Varianta 6.docx
1
Varianta 6 1 Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor candidă şi beteală. 2 puncte 2 Prezintă rolul cratimei din structura „n-ar avea”. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a trece. 2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 4 puncte 5 Transcrie, din text, două structuri care conţin imagini vizuale. 4 puncte 6 Notează formele corecte pentru două cuvinte din text, care pot fi considerate abateri de la norma literară. 4 puncte 7 Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în ultima strofă a poeziei. 4 puncte 8 Comentează, în 6 - 10 rânduri, prima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 4 puncte 9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezente în textul dat. 4 puncte Rezolvari 1. „curată", „pură"; „ornament", „podoabă". 2. Cratima marchează căderea unei vocale iniţiale şi a unei vocale finale, leagă două cuvinte care se pronunţă într-o singură silabă, scurtează cantitatea vocalică, ajută la păstrarea ritmului şi a măsurii. 3. a trece în revistă; a trece cu vederea; a trece peste cineva; a-i trece printre degete; a trece la fapte; a trece la fapte. 4. Tema trecerii ireversibile a timpului, a naturii; motivul morţii, visului, oglinzii, norocului 5. „o fată şubredă şi pală", „vasele-s împodobite cu triste flori de cizanteme", „Brânduşe-le-nfloresc". 6. Să spuie - să spună; întâilor - întâielor; însamnă - înseamnă. 7. Prin intermediul epitetului personificator „tristeflori" plasat în cadrul unei inversiuni, eul liric surprinde atmosfera care sugerează apropierea iminentă a morţii. Personificarea „vine moartea să te cheme" surprinde destinul implacabil, căruia nimeni nu i se poate sustrage, acesta având caracteristici umane, surprinse în cadrul acestei imagini auditive. 8. Sentimentul dominant care se degajă din text este de tristeţe, deoarece este resimţită apropierea morţii. Motivul toamnei anunţă moartea atât a cadrului natural, cât şi a corespondentului uman. Motivul oglinzii sugerează reflectarea adevăratei feţe a tinerei. Epitetul dublu şubredă şi pală" sugerează boala care îi macină corpul, trimiţând spre aceeaşi idee a morţii în stare latentă. Lipsa nunţii surprinde neterminarea ciclului firesc al existenţei umane. Predomină epitetele fată şubredă şi pală, oglinzile-obosite, florile mâhnite, dar şi comparaţia ca o vestală. Strofa se caracterizează prin muzicalitatea deosebită. 9. Expresivitatea e dată de capacitatea limbajului poetic de a exprima, într-o manieră plastică ideile poetice, cu maximă încărcătură afectivă şi subiectivă; aceasta se realizează prin figuri de stil, imagini artistice, sintaxa poetică, topică, punctuaţie şi prozodie. Expresivitatea limbajului este dată de bogăţia imaginilor artistice, de ornamentaţia stilistică bogată, accentul plasându-se asupra imaginilor vizuale.
-
Upload
diana-mihaela -
Category
Documents
-
view
212 -
download
0
Transcript of Varianta 6.docx
Varianta 61 Menioneaz cte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor candid i beteal. 2 puncte2 Prezint rolul cratimei din structura n-ar avea. 2 puncte3 Scrie dou expresii/ locuiuni care conin verbul a trece. 2 puncte4 Menioneaz dou teme/ motive literare, prezente n poezie. 4 puncte5 Transcrie, din text, dou structuri care conin imagini vizuale. 4 puncte6 Noteaz formele corecte pentru dou cuvinte din text, care pot fi considerate abateri de la norma literar. 4 puncte7 Explic semnificaia a dou figuri de stil identificate n ultima strof a poeziei. 4 puncte8 Comenteaz, n 6 - 10 rnduri, prima strof a poeziei, prin evidenierea relaiei dintre ideea poetici mijloacele artistice. 4 puncte9 Ilustreaz una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezente n textul dat. 4 puncteRezolvari1. curat", pur"; ornament", podoab".2. Cratima marcheaz cderea unei vocale iniiale i a unei vocale finale, leag dou cuvinte care se pronun ntr-o singur silab, scurteaz cantitatea vocalic, ajut la pstrarea ritmului i a msurii.3. a trece n revist; a trece cu vederea; a trece peste cineva; a-i trece printre degete; a trece la fapte; a trece la fapte.4. Tema trecerii ireversibile a timpului, a naturii; motivul morii, visului, oglinzii, norocului5. o fat ubred i pal", vasele-s mpodobite cu triste flori de cizanteme", Brndue-le-nfloresc".6. S spuie - s spun; ntilor - ntielor; nsamn - nseamn.7. Prin intermediul epitetului personificator tristeflori" plasat n cadrul unei inversiuni, eul liric surprinde atmosfera care sugereaz apropierea iminent a morii. Personificarea vine moartea s te cheme" surprinde destinul implacabil, cruia nimeni nu i se poate sustrage, acesta avnd caracteristici umane, surprinse n cadrul acestei imagini auditive.8. Sentimentul dominant care se degaj din text este de tristee, deoarece este resimit apropierea morii. Motivul toamnei anun moartea att a cadrului natural, ct i a corespondentului uman. Motivul oglinzii sugereaz reflectarea adevratei fee a tinerei. Epitetul dublu ubred i pal" sugereaz boala care i macin corpul, trimind spre aceeai idee a morii n stare latent. Lipsa nunii surprinde neterminarea ciclului firesc al existenei umane. Predomin epitetele fat ubred i pal, oglinzile-obosite, florile mhnite, dar i comparaia ca o vestal. Strofa se caracterizeaz prin muzicalitatea deosebit.9. Expresivitatea e dat de capacitatea limbajului poetic de a exprima, ntr-o manier plastic ideile poetice, cu maxim ncrctur afectiv i subiectiv; aceasta se realizeaz prin figuri de stil, imagini artistice, sintaxa poetic, topic, punctuaie i prozodie. Expresivitatea limbajului este dat de bogia imaginilor artistice, de ornamentaia stilistic bogat, accentul plasndu-se asupra imaginilor vizuale.
