea Luna icircn aceeași zonă icircn care se află și

planeta Neptun Neptun icircnsă nu se vede cu ochiul liber

8 Ultimul Pătrar la ora 2324 Luna se află icircn constelația Pisces și răsare după miezul

nopții

9 După ora 1 dimineața veți putea vedea Luna icircn aceeași zonă icircn care se află și

planeta Uranus Uranu nu se vede cu ochiul liber dar poate fi găsit prin binoclus

11 Marte se află la cea mai mare depărtare de Terra la 3875 milioane de km de

planeta noastră

12 Chiar icircnainte de răsăritul Soarelui puteți vedea secera subțire a Lunii și

Pleiadele deasupra Totul icircnspre locul de răsărit al Soarelui

16 Lună Nouă la ora 42418 Luna icircncepe să se vadă pe cerul de seară ca o seceră foarte subțire Chiar

deasupra ei se află planeta Venus un astru foarte strălucitor

19 Icircn dreapta secerii Lunii se află planeta Venus Se pot vedea după apusul

Soarelui icircnspre vest

21 Luna se află la cea mai mare depărtare de Terra la 404871 km

23 Mercur se află la conjuncție superioară cu Soarele (adică icircn partea opusă

Soarelui văzută de pe Pămacircnt)

23 Chiar sub Lună icircn această seară se află steaua Spica din constelația Virgo

24 Primul Pătrar la ora 704

25 Icircn această seară icircn stacircnga Lunii se află planeta Saturn

26 Icircn această seară planeta Saturn se află icircn dreapta Lunii

27 Mercur se va afla la cea mai mare depărtare de Terra la 200 de milioane de km

29 Priviți Luna icircn această seară Chiar sub ea se află planeta pitică Pluto care

desigur că nu se poate vedea cu ochiul liber

31 Lună Plină la ora 1343 Este a doua Lună lină a lui iulieP

O A A V U - B SE RVATO RU L ST RO NO MIC M IRA L A SIL E R SE ANU W WW A ST RO UR SE ANU RO

I 5ULIE 201

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1819

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983096

HARTA CERULUI

seara țIulie este luna cacircnd icircnspre orizontul sudic se observă steaua Antares din constela ia Scorpius

Culoarea ro ie a stelei i-a inspirat pe astronomii antici să ii dea numele de bdquorivalul lui Ares (Marte)rdquo adicășbdquoAntaresrdquo Steaua nu se ridică mult deasupra orizontului dar se remarcă u or Scorpius are forma litereișbdquoSrdquo i se continuă icircnspre est cu Sagittarius i icircnspre vest cu Libraș ș se află Icircnspre sud-vest steaua din Virgo Deasupra lui Spica se afla dinSpica Arcturus

Bootes iar la vest de aceasta găsim o constela ie compusă din stele slabe ca strălucireț Coma

Berenices Acolo se află mii de galaxii situate la 60 de milioane de ani lumină depărtare deSoare Tot icircn Coma Berenices icircntalnim un roi stelar observabil prin binocluri Con inețaproximativ 20 de stele i se afl la sud de steaua gamma din constela ie i mai icircnspre vestș ă ț Ș icircntacirclnim constela a Leo a cărei bdquocoadărdquo rămacircne deasupra orizontului pacircnă la miezulșțnop iiț Icircnspre nord-vest se află cunoscută la noi după numele deUrsa Major

bdquoCarul Marerdquo Carul este compus din apte stele aflate toate sus pe cer icircn spa iul dintreș țorizont i zenit Icircnspre nord găsim bdquo rdquo i steaua Polară care indică nordulș șUrsa Mică

ceresc Icircntre cele două constela ii se află coada bdquoDragonuluirdquo (constel ia )ț aț Draco

Aceasta erpuie te printre stele ajungacircnd undeva deasupra stelei dinș ș Vega

constela ia Lyraț țVega se apropie apropie din ce icircn ce mai mult de zenit Este icircnso ităde stelele (la nord-est st nga-jos) i de (la sud-est dreapta-jos)Deneb Altairacirc ș Icircmpreună formează bdquotriunghiul de varărdquo

șDinspre est răsare i la scurt timp după miezul noptii Pegasus

Pisces

La ora pentru care este realizată harta pe cer se află trei planete Venusși icircnspre vest foarte aproape de orizont și una de alta și icircn sud icircnJupiter Saturn

constelația Libra

I 5ULIE 201

a

b

Rasalgheti

ab

CORONABOREALIS

HERCULES

a

d

bSERPENSCAPUT

a

b

d

h

z

OPHIUCUS

g

a

Steaua Polară

URSAMINOR

DRACO

Cor Caroli

d

p

b

a

e

Harta arată aspectul

cerului icircn luna

iunie ora 0000

iulie ora 2200

august ora 2000

O A A V U - B SE RVATO RUL ST RO NO MI C MI RA L A SI LE R SE AN U W WW A ST RO U RS EA NU R O

C LONSTELAŢII VIZIBILE PLANETE ȘI UNA

ţ ă ă ş ă ă ă Ţ ţIesi i afar cam cu o or inainte de ora afi at pe hart noastr ine i hartaridicat n fa a voastr av nd grij s o orienta i dup punctele cardinale de peă icirc ţ ă acirc ă ă ţ ăteren Vestul este (aproximativ) locul unde apune Soarele sudul este locul unde seaflă Soarele la mijlocul zilei

ă ţ ă iar c ă ţMarginea h r ii reprezint orizontul entrul h r ii este zenitul punctul dedeasupra capuluiDacă vreți să priviți icircnspre sud orientați harta cu sudul icircn acea direcție este foarteimportant să orientaţi harta după punctele cardinale ă ţ ă ţ ă și fiți ate ți la icircnălțimeaDup ce orienta i harta c uta i o stea mai str lucitoare pe cer nei desupra or izontului ( față de zenit) ș i la s te le le vecine ă ţ ş ă păstracircndC uta i-o i pe hartproporțiile de distanță față de orizon ă ţ ă ţ ă Dup ce a i g sit-o cauta i pe hart stele din apropierea

stelei identificate Dupa ce a i ales aceste stele cauta i-le i pe cer Astfel din stea n stea pute iţ ţ ş icirc ţ icirc ăţ ţ ţ formate denv a toate constela iile vizibile la un moment dat Constela iile sunt stelele unite cu liniipe harta noastra

t ţă ă icirc ţ ă ţHarta este realizata pentru lati udinea medie a rii noastre Dac ncerca i s observa i de la latitudininordice stelele din sudul h r ii vor cobor sub orizont iar cele din nordul h rtii vor fi situate mai sus pe cer Peă ţ icirc ăhart stelele str lucitoare sunt cele reprezentate prin disc mareă ă

CUM SE FOLOSEŞTE HARTA

Stelestrălucitoare

Stelemai pu inț

strălucitoare

Magnitudini stelare

-1 0 1 2 3 4

roiuri globulare

nebuloase planetare

stele duble

galaxii

roiuri deschise

nebuloase

stele

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1919

ISSN 1584 - 6563

Astroclubul

Bucureşti

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1219

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983091V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

M983137983154983139983157 A983150983140983154983141983145Data 01072015C983137983150983151983150 EOS 983089983089983088983088D expunere 110 sec F63 ISO 800Loc de observație Oradea

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1319

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983091V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

A983150983140983154983141983145 N983145983139983137Data 01072015 ora 1017PMCamera Nikon D7000 telescop Shywatcher Maksutov Cassegrain 127mm expunere 3 sec apertura 118 ISO 983096983088983088Locul de observație Comana jud Giurgiu

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1419

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983092V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

O983139983156983137983158983145983137983150 C983137983152983137983143983141983137Data 01072015Camera Nikon D3200 cu un obiectiv 18-55 mm expunerea 6 sec ISO 100

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1519

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983093V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

R983151983148983142 W983145983150983147983148983141983154Data 01072015 ora 2200Camera Canon 1100D Newtonian de 1200200 montat pe un EQ-6 ISO 200Locul de observație Mediaș Sibiu

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1619

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983094V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

M983145983144983137983145 D983137983155983139983137983148983157Data 01072015Camera Canon EOS 1100D SkyWatcher 150mm ISO 800Locul de observație București

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1719

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983095

Seara se văd Jupiter Venus și Saturn La miezul nopții mai

putem vedea pe Saturn iar după miezul nopții răsar și

Uranus și Neptun

Apropierea dintre și cu maximul pe 30Venus Jupiter

iunie continuă și icircn iulie Icircnsă spre deosebire de lun a anterioară

vom vedea cum cele două planete se icircndepărtează una de alta și

se apropie aparent de Soare De fapt ne dăm foarte uș or seama

că planeta noastră icircn mișcare ei de revoluție face ca celelalte

obiecte să icircși modifice poziția pe cer

Pe 1 iulie icircncă se află la mai puțin de un grad una de alta și

vor mai fi vizibile icircn același cacircmp vizual al unui binoclu pacircnă pe

11 iulie (cacircmpul vizual al unui binoclu 7x50 are un cacircmp vizual de

5deg)

Putem spune că pentru Jupiter perioada de obsevații s-a

icircncheiat planeta fiind din ce icircn ce mai apropiată aparent de

Soare pacircnă cacircnd se va afla icircn preajma acestuia

Dacă veți observa icircnspre vest la ora 22 veți vedea cum

cele două planete se află icircncă sus față de orizont pacircnă la mijlocul

lunii Pentru că Jupiter se apropie aparent de Soare planeta se vaafla la acea ora din ce icircn ce mai jos față de orizont și va fi din ce icircn

ce mai greu de văzut Pe 1 iulie planeta apune la două ore după

Soare pe 15 iulie la 15 ore iar la sfacircrșitul lunii la numai o oră

Icircn august Jupiter se va afla icircn dreptul Soarelui pe cer și va

reapărea pe cerul de dimineața icircn septembrie

Putem spune că și pentru Venus luna iulie icircnseamnă

sfacircrșitul vizibilității pe cerul de seară pentru că și această planetă

se apropie aparent de astrul zilei Pe 1 iulie Venus apune la două

ore după Soare iar la sfacircrșitul lunii la numai 20 de minute după

acesta semn că planeta nu se va mai putea vedea icircn perioada

respectivă

Spre deosebire de Jupiter care ne va prezenta discul său

relativ neschimbat ca mărime Venus va suferi schimbări de fazăși diametru La icircnceputul lunii vom vedea discul iluminat icircn

proporție de 34 iar la sfacircrșitul ei doar 8 Diametru aparent va

crește de la 32 la 54 aproape dublacircndu-se Putem spune că

Venus este din punct de vedere planetologic cea mai uracirctă

planetă dar pe pe Terra se vede grozav

Venus va reapărea pe cerul de dimineață la sfacircrșitul lui

august avacircndu-l companion pe Marte

Icircn mai avem pe cer pe vizibil nu foarte sus față deSaturn

orizont icircnspre sud icircn jurul orei 22 Planeta apune la 2 dimineața

așa că avem cacircteva ore icircn care putem vedea prin telescop inelele

și cei 4-5 sateliți ai planetei

Spre deosebire de stelele de aceeași strălucire planeta nu

pacirclpacircie așa că astrul relativ strălucitor vizibil icircnspre sud la ora 22

este sigur planeta Pentru verificare priviți icircn stacircnga jos față de

planetă unde se află steaua Antares un astru de strălucire nu cu

mult mai mică dar care pacirclpacircie

Dacă nici așa nu vă descurcați vă salvează Luna care icircl va

avea pe Saturn icircn stacircnga icircn seara de 2 5 iulie și icircn dreapta icircn seara

următoare

răsare icircn jurul orei 23 și se află cel mai sus pe cer laNeptun

răsăritul Soarelui

Se află la 435 miliarde de km și se va apropia icircn luna

septembrie la 433 de miliarde o depărtare totuși mare

Planeta se află icircn constelația Aquarius icircntre stelele λ și σprima fiind mai strălucitoare și destul de ușor de identificat pe

cer De fapt dacă icircndreptați un binoclul icircnspre această stea la

dreapta ei se va vedea Neptun Folosiți harta de mai jos pentru

observații Icircn noaptea de 5 spre 6 iulie Luna se va afla icircn preajma

planetei

O altă planetă aflată la numai o constelație depărtare este

Neptun care răsare cu o oră după Acesta se află icircn preajma stele

ζ din Pisces o stea greu de văzut din orașe din cauza strălucirii

mici Prin telescop puteți identifica planeta dacă icircl icircndreptați

icircnspre stea și folosiți o hartă stelară a zonei Icircn noaptea de 8 spre

9 iulie Luna se va afla icircn preajma lui Uranus

Observații făcute pe parcursul a cacirctorva luni vă vor arăta

cum cele două planete se mișcă printre stele apropiindu-se de

stea și trecacircnd pe deasupra ei Amacircndouă se pot vedea prininstrumente astronomice mici

se pot vedea cu greu pe cerul deMercur și Marte

dimineață răsărind icircnaintea Soarelui cu numai 45 de minute

Marte răsare din ce icircn ce mai devreme dar Mercur se va pierde icircn

razele Soarelui la sfacircrșitul lunii

FENOMENE ASTRONOMICEPLANETE

CALENDAR ASTRONOMIC

2 Lună Plină la ora 520 Luna se va afla icircn constelația Sagittarius destul de jos față

de orizont

4 Planeta noastră se va afla la afeliu cea mai mare depărtare de Soare la

152103776 km depărtare

5 Luna la cea mai mică depărtare de Terra la 367060 km

6 După miezul nopții veți putea vedea Luna icircn aceeași zonă icircn care se află și

planeta Neptun Neptun icircnsă nu se vede cu ochiul liber

8 Ultimul Pătrar la ora 2324 Luna se află icircn constelația Pisces și răsare după miezul

nopții

9 După ora 1 dimineața veți putea vedea Luna icircn aceeași zonă icircn care se află și

planeta Uranus Uranu nu se vede cu ochiul liber dar poate fi găsit prin binoclus

11 Marte se află la cea mai mare depărtare de Terra la 3875 milioane de km de

planeta noastră

12 Chiar icircnainte de răsăritul Soarelui puteți vedea secera subțire a Lunii și

Pleiadele deasupra Totul icircnspre locul de răsărit al Soarelui

16 Lună Nouă la ora 42418 Luna icircncepe să se vadă pe cerul de seară ca o seceră foarte subțire Chiar

deasupra ei se află planeta Venus un astru foarte strălucitor

19 Icircn dreapta secerii Lunii se află planeta Venus Se pot vedea după apusul

Soarelui icircnspre vest

21 Luna se află la cea mai mare depărtare de Terra la 404871 km

23 Mercur se află la conjuncție superioară cu Soarele (adică icircn partea opusă

Soarelui văzută de pe Pămacircnt)

23 Chiar sub Lună icircn această seară se află steaua Spica din constelația Virgo

24 Primul Pătrar la ora 704

25 Icircn această seară icircn stacircnga Lunii se află planeta Saturn

26 Icircn această seară planeta Saturn se află icircn dreapta Lunii

27 Mercur se va afla la cea mai mare depărtare de Terra la 200 de milioane de km

29 Priviți Luna icircn această seară Chiar sub ea se află planeta pitică Pluto care

desigur că nu se poate vedea cu ochiul liber

31 Lună Plină la ora 1343 Este a doua Lună lină a lui iulieP

O A A V U - B SE RVATO RU L ST RO NO MIC M IRA L A SIL E R SE ANU W WW A ST RO UR SE ANU RO

I 5ULIE 201

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1819

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983096

HARTA CERULUI

seara țIulie este luna cacircnd icircnspre orizontul sudic se observă steaua Antares din constela ia Scorpius

Culoarea ro ie a stelei i-a inspirat pe astronomii antici să ii dea numele de bdquorivalul lui Ares (Marte)rdquo adicășbdquoAntaresrdquo Steaua nu se ridică mult deasupra orizontului dar se remarcă u or Scorpius are forma litereișbdquoSrdquo i se continuă icircnspre est cu Sagittarius i icircnspre vest cu Libraș ș se află Icircnspre sud-vest steaua din Virgo Deasupra lui Spica se afla dinSpica Arcturus

Bootes iar la vest de aceasta găsim o constela ie compusă din stele slabe ca strălucireț Coma

Berenices Acolo se află mii de galaxii situate la 60 de milioane de ani lumină depărtare deSoare Tot icircn Coma Berenices icircntalnim un roi stelar observabil prin binocluri Con inețaproximativ 20 de stele i se afl la sud de steaua gamma din constela ie i mai icircnspre vestș ă ț Ș icircntacirclnim constela a Leo a cărei bdquocoadărdquo rămacircne deasupra orizontului pacircnă la miezulșțnop iiț Icircnspre nord-vest se află cunoscută la noi după numele deUrsa Major

bdquoCarul Marerdquo Carul este compus din apte stele aflate toate sus pe cer icircn spa iul dintreș țorizont i zenit Icircnspre nord găsim bdquo rdquo i steaua Polară care indică nordulș șUrsa Mică

ceresc Icircntre cele două constela ii se află coada bdquoDragonuluirdquo (constel ia )ț aț Draco

Aceasta erpuie te printre stele ajungacircnd undeva deasupra stelei dinș ș Vega

constela ia Lyraț țVega se apropie apropie din ce icircn ce mai mult de zenit Este icircnso ităde stelele (la nord-est st nga-jos) i de (la sud-est dreapta-jos)Deneb Altairacirc ș Icircmpreună formează bdquotriunghiul de varărdquo

șDinspre est răsare i la scurt timp după miezul noptii Pegasus

Pisces

La ora pentru care este realizată harta pe cer se află trei planete Venusși icircnspre vest foarte aproape de orizont și una de alta și icircn sud icircnJupiter Saturn

constelația Libra

I 5ULIE 201

a

b

Rasalgheti

ab

CORONABOREALIS

HERCULES

a

d

bSERPENSCAPUT

a

b

d

h

z

OPHIUCUS

g

a

Steaua Polară

URSAMINOR

DRACO

Cor Caroli

d

p

b

a

e

Harta arată aspectul

cerului icircn luna

iunie ora 0000

iulie ora 2200

august ora 2000

O A A V U - B SE RVATO RUL ST RO NO MI C MI RA L A SI LE R SE AN U W WW A ST RO U RS EA NU R O

C LONSTELAŢII VIZIBILE PLANETE ȘI UNA

ţ ă ă ş ă ă ă Ţ ţIesi i afar cam cu o or inainte de ora afi at pe hart noastr ine i hartaridicat n fa a voastr av nd grij s o orienta i dup punctele cardinale de peă icirc ţ ă acirc ă ă ţ ăteren Vestul este (aproximativ) locul unde apune Soarele sudul este locul unde seaflă Soarele la mijlocul zilei

ă ţ ă iar c ă ţMarginea h r ii reprezint orizontul entrul h r ii este zenitul punctul dedeasupra capuluiDacă vreți să priviți icircnspre sud orientați harta cu sudul icircn acea direcție este foarteimportant să orientaţi harta după punctele cardinale ă ţ ă ţ ă și fiți ate ți la icircnălțimeaDup ce orienta i harta c uta i o stea mai str lucitoare pe cer nei desupra or izontului ( față de zenit) ș i la s te le le vecine ă ţ ş ă păstracircndC uta i-o i pe hartproporțiile de distanță față de orizon ă ţ ă ţ ă Dup ce a i g sit-o cauta i pe hart stele din apropierea

stelei identificate Dupa ce a i ales aceste stele cauta i-le i pe cer Astfel din stea n stea pute iţ ţ ş icirc ţ icirc ăţ ţ ţ formate denv a toate constela iile vizibile la un moment dat Constela iile sunt stelele unite cu liniipe harta noastra

t ţă ă icirc ţ ă ţHarta este realizata pentru lati udinea medie a rii noastre Dac ncerca i s observa i de la latitudininordice stelele din sudul h r ii vor cobor sub orizont iar cele din nordul h rtii vor fi situate mai sus pe cer Peă ţ icirc ăhart stelele str lucitoare sunt cele reprezentate prin disc mareă ă

CUM SE FOLOSEŞTE HARTA

Stelestrălucitoare

Stelemai pu inț

strălucitoare

Magnitudini stelare

-1 0 1 2 3 4

roiuri globulare

nebuloase planetare

stele duble

galaxii

roiuri deschise

nebuloase

stele

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1919

ISSN 1584 - 6563

Astroclubul

Bucureşti

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1319

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983091V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

A983150983140983154983141983145 N983145983139983137Data 01072015 ora 1017PMCamera Nikon D7000 telescop Shywatcher Maksutov Cassegrain 127mm expunere 3 sec apertura 118 ISO 983096983088983088Locul de observație Comana jud Giurgiu

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1419

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983092V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

O983139983156983137983158983145983137983150 C983137983152983137983143983141983137Data 01072015Camera Nikon D3200 cu un obiectiv 18-55 mm expunerea 6 sec ISO 100

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1519

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983093V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

R983151983148983142 W983145983150983147983148983141983154Data 01072015 ora 2200Camera Canon 1100D Newtonian de 1200200 montat pe un EQ-6 ISO 200Locul de observație Mediaș Sibiu

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1619

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983094V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

M983145983144983137983145 D983137983155983139983137983148983157Data 01072015Camera Canon EOS 1100D SkyWatcher 150mm ISO 800Locul de observație București

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1719

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983095

Seara se văd Jupiter Venus și Saturn La miezul nopții mai

putem vedea pe Saturn iar după miezul nopții răsar și

Uranus și Neptun

Apropierea dintre și cu maximul pe 30Venus Jupiter

iunie continuă și icircn iulie Icircnsă spre deosebire de lun a anterioară

vom vedea cum cele două planete se icircndepărtează una de alta și

se apropie aparent de Soare De fapt ne dăm foarte uș or seama

că planeta noastră icircn mișcare ei de revoluție face ca celelalte

obiecte să icircși modifice poziția pe cer

Pe 1 iulie icircncă se află la mai puțin de un grad una de alta și

vor mai fi vizibile icircn același cacircmp vizual al unui binoclu pacircnă pe

11 iulie (cacircmpul vizual al unui binoclu 7x50 are un cacircmp vizual de

5deg)

Putem spune că pentru Jupiter perioada de obsevații s-a

icircncheiat planeta fiind din ce icircn ce mai apropiată aparent de

Soare pacircnă cacircnd se va afla icircn preajma acestuia

Dacă veți observa icircnspre vest la ora 22 veți vedea cum

cele două planete se află icircncă sus față de orizont pacircnă la mijlocul

lunii Pentru că Jupiter se apropie aparent de Soare planeta se vaafla la acea ora din ce icircn ce mai jos față de orizont și va fi din ce icircn

ce mai greu de văzut Pe 1 iulie planeta apune la două ore după

Soare pe 15 iulie la 15 ore iar la sfacircrșitul lunii la numai o oră

Icircn august Jupiter se va afla icircn dreptul Soarelui pe cer și va

reapărea pe cerul de dimineața icircn septembrie

Putem spune că și pentru Venus luna iulie icircnseamnă

sfacircrșitul vizibilității pe cerul de seară pentru că și această planetă

se apropie aparent de astrul zilei Pe 1 iulie Venus apune la două

ore după Soare iar la sfacircrșitul lunii la numai 20 de minute după

acesta semn că planeta nu se va mai putea vedea icircn perioada

respectivă

Spre deosebire de Jupiter care ne va prezenta discul său

relativ neschimbat ca mărime Venus va suferi schimbări de fazăși diametru La icircnceputul lunii vom vedea discul iluminat icircn

proporție de 34 iar la sfacircrșitul ei doar 8 Diametru aparent va

crește de la 32 la 54 aproape dublacircndu-se Putem spune că

Venus este din punct de vedere planetologic cea mai uracirctă

planetă dar pe pe Terra se vede grozav

Venus va reapărea pe cerul de dimineață la sfacircrșitul lui

august avacircndu-l companion pe Marte

Icircn mai avem pe cer pe vizibil nu foarte sus față deSaturn

orizont icircnspre sud icircn jurul orei 22 Planeta apune la 2 dimineața

așa că avem cacircteva ore icircn care putem vedea prin telescop inelele

și cei 4-5 sateliți ai planetei

Spre deosebire de stelele de aceeași strălucire planeta nu

pacirclpacircie așa că astrul relativ strălucitor vizibil icircnspre sud la ora 22

este sigur planeta Pentru verificare priviți icircn stacircnga jos față de

planetă unde se află steaua Antares un astru de strălucire nu cu

mult mai mică dar care pacirclpacircie

Dacă nici așa nu vă descurcați vă salvează Luna care icircl va

avea pe Saturn icircn stacircnga icircn seara de 2 5 iulie și icircn dreapta icircn seara

următoare

răsare icircn jurul orei 23 și se află cel mai sus pe cer laNeptun

răsăritul Soarelui

Se află la 435 miliarde de km și se va apropia icircn luna

septembrie la 433 de miliarde o depărtare totuși mare

Planeta se află icircn constelația Aquarius icircntre stelele λ și σprima fiind mai strălucitoare și destul de ușor de identificat pe

cer De fapt dacă icircndreptați un binoclul icircnspre această stea la

dreapta ei se va vedea Neptun Folosiți harta de mai jos pentru

observații Icircn noaptea de 5 spre 6 iulie Luna se va afla icircn preajma

planetei

O altă planetă aflată la numai o constelație depărtare este

Neptun care răsare cu o oră după Acesta se află icircn preajma stele

ζ din Pisces o stea greu de văzut din orașe din cauza strălucirii

mici Prin telescop puteți identifica planeta dacă icircl icircndreptați

icircnspre stea și folosiți o hartă stelară a zonei Icircn noaptea de 8 spre

9 iulie Luna se va afla icircn preajma lui Uranus

Observații făcute pe parcursul a cacirctorva luni vă vor arăta

cum cele două planete se mișcă printre stele apropiindu-se de

stea și trecacircnd pe deasupra ei Amacircndouă se pot vedea prininstrumente astronomice mici

se pot vedea cu greu pe cerul deMercur și Marte

dimineață răsărind icircnaintea Soarelui cu numai 45 de minute

Marte răsare din ce icircn ce mai devreme dar Mercur se va pierde icircn

razele Soarelui la sfacircrșitul lunii

FENOMENE ASTRONOMICEPLANETE

CALENDAR ASTRONOMIC

2 Lună Plină la ora 520 Luna se va afla icircn constelația Sagittarius destul de jos față

de orizont

4 Planeta noastră se va afla la afeliu cea mai mare depărtare de Soare la

152103776 km depărtare

5 Luna la cea mai mică depărtare de Terra la 367060 km

6 După miezul nopții veți putea vedea Luna icircn aceeași zonă icircn care se află și

planeta Neptun Neptun icircnsă nu se vede cu ochiul liber

8 Ultimul Pătrar la ora 2324 Luna se află icircn constelația Pisces și răsare după miezul

nopții

9 După ora 1 dimineața veți putea vedea Luna icircn aceeași zonă icircn care se află și

planeta Uranus Uranu nu se vede cu ochiul liber dar poate fi găsit prin binoclus

11 Marte se află la cea mai mare depărtare de Terra la 3875 milioane de km de

planeta noastră

12 Chiar icircnainte de răsăritul Soarelui puteți vedea secera subțire a Lunii și

Pleiadele deasupra Totul icircnspre locul de răsărit al Soarelui

16 Lună Nouă la ora 42418 Luna icircncepe să se vadă pe cerul de seară ca o seceră foarte subțire Chiar

deasupra ei se află planeta Venus un astru foarte strălucitor

19 Icircn dreapta secerii Lunii se află planeta Venus Se pot vedea după apusul

Soarelui icircnspre vest

21 Luna se află la cea mai mare depărtare de Terra la 404871 km

23 Mercur se află la conjuncție superioară cu Soarele (adică icircn partea opusă

Soarelui văzută de pe Pămacircnt)

23 Chiar sub Lună icircn această seară se află steaua Spica din constelația Virgo

24 Primul Pătrar la ora 704

25 Icircn această seară icircn stacircnga Lunii se află planeta Saturn

26 Icircn această seară planeta Saturn se află icircn dreapta Lunii

27 Mercur se va afla la cea mai mare depărtare de Terra la 200 de milioane de km

29 Priviți Luna icircn această seară Chiar sub ea se află planeta pitică Pluto care

desigur că nu se poate vedea cu ochiul liber

31 Lună Plină la ora 1343 Este a doua Lună lină a lui iulieP

O A A V U - B SE RVATO RU L ST RO NO MIC M IRA L A SIL E R SE ANU W WW A ST RO UR SE ANU RO

I 5ULIE 201

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1819

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983096

HARTA CERULUI

seara țIulie este luna cacircnd icircnspre orizontul sudic se observă steaua Antares din constela ia Scorpius

Culoarea ro ie a stelei i-a inspirat pe astronomii antici să ii dea numele de bdquorivalul lui Ares (Marte)rdquo adicășbdquoAntaresrdquo Steaua nu se ridică mult deasupra orizontului dar se remarcă u or Scorpius are forma litereișbdquoSrdquo i se continuă icircnspre est cu Sagittarius i icircnspre vest cu Libraș ș se află Icircnspre sud-vest steaua din Virgo Deasupra lui Spica se afla dinSpica Arcturus

Bootes iar la vest de aceasta găsim o constela ie compusă din stele slabe ca strălucireț Coma

Berenices Acolo se află mii de galaxii situate la 60 de milioane de ani lumină depărtare deSoare Tot icircn Coma Berenices icircntalnim un roi stelar observabil prin binocluri Con inețaproximativ 20 de stele i se afl la sud de steaua gamma din constela ie i mai icircnspre vestș ă ț Ș icircntacirclnim constela a Leo a cărei bdquocoadărdquo rămacircne deasupra orizontului pacircnă la miezulșțnop iiț Icircnspre nord-vest se află cunoscută la noi după numele deUrsa Major

bdquoCarul Marerdquo Carul este compus din apte stele aflate toate sus pe cer icircn spa iul dintreș țorizont i zenit Icircnspre nord găsim bdquo rdquo i steaua Polară care indică nordulș șUrsa Mică

ceresc Icircntre cele două constela ii se află coada bdquoDragonuluirdquo (constel ia )ț aț Draco

Aceasta erpuie te printre stele ajungacircnd undeva deasupra stelei dinș ș Vega

constela ia Lyraț țVega se apropie apropie din ce icircn ce mai mult de zenit Este icircnso ităde stelele (la nord-est st nga-jos) i de (la sud-est dreapta-jos)Deneb Altairacirc ș Icircmpreună formează bdquotriunghiul de varărdquo

șDinspre est răsare i la scurt timp după miezul noptii Pegasus

Pisces

La ora pentru care este realizată harta pe cer se află trei planete Venusși icircnspre vest foarte aproape de orizont și una de alta și icircn sud icircnJupiter Saturn

constelația Libra

I 5ULIE 201

a

b

Rasalgheti

ab

CORONABOREALIS

HERCULES

a

d

bSERPENSCAPUT

a

b

d

h

z

OPHIUCUS

g

a

Steaua Polară

URSAMINOR

DRACO

Cor Caroli

d

p

b

a

e

Harta arată aspectul

cerului icircn luna

iunie ora 0000

iulie ora 2200

august ora 2000

O A A V U - B SE RVATO RUL ST RO NO MI C MI RA L A SI LE R SE AN U W WW A ST RO U RS EA NU R O

C LONSTELAŢII VIZIBILE PLANETE ȘI UNA

ţ ă ă ş ă ă ă Ţ ţIesi i afar cam cu o or inainte de ora afi at pe hart noastr ine i hartaridicat n fa a voastr av nd grij s o orienta i dup punctele cardinale de peă icirc ţ ă acirc ă ă ţ ăteren Vestul este (aproximativ) locul unde apune Soarele sudul este locul unde seaflă Soarele la mijlocul zilei

ă ţ ă iar c ă ţMarginea h r ii reprezint orizontul entrul h r ii este zenitul punctul dedeasupra capuluiDacă vreți să priviți icircnspre sud orientați harta cu sudul icircn acea direcție este foarteimportant să orientaţi harta după punctele cardinale ă ţ ă ţ ă și fiți ate ți la icircnălțimeaDup ce orienta i harta c uta i o stea mai str lucitoare pe cer nei desupra or izontului ( față de zenit) ș i la s te le le vecine ă ţ ş ă păstracircndC uta i-o i pe hartproporțiile de distanță față de orizon ă ţ ă ţ ă Dup ce a i g sit-o cauta i pe hart stele din apropierea

stelei identificate Dupa ce a i ales aceste stele cauta i-le i pe cer Astfel din stea n stea pute iţ ţ ş icirc ţ icirc ăţ ţ ţ formate denv a toate constela iile vizibile la un moment dat Constela iile sunt stelele unite cu liniipe harta noastra

t ţă ă icirc ţ ă ţHarta este realizata pentru lati udinea medie a rii noastre Dac ncerca i s observa i de la latitudininordice stelele din sudul h r ii vor cobor sub orizont iar cele din nordul h rtii vor fi situate mai sus pe cer Peă ţ icirc ăhart stelele str lucitoare sunt cele reprezentate prin disc mareă ă

CUM SE FOLOSEŞTE HARTA

Stelestrălucitoare

Stelemai pu inț

strălucitoare

Magnitudini stelare

-1 0 1 2 3 4

roiuri globulare

nebuloase planetare

stele duble

galaxii

roiuri deschise

nebuloase

stele

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1919

ISSN 1584 - 6563

Astroclubul

Bucureşti

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1419

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983092V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

O983139983156983137983158983145983137983150 C983137983152983137983143983141983137Data 01072015Camera Nikon D3200 cu un obiectiv 18-55 mm expunerea 6 sec ISO 100

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1519

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983093V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

R983151983148983142 W983145983150983147983148983141983154Data 01072015 ora 2200Camera Canon 1100D Newtonian de 1200200 montat pe un EQ-6 ISO 200Locul de observație Mediaș Sibiu

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1619

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983094V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

M983145983144983137983145 D983137983155983139983137983148983157Data 01072015Camera Canon EOS 1100D SkyWatcher 150mm ISO 800Locul de observație București

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1719

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983095

Seara se văd Jupiter Venus și Saturn La miezul nopții mai

putem vedea pe Saturn iar după miezul nopții răsar și

Uranus și Neptun

Apropierea dintre și cu maximul pe 30Venus Jupiter

iunie continuă și icircn iulie Icircnsă spre deosebire de lun a anterioară

vom vedea cum cele două planete se icircndepărtează una de alta și

se apropie aparent de Soare De fapt ne dăm foarte uș or seama

că planeta noastră icircn mișcare ei de revoluție face ca celelalte

obiecte să icircși modifice poziția pe cer

Pe 1 iulie icircncă se află la mai puțin de un grad una de alta și

vor mai fi vizibile icircn același cacircmp vizual al unui binoclu pacircnă pe

11 iulie (cacircmpul vizual al unui binoclu 7x50 are un cacircmp vizual de

5deg)

Putem spune că pentru Jupiter perioada de obsevații s-a

icircncheiat planeta fiind din ce icircn ce mai apropiată aparent de

Soare pacircnă cacircnd se va afla icircn preajma acestuia

Dacă veți observa icircnspre vest la ora 22 veți vedea cum

cele două planete se află icircncă sus față de orizont pacircnă la mijlocul

lunii Pentru că Jupiter se apropie aparent de Soare planeta se vaafla la acea ora din ce icircn ce mai jos față de orizont și va fi din ce icircn

ce mai greu de văzut Pe 1 iulie planeta apune la două ore după

Soare pe 15 iulie la 15 ore iar la sfacircrșitul lunii la numai o oră

Icircn august Jupiter se va afla icircn dreptul Soarelui pe cer și va

reapărea pe cerul de dimineața icircn septembrie

Putem spune că și pentru Venus luna iulie icircnseamnă

sfacircrșitul vizibilității pe cerul de seară pentru că și această planetă

se apropie aparent de astrul zilei Pe 1 iulie Venus apune la două

ore după Soare iar la sfacircrșitul lunii la numai 20 de minute după

acesta semn că planeta nu se va mai putea vedea icircn perioada

respectivă

Spre deosebire de Jupiter care ne va prezenta discul său

relativ neschimbat ca mărime Venus va suferi schimbări de fazăși diametru La icircnceputul lunii vom vedea discul iluminat icircn

proporție de 34 iar la sfacircrșitul ei doar 8 Diametru aparent va

crește de la 32 la 54 aproape dublacircndu-se Putem spune că

Venus este din punct de vedere planetologic cea mai uracirctă

planetă dar pe pe Terra se vede grozav

Venus va reapărea pe cerul de dimineață la sfacircrșitul lui

august avacircndu-l companion pe Marte

Icircn mai avem pe cer pe vizibil nu foarte sus față deSaturn

orizont icircnspre sud icircn jurul orei 22 Planeta apune la 2 dimineața

așa că avem cacircteva ore icircn care putem vedea prin telescop inelele

și cei 4-5 sateliți ai planetei

Spre deosebire de stelele de aceeași strălucire planeta nu

pacirclpacircie așa că astrul relativ strălucitor vizibil icircnspre sud la ora 22

este sigur planeta Pentru verificare priviți icircn stacircnga jos față de

planetă unde se află steaua Antares un astru de strălucire nu cu

mult mai mică dar care pacirclpacircie

Dacă nici așa nu vă descurcați vă salvează Luna care icircl va

avea pe Saturn icircn stacircnga icircn seara de 2 5 iulie și icircn dreapta icircn seara

următoare

răsare icircn jurul orei 23 și se află cel mai sus pe cer laNeptun

răsăritul Soarelui

Se află la 435 miliarde de km și se va apropia icircn luna

septembrie la 433 de miliarde o depărtare totuși mare

Planeta se află icircn constelația Aquarius icircntre stelele λ și σprima fiind mai strălucitoare și destul de ușor de identificat pe

cer De fapt dacă icircndreptați un binoclul icircnspre această stea la

dreapta ei se va vedea Neptun Folosiți harta de mai jos pentru

observații Icircn noaptea de 5 spre 6 iulie Luna se va afla icircn preajma

planetei

O altă planetă aflată la numai o constelație depărtare este

Neptun care răsare cu o oră după Acesta se află icircn preajma stele

ζ din Pisces o stea greu de văzut din orașe din cauza strălucirii

mici Prin telescop puteți identifica planeta dacă icircl icircndreptați

icircnspre stea și folosiți o hartă stelară a zonei Icircn noaptea de 8 spre

9 iulie Luna se va afla icircn preajma lui Uranus

Observații făcute pe parcursul a cacirctorva luni vă vor arăta

cum cele două planete se mișcă printre stele apropiindu-se de

stea și trecacircnd pe deasupra ei Amacircndouă se pot vedea prininstrumente astronomice mici

se pot vedea cu greu pe cerul deMercur și Marte

dimineață răsărind icircnaintea Soarelui cu numai 45 de minute

Marte răsare din ce icircn ce mai devreme dar Mercur se va pierde icircn

razele Soarelui la sfacircrșitul lunii

FENOMENE ASTRONOMICEPLANETE

CALENDAR ASTRONOMIC

2 Lună Plină la ora 520 Luna se va afla icircn constelația Sagittarius destul de jos față

de orizont

4 Planeta noastră se va afla la afeliu cea mai mare depărtare de Soare la

152103776 km depărtare

5 Luna la cea mai mică depărtare de Terra la 367060 km

6 După miezul nopții veți putea vedea Luna icircn aceeași zonă icircn care se află și

planeta Neptun Neptun icircnsă nu se vede cu ochiul liber

8 Ultimul Pătrar la ora 2324 Luna se află icircn constelația Pisces și răsare după miezul

nopții

9 După ora 1 dimineața veți putea vedea Luna icircn aceeași zonă icircn care se află și

planeta Uranus Uranu nu se vede cu ochiul liber dar poate fi găsit prin binoclus

11 Marte se află la cea mai mare depărtare de Terra la 3875 milioane de km de

planeta noastră

12 Chiar icircnainte de răsăritul Soarelui puteți vedea secera subțire a Lunii și

Pleiadele deasupra Totul icircnspre locul de răsărit al Soarelui

16 Lună Nouă la ora 42418 Luna icircncepe să se vadă pe cerul de seară ca o seceră foarte subțire Chiar

deasupra ei se află planeta Venus un astru foarte strălucitor

19 Icircn dreapta secerii Lunii se află planeta Venus Se pot vedea după apusul

Soarelui icircnspre vest

21 Luna se află la cea mai mare depărtare de Terra la 404871 km

23 Mercur se află la conjuncție superioară cu Soarele (adică icircn partea opusă

Soarelui văzută de pe Pămacircnt)

23 Chiar sub Lună icircn această seară se află steaua Spica din constelația Virgo

24 Primul Pătrar la ora 704

25 Icircn această seară icircn stacircnga Lunii se află planeta Saturn

26 Icircn această seară planeta Saturn se află icircn dreapta Lunii

27 Mercur se va afla la cea mai mare depărtare de Terra la 200 de milioane de km

29 Priviți Luna icircn această seară Chiar sub ea se află planeta pitică Pluto care

desigur că nu se poate vedea cu ochiul liber

31 Lună Plină la ora 1343 Este a doua Lună lină a lui iulieP

O A A V U - B SE RVATO RU L ST RO NO MIC M IRA L A SIL E R SE ANU W WW A ST RO UR SE ANU RO

I 5ULIE 201

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1819

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983096

HARTA CERULUI

seara țIulie este luna cacircnd icircnspre orizontul sudic se observă steaua Antares din constela ia Scorpius

Culoarea ro ie a stelei i-a inspirat pe astronomii antici să ii dea numele de bdquorivalul lui Ares (Marte)rdquo adicășbdquoAntaresrdquo Steaua nu se ridică mult deasupra orizontului dar se remarcă u or Scorpius are forma litereișbdquoSrdquo i se continuă icircnspre est cu Sagittarius i icircnspre vest cu Libraș ș se află Icircnspre sud-vest steaua din Virgo Deasupra lui Spica se afla dinSpica Arcturus

Bootes iar la vest de aceasta găsim o constela ie compusă din stele slabe ca strălucireț Coma

Berenices Acolo se află mii de galaxii situate la 60 de milioane de ani lumină depărtare deSoare Tot icircn Coma Berenices icircntalnim un roi stelar observabil prin binocluri Con inețaproximativ 20 de stele i se afl la sud de steaua gamma din constela ie i mai icircnspre vestș ă ț Ș icircntacirclnim constela a Leo a cărei bdquocoadărdquo rămacircne deasupra orizontului pacircnă la miezulșțnop iiț Icircnspre nord-vest se află cunoscută la noi după numele deUrsa Major

bdquoCarul Marerdquo Carul este compus din apte stele aflate toate sus pe cer icircn spa iul dintreș țorizont i zenit Icircnspre nord găsim bdquo rdquo i steaua Polară care indică nordulș șUrsa Mică

ceresc Icircntre cele două constela ii se află coada bdquoDragonuluirdquo (constel ia )ț aț Draco

Aceasta erpuie te printre stele ajungacircnd undeva deasupra stelei dinș ș Vega

constela ia Lyraț țVega se apropie apropie din ce icircn ce mai mult de zenit Este icircnso ităde stelele (la nord-est st nga-jos) i de (la sud-est dreapta-jos)Deneb Altairacirc ș Icircmpreună formează bdquotriunghiul de varărdquo

șDinspre est răsare i la scurt timp după miezul noptii Pegasus

Pisces

La ora pentru care este realizată harta pe cer se află trei planete Venusși icircnspre vest foarte aproape de orizont și una de alta și icircn sud icircnJupiter Saturn

constelația Libra

I 5ULIE 201

a

b

Rasalgheti

ab

CORONABOREALIS

HERCULES

a

d

bSERPENSCAPUT

a

b

d

h

z

OPHIUCUS

g

a

Steaua Polară

URSAMINOR

DRACO

Cor Caroli

d

p

b

a

e

Harta arată aspectul

cerului icircn luna

iunie ora 0000

iulie ora 2200

august ora 2000

O A A V U - B SE RVATO RUL ST RO NO MI C MI RA L A SI LE R SE AN U W WW A ST RO U RS EA NU R O

C LONSTELAŢII VIZIBILE PLANETE ȘI UNA

ţ ă ă ş ă ă ă Ţ ţIesi i afar cam cu o or inainte de ora afi at pe hart noastr ine i hartaridicat n fa a voastr av nd grij s o orienta i dup punctele cardinale de peă icirc ţ ă acirc ă ă ţ ăteren Vestul este (aproximativ) locul unde apune Soarele sudul este locul unde seaflă Soarele la mijlocul zilei

ă ţ ă iar c ă ţMarginea h r ii reprezint orizontul entrul h r ii este zenitul punctul dedeasupra capuluiDacă vreți să priviți icircnspre sud orientați harta cu sudul icircn acea direcție este foarteimportant să orientaţi harta după punctele cardinale ă ţ ă ţ ă și fiți ate ți la icircnălțimeaDup ce orienta i harta c uta i o stea mai str lucitoare pe cer nei desupra or izontului ( față de zenit) ș i la s te le le vecine ă ţ ş ă păstracircndC uta i-o i pe hartproporțiile de distanță față de orizon ă ţ ă ţ ă Dup ce a i g sit-o cauta i pe hart stele din apropierea

stelei identificate Dupa ce a i ales aceste stele cauta i-le i pe cer Astfel din stea n stea pute iţ ţ ş icirc ţ icirc ăţ ţ ţ formate denv a toate constela iile vizibile la un moment dat Constela iile sunt stelele unite cu liniipe harta noastra

t ţă ă icirc ţ ă ţHarta este realizata pentru lati udinea medie a rii noastre Dac ncerca i s observa i de la latitudininordice stelele din sudul h r ii vor cobor sub orizont iar cele din nordul h rtii vor fi situate mai sus pe cer Peă ţ icirc ăhart stelele str lucitoare sunt cele reprezentate prin disc mareă ă

CUM SE FOLOSEŞTE HARTA

Stelestrălucitoare

Stelemai pu inț

strălucitoare

Magnitudini stelare

-1 0 1 2 3 4

roiuri globulare

nebuloase planetare

stele duble

galaxii

roiuri deschise

nebuloase

stele

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1919

ISSN 1584 - 6563

Astroclubul

Bucureşti

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1519

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983093V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

R983151983148983142 W983145983150983147983148983141983154Data 01072015 ora 2200Camera Canon 1100D Newtonian de 1200200 montat pe un EQ-6 ISO 200Locul de observație Mediaș Sibiu

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1619

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983094V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

M983145983144983137983145 D983137983155983139983137983148983157Data 01072015Camera Canon EOS 1100D SkyWatcher 150mm ISO 800Locul de observație București

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1719

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983095

Seara se văd Jupiter Venus și Saturn La miezul nopții mai

putem vedea pe Saturn iar după miezul nopții răsar și

Uranus și Neptun

Apropierea dintre și cu maximul pe 30Venus Jupiter

iunie continuă și icircn iulie Icircnsă spre deosebire de lun a anterioară

vom vedea cum cele două planete se icircndepărtează una de alta și

se apropie aparent de Soare De fapt ne dăm foarte uș or seama

că planeta noastră icircn mișcare ei de revoluție face ca celelalte

obiecte să icircși modifice poziția pe cer

Pe 1 iulie icircncă se află la mai puțin de un grad una de alta și

vor mai fi vizibile icircn același cacircmp vizual al unui binoclu pacircnă pe

11 iulie (cacircmpul vizual al unui binoclu 7x50 are un cacircmp vizual de

5deg)

Putem spune că pentru Jupiter perioada de obsevații s-a

icircncheiat planeta fiind din ce icircn ce mai apropiată aparent de

Soare pacircnă cacircnd se va afla icircn preajma acestuia

Dacă veți observa icircnspre vest la ora 22 veți vedea cum

cele două planete se află icircncă sus față de orizont pacircnă la mijlocul

lunii Pentru că Jupiter se apropie aparent de Soare planeta se vaafla la acea ora din ce icircn ce mai jos față de orizont și va fi din ce icircn

ce mai greu de văzut Pe 1 iulie planeta apune la două ore după

Soare pe 15 iulie la 15 ore iar la sfacircrșitul lunii la numai o oră

Icircn august Jupiter se va afla icircn dreptul Soarelui pe cer și va

reapărea pe cerul de dimineața icircn septembrie

Putem spune că și pentru Venus luna iulie icircnseamnă

sfacircrșitul vizibilității pe cerul de seară pentru că și această planetă

se apropie aparent de astrul zilei Pe 1 iulie Venus apune la două

ore după Soare iar la sfacircrșitul lunii la numai 20 de minute după

acesta semn că planeta nu se va mai putea vedea icircn perioada

respectivă

Spre deosebire de Jupiter care ne va prezenta discul său

relativ neschimbat ca mărime Venus va suferi schimbări de fazăși diametru La icircnceputul lunii vom vedea discul iluminat icircn

proporție de 34 iar la sfacircrșitul ei doar 8 Diametru aparent va

crește de la 32 la 54 aproape dublacircndu-se Putem spune că

Venus este din punct de vedere planetologic cea mai uracirctă

planetă dar pe pe Terra se vede grozav

Venus va reapărea pe cerul de dimineață la sfacircrșitul lui

august avacircndu-l companion pe Marte

Icircn mai avem pe cer pe vizibil nu foarte sus față deSaturn

orizont icircnspre sud icircn jurul orei 22 Planeta apune la 2 dimineața

așa că avem cacircteva ore icircn care putem vedea prin telescop inelele

și cei 4-5 sateliți ai planetei

Spre deosebire de stelele de aceeași strălucire planeta nu

pacirclpacircie așa că astrul relativ strălucitor vizibil icircnspre sud la ora 22

este sigur planeta Pentru verificare priviți icircn stacircnga jos față de

planetă unde se află steaua Antares un astru de strălucire nu cu

mult mai mică dar care pacirclpacircie

Dacă nici așa nu vă descurcați vă salvează Luna care icircl va

avea pe Saturn icircn stacircnga icircn seara de 2 5 iulie și icircn dreapta icircn seara

următoare

răsare icircn jurul orei 23 și se află cel mai sus pe cer laNeptun

răsăritul Soarelui

Se află la 435 miliarde de km și se va apropia icircn luna

septembrie la 433 de miliarde o depărtare totuși mare

Planeta se află icircn constelația Aquarius icircntre stelele λ și σprima fiind mai strălucitoare și destul de ușor de identificat pe

cer De fapt dacă icircndreptați un binoclul icircnspre această stea la

dreapta ei se va vedea Neptun Folosiți harta de mai jos pentru

observații Icircn noaptea de 5 spre 6 iulie Luna se va afla icircn preajma

planetei

O altă planetă aflată la numai o constelație depărtare este

Neptun care răsare cu o oră după Acesta se află icircn preajma stele

ζ din Pisces o stea greu de văzut din orașe din cauza strălucirii

mici Prin telescop puteți identifica planeta dacă icircl icircndreptați

icircnspre stea și folosiți o hartă stelară a zonei Icircn noaptea de 8 spre

9 iulie Luna se va afla icircn preajma lui Uranus

Observații făcute pe parcursul a cacirctorva luni vă vor arăta

cum cele două planete se mișcă printre stele apropiindu-se de

stea și trecacircnd pe deasupra ei Amacircndouă se pot vedea prininstrumente astronomice mici

se pot vedea cu greu pe cerul deMercur și Marte

dimineață răsărind icircnaintea Soarelui cu numai 45 de minute

Marte răsare din ce icircn ce mai devreme dar Mercur se va pierde icircn

razele Soarelui la sfacircrșitul lunii

FENOMENE ASTRONOMICEPLANETE

CALENDAR ASTRONOMIC

2 Lună Plină la ora 520 Luna se va afla icircn constelația Sagittarius destul de jos față

de orizont

4 Planeta noastră se va afla la afeliu cea mai mare depărtare de Soare la

152103776 km depărtare

5 Luna la cea mai mică depărtare de Terra la 367060 km

6 După miezul nopții veți putea vedea Luna icircn aceeași zonă icircn care se află și

planeta Neptun Neptun icircnsă nu se vede cu ochiul liber

8 Ultimul Pătrar la ora 2324 Luna se află icircn constelația Pisces și răsare după miezul

nopții

9 După ora 1 dimineața veți putea vedea Luna icircn aceeași zonă icircn care se află și

planeta Uranus Uranu nu se vede cu ochiul liber dar poate fi găsit prin binoclus

11 Marte se află la cea mai mare depărtare de Terra la 3875 milioane de km de

planeta noastră

12 Chiar icircnainte de răsăritul Soarelui puteți vedea secera subțire a Lunii și

Pleiadele deasupra Totul icircnspre locul de răsărit al Soarelui

16 Lună Nouă la ora 42418 Luna icircncepe să se vadă pe cerul de seară ca o seceră foarte subțire Chiar

deasupra ei se află planeta Venus un astru foarte strălucitor

19 Icircn dreapta secerii Lunii se află planeta Venus Se pot vedea după apusul

Soarelui icircnspre vest

21 Luna se află la cea mai mare depărtare de Terra la 404871 km

23 Mercur se află la conjuncție superioară cu Soarele (adică icircn partea opusă

Soarelui văzută de pe Pămacircnt)

23 Chiar sub Lună icircn această seară se află steaua Spica din constelația Virgo

24 Primul Pătrar la ora 704

25 Icircn această seară icircn stacircnga Lunii se află planeta Saturn

26 Icircn această seară planeta Saturn se află icircn dreapta Lunii

27 Mercur se va afla la cea mai mare depărtare de Terra la 200 de milioane de km

29 Priviți Luna icircn această seară Chiar sub ea se află planeta pitică Pluto care

desigur că nu se poate vedea cu ochiul liber

31 Lună Plină la ora 1343 Este a doua Lună lină a lui iulieP

O A A V U - B SE RVATO RU L ST RO NO MIC M IRA L A SIL E R SE ANU W WW A ST RO UR SE ANU RO

I 5ULIE 201

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1819

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983096

HARTA CERULUI

seara țIulie este luna cacircnd icircnspre orizontul sudic se observă steaua Antares din constela ia Scorpius

Culoarea ro ie a stelei i-a inspirat pe astronomii antici să ii dea numele de bdquorivalul lui Ares (Marte)rdquo adicășbdquoAntaresrdquo Steaua nu se ridică mult deasupra orizontului dar se remarcă u or Scorpius are forma litereișbdquoSrdquo i se continuă icircnspre est cu Sagittarius i icircnspre vest cu Libraș ș se află Icircnspre sud-vest steaua din Virgo Deasupra lui Spica se afla dinSpica Arcturus

Bootes iar la vest de aceasta găsim o constela ie compusă din stele slabe ca strălucireț Coma

Berenices Acolo se află mii de galaxii situate la 60 de milioane de ani lumină depărtare deSoare Tot icircn Coma Berenices icircntalnim un roi stelar observabil prin binocluri Con inețaproximativ 20 de stele i se afl la sud de steaua gamma din constela ie i mai icircnspre vestș ă ț Ș icircntacirclnim constela a Leo a cărei bdquocoadărdquo rămacircne deasupra orizontului pacircnă la miezulșțnop iiț Icircnspre nord-vest se află cunoscută la noi după numele deUrsa Major

bdquoCarul Marerdquo Carul este compus din apte stele aflate toate sus pe cer icircn spa iul dintreș țorizont i zenit Icircnspre nord găsim bdquo rdquo i steaua Polară care indică nordulș șUrsa Mică

ceresc Icircntre cele două constela ii se află coada bdquoDragonuluirdquo (constel ia )ț aț Draco

Aceasta erpuie te printre stele ajungacircnd undeva deasupra stelei dinș ș Vega

constela ia Lyraț țVega se apropie apropie din ce icircn ce mai mult de zenit Este icircnso ităde stelele (la nord-est st nga-jos) i de (la sud-est dreapta-jos)Deneb Altairacirc ș Icircmpreună formează bdquotriunghiul de varărdquo

șDinspre est răsare i la scurt timp după miezul noptii Pegasus

Pisces

La ora pentru care este realizată harta pe cer se află trei planete Venusși icircnspre vest foarte aproape de orizont și una de alta și icircn sud icircnJupiter Saturn

constelația Libra

I 5ULIE 201

a

b

Rasalgheti

ab

CORONABOREALIS

HERCULES

a

d

bSERPENSCAPUT

a

b

d

h

z

OPHIUCUS

g

a

Steaua Polară

URSAMINOR

DRACO

Cor Caroli

d

p

b

a

e

Harta arată aspectul

cerului icircn luna

iunie ora 0000

iulie ora 2200

august ora 2000

O A A V U - B SE RVATO RUL ST RO NO MI C MI RA L A SI LE R SE AN U W WW A ST RO U RS EA NU R O

C LONSTELAŢII VIZIBILE PLANETE ȘI UNA

ţ ă ă ş ă ă ă Ţ ţIesi i afar cam cu o or inainte de ora afi at pe hart noastr ine i hartaridicat n fa a voastr av nd grij s o orienta i dup punctele cardinale de peă icirc ţ ă acirc ă ă ţ ăteren Vestul este (aproximativ) locul unde apune Soarele sudul este locul unde seaflă Soarele la mijlocul zilei

ă ţ ă iar c ă ţMarginea h r ii reprezint orizontul entrul h r ii este zenitul punctul dedeasupra capuluiDacă vreți să priviți icircnspre sud orientați harta cu sudul icircn acea direcție este foarteimportant să orientaţi harta după punctele cardinale ă ţ ă ţ ă și fiți ate ți la icircnălțimeaDup ce orienta i harta c uta i o stea mai str lucitoare pe cer nei desupra or izontului ( față de zenit) ș i la s te le le vecine ă ţ ş ă păstracircndC uta i-o i pe hartproporțiile de distanță față de orizon ă ţ ă ţ ă Dup ce a i g sit-o cauta i pe hart stele din apropierea

stelei identificate Dupa ce a i ales aceste stele cauta i-le i pe cer Astfel din stea n stea pute iţ ţ ş icirc ţ icirc ăţ ţ ţ formate denv a toate constela iile vizibile la un moment dat Constela iile sunt stelele unite cu liniipe harta noastra

t ţă ă icirc ţ ă ţHarta este realizata pentru lati udinea medie a rii noastre Dac ncerca i s observa i de la latitudininordice stelele din sudul h r ii vor cobor sub orizont iar cele din nordul h rtii vor fi situate mai sus pe cer Peă ţ icirc ăhart stelele str lucitoare sunt cele reprezentate prin disc mareă ă

CUM SE FOLOSEŞTE HARTA

Stelestrălucitoare

Stelemai pu inț

strălucitoare

Magnitudini stelare

-1 0 1 2 3 4

roiuri globulare

nebuloase planetare

stele duble

galaxii

roiuri deschise

nebuloase

stele

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1919

ISSN 1584 - 6563

Astroclubul

Bucureşti

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1619

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983094V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

M983145983144983137983145 D983137983155983139983137983148983157Data 01072015Camera Canon EOS 1100D SkyWatcher 150mm ISO 800Locul de observație București

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1719

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983095

Seara se văd Jupiter Venus și Saturn La miezul nopții mai

putem vedea pe Saturn iar după miezul nopții răsar și

Uranus și Neptun

Apropierea dintre și cu maximul pe 30Venus Jupiter

iunie continuă și icircn iulie Icircnsă spre deosebire de lun a anterioară

vom vedea cum cele două planete se icircndepărtează una de alta și

se apropie aparent de Soare De fapt ne dăm foarte uș or seama

că planeta noastră icircn mișcare ei de revoluție face ca celelalte

obiecte să icircși modifice poziția pe cer

Pe 1 iulie icircncă se află la mai puțin de un grad una de alta și

vor mai fi vizibile icircn același cacircmp vizual al unui binoclu pacircnă pe

11 iulie (cacircmpul vizual al unui binoclu 7x50 are un cacircmp vizual de

5deg)

Putem spune că pentru Jupiter perioada de obsevații s-a

icircncheiat planeta fiind din ce icircn ce mai apropiată aparent de

Soare pacircnă cacircnd se va afla icircn preajma acestuia

Dacă veți observa icircnspre vest la ora 22 veți vedea cum

cele două planete se află icircncă sus față de orizont pacircnă la mijlocul

lunii Pentru că Jupiter se apropie aparent de Soare planeta se vaafla la acea ora din ce icircn ce mai jos față de orizont și va fi din ce icircn

ce mai greu de văzut Pe 1 iulie planeta apune la două ore după

Soare pe 15 iulie la 15 ore iar la sfacircrșitul lunii la numai o oră

Icircn august Jupiter se va afla icircn dreptul Soarelui pe cer și va

reapărea pe cerul de dimineața icircn septembrie

Putem spune că și pentru Venus luna iulie icircnseamnă

sfacircrșitul vizibilității pe cerul de seară pentru că și această planetă

se apropie aparent de astrul zilei Pe 1 iulie Venus apune la două

ore după Soare iar la sfacircrșitul lunii la numai 20 de minute după

acesta semn că planeta nu se va mai putea vedea icircn perioada

respectivă

Spre deosebire de Jupiter care ne va prezenta discul său

relativ neschimbat ca mărime Venus va suferi schimbări de fazăși diametru La icircnceputul lunii vom vedea discul iluminat icircn

proporție de 34 iar la sfacircrșitul ei doar 8 Diametru aparent va

crește de la 32 la 54 aproape dublacircndu-se Putem spune că

Venus este din punct de vedere planetologic cea mai uracirctă

planetă dar pe pe Terra se vede grozav

Venus va reapărea pe cerul de dimineață la sfacircrșitul lui

august avacircndu-l companion pe Marte

Icircn mai avem pe cer pe vizibil nu foarte sus față deSaturn

orizont icircnspre sud icircn jurul orei 22 Planeta apune la 2 dimineața

așa că avem cacircteva ore icircn care putem vedea prin telescop inelele

și cei 4-5 sateliți ai planetei

Spre deosebire de stelele de aceeași strălucire planeta nu

pacirclpacircie așa că astrul relativ strălucitor vizibil icircnspre sud la ora 22

este sigur planeta Pentru verificare priviți icircn stacircnga jos față de

planetă unde se află steaua Antares un astru de strălucire nu cu

mult mai mică dar care pacirclpacircie

Dacă nici așa nu vă descurcați vă salvează Luna care icircl va

avea pe Saturn icircn stacircnga icircn seara de 2 5 iulie și icircn dreapta icircn seara

următoare

răsare icircn jurul orei 23 și se află cel mai sus pe cer laNeptun

răsăritul Soarelui

Se află la 435 miliarde de km și se va apropia icircn luna

septembrie la 433 de miliarde o depărtare totuși mare

Planeta se află icircn constelația Aquarius icircntre stelele λ și σprima fiind mai strălucitoare și destul de ușor de identificat pe

cer De fapt dacă icircndreptați un binoclul icircnspre această stea la

dreapta ei se va vedea Neptun Folosiți harta de mai jos pentru

observații Icircn noaptea de 5 spre 6 iulie Luna se va afla icircn preajma

planetei

O altă planetă aflată la numai o constelație depărtare este

Neptun care răsare cu o oră după Acesta se află icircn preajma stele

ζ din Pisces o stea greu de văzut din orașe din cauza strălucirii

mici Prin telescop puteți identifica planeta dacă icircl icircndreptați

icircnspre stea și folosiți o hartă stelară a zonei Icircn noaptea de 8 spre

9 iulie Luna se va afla icircn preajma lui Uranus

Observații făcute pe parcursul a cacirctorva luni vă vor arăta

cum cele două planete se mișcă printre stele apropiindu-se de

stea și trecacircnd pe deasupra ei Amacircndouă se pot vedea prininstrumente astronomice mici

se pot vedea cu greu pe cerul deMercur și Marte

dimineață răsărind icircnaintea Soarelui cu numai 45 de minute

Marte răsare din ce icircn ce mai devreme dar Mercur se va pierde icircn

razele Soarelui la sfacircrșitul lunii

FENOMENE ASTRONOMICEPLANETE

CALENDAR ASTRONOMIC

2 Lună Plină la ora 520 Luna se va afla icircn constelația Sagittarius destul de jos față

de orizont

4 Planeta noastră se va afla la afeliu cea mai mare depărtare de Soare la

152103776 km depărtare

5 Luna la cea mai mică depărtare de Terra la 367060 km

6 După miezul nopții veți putea vedea Luna icircn aceeași zonă icircn care se află și

planeta Neptun Neptun icircnsă nu se vede cu ochiul liber

8 Ultimul Pătrar la ora 2324 Luna se află icircn constelația Pisces și răsare după miezul

nopții

9 După ora 1 dimineața veți putea vedea Luna icircn aceeași zonă icircn care se află și

planeta Uranus Uranu nu se vede cu ochiul liber dar poate fi găsit prin binoclus

11 Marte se află la cea mai mare depărtare de Terra la 3875 milioane de km de

planeta noastră

12 Chiar icircnainte de răsăritul Soarelui puteți vedea secera subțire a Lunii și

Pleiadele deasupra Totul icircnspre locul de răsărit al Soarelui

16 Lună Nouă la ora 42418 Luna icircncepe să se vadă pe cerul de seară ca o seceră foarte subțire Chiar

deasupra ei se află planeta Venus un astru foarte strălucitor

19 Icircn dreapta secerii Lunii se află planeta Venus Se pot vedea după apusul

Soarelui icircnspre vest

21 Luna se află la cea mai mare depărtare de Terra la 404871 km

23 Mercur se află la conjuncție superioară cu Soarele (adică icircn partea opusă

Soarelui văzută de pe Pămacircnt)

23 Chiar sub Lună icircn această seară se află steaua Spica din constelația Virgo

24 Primul Pătrar la ora 704

25 Icircn această seară icircn stacircnga Lunii se află planeta Saturn

26 Icircn această seară planeta Saturn se află icircn dreapta Lunii

27 Mercur se va afla la cea mai mare depărtare de Terra la 200 de milioane de km

29 Priviți Luna icircn această seară Chiar sub ea se află planeta pitică Pluto care

desigur că nu se poate vedea cu ochiul liber

31 Lună Plină la ora 1343 Este a doua Lună lină a lui iulieP

O A A V U - B SE RVATO RU L ST RO NO MIC M IRA L A SIL E R SE ANU W WW A ST RO UR SE ANU RO

I 5ULIE 201

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1819

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983096

HARTA CERULUI

seara țIulie este luna cacircnd icircnspre orizontul sudic se observă steaua Antares din constela ia Scorpius

Culoarea ro ie a stelei i-a inspirat pe astronomii antici să ii dea numele de bdquorivalul lui Ares (Marte)rdquo adicășbdquoAntaresrdquo Steaua nu se ridică mult deasupra orizontului dar se remarcă u or Scorpius are forma litereișbdquoSrdquo i se continuă icircnspre est cu Sagittarius i icircnspre vest cu Libraș ș se află Icircnspre sud-vest steaua din Virgo Deasupra lui Spica se afla dinSpica Arcturus

Bootes iar la vest de aceasta găsim o constela ie compusă din stele slabe ca strălucireț Coma

Berenices Acolo se află mii de galaxii situate la 60 de milioane de ani lumină depărtare deSoare Tot icircn Coma Berenices icircntalnim un roi stelar observabil prin binocluri Con inețaproximativ 20 de stele i se afl la sud de steaua gamma din constela ie i mai icircnspre vestș ă ț Ș icircntacirclnim constela a Leo a cărei bdquocoadărdquo rămacircne deasupra orizontului pacircnă la miezulșțnop iiț Icircnspre nord-vest se află cunoscută la noi după numele deUrsa Major

bdquoCarul Marerdquo Carul este compus din apte stele aflate toate sus pe cer icircn spa iul dintreș țorizont i zenit Icircnspre nord găsim bdquo rdquo i steaua Polară care indică nordulș șUrsa Mică

ceresc Icircntre cele două constela ii se află coada bdquoDragonuluirdquo (constel ia )ț aț Draco

Aceasta erpuie te printre stele ajungacircnd undeva deasupra stelei dinș ș Vega

constela ia Lyraț țVega se apropie apropie din ce icircn ce mai mult de zenit Este icircnso ităde stelele (la nord-est st nga-jos) i de (la sud-est dreapta-jos)Deneb Altairacirc ș Icircmpreună formează bdquotriunghiul de varărdquo

șDinspre est răsare i la scurt timp după miezul noptii Pegasus

Pisces

La ora pentru care este realizată harta pe cer se află trei planete Venusși icircnspre vest foarte aproape de orizont și una de alta și icircn sud icircnJupiter Saturn

constelația Libra

I 5ULIE 201

a

b

Rasalgheti

ab

CORONABOREALIS

HERCULES

a

d

bSERPENSCAPUT

a

b

d

h

z

OPHIUCUS

g

a

Steaua Polară

URSAMINOR

DRACO

Cor Caroli

d

p

b

a

e

Harta arată aspectul

cerului icircn luna

iunie ora 0000

iulie ora 2200

august ora 2000

O A A V U - B SE RVATO RUL ST RO NO MI C MI RA L A SI LE R SE AN U W WW A ST RO U RS EA NU R O

C LONSTELAŢII VIZIBILE PLANETE ȘI UNA

ţ ă ă ş ă ă ă Ţ ţIesi i afar cam cu o or inainte de ora afi at pe hart noastr ine i hartaridicat n fa a voastr av nd grij s o orienta i dup punctele cardinale de peă icirc ţ ă acirc ă ă ţ ăteren Vestul este (aproximativ) locul unde apune Soarele sudul este locul unde seaflă Soarele la mijlocul zilei

ă ţ ă iar c ă ţMarginea h r ii reprezint orizontul entrul h r ii este zenitul punctul dedeasupra capuluiDacă vreți să priviți icircnspre sud orientați harta cu sudul icircn acea direcție este foarteimportant să orientaţi harta după punctele cardinale ă ţ ă ţ ă și fiți ate ți la icircnălțimeaDup ce orienta i harta c uta i o stea mai str lucitoare pe cer nei desupra or izontului ( față de zenit) ș i la s te le le vecine ă ţ ş ă păstracircndC uta i-o i pe hartproporțiile de distanță față de orizon ă ţ ă ţ ă Dup ce a i g sit-o cauta i pe hart stele din apropierea

stelei identificate Dupa ce a i ales aceste stele cauta i-le i pe cer Astfel din stea n stea pute iţ ţ ş icirc ţ icirc ăţ ţ ţ formate denv a toate constela iile vizibile la un moment dat Constela iile sunt stelele unite cu liniipe harta noastra

t ţă ă icirc ţ ă ţHarta este realizata pentru lati udinea medie a rii noastre Dac ncerca i s observa i de la latitudininordice stelele din sudul h r ii vor cobor sub orizont iar cele din nordul h rtii vor fi situate mai sus pe cer Peă ţ icirc ăhart stelele str lucitoare sunt cele reprezentate prin disc mareă ă

CUM SE FOLOSEŞTE HARTA

Stelestrălucitoare

Stelemai pu inț

strălucitoare

Magnitudini stelare

-1 0 1 2 3 4

roiuri globulare

nebuloase planetare

stele duble

galaxii

roiuri deschise

nebuloase

stele

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1919

ISSN 1584 - 6563

Astroclubul

Bucureşti

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1719

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983095

Seara se văd Jupiter Venus și Saturn La miezul nopții mai

putem vedea pe Saturn iar după miezul nopții răsar și

Uranus și Neptun

Apropierea dintre și cu maximul pe 30Venus Jupiter

iunie continuă și icircn iulie Icircnsă spre deosebire de lun a anterioară

vom vedea cum cele două planete se icircndepărtează una de alta și

se apropie aparent de Soare De fapt ne dăm foarte uș or seama

că planeta noastră icircn mișcare ei de revoluție face ca celelalte

obiecte să icircși modifice poziția pe cer

Pe 1 iulie icircncă se află la mai puțin de un grad una de alta și

vor mai fi vizibile icircn același cacircmp vizual al unui binoclu pacircnă pe

11 iulie (cacircmpul vizual al unui binoclu 7x50 are un cacircmp vizual de

5deg)

Putem spune că pentru Jupiter perioada de obsevații s-a

icircncheiat planeta fiind din ce icircn ce mai apropiată aparent de

Soare pacircnă cacircnd se va afla icircn preajma acestuia

Dacă veți observa icircnspre vest la ora 22 veți vedea cum

cele două planete se află icircncă sus față de orizont pacircnă la mijlocul

lunii Pentru că Jupiter se apropie aparent de Soare planeta se vaafla la acea ora din ce icircn ce mai jos față de orizont și va fi din ce icircn

ce mai greu de văzut Pe 1 iulie planeta apune la două ore după

Soare pe 15 iulie la 15 ore iar la sfacircrșitul lunii la numai o oră

Icircn august Jupiter se va afla icircn dreptul Soarelui pe cer și va

reapărea pe cerul de dimineața icircn septembrie

Putem spune că și pentru Venus luna iulie icircnseamnă

sfacircrșitul vizibilității pe cerul de seară pentru că și această planetă

se apropie aparent de astrul zilei Pe 1 iulie Venus apune la două

ore după Soare iar la sfacircrșitul lunii la numai 20 de minute după

acesta semn că planeta nu se va mai putea vedea icircn perioada

respectivă

Spre deosebire de Jupiter care ne va prezenta discul său

relativ neschimbat ca mărime Venus va suferi schimbări de fazăși diametru La icircnceputul lunii vom vedea discul iluminat icircn

proporție de 34 iar la sfacircrșitul ei doar 8 Diametru aparent va

crește de la 32 la 54 aproape dublacircndu-se Putem spune că

Venus este din punct de vedere planetologic cea mai uracirctă

planetă dar pe pe Terra se vede grozav

Venus va reapărea pe cerul de dimineață la sfacircrșitul lui

august avacircndu-l companion pe Marte

Icircn mai avem pe cer pe vizibil nu foarte sus față deSaturn

orizont icircnspre sud icircn jurul orei 22 Planeta apune la 2 dimineața

așa că avem cacircteva ore icircn care putem vedea prin telescop inelele

și cei 4-5 sateliți ai planetei

Spre deosebire de stelele de aceeași strălucire planeta nu

pacirclpacircie așa că astrul relativ strălucitor vizibil icircnspre sud la ora 22

este sigur planeta Pentru verificare priviți icircn stacircnga jos față de

planetă unde se află steaua Antares un astru de strălucire nu cu

mult mai mică dar care pacirclpacircie

Dacă nici așa nu vă descurcați vă salvează Luna care icircl va

avea pe Saturn icircn stacircnga icircn seara de 2 5 iulie și icircn dreapta icircn seara

următoare

răsare icircn jurul orei 23 și se află cel mai sus pe cer laNeptun

răsăritul Soarelui

Se află la 435 miliarde de km și se va apropia icircn luna

septembrie la 433 de miliarde o depărtare totuși mare

Planeta se află icircn constelația Aquarius icircntre stelele λ și σprima fiind mai strălucitoare și destul de ușor de identificat pe

cer De fapt dacă icircndreptați un binoclul icircnspre această stea la

dreapta ei se va vedea Neptun Folosiți harta de mai jos pentru

observații Icircn noaptea de 5 spre 6 iulie Luna se va afla icircn preajma

planetei

O altă planetă aflată la numai o constelație depărtare este

Neptun care răsare cu o oră după Acesta se află icircn preajma stele

ζ din Pisces o stea greu de văzut din orașe din cauza strălucirii

mici Prin telescop puteți identifica planeta dacă icircl icircndreptați

icircnspre stea și folosiți o hartă stelară a zonei Icircn noaptea de 8 spre

9 iulie Luna se va afla icircn preajma lui Uranus

Observații făcute pe parcursul a cacirctorva luni vă vor arăta

cum cele două planete se mișcă printre stele apropiindu-se de

stea și trecacircnd pe deasupra ei Amacircndouă se pot vedea prininstrumente astronomice mici

se pot vedea cu greu pe cerul deMercur și Marte

dimineață răsărind icircnaintea Soarelui cu numai 45 de minute

Marte răsare din ce icircn ce mai devreme dar Mercur se va pierde icircn

razele Soarelui la sfacircrșitul lunii

FENOMENE ASTRONOMICEPLANETE

CALENDAR ASTRONOMIC

2 Lună Plină la ora 520 Luna se va afla icircn constelația Sagittarius destul de jos față

de orizont

4 Planeta noastră se va afla la afeliu cea mai mare depărtare de Soare la

152103776 km depărtare

5 Luna la cea mai mică depărtare de Terra la 367060 km

6 După miezul nopții veți putea vedea Luna icircn aceeași zonă icircn care se află și

planeta Neptun Neptun icircnsă nu se vede cu ochiul liber

8 Ultimul Pătrar la ora 2324 Luna se află icircn constelația Pisces și răsare după miezul

nopții

9 După ora 1 dimineața veți putea vedea Luna icircn aceeași zonă icircn care se află și

planeta Uranus Uranu nu se vede cu ochiul liber dar poate fi găsit prin binoclus

11 Marte se află la cea mai mare depărtare de Terra la 3875 milioane de km de

planeta noastră

12 Chiar icircnainte de răsăritul Soarelui puteți vedea secera subțire a Lunii și

Pleiadele deasupra Totul icircnspre locul de răsărit al Soarelui

16 Lună Nouă la ora 42418 Luna icircncepe să se vadă pe cerul de seară ca o seceră foarte subțire Chiar

deasupra ei se află planeta Venus un astru foarte strălucitor

19 Icircn dreapta secerii Lunii se află planeta Venus Se pot vedea după apusul

Soarelui icircnspre vest

21 Luna se află la cea mai mare depărtare de Terra la 404871 km

23 Mercur se află la conjuncție superioară cu Soarele (adică icircn partea opusă

Soarelui văzută de pe Pămacircnt)

23 Chiar sub Lună icircn această seară se află steaua Spica din constelația Virgo

24 Primul Pătrar la ora 704

25 Icircn această seară icircn stacircnga Lunii se află planeta Saturn

26 Icircn această seară planeta Saturn se află icircn dreapta Lunii

27 Mercur se va afla la cea mai mare depărtare de Terra la 200 de milioane de km

29 Priviți Luna icircn această seară Chiar sub ea se află planeta pitică Pluto care

desigur că nu se poate vedea cu ochiul liber

31 Lună Plină la ora 1343 Este a doua Lună lină a lui iulieP

O A A V U - B SE RVATO RU L ST RO NO MIC M IRA L A SIL E R SE ANU W WW A ST RO UR SE ANU RO

I 5ULIE 201

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1819

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983096

HARTA CERULUI

seara țIulie este luna cacircnd icircnspre orizontul sudic se observă steaua Antares din constela ia Scorpius

Culoarea ro ie a stelei i-a inspirat pe astronomii antici să ii dea numele de bdquorivalul lui Ares (Marte)rdquo adicășbdquoAntaresrdquo Steaua nu se ridică mult deasupra orizontului dar se remarcă u or Scorpius are forma litereișbdquoSrdquo i se continuă icircnspre est cu Sagittarius i icircnspre vest cu Libraș ș se află Icircnspre sud-vest steaua din Virgo Deasupra lui Spica se afla dinSpica Arcturus

Bootes iar la vest de aceasta găsim o constela ie compusă din stele slabe ca strălucireț Coma

Berenices Acolo se află mii de galaxii situate la 60 de milioane de ani lumină depărtare deSoare Tot icircn Coma Berenices icircntalnim un roi stelar observabil prin binocluri Con inețaproximativ 20 de stele i se afl la sud de steaua gamma din constela ie i mai icircnspre vestș ă ț Ș icircntacirclnim constela a Leo a cărei bdquocoadărdquo rămacircne deasupra orizontului pacircnă la miezulșțnop iiț Icircnspre nord-vest se află cunoscută la noi după numele deUrsa Major

bdquoCarul Marerdquo Carul este compus din apte stele aflate toate sus pe cer icircn spa iul dintreș țorizont i zenit Icircnspre nord găsim bdquo rdquo i steaua Polară care indică nordulș șUrsa Mică

ceresc Icircntre cele două constela ii se află coada bdquoDragonuluirdquo (constel ia )ț aț Draco

Aceasta erpuie te printre stele ajungacircnd undeva deasupra stelei dinș ș Vega

constela ia Lyraț țVega se apropie apropie din ce icircn ce mai mult de zenit Este icircnso ităde stelele (la nord-est st nga-jos) i de (la sud-est dreapta-jos)Deneb Altairacirc ș Icircmpreună formează bdquotriunghiul de varărdquo

șDinspre est răsare i la scurt timp după miezul noptii Pegasus

Pisces

La ora pentru care este realizată harta pe cer se află trei planete Venusși icircnspre vest foarte aproape de orizont și una de alta și icircn sud icircnJupiter Saturn

constelația Libra

I 5ULIE 201

a

b

Rasalgheti

ab

CORONABOREALIS

HERCULES

a

d

bSERPENSCAPUT

a

b

d

h

z

OPHIUCUS

g

a

Steaua Polară

URSAMINOR

DRACO

Cor Caroli

d

p

b

a

e

Harta arată aspectul

cerului icircn luna

iunie ora 0000

iulie ora 2200

august ora 2000

O A A V U - B SE RVATO RUL ST RO NO MI C MI RA L A SI LE R SE AN U W WW A ST RO U RS EA NU R O

C LONSTELAŢII VIZIBILE PLANETE ȘI UNA

ţ ă ă ş ă ă ă Ţ ţIesi i afar cam cu o or inainte de ora afi at pe hart noastr ine i hartaridicat n fa a voastr av nd grij s o orienta i dup punctele cardinale de peă icirc ţ ă acirc ă ă ţ ăteren Vestul este (aproximativ) locul unde apune Soarele sudul este locul unde seaflă Soarele la mijlocul zilei

ă ţ ă iar c ă ţMarginea h r ii reprezint orizontul entrul h r ii este zenitul punctul dedeasupra capuluiDacă vreți să priviți icircnspre sud orientați harta cu sudul icircn acea direcție este foarteimportant să orientaţi harta după punctele cardinale ă ţ ă ţ ă și fiți ate ți la icircnălțimeaDup ce orienta i harta c uta i o stea mai str lucitoare pe cer nei desupra or izontului ( față de zenit) ș i la s te le le vecine ă ţ ş ă păstracircndC uta i-o i pe hartproporțiile de distanță față de orizon ă ţ ă ţ ă Dup ce a i g sit-o cauta i pe hart stele din apropierea

stelei identificate Dupa ce a i ales aceste stele cauta i-le i pe cer Astfel din stea n stea pute iţ ţ ş icirc ţ icirc ăţ ţ ţ formate denv a toate constela iile vizibile la un moment dat Constela iile sunt stelele unite cu liniipe harta noastra

t ţă ă icirc ţ ă ţHarta este realizata pentru lati udinea medie a rii noastre Dac ncerca i s observa i de la latitudininordice stelele din sudul h r ii vor cobor sub orizont iar cele din nordul h rtii vor fi situate mai sus pe cer Peă ţ icirc ăhart stelele str lucitoare sunt cele reprezentate prin disc mareă ă

CUM SE FOLOSEŞTE HARTA

Stelestrălucitoare

Stelemai pu inț

strălucitoare

Magnitudini stelare

-1 0 1 2 3 4

roiuri globulare

nebuloase planetare

stele duble

galaxii

roiuri deschise

nebuloase

stele

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1919

ISSN 1584 - 6563

Astroclubul

Bucureşti

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1819

A983155983156983154983151983139983148983157983138983157983148 B983157983139983157983154983141983577983156983145983089983096

HARTA CERULUI

seara țIulie este luna cacircnd icircnspre orizontul sudic se observă steaua Antares din constela ia Scorpius

Culoarea ro ie a stelei i-a inspirat pe astronomii antici să ii dea numele de bdquorivalul lui Ares (Marte)rdquo adicășbdquoAntaresrdquo Steaua nu se ridică mult deasupra orizontului dar se remarcă u or Scorpius are forma litereișbdquoSrdquo i se continuă icircnspre est cu Sagittarius i icircnspre vest cu Libraș ș se află Icircnspre sud-vest steaua din Virgo Deasupra lui Spica se afla dinSpica Arcturus

Bootes iar la vest de aceasta găsim o constela ie compusă din stele slabe ca strălucireț Coma

Berenices Acolo se află mii de galaxii situate la 60 de milioane de ani lumină depărtare deSoare Tot icircn Coma Berenices icircntalnim un roi stelar observabil prin binocluri Con inețaproximativ 20 de stele i se afl la sud de steaua gamma din constela ie i mai icircnspre vestș ă ț Ș icircntacirclnim constela a Leo a cărei bdquocoadărdquo rămacircne deasupra orizontului pacircnă la miezulșțnop iiț Icircnspre nord-vest se află cunoscută la noi după numele deUrsa Major

bdquoCarul Marerdquo Carul este compus din apte stele aflate toate sus pe cer icircn spa iul dintreș țorizont i zenit Icircnspre nord găsim bdquo rdquo i steaua Polară care indică nordulș șUrsa Mică

ceresc Icircntre cele două constela ii se află coada bdquoDragonuluirdquo (constel ia )ț aț Draco

Aceasta erpuie te printre stele ajungacircnd undeva deasupra stelei dinș ș Vega

constela ia Lyraț țVega se apropie apropie din ce icircn ce mai mult de zenit Este icircnso ităde stelele (la nord-est st nga-jos) i de (la sud-est dreapta-jos)Deneb Altairacirc ș Icircmpreună formează bdquotriunghiul de varărdquo

șDinspre est răsare i la scurt timp după miezul noptii Pegasus

Pisces

La ora pentru care este realizată harta pe cer se află trei planete Venusși icircnspre vest foarte aproape de orizont și una de alta și icircn sud icircnJupiter Saturn

constelația Libra

I 5ULIE 201

a

b

Rasalgheti

ab

CORONABOREALIS

HERCULES

a

d

bSERPENSCAPUT

a

b

d

h

z

OPHIUCUS

g

a

Steaua Polară

URSAMINOR

DRACO

Cor Caroli

d

p

b

a

e

Harta arată aspectul

cerului icircn luna

iunie ora 0000

iulie ora 2200

august ora 2000

O A A V U - B SE RVATO RUL ST RO NO MI C MI RA L A SI LE R SE AN U W WW A ST RO U RS EA NU R O

C LONSTELAŢII VIZIBILE PLANETE ȘI UNA

ţ ă ă ş ă ă ă Ţ ţIesi i afar cam cu o or inainte de ora afi at pe hart noastr ine i hartaridicat n fa a voastr av nd grij s o orienta i dup punctele cardinale de peă icirc ţ ă acirc ă ă ţ ăteren Vestul este (aproximativ) locul unde apune Soarele sudul este locul unde seaflă Soarele la mijlocul zilei

ă ţ ă iar c ă ţMarginea h r ii reprezint orizontul entrul h r ii este zenitul punctul dedeasupra capuluiDacă vreți să priviți icircnspre sud orientați harta cu sudul icircn acea direcție este foarteimportant să orientaţi harta după punctele cardinale ă ţ ă ţ ă și fiți ate ți la icircnălțimeaDup ce orienta i harta c uta i o stea mai str lucitoare pe cer nei desupra or izontului ( față de zenit) ș i la s te le le vecine ă ţ ş ă păstracircndC uta i-o i pe hartproporțiile de distanță față de orizon ă ţ ă ţ ă Dup ce a i g sit-o cauta i pe hart stele din apropierea

stelei identificate Dupa ce a i ales aceste stele cauta i-le i pe cer Astfel din stea n stea pute iţ ţ ş icirc ţ icirc ăţ ţ ţ formate denv a toate constela iile vizibile la un moment dat Constela iile sunt stelele unite cu liniipe harta noastra

t ţă ă icirc ţ ă ţHarta este realizata pentru lati udinea medie a rii noastre Dac ncerca i s observa i de la latitudininordice stelele din sudul h r ii vor cobor sub orizont iar cele din nordul h rtii vor fi situate mai sus pe cer Peă ţ icirc ăhart stelele str lucitoare sunt cele reprezentate prin disc mareă ă

CUM SE FOLOSEŞTE HARTA

Stelestrălucitoare

Stelemai pu inț

strălucitoare

Magnitudini stelare

-1 0 1 2 3 4

roiuri globulare

nebuloase planetare

stele duble

galaxii

roiuri deschise

nebuloase

stele

V983141983143983137- 983145983157983148983145983141 983090983088983089983093

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1919

ISSN 1584 - 6563

Astroclubul

Bucureşti

7232019 Vega 150

httpslidepdfcomreaderfullvega-150 1919

ISSN 1584 - 6563

Astroclubul

Bucureşti