arpmag.anpm.roarpmag.anpm.ro/upload/77709_SC Rompetrol Rafinare SA, Rafinare Vega...arpmag.anpm.ro

1

INTRODUCERE

Municipiul Ploiesti, resedinta judetului Prahova, judetul cu cea mai mare populatie din

Romania (aproape 900.000 locuitori) care traiesc in 100 de localitati, este situat la 60 km de

Bucuresti. Orasul Ploiesti este situat langa paraul Dambu, afluent al Telejeanului si este

strabatut de mai multe depresiuni si viroage. Conform recensamantului populatiei din data de

18 martie 2002, populatia municipiului Ploiesti este de 232.452 persoane.

2

DATE GENERALE

Descrierea proiectului si a etapelor acestuia

Prezentul proiect este reprezentat de o serie de activitati si lucrari care au ca scop remedierea

zonei in care sunt situate cele 14 bataluri de gudroane acide si reziduuri petroliere din incinta

rafinariei Vega.

Zona care va fi remediata este situata in partea de Nord-Est a rafinariei, fiind separata de

activitatile curente ale societatii.

Lucrarile de remediere a zonei pe care sunt amplasate cele 14 bataluri de gudroane acide si

deseuri petroliere din incinta Rafinariei Vega implica trei faze principale: faza de constructie,

faza de operare si faza de dezafectare si de reabilitare a tereului.

Faza de constructie Faza de constructie include urmatoarele activitati:

realizarea organizarii de santier;

realizarea cailor de acces;

construirea instalatiei de tratare (solidificare/stabilizare) a deseurilor/solului

contaminat;

construirea facilitatilor conexe;

stabilizarea si largirea digurilor de diferite grupuri de bataluri;

montarea instalatiei de extractie si de tratare a gazelor rezultate de la excavarea

deseurilor/solului contaminat;

construirea celulei de depozitare aa deseurilor/solurilor tratate.

Lucrarile de constructie vor fi urmatoarele:

montarea unor module in care vor functiona laboratorul pentru analize fizico-chimice

si spatiile administrative si sociale (birouri, vestiare, cabinet de prim ajutor, camera de

odihna, grupuri sanitare, inclusiv dusuri);

construirea cailor de acces;

construirea fundatiilor si a platformelor betonate pentru amplasarea instalatiei de

stabilizare/solidificare si a instalatiei de tratare gaze reziduale;

construirea fundatiilor si a structurilor pentru montarea echipamentelor/instalatiilor

conexe: silozuri, buncare, dozatoare, sisteme cantarire, etc.;

montarea echipamentelor aferente instalatiei de tratare a deseurilor;

montarea instalaiei de tratare a gazelor rezultate de la excavarea deseurilor/solului

contaminat si de la instalatia de tratare prin solidificare/stabilizare a deseurilor;

stabilizarea si largirea digurilor la grupurile de bataluri 7-12 si 13-15;

montarea sistemului de acoperire si de securizare a batalurilor;

montarea sistemelor de exhaustare a poluantilor la structurile de acoperire ale

batalurilor si la instalatia de stabilizare/solidificare;

construirea unui bazin pentru spalarea rotilor mijloacelor de transport care ies de pe

amplasament;

montarea instalatiei mobile de pre-epurare ape contaminate de pe suprafetele

batalurilor;

amenajarea amplasamentelor pentru depozitarea temporara a materialului tratat;

executia racordurilor la apa si la energie electrica.

3

Alte lucrari de constructie si de amenajare vor fi efectuate pe parcursul desfasurarii

fazei de operare si anume:

construirea celulei de depozitare finala a deseurilor tratate, activitate care se va efectua

in doua faze, in perioada de desfasurare a etapei I a lucrarilor de remediere;

montarea sistemelor de acoperire si de securizare, precum si a sistemelor de

exhaustare a poluantilor la diferite bataluri, in functie de planificarea lucrarilor de

remediere;

stabilizarea si largirea digurilor la grupul de bataluri 16-20.

Se precizeaza ca, excluzand activitatile de realizare a organizarii de santier si a drumului de

acces, precum si cele de construire a instalatiei de tratare prin solidificare/stabilizare a

deseurilor/solului contaminat si a facilitatilor conexe, care se vor efectua la inceputul

implementarii proiectului, activitatile de stabilizare si largire a digurilor si de

montare/demontare a instalatiei de extractie si de tratare a gazelor rezultate de la excavarea

deseurilor/solului contaminat se vor efectua alternativ cu activitatile de operare. Contruirea

celuei de depozitare a deseurilor tratate se va efectua in doua faze, in etapa I de desfasurare a

lucrarilor de remediere.

Faza de operare

In faza de operare se vor realiza urmatoarele activitati:

excavarea deseurilor/solului contaminat;

pretratarea deseurilor in vederea tratarii si co-incinerarii;

tratarea deseurilor/solului contaminat in instalatia de tratare (stabilizare/solidificare);

depozitarea temporara si definitiva a materialului tratat;

remedierea (umplerea) batalurilor cu material de umplutura;

preepurarea apelor contaminate de pe bataluri in instalatia de preepurare mobila;

tratarea gazelor reziduale rezultate de la excavare, pretratare si tratare deseuri/sol

contaminat;

transportul deseurilor pre-tratate la instalatii de co-incinerare off site.

Faza de dezafectare si de reabilitare a terenului

In faza de dezafectare si de reabilitare a terenului se vor realiza urmatoarele activitati:

dezafectarea instalatiilor;

dezafectarea structurilor si a fundatiilor;

dezafectarea organizarii de santier;

refacerea terenului in perimetrele afectate.

Vecinatatile zonei batalurilor sunt urmaoarele:

Nord- terenuri agricole ale localitatilor Tintareni si Ploiestiori, zona rezidentiala apartinand

satelor Tintareni si Ploiestiori;

Vest- Sos. Ploiesti-Valenii de Munte, terenuri agricole intravilane Ploiesti;

Sud- incinta rafinariei Vega;

Est- Zona rezidentiala apartinand satelor Tintareni si Ploiestior.

Batalurile de depozitare temporara a deseurilor (14 bataluri) se afla in partea de Nord a

platformei rafinariei si ocupa o suprafata de 81.800 m2. Sunt impermeabilizate cu straturi de

pamant compactat.

4

In batalurile de gudroane acide (7-20) sunt depozitate temporar depunerile din rezervoarele de

produse si subproduse petroliere, namolul din separatorul final de produse petroliere si

pamanturi decolorate uzate.

Batalurile 7-12 au ajuns la capacitate maxima de depozitare; pe latura estica sunt amenajate la

suprafata terenului, iar pe latura Vest, Sud-Vest, terenul avand cote mai coborate, sunt limitate

de diguri de contur exerioare. In ele sunt depozitate gudroane acide.

Batalurile 13-15 sunt leagte intre ele si despartite doar de diguri de delimitare, depasite de

nivelul depunerilor. Limita exterioara a batalurilor este asigurata de diguri de contur. In ele

sunt depozitate gudroane acide.

Batalurile 16-19 sunt legate intre ele si despartite doar de diguri de delimitare, pe alocuri

depasite de nivelul depunerilor. Limita exterioara a batalurilor este asigurata de diguri de

contur. La batalul 18 s-au realizat operatiuni de escavare si golire gudroane acide pana la data

de 31.12.2009. In prezent, acesta este plin in proportie de 2/3 cu apa de precipiatii.

Cantitatea de gudroane acide depozitata in bataluri este estimata la aproximativ 270.000m3,

conform investigatiilor de executare in cadrul studiului geofizic efectuat in perioada februarie-

martie 2010.

Adancimea medie a batalurilor este estimata la cca 4m.

Batalurile 1-6 sunt amenajate in sapatura si se afla la Nord de batalurile 16-19. Sunt bataluri

de mici dimensiuni care au fost folosite pentru depozitarea gudroanelor acide. Adancimea lor

este de aproximativ 1,5m. Aceste bataluri au ajuns la capacitatea maxima de depozitare. In

prezent nu sunt exploatate, fiind acoperite cu pamant. Nu exista documentatii care sa ateste

modul de inchidere a acestora.

Batalurile 7-12 sunt de mici dimensiuni si au ajuns la capacitatea maxima de depozitare. Pe

latura estica sunt amenajate la suprafata terenului, iar pe latura Vest, Sud-Vest, terenul avand

cote mai coborate, sunt limitate de diguri de contur. Inaltimea digurilor este variabila,

dependenta de cotele terenului natural, dar nu depaseste 1m. In ele sunt depozitate gudroane

acide. Apele meteorice colectate pe suprafata acestora sunt evacuate prin pompare in reteaua

de canalizare.

Batalurile 13-15 sunt legate intre ele si despartite doar de diguri de delimitare, depasite de

nivelul depunerilor. Apa meteorica trece dinspre batalul 13 spre batalul 15, de unde este

deversata prin sifonare in reteaua de canalizare. Limita exterioara a batalurilor este asigurata

de de diguri de contur. Inaltimea acestora este variabila, dependenta de cotele terenului

natural, dar nu depaseste 1,2-1,3m. Pe latura sudica au fost suprainaltate in vara anului 2005

pentru a face fata precipitatiilor. In aceste bataluri sunt depozitate gudroane acide, la

capacitatea maxima de depozitare.

Batalurile 16-19 sunt amenajate intr-un careu dreptunghiular legate intre ele. Apa meteorica

deverseaza in cascada dintr-unul in altul, fiind apoi colectata din batalul 19 si apoi

transportata la separatorul principal de produse petroliere, dispus in interiorul batalului 20.

Acestea sunt limitate de diguri de contur; coronamentul digurilor are inaltimea de 1,5m cu

pante de inclinare a talazului la interior si exterior de 2:3. Inaltimea digurilor este variabila,

dependenta de cotele terenului natural, nedepasind insa 1,3-1,5m.

5

Batalul 20 se afla situat langa batalurile 16-19, la Sud de acestea, ocupand o suprafata de

aproximativ 0,63 ha. In acest batal sunt depozitate gudroane acide.

Suprafata batalurilor a rezultat indirect, ca urmare a realizarii masurilor magnetice, efectuate

in perioada 23 februarie-5 martie 2010. Acestea au fost realizate cu magnetometre GSM 19W,

cu GPS incorporat, avand o precizie de pozitionare in plan a punctelor-statie de +/- 0,7m. Prin

traseele efectuate pe marginea batalurilor, au fost conturate suprafetele efective ale batalurilor

si au putut fi deduse prin planimetrare (soft OCAD 9) marimile acestora. In acelasi mod au

fost determinate si suprafetele digurilor de contur, rezultatele, cu gradul de precizie

corespunzator, sunt prezentate on Tab.1.

Nr. Crt. Nr. batal Suprafata (m2)

Adancime

medie de apa

(m)*

Volum apa

uzata bataluri

(m3)

1 7-12 17200 0.3 5160

2 13-15 13300 0.5 6650

3 16 9800 0.05 490

4 17 10300 0.10 1030

5 18 13300 0.8 10640

6 19 8600 0.1 860

7 20 6300 0.05 315

8 Diguri de contur 5000

TOTAL 81800 25145

*la data realizarii lucrarilor de investigare detaliata

In amplasamentul cercetat apa subterana a fost interceptata in toate forajele hidrogeologice

sapate pentru studiul de fata, nivelul hidrostatic al freaticului stabilizandu-se la adancimi de -

7.00 m -13.80 m fata de suprafata actuala a terenului (care prezinta denivelari de 2-3 m).

Cota terenului este cuprinsa intre +160 m, in partea de Sud a sitului investigat si cca +169 m,

in partea nordica, spre faclie.

Incepand cu data de 01.01.2010, in zona batalurilor s-au sistat lucrarile de orice tip, intruzive

sau neintruzive.

In viitor, dupa finalizarea lucrarilor de remediere, terenul din zona batalurilor va avea

destinatie industriala.

Contaminantii majori ai acestui sit sunt reprezentati de gudroanele acide care au fost

depozitate de-a lungul anilor in batalurile amenajate in incinta rafinariei. Batalurile de

gudroane acide au o natura eterogena, compozitia acestora putand sa varieze chiar in acelasi

batal.

Gudroanele acide in rafinaria Vega au fost generate ca derivati in procesele de rafinare a

fractiilor petroliere (de ex.: parafina lichida) si re-rafinarea petrolului. Termenul de „gudroane

acide” este datorat continutului ridicat de acid sulfuric care au fost utilizat in procesul de

rafinare.

6

Suprafata zonei care va fi remediata este de aproximativ 81.800m2. In anexa 1 se prezinta

Planul de situatie al limitei amplasamnetului proiectului, care cuprinde zona batalurilor cat si

suprafetele adiacente pe care se vor desfasura lucrarile de tratare deseuri, decontaminare sol si

apa de pe suprafete batalurilor, depozitarea temporara a materialului contaminat de pe

suprafata batalurilor, depozitarea temporara a materialului decontaminat si noua celula de

depozitare.

Durata totala lucrari de remediere: 9 ani si 9 luni

7

1. CARACTERIZAREA NIVELULUI DE EXPUNERE A POPULATIEI LA

SUBSTANTE PERICULOASE SI SITUATII PERICULOASE

- VEZI STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

8

2. CARACTERIZAREA EFECTELOR ASUPRA SANATATII, CONSECUTIV

REALIZARII OBIECTIVULUI

Poluarea atmosferica

In majoritatea tarilor europene, calitatea aerului atmosferic s-a imbunatatit considerabil in

ultimele decenii. Totusi, exista un numar mare de dovezi stiintifice sugerind faptul ca

expunerea la poluanti atmosferici, chiar la nivele care se ating in mod obisnuit, in prezent, in

tarile europene, conduce la aparitia unor efecte adverse asupra starii de sanatate. In particular,

expunerea la poluanti precum particulele in suspensie si ozonul a fost asociata cu cresterea

numarului spitalizarilor pentru boli respiratorii si cardiovasculare si a mortalitatii in

numeroase orase din Europa si din alte continente. Studiile recente au incercat sa cuantifice

efectele adverse asupra starii de sanatate, un proiect OMS, estimind faptul ca, la nivel

mondial, aproape 6,4 milioane de ani de viata sunt pierduti ca urmare a expunerii pe termen

lung la particulele in suspensie din mediul ambiant.

Expunerea la poluanti atmosferici a fost asociata cu o varietate de efecte adverse asupra starii

de sanatate. Cele mai multe dintre evidentele recente s-au focalizat asupra efectelor

respiratorii si cardiovasculare atribuite expunerii pe termen scurt si lung si deasemenea,

asupra efectelor aparute in cursul perioadei de dezvoltare intrauterina. Din punctul de vedere

al sanatatii publice, este important sa admitem ca impactul global al poluarii atmosferice

asupra grupurilor populationale este mai probabil sa fie reprezentat de efecte adverse asupra

starii de sanatate mai putin severe, subclinice sau clinic simptomatice. Proportia populatiei

expuse afectate de aceste efecte este mai mare decat cea afectata de evenimente mai severe,

precum spitalizarea de urgenta si decesul. Totusi, efectele severe (incluzind un risc crescut de

mortalitate si reducerea duratei medii de viata) sunt cel mai adesea evaluate in studiile

epidemiologice si in analizele de risc, in general, datorita disponibilitatii colectarii datelor.

Indivizii suferinzi dintr-o populatie poarta o incarcare patologica mai mare, cu efecte adverse

mai severe. De exemplu, decesul apare mai frecvent in cazul celor déjà bolnavi si este mai

probabil ca cei cu afectiuni preexistente sa fie spitalizati sau sa ajunga in departamentul de

urgente.

Alte grupuri populationale susceptibile includ copiii, comunitatile sarace si pe cei cu un nivel

educational scazut. Susceptibilitatea este determinata nu numai de caracteristici de ordin

personal precum varsta, starea de sanatate, dieta si background-ul genetic ci si de factorii de

mediu incluzind caracteristicile expunerii (ex. modelul timp-activitate), mediul din interiorul

locuintei si conditiile de mediu ambiant la nivel de cartier.

Riscul crescut de aparitie a celor mai comune efecte adverse ca urmare a expunerii la poluanti

iritanti, este relativ mic. Totusi, numarul absolut de persoane afectate este semnificativ

datorita expunerii larg raspandite si incapacitatii noastre de a proteja selectiv grupurile

populationale susceptibile, de efectele adverse.

Cercetarea mecanismelor biologice prin care poluantii atmosferici isi exercita unele efecte

adverse asupra starii de sanatate, s-a focalizat in principal asupra proceselor inflamatorii si a

celor relationate stressului oxidativ. Pentru alte efecte adverse, cum sunt cele produse in

cursul perioadei de dezvoltare intrauterina, cunostintele existente la momentul actual in ceea

ce priveste mecanismele biologice, sunt foarte limitate.

Cunostintele detaliate in ceea ce priveste efectele adverse produse de poluantii atmosferici

asupra sanatatii umane este o conditie esentiala in elaborarea si implementarea unor politici

eficiente pentru reducerea impactului poluarii aerului.

9

Conceptul de expunerea in general si expunerea la particule in suspensie din aerul

atmosferic, ca expunere specifica

Definitia si conceptul de expunere

Expunerea umana poate fi definita ca „ evenimentul in timpul caruia o persoana intra in

contact cu un poluant de o anumita concentratie in timpul unei anumite perioade de

timp”(WHO).

Conceptual, acest lucru se intampla de-a lungul „caii mediului” intre concentratie si doza,

dupa cum urmeaza:

1. sursa

2. emisii

3. concentratii

4. expunere

5. doza

6. efecte asupra sanatatii

Expunerea trebuie diferentiata de concentratie, care este o expresie a cantitatii de poluant din

cadrul unui factor de mediu dat. Concentratiile mari de poluanti din aerul atmosferic nu sunt

transpuse in mod necesar, in expuneri inalte. De exemplu, in timp ce concentratiile de

poluanti din aer pot fi foarte mari in apropierea unui complex industrial cu emisii importante,

expunerea la nivele mari de poluanti, va avea loc doar vom avea grupuri populationale in

apropierea complexului industrial. Expunerea trebuie deasemenea diferentiata de doza, care se

refera la cantitatea de poluant care depaseste una dintre barierele organismului. Doza va fi

definita de catre caracteristicile expunerii (dupa cum au fost definite mai sus) ca si de o

multitudine de factori specifici poluantului (e.g. solubilitatea sa sau modelul de dispunere in

plaman) si de factori fiziologici cum ar fi nivelul de activitate fizica al persoanei,

caracteristicile pielii, etc.

Majoritatea cercetarilor legate de efectele pe sanatate ale poluarii aerului s-au axat pe efectele

respiratorii si cardiovasculare care au urmat inhalarii. Ar trebui notat, totusi, ca expunerea se

refera la contactul cu orice parte a corpului uman si nu se refera doar la inhalare. Alte cai

importante de expunere la poluanti atmosferici, includ absorbtia dermica si expunerea oculara.

De exemplu, expunerea acuta la poluanti atmosferici poate determina iritatii ale ochilor sau

pielii.

Evaluarea expunerii la poluare atmosferica este studiul modului in care grupurile

populationale sunt expuse la diverse substante toxice. Evaluarea expunerii este deci o parte

integrata a managmentului calitatii aerului si evaluarii impactului asupra starii de sanatate.

Necesita estimari ale expunerii care sunt de mare acuratete, precise si revelante biologic,

pentru perioada critica de expunere, si care cuantifica gama de nivele de expunere in cadrul

populatiei luata in studiu.

Expunerea umana la poluanti atmosferici

Unde are loc expunerea umana?

Prin definitie, expunerea umana se produce acolo unde oamenii isi petrec timpul. Nivelele

poluarii atmosferice pot evidentia variatii substantiale spatiale si temporare, si prin urmare

oamenii sunt expusi la concentratii diferite pe masura ce se misca dintr-un loc in altul, in

timpul zilei. Expunerea umana este determinata de cantitatea de poluanti atmosferici din

mediile in care oamenii isi petrec timpul si de perioada de timp cat subiectii umani sunt

expusi in cadrul mediilor pe care le frecventeaza. Mediile in care oamenii isi petrec timpul

10

sunt adesea denumite „microsisteme”. Din punct de vedere tehnic „un microsistem” este

definit ca fiind un spatiu tridimensional unde nivelul de poluare la un moment dat este

uniform sau are proprietati statistice constante. In practica totusi, microsistemele sunt adesea

cateva spatii selectate care se considera ca ar participa in cea mai mare parte la expunerea

totala.

Lumea poate fi divizata in mod brut in 8 microsisteme pe baza urmatoarelor trei scheme de

clasificare:

Interior versus exterior . Oamenii de pretutindeni isi petrec majoritatea timpului in

interior.

Dezvoltat versus in dezvoltare . Mai bine de 80% din populatia globului locuieste in

tari in curs de dezvoltare (WHO).

Urban versus rural. Urbanizarea se produce rapid, cu aproapre jumatate din populatia

globului locuind in zone urbane. In timp ce 3 sferturi din populatia din tarile in curs de

dezvoltare locuieste in zone urbane, aproximativ 60% din oamenii din tarile dezvoltate

continua sa locuiasca in zone rurale. In lumina acestor informatii, este clar ca

microsistemul cu cea mai mare contributie este cel rural interior.

In mod nesurprinzator, deci, pe scara globala, o mare parte din contributia la expunere o are

mediul interior.

Poluarea aerului in relatie cu efectele adverse asupra starii de sanatate

Poluarea aerului este un factor major de risc ambiental pentru sanatate, si se estimenza ca ar

cauza aproximativ 2 milioane de decese premature in intreaga lume, pe an.

Expunerea la poluanti este in mare parte in afara controlului individual si necesita interventia

autoritatilor publice de la nivel national, regional si chiar international.

Criteriile de calitate a aerului stabilite de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) reprezinta

abordarea cea mai recenta si mai agreeata a evaluarii efectelor poluarii aerului asupra

sanatatii, recomandand nivele pentru calitatea aerului la care riscurile pentru sanatate sunt

semnificativ reduse.

Reducand poluarea cu particule materiale (PM10) de la 70 la 20 de micrograme pe metru cub

de aer, s-ar putea reduce decesele relationate calitatii aerului cu aproximativ 15%.

Reducand nivelele de poluare a aerului, putem ajuta tarile sa reduca incarcatura globala data

de patologie cauzata de infectii respiratorii, afectiuni cardiace si cancer pulmonar.

Criteriile OMS asigura obiective provizorii pentru tarile care mai au inca nivele foarte

ridicate de poluare a aerului, pentru a incuraja reducerea progresiva a emisiilor. Aceste

obiective provizorii sunt: un maxim de 3 zile anual cu pana la 150 micrograme de PM10 pe

metru cub de aer (pentru maxime pe termen scurt ale poluarii aerului), si 70 micrograme pe

metru cub de aer pentru expuneri de lunga durata la PM10.

Mai bine de jumatate din incarcatura de patologie relationata poluarii aerului revine

locuitorilor tarilor in dezvoltare. In multe orase, nivelele medii anuale de PM10 (principala

sursa fiind arderea combustibililor fosili) depasesc 70 micrograme pe metru cub de aer.

Criteriile spun ca, pentru a preveni imbolnavirile, aceste nivele ar trebui sa fie mai mici de 20

micrograme pe metru cub de aer.

Fond

Poluarea aerului, atat interioara cat si exterioara, este o problema majora de sanatatea

mediului care afecteaza intreaga populatie atat in tarile dezvoltate cat si in cele in curs de

dezvoltare. In 2005, sunt elaborate Criteriile OMS de calitate a aerului (AQGs) pentru a oferi

o referinta globala in ceea ce priveste reducerea impactului pe sanatate al poluarii aerului.

Criteriile redactate prima dataa in 1987 si actualizate in 1997 aveau o amploare europeana.

Criteriile noi (din 2005) se aplica in toata lumea si se bazeaza pe evaluari efectuate de experti

ale dovezilor stiintifice actuale. Ele recomanda limite revizuite pentru concentratia poluantilor

11

atmosferici alesi: particule in susspensie (PM), ozon (O3), dioxid de azot (NO2) si dioxid de

sulf (SO2), aplicabile in toate zonele OMS.

Din Criterilei de calitate a aerului din 2005, se desprind urmatoarele:

Exista riscuri majore pentru sanatate in expunerea la PM si O3 in multe orase din tarile

dezvoltate si respectiv in tarile in curs de dezvoltare. Este posibil a obtine o relatie

cantitativa intre nivelele de poluare si consecintele specifice pe sanatate (cresterea

mortalitatii si morbiditatii). Acest lucru permite o intelegere importanta a imbunatatirii

sanatatii care ar putea fi asteptata daca poluarea aerului ar fi redusa.

Chiar si concentratii relativ scazute de poluanti atmosferici au fost relationate unor

efecte adverse asupra starii de sanatate.

Calitatea aerului interior poate reprezenta un risc pentru sanatatea a mai bine de

jumatate din populatia globului. In locuinte unde biocombustibilii si carbunele sunt

folositi pentru gatit si incalzire, nivelele PM pot fi de 10-50 ori mai mari decat

valorile de referinta.

Reducerea semnificativa a expunerii la poluanti atmosferici poate fi obtinuta prin

reducerea concentratiilor catorva dintre cei mai comuni poluanti atmosferici emisi in

timpul arderii combustibililor fosili. Asemenea masuri vor reduce si gazele cu efect de

sera si vor contribui la atenuarea incalzirii globale.

In plus fata de stabilirea valorilor, AQGs stabileste si tinte provizorii in legatura cu

poluare aerului exterior pentru fiecare poluant atmosferic, cu scopul de a promova o

schimbare treptata de la concentratiile ridicate la cele scazute. Daca aceste tinte ar fi

atinse, se poate astepta o reducere semnificativa a riscurilor pentru efecte acute si

cronice pe sanatate datorate poluarii aerului. Progresul spre valorile stabilite trebuie

totusi sa fie obiectivul final.

12

3. EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA STARII DE SANATATE A POPULATIEI

A. Indicatori de natalitate si mortalitate in aria de studiu

Metodologie

Datele demografice (numar populatie, numar nascuti vii si numar decese) au fost colectate de

la Directia de Sanatate Publica Prahova si procesate grafic in programul Microsoft Excel.

Indicatorii de natalitate si mortalitate s-au calculat la 1000 de locuitori, conform formulei: nr.

nascuti si respectiv decedati in anul respectiv x1000/nr. populatie in anul respectiv.

Indicator de natalitate in localitatea Ploiesti si comuna Blejoi prezentat comparativ cu

indicatorul de natalitate si mortalitatea la nivel de judet Prahova si de tara

Indicator de natalitate

Nascuti la 1000 de locuitori 2007 2008 2009 2010 2011

Ploiesti 6.8 7.4 7.6 6.9 6.0

Comuna Blejoi 6.8 8.3 9.9 9.4 7.4

Judet Prahova 9.2 9.2 9.6 8.8 8.82

Romania 10 10.3 10.4 9.9 9.1

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

2007 2008 2009 2010 2011

Ploiesti Comuna Blejoi Judet Prahova

Romania Linear (Ploiesti) Linear (Comuna Blejoi)

Linear (Judet Prahova) Linear (Romania)

13

Nascuti la 1000 de locuitori Valoare medie pe o perioada de 5 ani

Ploiesti 6.9

Comuna Blejoi 8.4

Judet Prahova 9.1

Romania 9.9

0.0 2.0 4.0 6.0 8.0 10.0

Ploiesti

Comuna Blejoi

Judet Prahova

Romania

medie 2007-2011

Indicator de mortalitate

Decedati la 1000 de locuitori 2007 2008 2009 2010 2011

Ploiesti 9.7 9.1 10.1 9.8 9.8

Comuna Blejoi 11.6 11.0 9.8 10.7 9.7

Judet Prahova 11.7 11.9 12.4 12.2 13.3

Romania 11.7 11.8 12 12.1 11.7

14

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

14.0

2007 2008 2009 2010 2011

Ploiesti Comuna Blejoi Judet Prahova

Romania Linear (Ploiesti) Linear (Comuna Blejoi)

Linear (Judet Prahova) Linear (Romania)

Decedati la 1000 de locuitori Valoare medie pe o perioada de 5 ani

Ploiesti 9.7

Comuna Blejoi 10.6

Judet Prahova 12.3

Romania 11.9

0.0 5.0 10.0 15.0

Ploiesti

Comuna Blejoi

Judet Prahova

Romania

medie 2007-2011

15

Interpretarea rezultatelor

Indicatorul de natalitate

Indicatorul de natalitate calculat la 1000 de locuitori, inregistreaza la nivelul comunei Blejoi,

in perioada 2008-2011, o usoara tendinta de crestere fata de anul 2007, valoarea cea mai mare

a indicatorului de natalitate inregistrandu-se in anul 2009. Comparativ cu indicatorul de

natalitate la nivel de judet Prahova, valorile calculate pentru indicatorul de natalitate in

comuna Blejoi, s-au situat sub valorile indicatorului de la nivel de judet in perioada 2007-

2008 si in anul 2011. Comparativ cu indicatorul de natalitate calculat la nivel de tara,

indicatorul de natalitate in comuna Blejoi a inregistrat valori mai mici decat cele calculate la

nivel de tara, pe tot parcursul perioadei analizate. Comparativ cu indicatorul de natalitate

calculat pentru orasul Ploiesti, indicatorul de natalitate in comuna Blejoi a inregistrat valori

mai mari decat ale indicatorului de natalitate calculat pentru orasul Ploiesti, pe tot parcursul

perioadei analizate.

In ceea ce priveste indicatorul de natalitate la nivel de judet si de tara, evolutia acestuia in

decursul perioadei 1995-2010, a inregistrat variatii reduse valoric. Privind comparativ acest

indicator la nivel de judet si de tara, se remarca faptul ca valorile calculate la nivel de judet

sunt mai mici decat cele calculate la nivel de tara.

Cele mai scazute valori ale indicatorului de natalitate s-au inregistrat in orasul Ploiesti.

Valoarea medie a natalitatii calculata pe o perioada de 5 ani in comuna Blejoi, se situeaza sub

valoarea medie calculata pentru aceeasi perioada in judetul Prahova si la nivel de tara, si, in

acelasi timp, depaseste valoarea medie calculata pentru orasul Ploiesti.

Indicatorul de mortalitate

Indicatorul de mortalitate calculat la 1000 de locuitori, inregistreaza la nivelul comunei

Blejoi, in perioada 2008-2011, o usoara tendinta de scadere fata de anul 2007, valoarea cea

mai mare a indicatorului de mortalitate inregistrandu-se in anul 2007, iar valoarea cea mai

mica, in anul 2009. Comparativ cu indicatorul de mortalitate la nivel de judet Prahova,

valorile calculate pentru indicatorul de mortalitate in comuna Blejoi, s-au situat sub valorile

indicatorului de la nivel de judet, pe tot parcursul perioadei analizate. Comparativ cu

indicatorul de mortalitate calculat la nivel de tara, indicatorul de mortalitate in comuna Blejoi

a inregistrat valori mai mici decat cele calculate la nivel de tara, pe tot parcursul perioadei

analizate. Comparativ cu indicatorul de mortalitate calculat pentru orasul Ploiesti, indicatorul

de mortalitate in comuna Blejoi a inregistrat valori mai mari decat ale indicatorului de

mortalitate calculat pentru orasul Ploiesti, pe tot parcursul perioadei analizate.

In ceea ce priveste indicatorul de mortalitate la nivel de judet si de tara, evolutia acestuia in

decursul perioadei 1995-2010, a inregistrat variatii reduse valoric. Privind comparativ acest

indicator la nivel de judet si de tara, se remarca faptul ca valorile calculate la nivel de judet se

suprapun in mare parte peste cele calculate la nivel de tara (exceptie anul 2011).

Cele mai scazute valori ale indicatorului de mortalitate s-au inregistrat in orasul Ploiesti.

Valoarea medie a mortalitatii calculata pe o perioada de 5 ani in comuna Blejoi, se situeaza

sub valoarea medie calculata pentru aceeasi perioada in judetul Prahova si la nivel de tara, si,

in acelasi timp, depaseste valoarea medie calculata pentru orasul Ploiesti.

16

B. Morbiditatea prin afectiuni respiratorii acute in aria de studiu

Metodologie

Datele de morbiditate (numar cazuri de infectii acute de cai respiratorii superioare – IACRS,

laringite, traheite, bronsite, bronsiolite, in perioada 2007-2011), precum si datele privind

numarul populatiei, au fost colectate de Directia de Sanatate Publica Prahova.

Pentru afectiunile acute s-au calculat frecvente la 1000 de locuitori (nr cazuri de boala in

perioada mentionata x 1000/nr populatie). Reprezentarea grafica a rezultatelor s-a realizat in

programul Excel.

Evolutia frecventei afectiunilor respiratorii acute (IACRS, laringite, traheite, bronsite,

bronsiolite) in aria de studiu, in perioada 2007-2011

Ploiesti

0.00

50.00

100.00

150.00

200.00

250.00

2007 2008 2009 2010 2011

laringita si traheita acuta

IACRS

bronsita si bronsiolita acuta

Media frecventei afectiunilor respiratorii acute in localitatea Ploiesti, in perioada 2007-

2011

0.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

70.00

80.00


IACRS bronsita si bronsiolita

acuta

medie 2007-2011

17

Blejoi

0.00

20.00

40.00

60.00

80.00

100.00

120.00

140.00

160.00

180.00

2007 2008 2009 2010 2011


IACRS


Media frecventei afectiunilor respiratorii acute in localitatea Blejoi, in perioada 2007-

2011

0.00

20.00

40.00

60.00

80.00

100.00

120.00

140.00

laringita si traheita

acuta


acuta

medie 2007-2011

18

Ploiestiori si Tantareni

0.00

50.00

100.00

150.00

200.00

250.00

2007 2008 2009 2010 2011


IACRS


Media frecventei afectiunilor respiratorii acute in localitatile Tantareni si Ploiestiori, in

perioada 2007-2011

0.00

20.00

40.00

60.00

80.00

100.00

120.00

140.00

160.00

180.00

laringita si traheita

acuta


acuta

medie 2007-2011

19

Media frecventei afectiunilor respiratorii acute, per ansamblu, in aria de studiu, in

perioada 2007-2011

0.00

20.00

40.00

60.00

80.00

100.00

120.00

140.00

160.00

180.00

Ploiesti Sat Blejoi Ploiestiori si Tantareni

Laringita si traheita acuta IACRS Bronsita si bronsiolita acuta

In ceea ce priveste afectiunile respiratorii acute (IACRS, laringite, traheite, bronsite,

bronsiolite), in localitatea Ploiesti, se obseva pe primul loc ca pondere a frecventei IACRS,

urmate, la valori mai mici ale frecventei, de laringite si traheite si apoi de bronsite si

bronsiolite. Ca valoare medie a frecventei pe o perioada de 5 ani, bronsita si bronsiolita

depaseste valoarea medie a frecventei pe o perioada de 5 ani, calculata pentru laringite si

traheite, fiind mult sub valoarea medie calculata pentru IACRS.


bronsiolite), in localitatea Blejoi, se obseva pe primul loc ca pondere a frecventei bronsita si

bronsiolita, urmate, la valori mai mici ale frecventei, de laringite si traheite si apoi de IACRS.

Ca valoare medie a frecventei pe o perioada de 5 ani, bronsita si bronsiolita depaseste

valoarea medie a frecventei pe o perioada de 5 ani, calculata pentru laringite si traheite, si

respectiv pentru IACRS.


bronsiolite), in localitatile Ploiestiori si Tantareni, se obseva pe primul loc ca pondere a

frecventei IACRS, urmate, la valori mai mici ale frecventei, de laringite si traheite si apoi de

bronsite si bronsiolite. Ca valoare medie a frecventei pe o perioada de 5 ani, bronsita si

bronsiolita depaseste valoarea medie a frecventei pe o perioada de 5 ani, calculata pentru

laringite si traheite, fiind mult sub valoarea medie calculata pentru IACRS.

Per ansamblu, in aria de studiu, valorile cele mai mari ale frecventei de cazuri de IACRS, s-au

inregistrat in localitatile Ploiestiori si Tantareni, in timp ce valorile cele mai mari ale

frecventei de cazuri de laringite si traheite si bronsite si bronsiolite, s-au inregistrat in

localitatea Blejoi. Bronsita si bronsiolita a inregistrat frecventa cea mai scazuta in localitatile

Ploiestiori si Tantareni.

20

C. Studiul de morbidiate prin boli cronice in aria de studiu

Metodologie de lucru

Descrierea ariei de studiu

Aria de studiu a cuprins orasul Ploiesti si comuna Blejoi.

Prezentarea marimii grupurilor populationale din zonele investigate Datele referitoare la populatia din aria de studiu au fost colectate de la Directia de Sanatate

Publica Prahova (DSP Prahova) (an 2011).

Nr. populatiei in aria de studiu

Descrierea metodelor de selectie a subiectilor participanti in studiu (morbiditati)

Subiectii inclusi in studiu au fost persoane din toate grupele de varsta, de ambele sexe din aria

de studiu care s-au prezentat la medicul de familie pentru o problema de sanatate in intervalul

2000-2011.

In culegerea datelor de morbiditate s-a tinut cont, printre altele, de amplasarea obiectivului, de

factorii meteorologici si geografici, de marimea populatiei din zona si de numarul si

amplasarea cabinetelor medicale de medicina de familie. In aria de studiu au fost selectati 13

medici de familie. Datele au fost culese din registrele de bolnavi cronici ale medicilor de

familie si de la DSP Prahova, respectand confidentialitatea. Datele au fost introduse intr-o

baza de date in Microsoft Excel si prelucrate in Microsoft Excel si cu ajutorul pachetului

statistic STATA. Datele culese de la medicii de familie s-au referit la patologia cronica (vezi

tabelul de mai jos).

Coduri afectiuni investigate (conform clasificarii internationale OMS - ICD 10):

Tumori maligne primare cu localizari specifice, cu exceptia celor de tesut

limfoid, hematopoietic sau conjunctiv

C00-C14 Buza, cavitate bucala, faringe

C15-C26 Organe digestive

C30-C39 Organe respiratorii si intratoracice

C43-C44 Piele

C50 San

C51-C58 Organe genitale feminine

C73-C75 Tiroida si alte glande endocrine

C81-C96 Tumori maligne primare ale tesutului limfoid, hematopoietic sau conjunctiv

Afectiuni ale sistemului hematologic

D51-D53 Anemii nutritionale

Boli endocrine, nutritionale si metabolice

E00-E07 Boli ale glandei tiroide

E10-E14 Diabet zaharat

Boli ale ochiului si anexelor oculare

H10.0-H10.9 Afectiuni ale conjunctivei oculare

Nr. crt Localitatea Nr. populatiei

1 Ploiesti 225636

2 Comuna Blejoi 8530

21

Boli ale sistemului circulator

I10-I15 Boala hipertensiva

I20-I25 Boala ischemica cardiaca

I26-I28 Cordul pulmonar si alte afectiuni ale circulatiei pulmonare

I50-I50.9 Insuficienta cardiaca

I60-I69 Boli cerebrovasculare

Boli ale sistemului respirator

J41 Bronsita cronica simpla si mucopurulenta

J43 Emfizem

J44 Alte boli cronice pulmonare obstructive

J45 Astm bronsic

Boli ale tractului digestiv

K25 Ulcer gastric

K26 Ulcer duodenal

K73 Hepatita cronica

K74 Fibroza si ciroza hepatica

Boli ale pielii si tesutului celular subcutanat

L20.0-L20.9 Dermatita atopica

L23.0-L23.9 Dermatita alergica de contact

L24.0-L24.9 Dermatita iritativa de contact

L25.0-L25.9 Dermatita de contact de cauza nespecificata

L50.0-L50.9 Urticarie

Boli renale cronice

N17-N19 Insuficienta renala cronica

N20-N23 Litiaza renala si urinara

Managementul si analiza statistica a bazelor de date:

Introducerea datelor in computer si prelucrarea statistica a acestora s-a realizat prin urmarirea

urmatorului protocol de lucru:

introducerea datelor de morbiditate in baza de date creata in Excel 5.0 de doua ori,

de catre doua persoane diferite

acceptarea bazei de date in conditiile unei diferente, erori de introducere, mai mica

de 5%

prelucrarea datelor in programul Excel

Metodologia de prelucrare a datelor

In aria de studiu, pentru afectiunile cronice, s-au calculat frecvente la 1000 de locuitori, pe

fiecare an, in perioada 2000-2011. Distributia temporala a frecventelor calculate a fost

reprezentata grafic in programul Microsoft Excel.

In aria de studiu s-a realizat distributia procentuala a cazurilor de afectiuni cronice inregistrate

in perioada 2000-2011, la medicii de familie inclusi in studiu. S-a calculat o distributie

procentuala in aria de studiu a afectiunilor respiratorii cronice, a afectiunilor alergice si a

tumorilor maligne din totalul de afectiuni inregistrate pe fiecare an in perioada analizata, iar

distributia spatiala a acestora a fost reprezentata grafic in programul Microsoft Excel.

22

Indicatori de morbiditate in aria de studiu (nr de cazuri la 1000 de locuitori) – conditii

initiale

Distributia temporala a frecventei calculata la 1000 de locuitori de cazuri de afectiuni

cronice inregistrate la medicii de familie din aria de studiu, in perioada 2000-2011

Distributia temporala in aria de studiu, a frecventei de cazuri de afectiuni

cardiovasculare cronice, inregistrate la medicii de familie, in perioada 2000-2011

Distributia temporala in aria de studiu, a frecventei de cazuri de cardiopatie ischemica

cronica, inregistrate la medicii de familie, in perioada 2000-2011

0.00

2.00

4.00

6.00

8.00

10.00

12.00

14.00

16.00 afect. cardiovasculare

cronice

2 per. Mov. Avg. (afect.

cardiovasculare cronice)

0.00

1.00

2.00

3.00

4.00

5.00

6.00

cardiopatie ischemica

cronica

2 per. Mov. Avg.

(cardiopatie ischemica

cronica)

23

Distributia temporala in aria de studiu, a frecventei de cazuri de hipertensiune arteriala,

inregistrate la medicii de familie, in perioada 2000-2011

Distributia temporala in aria de studiu, a frecventei de cazuri de afectiuni

cerebrovasculare, inregistrate la medicii de familie, in perioada 2000-2011

0.00

1.00

2.00

3.00

4.00

5.00

6.00

7.00

8.00

9.00

hipertensiune arteriala

2 per. Mov. Avg.

(hipertensiune arteriala)

0.00

0.50

1.00

1.50

2.00

2.50

3.00

3.50

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

afect. cerebrovasculare


cerebrovasculare)

24

Distributia temporala in aria de studiu, a frecventei de cazuri de afectiuni respiratorii

cronice, inregistrate la medicii de familie, in perioada 2000-2011

Distributia temporala in aria de studiu, a frecventei de cazuri de astm bronsic,


0.00

0.50

1.00

1.50

2.00

2.50

3.00

3.50

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

afect. respiratorii cronice


respiratorii cronice)

0.00

0.50

1.00

1.50

2.00

2.50

astm bronsic

2 per. Mov. Avg. (astm

bronsic)

25

Distributia temporala in aria de studiu, a frecventei de cazuri de bronhopneumopatie

obstructive cronica (BPOC), inregistrate la medicii de familie, in perioada 2000-2011

Distributia temporala in aria de studiu, a frecventei de cazuri de afectiuni endocrine,


0.00

0.20

0.40

0.60

0.80

1.00

1.20

1.40

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

BPOC

0.00

0.50

1.00

1.50

2.00

2.50

3.00

3.50

4.00

4.50

5.00

afect. endocrine


endocrine)

26

Distributia temporala in aria de studiu, a frecventei de cazuri de afectiuni renale


Distributia temporala in aria de studiu, a frecventei de cazuri de afectiuni digestive


0.00

0.20

0.40

0.60

0.80

1.00

1.20

1.40

afect. renale cronice


renale cronice)

0.00

0.50

1.00

1.50

2.00

2.50

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

afect. digestive cronice


digestive cronice)

27

Distributia temporala in aria de studiu, a frecventei de cazuri de tumori maligne,



Pentru afectiunile cardiovasculare cronice per ansamblu, se observa o tendinta de scadere a

frecventei de cazuri inregistrate la medicii de familie din aria de studiu, in perioada 2000-

2006, insa incepand cu anul 2007, se observa o tendinta de crestere a frecventei de cazuri,

inregistrandu-se un varf valoric al frecventei in anul 2007, dupa care frecventa revine la valori

apropiate de cele inregistrate in perioada 2000-2002. Daca privim perioada in ansamblu,

trendul descris de afectiunile cardiovasculare cronice este descrescator dinspre anul de debut

al intervalului analizat.

Referitor la cardiopatia ischemica, se observa mai multe varfuri valorice, in anul 2005, 2007

si 2011, insa valorile frecventei inregistrate in anul 2005 si 2007 sunt mai mici decat cea

inregistrata in 2011. Daca privim perioada in ansamblu, trendul descris de frecventa

cardiopatiei ischemice este crescator.

In ceea ce priveste hipertensiunea arteriala, reprezentarile grafice au evidentiat un trend

descrescator al frecventei de cazuri in perioada analizata, cu un varf valoric al frecventei in

anul 2007.

Referitor la afectiunile cerebrovasculare, reprezentarile grafice au evidentiat un trend

crescator al frecventei de cazuri in perioada analizata, cu un varf valoric al frecventei in anul

2010.

In ceea ce priveste afectiunile respiratorii cronice per ansamblu, astmului bronsic si BPOC

inregistrate la medicii de familie din aria de studiu, se observa un trend crescator al frecventei

de cazuri, in perioada analizata, comparativ cu anul 2000, cu un varf valoric al frecventei in

anul 2011 pentru astmul bronsic si afectiunile respiratorii cronice per ansamblu si in anul

2009, pentru BPOC.

Frecventa cazurilor de afectiuni digestive cronice se caracterizeaza printr-un trend de

ansamblu descrescator, pe parcursul perioadei analizate, cu un varf valoric al frecventei in

anul 2001.

0.00

0.10

0.20

0.30

0.40

0.50

0.60

0.70

0.80 tumori maligne

2 per. Mov. Avg. (tumori

maligne)

28

Frecventa afectiunilor endocrine inregistrate la medicii de familie din aria de studiu, prezinta

un trend de ansamblu, descrescator, in perioada analizata, comparativ cu perioada 2000-2001,

frecventa tinde sa scada valoric pana in anul 2006 si se observa un varf valoric al frecventei

de afectiuni endocrine in anul 2007, dupa care frecventa scade la valori mai mici decat cele

ale frecventelor calculate pentru perioada 2000-2001.

Referitor la patologia renala cronica in decursul intervalului de timp analizat (2000-2011), in

aria de studiu, privind in ansamblu perioada de timp analizata, se observa un trend crescator

schitat de frecventa cazurilor de afectiuni renale cronice inregistrandu-se un varf valoric al

frecventei in anul 2011, variatiile fiind relativ scazute in perioada 2000-2009.

Patologia neoplazica este o patologie complexa, de cauza multifactoriala. Fumatul activ,

fumatul pasiv, stilul de viata, alimentatia, expunerea ocupationala la substante periculoase,

poluarea interioara, factorii socio-economici, sunt numai cativa din determinantii acestei

categorii de patologie cronica cu consecinte uneori foarte grave.

Privind in ansamblu perioada de timp analizata (2000-2011), frecventa cazurilor de tumori

maligne inregistrate la medicii de familie din aria de studiu, se caracterizeaza printr-un trend

descrescator. Cea mai mare valoare a frecventei de cazuri, s-a inregistrat in anul 2007,

variatiile valorice ale frecventei fiind importante in decursul perioadei analizate.

29

Distributia spatiala in aria de studiu a cazurilor de afectiuni cronice, inregistrate la

medicii de familie, in perioada 2000-2011 (exprimate in procente)

Blejoi si Ploiestiori

Distributia spatiala in aria de studiu a cazurilor de afectiuni respiratorii cronice si

tumori maligne inregistrate la medicii de familie, in anul 2000 (exprimate in procente

din total cazuri de afectiuni)




0

1

2

3

4

5

6

7

8


(% cazuri)

tumori malige (% cazuri)

Blejoi Ploiestiori

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4


(% cazuri)


Blejoi Ploiestiori

30







0

1

2

3

4

5

6

7

8


(% cazuri)


Blejoi Ploiestiori

0

2

4

6

8

10

12

14

16


(% cazuri)


Blejoi Ploiestiori

31







0

2

4

6

8

10

12

14

16


(% cazuri)


Blejoi Ploiestiori

0

1

2

3

4

5

6


(% cazuri)


Blejoi Ploiestiori

32







0

5

10

15

20

25


(% cazuri)


Blejoi Ploiestiori

0

1

2

3

4

5

6

7


(% cazuri)


Blejoi Ploiestiori

33







0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4


(% cazuri)


Blejoi Ploiestiori

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20


(% cazuri)


Blejoi Ploiestiori

34







0

1

2

3

4

5

6

7

8


(% cazuri)


Blejoi Ploiestiori

0

2

4

6

8

10

12

14


(% cazuri)


Blejoi Ploiestiori

35

Distributia spatiala in aria de studiu a cazurilor de afectiuni respiratorii cronice,

inregistrate la medicii de familie, in perioada 2000-2011 (exprimate in procente din total

cazuri de afectiuni)

Distributia spatiala in aria de studiu a cazurilor de tumori maligne, inregistrate la

medicii de familie, in perioada 2000-2011 (exprimate in procente din total cazuri de

afectiuni)

0

5

10

15

20

25

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Blejoi Ploiestiori 2 per. Mov. Avg. (Blejoi) 2 per. Mov. Avg. (Ploiestiori)

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Blejoi Ploiestiori 2 per. Mov. Avg. (Blejoi) 2 per. Mov. Avg. (Ploiestiori)

36

Ploiesti

Distributia spatiala in aria de studiu a cazurilor de afectiuni respiratorii cornice si

afectiuni alergice inregistrate la medicii de familie, in perioada 2000-2011 (exprimate in

procente din total cazuri de afectiuni)


In ceea ce priveste distributia spatiala in aria de studiu a cazurilor de afectiuni cronice,

inregistrate la medicii de familie, in perioada 2000-2011 se observa urmatoarele:

Blejoi si Ploiestiori

In anul 2000, pentru afectiunile respiratorii cronice inregistrate la medicii de familie din aria

de studiu, procentul cel mai mare de cazuri se observa in Ploiestiori, iar in Blejoi nu s-au

inregistrat cazuri in perioada analizata.

In anul 2000, pentru tumorile maligne inregistrate la medicii de familie din aria de studiu,

procentul cel mai mare de cazuri se observa in Ploiestiori, iar procentul cel mai mic in Blejoi.


de studiu, procentul cel mai mare de cazuri se observa in Ploiestiori, iar procentul cel mai mic

in Blejoi.


procentul cel mai mare de cazuri se observa in Blejoi, iar in Ploiestiori nu s-au inregistrat

cazuri in perioada analizata.

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

2007 2008 2009 2010 2011


astm bronsic

bronsita cronica

afect. alergice ale tegumentului si mucoaselor

afect. conjunctivale

37


de studiu, procentul cel mai mare de cazuri se observa in Ploiestiori, iar in Blejoi nu s-au



procentul cel mai mare de cazuri se observa in Blejoi, iar procentul cel mai mic in Ploiestiori.



in Blejoi.


procentul cel mai mare de cazuri se observa in Ploiestiori, iar in Blejoi nu s-au inregistrat




in Blejoi.





de studiu, procentul cel mai mare de cazuri se observa in Blejoi, iar procentul cel mai mic in

Ploiestiori.




de studiu, procentul cel mai mare de cazuri se observa in Blejoi, iar in Ploiestiori nu s-au







in Blejoi.



In anul 2008, nu s-au inregistrat cazuri de afectiuni respiratorii cronice la medicii de familie

din aria de studiu in perioada analizata.


procentul cel mai mare de cazuri se observa in Ploiestiori, iar in Blejoi nu s-au inregistrat




in Blejoi.






in Blejoi.



38


de studiu, procentul cel mai mare de cazuri se observa in Blejoi, iar in Ploiestiori nu s-au




Din punct de vedere al distributiei spatiale in aria de studiu a cazurilor de afectiuni

respiratorii cronice, inregistrate la medicii de familie, in perioada 2000-2011 (exprimate in

procente din total cazuri de afectiuni), se observa atat in Blejoi cat si in Ploiestiori, variatii

valorice importante ale procentelor de cazuri de afectiuni respiratorii cronice.

In Blejoi, reprezentarea grafica evidentiaza 2 varfuri valorice importante ale procentelor de

cazuri de afectiuni respiratorii cronice in anii 2006 si 2011, tendinta de ansamblu fiind de

usoara crestere comparativ cu anul de debut al intervalului de timp analizat.

In Ploiestiori, se observa 2 varfuri valorice ale procentelor de cazuri de afectiuni respiratorii

cronice in anii 2003 si 2009, tendinta de ansamblu fiind de usoara scadere comparativ cu

perioada 2000-2003.

Din punct de vedere al distributiei spatiale in aria de studiu a cazurilor de tumori

maligne, inregistrate la medicii de familie, in perioada 2000-2011 (exprimate in procente din

total cazuri de afectiuni), se observa atat in Blejoi cat si in Ploiestiori, variatii valorice

importante ale procentelor de cazuri de tumori maligne.

In Blejoi, reprezentarea grafica evidentiaza un varf valoric important al procentelor de cazuri

de tumori maligne in anul 2004, tendinta de ansamblu fiind de usoara scadere comparativ cu

anul de debut al intervalului de timp analizat.

In Ploiestiori, se observa un varf valoric important al procentelor de cazuri de tumori maligne

in anul 2003, dupa care urmeaza o scadere valorica in perioada urmatoare, tendinta de

ansamblu fiind de scadere comparativ cu perioada 2000-2003.

Ploiesti

Din punct de vedere al distributiei spatiale in aria de studiu a cazurilor de afectiuni

respiratorii cornice si afectiuni alergice, inregistrate la medicii de familie, in perioada 2000-

2011 (exprimate in procente din total cazuri de afectiuni), se observa variatii valorice putin

importante ale procentelor de cazuri de afectiuni respiratorii cronice, insa aceste variatii sunt

destul de pronuntate in cazul afectiunilor alergice ale tegumentului si mucoaselor.

Referitor la astmul bronsic si bronsita cronica, trendul este aproape constant in perioada

analizata, aproape ca nu se observa variatii ale procentului de cazuri, iar privitor la afectiunile

respiratorii cronice per ansamblu, trendul este usor descrescator, procentul de cazuri cu

valoarea cea mai mare fiind inregistrat in anul 2009.

Privitor la afectiunile conjunctivei oculare, tendinta este de usoara crestere, insa fara variatii

importante, procentul de cazuri cu valoarea cea mai mare fiind inregistrat in anul 2008.

Afectiunile alergice ale tegumentului si mucoaselor sunt cele mai numeroase procentual in

perioada analizata, prezentand variatii importante ale procentelor de cazuri, cu un varf valoric

in anul 2008.

39

B. Chestionarul medical

Metodologie de lucru

Un esantion de 231 de persoane a fost inclus in studiu, in conditiile obtinerii acordului de

participare. Intervievatorul a completat chestionarul alaturi de persoana intervievata. In cazul

aparitiei dificultatilor si a neintelegerilor s-au oferit explicatii suplimentare referitoare la

sensul intrebarilor si terminologie. Chestionarul a cuprins intrebari referitoare la varsta, gen,

nivel de educatie, loc de munca, ocupatie, locuinta, perceptia in ceea ce priveste poluarea in

exteriorul si in interiorul locuintei, prezenta unor afectiuni cronice respiratorii si alergice,

simptomatologia respiratorie in cazul afectarii cailor respiratorii si respectiv plamanului.

Metodologia de prelucrare statistica

Informatiile culese prin intermediul chestionarului au fost introduse intr-o baza de date creata

in Microsoft Excel in care fiecare variabila a fost validata conform definitiei ei specifice

pentru a facilita procesul de curatare si management a bazei de date. Ulterior baza de date a

fost transferata in editorul pachetului statistic STATA, in vederea procesarii informatiilor

colectate.

Analiza statistica a datelor s-a efectuat prin utilizarea de masuratori statistice sumare si teste

statistice avansate. Datele culese prin intermediul chestionarului au fost prelucrate descriptiv

si analitic.

Diferentele evidentiate prin compararea datelor au fost testat prin valoarea P (p-value).

Valoarea P reprezinta probabilitatea ca diferente cel putin la fel de mari ca cele constatate in

datele observate sa survina ca rezultat al intamplarii (ipoteza zero). Ipoteza zero este acceptata

sau respinsa in functie de valoarea P, care poate fi mai mare sau mai mica decat nivelul de

semnificatie, pentru care se alege in mod obisnuit valoarea de 0,05 (5%). Daca valoarea P este

sub nivelul de semnificatie ne arata ca este improbabil (dar nu imposibil) ca rezultatele

observate sa fie determinate doar de intamplare, ipoteza zero fiind respinsa.

Prelucrarea statistica avansata a datelor s-a realizat prin modelul de regresie logistica uni si

multivariata. Coeficientii de regresie si erorile standard obtinute in urma utilizarii modelului

de regresie logistica ne arata corelatia existenta intre variabila dependenta studiata si

variabila/ variabilele independente introduse in model.

Pentru simptomele si afectiunile respiratorii si alergice declarate in chestionar, s-a calculat

utilizand modulul StatCalc din programul EpiInfo 3.3.2, Odds Ratio precum si intervalul de

incredere pentru acesta. Odds Ratio a fost calculat pentru a compara riscurile de a dezvolta

simptomatologie si respectiv patologie respiratorie si alergica in conditiile prezentei si

respectiv absentei expunerii la poluanti generati de sursa de incalzire a locuintei, alti poluanti

din mediul interior, fumat activ si pasiv, expunere la locul de munca etc.

Definitia unor termeni statistici mentionati in metodologie si prelucrare:

Skewness-ul reprezinta o masura a gradului de asimetrie a distributiei datelor. Distributia unui

set de date este simetrica daca arata la fel de o parte si de alta a punctului central.

Kurtosis-ul este un indicator care informeaza asupra aspectului ascutit sau plat al curbei de

distributie a setului de date in raport cu o distributie normala. Asta inseamna ca un set de date

cu un kurtosis mare tinde sa aiba un varf distinct in apropierea valorii medii si respectiv un set

de date cu un Kurtosis mic tinde sa aiba un aspect aplatizat in apropierea valorii medii.

Varianta este unul din cei cativa indicatori ai variabilitatii utilizati in statistica pentru a

caracteriza dispersia in cadrul unui set de date statistice. Pentru a calcula varianta, este

necesar sa se calculeze mai intai media si respectiv cu cat se abate de la medie fiecare valoare

40

din setul de date (deviatia standard). Varianta este reprezentata de media patratelor catorva

deviatii standard fata de medie.

Percentila reprezinta o valoare pe o scara de o suta de valori care indica procentul din

distributie care este egal sau se situeaza sub ea.

Interval de incredere este un interval de valori cu o mare probabilitate de a contine parametrul

care a fost estimat.

Odds ratio reprezinta o modalitate de a compara daca probabilitatea de aparitie a unui anumit

eveniment este aceeasi pentru doua grupuri.

Analiza descriptiva a informatiilor culese prin intermediul chestionarului

Esantionul investigat a inclus 231 de subiecti de gen masculin (148 dintre ei) si feminin (83

subiecti), cu varsta cuprinsa intre 16 si 88 de ani, esantionul avand o medie de varsta de

aproximativ 45 de ani.

In ceea ce priveste nivelul de educatie, dintr-un total de 229 de subiecti care au raspuns la

aceasta intrebare, un procent de 32% au declarat ca au studii medii (liceu, scoala postliceala),

un procent de 24% au declarat ca au absolvit o scoala profesionala, iar un procent de 36% au

declarat ca au studii superioare.

90% din subiectii investigati lucreaza, un procent de 7% dintre ei, nu sunt incadrati in munca,

iar un procent de 3% sunt pensionari.

Dintre subiectii investigati, putin mai mult de jumatate (52%) locuiesc in apartamente de bloc

iar un procent de aproximativ 47% locuiesc in case, de o perioada de timp care variaza intre 1

an si 56 de ani.

La intrebarea cum este traficul in vecinatatea locuintei, marea majoritate (65%) a subiectilor

intervievati au declarat prezenta unui trafic redus sau absenta acestuia, in vecinatatea

locuintei.

In ceea ce priveste sursa de incalzire a locuintei, subiectii din cadrul esantionului investigat au

declarat ca utilizeaza carbunii, lemnele, gazul metan si electricitatea, iar ca sursa pentru gatit,

se utilizeaza carbunele, lemnul, gazul metan, GPL si electricitatea.

Marea majoritate a subiectilor intervievati (75%), au declarat ca au hota instalata in bucatarie

si ea functioneaza pe perioada cat se gateste.

Aproximativ 82% din subiectii intervievati au declarat ca nu au mucegai in locuinta, in timp

ce un procent de 18% dintre subiecti au declarat prezenta in locuinta a mucegaiului din cand

in cand sau frecvent si nici un subiect un a declarat prezenta mucegaiului in locuinta tot

timpul.

Referitor la sursa de alimentare cu apa a locuintei, marea majoritate (91%) au declarat ca

utilizeaza apa furnizata de o aprovizionare centralizata iar aproximativ 9% utilizeaza apa de

fantana.

La intrebarea privind utilizarea odorizantelor in locuinta mai mult de jumatate (66%) au admis

utilizarea acestora, iar in ceea ce priveste prezenta animalelor de companie in locuinta, un

procent de 27% dintre subiecti au declarat ca au animale de companie in locuinta.

In ceea ce priveste depozitatrea in locuinta a substantelor chimice de tipul solventilor,

vopselelor sau lacurilor care pot constitui o sursa de poluare interioara, mai mult de jumatate

din subiectii intervievati au declarat ca nu depoziteaza astfel de substante in locuinta.

41

Referitor la mobilierul din locuinta (care se poate deasemenea constitui intr-o sursa de poluare

interioara prin emisia de compusi organici volatili), aproximativ 90% din subiectii inclusi in

studiu au declarat ca au in locuinta mobilier melaminat.

La intrebarea daca se intampla sa aeriseasca locuinta mai putin frecvent decat ar dori din

cauza zgomotului, majoritatea subiectilor intervievati (71%) au declarat ca niciodata nu se

intampla acest lucru iar 7%, au declarat ca acest lucru se intampla des. Deasemenea, 63%

dintre subiecti au declarat ca niciodata nu se intampla sa aeriseasca locuinta mai putin

frecvent decat ar dori din cauza mirosurilor, iar 10% au declarat ca acest lucru se intampla

des. In ceea ce priveste praful si fumul, 61% dintre subiecti au declarat ca niciodata nu se

intampla sa aeriseasca mai putin frecvent locuinta din cauza fumului si prafului si doar 8% au

declarat ca acest lucru se intampla des, in timp ce 78% au declarat ca niciodata nu se intampla

sa aeriseasca mai putin frecvent locuinta din cauza gazelor si 7% au declarat ca acest lucru se

intampla des.

Referitor la consumul de toxice (tigari), 28% dintre respondenti s-au declarat fumatori care

fumeaza intre 2 si 30 de tigari pe zi, de o perioada cuprinsa intre 2 si 40 de ani. Din randul

celor care nu fumeaza, un procent de 21% au declarat ca sunt expusi la fum de tigara generat

de alti fumatori, acasa si la serviciu (fumat pasiv).

In ceea ce priveste expunerea ocupationala la substante si situatii periculoase, un procent de

42% dintre subiectii investigati au afirmat ca sunt expusi ocupational la acestea, astfel: 47%

din cei care s-au declarat expusi au considerat ca sunt expusi ocupational la produse

petroliere, 24% la bitum, 23% la zgomot, 18% la compusi organici volatili, cate 13% la

solventi organici sau anorganici si benzen, 8% la gudroane, 7% la gaze iritante cu sulf, cate

6% la etilbenzen, hidrocarburi aromatice policiclice, vopsele, lacuri, uleiuri, cate 5% la

pulberi si toluen, cate 2% la cauciucuri si mase plastice si stiren, 1% la metale grele si

respectiv un procent sub 1% s-au declarat expusi la la pigmenti sau coloranti.

Informatii generale privind subiectii din esantionul investigat

Distributia in functie de gen a subiectilor din esantionul investigat

Gen Frecventa Procent

F 83 35.93

M 148 64.07

Total 231 100.00

Varsta subiectilor din esantionul investigat

Varsta

Percentile Nr. obs Minim

1% 17 16

5% 22 16

10% 29 17 Observatii 228

25% 40 17

50% 45 Media 44.72807

Maxim Deviatia standard 11.01444

75% 52 72

90% 57 75 Varianta 121.3178

95% 58 79 Skewness -0.1668437

99% 75 88 Kurtosis 4.447367

42

Nivelul de educatie

Ultima scoala absolvita Frecventa Procent (%)

Scoala primara 2 0.87

Gimnaziu 14 6.11

Scoala profesionala 56 24.45

Liceu 65 28.38

Scoala postliceala/colegiu 9 3.93

Facúltate 83 36.24

Total 229 100.00

Incadrarea in munca

Incadrat in munca Frecventa Procent (%)

DA 207 89.61

NU 17 7.36

pensionar 7 3.03

Total 231 100.00

Informatii privind locuinta si expunerea la stiuatii si substante periculoase de natura

chimica, fizica sau biologica prezente in mediul interior

Tip de locuinta

Tip de locuinta Frecventa Procent (%)

Apartament la parter 27 11.69

Apartament la etaj 93 40.26

Casa lipita de cea a vecinului 28 12.12

Casa la distanta de alte case 81 35.06

Altele 2 0.87

Total 231 100.00

Perioada de timp petrecuta in locuinta respectiva

Perioada de

timp

Nr.

observatii

Medie Deviatie

standard

Minim Maxim

220 21.5 12.79822 1 56

Perioada de timp petrecuta in locuinta in decursul unei zile (ore/zi)

Perioada de

timp

Nr.

observatii

Medie Deviatie

standard

Minim Maxim

227 13.03965 3.06756 5 24

Traficul in vecinatatea locuintei

Traficul Frecventa Procent (%)

Nu exista trafic 6 2.63

Trafic redus 143 62.72

Trafic intens 79 34.65

Total 228 100.00

43

Sursa de incalzire a locuintei

Sursa de incalzire a

locuintei

Frecventa Procent (%)

lemne 30 12.99 carbuni 1 0.43

motorina 0 0

pacura 0 0

electricitate 2 0.87 gaz metan 25 10.82

incalzire centrala 173 74.89

Total 231 100.00

Combustibili utilizati la bucatarie

Combustibili utilizati la

bucatarie


lemne 7 3.03 carbuni 1 0.43

motorina 0 0

pacura 0 0

electricitate 2 0.87 gaz metan 212 91.77

GPL 9 3.90

Total 231 100.00

Functionarea hotei la bucatarie

Functionarea hotei la

bucatarie


DA 168 74.67

NU 57 25.33

Total 225 100.00

Prezenta mucegaiului in locuinta

Prezenta mucegaiului in

locuinta


Deloc 188 81.74

Din cand in cand 41 17.83

Frecvent 1 0.43

Tot timpul 0 0

Total 230 100.00

44

Sursa de alimentare cu apa a locuintei

Sursa de alimentare cu

apa


Fantana 21 9.09

Aprovizionare

centralizata

210

90.91

Total 231 100.00

Utilizarea odorizantelor in locuinta

Utilizarea odorizantelor Frecventa Procent (%)

DA 152 66.09

NU 78 33.91

Total 230 100.00

Animale de companie in locuinta

Animale de companie in

locuinta


DA 61 26.52

NU 169 73.48

Total 230 100.00

Depozitarea de substante chimice in locuinta

Depozitarea de

substante chimice in

locuinta


DA 76 32.90

NU 155 67.10

Total 231 100.00

Mobilier melaminat in locuinta

Mobilier melaminat in

locuinta


DA 208 90.04

NU 23 9.96

Total 231 100.00

45

Se intampla vreodata sa aerisiti mai putin frecvent decat ati dori, locuinta: (procent de

subiecti si raspunsul indicat)

Da, des Da, ocazional Nu, niciodata

1 din cauza zgomotului 7.42 21.83 70.74

2 din cauza mirosurilor 10.00 26.52 63.48

3 din cauza prafului/fumului 8.33 30.26 61.40

4 din cauza gazelor 6.58 15.79 77.63

Analiza informatiilor privind perceptia asupra problemelor de mediu si respectiv de

sanatate

La intrebarea privind sursele de poluare din zona de rezidenta, in tabelul intitulat “Surse de

poluare in zona de rezidenta” cuantifícate ca generatoare de zgomot, mirosuri, pulberi, gaze,

fumuri, sunt enumerate sursele de poluare declarate de cei intervievati si respectiv procentul

de subiecti (din cei care au raspuns la aceasta intrebare) care au declarat prezenta (raspuns

“Da”) acestora in zona in care locuiesc si procentul de subiecti care au declarat absenta

(raspuns “Nu”) acestora in zona in care locuiesc. Un numar mare din subiectii din cadrul

esantionului investigat au declarat prezenta, ca principale surse de poluare, in zona din

vecinatatea locuintei, a traficului (37%), a rafinariilor de produse petroliere (36%), a

obiectivelor industriale (29%), a statiilor de distributie a carburantilor (14%), a lucrarilor de

constructii/renovari/demolari (7%), a pensiunilor si restaurantelor (6%), a atelierelor auto

(5%), a depozitelor de deseuri menajere/industriale (2%), a centralelor electrotermice (1%).

Restul activitatilor mentionate (vopsitorii, tabacarii, ateliere de acoperiri metalice,

incineratoare de deseuri menajere/medicale) au fost considerate de catre mai putin de 1%

dintre subiecti ca surse de poluare in zona in care locuiesc.

Surse de poluare in zona de rezidenta

Surse de poluare Procent (%)

raspuns “Da”

Procent (%) raspuns

“Nu”

Obiective industriale 29.44 70.56

Ateliere auto 4.76 95.24

Restaurante/ pensiuni/hoteluri 6.49 93.51

Incineratoare de desuri menajere/medicale 0.43 99.57

Depozite de deseuri menajere/industriale 2.16 97.84

Ateliere de acoperiri metalice 0.87 99.13

Vopsitorii 0.43 99.57

Tabacarii 0.43 99.57

Trafic 37.39 62.61

Centrale electrotermice 1.30 98.70

Lucrari de constructii/renovari/demolari 6.93 93.07

Rafinarii de produse petroliere 35.50 64.50

Statii de distributie carburanti 13.85 86.15

46

In ceea ce priveste perceptia problemelor de mediu cu care se confrunta in zona in care

locuiesc, subiectii intervievati au enumerat poluarea aerului (67% dintre subiectii au

mentionat aceasta problema), calitatea apei potabile (56% dintre subiectii au mentionat

aceasta problema), gazele de esapament (54% dintre subiectii au mentionat aceasta problema),

zgomotul (48% dintre subiectii au mentionat aceasta problema), poluarea apei (26% dintre

subiectii au mentionat aceasta problema), iar un procent de aproximativ 21% au mentionat

deseurile.

Perceptia disconfortului (generat de pulberi, gaze iritante, compusi organici volatili, mirosuri

etc.), masurata pe o scala valorica de la 0 (cotat ca “nu ma deranjeaza deloc”) la 10 (cotat ca

“ma deranjeaza foarte tare”) a indicat cel mai mare procent de subiecti (28%) care au apreciat

disconfortul la valoarea 0, in timp ce aproape jumatate dintre subiecti (48%) au apreciat

disconfortul ca fiind mai mic decat valoarea 4 pe scala mentionata, inspre calificativul de “un

ma deranjeaza deloc” iar restul de 52% au apreciat disconfortul ca fiind cuprins intre valoarea

5 si 10 pe scala mentionata, inspre calificativul de “ma deranjeaza foarte tare”.

Informatii privind perceptia poluarii

Probleme de mediu Procent (%) raspuns “Da” Procent (%) raspuns “Nu”

Poluarea apei 26.28 73.72

Calitatea apei potabile 56.11 43.89

Poluarea aerului 66.85 33.15

Zgomotul 48.37 51.63

Gazele de esapament 53.94 46.06

Deseuri 21.19 78.81

Disconfort (procent de subiecti si aprecierea efectuata pe o scala de valori)

0= nu ma

deranjeaza

deloc

10= ma

deranjeaza

foarte tare

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

28.14 4.76 5.63 7.36 2.60 19.48 7.36 6.06 6.06 2.16 10.39

Este bine stiut faptul ca in procesul de poluare comunitara un rol important il joaca o

multitudine de surse, cum sunt cele industriale, traficul, unele activitati de agrement si

domestice.

Perceptia subiectilor intervievati in acest studiu, asupra surselor care contribuie la poluarea

globala, s-a investigat prin raspunsurile oferite la intrebarea “Dupa parerea dumneavoastra,

care este sursa poluantilor in zona in care locuiti si in ce masura contribuie acesta la

poluarea globala” (evaluare pe o scala de la 0 la 10) din capitolul D3 al chestionarului

aplicat (vezi anexa 1). Aprecierea contributiei acestor surse la poluarea globala (concretizata

in zgomot, mirosuri, praf, gaze, fumuri) s-a realizat prin scorarea raspunsurilor in baza unei

scale valorice cuprinsa intre 0-10, unde “0” reprezinta contributie inexistenta iar “10” este

echivalentul celei mai ample contributii. Astfel am apreciat ca si contributie minima cea

scorata intre ” 0-3”, medie intre “4-6” si mare intre “7-10”.

47

La o analiza de ansamblu a datelor redate in tabelul alaturat se observa faptul ca 61% dintre

respondenti, considera ca traficul are o contributie minima la poluarea globala, 17% considera

ca traficul are o contributie medie si respectiv 22% considera ca traficul are o contributie

mare, la poluarea globala.

In ceea ce priveste contributia la poluarea globala atribuita atelierelor auto, majoritatea

covarsitoare (95%) a celor care au raspuns, au considerat contributia acestei surse la poluarea

globala ca fiind minima si doar un procent de 3% apreciind ca aceasta sursa, ar avea o

contributie medie la poluarea globala, iar 2% dintre subiecti au considerat ca aceasta sursa ar

avea o contributie majora la poluarea globala in zona de locuit.

Activitatile desfasurate in restaurante/pensiuni sunt considerate, de 95% dintre cei chestionati,

ca avand o contributie minima la poluarea globala, in timp ce, de catre un procent de 2%

dintre subiecti, acestea sunt considerate a contribui major la poluarea globala.

96% dintre persoanele chestionate apreciaza contributia incineratoarelor de deseuri

menajere/medicale la poluarea globala ca fiind minima, in timp ce un procent de 3% apreciaza

contributia acestei surse ca fiind mare. Persoanele intervievate prezinta o perceptie

aproximativ similara si cu privire la contributia atelierelor de acoperiri metalice, vopsitoriilor

si tabacariilor la poluarea globala, in cazul atelierelor de acoperiri metalice, vopsitoriilor si

tabacariilor, un procent de intre 95 si 96% apreciind contributia la poluarea globala ca fiind

minima, in timp ce un procent intre 2 si 3 %, au apreciat-o ca majora.

In ceea ce priveste depozitele de deseuri menajere/industriale, acestea sunt percepute ca si

contributie la poluarea globala, astfel: 92% dintre cei chestionati au considerat contributia ca

fiind minima in timp ce 4% considera contributia acestora ca fiind mare.

Conform rezutatelor analizei raspunsurilor oferite de catre cei chestionati, 91% sunt de parere

ca lucrarile de constructii/renovari/demolari contribuie minim la poluarea globala, 4%

considera contributia medie si respectiv 5% considera contributia ca fiind mare.

Aproximativ 97% dintre respondenti centralele electrotermice nu reprezinta decit o sursa cu o

contributie minima la poluarea globala, in timp ce 2% declara aceasta contributie ca fiind

medie, iar 1% o apreciaza ca pe o contributie mare.

Referitor la contributia rafinariilor de produse petroliere si a statiilor de distributie a

carburatilor, la poluarea globala, intre 76 si 90% dintre respondenti sunt de parere ca au o

contributie minima la poluarea globala din zona in care locuiesc, 7 si respectiv 6% apreciaza

contributie aceastora ca fiind medie, iar 17 si respectiv 4% apreciaza contributia acestora ca

fiind majora.

In ceea ce priveste industria (cinci tipuri de industrie mentionate: chimica, metalurgica,

industria lemnului, textila si alimentara), intre 85-97% dintre respondenti considera aceste

tipuri de industrie ca si avand o contributie redusa la poluarea globala, in timp ce intre 1 si 7%

dintre respondenti sunt de parere ca aceste tipuri de industrie au o contributie medie la

poluarea globala, iar intre 2 si 9% considera aceste tipuri de industie ca si contribuitori majori

la poluarea globala din zona de rezidenta.

48

Aprecierea privind sursa poluantilor (gaze, praf, mirosuri etc.) in zona de rezidenta si

contributia acestora la poluarea globala (procent de subiecti si evaluarea realizata de

catre acestia pe o scala valorica) Surse Procent de subiecti % 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

a

Trafic 40.26 7.36 8.23 5.19 5.19 9.09 2.60 3.03 7.36 3.03 8.66

b

Ateliere auto

91.34 1.73 1.30 0.87 0.43 2.16 0.43 0.43 0 0.87 0.43

c

Restaurante/

pensiuni/hoteluri 89.18 1.30 2.60 1.73 1.73 1.30 0.43 0.43 0.43 0.43 0.43

d

Incineratoare de

desuri

menajere/medicale

93.94 0.87 0.43 0.43 0.43 0.43 0.87 0 1.30 0 1.30

e

Depozite de deseuri

menajere/industrial

e

89.61 1.73 0.87 0 1.73 1.30 0.43 0.43 0.87 1.30 1.73

f Ateliere de

acoperiri metalice 93.94 0.43 0.87 0 0.87 0.87 1.30 0 0.43 0.87 0.43

g

Vopsitorii 94.37 0 0.87 0.43 0.87 0.87 0.43 0 0 1.30 0.87

h

Tabacarii 94.37 0 1.30 0 1.30 0.43 0 0 0.43 0.87 1.30

i Lucrari de

constructii/renovari/

demolari

85.71 2.16 1.73 1.73 0.43 0.87 2.16 2.16 1.73 1.30 0

j Centrale

electrotermice 93.94 1.30 1.30 0.43 0.87 0 0.87 0.43 0 0.87 0

k

Rafinarii de

produse petroliere 66.67 3.90 3.90 1.73 1.73 3.90 0.87 1.30 4.76 3.03 8.23

l Statii de distributie

carburanti 83.98 2.16 1.73 2.60 1.73 1.73 2.16 0.87 0.87 0.87 1.30

m

Industrie

1.Industrie chimica 77.92 2.16 2.60 2.16 1.30 5.19 0 0.87 1.73 2.16 3.90

2.Industrie

metalurgica 95.24 0 0.87 0 0.43 0.43 0.43 0 0.43 2.16 0

3. Industria

lemnului 96.97 0 0.43 0 0 0 0.43 0 0.43 1.30 0.43

4.Industrie textila 95.67 0.87 0.43 0 0 0.43 0.43 0 0.43 1.73 0

5.Industrie

alimentara 95.67 0.43 0.43 0 0 1.30 0 0 0.43 1.73 0

Prin intrebarea “Cat de des se intampla sa percepeti nivele mai crescute decat de obicei de

poluanti (gaze, praf, mirosuri etc.) in zona in care locuiti”cuprinse la capitolul D4 din

chestionarul aplicat (vezi anexa), lotul subiectilor selectati in acest studiu au fost chestionati

privitor la frecventa cu care sunt percepute nivele crescute de poluare din sursele enumerate.

La o analiza de ansamblu a datelor redate in tabelul alaturat se observa faptul ca 36% dintre

respondenti, considera ca traficul contribuie zilnic la generarea unor nivele crescute de

49

substante periculoase care produc disconfort, in zona in care locuiesc, 18% considera ca

frecventa cu care traficul contribuie la generarea unor nivele crescute de substante periculoase

care produc disconfort este de cel putin o data pe saptamana si respectiv 36% considera ca

traficul nu contribuie niciodata la generarea unor nivele crescute de substante periculoase, in

timp ce restul, au considerat ca acest lucru se intampla cu o frecventa de cel putin o data pe

luna sau o data pe an.

In ceea ce priveste contributia la generarea unor nivele crescute de substante periculoase

atribuita atelierelor auto, marea majoritate (91%) a celor care au raspuns, au considerat ca

aceasta sursa nu contribuie niciodata la generarea unor nivele crescute de substante

periculoase si doar un procent de 4% apreciaza ca aceasta sursa ar contribui zilnic sau cel

putin o data pe saptamana la generarea unor nivele crescute de substante periculoase.

Activitatile desfasurate in restaurante/pensiuni/hoteluri sunt considerate de 92% dintre cei

chestionati, ca niciodata nu contribuie la generarea de nivele crescute de substante

periculoase, in timp ce de catre 6% dintre subiecti, acestea sunt considerate a contribui zilnic,

cel putin o data pe saptamana sau cel putin o data pe luna, la generarea de nivele crescute de

substante periculoase, in zonele rezidentiale.

94% dintre persoanele chestionate apreciaza contributia incineratoarelor de deseuri

menajere/industriale la cresterea nivelelor de substante periculoase in zonele rezidentiale, ca

inexistenta, in timp ce un procent de 5% apreciaza ca zilnica, saptamanala sau lunara

contributia acestei surse.

Persoanele intervievate prezinta o perceptie aproximativ similara si cu privire la frecventa

contributiei atelierelor de acoperiri metalice, vopsitoriilor si tabacariilor la cresterea nivelelor

de substante periculoase in zonele rezidentiale, in cazul atelierelor de acoperiri metalice,

vopsitoriilor si tabacariilor, un procent intre 94 si 95% apreciind ca inexistenta contributia la

generarea de nivele crescute de substante periculoase in zonele rezidentiale, a acestora, in

timp ce un procent intre 3 si 4%, au apreciat frecventa contributiei acestor surse ca fiind

zilnica, de cel putin o data pe saptamana sau de cel putin o data pe luna.

In ceea ce priveste depozitele de deseuri menajere/industriale, acestea sunt percepute ca si

frecventa a contributiei la generarea de nivele crescute de substante periculoase in zonele

rezidentiale, astfel: 89% dintre cei chestionati au considerat contributia ca fiind inexistenta, in

timp ce 9% au apreciat frecventa contributiei ca zilnica, de cel putin o data pe saptamana, cel

putin o data pe luna si respectiv 2% au apreciat frecventa contributiei ca fiind de cel putin o

data pe an. Conform rezutatelor analizei raspunsurilor oferite de catre cei chestionati, 85%

sunt de parere ca lucrarile de constructii/renovari/demolari nu contribuie la generarea de

nivele crescute de substante periculoase in zonele rezidentiale, 4% considera frecventa

contributiei de cel putin o data pe an si respectiv 11% considera frecventa contributiei ca fiind

zilnica, de cel putin o data pe saptamana sau de cel putin o data pe luna.

Pentru 94% dintre respondenti centralele electrotermice nu reprezinta decit o sursa care nu

contribuie niciodata la generarea de nivele crescute de substante periculoase in zonele

rezidentiale, in timp ce 3% declara ca frecventa acestei contributii este de cel putin o data pe

an, iar 2% apreciaza frecventa ca zilnica sau saptamanala.

In ceea ce priveste rafinariile de produse petroliere si statiile de distributie carburanti, mai mult de

65% dintre respondenti considera ca aceste surse nu contribuie niciodata la generarea de

nivele crescute de substante periculoase in zonele rezidentiale, in timp ce intre 4 si 6%,

apreciaza frecventa contributiei ca fiind de cel putin o data pe an, iar intre 4 si 18% sunt de

parere ca frecventa cu care contribuie acestea la generarea de nivele crescute de substante

periculoase, este zilnica sau saptamanala.

In ceea ce priveste industria (cinci tipuri de industrie mentionate: chimica, metalurgica,

textila, alimentara si industria lemnului), intre 78-97% dintre respondenti apreciaza frecventa

contributiei acestor tipuri de industrie la generarea de nivele crescute de substante periculoase

50

in zonele rezidentiale ca fiind inexistenta, in timp ce intre 1 si 5% dintre respondenti sunt de

parere ca aceste tipuri de industrie ar contribui cu o frecventa de cel putin o data pe an, iar

intre 1 si 8% considera ca aceste tipuri de industie ar contribui cu o frecventa zilnica sau

saptamanala la generarea de nivele crescute de substante periculoase in zonele rezidentiale.

Cu ce frecventa se percep nivele crescute de poluanti (gaze, praf, mirosuri etc.) in zona

de rezidenta Surse Procent de subiecti % Zilnic

Cel putin o

data/sapta

mana

Cel putin o

data/luna

Cel putin o

data in

ultimul an

Niciodata

a Trafic 35.93 18.18 7.36 2.16 36.36

b Ateliere auto 1.73 2.16 2.60 2.60 90.91

c Restaurante/ pensiuni/hoteluri 2.16 1.73 1.73 2.16 92.21

d Incineratoare de desuri

menajere/medicale 1.73 0.43 2.60 1.30 93.94

e Depozite de deseuri

menajere/industriale 2.60 2.60 3.90 2.16 88.74

f Ateliere de acoperiri metalice 1.30 0.43 2.16 1.73 94.37

g Vopsitorii 1.30 0.43 1.73 2.60 93.94

h Tabacarii 1.30 0.43 1.30 1.73 95.24

i Lucrari de

constructii/renovari/demolari 3.03 2.16 6.06 3.90 84.85

j Centrale electrotermice 1.30 0.43 0.43 3.46 94.37

k Rafinarii de produse petroliere 9.09 8.66 10.39 6.49 65.37

l Statii de distributie carburanti 1.73 2.60 5.63 3.90 86.15

m Industrie

1.Industrie chimica 5.63 2.60 8.66 5.19 77.92

2.Industrie metalurgica 2.16 0.43 1.73 1.30 94.37

3.Industria lemnului 1.73 0 0.87 0.43 96.97

4.Industrie textila 1.73 0 0.87 1.30 96.10

5.Industrie alimentara 1.73 0.43 1.30 1.30 95.24

Aproximativ 60% dintre subiectii intervievati, au apreciat ca este mai deranjanta poluarea din

exterior comparativ cu cea de la locul de munca si respectiv din interiorul locuintei, 35%

dintre subiecti au apreciat poluarea de la locul de munca ca fiind mai deranjanta decat cea din

exterior si respectiv din interiorul locuintei, iar aproximativ 5% dintre subiecti au considerat

poluarea din locuinta mai deranjanta decat cea din exterior si respectiv de la locul de munca.

In ceea ce priveste aprecierea nivelului de zgomot din zona in care locuiesc comparativ cu o

alte zone, majoritatea subiectilor (80%) au declarat ca zgomotul este mai putin intens in zona

in care locuiesc, comparativ cu alte zone, in timp ce 20% dintre subiecti, au considerat

zgomotul din zona in care locuiesc mai intens decat in alte zone.

Ce este considerat mai deranjant

POLUAREA Frecventa Procent (%)

Poluarea la locul de munca 80 35.40

Poluarea din locuinta 10 4.42

Poluarea din exterior 136 60.18

Total 226 100.00

51

Cum apreciati nivelul de zgomot din zona in care locuiti comparativ cu alte zone:

ZGOMOT Frecventa Procent (%)

mai intens 47 20.43

mai putin intens 183 79.57

Total 230 100.00

In ceea ce priveste perceptia asupra disconfortului produs de prezenta rafinariei in vecinatatea

zonei de locuit, un procent de 77% dintre subiecti au apreciat ca nu ii deranjeaza prezenta

rafinariei.

Perceptia asupra disconfortului produs de prezentei rafinariei in vecinatatea zonei de

locuit

va deranjeaza? Frecventa Procent (%)

Da 51 22.77

Nu 173 77.23

Total 224 100.00

Abordarea contaminarii chimice a mediului are componente specifice, dupa cum este vorba de

un incident sau episod acut, cu emisii sau deversari de varf, sau un proces de durata mai

lunga. In ambele cazuri, in contextul comunicarii cu autoritatile, agentul economic ia masuri

tehnice si organizatorice (de interventie privind limitarea la sursa, prevenirea extinderii

contaminarii si limitarea efectelor asupra personalului si populatiei din zona). Totodata, in

ultimul timp, se impun tot mai mult si actiuni din perspectiva relatiilor cu publicul (actiuni de

marketing social) si de comunicare a riscului chiar si in cazul contaminarilor minimale sau in

afara episoadelor acute, tinand seama de beneficiarul ultim al unui echilibru intre om si

mediu.

In cazul de functionare normala a obiectivului care va conduce la emisii continue sau

intermitente, de intensitate scazuta, cu un potential redus de periclitare a sanatatii

publice, sesizabile de un numar semnificativ de persoane (care se simt periclitate sau

deranjate si care vor formula, eventual, plangeri verbale sau scrise), se procedeaza la

informarea lor selectiva privind:

- lipsa pericolului real pentru sanatate;

- calitatea si prestigiul surselor acestor informatii;

- natura poluantilor si nivelele momentane si cumulate (pe baza estimarilor realizate,

ulterior a masuratorilor efectuate) ale acestora in factorii de mediu (aer, apa), gradul si aria

de raspandire a poluantilor;

- sublinierea faptului ca normele regulamentare si legale nu sunt depasite;

- masurile tehnice si organizatorice luate de catre agentul economic pentru reducerea

eventuala a nivelelor de contaminare;

- descrierea actiunilor de informare a publicului preconizate;

- mentionarea institutilor care cunosc problema si care vor fi antrenate in modalitati de

supraveghere si limitare a emisiilor potential toxice;

- numarul canalelor de informare poate fi restrans la minimum necesar;

52

Perceptia riscului este puternic influentata de factorii psihosociali. Chiar si in conditiile in

care nu s-au putut evidentia efecte semnificative in planul cresterii morbiditatii populatiei

expuse sau cand concentratiile poluantului chimic sunt in zona de siguranta, sub nivelele

maxim admise de lege, temerile oamenilor exista iar ele trebuie intelese. Reactii de disconfort

la poluarea chimica a aerului se constata tot mai frecvent in comunitatile contemporane, odata

cu cresterea gradului lor de informare si de cultura. Senzatia de disconfort este influentata si

“modulata” de o componenta social-culturala, oficial recunoscuta de Organizatia Mondiala a

Sanatatii, inca din 1979. Un plan de protectie a populatiei va include si raportari la factorii

psihosociali, mai ales atunci cand emisiile existente, chiar reduse, se asociaza in planul

perceptiei collective, cu un disconfort sau chiar risc potential, semnalat in plan subiectiv,

indeosebi prin mirosuri.

Mirosurile, ca reflectari subiective ale unor stimuli odorizanti, sunt greu predictibile.

Simtul mirosului se manifesta selectiv, fiind puternic influentat cultural. Expunerea poate

conduce chiar si la fenomenul adaptarii, senzatiile olfactive atenuandu-se cu timpul.

Acceptabilitatea este unul din parametrii importanti ai mirosurilor. Ea poate fi influentata

substantial prin comunicarea cu publicul, prin sublinierea semnificatiei sociale sau individuale

a sursei, prin recunoasterea problemei si transmiterea informatiilor specificate in

recomandarile de mai sus. Totusi, in situatia degajarii unor gaze si mirosuri de natura sa

declanseze plangeri in randul locuitorilor expusi, perceptia negativa poate fi modificata prin

informarea adecvata a locuitorilor, prin ansamblul unor masuri din randul celor mentionate

anterior.

Plangerile populatiei privind disconfortul constituie un indicator cu o anumita valoare

practica privind relatia dintre individ si mediu, adoptat in situatiile in care agentii din mediu

nu pot fi cuantificati cu precizie. Remarcam unele caracteristici ale acestui indicator, care

subliniaza insa aspectul sau relativ si validitatea lui mai redusa:

a. are un caracter subiectiv si prin faptul ca este legat de ceea ce crede populatia despre

risc, si nu ceea ce stie despre el;

b. este legat de perceptia “riscului pentru populatie” – indicator subiectiv, la randul lui –

care nu se afla intr-o relatie nemijlocita cu riscul “real” estimat de specialisti; perceptia

se poate situa uneori la mare distanta fata de marimea riscului “real”;

c. tine seama de interesul locuitorilor intr-o perspectiva mai larga si nu de riscul real al

periclitarii sanatatii lor;

d. se afla in relatie cu “pragul de perceptie” individual al riscului (al fiecarei persoane),

fiind posibile distorsiuni majore, cu ignorarea sau supraestimarea unor riscuri specifice

(faptul alimentand in continuare un dezacord persistent intre cetateni, agentul

economic, forurile de specialitate si autoritati).

In cazul unor accidente conducand la emisii de intensitate mai mare, cu potential de

periclitare a sanatatii publice, pe langa masurile de mai sus, cu modificarile necesare, se

vor inscrie si urmatoarele actiuni:

- comunicarea masurilor de siguranta ce pot fi luate la nivel individual, familial sau

comunitar, de limitare a contaminarii organismului (a inhalarii, ingestiei sau contaminarii

pielii) sau a mediului cu poluantii specifici;

- largirea si multiplicarea canalelor de comunicatie, cu includerea scolilor si educatorilor, cu

antrenarea medicilor de familie si familiilor potential afectate, aflate in ariile limitrofe;

- comunicarea anticipata a masurilor ce trebuie luate in cazul unui accident de contaminare

chimica a mediului, pe categorii de responsabili si de populatie expusa;

53

- comunicarea unor informatii, cu rol de “activare” a memoriei colective, privind beneficiile

economice ale activitatii cu efecte poluante si semnificatia sociala a functionarii

obiectivului, ocuparea fortei de munca etc. (cu scopul cresterii “acceptabilitatii” sursei cu

potential poluant redus).

Perceptia asupra starii de sanatate

In ceea ce priveste aprecierea starii lor de sanatate, un procent de 2% dintre subiecti au

apreciat ca starea de sanatate este deterioarata sau uneori buna, alteori deteriorata, nici un

subiect nu a si-a apreciat starea de sanatate ca fiind deteriorata, iar restul de 98% considerand

ca aceasta este de la multumitoare la foarte buna.

Cum apreciati starea Dvs. de sanatate:

Cum apreciati starea Dvs. de

sanatate:


Foarte buna 58 25.11

Buna 127 54.98

Multumitoare 42 18.18

Uneori buna, alteori deteriorata 4 1.73

Deteriorata 0 0

Total 231 100.00

54

Scoruri simptome si afectiuni respiratorii si alergice investigate prin chestionar, in

relatie cu expunerea la poluanti din mediul ambiant (interior, exterior) si mediul

ocupational

Semnificatia scorurilor: scor 0 =absenta oricarei afectiuni respiratorii cronice; scor 1 =

prezenta unei afectiuni respiratorii cronice;

Scoruri afectiuni respiratorii cronice declarate in chestionar in relatie cu expunerea

Referitor la afectiunile respiratorii cronice, se observa ca cea mai mare parte din subiectii

investigati, cu si fara expunere, nu prezinta nici o afectiune de acest gen, iar subiectii care au

declarat ca au expunere, prezinta, intr-un procent mai mare comparativ cu cei neexpusi, o

afectiune respiratorie cronica.

0 20 40 60 80 100

0

1

procent subiecti %

sco

r a

fecti

un

i res

pir

ato

rii

cro

nic

e

expus

neexpus

55

Semnificatia scorurilor: scor 0 =absenta oricaror simptome respiratorii vreodata si/sau in

ultimele 12 luni; scor 1= prezenta unui simptom vreodata sau in ultimele 12 luni; scor 2=

prezenta a doua simptome respiratorii vreodata si/sau in ultimele 12 luni; 3= prezenta a trei

simptome respiratorii vreodata si/sau in ultimele 12 luni; 4= prezenta a patru simptome

respiratorii vreodata si/sau in ultimele 12 luni, scor 5,8,10= prezenta a mai mult de patru

simptome respiratorii vreodata si/sau in ultimele 12 luni

Scoruri simptomatologie respiratorie declarate in chestionar in relatie cu expunerea

Referitor la simptomatologia respiratorie (tuse, expectoratie, dispnee, wheezing aparute

vreodata in cursul vietii si/sau in ultimele 12 luni), se remarca faptul ca majoritatea subiectilor

investigati, expusi si respectiv neexpusi, nu au declarat prezenta simptomelor respiratorii

mentionate, iar in cazul celor care au prezentat asemenea simptome, se remarca faptul ca in

categoria celor cu un simptom si respectiv cu mai multe simptome, sunt inclusi in procent mai

mare subiectii care prezinta expunere comparativ cu cei care nu prezinta expunere.

0 20 40 60 80 100

0

1

2

3

4

5

8

10

procent subiecti %

sco

r si

mp

tom

ato

log

ie r

esp

ira

tori

e

expus

neexpus

56

Semnificatia scorurilor: scor 0 =absenta oricarei afectiuni alergice; scor 1 = prezenta unei

afectiuni alergice; scor 2 = prezenta a doua afectiuni alergice; scor 3 = prezenta a trei afectiuni

alergice

Scoruri afectiuni alergice declarate in chestionar in relatie cu expunerea

In ceea ce priveste afectiunile alergice (alergii la diferite substante), se observa ca cea mai

mare parte din subiectii investigati, cu si fara expunere, nu prezinta nici o afectiune de acest

gen, iar subiectii care prezinta expunere prezinta intr-un procent mai mare comparativ cu cei

neexpusi, una sau doua afectiuni de tip alergic.

0 20 40 60 80

0

1

2

3

procent subiecti %

sco

r a

fecti

un

i a

lerg

ice

expus

neexpus

57

Semnificatia scorurilor: scor 0 =absenta oricarei simptomatologii alergice/iritative; scor 1 =

prezenta unui simptom alergic/iritativ; scor 2 = prezenta a doua simptome alergice/iritative;

Scoruri simptomatologie alergica si iritativa declarate in chestionar in relatie cu

expunerea

In ceea ce priveste simptomatologia de tip alergic si iritativ, se remarca faptul ca majoritatea

subiectilor investigati, expusi si respectiv neexpusi, nu au declarat prezenta simptomelor

mentionate, iar in cazul celor care au prezentat asemenea simptome, se remarca faptul ca in

categoria celor cu unu si doua astfel de simptome, sunt inclusi in procent mai mare subiectii

care prezinta expunere, comparativ cu cei care nu prezinta expunere.

0 10 20 30 40 50 60 70

0

1

2

procent subiecti %

sco

r si

mp

tom

ato

log

ie a

lerg

ica

si

irit

ati

va

expus

neexpus

58

Odds ratio (OR) – riscuri comparative de a dezvolta simptomatologie si respectiv

patologie respiratorie si alergica in conditiile prezentei si respectiv absentei expunerii la

poluanti din interiorul/exteriorul locuintei, de la locul de munca, fumat activ si pasiv

(evaluate prin chestionar), la esantionul investigat in aria de influenta a obiectivului

Afectiuni respiratorii cronice si Simptome respiratorii (tuse, expectoratie, dispnee,

wheezing)

Expunere – afectiuni, simptome OR_MAX OR_MIN OR Afectiuni respiratorii cronice (astm bronsic,

bronsita cronica, emfizem pulmonar) 14.89 0.77 3.15

Simptome respiratorii (tuse, expectoratie,

dispnee, wheezing) 5.18 1.44 2.72

In ceea ce priveste prezenta unuia sau mai multor simptome respiratorii de tip tuse,

expectoratie, dispnee, wheezing si respectiv a uneia sau mai multor afectiuni respiratorii

cronice (astm bronsic, bronsita cronica, emfizem pulmonar) evaluate prin chestionar, in cadrul

esantionului investigat, calculul a evidentiat o valoare OR supraunitara atat in cazul

simptomelor cat si in cazul afectiunilor respiratorii cronice, fara sa fie prezenta insa

semnificatia statistica (intervalul de incredere include valoarea 1) in cazul afectiunilor,

semnificatia statistica fiind prezenta in cazul simptomelor (intervalul de incredere nu include

valoarea 1), adica “raportul sanselor” de a dezvolta aceste afectiuni si/sau simptome

respioratorii este mai mare in cazul expunerii la poluanti (substante periculoase de tipul SO2,

NO2, PM10, etc) generati de sursa de incalzire a locuintei, agenti biologici din interiorul

locuintei si prezentei factorilor de risc in expunere (fumat activ, pasiv, expunere

ocupationala), investigati prin intermediul chestionarului.

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

10 11 12 13 14 15

Afectiuni respiratorii cronice (astm

bronsic, bronsita cronica, emfizem

pulmonar)

Simptome respiratorii (tuse,

expectoratie, dispnee, wheezing)

OR_MAX

OR_MIN

OR

59

Afectiuni alergice

Expunere - simptome OR_MAX OR_MIN OR

Afectiuni alergice 3.63 1.16 2.05

Simptome alergice (eruptie tegumentara

cu prurit, stranut, prurit nazal) 2.43 0.78 1.38

Evaluarea simptomelor de tip alergic si a afectiunilor alergice (alergii la diferite substante),

prezente in cadrul esantionului investigat, in relatie cu expunerea, a evidentiat atat in cazul

simptomelor cat si in cazul afectiunilor alergice un OR supraunitar, fara sa fie prezenta insa

semnificatia statistica (intervalul de incredere include valoarea 1) in cazul simptomelor,

aceasta fiind prezenta in cazul afectiunilor (intervalul de incredere nu include valoarea 1) ceea

ce inseamna ca “raportul sanselor” de a dezvolta astfel simptome/ afectiuni, este mai mare in

cazul expunerii la poluanti (substante periculoase de tipul SO2, NO2, PM10, etc) generati de

sursa de incalzire a locuintei, agenti biologici din interiorul locuintei si prezentei factorilor de

risc in expunere (fumat activ, pasiv, expunere ocupationala), investigati prin intermediul

chestionarului.

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

Afectiuni alergice (alergie sezoniera,

alergie la praf, polen, alimente, animale de

casa)

Simptome iritative si alergice (eruptie,

prurit, stranut)

OR_MAX

OR_MIN

OR

60

Analiza statistica in model de regresie logistica a simptomelor si afectiunilor declarate in

cadrul chestionarului de catre subiectii investigati in relatie cu concentratiile

substantelor periculoase estimate in factorii de mediu

Anul 1

Model de relationare simptome respiratorii (tuse matinala) – expunere la pulberi

respirabile PM10 (concentratii medii anuale – surse cumulate)

Simptome respiratorii

– tuse matinala

Odds

Ratio

Eroare

standard

z P>|z| Interval de incredere

95%

PM10 0.9103237 0.5003383 -0.171 0.864 0.3099935 2.673246


respirabile PM10 (concentratii medii anuale – surse cumulate) cu aplicarea corectiei

pentru fumat

Simptome

respiratorii – tuse

matinala

Odds Ratio Eroare

standard


95%

PM10 0.8711418 0.4872359 -0.247 0.805 0.2910755 2.607186

If1_1_2 0.2459868 0.1154547 -2.988 0.003 0.0980387 0.6172002

Model de relationare simptome respiratorii (tuse matinala) – expunere la dioxid de sulf -

SO2 (concentratii medii anuale – surse cumulate)


– tuse matinala

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 0.4379164 1.334337 -0.271 0.786 0.0011163 171.7966


SO2 (concentratii medii anuale – surse cumulate) cu aplicarea corectiei pentru fumat

Simptome


matinala

Odds Ratio Eroare

standard


95%

SO2 0.8910881 2.781389 -0.037 0.971 0.0019635 404.3989

If1_1_2 0.2472033 0.1163673 -2.969 0.003 0.0982571 0.6219347

61


respirabile PM10 si dioxid de sulf - SO2 (concentratii medii anuale – surse cumulate)


– tuse matinala

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 0.4459231 1.354658 -0.266 0.790 0.0011572 171.8316

PM10 0.9144446 0.5024738 -0.163 0.871 0.3114832 2.684603

Model de relationare simptome respiratorii (tuse matinala) – expunere la dioxid de azot

- NO2 (concentratii medii anuale – surse cumulate)


– tuse matinala

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

NO2 1.083947 0.2620182 0.333 0.739 0.6749174 1.740867

Model de relationare simptome respiratorii (tuse matinala) – expunere la dioxid de azot

- NO2 (concentratii medii anuale – surse cumulate) cu aplicarea corectiei pentru fumat

Simptome


matinala

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

NO2 1.129136 0.2840921 0.483 0.629 0.6895774 1.848884

If1_1_2 0.2438463 0.114724 -3.000 0.003 0.0969718 0.6131784


respirabile PM10, dioxid de sulf - SO2 si dioxid de azot - NO2 (concentratii medii anuale –

surse cumulate)


– tuse matinala

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

NO2 1.095016 0.2666482 0.373 0.709 0.6794289 1.764807

SO2 0.3865749 1.193685 -0.308 0.758 0.0009096 164.2914

PM10 0.9133962 0.5033929 -0.164 0.869 0.3101295 2.690142



surse cumulate), cu aplicarea corectiei pentru fumat

Simptome


matinala

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

NO2 1.133142 0.2888779 0.490 0.624 0.6875167 1.867608

SO2 0.7466717 2.382746 -0.092 0.927 0.0014349 388.5497

PM10 0.8753208 0.4924458 -0.237 0.813 0.2905967 2.636598

If1_1_2 0.243892 0.1151424 -2.989 0.003 0.0966812 0.6152521

62

Model de relationare simptome respiratorii (tuse in cursul zilei) – expunere la pulberi


Simptome respiratorii -

tuse in cursul zilei

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

PM10 0.3437099 0.3288925 -1.116 0.264 0.0526849 2.242323


respirabile PM10 (concentratii medii anuale – surse cumulate), cu aplicarea corectiei

pentru fumat

Simptome

respiratorii – tuse in

cursul zilei

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

PM10 0.3278945 0.3131262 -1.168 0.243 0.0504511 2.13107

If1_1_2 0.2982176 0.1340602 -2.691 0.007 0.1235622 0.7197487

Model de relationare simptome respiratorii (tuse in cursul zilei) – expunere la dioxid de

sulf - SO2 (concentratii medii anuale – surse cumulate)


– tuse in cursul zilei

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 1.361555 3.767398 0.112 0.911 0.0060086 308.5284


sulf - SO2 (concentratii medii anuale – surse cumulate), cu aplicarea corectiei pentru

fumat

Simptome


cursul zilei

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 2.566431 7.253506 0.333 0.739 0.0100827 653.2526

If1_1_2 0.301448 0.1354716 -2.668 0.008 0.1249338 0.7273525





Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 1.496271 4.04373 0.149 0.881 0.0074921 298.8241

PM10 0.3425023 0.3283704 -1.118 0.264 0.0523098 2.242558

63


azot - NO2 (concentratii medii anuale – surse cumulate)



Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

NO2 0.9962217 0.2508216 -0.015 0.988 0.6082001 1.631795


azot - NO2 (concentratii medii anuale – surse cumulate), cu aplicarea corectiei pentru

fumat

Simptome


cursul zilei

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

NO2 1.024438 0.2656357 0.093 0.926 0.6162683 1.702947

If1_1_2 0.3049832 0.1365095 -2.653 0.008 0.1268472 0.7332818



surse cumulate)



Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

NO2 0.998417 0.2518772 -0.006 0.995 0.6089389 1.637006

SO2 1.499624 4.087434 0.149 0.882 0.0071765 313.3652

PM10 0.3425653 0.3285452 -1.117 0.264 0.0522852 2.24444




Simptome


cursul zilei

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

NO2 1.010215 0.2645934 0.039 0.969 0.6046011 1.687947

SO2 3.425237 9.685347 0.435 0.663 0.0134214 874.1474

PM10 0.3197031 0.3078633 -1.184 0.236 0.0484249 2.110694

If1_1_2 0.290954 0.1320774 -2.720 0.007 0.1195156 0.7083108

64

Model de relationare simptome respiratorii (tuse 3 luni consecutiv) – expunere la

pulberi respirabile PM10 (concentratii medii anuale – surse cumulate)


tuse 3 luni consecutiv

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

PM10 0.7131289 0.5690076 -0.424 0.672 0.1492767 3.406781


pulberi respirabile PM10 (concentratii medii anuale – surse cumulate), cu aplicarea

corectiei pentru fumat

Simptome

respiratorii – tuse 3

luni consecutiv

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

PM10 0.6866453 0.5498478 -0.469 0.639 0.1429263 3.298775

If1_1_2 0.3009315 0.1739073 -2.078 0.038 0.0969529 0.9340588

Model de relationare simptome respiratorii (tuse 3 luni consecutiv) – expunere la dioxid

de sulf - SO2 (concentratii medii anuale – surse cumulate)


– tuse 3 luni consecutiv

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 463.7191 1301.96 2.187 0.029 1.889643 113796.8


de sulf - SO2 (concentratii medii anuale – surse cumulate), cu aplicarea corectiei pentru

fumat

Simptome


luni consecutiv

Odds Ratio Eroare

standard


95%

SO2 1206.644 3550.666 2.411 0.016 3.774314 385763

If1_1_2 0.2538335 0.1525595 -2.281 0.023 0.0781553 0.8244034


pulberi respirabile PM10 si dioxid de sulf - SO2 (concentratii medii anuale – surse

cumulate)



Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 445.0784 1246.191 2.178 0.029 1.841308 107583.7

PM10 0.7199034 0.5770259 -0.410 0.682 0.1496266 3.463696

65


de azot - NO2 (concentratii medii anuale – surse cumulate)



Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

NO2 1.607021 0.3551406 2.147 0.032 1.042106 2.478171


de azot - NO2 (concentratii medii anuale – surse cumulate), cu aplicarea corectiei pentru

fumat

Simptome


luni consecutiv

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

NO2 1.705408 0.3945401 2.307 0.021 1.083692 2.683804

If1_1_2 0.2690493 0.1602846 -2.204 0.028 0.0837015 0.8648294


pulberi respirabile PM10, dioxid de sulf - SO2 si dioxid de azot - NO2 (concentratii medii

anuale – surse cumulate)



Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

NO2 1.538704 0.3479857 1.906 0.057 0.9877598 2.396948

SO2 315.4975 919.0153 1.975 0.048 1.045982 95162.94

PM10 0.7393656 0.6080883 -0.367 0.714 0.1475 3.706181



anuale – surse cumulate), cu aplicarea corectiei pentru fumat

Simptome


luni consecutiv

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

NO2 1.600369 0.3868055 1.946 0.052 0.9965217 2.570121

SO2 820.9653 2550.954 2.160 0.031 1.859598 362435.3

PM10 0.6430427 0.5426818 -0.523 0.601 0.1229949 3.361961

If1_1_2 0.2318179 0.1437541 -2.357 0.018 0.0687548 0.7816117

66

Model de relationare simptome respiratorii (wheezing) – expunere la pulberi respirabile

PM10 (concentratii medii anuale – surse cumulate)


wheezing

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

PM10 0.6853554 0.5225228 -0.496 0.620 0.1537978 3.054089


PM10 (concentratii medii anuale – surse cumulate), cu aplicarea corectiei pentru fumat

Simptome

respiratorii –

wheezing

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

PM10 0.6592926 0.5047256 -0.544 0.586 0.14704 2.956112

If1_1_2 0.303371 0.1641346 -2.205 0.027 0.1050615 0.8760008

Model de relationare simptome respiratorii (wheezing) – expunere la dioxid de sulf - SO2

(concentratii medii anuale – surse cumulate)


– wheezing

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 3.531165 11.29668 0.394 0.693 0.0066805 1866.507

Model de relationare simptome respiratorii (wheezing) – expunere la dioxid de sulf - SO2

(concentratii medii anuale – surse cumulate), cu aplicarea corectiei pentru fumat

Simptome

respiratorii –

wheezing

Odds Ratio Eroare

standard


95%

SO2 6.862653 22.36033 0.591 0.554 0.0115625 4073.153

If1_1_2 0.2972218 0.1617163 -2.230 0.026 0.102317 0.863403


PM10 si dioxid de sulf - SO2 (concentratii medii anuale – surse cumulate)


– wheezing

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 3.598128 11.3931 0.404 0.686 0.0072583 1783.688

PM10 0.6817527 0.5207539 -0.502 0.616 0.1525598 3.046587

67

Model de relationare simptome respiratorii (wheezing) – expunere la dioxid de azot -

NO2 (concentratii medii anuale – surse cumulate)


– wheezing

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

NO2 1.089314 0.3040442 0.306 0.759 0.6303323 1.882506

Model de relationare simptome respiratorii (wheezing) – expunere la dioxid de azot -

NO2 (concentratii medii anuale – surse cumulate), cu aplicarea corectiei pentru fumat

Simptome

respiratorii –

wheezing

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

NO2 1.125716 0.3226626 0.413 0.680 0.6418743 1.974275

If1_1_2 0.3027909 0.1640186 -2.206 0.027 0.1047264 0.8754462


PM10, dioxid de sulf - SO2 si dioxid de azot - NO2 (concentratii medii anuale – surse

cumulate)

Simptome respiratorii –

wheezing

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

NO2 1.076472 0.3022892 0.262 0.793 0.6208302 1.86652

SO2 3.26476 10.46542 0.369 0.712 0.0060991 1747.58

PM10 0.6807971 0.5218294 -0.502 0.616 0.1515562 3.058171



cumulate), cu aplicarea corectiei pentru fumat


wheezing

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

NO2 1.094815 0.3185395 0.311 0.756 0.6189868 1.936423

SO2 6.761542 22.31526 0.579 0.563 0.0104908 4357.973

PM10 0.6405568 0.4957391 -0.576 0.565 0.1405389 2.919569

If1_1_2 0.2909112 0.1589798 -2.259 0.024 0.0996755 0.849049

68

Model de relationare simptome respiratorii (wheezing) – expunere la hidrocarburi

aromatice policiclice (concentratii medii anuale – surse cumulate)


wheezing

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

Benzenp_1 0.5019178 0.3717351 -0.931 0.352 0.117546 2.143174


aromatice policiclice (concentratii medii anuale – surse cumulate), cu aplicarea corectiei

pentru fumat

Simptome

respiratorii –

wheezing

Odds Ratio Eroare

standard


95%

Benzp_1 0.4777838 0.3707945 -0.952 0.341 0.104385 2.18688

If1_1_2 0.317943 0.1729812 -2.106 0.035 0.1094565 0.9235427

Model de relationare simptome respiratorii (dispnee cu wheezing) – expunere la pulberi



dispnee cu wheezing

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

PM10 0.0059379 0.037654 -0.808 0.419 2.38e-08 1483.665



pentru fumat


dispnee cu wheezing

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

PM10 0.0062116 0.0392239 -0.805 0.421 2.62e-08 1472.956

If1_1_2 0.7555991 0.6663716 -0.318 0.751 0.134155 4.255748

Model de relationare simptome respiratorii (dispnee cu wheezing) – expunere la dioxid



dispnee cu wheezing

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 0.0306885 0.1955237 -0.547 0.585 1.16e-07 8131.87

69



fumat

Simptome

respiratorii – dispnee

cu wheezing

Odds Ratio Eroare

standard


95%

SO2 0.0340782 0.2176853 -0.529 0.597 1.24e-07 9328.272

If1_1_2 0.7888205 0.695037 -0.269 0.788 0.1402739 4.435879




dispnee cu wheezing

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 0.0799676 0.4604122 -0.439 0.661 1.00e-06 6363.497

PM10 0.0086598 0.0541736 -0.759 0.448 4.10e-08 1829.772




dispnee cu wheezing

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

NO2 1.362802 0.4701119 0.897 0.370 0.6931102 2.679557


de azot - NO2 (concentratii medii anuale – surse cumulate) cu aplicarea corectiei pentru

fumat


dispnee cu wheezing

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

NO2 1.374093 0.4763617 0.917 0.359 0.6965099 2.710849

If1_1_2 0.7310699 0.6454263 -0.355 0.723 0.129561 4.125186



surse cumulate)


dispnee cu wheezing

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

NO2 1.493602 0.5334952 1.123 0.261 0.7416465 3.007967

SO2 0.0240659 0.1519353 -0.590 0.555 1.02e-07 5692.473

PM10 0.0044998 0.0281543 -0.864 0.388 2.13e-08 952.7588

70





dispnee cu wheezing

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

NO2 1.503956 0.5408338 1.135 0.256 0.743253 3.043221

SO2 0.0261378 0.1658043 -0.575 0.566 1.04e-07 6558.962

PM10 0.0046767 0.0291275 -0.861 0.389 2.34e-08 936.244

If1_1_2 0.757125 0.6733221 -0.313 0.754 0.1324896 4.326666

Model de relationare simptome respiratorii (dispnee cu wheezing) – expunere la

hidrocarburi aromatice policiclice (concentratii medii anuale – surse cumulate)


dispnee cu wheezing

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

Benzenp_1 0.6957971 0.5838526 -0.432 0.666 0.134347 3.603605

Model de relationare simptome respiratorii (dispnee cu wheezing) – expunere la

hidrocarburi aromatice policiclice (concentratii medii anuale – surse cumulate), cu

aplicarea corectiei pentru fumat

Simptome

respiratorii – dispnee

cu wheezing

Odds Ratio Eroare

standard


95%

Benzp_1 0.6895019 0.5843703 -0.439 0.661 0.1309545 3.630366

If1_1_2 0.5982984 0.5542352 -0.555 0.579 0.0973655 3.676466

Model de relationare simptome respiratorii (tuse cu expectoratie) – expunere la pulberi



tuse cu expectoratie

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

PM10 1.243089 0.4439943 0.609 0.542 2.503376

Model de relationare simptome respiratorii (ttuse cu expectoratie) – expunere la pulberi


pentru fumat


– tuse cu expectoratie

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

PM10 1.215368 0.4536393 0.523 0.601 0.5847826 2.525928

If1_1_2 0.243225 0.0859448 -4.001 0.000 0.1216835 0.4861661

71

Model de relationare simptome respiratorii (tuse cu expectoratie) – expunere la dioxid




Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 0.452306 1.00802 -0.356 0.722 0.0057336 35.6813



fumat

Simptome

respiratorii – tuse cu

expectoratie

Odds Ratio Eroare

standard


95%

SO2 0.8985965 2.081726 -0.046 0.963 0.009586 84.23525

If1_1_2 0.242866 0.0860503 -3.994 0.000 0.1212764 0.4863596





Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 0.4316893 0.9705632 -0.374 0.709 0.0052653 35.39324

PM10 1.248397 0.4460748 0.621 0.535 0.6197304 2.514794





Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

NO2 1.270847 0.2121899 1.436 0.151 0.9161583 1.762853


de azot - NO2 (concentratii medii anuale – surse cumulate), cu aplicarea corectiei pentru

fumat

Simptome


expectoratie

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

NO2 1.350926 0.2393426 1.698 0.090 0.9546077 1.911782

If1_1_2 0.2308505 0.0828085 -4.087 0.000 0.1142868 0.4663004

72



surse cumulate)



Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

NO2 1.288329 0.2179499 1.498 0.134 0.9247555 1.794844

SO2 0.2838781 0.6580782 -0.543 0.587 0.0030193 26.6909

PM10 1.253121 0.4516214 0.626 0.531 0.6183325 2.53959




Simptome


expectoratie

Odds Ratio Eroare

standard


95%

NO2 1.363276 0.2441533 1.730 0.084 0.9597091 1.936547

SO2 0.4675231 1.14125 -0.311 0.755 0.0039082 55.92855

PM10 1.230015 0.4628349 0.550 0.582 0.5883242 2.571603

If1_1_2 0.2331018 0.0838038 -4.051 0.000 0.1152193 0.4715916

Model de relationare afectiuni respiratorii (astm bronsic) – expunere la pulberi


Afectiuni respiratorii –

astm bronsic

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

PM10 0.1942035 0.9282568 -0.343 0.732 0.0000166 2274.277

Model de relationare afectiuni respiratorii (astm bronsic) – expunere la dioxid de sulf -



astm bronsic

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 1.124256 10.13251 0.013 0.990 2.39e-08 5.28e+07




astm bronsic

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 1.284239 11.10593 0.029 0.977 5.59e-08 2.95e+07

PM10 0.193284 0.9268569 -0.343 0.732 0.000016 2333.304

73

Model de relationare afectiuni respiratorii (astm bronsic) – expunere la dioxid de azot -

NO2 (concentratii medii anuale – surse cumulate)


astm bronsic

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

NO2 0.0063981 0.0454042 -0.712 0.477 5.83e-09 7024.545



surse cumulate)


astm bronsic

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

NO2 0.008234 0.060549 -0.653 0.514 4.53e-09 14960.13

SO2 5.167063 42.4936 0.200 0.842 5.16e-07 5.17e+07

PM10 0.3277928 1.254279 -0.291 0.771 0.0001814 592.475

Model de relationare afectiuni respiratorii (astm bronsic) – expunere la hidrocarburi



astm bronsic

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

Benzenp_1 0.0010649 0.0120123 -0.607 0.544 2.66e-13 4256743

Model de relationare afectiuni respiratorii (astm bronsic) – expunere la nichel - Ni



astm bronsic

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

Ni 1.86e-74 5.22e-72 -0.603 0.546 0 6.43e+165

Model de relationare afectiuni respiratorii (bronsita cronica) – expunere la pulberi



bronsita cronica

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

PM10 0.0834496 0.3051198 -0.679 0.497 0.0000644 108.0696

74

Model de relationare afectiuni respiratorii (bronsita cronica)– expunere la pulberi


pentru fumat


bronsita cronica

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

PM10 0.0803454 0.3014059 -0.672 0.501 0.0000515 125.3544

If1_1_2 2.731788 2.952347 0.930 0.352 0.328489 22.71815

Model de relationare afectiuni respiratorii (bronsita cronica) – expunere la dioxid de

sulf - SO2 (concentratii medii anuale – surse cumulate)


bronsita cronica

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 0.5865705 2.778441 -0.113 0.910 0.0000545 6313.265

Model de relationare afectiuni respiratorii (bronsita cronica)– expunere la dioxid de sulf

- SO2 (concentratii medii anuale – surse cumulate), cu aplicarea corectiei pentru fumat

Afectiuni respiratorii

– bronsita cronica

Odds Ratio Eroare

standard


95%

SO2 0.4189393 1.991349 -0.183 0.855 0.0000377 4657.762

If1_1_2 2.786522 3.011945 0.948 0.343 0.3349659 23.18058




bronsita cronica

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 0.7516056 3.37428 -0.064 0.949 0.0001134 4981.943

PM10 0.0845639 0.3079939 -0.678 0.498 0.0000671 106.5083


azot - NO2 (concentratii medii anuale – surse cumulate)


bronsita cronica

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

NO2 1.158663 0.4060257 0.420 0.674 0.5830074 2.302716

75


azot - NO2 (concentratii medii anuale – surse cumulate), cu aplicarea corectiei pentru

fumat


bronsita cronica

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

NO2 1.140353 0.3983628 0.376 0.707 0.5750251 2.261476

If1_1_2 2.72463 2.942861 0.928 0.353 0.3280414 22.6301



surse cumulate)


bronsita cronica

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

NO2 1.189595 0.4203605 0.491 0.623 0.5951342 2.377845

SO2 0.546413 2.526675 -0.131 0.896 0.0000633 4715.986

PM10 0.0729984 0.2809853 -0.680 0.497 0.0000386 137.9611





bronsita cronica

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

NO2 1.17788 .4135861 0.466 0.641 0.5918621 2.344128

SO2 0.3776809 1.738347 -0.212 0.832 0.0000456 3125.635

PM10 0.0706052 0.2772054 -0.675 0.500 0.0000321 155.1562

If1_1_2 2.744529 2.974004 0.932 0.351 0.3281675 22.95303

Model de relationare afectiuni respiratorii (bronsita cronica) – expunere la hidrocarburi



bronsita cronica

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

Benzenp_1 1.219645 0.4336378 0.558 0.577 0.6075664 2.448349

76



pentru fumat


– bronsita cronica

Odds Ratio Eroare

standard


95%

Benzp_1 1.225266 0.4354991 0.572 0.568 0.6104998 2.459093

If1_1_2 2.523791 2.754631 0.848 0.396 0.2971641 21.43436

Model de relationare afectiuni respiratorii (bronsita acuta) – expunere la pulberi



bronsita acuta

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

PM10 0.0214836 0.0927653 -0.889 0.374 4.54e-06 101.7555



pentru fumat


bronsita acuta

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

PM10 0.0214522 0.0926709 -0.889 0.374 4.51e-06 101.9911

If1_1_2 1.013468 0.7059639 0.019 0.985 0.2587484 3.969558

Model de relationare afectiuni respiratorii (bronsita acuta) – expunere la dioxid de sulf -



bronsita acuta

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 23.25916 78.17261 0.936 0.349 0.0320448 16882.26

Model de relationare afectiuni respiratorii (bronsita acuta) – expunere la dioxid de sulf -

SO2 (concentratii medii anuale – surse cumulate), cu aplicarea corectiei pentru fumat


– bronsita acuta

Odds Ratio Eroare

standard


95%

SO2 23.51809 79.34555 0.936 0.349 0.0315944 17506.29

If1_1_2 0.9740857 0.6793966 -0.038 0.970 0.2482611 3.821956

77




bronsita acuta

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 22.75073 73.58252 0.966 0.334 0.0401754 12883.39

PM10 0.0176134 0.0791422 -0.899 0.369 2.64e-06 117.6385

Model de relationare afectiuni respiratorii (bronsita acuta) – expunere la dioxid de azot

- NO2 (concentratii medii anuale – surse cumulate)


bronsita acuta

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

NO2 1.353838 0.3575204 1.147 0.251 0.8068302 2.271702

Model de relationare afectiuni respiratorii (bronsita acuta) – expunere la dioxid de azot

- NO2 (concentratii medii anuale – surse cumulate) cu aplicarea corectiei pentru fumat


bronsita acuta

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

NO2 1.354235 0.3583512 1.146 0.252 0.8062193 2.274757

If1_1_2 0.9876848 0.6881451 -0.018 0.986 0.2520953 3.869654



surse cumulate)


bronsita acuta

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

NO2 1.354128 0.3656589 1.123 0.262 0.7976408 2.298857

SO2 14.59166 48.70289 0.803 0.422 0.0210393 10119.93

PM10 0.0107281 0.0494319 -0.984 0.325 1.28e-06 89.65945





bronsita acuta

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

NO2 1.354446 0.3661022 1.122 0.262 0.7974155 2.300586

SO2 15.05613 50.57507 0.807 0.419 0.0208181 10888.94

PM10 0.0107943 0.0497015 -0.984 0.325 1.30e-06 89.63763

If1_1_2 0.9383942 0.6617505 -0.090 0.928 0.2355714 3.738075

78

Model de relationare afectiuni respiratorii (bronsita acuta) – expunere la hidrocarburi



bronsita acuta

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

Benzenp_1 1.077021 0.3536732 0.226 0.821 0.5658557 2.049947



pentru fumat


– bronsita acuta

Odds Ratio Eroare

standard


95%

Benzp_1 1.077629 0.3537396 0.228 0.820 0.5663125 2.050607

If1_1_2 1.094802 0.7604134 0.130 0.896 0.28062 4.271223

Model de relationare afectiuni iritativ alergice (eczema) – expunere la nichel - Ni


Afectiuni iritativ

alergice – eczema

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

Ni 4.300652 3.794391 1.653 0.098 0.7630162 24.24012

Model de relationare afectiuni alergice (alergii sezoniere) – expunere la nichel - Ni


Afectiuni alergice –

alergii sezoniere

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

Ni 1.404083 1.111708 0.429 0.668 0.2974666 6.627462

Model de relationare afectiuni alergice (alergie la praf) – expunere la nichel - Ni


Afectiuni alergice –

alergie la praf

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

Ni 1.185552 1.329231 0.152 0.879 0.1316923 10.67285

79

Model de relationare simptome alergice (eruptie tegumentara cu prurit) – expunere la

nichel - Ni (concentratii medii anuale – surse cumulate)

Simptome alergice –

eruptie tegumentara cu

prurit

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

Ni 0.0275051 0.1618946 -0.610 0.542 2.69e-07 2815.635

Model de relationare simptome alergice (stranut si prurit nazal) – expunere la nichel -

Ni (concentratii medii anuale – surse cumulate)


stranut si prurit nazal

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

Ni 0.9020433 0.9741104 -0.095 0.924 0.1086477 7.489178

Model de relationare afectiuni cardiovasculare – expunere la cadmiu – Cd (concentratii

medii anuale – surse cumulate)

Afectiuni

cardiovasculare

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

Cd 2.08e-23 2.04e-21 -0.532 0.595 6.20e-107 6.99e+60

Anul 6




– tuse matinala

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

PM10 0.161359 0.2984749 -0.986 0.324 0.0042981 6.057723



pentru fumat

Simptome


matinala

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

PM10 0.1575096 0.3000844 -0.970 0.332 0.0037637 6.591745

If1_1_2 0.2474421 0.1165522 -2.965 0.003 0.0982955 0 .6228932

80




– tuse matinala

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 0.7591424 2.32404 -0.090 0.928 0.0018813 306.3325


SO2 (concentratii medii anuale – surse cumulate) cu aplicarea corectiei pentru fumat

Simptome


matinala

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 1.209266 3.677217 0.062 0.950 0.0031198 468.72

If1_1_2 0.2464514 0.1157651 -2.982 0.003 0.0981518 0.6188202



Simptome


matinala

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 0.5933329 1.802346 -0.172 0.864 0.0015404 228.54

PM10 0.1603466 0.2963111 -0.991 0.322 0.0042864 5.998325


respirabile PM10, dioxid de sulf - SO2 (concentratii medii anuale – surse cumulate)


– tuse matinala

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 0.5933329 1.802346 -0.172 0.864 0.0015404 228.54

PM10 0.1603466 0.2963111 -0.991 0.322 0.0042864 5.998325


respirabile PM10, dioxid de sulf - SO2 (concentratii medii anuale – surse cumulate), cu

aplicarea corectiei pentru fumat

Simptome


matinala

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 0.968143 2.921758 -0.011 0.991 0.0026128 358.7401

PM10 0.157429 0.3000338 -0.970 0.332 0.0037569 6.596822

If1_1_2 0.2475123 0.1167685 -2.960 0.003 0.0981809 0.6239743

81





Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

PM10 0.890524 0.5644459 -0.183 0.855 0.2571128 3.084378



pentru fumat



Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

PM10 0.9244211 0.5958916 -0.122 0.903 0.2613222 3.270117

If1_1_2 0.305981 0.1368399 -2.648 0.008 0.127357 0.7351336


sulf SO2 (concentratii medii anuale – surse cumulate)



Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 5.238642 14.66594 0.592 0.554 0.0216881 1265.365

Model de relationare simptome respiratorii (in cursul zilei) – expunere la dioxid de sulf


Simptome


cursul zilei

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 7.624395 21.32596 0.726 0.468 0.0317202 1832.63

If1_1_2 0.2999647 0.1345791 -2.684 0.007 0.1245027 0.7227061





Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 5.069874 14.22511 0.579 0.563 0.0207341 1239.678

PM10 0.91415 0.5812272 -0.141 0.888 0.2629139 3.178493

82






Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 7.504836 21.0386 0.719 0.472 0.0308415 1826.196

PM10 0.9527235 0.6160246 -0.075 0.940 0.2682784 3.383359

If1_1_2 0.3002341 0.1347491 -2.681 0.007 0.1245745 0.7235869


pulberi respirabile PM10 (concentratii medii anuale – surse cumulate)



Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

PM10 0.5418805 0.6156545 -0.539 0.590 0.0584542 5.023327


pulberi respirabile PM10 (concentratii medii anuale – surse cumulate), cu aplicarea

corectiei pentru fumat



Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

PM10 0.5578861 0.6397572 -0.509 0.611 0.0589425 5.280351

If1_1_2 0.3053847 0.1764354 -2.053 0.040 0.0984164 0.9476051





Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 87.26966 297.1058 1.313 0.189 0.110404 68982.97

Model de relationare simptome respiratorii (tuse 3 luni consecutiv) –expunere dioxid de

sulf - SO2 (concentratii medii anuale – surse cumulate), cu aplicarea corectiei pentru

fumat



Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 117.8484 400.0915 1.405 0.160 0.1518875 91437.73

If1_1_2 0.2905917 0.169065 -2.124 0.034 0.092909 0.9088846

83


pulberi respirabile PM10 si dioxid de sulf - SO2 (concentratii medii anuale – surse

cumulate)



Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 73.51581 250.0714 1.263 0.206 0.0935263 57786.67

PM10 0.5898476 0.6717287 -0.464 0.643 0.0632961 5.496711



anuale – surse cumulate), cu aplicarea corectiei pentru fumat



Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 101.6421 344.6529 1.363 0.173 0.1320618 78229.33

PM10 0.6088918 0.6965368 -0.434 0.665 0.0646867 5.731458

If1_1_2 0.2919654 0.1699959 -2.114 0.034 0.0932657 0.9139887


PM10 (concentratii medii anuale – surse cumulate)


– wheezing

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

PM10 1.241045 0.7957003 0.337 0.736 0.3532128 4.360521


PM10 (concentratii medii anuale – surse cumulate), cu aplicarea corectiei pentru fumat


– wheezing

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

PM10 1.302382 0.8492074 0.405 0.685 0.3628439 4.674738

If1_1_2 0.3040852 0.1645273 -2.200 0.028 0.1053045 0.8780991

Model de relationare simptome respiratorii (wheezing) – expunere la dioxid de sulf SO2



– wheezing

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 0.5472888 1.975086 -0.167 0.867 0.0004638 645.7734

84

Model de relationare simptome respiratorii (wheezing) – expunere la dioxid de sulf SO2

(concentratii medii anuale – surse cumulate), cu aplicarea corectiei pentru fumat


– wheezing

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 0.8181396 2.906982 -0.056 0.955 0.0007733 865.5344

If1_1_2 0.3067465 0.1659795 -2.184 0.029 0.1062178 0.8858537


PM10 si dioxid de sulf - SO2 (concentratii medii anuale – surse cumulate)


– wheezing

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 0.5923385 2.150223 -0.144 0.885 0.0004816 728.5849

PM10 1.232025 0.7922396 0.324 0.746 0.349353 4.344851



cumulate), cu aplicarea corectiei pentru fumat


– wheezing

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 0.8915056 3.188037 -0.032 0.974 0.0008058 986.354

PM10 1.300483 0.8499887 0.402 0.688 0.3612136 4.682151

If1_1_2 0.3043667 0.1649134 -2.195 0.028 0.1052435 0.880236




– wheezing

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

benzp_6 0.9736045 1.036636 -0.025 0.980 0.120802 7.84677



pentru fumat


wheezing

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

benzp_6 0.7758922 0.8387829 -0.235 0.814 0.0932406 6.456512

If1_1_2 0.3022214 0.1641042 -2.204 0.028 0.1042626 0.8760361

85




– dispnee cu wheezing

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

PM10 0.4299061 0.8392823 -0.432 0.665 0.0093674 19.73005


respirabile PM10 (concentratii medii anuale – surse cumulate) cu aplicarea corectiei

pentru fumat



Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

PM10 0.4328083 0.8459502 -0.428 0.668 0.0093879 19.95358

If1_1_2 0.7678405 0.6751244 -0.300 0.764 0.1370413 4.302201


de sulf SO2 (concentratii medii anuale – surse cumulate)



Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 5.32593 27.79235 0.321 0.749 0.0001926 147308.6


de sulf SO2 (concentratii medii anuale – surse cumulate), cu aplicarea corectiei pentru

fumat



Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 5.684808 29.52001 0.335 0.738 0.0002161 149563.9

If1_1_2 0.7508741 0.6605933 -0.326 0.745 0.133878 4.211387





Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 4.383783 22.75872 0.285 0.776 0.000167 115059.5

PM10 0.4404419 0.8611124 -0.419 0.675 0.0095432 20.32737

86






Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 4.699286 24.27864 0.300 0.765 0.0001881 117415

PM10 0.4440768 0.8688653 -0.415 0.678 0.0095946 20.55368

If1_1_2 0.7581218 0.6674131 -0.315 0.753 0.1350153 4.256915





Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

PM10 0.9619213 0.4475712 -0.083 0.934 0.3864426 2.394385



pentru fumat

Simptome


expectoratie

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

PM10 1.00845 0.4879472 0.017 0.986 0.3906549 2.603248

If1_1_2 0.242491 0.0856539 -4.011 0.000 0.1213472 0.4845754


de sulf SO2 (concentratii medii anuale – surse cumulate)



Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 6.155896 13.36957 0.837 0.403 0.0872217 434.4684


de sulf SO2 (concentratii medii anuale – surse cumulate), cu aplicarea corectiei pentru

fumat



Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 10.83493 24.21378 1.066 0.286 0.1356974 865.1291

If1_1_2 0.2361271 0.0839913 -4.058 0.000 0.11759 0.4741563

87


respirabile PM10 si dioxid de sulf - SO2 (concentratii medii anuale )



Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 6.132688 13.36139 0.832 0.405 0.0857283 438.7101

PM10 0.9900251 0.4623446 -0.021 0.983 0.396399 2.472634


respirabile PM10, dioxid de sulf - SO2 si dioxid de azot - NO2 (concentratii medii anuale),

cu aplicarea corectiei pentru fumat



Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 10.9999 24.66023 1.070 0.285 0.1358668 890.5611

PM10 1.045216 0.5088025 0.091 0.928 0.4025764 2.713713

If1_1_2 0.2358982 0.0839543 -4.058 0.000 0.1174326 0.4738716



Afectiuni respiratorii -

astm bronsic

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

PM10 1.47e-06 0.0000199 -0.995 0.320 4.82e-18 450191.8

Model de relationare afectiuni respiratorii (astm bronsic) – expunere la dioxid de sulf



astm bronsic

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 141.4118 1163.352 0.602 0.547 0.0000141 1.42e+09

Model de relationare afectiuni respiratorii (astm bronsic)– expunere la pulberi

respirabile PM10 si dioxid de sulf - SO2 (concentratii medii anuale)


astm bronsic

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 118.6813 954.0198 0.594 0.552 0.0000171 8.26e+08

PM10 8.72e-07 0.0000121 -1.005 0.315 1.33e-18 574007.1

88

Model de relationare afectiuni respiratorii (astm bronsic) – expunere la nichel



-astm bronsic

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

Nichel 0.0060664 0.0013949 22.202 0.000 0.0038656 0.0095202




bronsita cronica

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

PM10 0.3153468 0.6500873 -0.560 0.576 0.0055467 17.92834



pentru fumat


bronsita cronica

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

PM10 0.309102 0.6355392 -0.571 0.568 0.0054949 17.3877

If1_1_2 2.790386 3.013185 0.950 0.342 0.336123 23.16489

Model de relationare afectiuni respiratorii (bronsita cronica) – expunere dioxid de sulf



bronsita cronica

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 3.842044 17.62212 0.293 0.769 0.0004791 30812.55

Model de relationare afectiuni respiratorii (bronsita cronica) – expunere dioxid de sulf



bronsita cronica

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 3.215762 15.03162 0.250 0.803 0.0003376 30627.07

If1_1_2 2.732333 2.950642 0.931 0.352 0.3290961 22.68531

89

Model de relationare afectiuni respiratorii (bronsita cronica)– expunere la pulberi

respirabile PM10 si dioxid de sulf - SO2 (concentratii medii anuale)


bronsita cronica

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 3.070684 13.98821 0.246 0.805 0.0004071 23163.38

PM10 0.3209163 0.6625433 -0.551 0.582 0.0056112 18.35389



surse cumulate) cu aplicarea corectiei pentru fumat


bronsita cronica

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 2.512984 11.68637 0.198 0.843 0.0002765 22835.65

PM10 0.3134355 0.6459966 -0.563 0.573 0.0055183 17.80291

If1_1_2 2.769259 2.99218 0.943 0.346 0.3331513 23.01896




bronsita cronica

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

benzp_6 0.0429838 0.2637792 -0.513 0.608 2.57e-07 7192.562



pentru fumat


bronsita cronica

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

benzp_6 0.0495223 0.3026584 -0.492 0.623 3.11e-07 7888.047

If1_1_2 2.602486 2.812041 0.885 0.376 0.3130742 21.63363




bronsita acuta

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

PM10 0.3672864 0.584647 -0.629 0.529 0.0162204 8.316655

90



pentru fumat


bronsita acuta

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

PM10 0.3669964 0.5841374 -0.630 0.529 0.0162117 8.30796

If1_1_2 1.033946 0.717797 0.048 0.962 0.2651964 4.031142

Model de relationare afectiuni respiratorii (bronsita acuta) – expunere la dioxid de sulf



bronsita acuta

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 0.0166093 0.0779775 -0.873 0.383 1.68e-06 164.6585

Model de relationare afectiuni respiratorii (bronsita acuta) – expunere la dioxid de sulf



bronsita acuta

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 0.0161209 0.0760022 -0.876 0.381 1.56e-06 166.1114

If1_1_2 1.063564 0.7408455 0.088 0.930 0.2715461 4.165662




bronsita acuta

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 0.0144955 0.067547 -0.909 0.364 1.57e-06 134.1851

PM10 0.35218 0.5583136 -0.658 0.510 0.0157525 7.873735





bronsita acuta

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

SO2 0.0139301 0.0652423 -0.912 0.362 1.44e-06 135.0838

PM10 0.3513673 0.5567421 -0.660 0.509 0.015741 7.84317

If1_1_2 1.080087 0.7535965 0.110 0.912 0.2751439 4.23992

91




bronsita acuta

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

benzp_6 1.347412 1.469784 0.273 0.785 0.1588519 11.429



pentru fumat


bronsita acuta

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

benzp_6 1.35717 1.489331 0.278 0.781 0.1579583 11.66073

If1_1_2 1.04272 0.7276885 0.060 0.952 0.2655433 4.094494

Model de relationare afectiuni iritativ alergice (eczeme) – expunere la nichel Ni


Afectiuni iritativ

alergice –eczeme

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

Nichel 1.193493 0.4397008 0.480 0.631 0.5797282 2.457058

Model de relationare afectiuni alergice (alergii sezoniere) – expunere la nichel Ni


Afectiuni alergice-

alergii sezoniere

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

Nichel 0.0278993 1.466781 -0.068 0.946 4.95e-47 1.57e+43

Model de relationare afectiuni alergice (alergie la praf) – expunere la nichel Ni


Afectiuni

alergice – alergie

la praf

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

Nichel 0.0045614 0.000503 -48.885 0.000 0.0036749 0.0056618

Model de relationare simptome alergice (eruptie tegumentara cu prurit) – expunere la

nichel Ni (concentratii medii anuale – surse cumulate)


eruptie tegumentara cu

prurit

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

Nichel 0.0396798 1.720818 -0.074 0.941 4.83e-39 3.26e+35

92

Model de relationare simptome alergice (stranut si prurit nazal) – expunere la nichel Ni


Simptome alergice–

stranut si prurit nazal

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

Nichel 0.9671111 0.3450955 -0.094 0.925 0.4805527 1.946309

Model de relationare afectiuni cardiovasculare – cadmiu Cd (concentratii medii anuale –

surse cumulate)

Afectiuni

cardiovasculare

Odds

Ratio

Eroare

standard


95%

Cadmiu 0.9082695 0.4845509 -0.180 0.857 0.3192338 2.584167

Interpretarea rezultatelor modelarii

Anul 1

Modelele de relationare a unor simptome de tip iritativ si alergic, a unor simptome respiratorii

(tuse, expectoratie, dispnee, wheezing) si respectiv a unor afectiuni alergice si/sau respiratorii

cronice (astm bronsic, bronsita cronica, emfizem pulmonar) declarate in cadrul chestionarului

cu expunerea la substante periculoase specifice activitatii obiectivului (concentratii medii

anuale de pulberi respirabile, dioxid de sulf, dioxid de azot, compusi organici volatili,

hidrocarburi aromatice policiclice, metale grele - nichel si cadmiu, estimate in imisii, de catre

evaluatorul de mediu, la care s-au adaugat concentratiile de fond), nu au pus in evidenta o

corelatie semnificativa statistic intre aparitia simptomelor alergice si respiratorii si/sau a

afectiunilor alergice si respiratorii si expunerea la substantele periculoase mentionate, cu

exceptia simptomului de tuse mai mult de 3 luni in ultimul sezon de toamna-iarna, care apare

semnificativ statistic corelat cu nivelul concentratiei de dioxid de azot si dioxid de sulf, atat in

modelele univariate cat si in modelele in care s-a aplicat corectia pentru fumat si corelatia

ramane semnificativa cu dioxidul de sulf si in modelul multivariat care include ceilalti

poluanti, particulele respirabile si dioxidul de azot, dar corelatia nu poate fi asociata exclusiv

activitatilor obiectivului, concentratia introdusa in model incluzand de fapt sursele cumulate.

Anul 6

Modelele de relationare a unor simptome de tip iritativ si alergic, a unor simptome respiratorii

(tuse, expectoratie, dispnee, wheezing) si respectiv a unor afectiuni alergice si/sau respiratorii

cronice (astm bronsic, bronsita cronica, emfizem pulmonar) declarate in cadrul chestionarului

cu expunerea la substante periculoase specifice activitatii obiectivului (concentratii medii

anuale de pulberi respirabile, dioxid de sulf, dioxid de azot, compusi organici volatili,

hidrocarburi aromatice policiclice, metale grele - nichel si cadmiu, estimate in imisii, de catre

evaluatorul de mediu, la care s-au adaugat concentratiile de fond), nu au pus in evidenta o

corelatie semnificativa statistic intre aparitia simptomelor alergice si respiratorii si/sau a

afectiunilor alergice si respiratorii si expunerea la substantele periculoase mentionate.

93

4. PROGNOZA RISCURILOR SI CARACTERIZAREA EFECTELOR PRIN

EVALUAREA DE RISC

Estimarea dozelor de expunere, aportului zilnic in expunerea la dioxid de sulf, compusi

organici volatili (COV), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) si metale grele

(cadmiu, nichel) si analiza riscurilor in expunerea la COV(benzen), si metale grele

(cadmiu)

Metodologia de prelucare a valorilor concentratiilor de dioxid de sulf, compusi organici

volatili (COV), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) si metale grele (cadmiu, nichel)

in imisii

Pentru calculul dozei de expunere, aportului zilnic si a riscului de a dezvolta in cursul vietii o

tumora maligna ca urmare a expunerii la benzen si cadmiu si caracterizarea expunerii la

aceste substante periculoase in cadrul unui site contaminat, s-a utilizat un program de utilitate

publica apartinand ATSDR (Agency for Toxic Substances and Disease Registry) din cadrul

CDC (Center for Disease Control and Prevention), care este folosit in evaluare in Statele

Unite. Dozele de expunere, aportul zilnic si riscul de a dezvolta o tumora maligna ca urmare a

expunerii timp de 15 si respectiv 30 de ani, au fost calculate sub asumptia ca intreaga

concentratie de compusi organici volatili in imisii in aria de studiu, este considerata a fi doar

benzen si respectiv intreaga concentratie de hidrocarburi aromatice policiclice in imisii in aria

de studiu este considerata a fi doar benzo(a)piren la o populatie de referinta (adult, copil,

adolescent si sugar).

Reprezentarea spatiala a punctelor pentru care s-au primit valori ale concentratiilor

substantelor periculoase specifice activitatii obiectivului, de la evaluatorul de mediu, se

gaseste in anexa 2.

Concentratiile corespunzatoare punctelor mentionate, pe baza carora s-au efectuat calculele,

se gasesc in anexa 2.

94

Doze de expunere relationate concentratiilor maxime de dioxid de sulf (SO2) estimat in imisii –

anul 1

Scenariu de calcul al dozei de expunere pentru un adult de gen masculin, cu varsta

cuprinsa intre 19 si 65 de ani si o greutate standard de 70 kg

Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)

Aer SO2 Respiratorie 1 1.09E-03 7.60E-02



















Scenariu de calcul al dozei de expunere pentru un adult de gen feminin, cu varsta

cuprinsa intre 19 si 65 de ani si o greutate de 60 kg

Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















95

Scenariu de calcul al dozei de expunere pentru un adolescent de gen masculin, cu

varsta cuprinsa intre 12 si 14 de ani si o greutate de 45 kg

Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















Scenariu de calcul al dozei de expunere pentru un adolescent de gen feminin, cu


Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















96

e pentr

Scenariu de calcul al dozei de expunere pentru un copil, cu varsta cuprinsa intre 6 si

8 ani si o greutate de 25 kg

Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















u un adult de gen feminin, cu varsta cuprinsa intre 19 si 65 de ani si o greutate de 60 kg

Scenariu de calcul al dozei de expunere pentru un copil mic, cu varsta sub un an si o

greutate de 10 kg

Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















97

Doze de expunere relationate concentratiilor medii anuale de dioxid de sulf (SO2) estimat in

imisii – anul 1



Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)

Aer SO2 Respiratorie 1





















Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















98



Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)






















Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















e pentr

99



Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)






















greutate de 10 kg

Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















100

Doze de expunere relationate concentratiilor medii anuale de dioxid de sulf (SO2) estimate in

imisii –concentratii de fond adaugate la estimarile efectuate pentru anul 1(surse cumulate)



Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)






















Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















101



Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)






















Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















102

e pentr



Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)






















greutate de 10 kg

Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















103

Doze de expunere relationate concentratiilor maxime de dioxid de sulf (SO2) estimat in imisii –

anul 6



Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)






















Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















104



Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)






















Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















105

e pentr



Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)






















greutate de 10 kg

Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















106


imisii – anul 6



Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)






















Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















107



Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)






















Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















108

e pentr



Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)






















greutate de 10 kg

Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















109


imisii – concentratii de fond adaugate la estimarile efectuate pentru anul 6 (surse cumulate)



Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculat0a

(mg/kg/z0i)

Aport zilnic

(mg/zi)






















Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















110



Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)






















Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















111

e pentr



Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)






















greutate de 10 kg

Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















112

Riscuri relationate concentratiilor medii anuale de compusi organici volatili estimate in imisii

(sub asumptia ca ar include exclusiv benzen) – anul 1

Scenariu de calcul al dozei de expunere pentru un adult de gen masculin cu varsta cuprinsa

intre 19 si 65 de ani si o greutate standard de 70 kg

Factor

de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport

zilnic

(mg/zi)

Risc

cancer la

15 ani

expunere

Risc

cancer la

30 ani

expunere

Aer benzen Respiratorie 1

Aer benzen Respiratorie 2 1.46E-04 1.02E-02 1.12E-06 2.24E-06


















Scenariu de calcul al dozei de expunere pentru un adult de gen feminin cu varsta cuprinsa

intre 19 si 65 de ani si o greutate de 60 kg

Factor

de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport

zilnic

(mg/zi)

Risc

cancer la

15 ani

expunere

Risc

cancer la

30 ani

expunere




















113

Scenariu de calcul al dozei de expunere pentru un adolescent de gen masculin cu varsta


Factor

de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport

zilnic

(mg/zi)

Risc

cancer la

15 ani

expunere

Risc

cancer la

30 ani

expunere




















Scenariu de calcul al dozei de expunere pentru un adolescent de gen feminin cu varsta


Factor

de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport

zilnic

(mg/zi)

Risc

cancer la

15 ani

expunere

Risc

cancer la

30 ani

expunere




















114

Scenariu de calcul al dozei de expunere pentru un copil cu varsta cuprinsa intre 6 si 8 ani si o

greutate de 25 kg

Factor

de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport

zilnic

(mg/zi)

Risc

cancer la

15 ani

expunere

Risc

cancer la

30 ani

expunere




















Scenariu de calcul al dozei de expunere pentru un copil mic cu varsta sub un an si o greutate

de 10 kg

Factor

de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport

zilnic

(mg/zi)

Risc

cancer la

15 ani

expunere

Risc

cancer la

30 ani

expunere




















115

Riscuri relationate concentratiilor medii anuale de compusi organici volatili estimate in imisii

(sub asumptia ca ar include exclusiv benzen) – anul 6



Factor

de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport

zilnic

(mg/zi)

Risc

cancer la

15 ani

expunere

Risc

cancer la

30 ani

expunere



















2.31Aer benzen Respiratorie 19 1.50E-05 1.05E-03 1.15E-07 2.31E-07



Factor

de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport

zilnic

(mg/zi)

Risc

cancer la

15 ani

expunere

Risc

cancer la

30 ani

expunere




















116



Factor

de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport

zilnic

(mg/zi)

Risc

cancer la

15 ani

expunere

Risc

cancer la

30 ani

expunere






















Factor

de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport

zilnic

(mg/zi)

Risc

cancer la

15 ani

expunere

Risc

cancer la

30 ani

expunere



Aer benzen Respiratorie 3 5.31EE-05 2.12E-03 3.14E-07 6.28E-07

















117


greutate de 25 kg

Factor

de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport

zilnic

(mg/zi)

Risc

cancer la

15 ani

expunere

Risc

cancer la

30 ani

expunere





















de 10 kg

Factor

de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport

zilnic

(mg/zi)

Risc

cancer la

15 ani

expunere

Risc

cancer la

30 ani

expunere




















118

Riscuri relationate concentratiilor medii anuale de cadmiu estimate in imisii – anul 1



Factor

de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport

zilnic

(mg/zi)

Risc

cancer la

15 ani

expunere

Risc

cancer la

30 ani

expunere

Aer cadmiu Respiratorie 1

Aer cadmiu Respiratorie 2 3.65E-10 2.55E-08 6.48E-10 1.30E-09




















Factor

de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport

zilnic

(mg/zi)

Risc

cancer la

15 ani

expunere

Risc

cancer la

30 ani

expunere




















119



Factor

de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport

zilnic

(mg/zi)

Risc

cancer la

15 ani

expunere

Risc

cancer la

30 ani

expunere






















Factor

de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport

zilnic

(mg/zi)

Risc

cancer la

15 ani

expunere

Risc

cancer la

30 ani

expunere




















120


greutate de 25 kg

Factor

de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport

zilnic

(mg/zi)

Risc

cancer la

15 ani

expunere

Risc

cancer la

30 ani

expunere





















de 10 kg

Factor

de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport

zilnic

(mg/zi)

Risc

cancer la

15 ani

expunere

Risc

cancer la

30 ani

expunere




















121

Riscuri relationate concentratiilor medii anuale de cadmiu estimate in imisii – concentratii de

fond adaugate la estimarile efectuate pentru anul 1 (surse cumulate)



Factor

de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport

zilnic

(mg/zi)

Risc

cancer la

15 ani

expunere

Risc

cancer la

30 ani

expunere






















Factor

de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport

zilnic

(mg/zi)

Risc

cancer la

15 ani

expunere

Risc

cancer la

30 ani

expunere




















122



Factor

de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport

zilnic

(mg/zi)

Risc

cancer la

15 ani

expunere

Risc

cancer la

30 ani

expunere






















Factor

de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport

zilnic

(mg/zi)

Risc

cancer la

15 ani

expunere

Risc

cancer la

30 ani

expunere




















123


greutate de 25 kg

Factor

de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport

zilnic

(mg/zi)

Risc

cancer la

15 ani

expunere

Risc

cancer la

30 ani

expunere





















de 10 kg

Factor

de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport

zilnic

(mg/zi)

Risc

cancer la

15 ani

expunere

Risc

cancer la

30 ani

expunere




















124

Riscuri relationate concentratiilor medii anuale de cadmiu estimate in imisii – concentratii de




Factor

de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport

zilnic

(mg/zi)

Risc

cancer la

15 ani

expunere

Risc

cancer la

30 ani

expunere






















Factor

de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport

zilnic

(mg/zi)

Risc

cancer la

15 ani

expunere

Risc

cancer la

30 ani

expunere




















125



Factor

de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport

zilnic

(mg/zi)

Risc

cancer la

15 ani

expunere

Risc

cancer la

30 ani

expunere






















Factor

de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport

zilnic

(mg/zi)

Risc

cancer la

15 ani

expunere

Risc

cancer la

30 ani

expunere




















126


greutate de 25 kg

Factor

de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport

zilnic

(mg/zi)

Risc

cancer la

15 ani

expunere

Risc

cancer la

30 ani

expunere





















de 10 kg

Factor

de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport

zilnic

(mg/zi)

Risc

cancer la

15 ani

expunere

Risc

cancer la

30 ani

expunere




















127

Riscuri relationate concentratiilor medii anuale de cadmiu estimate in imisii – anul 6



Factor

de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport

zilnic

(mg/zi)

Risc

cancer la

15 ani

expunere

Risc

cancer la

30 ani

expunere






















Factor

de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport

zilnic

(mg/zi)

Risc

cancer la

15 ani

expunere

Risc

cancer la

30 ani

expunere




















128



Factor

de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport

zilnic

(mg/zi)

Risc

cancer la

15 ani

expunere

Risc

cancer la

30 ani

expunere






















Factor

de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport

zilnic

(mg/zi)

Risc

cancer la

15 ani

expunere

Risc

cancer la

30 ani

expunere




















129


greutate de 25 kg

Factor

de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport

zilnic

(mg/zi)

Risc

cancer la

15 ani

expunere

Risc

cancer la

30 ani

expunere





















de 10 kg

Factor

de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport

zilnic

(mg/zi)

Risc

cancer la

15 ani

expunere

Risc

cancer la

30 ani

expunere




















130

Riscuri relationate concentratiilor medii anuale de cadmiu estimate in imisii - concentratii de




Factor

de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport

zilnic

(mg/3zi)

Risc

cancer la

15 ani

expunere

Risc

cancer la

30 ani

expunere






















Factor

de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport

zilnic

(mg/zi)

Risc

cancer la

15 ani

expunere

Risc

cancer la

30 ani

expunere




















131



Factor

de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport

zilnic

(mg/zi)

Risc

cancer la

15 ani

expunere

Risc

cancer la

30 ani

expunere






















Factor

de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport

zilnic

(mg/zi)

Risc

cancer la

15 ani

expunere

Risc

cancer la

30 ani

expunere




















132


greutate de 25 kg

Factor

de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport

zilnic

(mg/zi)

Risc

cancer la

15 ani

expunere

Risc

cancer la

30 ani

expunere





















de 10 kg

Factor

de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport

zilnic

(mg/zi)

Risc

cancer la

15 ani

expunere

Risc

cancer la

30 ani

expunere




















133

Doze de expunere relationate concentratiilor medii anuale de nichel (Ni) estimate in imisii – anul

1



Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)

Aer Nichel Respiratorie 1

Aer Nichel Respiratorie 2 2.56E-09 1.79E-07




















Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















134



Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)






















Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















135

e pentr



Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)






















greutate de 10 kg

Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















136

Doze de expunere relationate concentratiilor medii anuale de nichel (Ni) estimate in imisii –

concentratii de fond adaugate la estimarile efectuate pentru anul 1 (surse cumulate)



Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)






















Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















137



Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)






















Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















138

e pentr



Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















dult de gen feminin, cu varsta cuprinsa intre 19 si 65 de ani si o greutate de 60 kg7


greutate de 10 kg

Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















139

Doze de expunere relationate concentratiilor medii anuale de nichel (Ni) estimate in imisii – anul

6



Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)






















Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















140



Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)






















Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















141

e pentr



Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)






















greutate de 10 kg

Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















142

Doze de expunere relationate concentratiilor medii anuale de nichel (Ni) estimate in imisii –

concentratii de fond adaugate la estimarile efectuate pentru anul 6 (surse cumulate)



Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)






















Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















143



Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)






















Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















144

e pentr



Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















dult de gen feminin, cu varsta cuprinsa intre 19 si 65 de ani si o greutate de 60 kg


greutate de 10 kg

Factor

de mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoare

punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















145

Doze de expunere relationate concentratiilor medii anuale de hidrocarburi aromatice policiclice

estimate in imisii (sub asumptia ca ar include exclusiv benzo(a)piren) – anul 1

Factor de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)

Aer benzo(a)piren Respiratorie 1

Aer benzo(a)piren Respiratorie 2 1.21E-07 8.48E-06


















Factor de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















146

Factor de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















Factor de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















147

Factor de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















Factor de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















148


estimate in imisii (sub asumptia ca ar include exclusiv benzo(a)piren) – concentratii de fond

adaugate la estimarile efectuate pentru anul 1 (surse cumulate)

Factor de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















Factor de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















149

Factor de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















Factor de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















150

Factor de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















Factor de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















151


estimate in imisii (sub asumptia ca ar include exclusiv benzo(a)piren) – anul 6

Factor de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















Factor de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















152

Factor de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















Factor de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















153

Factor de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















Factor de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















154


estimate in imisii (sub asumptia ca ar include exclusiv benzo(a)piren) – concentratii de fond

adaugate la estimarile efectuate pentru anul 6 (surse cumulate)

Factor de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















Factor de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















155

Factor de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















Factor de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















156

Factor de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















Factor de

mediu

Substanta

Calea de

expunere

Concentratie

corespunzatoa

re punctului

Doza de

expunere

calculata

(mg/kg/zi)

Aport zilnic

(mg/zi)




















157

Interpretarea rezultatelor evaluarii

Calea respiratorie este o cale importanta de expunere umana la contaminanti care se gasesc

sub forma gazoasa, suspendati in aerul atmosferic sau sunt adsorbiti pe particule aeropurtate

sau pe suprafata fibrelor. Expunerea pe cale respiratorie la contaminanti in aria de influenta a

unui obiectiv industrial poate aparea ca urmare a emisiei directe in atmosfera a substantelor

periculoase in stare gazoasa si a particulelor sau indirect, ca urmare a volatilizarii unor

substante de la nivelul solului sau apelor contaminate sau prin resuspendarea pulberilor si

particulelor de pe suprafata solului contaminat.

Doza de expunere (in general exprimata in miligrame per kilogram greutate corporala pe zi -

mg/kg/zi) este o estimare a cantitatii (cat de mult) dintr-o substanta cu care vine in contact o

persoana, ca urmare a activitatilor si obiceiurilor acesteia. Estimarea unei doze de expunere

implica stabilirea a cat de mult, cat de des si pe ce durata, o persoana sau o populatie poate

veni in contact cu o anumita substanta chimica, intr-o anumita concentratie (ex. concentratie

maxima, concentratie medie) aflata intr-un factor de mediu specific.

Ecuatia de calcul a dozei de expunere pe cale respiratorie la contaminanti din aer este:

ED=(C x IR x EF x AF)/BW, unde

ED=doza de expunere

C=concentratia contaminantului in aer

IR=rata de aport a contaminantului din aer

EF=factor de expunere

AF=factor de biodisponibilitate

BW=greutate corporala

Definitia parametrilor utilizati in calculul dozei de expunere:

Concentratia substantei. Cea mai mare concentratie de substanta detectata este

selectata pentru a evalua potentialul de expunere la contaminanti prezenti in factorii de

mediu (in cazul acestei evaluari – factorul de mediu aer) din aria de influenta a

obiectivului.

Rata de aport. Rata de aport este cantitatea dintr-un factor de mediu contaminat la care

o persoana este expusa pe parcursul unei perioade de timp specificate, de exemplu

cantitatea de apa, sol si alimente pe care o persoana le ingereaza zilnic, cantitatea de

aer inhalat pe parcursul unei zile sau cantitatea de apa sau sol cu care o persoana poate

veni in contact pe cale tegumentara.

Factorul de biodisponibilitate. Cantitatea de substanta care este absorbita in

organismul unei persoane este exprimata ca factor de biodisponibilitate. Factorul de

biodisponiblitate reprezinta procentul din cantitatea totala de substanta ingerata,

inhalata sau preluata prin contact dermic, care ajunge de fapt in fluxul sanguin si care

este disponibila sa produca un potential efect advers.

Factor de expunere. Cat de des si pentru cat timp o persoana este expusa unui factor

de mediu contaminat, este exprimat ca factor de expunere. Factorul de expunere ia in

considerare frecventa, durata si timpul de expunere.

Frecventa de expunere poate fi estimata ca o valoare medie a numarului de zile

dintr-un an in care se produce expunerea. De obicei este necesara culegerea de

informatii privind frecventa expunerii pentru fiecare grup populational in parte

si respectiv pentru fiecare site contaminat in parte, deoarce aceeasi doza totala

158

dintr-o substanta poate cauza efecte toxice diferite atunci cand este

administrata pe parcursul unei perioade scurte de timp fata de situatia in care

este administrata pe parcursul unei perioade mai mari de timp.

Durata expunerii este perioada de timp pe parcursul careia un grup

populational a fost expus la unul sau mai multi contaminanti. In aprecierea

duratei expunerii se tine cont de activitatile grupurilor populationale expuse,

care pot fi expunse rar sau pentru o perioada scurta de timp.

Timpul de expunere este utilizat pentru a exprima expunerea in termenii unor

doze medii zilnice care pot fi comparate cu niste valori maxime admise

stabilite in vederea prevenirii efectelor adverse asupra starii de sanatate sau cu

rezultatele studiilor toxicologice. Pentru substantele care nu sunt carcinogene,

doza este estimata prin utilizarea unui parametru timp de intrare, calculat in

functie de durata expunerii.

Greutatea corporala. Greutatea corporala este utilizata in ecuatia de calcul a dozei de

expunere pentru a exprima doze care pot fi comparate in cadrul unei populatii. In cazul

expunerii la aceeasi cantitate dintr-o substanta, persoanele cu o greutate corporala mai

mica vor primi o doza relativ mai mare din acea substanta comparativ cu persoanele

cu o greutate corporala mai mare.

Ecuatia de calcul a dozei de expunere pe cale respiratorie a fost aplicata in aceasta

evaluare pentru contaminanti specifici activitatilor desfasurate in cadrul obiectivului

investigat si anume compusi organici volatili, gaze iritatnte si metale grele pentru

concentratii estimate in imisii, de catre evaluatorul de mediu, in vederea estimarii dozei

de expunere pentru grupurile populationale din aria de influenta a obiectivului.

Dupa ce dozele de expunere specifice ariei de influenta a obiectivului investigat au fost

estimate, aceste doze au fost comparate cu cea mai adecvata valoare de referinta care asigura

protectie fata de potentiale efecte adverse care ar putea fi generate ca urmare a expunerii la un

contaminant specific. Aceasta abordare permite sortarea substantelor care nu ar putea produce

efecte adverse asupra starii de sanatate (valori mai mici decat valorile de referinta desemnate

pe baza cunostintelor si evidentelor din literarura de specialitate la momentul actual, ca valori

sub care nu au fost evidentiate efecte adverse, ca urmare a expunerii), de substantele care

necesita o analiza si o evaluare de detaliu (valori care depasesc valorile de referinta desemnate

pe baza cunostintelor si evidentelor din literarura de specialitate la momentul actual, ca valori

sub care nu au fost evidentiate efecte adverse ca urmare a expunerii). Aceste valori de

referinta sub care nu se inregistreaza efecte adverse asupra starii de sanatate a populatiei

difera in functie de calea de expunere (ingestie, inhalare), durata expunerii (acuta, subcronica/

intermediara, si cronica), si efectul advers final (carcinogenic, noncarcinogenic).

Aceste valori de referinta asigura protectia sanatatii umane si sunt stabilite atat pentru efecte

noncarcinogene cat si pentru efecte carcinogene (cancer). Valorile de referinta pentru

protectia starii de sanatate in cazul efectelor noncarcinogene au la baza date obtinute din

studii experimentale pe animale si studii care au inclus subiecti umani, fiind modificate, dupa

cum a fost necesar, printr-o serie de factori de incertitudine (cunoscuti si ca factori de

siguranta) care asigura situarea acestor valori de referinta mult sub acele valori care ar putea

rezulta in efecte adverse asupra starii de sanatate. Valorile de referinta pentru cancer sunt

stabilite de catre Agentia de Protectie a Mediului din SUA (U.S. Environmental Protection

Agency (EPA)) si reprezinta estimari ale riscului de cancer la nivele reduse de expunere.

159

In efectuarea evaluarii, am luat in considerare urmatorii factori specifici ariei de influenta a

obiectivului investigat:

Temerile/preocuparile comunitatii. Acestea sunt deosebit de importante in procesul de

evaluare. Mesajul care trebuie transmis comunitatii din aria de influenta a obiectivului

este ca simpla expunere la o substanta periculoasa nu insemana ca exista un pericol

real pentru starea de sanatate. Magnitudinea, frecventa, durata si timpul de expunere si

caracateristicile toxicologice ale substantei determina gradul de pericol, in cazul in

care acesta exista.

Grupurile populationale specifice. Desi valorile de referinta pentru mediu si starea de

sanatate sunt menite sa asigure protectia pentru marea majoritate a populatiei, inclusiv

pentru grupurile populationale susceptibile si mai ales pentru copii, este important sa

tinem cont de faptul ca acestea pot sa nu fie aplicabile la toate grupurile populationale

vizate. Motiv pentru care este necesara prin excelenta, investigarea starii de sanatate si

conturarea profilului de patologie specific grupurilor populationale care locuiesc in

aria de influenta a obiectivului.

Analiza cantitativa de risc pentru substante carcinogene (care produc cancer, in cazul

nostru benzen si cadmiu) Conform metodologiei de evaluare cantitativa a riscului, dozele si concentratiile

specifice locatiei investigate sunt multiplicate cu un factorii de risc pentru cancer

(cancer slope factors - CSFs calculati de catre Agentia de Protectie a Mediului din

SUA - Environmental Protection Agency - EPA) sau cu unitati de risc in expunerea pe

cale inhalatorie (inhalation unit risks - IURs) pentru a estima un risc teoretic de

dezvoltare a unei tumori maligne, ca urmare a expunerii la substanta respectiva.

Ecuatia de calcul este:

Risc teoretic de cancer = Doza (sau concentratia in aer) x CSF (sau IUR)

unde:

Riscul teoretic de cancer = Expresia riscului de a dezvolta o tumora maligna (fara

unitate de masura)

Doza = doza de expunere specifica locatiei (mg/kg/zi) sau concentratia (µg/m3

)

CSF sau IUR = factorii de risc pentru cancer ([mg/kg/zi]-1

) sau unitati de risc in

expunerea pe cale inhalatorie ([µg /m3

]) -1

Acest calcul estimeaza un exces teoretic al riscului de cancer exprimat ca si proportia dintr-

o populatie care poate fi afectata de catre o substanta capabila sa determine dezvoltarea

unui cancer, in conditiile unei expuneri pe toata durata vietii (insa el se poate calcula si

pentru o durata determinata a expunerii, in cazul nostru, 15 si 30 de ani prin introducerea in

ecuatia de calcul a duratei expunerii si raportarea la durata medie de viata). De exemplu, un

risc estimat de cancer de 1 x 10-6

prognozeaza probabilitatea aparitiei unui singur caz

aditional de cancer la fondul existent intr-o populatie de 1 milion de persoane.

Din cauza modelelor conservative utilizate pentru a deriva CSFs si IURs, utilizarea acestei

abordari furnizeaza o estimare teoretica a riscului; riscul real este necunoscut si poate fi chiar

zero, conform EPA. In cazul estimarilor numerice de risc, trebuie precizat ca CSFs si IURs

sunt generate utilizand modele matematice aplicate la date epidemiologice sau experimentale

pentru efecte carcinogene. Modelele matematice extrapoleaza de la doze experimentale mari

la doze ambientale mici. Adesea, datele experimentale reprezinta expuneri la substante

chimice in concentratii cu mai multe ordine de marime mai mari decat cele care pot fi gasite

160

in mediul ambiant. In plus, aceste modele adesea fac asumptia ca nu exista o valoare prag

pentru efectele carcinogene – o singura molecula a unui carcinogen este capabila sa cauzeze

cancer.

Dozele asociate cu acest risc ipotetic estimat pot fi cu mai multe ordine de marime mai mici

decat dozele raportate in literatura stiintifica ca ar cauza efecte carcinogene. Ca urmare, un

risc de cancer estimat mai mic decat 10-6

poate indica ca datele de toxicologie vor pleda in

favoarea faptului ca un exces de risc de cancer, mai probabil nu exista. Un risc de cancer

estimat mai mare decat 10-6

, necesita o atenta revizuire a datelor toxicologice inainte de a ne

hazarda sa afirmam ca exista un potential risc de cancer.

Desi trebuie sa admitem utilitatea acestor estimari numerice de risc in analiza riscului, aceste

estimari trebuie prin excelenta privite in contextul variabilelor si asumptiilor implicate in

derivarea lor si in contextul mai larg al opiniilor biomedicale, factorilor genetici si nu in

ultimul rand, al conditiilor de expunere.

Scenariile pentru care s-a efectuat estimarea teoretica prin utilizarea de modele

matematice, a riscului de a dezvolta o tumora maligna ca urmare a expunerii la benzen,

sunt cele mai defavorabile scenarii posibile, in sensul in care s-a plecat de la asumptia ca

intreaga cantitate de compusi organici volatili este reprezentata exclusiv de benzen –

worst case scenarios (probabilitatea ca aceste scenarii sa se valideze practic nu exista).

Aceasta abordare prin estimare teoretica, prin modele matematice, a riscului de a

dezvolta o tumora maligna ca urmare a expunerii la benzen si cadmiu este insa singura

metoda posibila de apreciere cantitativa in analiza de risc - subliniem estimarea si

mentionam expres ca riscul real este necunoscut si nu se poate calcula exact de catre

nimeni si nicaieri, pentru ca depinde de un numar extrem de mare de factori cu o mare

variabilitate interindividuala, care nu au fost cuantificati in acest studiu, de tipul

factorilor genetici, metabolici, contributia altor surse la care este expus subiectul, etc.

In conditiile worst case scenarios, riscurile aditionale de a dezvolta o tumora maligna

(cancer) estimate teoretic pentru grupurile populationale din aria de influenta a

obiectivului, ca urmare a expunerii la concentratiile de compusi organici volatili

(benzen) estimate in imisii (furnizate de catre evaluatorul de mediu), s-au incadrat intr-o

plaja de valori cuprinse ca ordine de marime intre 10-6

si 10-7

.

Riscurile aditionale de a dezvolta o tumora maligna (cancer) estimate teoretic pentru

grupurile populationale din aria de influenta a obiectivului, ca urmare a expunerii la

concentratiile de cadmiu estimate in imisii (furnizate de catre evaluatorul de mediu), s-

au incadrat intr-o plaja de valori cuprinse ca ordine de marime intre 10-6

si 10-11

.

161

5. CONCLUZIILE ANALIZEI DATELOR COLECTATE

1. Tabloul obtinut din analiza datelor culese de la medicii de familie din aria de

studiu, nu urmeaza nici un pattern specific, in sensul in care o frecventa mai

crescuta este prezenta atat in cazul patologiei care ar putea fi relationata

expunerii la substante periculoase prezente in mediul ambiant ca urmare a

activitatilor specifice obiectivului (patologia cronica respiratorie) cat si in cazul

patologiei care nu are nici o legatura cu expunerea la substante periculoase

specifice activitatii obiectivului (patologia digestiva cronica, patologia endocrina

etc).

2. Ca si conditii initiale ale starii de sanatate, distribuitia spatiala a patologiei

cronice investigate in aria de studiu (afectiuni respiratorii cronice si tumori

maligne), s-a caracterizat printr-o mare variabilitate, in sensul in care s-au

observat tendinte de crestere a procentelor de cazuri si respectiv tendinte de

scadere a procentelor de cazuri, in perioada 2000-2011, insa fara sa regasim

preferential valori mai crescute ale procentelor de cazuri in aria situata mai

aproape de obiectiv.

3. Relationarea prin modelare a unor simptome de tip iritativ si alergic, a unor

simptome respiratorii (tuse, expectoratie, dispnee, wheezing) si respectiv a

prezentei unor afectiuni alergice si/sau respiratorii cronice (astm bronsic,

bronsita cronica, emfizem pulmonar) declarate in cadrul chestionarului, cu

expunerea la substante periculoase specifice activitatii obiectivului, nu a pus per

ansamblu, in evidenta, o corelatie semnificativa statistic intre frecventa aparitiei

simptomelor de tip iritativ, a simptomelor respiratorii si/sau a afectiunilor

alergice si respectiv a afectiunilor respiratorii cronice si expunerea la particule

respirabile PM10, dioxid de azot, dioxid de sulf, nichel si hidrocarburi aromatice

policiclice, pentru concentratiile estimate in imisii de catre evaluatorul de mediu.

4. Pentru scenariile cele mai defavorabile, utilizand in calcul concentratiile medii

anuale estimate in imisii, ca nivele de expunere permanenta pentru diverse

grupuri populationale cu susceptibilitati diferite din aria de influenta a

obiectivului (sugari, copii, adolescenti, adulti de ambele genuri), valorile estimate

teoretic pentru riscul aditional de neoplazii ca urmare a expunerii la compusi

organici volatili (benzen) in aria de studiu, s-au incadrat intr-o plaja de valori

cuprinse ca ordine de marime, intre 10-6

si 10-7

iar in cazul expunerii la cadmiu in

aria de studiu, valorile estimate teoretic pentru riscul aditional de neoplazii s-au

incadrat intr-o plaja de valori cuprinse ca ordine de marime, intre 10-6

si 10-11

,

ceea ce semnifica faptul ca un exces de risc de a dezvolta o tumora maligna ca

urmare a expunerii, mai probabil nu exista.

5. Dozele de expunere (care indica riscul de a dezvolta un efect advers ca urmare a

expunerii) calculate pentru dioxidul de sulf, hidrocarburi aromatice policiclice

(benzo(a)piren) si metale grele (nichel) in concentratiile estimate in imisii ca

urmare a activitatilor desfasurate in aria de influenta a obiectivului, s-au situat

sub valorile care asigura protectia starii de sanatate a populatiei.

6. Concluziile de fata sunt valabile numai pentru substantele si pentru

concentratiile acestora prognozate prin modelele de dispersie, din cadrul

162

studiului de impact asupra mediului realizat de catre evaluatorul de mediu. Orice

alte nivele ale concentratiilor substantelor periculoase analizate pot sa conduca la

alte rezultate.

7. Orice modificare de orice natura in caracteristicile obiectivului investigat, poate

sa conduca la modificari ale expunerii, riscului si implicit impactului asociat

acesteia.

8. Este absolut necesara respectarea recomandarilor inclusiv in ceea ce priveste

perimetrele de protectie pentru prevenirea efectelor adverse in randurile

grupurilor populationale din aria de influenta a obiectivului (descrise in capitolul

urmator).

163

6. DISCUTII SI CONCLUZII FINALE

“Dose makes the poison” Paracelsius

Rolul standardelor/normelor si ce inseamna acestea in sanatatea mediului

In secolul XVI si-a desfasurat activitatea una dintre marile personalitati medicale ale timpului

respectiv, personalitate a carei activitate este considerata si in zilele noastre piatra de temelie

pentru stiinta medicala. Acest maestru al lumii medicale s-a numit Paracelsius. Paracelsius a

spus un lucru care este luat in considerare de catre toti medicii si toxicologii (cu pregatire

medicala sau nemedicala) din zilele noastre, si anume: doza este cea care face o substanta

otravitoare. Prin cuvantul otravitoare se intelege capacitatea unei substante de a produce

efecte adverse asupra starii de sanatate a organismului uman. Otravitor inseamna toxic sau

altfel spus, o substanta periculoasa, sau o noxa, sau un xenobiotic (strain de organismul

uman). Substantele periculoase se pot clasifica in iritante, alergizante, cancerigene si asa mai

departe. Efectele toxice determinate de contactul organismului uman cu acestea (urmat sau nu

de patrunderea lor in organismul uman) se pot clasifica in efecte imediate (care apar in

secunde, minute, ore) sau efecte tardive (care apar foarte rapid – ex. deces in minute –

intoxicatii acute la locul de munca, in zile, ani, decade sau pe o durata a vietii – ex. cancere ca

urmare a expunerii la noxe din factorii de mediu).

Omul traieste intr-un mediu in care vine in contact cu sute de substante si mii de combinatii

ale acestora. Institutiile responsabile cu asigurarea protectiei starii de sanatate a populatiei (ex.

Organizatia Mondiala a Sanatatii, IARC, ISEE la nivel mondial, DG SANCO din cadrul UE

la nivel regional, Guvernele si Ministerele de resort la nivel national, Universitati si Institutii

de Cercetare, etc.), sunt cele care stabilesc concentratiile la care populatia umana poate sa fie

expusa, in asa fel incat, riscurile de dezvoltare a unor efecte adverse asupra sanatatii

membrilor grupurilor populationale sa fie nesemnificative, pentru a asigura protectia starii de

sanatate si siguranta cetateanului. Din aceasta motivatie si luand in considerare un concept

elementar al toxicologiei (Paracelsius) s-au stabilit concentratii maxime admisibile pentru

substantele periculoase in factorii de mediu. Acest lucru s-a realizat cu scopul de a proteja

starea de sanatate a grupurilor populationale expuse, inclusiv a celor cu susceptibilitate

crescuta, la diferite tipuri de substante periculoase. Astfel, sau introdus o serie de

reglementari, la nivel mondial, regional si local, cu privire la nivelul concentratiei substantelor

periculoase in factorii de mediu. Aceste valori se bazeaza pe toate evidentele stiintifice

existente la momentul de fata si reprezinta decizia lumii stiintifice si a administratiei (sub

diferitele ei forme la nivele diferite: mondial, regional, statal, etc.). In acest sens, putem

constata ca unele substante care sunt considerate extrem de toxice, chiar letale pana si in

concentratii foarte mici, pot exista in anumite concentratii in factorii de mediu, daca aceste

concentratii nu pot sa produca efecte adverse negative asupra sanatatii populatiei cum ar fi,

spre exemplu, cianurile in aer, apa potabila, etc. Acest lucru nu inseamna ca factorii de decizie

la nivel mondial au decis, nici mai mult nici mai putin, decat sa otraveasca populatia

pamantului prin acceptarea acestui toxic letal in factorii de mediu. De asemenea, exista si alte

substante toxice a caror efecte sunt tardive si care pot produce cancere la nivelul grupurilor

populationale expuse la asemenea xenobiotice, cum ar fi: cromul, benzenul/benzapirenul.

Acestea fac parte din grupa I de carcinogenitate, adica sunt printre substantele cu cel mai

ridicat risc de producere a cancerului, urmare a expunerii organismului uman la aceste

xenobiotice. Cu toate acestea, aceste substante sunt normate in mediul inconjurator (aer, apa,

sol, mediu ocupational, alimente, etc.), deci organisml uman poate sa vina in contact cu aceste

164

noxe daca concentratia lor nu depaseste un nivel care asigura protectia starii de sanatate a

populatiei vis a vis de dezvoltarea unor forme de cancer. In mod similar, acest lucru nu

inseamna ca factorii de decizie la nivel mondial, regional si local au decis, nici mai mult nici

mai putin, decat sa determine ca populatia globului sa se imbolnaveasca de cancere pentru ca

cele doua toxice sunt acceptate, fiind normate, a fi prezente in diferiti factori de mediu.

Urmand acelasi rationament, exista si alte substante care pot sa dezvolte efecte adverse asupra

organismului uman urmare a expunerii la acestea. Si aceste substante sunt normate in factorii

de mediu in asa fel incat sa se asigure protectia starii de sanatate a membrilor grupurilor

populationale expuse. Un exemplu ar fi reprezentat de plumb, cadmiu, nichel, toluen,

fenantren, antracen, etc. substante care se intalnesc in factorii de mediu si care au multiple

surse de producere si utilizare. Si unele dintre aceste substante sunt normate in unii factori de

mediu, asa cum ar fi spre exemplu: aerul atmosferic, aerul din interior, locul de munca, etc.

Aceste valori urmeaza intocmai rationamentul si procedurile descrise mai sus referitoare la

celelalte exemple. Si in aceasta situatie, acceptarea prezentei acestor substante, la anumite

concentratii, in factorii de mediu, stabilite foarte exact la nivel mondial, nu inseamna ca lumea

si institutiile responsabile de aceste norme/standarde doresc sa “condamne” populatia globului

la dezvoltarea unor afectiuni/boli. Revenind, abia acum se poate intelege, unul dintre marile

adevaruri pe care le-a statuat Paracelsius, si anume: doza face ca o substanta periculoasa sa

devina otravitoare.

Alaturi de doza, sau cantitatea, sau intensitatea sau cu alte cuvinte “cat de mult suntem

expusi”, ca sa putem dezvolta un efect advers negativ (ex. cancer) asupra starii de sanatate

mai trebuie avute in vedere si alte aspecte, cum ar fi: frecventa expunerii (“cat de des suntem

expusi”), durata expunerii (“cat timp suntem expusi”) precum si marimea si natura (incluzand

susceptibilitatile individuale) populatiilor expuse. In acelasi timp, spre exemplu, daca vorbim

de expunerea la o substanta din aerul atmosferic trebuie sa luam in considerare cateva aspecte

deosebit de esentiale: omul petrece mai bine de 80% din timpul sau in interior, iar procentul

din exterior extrem de mic fata de cel din interior este cumulat prin expunerea in diferite

locuri in termeni ai spatialitatii (exterior locuinta, drumul spre locul de munca, scoala, etc.,

exterior locul de munca, scoala, etc., altele); exista alti factori in mediul in care traim mult

mai importanti in termenii expunerii decat cei din exterior (ex. fumatul activ si pasiv,

expunerea ocupationala, poluarea din interior).

Si nu in ultimul rand, sa luam in considerare faptul ca, atunci cand se evalueaza starea de

sanatate a populatiei asociata expunerii la substante periculoase, aceasta evaluare se realizeaza

pe date concrete reprezentate de indicatori masurabili (ex. concentratie, frecventa expunerii,

marimea populatiei, etc.) si nu pe date subiective, necuantificabile (distanta fata de sursa,

prezenta perdelei de vegetatie, etc.). Spre exemlu, o anumita distata fata de sursa de emisie nu

ne spune nimic in mod direct legat de expunerea umana la o anumita substanta periculoasa,

dar ne poate da indicatii exacte in mod indirect referitoare la expunere prin nivelul variatiei

concentratiei toxicului respectiv cu distanta fata de sursa de emisie a acestuia. Cu alte cuvinte,

expunerea (care cuprinde si concentratia sau intensitatea sau “cat de mult suntem expusi”)

este cea care stabileste distanta la care grupurile populationale nu vor dezvolta efecte adverse

asupra starii de sanatate si nu altfel.

Mic rezumat netehnic sau altfel spus “Pe intelesul tuturor”

Mai laic la intrebarea “spune-mi te rog la ce distanta trebuie sa locuiesc fata de o sursa care

genereaza o substanta periculoasa 100 de metri, 1 km, ca sanatatea mea sa nu fie afectata?”

raspunsul corect este “la acea distanta la care expunerea imi asigura protectia starii de

sanatate. Expunerea insemnand cat de mult suntem expusi, cat de des suntem expusi, cat timp

suntem expusi si nu in ultimul rand care este marimea si natura populatiei expuse. Asa se

165

stabileste distanta.” In acest sens trebuie interpretate cunostiintele noastre stiintifice actuale, si

reglementarile in vigoare. Cu alte cuvinte, daca o substanta este periculoasa (inclusiv cele

cancerigene) dar ea este normata in factorii de mediu (deci acea substanta este permisa in

factorii de mediu pana la o anumita concentratie), de catre institutiile de referinta la nivel

mondial, nu putem spune ca datorita efectelor sale asupra oraganismului uman acea substanta

nu poate exista intr-un anumit factor de mediu. Trebuie sa acceptam adevarul intreg si nu doar

pe jumatate, si anume: acea substanta este cancerigena atunci cand depaseste anumite

concentratii si in anumite conditii ale expunerii si functie de caracteristicile populatiilor

umane expuse. Din acest considerent, acele institutii de referinta la nivel mondial dupa

clasificarea substantei intr-o forma sau alta de toxicitate, stabilesc si nivelele concentratiei

substantei respective in factorii de mediu. Daca consideram ca acele nivele stabilite de acele

intitutii de referinta la nivel mondial nu asigura protectia starii de sanatate a populatiilor

umane expuse, inseamna ca luam in considerare prima mentiune a acelor institutii si anume:

“substanta este toxica si/sau cancerigena”, dar nu luam in considerare cea de-a doua mentiune

“substanta este toxica si/sau cancerigena la concentratii mai mari de....si in anumite conditii

de expunere, functie de caracteristiciile grupurilor populationale expuse”. Altfel spus:

“consider mentiunea legata de toxicitate si/sau cancerigenitate corecta iar pe cea legata de

expunere incorecta”. In aceasta situatia intrebarea pe care trebuie sa ne-o punem este: “cum

pot sa iau in considerare jumatate de adevar ca si un postulat pentru ca este mentionat de o

institutie de referinta la nivel mondial, si sa nu iau in considerare cealalta jumatate de adevar

mentionata de aceeeasi institutie”. In aceasta situatie raspunsul nu este decat unul singur. In

consecinta expunerea este cea care sta la baza intregii strategii legate de protectia starii de

sanatate a populatiei expuse la diferite substante periculoase, inclusiv cele cu efecte

cancerigene. Din acest considerent normele stabilite la nivel international sunt aplicabile la

diferite nivele locale, si asta deoarece, expunerea si respectiv efectele adverse asupra sanatatii

umane asociate acesteia, nu tin cont de aspecte subiective (exista sau nu vegetatie in jurul

sursei de emisie, vrem 100 metri sau 500 de metri distanta, ne place ce vedem sau nu, etc.) ci

doar de aspecte obiective, de indicatori masurabili (cat de mult, cat de des, cat timp suntem

expusi, ce marime are grupul populatonal expus si care este natura acestuia – incluzand

susceptibilitatile individuale). Altfel spus, daca un grup de experti, sau un alt grup fara

expertiza recunoscuta in domeniu, stabileste un nou nivel de expunere atunci acest nivel

trebuie sa fie extrem de bine fundamentat stiintific pentru ca el sa fie aplicat la nivel

international, in caz contrar motivatia unei asemenea decizii nu are fundament stiintific ci de

cu totul alta natura. Mai mult decat atat, o asemenea motivatie vine in contradictie cu

evidentele, normele/reglementarile/standardele internationale in vigoare si incalca in mod

flagrant evidentele stiintifice de ultima ora, evidente utilizate de catre institutiile abilitate la

nivel mondial cu privire la stabilirea limitelor concentratiilor substantelor periculoase in

factorii de mediu. Cu alte cuvinte, normele/standardele/distantele/etc. in cazul poluarii

mediului cu substante toxice si/sau cancerigene si efectele acestora asupra organismului uman

nu se stabilesc pe criterii administrative (unde e amplasata sursa de emisie – regiune, tara,

etc.) si nici subiective (“aici stabilim distanta de 400 metrii altfel decat prin evaluarea

expunerii si a riscului populational, in alta parte – regiune, tara - e altceva”). Nu limitele

administrative, frontierele sau unii factori subiectivi stabilesc distantele fata de sursa de

emisie pentru substantele periculoase ci expunerea grupurilor populationale umane. Altfel

spus, pentru acelasi tip de tehnologie nu putem lua decizii diferite cu privire la limitele

expunerii umane functie de granite, de criterii administrative, sau orice alti factori subiectivi,

altfel decat pe baza evaluarilor si a evidentelor stiintifice si luand in considerare

reglementarile internationale, regionale si statale in vigoare, asa cum acestea sunt statuate la

momentul deciziei. In caz contrar, am cadea in derizoriu, contrazicand, nici mai mult nici mai

putin, acele institutii de referinta, la nivel mondial, regional si statal, din partea carora luam in

166

considerare doar jumatate de adevar: “ substanta este toxica si/sau carcinogena” omitand cu

buna stiinta cealalta jumatate de adevar: “in anumite conditii ale expunerii si la anumite

grupuri populationale”. Intr-o asemenea situatie lumea stiintifica internationala ar trebui sa

devina interesata si sa inteleaga motivele stiintifice care conduc la o decizie care intra in

contradictie flagranta cu cea ce este statuat la nivel mondial la un moment dat.

Limita zonei de protectie sanitara

Limita zonei de protectie sanitara s-a stabilit pe baza evaluarii de risc si a impactului asupra

starii de sanatate a populatiei, tinand cont de asepecte specifice cu privire la starea de sanatate

a populatiei din zona. Astfel, s-au evaluat indicatorii starii de sanatate specifici pentru tipurile

de substante specificate, si incluse in evaluare. Fata de situatia normala, in cazul de fata, s-a

recurs la urmatorul model: starea de sanatate a populatiei din localitatile Ploiesti(vecinatate cu

obiectivul), Blejoi, Ploiestiori, Tantareni s-a evaluat pe baza tuturor inregistrarilor medicale

de la medicii de familie din zona. In acest fel s-a creat o baza de date exhaustiva care a permis

sa se stabileasca distributia spatiala a afectiunilor urmarite la nivel de strada si numar, zona,

cartiere, si asa mai departe. Mai mult decat atat, s-au caracterizat indicatori specifici expunerii

umane si conditiilor complementare, alaturi de date cu privire la starea de sanatate la un grup

populational numeros (peste 200 persoane) printr-un interviu care a utilizat un chestionar

dedicat scopului evaluarii. In acelasi timp, s-au obtinut datele de mediu cu privire la situatii

diferite din perspectiva evaluarii expunerii umane si anume: conditiile initiale de mediu

incluzand sursele cumulative, conditiile de mediu specifice anilor cu activitate crescuta a

emisilor pe parcursul activitatilor de remediere, si conditiile de mediu dupa realizarea

activitatilor de remediere.

Din aceste considerente si pe baza evaluarilor realizate in lucrarea de fata se pot trage

urmatoarele concluzii:

1. Zona de protectie sanitara se stabileste la nivelul distantei de 45 de metri in jurul

celulei de depozitare, cu o zona de subprotectie pana la 150 de metri in jurul

acesteia. Se recomanda implementarea unui program de conformare pentru

starea de sanatate a populatiei din zona de subprotectie sanitara. Acest program

se poate implementa pe un esantion reprezentativ al grupului populational din

aceasta zona si este indicat sa contina indicatori directi de expunere (biomarkeri

de expunere).

2. Aceste concluzii sunt valabile pentru expunerea luata in calcul din modelele de

dispersie elaborate de evaluatorul de mediu. Din acest considerent, tinand cont

de necesitatea protectiei starii de sanatate a populatiei, consideram importanta

implementarea unui program de monitorizare a expunerii umane si riscurilor

asociate pe perioada proiectului (9 ani si 9 luni).

3. Riscurile asupra starii de sanatate a populatiei din vecinatate se vor diminua

semnificativ cu diminuarea timpului necesar pana la demarare a activitatilor de

reabilitare. Cu alte cuvinte inceperea proiectului si finalizarea acestuia, care va

rezulta in diminuarea expunerii umane, va conduce la scaderea semnificativa a

riscurilor asupra starii de sanatate a populatiei din imediata vecinatate a

obiectivului investigat.

167

7. ANEXE

Anexa 1 – chestionar

CHESTIONAR

Va multumim pentru bunavointa de a participa in acest studiu. Ati fost selectionat printr-o

procedura stiintifica si cooperarea Dvs. este foarte importanta pentru succesul acestui studiu.

Acesta este un chestionar pe care va rugam sa il completati. Va rugam sa raspundeti la

intrebari cat mai corect posibil. Toate informatiile obtinute prin intermediul acestui studiu

sunt confidentiale si vor fi utilizate numai pentru cercetare medicala.

A. IDENTIFICARE

NUMAR DE IDENTIFICARE:

NUME SI PRENUME:______________________________________________

(nu vor fi introduse in baza de date – identificarea se va realiza cu un cod unic de

identificare)

ADRESA UNDE LOCUITI

STRADA __________________________________________Nr____________

LOCALITATE ____________________________

DATA: ___________________

B. DATE GENERALE

B1. DATA NASTERII: _____ ____ ______ inaltime....................

greutate..............................

ZI LUNA AN

B2. Gen (marcati cu un X raspunsul corect): 1. Masculin ____

2. Feminin ____

B3. Care este ultima scoala absolvita? __________

(exemplu: scoala profesionala, liceu, colegiu, facultate)

B4. Sunteti incadrat in munca in sistemul de stat sau privat? (marcati cu un X in spatiul

punctat raspunsul Dvs. la intrebare)

Da..........................................................................1

Nu............................................................................2

Pensionar.................................................................6

Ocupatie______________________ Loc de munca ______________________________

De cati ani lucrati (vechime in munca)?.....................................ani

168

C. LOCUINTA

C1. In ce fel de casa locuiti? (marcati cu un X in tabel raspunsul Dvs. la intrebare)

1 Apartament la parter

2 Apartament la etaj

3 Casa lipita de cea a vecinului

4 Casa la distanta de alte case

5 Altele

C2. 1. De cand locuiti in locuinta curenta?

(scrieti in casuta alaturata numarul de

ani)

Perioada de timp

2. Cate ore dintr-o zi petreceti acasa? Ore/zi

C3. Cum este traficul in vecinatatea locuintei Dvs.? (incercuiti numarul din fata

raspunsului Dvs. la intrebare)

1. Nu exista trafic

2. Trafic redus

3. Trafic intens

C4. Cat sunteti de multumit de: (marcati cu un X casuta din tabel care corespunde

raspunsului Dvs. la fiecare din cele doua intrebari – locuinta si cartier si vecini)

Extrem

de

multumit

Foarte

multumit

Multumit Usor

nemultumit

Foarte

nemultumit

C4a. Locuita Dvs.

actuala?

C4b. Cartierul si vecinii

pe care ii aveti?

C5. In locuinta dumneavoastra folositi incalzire pe baza de: (marcati cu un X in tabel

raspunsul Dvs. la intrebare)

1 lemne

2 carbuni

3 motorina

4 pacura

5 electricitate

6 gaz metan – sobe

7 incalzire centrala (distributie centralizata sau

microcentrala)

C6. Ce combustibili utilizati pentru gatit? (marcati cu un X in tabel raspunsul Dvs. la

intrebare)

1 lemne

2 carbuni

3 motorina

4 pacura

5 electricitate

6 gaz metan

7 GPL (butelie)

169

C7. Aveti hota care functioneaza pe perioada cat se gateste? (marcati cu un X in spatiul

punctat raspunsul Dvs. la intrebare)

Da..........................................................................1

Nu............................................................................2

C8. Ati avut mucegai in locuinta in ultimii 2 ani? (marcati cu un X in tabel raspunsul Dvs.

la intrebare)

1 Deloc

2 Din cand in cand

3 Frecvent

4 Tot timpul

C9. Care este sursa de alimentare cu apa a locuintei dumneavoastra? (marcati cu un X in

tabel raspunsul Dvs. la intrebare)

1 Apa din fantana

2 Retea de apa oraseneasca

C10. Utilizati odorizante in locuinta? (marcati cu un X in spatiul punctat raspunsul Dvs. la

intrebare)

Da..........................................................................1

Nu............................................................................2

C11. Aveti animale de companie in locuinta (caine, pisica, papagal, testoasa etc)? (marcati cu

un X in spatiul punctat raspunsul Dvs. la intrebare)

Da..........................................................................1

Nu............................................................................2

C12. Depozitati in locuinta substante chimice precum solventi, solutii pentru curatat?

(marcati cu un X in spatiul punctat raspunsul Dvs. la intrebare)

Da..........................................................................1

Nu............................................................................2

C13. Aveti mobilier melaminat (PAL) in locuinta? (marcati cu un X in spatiul punctat

raspunsul Dvs. la intrebare)

Da..........................................................................1

Nu............................................................................2

C14. Se intampla vreodata sa aerisiti mai putin frecvent decat ati dori, locuinta: (marcati cu

un X casuta din tabel care corespunde raspunsului Dvs. la fiecare din cele patru

intrebari – zgomot, mirosuri, praf/fum/, gaze)

Da, des Da, ocazional Nu, niciodata

1. din cauza zgomotului

2. din cauza mirosurilor

3. din cauza prafului/fumului

4. din cauza gazelor

170

C15. Ce surse de poluare exista in zona in care locuiti? (marcati cu un X casuta din tabel

care corespunde raspunsului Dvs. in dreptul fiecareia din cele 13 variante de raspuns

scrise in tabel si respectiv in dreptul tipului de industrie, daca este cazul)

Da Nu Va rugam, precizati tipul de industrie

pentru punctul 1

1 Obiective industriale Industrie chimica

Industrie metalurgica

Industrie miniera

Industrie textila

Industrie alimentara

2 Ateliere auto

3 Restaurante/ pensiuni/hoteluri

4 Incineratoare de desuri

menajere/medicale

5 Depozite de deseuri

menajere/industriale

6 Ateliere de acoperiri metalice

7 Vopsitorii

8 Tabacarii

9 Trafic

10 Centrale electrotermice

11 Lucrari de

constructii/renovari/demolari

12 Rafinarii de produse petroliere

13 Statii de distributie carburanti

D. PERCEPTIE

D1. Care este, in opinia dumneavoastra, principala problema de mediu cu care va confruntati?

(incercuiti numarul din fata raspunsului Dvs. la intrebare)

1. Poluarea apei

2. Calitatea apei potabile

3. Poluarea aerului

4. Zgomotul

5. Gazele de esapament

6. Deseuri

7. Nu stiu

8. Altele (va rugam specificati) ___________________________________

D2. In cele ce urmeaza este prezentata o scala de la 0 la 10 in ceea ce priveste opinia

dumneavoastra in legatura cu cat de tare va deranjeaza poluarea cu pulberi, gaze iritante,

compusi organici volatili, mirosurile in zona in care locuiti. Daca nu va deranjeaza deloc,

alegeti 0, daca sunteti extrem de deranjat alegeti 10, daca va situati undeva intre cele

doua extreme, alegeti un numar intre 0 si 10 si marcati cu un X casuta situata sub cifra

care exprima opinia Dvs. Gandindu-va la ultimul an, ce numar intre 0 si 10

caracterizeaza cel mai bine cat de tare va deranjeaza poluarea cu pulberi, gaze iritante,

compusi organici volatili, mirosurile in zona in care locuiti:

171

0= nu ma

deranjeaza

deloc

10= ma

deranjeaza

foarte tare

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

D3. Dupa parerea dumneavoastra, care este sursa poluantilor (gaze, praf, mirosuri etc.) in

zona in care locuiti si in ce masura contribuie aceasta la poluarea globala? (marcati

contributia prin atribuirea unui numar de pe scala de la 0 la 10 - marcati cu un X casuta

din tabel situata sub numarul care constituie aprecierea Dvs., in dreptul fiecarei

variante de raspuns din tabel)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

a Trafic

b Ateliere auto

c Restaurante/ pensiuni/hoteluri


menajere/medicale



f Ateliere de acoperiri metalice

g Vopsitorii

h Tabacarii

i Lucrari de

contructii/renovari/demolari

j Centrale electrotermice

k Rafinarii de produse petroliere

l Statii de distributie carburanti

m Industrie

1.Industrie chimica

2.Industrie metalurgica

3.Industrie miniera

4.Industrie textila

5.Industrie alimentara

D4. Cat de des se intampla sa percepeti nivele mai crescute decat de obicei de poluanti (gaze,

pulberi, mirosuri etc.) in zona in care locuiti, datorita surselor pe care le-ati indicat la

intrebarea anterioara? (marcati cu un X casuta din tabel care corespunde raspunsului Dvs.

pentru fiecare din sursele de poluanti indicate de Dvs. la intreabarea anterioara, care se

regasesc in tabelul de mai jos)

Zilnic Cel putin

o

data/sapt

amana

Cel putin

o

data/luna

Cel putin

o data in

ultimul

an

Niciodat

a

a Trafic

b Ateliere auto

c Restaurante/ pensiuni/hoteluri


menajere/medicale


172


f Ateliere de acoperiri metalice

g Vopsitorii

h Tabacarii

i Lucrari de

contructii/renovari/demolari

j Centrale electrotermice

Zilnic Cel putin

o

data/sapt

amana

Cel putin

o

data/luna

Cel putin

o data in

ultimul

an

Niciodat

a

k Rafinarii de produse petroliere

l Statii de distributie carburanti

m Industrie

1.Industrie chimica

2.Industrie metalurgica

3.Industrie miniera

4.Industrie textila

5.Industrie alimentara

D5. Ce considerati ca este mai deranjant: (incercuiti numarul din fata raspunsului Dvs. la

intrebare)

1. poluarea de la locul de munca

2. poluarea din locuinta (gaze datorate functioarii aragazului pt. gatit, emisii de substante

din mobilier, odorizante de camera etc.)

3. poluarea din exterior, in zona in care locuiti

D6. Cum apreciati nivelul de zgomot din zona in care locuiti comparativ cu alte zone ale

localitatii (ex. zone cu trafic, zone centrale): (incercuiti numarul din fata raspunsului Dvs.

la intrebare)

1. mai intens

2. mai putin intens

D7. Va deranjeaza prezenta rafinariei in vecinatate?

Da..........................................................................1

Nu............................................................................2

E. STAREA DE SANATATE

E1. In general, cum apreciati starea Dvs. de sanatate? (marcati cu un X in tabel raspunsul

Dvs. la intrebare)

1 Foarte buna

2 Buna

3 Multumitoare

4 Uneori buna, alteori deteriorata

5 Deteriorata

La intrebarile care urmeaza marcati cu un X in spatiul punctat raspunsul Dvs. la

intrebare:

173

E2. Tusiti de obicei dimineata in sezonul de toamna –iarna, fara sa fiti racit?

Da..........................................................................1

Nu............................................................................2

Nu stiu.......................................................6

E3. Tusiti de obicei in cursul zilei sau al noptii in sezonul de toamna-iarna ?

Da..........................................................................1

Nu............................................................................2

Nu stiu.......................................................6

E4. Ati tusit mai multe zile la rand in cel putin 3 luni consecutive, in ultimul sezon de

toamna-iarna ?

Da..........................................................................1

Nu............................................................................2

Nu stiu.......................................................6

E5. Ati prezentat tuse seaca in cursul noptii in ultimele 12 luni, in afara episoadelor de

raceala sau infectii pulmonare ?

Da..........................................................................1

Nu............................................................................2

Nu stiu.......................................................6

E6. Ati avut vreodata, de la nastere si pana in prezent, wheezing (suieraturi) sau fluieraturi

in piept?

Da..........................................................................1

Nu............................................................................2

Nu stiu.......................................................6

E7. Ati avut wheezing (suieraturi) sau fluieraturi in piept in ultimele 12 luni?

Da..........................................................................1

Nu............................................................................2

Nu stiu.......................................................6

E8. Ati avut suieraturi in piept, in timpul sau dupa efort fizic, in ultimele 12 luni ?

Da..........................................................................1

Nu............................................................................2

Nu stiu.......................................................6

E9. Ati avut vreodata crize cu dificultati in respiratie (lipsa de aer) si wheezing (suieraturi

in piept)?

Da..........................................................................1

Nu............................................................................2

Nu stiu.......................................................6

E10. Ati avut crize cu dificultati in respiratie (lipsa de aer) si wheezing (suieraturi in

piept), in ultimele 12 luni ?

Da..........................................................................1

Nu............................................................................2

Nu stiu.......................................................6

E11. Aveti de obicei pieptul incarcat sau tusiti cu expetoratie (flegma, mucus), atunci cand

sunteti racit?

Da..........................................................................1

Nu............................................................................2

Nu stiu.......................................................6

E12. Ati fost diagnosticat vreodata cu astm bronsic?

Da..........................................................................1

Nu (treceti la E15) ........................................................2

Nu stiu (treceti la E15) ...................................6

174

E13. La ce varsta ati fost diagnosticat cu astm? _______ani

E14. Utilizati in present vreun medicament inclusiv, inclusiv spray-uri inhalatorii, aerosoli

sau comprimate pentru astm?

Da..........................................................................1

Nu............................................................................2

Nu stiu.......................................................6

Daca da,

SPECIFICATI______________________________________________________________

E15. Ati fost diagnosticat vreodata de catre medic cu...

E15.1. Emfizem pulmonar?

Da..........................................................................1

Nu............................................................................2

Nu stiu.......................................................6

E15.2. Bronsita cronica?

Da..........................................................................1

Nu............................................................................2

Nu stiu.......................................................6

E15.3. Bronsita acuta?

Da..........................................................................1

Nu............................................................................2

Nu stiu.......................................................6

E15.4. Bronsita astmatiforma, spastica sau obstructiva?

Da..........................................................................1

Nu............................................................................2

Nu stiu.......................................................6

E15.5. Pneumonie?

Da..........................................................................1

Nu............................................................................2

Nu stiu.......................................................6

E15.6. Eczema?

Da..........................................................................1

Nu............................................................................2

Nu stiu.......................................................6

E16.7. Alergii sezoniere?

Da..........................................................................1

Nu............................................................................2

Nu stiu.......................................................6

E15.8. Alergie la praf de casa?

Da..........................................................................1

Nu............................................................................2

Nu stiu.......................................................6

E15.9. Alergie la polen?

Da..........................................................................1

Nu............................................................................2

Nu stiu.......................................................6

175

E15.10. Alergie la animale de casa?

Da..........................................................................1

Nu............................................................................2

Nu stiu.......................................................6

E15.11. Alergie la alimente?

Da..........................................................................1

Nu............................................................................2

Nu stiu.......................................................6

E15.12. Eruptie (pete rosii) cu prurit (mancarime) care a aparut si disparut, pentru cel putin

6 luni ?

Da..........................................................................1

Nu............................................................................2

Nu stiu.......................................................6

E15.13. Accese de stranut sau prurit nazal, aproape in fiecare saptamina?

Da..........................................................................1

Nu............................................................................2

Nu stiu.......................................................6

E16. Un test cutanat pozitiv la un alergen?

Da..........................................................................1

Nu............................................................................2

Nu stiu.......................................................6

E17. Ati fost vreodata internat in spital pentru astm, bronsita sau pneumonie?

Da..........................................................................1

Nu............................................................................2

Nu stiu.......................................................6

E18. Ati fost tratat de medic pentru vreo tulburare de respiratie, in ultimele 12 luni ?

Da..........................................................................1

Nu............................................................................2

Nu stiu.......................................................6

E.19. Ati fost diagnosticat cu o boala cardiovasculara (hipertensiune, cardiopatie

ischemica, aritmie, accident vascular)?

Da..........................................................................1

Nu............................................................................2

Nu stiu.......................................................6

E.20. Ati fost diagnosticat cu cancer?

Da..........................................................................1

Nu............................................................................2

Nu stiu.......................................................6

Daca Da, precizati localizarea..................................................................................

E.21. Ati fost diagnosticat cu leucemie?

Da..........................................................................1

Nu............................................................................2

Nu stiu.......................................................6

F. Consum de toxice si expunere la locul de munca

F1.1. Fumati? (marcati cu un X in spatiul punctat raspunsul Dvs. la intrebare)

Da..........................................................................1

Nu............................................................................2

Daca Da,

F1.2. De cati ani fumati? .....................ani

176

F1.3. Cate tigari pe zi, in medie?.............. numar tigari

Daca Nu,

F1.4. Sunteti expus la fum de tigara generat de alte persoane acasa sau la serviciu?

Da..........................................................................1

Nu............................................................................2

Nu stiu.......................................................6

F2.1. Sunteti/ati fost expus la substante toxice la locul de munca? (marcati cu un X in

spatiul punctat raspunsul Dvs. la intrebare)

Da..........................................................................1

Nu............................................................................2

Nu stiu.......................................................6

F2.2. La ce tip de substante toxice sunteti/ati fost expus? (marcati cu un X in casuta

corespunzatoare raspunsului Dvs. la intrebare si specificati perioada expunerii ca

numar de zile luni sau ani)

Expunere ocupationala Nu Da Perioada cat ati fost expus (zile,

luni sau ani)

Benzen

Etilbenzen

Toluen

Stiren

Compusi organici volatili

Hidrocarburi aromatice

policiclice (benzpiren)

Gudroane

Bitum

Gaze iritante cu sulf

Solventi

organici/anorganici

Produse petroliere

Metale grele

Vopsele, lacuri, uleiuri

Pigmenti sau coloranti

Zgomot

Cauciucuri, mase plastice

Pulberi

Altele (specificati)

Va multumim pentru colaborare.

177

Anexa 2 - date de mediu

Anul 1 – estimari concentratii substante periculoase

punct de colectare

Receptor

(numărul

locuinţei)

Localitatea NOx_medan (µg/m

3)

NO2_19val (µg/m

3

)

NO2_medan (µg/m

3)

SO2 PM10 TSP COV

HAP_medan (ng/m

3)

Cd_medan (ng/m3)

Ni_medan (ng/m3)

SO2_4val

(µg/m3)

SO2_25val

(µg/m3

)

SO2_medan (µg/m

3)

PM10_36val

(µg/m3)

PM10_medan (µg/m

3)

TSP_max1h (µg/m

3

)

TSP_4val

(µg/m3)

TSP_medan (µg/m

3)

COV_max1h (µg/m

3)

COV_medan (µg/m

3)

239 Blejoi < 0 < 3 < 0 < 1 < 5 < 0 < 0 < 0 < 5 < 1 < 0 < 19 < 0 < 0 < 0 < 0

128 Blejoi < 0 < 3 < 0 < 1 < 5 < 0 < 0 < 0 < 5 < 1 < 0 < 19 < 0 < 0 < 0 < 0

89 Blejoi < 0 < 3 < 0 < 1 < 5 < 0 < 0 < 0 < 5 < 1 < 0 < 19 < 0 < 0 < 0 < 0

56 Blejoi < 0 < 3 < 0 < 1 < 5 < 0 < 0 < 0 < 5 < 1 < 0 < 19 < 0 < 0 < 0 < 0

105 Blejoi < 0 < 3 < 0 < 1 < 5 < 0 < 0 < 0 < 5 < 1 < 0 < 19 < 0 < 0 < 0 < 0

410 Blejoi < 0 < 3 < 0 < 1 < 5 < 0 < 0 < 0 < 5 < 1 < 0 < 19 < 0 < 0 < 0 < 0

84 Blejoi < 0 < 3 < 0 < 1 < 5 < 0 < 0 < 0 < 5 < 1 < 0 < 19 < 0 < 0 < 0 < 0

318 Blejoi < 0 < 3 < 0 < 1 < 5 < 0 < 0 < 0 < 5 < 1 < 0 < 19 < 0 < 0 < 0 < 0

339 C Blejoi < 0 < 3 < 0 < 1 < 5 < 0 < 0 < 0 < 5 < 1 < 0 < 19 < 0 < 0 < 0 < 0

357 D Blejoi < 0 < 3 < 0 < 1 < 5 < 0 < 0 < 0 < 5 < 1 < 0 < 19 < 0 < 0 < 0 < 0

33 Blejoi < 0 < 3 < 0 < 1 < 5 < 0 < 0 < 0 < 5 < 1 < 0 < 19 < 0 < 0 < 0 < 0

671 Blejoi < 0 < 3 < 0 < 1 < 5 < 0 < 0 < 0 < 5 < 1 < 0 < 19 < 0 < 0 < 0 < 0

871 A Blejoi < 0 < 3 < 0 < 1 < 5 < 0 < 0 < 0 < 5 < 1 < 0 < 19 < 0 < 0 < 0 < 0

1 843 Blejoi < 0 < 3 < 0 < 1 < 5 < 0 < 0 < 0 < 5 < 1 < 0 < 19 < 0 < 0 < 0 < 0

576 Ploieştiori < 0 < 3 < 0 < 1 < 5 < 0 < 0 < 0 < 5 < 1 < 0 < 19 < 0 < 0 < 0 < 0

2 80 Ploieştiori

0.76405

23.69312

0.50936

3.32162

14.9023

0.15469

1.08924

0.26631 26.221

86 9.175

45 1.0696

3 78.041

0.67106

0.55774

0.00168

0.01177

3 21 Ploieştiori

4.86246

92.97926

3.24164

5.95063

20.93291

0.33899

5.10704

1.66685 106.77

182 34.83995

6.84906

179.37 2.2168

1 3.3330

4 0.010

05 0.070

33

4 185 Ploieştiori < 0 < 3 < 0 < 1 < 5 < 0 < 0 < 0 < 5 < 1 < 0 < 19 < 0 < 0 < 0 < 1

5 170 Ploieştiori

0.25801

8.93032

0.17201

1.87872

10.38282

0.08902

0.41756

0.10263 10.843

42 3.671

4 0.4107

4 36.372

0.27765

0.18105

0.00055

0.00383

6 100 Ploieştiori

0.46433

14.95752

0.30955

2.47098

12.15522

0.1197 0.7152

8 0.17171

17.32969

6.22068

0.69045

56.892 0.4506

5 0.333 0.001

0.00703

7 562 Ploieştiori

0.21768

7.51976

0.14512

2.09493

6.48253

0.07239

0.3307 0.08676 9.0728

6 3.385

76 0.3504

4 32.819

0.24776

0.15164

0.00046

0.0032

8 59 Ploieştiori

0.34981

11.85691

0.23321

2.36383

9.77258

0.09934

0.54704

0.1335 13.948

09 4.889

06 0.5383

4 45.302

0.36341

0.24689

0.00075

0.00522

9 50 Ploieştiori 0.3451

11.42614

0.23007

2.5338

8.45422

0.09625

0.51932

0.13148 13.465

6 5.004

63 0.5333

4 46.01

0.36418

0.24232

0.00073

0.00512

178

10 555 Ploieştiori

0.17791

6.20102

0.11861

1.73243

5.95806

0.06367

0.28808

0.07249 7.5172

7 2.894

62 0.2928 28.76

0.21026

0.12282

0.00037

0.0026

534 Ploieştiori < 0 < 3 < 0 < 1 < 5 < 0 < 0 < 0 < 5 < 1 < 0 < 19 < 0 < 0 < 0 < 0

610 Ploieştiori < 0 < 3 < 0 < 1 < 5 < 0 < 0 < 0 < 5 < 1 < 0 < 19 < 0 < 0 < 0 < 0

11 3 Ploieşti < 0 < 3 < 0 < 1 < 5 < 0 < 0 < 0 < 5 < 1 < 0 < 19 < 0 < 0 < 0 < 0

215 A Ploieşti < 0 < 3 < 0 < 1 < 5 < 0 < 0 < 0 < 5 < 1 < 0 < 19 < 0 < 0 < 0 < 0

BL 34 B Ploieşti < 0 < 3 < 0 < 1 < 5 < 0 < 0 < 0 < 5 < 1 < 0 < 19 < 0 < 0 < 0 < 0

13 Ploieşti < 0 < 3 < 0 < 1 < 5 < 0 < 0 < 0 < 5 < 1 < 0 < 19 < 0 < 0 < 0 < 0

41 Ploieşti < 0 < 3 < 0 < 1 < 5 < 0 < 0 < 0 < 5 < 1 < 0 < 19 < 0 < 0 < 0 < 0

BL 2 Ploieşti < 0 < 3 < 0 < 1 < 5 < 0 < 0 < 0 < 5 < 1 < 0 < 19 < 0 < 0 < 0 < 0

L 120 D, Nr.

18 Ploieşti < 0 < 3 < 0 < 1 < 5 < 0 < 0 < 0 < 5 < 1 < 0 < 19 < 0 < 0 < 0 < 0

BL 123 E

Ploieşti < 0 < 3 < 0 < 1 < 5 < 0 < 0 < 0 < 5 < 1 < 0 < 19 < 0 < 0 < 0 < 0

BL 12, Nr. 4.8

Ploieşti < 0 < 3 < 0 < 1 < 5 < 0 < 0 < 0 < 5 < 1 < 0 < 19 < 0 < 0 < 0 < 0

50 Ploieşti < 0 < 3 < 0 < 1 < 5 < 0 < 0 < 0 < 5 < 1 < 0 < 19 < 0 < 0 < 0 < 0

12 100 Tânţăreni

0.22959

9.07129

0.15306

4.16984

18.71491

0.28207

0.54756

0.13489 14.037

06 4.312

12 0.5155

2 84.325

06 0.7885

6 0.1518

8 0.000

46 0.003

22

13 49 Tânţăreni

0.11975

6.27077

0.07983

3.3334

12.67683

0.1446 0.2424

4 0.07171

9.42432

3.06092

0.27952

60.46721

0.44342

0.07734

0.00023

0.00165

14 86 Tânţăreni

0.13089

6.37932

0.08726

3.44256

15.48011

0.18209

0.29663

0.08174 9.1877

4 3.112

19 0.3101

2 56.881

75 0.4715

2 0.0848

3 0.000

26 0.001

8

15 56 Tânţăreni

0.10348

5.31474

0.06899

3.27522

11.92738

0.1371 0.2162

6 0.06341

7.73641

2.62503

0.24072

46.39515

0.35472

0.06738

0.0002

0.00143

16 77 Tânţăreni

0.08643

4.6921

0.05762

2.11589

9.08092

0.09905

0.16911

0.05031 7.0811

7 2.248

88 0.1951

3 42.069

7 0.2875

2 0.0563

0.00017

0.00119

17 65 Tânţăreni

0.07838

4.40267

0.05226

1.52255

8.01235

0.08575

0.15781

0.04482 6.6282

6 2.114

39 0.1743

6 39.282

59 0.2571

5 0.0510

9 0.000

15 0.001

08

18 71 A Tânţăreni

0.05936

3.44732

0.03957

1.38357

6.51647

0.06382

0.11746

0.03353 5.7236

1 1.693

59 0.1297

7 31.060

59 0.1871

2 0.0387

9 0.000

12 0.000

82

19 72 M Tânţăreni

0.05712

3.31189

0.03808

1.29176

6.31688

0.06141

0.11219

0.03222 5.5356 1.630

64 0.1245

6 29.757

14 0.1786

4 0.0373

6 0.000

11 0.000

79

179

Anul 6 – estimari concentratii substante periculoase

punct

Receptor (numărul locuinţei)

Localitatea

NOx_medan

(µg/m3)

NO2_19val (µg/m

3

)

NO2_medan

(µg/m3)

SO2 PM10 TSP COV

HAP_medan

(ng/m3)

Cd_medan

(ng/m3

)

Ni_medan (ng/m

3)

SO2_4val

(µg/m3)

SO2_25val

(µg/m3

)

SO2_medan

(µg/m3)

PM10_36val

(µg/m3)

PM10_medan (µg/m

3)

TSP_max1h

(µg/m3)

TSP_4val

(µg/m3)

TSP_medan

(µg/m3)

COV_max1h

(µg/m3)

COV_medan

(µg/m3)

239 Blejoi < 0

< 0.00787

< 0.00008

< 1.18 < 5.45 < 0 < 0 < 0 < 8 < 2 < 0 < 7 < 0 < 0 < 0 < 0

128 Blejoi < 0

< 0.00787

< 0.00008

< 1.18 < 5.45 < 0 < 0 < 0 < 8 < 2 < 0 < 7 < 0 < 0 < 0 < 0

89 Blejoi < 0

< 0.00787

< 0.00008

< 1.18 < 5.45 < 0 < 0 < 0 < 8 < 2 < 0 < 7 < 0 < 0 < 0 < 0

56 Blejoi < 0

< 0.00787

< 0.00008

< 1.18 < 5.45 < 0 < 0 < 0 < 8 < 2 < 0 < 7 < 0 < 0 < 0 < 0

105 Blejoi < 0

< 0.00787

< 0.00008

< 1.18 < 5.45 < 0 < 0 < 0 < 8 < 2 < 0 < 7 < 0 < 0 < 0 < 0

410 Blejoi < 0

< 0.00787

< 0.00008

< 1.18 < 5.45 < 0 < 0 < 0 < 8 < 2 < 0 < 7 < 0 < 0 < 0 < 0

84 Blejoi < 0

< 0.00787

< 0.00008

< 1.18 < 5.45 < 0 < 0 < 0 < 8 < 2 < 0 < 7 < 0 < 0 < 0 < 0

318 Blejoi < 0

< 0.00787

< 0.00008

< 1.18 < 5.45 < 0 < 0 < 0 < 8 < 2 < 0 < 7 < 0 < 0 < 0 < 0

339 C Blejoi < 0

< 0.00787

< 0.00008

< 1.18 < 5.45 < 0 < 0 < 0 < 8 < 2 < 0 < 7 < 0 < 0 < 0 < 0

357 D Blejoi < 0

< 0.00787

< 0.00008

< 1.18 < 5.45 < 0 < 0 < 0 < 8 < 2 < 0 < 7 < 0 < 0 < 0 < 0

33 Blejoi < 0

< 0.00787

< 0.00008

< 1.18 < 5.45 < 0 < 0 < 0 < 8 < 2 < 0 < 7 < 0 < 0 < 0 < 0

671 Blejoi < 0

< 0.0078

< 0.0000

< 1.18 < 5.45 < 0 < 0 < 0 < 8 < 2 < 0 < 7 < 0 < 0 < 0 < 0

180

7 8

871 A Blejoi < 0

< 0.00787

< 0.00008

< 1.18 < 5.45 < 0 < 0 < 0 < 8 < 2 < 0 < 7 < 0 < 0 < 0 < 0

1 843 Blejoi < 0

< 0.00787

< 0.00008

< 1.18 < 5.45 < 0 < 0 < 0 < 8 < 2 < 0 < 7 < 0 < 0 < 0 < 0

576 Ploieştiori < 0

< 0.00787

< 0.00008

< 1.18 < 5.45 < 0 < 0 < 0 < 8 < 2 < 0 < 7 < 0 < 0 < 0 < 0


6 0.0410

2 0.0003

8 3.214

95 14.306

23 0.1340

9 0.0333

3 0.02014 21.947

2 4.859

21 0.3295

1 19.560

5 0.1879 0.0029

6 0 0.000

03


5 0.1287

1 0.0021 5.457

75 20.389

78 0.2567

8 0.1212

1 0.04159 34.641

08 9.341

21 0.7563

3 36.868

45 0.375 0.0192

4 0.0000

3 0.000

18

4 185 Ploieştiori < 0

< 0.00787

< 0.00008

< 1.18 < 5.45 < 0 < 0 < 0 < 8 < 2 < 0 < 7 < 0 < 1 < 2 < 3


2 0.0177 0.0001

5 1.828

32 10.144

32 0.0810

3 0.0158

1 0.01205 15.537

03 2.651

52 0.1915 12.733

05 0.08894 0.0010

2 0 0.000

01


7 0.0282

2 0.0002

5 2.325

42 11.716

73 0.1066

3 0.0268

6 0.01598 18.722

21 3.862

48 0.2578

4 15.068

97 0.13514 0.0018

1 0 0.000

02

7 562 Ploieştiori 0.0002 0.0154

6 0.0001

3 2.017

7 6.3353

8 0.0651

9 0.0137

2 0.00973 12.124

45 3.154

85 0.1569

4 10.229

09 0.07585 0.0009

3 0 0.000

01


9 0.0224

5 0.0002 2.302

9 9.6807

7 0.0884

7 0.0178

1 0.01326 15.774

53 3.788

86 0.2140

5 13.809

62 0.10837 0.0014

2 0 0.000

02

9 50 Ploieştiori 0.0003 0.0227 0.0002 2.395

5 8.1632

2 0.0851

5 0.0191

4 0.01281 13.871

28 3.847

47 0.2088

1 12.818

3 0.10502 0.0014

7 0 0.000

02


7 0.0134

2 0.0001

1 1.665

65 5.7881

8 0.0576

2 0.0120

6 0.0086 10.102

86 2.549

91 0.1382

2 8.7820

8 0.06523 0.0007

8 0 0.000

01


< 0.00787

< 0.00008

< 1.18 < 5.45 < 0 < 0 < 0 < 8 < 2 < 0 < 7 < 0 < 0 < 0 < 0


< 0.00787

< 0.00008

< 1.18 < 5.45 < 0 < 0 < 0 < 8 < 2 < 0 < 7 < 0 < 0 < 0 < 0

11 3 Ploieşti < 0

< 0.00787

< 0.00008

< 1.18 < 5.45 < 0 < 0 < 0 < 8 < 2 < 0 < 7 < 0 < 0 < 0 < 0

215 A Ploieşti < 0

< 0.00787

< 0.00008

< 1.18 < 5.45 < 0 < 0 < 0 < 8 < 2 < 0 < 7 < 0 < 0 < 0 < 0

BL Ploieşti < 0 < < < < 5.45 < 0 < 0 < 0 < 8 < 2 < 0 < 7 < 0 < 0 < 0 < 0

181

34 B 0.00787

0.00008

1.18

13 Ploieşti < 0

< 0.00787

< 0.00008

< 1.18 < 5.45 < 0 < 0 < 0 < 8 < 2 < 0 < 7 < 0 < 0 < 0 < 0

41 Ploieşti < 0

< 0.00787

< 0.00008

< 1.18 < 5.45 < 0 < 0 < 0 < 8 < 2 < 0 < 7 < 0 < 0 < 0 < 0

BL 2 Ploieşti < 0

< 0.00787

< 0.00008

< 1.18 < 5.45 < 0 < 0 < 0 < 8 < 2 < 0 < 7 < 0 < 0 < 0 < 0

L 120 D, Nr. 18 Ploieşti < 0

< 0.00787

< 0.00008

< 1.18 < 5.45 < 0 < 0 < 0 < 8 < 2 < 0 < 7 < 0 < 0 < 0 < 0

BL 123 E Ploieşti < 0

< 0.00787

< 0.00008

< 1.18 < 5.45 < 0 < 0 < 0 < 8 < 2 < 0 < 7 < 0 < 0 < 0 < 0

BL 12, Nr. 4.8 Ploieşti < 0

< 0.00787

< 0.00008

< 1.18 < 5.45 < 0 < 0 < 0 < 8 < 2 < 0 < 7 < 0 < 0 < 0 < 0

50 Ploieşti < 0

< 0.00787

< 0.00008

< 1.18 < 5.45 < 0 < 0 < 0 < 8 < 2 < 0 < 7 < 0 < 0 < 0 < 0

12 100 Tânţăreni 0.0005

1 0.0274

4 0.0003

4 4.009

03 18.288

02 0.2651

1 0.1344 0.03872 25.588

96 6.150

7 0.6126

7 37.332

82 0.36179 0.0017

7 0.0000

01 0.000

03

13 49 Tânţăreni 0.0003 0.0207

9 0.0002 3.272

25 12.547

48 0.1340

6 0.0503

1 0.01994 18.665

03 5.153

95 0.3236

1 22.826

77 0.19081 0.0009

9 0.0000

01 0.000

02

14 86 Tânţăreni 0.0003

2 0.0205

2 0.0002

1 3.440

39 15.212

63 0.1717 0.05 0.02517 22.164

1 5.204

13 0.3990

5 21.193

19 0.21117 0.0010

7 0.0000

01 0.000

02


5 0.0172

7 0.0001

6 3.226

14 11.576

84 0.1291 0.0394 0.01905 18.292

04 4.977

89 0.3020

5 16.600

14 0.15176 0.0008

3 0.0000

01 0.000

02

16 77 Tânţăreni 0.0002 0.0150

5 0.0001

3 2.105

38 9.0021

3 0.0920

7 0.0382

5 0.01371 13.172

97 3.160

34 0.2209

5 15.165

09 0.11728 0.0006

9 0.0000

01 0.000

01


8 0.0135

2 0.0001

2 1.478

06 7.7971

6 0.0794

3 0.0295

1 0.01181 12.370

78 2.242

62 0.1911

3 14.249

48 0.10262 0.0006

2 0.0000

01 0.000

01

18 71 A Tânţăreni 0.0001

3 0.0097

8 0.0000

9 1.350

17 6.3130

8 0.0591

6 0.0143

9 0.00878 10.060

48 2.088

02 0.1412 11.441

26 0.07258 0.0004

6 0.0000

01 0.000

01

19 72 M Tânţăreni 0.0001

2 0.0095

4 0.0000

8 1.264

28 6.1323

4 0.0569

4 0.0138

5 0.00845 9.8605

7 1.986

45 0.1357

1 10.968

16 0.06908 0.0004

4 0.0000

01 0.000

01

182

Concentratii de fond in arealul amplasamentului obiectivului

Poluant

Timp de

mediere

Concentraţii

fond Unitate de măsură

Valori limită (VL) /

Valori ţintă (VT)

NO2 1 h 63,33 gm 200

NO2 an 17,23 gm 40

NOx an 20,84 gm 30

CO 8 h 1780 gm 10000

SO2 1 h 115,09 gm 350

SO2 24 h 45,27 gm 125

SO2 an 18,22 gm 20

PM10 24 h 50,26 gm 50

PM10 an 35,83 gm 40

Cd an 0,22 ng/m3 5

Ni an 3,09 ng/m3 20

HAP an 19,22 ng/m3 -

arpmag.anpm.roarpmag.anpm.ro/upload/77709_SC Rompetrol Rafinare SA, Rafinare Vega...arpmag.anpm.ro

Documents

Transcript of arpmag.anpm.roarpmag.anpm.ro/upload/77709_SC Rompetrol Rafinare SA, Rafinare Vega...arpmag.anpm.ro