V4 2012

A1. (40%) .Cu ocazia lucrărilor de închidere ale exerciţiului N, se constată existenţa următoarelor evenimente ulterioare:

a)Societatea ALFA vinde utilaje societăţii BETA. În noiembrie N, ALFA i-a vândut întreprinderii BETA un utilaj în valoare de 500.000 de lei şi până la 31.12.N BETA nu şi-a achitat datoria. În ianuarie N+1, managementul societăţii ALFA a aflat că societatea BETA a intrat în faliment şi că va fi incapabilă să-şi plătească datoria.

b)Societatea ALFA deţine un stoc de marfă achiziţionat la un cost de 100.000 de lei. La 31.12.N societatea a determinat valoarea realizabilă netă a stocului la 90.000 de lei şi a înregistrat un provizion pentru deprecierea mărfurilor în valoare de 10.000 de lei. Pe 15 ianuarie N+1, societatea a vândut stocul de mărfuri la 80.000de lei.

c)Pe 15 ianuarie N+1, auditorul societăţii ALFA descoperă că stocul de materii prime este supraevaluat, deoarece există lipsuri la inventar care nu au fost înregistrate în contabilitate şi recomanda, în consecinţă, ajustarea situaţiilor financiare. Contabilul, în urma analizării listelor de inventar, ajunge la concluzia că, din cauza unor erori de calcul, nu a fost înregistrată o lipsă la inventar în valoare de 2.500 de lei.

d)Societatea GAMA S.A. îşi încheie exerciţiul financiar la 31 decembrie N. În timpul anului, a intentat un proces împotriva societăţii BETA S.A. pentru vicii la unul din produsele achiziţionate. Sentinţa cazului nu este cunoscută la sfârşitul anului. În urma discuţiei cu avocaţii firmei, GAMA prezintă un activ contingent estimat la 250.000 de lei.

Conflictul dintre GAMA şi BETA este soluţionat la 12 martie N+1, iar conturile sunt semnate pe 14 aprilie N+1. Instanţa a decis în favoarea lui GAMA şi a obligat BETA să plătească daune de 100.000 de lei lei.

e)Managementul societăţii ALFA pregăteşte situaţiile financiare pentru exerciţiul N. Pe 25 ianuarie N+1 are loc un accident pe un teren al unui client. Unul din camioanele ALFA descărca acid sulfuric în rezervorul clientului. Sub presiune, pompele au cedat şi acidul sulfuric a infestat terenul proprietatea clientului. Costurile de curăţare sunt estimate la 200.000 de lei. Nu se cunoaşte încă cine va fi declarat vinovat de incident.

f)Managementul societăţii ALFA pregăteşte situaţiile financiare pentru exerciţiul N. Adunarea Generală a societăţii ALFA a propus pe 30 aprilie N+1 dividende în valoare de 150.000 de lei.Se cere:1.Care sunt prevederile OMFP 3055/2009 în aceste cazuri?....nu mai stiu sigur ,,,,analizati sin interpretati..etc...3 pct2.Ce informaţii trebuie prezentate în fiecare caz în parte?...7 pct

a)Societatea ALFA vinde utilaje societăţii BETA. În noiembrie N, ALFA i-a vândut întreprinderii BETA un utilaj în valoare de 500.000 de lei şi până la 31.12.N BETA nu şi-a achitat datoria. În ianuarie N+1, managementul societăţii ALFA a aflat că societatea BETA a intrat în faliment şi că va fi incapabilă să-şi plătească datoria.

Falimentul societăţii BETA este un eveniment care determină ajustarea situaţiilor financiare ale societăţii ALFA. BETA a intrat în faliment în ianuarie N+1, deci avea dificultăţi financiare înainte de a se încheia anul N. ALFA trebuie să înregistreze un provizion pentru deprecierea creanţei faţă de BETA.

b)Societatea ALFA deţine un stoc de marfă achiziţionat la un cost de 100.000 de lei. La 31.12.N societatea a determinat valoarea realizabilă netă a stocului la 90.000 de lei şi a înregistrat un

provizion pentru deprecierea mărfurilor în valoare de 10.000 de lei. Pe 15 ianuarie N+1, societatea a vândut stocul de mărfuri la 80.000de lei.

Vânzarea stocurilor, ulterior datei bilanţului, cu 80.000 de lei reprezintă o probă cu privire la valoarea realizabilă netă a acestora. Prin urmare, ALFA înregistrează un provizion suplimentar de 10.000 de lei:

6814 = 397 10.000Cheltuieli de exploatare

privind provizioanele pentru deprecierea activelor

circulante

Provizioane pentru deprecierea mărfurilor

c)Pe 15 ianuarie N+1, auditorul societăţii ALFA descoperă că stocul de materii prime este supraevaluat, deoarece există lipsuri la inventar care nu au fost înregistrate în contabilitate şi recomanda, în consecinţă, ajustarea situaţiilor financiare. Contabilul, în urma analizării listelor de inventar, ajunge la concluzia că, din cauza unor erori de calcul, nu a fost înregistrată o lipsă la inventar în valoare de 2.500 de lei.

Descoperirea unor erori după data bilanţului, care arată că situaţiile financiare au fost incorecte, determină ajustarea acestora. ALFA efectuează înregistrarea lipsei materii prime la inventar omise din cauza unei erori:

+Ch; -A

601 = 301 2.500Cheltuieli cu materiile prime Materii prime

d)Societatea GAMA S.A. îşi încheie exerciţiul financiar la 31 decembrie N. În timpul anului, a intentat un proces împotriva societăţii BETA S.A. pentru vicii la unul din produsele achiziţionate. Sentinţa cazului nu este cunoscută la sfârşitul anului. În urma discuţiei cu avocaţii firmei, GAMA prezintă un activ contingent estimat la 250.000 de lei.

Conflictul dintre GAMA şi BETA este soluţionat la 12 martie N+1, iar conturile sunt semnate pe 14 aprilie N+1. Instanţa a decis în favoarea lui GAMA şi a obligat BETA să plătească daune de 100.000 de lei lei.

Societatea GAMA prezintă în note activul contingent la valoarea de 100.000 de lei. Activul şi venitul corespunzător sunt din acest motiv recunoscute în situaţiile financiare pentru sfârşitul exerciţiului financiar cu închidere la 31 decembrie N+1.

e)Managementul societăţii ALFA pregăteşte situaţiile financiare pentru exerciţiul N. Pe 25 ianuarie N+1 are loc un accident pe un teren al unui client. Unul din camioanele ALFA descărca acid sulfuric în rezervorul clientului. Sub presiune, pompele au cedat şi acidul sulfuric a infestat terenul proprietatea clientului. Costurile de curăţare sunt estimate la 200.000 de lei. Nu se cunoaşte încă cine va fi declarat vinovat de incident.

Condiţia (deversarea acidului sulfuric) a apărut după data bilanţului. Costurile de refacere sunt semnificative pentru situaţiile financiare ale lui ALFA. Există o datorie contingentă (definită în prima parte a capitolului) care trebuie sa fie publicată în notele explicative.Societatea ALFA va efectua în anexă următoarea informare narativă :

“ Pe 25 ianuarie N+1 a avut loc o deversare de acid sulfuric pe un teren al unui client în care a fost implicat un mijloc de transport al societăţii ALFA. Costurile pentru curăţarea terenului sunt estimate la 200.000 de lei. Datoria este condiţionată de decizia autorităţilor de a declara societatea ALFA vinovată sau nu de acest incident.”

f)Managementul societăţii ALFA pregăteşte situaţiile financiare pentru exerciţiul N. Adunarea Generală a societăţii ALFA a propus pe 30 aprilie N+1 dividende în valoare de 150.000 de lei.

Dacă dividendele sunt propuse şi declarate după data bilanţului, o întreprindere nu trebuie să recunoască această datorie în situaţiile financiare. Valoarea lor trebuie prezentată în notele explicative. ALFA va recunoaşte dividendul ca datorie în exerciţiul N+1.

A2 30% Se cunosc următoarele informaţii la 31.12.N+1:

Contul de profit şi pierdere N+1 (în lei)(clasificarea cheltuielilor după natură)

Elemente ValoareCifra de afaceri (venituri din vânzarea mărfurilor) 700.000Alte venituri din exploatare, din care:a)Venituri din cedarea activelor imobilizateb)Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personaluluic)Venituri din subvenţii pentru investiţii

712.00010.000

700.0002.000

Cheltuieli cu mărfurile vândute (300.000)Cheltuieli cu chiriile (20.000)Cheltuieli de personal (300.000)Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor (20.000)Atte cheltuieli de exploatare, din care:a)cheltuieli cu cedarea activelor imobilizate

(15.000)(15.000)

Venituri din cedarea investiţiilor financiare pe termen scurt 50.000Cheltuieli cu dobânzile (60.000)Rezultat înainte de impozit 747.000Cheltuiala cu impozitul pe profit (120.000)Rezultat după impozit 627.000

Se cere să se calculeze şi să se interpreteze soldurile de gestiune....etc......5 + 5 pct

Calculul şi interpretarea soldurilor de gestiune:

Indicatori Valoare

Venituri din vânzarea mărfurilor (-)Cheltuieli cu mărfurile vândute

700.000-300.000

(=) Marja comercială (1) 400.000

Marja comercială(-)Consumurile de la terţi (cheltuieli cu chiriile)

400.000(-)20.000

(=) Valoarea adăugată (2) (=)380.000

Valoarea adăugată(+)Venituri din subvenţii de exploatare (+)Alte venituri din exploatare (venituri din cedarea activelor şi venituri din subvenţii pentru investiţii) (-)Cheltuieli de personal şi asimilate (-)Alte cheltuieli de exploatare (cheltuieli cu activele cedate)

380.000(+)700.000

(+)12.000(-)300.000

(-)15.000(=) Excedentul brut din exploatare (3) (=)777.000

Excedentul brut din exploatare (-)Cheltuieli din ajustarea valorii activelor imobilizate

777.000

(-)20.000(=) Rezultatul din exploatare (4) (=)757.000

Venituri financiare (câştiguri din cedarea investiţiilor financiare pe termen scurt)(-)Cheltuieli financiare (cheltuieli cu dobânzile)

50.000(-)60.000

(=) Rezultatul financiar (5) -10.000

(±)Rezultat din exploatare(±)Rezultat financiar

757.000(-)10.000

(=) Rezultatul înainte de impozit (6) 747.000

Rezultat înainte de impozit(-)Cheltuiala cu impozitul pe profit (691)

747.000(-)120.000

(=) Rezultatul net (10) 627.000

Marja comercială de 400.000 reflectă rentabilitatea comercială a întreprinderii. Ea este mai mult de jumătate din cifra de afaceri şi se conservă aproape integral în valoarea adăugată, singura cheltuială externă fiind dată de chiria achitată în exerciţiul N în contul exerciţiului N+1.Excedentul brut din exploatare este de mai bine de două ori mai mare decât valoarea adăugată. La o analiză mai atentă, dacă am da la o parte contribuţia la acest excedent pe care o reprezintă veniturile din subvenţii am constata că întreaga valoare creată de întreprindere este consumată prin acoperirea cheltuielilor de personal şi a pierderilor din cedarea imobilizărilor. Fără subvenţiile primite, activitatea de exploatare a întreprinderii nu ar fi rentabilă.

Activitatea financiară nu este una rentabilă. Costul finanţării este superior câştigurilor obţinute din tranzacţiile speculative pe piaţa de capital. Totuşi, rentabilitatea din exploatare acoperă acest deficit întreprinderea reuşind să încheie exerciţiul financiar N+1 cu un profit net de 627.000 lei.

A3.. 30%1. Prezentaţi şi explicaţi patru corecţii ce pot fi aduse rezultatelor din bilanţul contabil pentru determinarea capacităţii beneficiare. (4p)2. Riscul de nedetectare (3p)3. Conceptul de independenta in audit (3p)

B 30%1. Criterii de recunoastere a unui organism profesional 3p2. Integritatea in profesia contabila 2p3. Atributiile Conferintei Nationale 3p4. Expertul contabil numit de organul de cercetare penală sau de instanţă poate convoca sau poate lua legătura cu părţile. Care este procedura de urmat în această situaţie? 2p