Variante Romana partea I rezolvate 2009 George Cosbuc

1
36. George Coşbuc, Pastel 1. Cuvinte din câmpul semantic al naturii: vişini, vântul, roşul mac, pădurea ş.a. 2. În structura haine-ntunecate, cratima este folosită pentru a marca, la nivel fonetic, pronunţarea într-o singură silabă a două cuvinte diferite, prin dispariţia sunetului î, cuvinte, iar, la nivel prozodic, păstrarea măsurii şi a ritmului poeziei. 3. Deoarece este iarnă, s-a întunecat devreme. Profesorul s-a întunecat la faţă, auzind răspunsul. 4. Temă: natura (în momentul înserării); motive literare: vântul, macul, pădurea, dealurile 5. Sentimentul dominant care se deprinde din text este unul de linişte, de seninătate, de împăcare, într-un moment în care întreaga natură se pregăteşte de odihnă. 6. În prima strofă, personificările vântul... cătând culcuş; din ochi clipeşte-ncet cicoarea; adoarme-apoi şi ea sugerează pregătirea naturii pentru odihnă, la căderea serii. 7. Verbele la indicativ prezent sugerează un moment temporal etern, susţin descrierea lirică şi transmit trăirile intense ale fiinţei umane; eul liric trăieşte sentimentul unui spectator impresionat de misterul naturii la căderea nopţii: „Eu cred c-a obosit pădurea / Căci ziua-ntreagă a cântat…” 8. Ultima strofă surprinde imaginea de ansamblu a nopţii care coboară peste peisajul descris în strofele anterioare. Personificarea din primul vers sugerează o atmosferă feerică, pe care contemplatorul o priveşte vrăjit, fascinat de frumuseţea absolută a momentului: „Peste culmi încet amurgul moare”. Epitetele „haine-ntunecate”, „liniştit…bate” creează imagini artistice vizuale şi motorii care sugerează liniştea deplină care se lasă peste univers la căderea nopţii. Planul cosmic şi planul terestru se contopesc în această linişte solemnă şi spectaculoasă, care copleşeşte întregul peisaj: „Dă semne nopţii din ponoare / Ea- mbracă haine-ntunecate / Şi liniştit din aripi bate / Plutind tăcută-n sus.” 9. Titlul sugerează imaginea unui peisaj, surprins într-un anumit moment, dat fiind faptul că pastelul este o specie a genului liric în care se surprind caracteristicile unui peisaj, în raport cu care se transmit direct şi discret sentimentele eului liric. Titlul subliniază viziunea de tip clasic asupra cadrului natural pe care o adoptă poetul, sugerând prezentarea caracteristicilor unui peisaj: „vişini”, „grădină”, „roşul mac”, „cicoarea”, „pădurea”, „noaptea” sunt elemente care definesc un cadru natural, prezenţa eului liric fiind discretă.

Transcript of Variante Romana partea I rezolvate 2009 George Cosbuc

Page 1: Variante Romana partea I rezolvate 2009 George Cosbuc

36. George Coşbuc, Pastel1. Cuvinte din câmpul semantic al naturii: vişini, vântul, roşul mac, pădurea ş.a.2. În structura haine-ntunecate, cratima este folosită pentru a marca, la nivel fonetic, pronunţarea într-o singură silabă a două cuvinte diferite, prin dispariţia sunetului î, cuvinte, iar, la nivel prozodic, păstrarea măsurii şi a ritmului poeziei.3. Deoarece este iarnă, s-a întunecat devreme. Profesorul s-a întunecat la faţă, auzind răspunsul. 4. Temă: natura (în momentul înserării); motive literare: vântul, macul, pădurea, dealurile 5. Sentimentul dominant care se deprinde din text este unul de linişte, de seninătate, de împăcare, într-un moment în care întreaga natură se pregăteşte de odihnă.6. În prima strofă, personificările vântul... cătând culcuş; din ochi clipeşte-ncet cicoarea; adoarme-apoi şi ea sugerează pregătirea naturii pentru odihnă, la căderea serii.7. Verbele la indicativ prezent sugerează un moment temporal etern, susţin descrierea lirică şi transmit trăirile intense ale fiinţei umane; eul liric trăieşte sentimentul unui spectator impresionat de misterul naturii la căderea nopţii: „Eu cred c-a obosit pădurea / Căci ziua-ntreagă a cântat…” 8. Ultima strofă surprinde imaginea de ansamblu a nopţii care coboară peste peisajul descris în strofele anterioare. Personificarea din primul vers sugerează o atmosferă feerică, pe care contemplatorul o priveşte vrăjit, fascinat de frumuseţea absolută a momentului: „Peste culmi încet amurgul moare”. Epitetele „haine-ntunecate”, „liniştit…bate” creează imagini artistice vizuale şi motorii care sugerează liniştea deplină care se lasă peste univers la căderea nopţii. Planul cosmic şi planul terestru se contopesc în această linişte solemnă şi spectaculoasă, care copleşeşte întregul peisaj: „Dă semne nopţii din ponoare / Ea-mbracă haine-ntunecate / Şi liniştit din aripi bate / Plutind tăcută-n sus.” 9. Titlul sugerează imaginea unui peisaj, surprins într-un anumit moment, dat fiind faptul că pastelul este o specie a genului liric în care se surprind caracteristicile unui peisaj, în raport cu care se transmit direct şi discret sentimentele eului liric. Titlul subliniază viziunea de tip clasic asupra cadrului natural pe care o adoptă poetul, sugerând prezentarea caracteristicilor unui peisaj: „vişini”, „grădină”, „roşul mac”, „cicoarea”, „pădurea”, „noaptea” sunt elemente care definesc un cadru natural, prezenţa eului liric fiind discretă.