Vasile Alecsandri Chirita in Provincie Prezentare Generala

1
Chirita in provincie Tema este critica instituţiilor şi moravurilor societăţii feudale. Ideea este că o societate parazitară, anacronică, bazată pe abuz, trebuie să dispară. Subiectul este comic şi critică arivismul micilor boieri rurali, care-şi dau aere de nobili. Chiriţa este căsătorită cu Bârzoi, un răzeş mai înstărit. De aceea vrea să parvină, să adune o avere importantă şi să intre în rândul boierilor. Ea îl îndeamnă pe Bârzoi să obţină funcţia de ispravnic, ca prin abuzuri să se îmbogăţească. în casa ei locuieşte Luluţa, o nepoată orfană, dar care moşteneşte o avere importantă. De aceea Chiriţa vrea să-1 căsătorească pe Guliţă, băiatul ei cam lipsit de minte şi de educaţie, cu Luluţa. Luluţa îl iubeşte pe Leonaş. Acesta se deghizează în brişcar (vizitiu) şi se preface că are o pricină cu Bârzoi, ca s-o poată vedea pe Luluţa şi să intre în casă. El află de felul, în care trebuie să cumpere un curcan şi să-1 dea ca plocon, fiindcă la ispravnic nu se intră cu mâna goală. A doua oară vine îmbrăcat ca ofiţer şi pretinde să locuiască în casă. El îi face curte Chintei şi aceasta-i dă portretul, ca semn că-1 acceptă. A treia oară vine îmbrăcat ca actriţă. Luluţa, care se preface că a înnebunit, îl recunoaşte şi cere să fie logodită cu actriţa. în faţa invitaţilor chemaţi la logodna lui Guliţă cu Luluţa, Chiriţa şi Bârzoi sunt nevoiţi să accepte căsătoria dintre Leonaş şi Luluţa, fiindcă Leonaş a obţinut funcţia de ispravnic, şi o şantajează pe Chiriţa cu portretul. Sunt criticate administraţia şi moravurile sociale. Chiriţa este un personaj comic, care creează situaţii comice. Avem deci un comic de caracter, de situaţii, de limbaj. Chiriţa 1-a adus în casă pe musiu Şarl, ca să-i înveţe franţuzeşte pe ea şi pe Guliţă. Jocul umoristic cu limbajele este un procedeu realist. Comedia este realistă prin spiritul critic, prin faptul că eroii, conflictul, subiectul sunt luate din viaţa socială. Chiriţa este tipul arivistului, Bârzoi este tipul ispravnicului abuziv, Leonaş este tipul tânărului inteligent. Vasile Alecsandri realizează un ciclu de comedii, având acest personaj: Chiriţa la Iaşi, Chiriţa în voiaj, Chiriţa în balon. Aceste comedii au pregătit drumul pentru I.L.Caragiale.

Transcript of Vasile Alecsandri Chirita in Provincie Prezentare Generala

Page 1: Vasile Alecsandri Chirita in Provincie Prezentare Generala

Chirita in provincie

Tema este critica instituţiilor şi moravurilor societăţii feudale.Ideea este că o societate parazitară, anacronică, bazată pe abuz, trebuie să

dispară.Subiectul este comic şi critică arivismul micilor boieri rurali, care-şi dau aere

de nobili.Chiriţa este căsătorită cu Bârzoi, un răzeş mai înstărit. De aceea vrea să

parvină, să adune o avere importantă şi să intre în rândul boierilor. Ea îl îndeamnă pe Bârzoi să obţină funcţia de ispravnic, ca prin abuzuri să se îmbogăţească. în casa ei locuieşte Luluţa, o nepoată orfană, dar care moşteneşte o avere importantă. De aceea Chiriţa vrea să-1 căsătorească pe Guliţă, băiatul ei cam lipsit de minte şi de educaţie, cu Luluţa. Luluţa îl iubeşte pe Leonaş. Acesta se deghizează în brişcar (vizitiu) şi se preface că are o pricină cu Bârzoi, ca s-o poată vedea pe Luluţa şi să intre în casă. El află de felul, în care trebuie să cumpere un curcan şi să-1 dea ca plocon, fiindcă la ispravnic nu se intră cu mâna goală. A doua oară vine îmbrăcat ca ofiţer şi pretinde să locuiască în casă. El îi face curte Chintei şi aceasta-i dă portretul, ca semn că-1 acceptă. A treia oară vine îmbrăcat ca actriţă. Luluţa, care se preface că a înnebunit, îl recunoaşte şi cere să fie logodită cu actriţa. în faţa invitaţilor chemaţi la logodna lui Guliţă cu Luluţa, Chiriţa şi Bârzoi sunt nevoiţi să accepte căsătoria dintre Leonaş şi Luluţa, fiindcă Leonaş a obţinut funcţia de ispravnic, şi o şantajează pe Chiriţa cu portretul. Sunt criticate administraţia şi moravurile sociale. Chiriţa este un personaj comic, care creează situaţii comice. Avem deci un comic de caracter, de situaţii, de limbaj. Chiriţa 1-a adus în casă pe musiu Şarl, ca să-i înveţe franţuzeşte pe ea şi pe Guliţă. Jocul umoristic cu limbajele este un procedeu realist. Comedia este realistă prin spiritul critic, prin faptul că eroii, conflictul, subiectul sunt luate din viaţa socială. Chiriţa este tipul arivistului, Bârzoi este tipul ispravnicului abuziv, Leonaş este tipul tânărului inteligent.

Vasile Alecsandri realizează un ciclu de comedii, având acest personaj: Chiriţa la Iaşi, Chiriţa în voiaj, Chiriţa în balon. Aceste comedii au pregătit drumul pentru I.L.Caragiale.