Varianta 25.docx

2
Varianta 25 Cerințe: 1. Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor se deşteaptă şi simţire. 2. Precizează rolul liniilor de pauză utilizate în primul vers al fiecărei strofe. 3. Transcrie două cuvinte/ structuri folosite în text cu sens conotativ. 4. Menționează două teme/ motive literare prezente în poezie. 5. Explică semnificația a două figuri de stil diferite din strofa a doua. 6. Justifică utilizarea persoanei a II-a singular a verbelor şi a pronumelor în textul dat. 7. Explică semnificația titlului în relație cu textul citat. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidențierea relației dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie), prezentă în textul dat. Rezolvare: 1. Se deşteaptă = se trezeşte; Simțire = sentiment. 2. Linia de pauză utilizată la începutul primului vers din fiecare strofă încercuieşte adverbul „atunci” şi marchează o definire a ceea ce întelege poetul prin „a iubi”. 3. Două cuvinte / structuri folosite în text cu sens conotativ (figurat); icoană, anotimp, rană, timpuri, simțiri, lună, furtună. 4. Două teme / motive literare prezente în poezie: motivul toamnei, motivul inimii. 5. Prin intermediul comparației: „ca-n rana străvechiului copac” se sugerează atingerea sevei esențiale a ființei; capacitatea de a ajunge la adevărul primordial, făcând apel la lucrurile care aparțin universului. Durerea devine o cale de accedere spre adevărul suprem, spre esența ființei. Epitetul cromatic „verde copac”, plasat într-o inversiune, accentuează rolul fundamental al culorii, simbol al vigorii universale, al regenerării naturii, dar şi al ființei umane. 6. În discursul liric, rolul utilizării persoanei a II-a evidențiază faptul că monologul liric este unul adresat, fapt subliniat prin verbele plasate în poziție inițială. Se conturează legătura strânsă dintre om şi natură, o componentă care evidențiază armonia universală. Se observă tendința de generalizare, iubirea este o componentă fundamentală a sufletului oricărui om. 7. Titlul poeziei „Iubire” nu denumeşte sentimentul de dragoste, ci un concept filozofic foarte des întalnit în opera poetică a lui Blaga. Cunoaşterea prin iubire îmbogățeşte universul cu mistere pe

Transcript of Varianta 25.docx

Varianta 25Cerine:

1. Scrie cte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelorse deteaptisimire.2. Precizeaz rolul liniilor de pauz utilizate n primul vers al fiecrei strofe.3. Transcrie dou cuvinte/ structuri folosite n text cu sens conotativ.4. Menioneaz dou teme/ motive literare prezente n poezie.5. Explic semnificaia a dou figuri de stil diferite din strofa a doua.6. Justific utilizarea persoanei a II-a singular a verbelor i a pronumelor n textul dat.7. Explic semnificaia titlului n relaie cu textul citat.8. Comenteaz, n 6 - 10 rnduri, ultima strof, prin evidenierea relaiei dintre ideea poetic i mijloacele artistice.9. Ilustreaz una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu:expresivitate, ambiguitate, sugestie), prezent n textul dat.

Rezolvare:

1. Se deteapt = se trezete; Simire = sentiment.2. Linia de pauz utilizat la nceputul primului vers din fiecare strof ncercuiete adverbul atunci i marcheaz o definire a ceea ce ntelege poetul prin a iubi.3. Dou cuvinte / structuri folosite n text cu sens conotativ (figurat); icoan, anotimp, ran, timpuri, simiri, lun, furtun.4. Dou teme / motive literare prezente n poezie: motivul toamnei, motivul inimii.5. Prin intermediul comparaiei: ca-n rana strvechiului copac se sugereaz atingerea sevei eseniale a fiinei; capacitatea de a ajunge la adevrul primordial, fcnd apel la lucrurile care aparin universului. Durerea devine o cale de accedere spre adevrul suprem, spre esena fiinei. Epitetul cromatic verde copac, plasat ntr-o inversiune, accentueaz rolul fundamental al culorii, simbol al vigorii universale, al regenerrii naturii, dar i al fiinei umane.6. n discursul liric, rolul utilizrii persoanei a II-a evideniaz faptul c monologul liric este unul adresat, fapt subliniat prin verbele plasate n poziie iniial. Se contureaz legtura strns dintre om i natur, o component care evideniaz armonia universal. Se observ tendina de generalizare, iubirea este o component fundamental a sufletului oricrui om.7. Titlul poeziei Iubire nu denumete sentimentul de dragoste, ci un concept filozofic foarte des ntalnit n opera poetic a lui Blaga. Cunoaterea prin iubire mbogete universul cu mistere pe care nu le dezvluie, ci le accentueaz, mbogind n acelai timp i spiritualitatea uman.8. Strofa final are rol conclusiv, fiind pus aceasta sub semnul iubirii, ca act fundamental de accedere la misterele universale. Metafora odihn, furtun i este, surprinde strile contradictorii care pot coexista n fiecare om. Iubirea, valoare suprem a omului, este aproape de acesta att n momentele de puternic frmntare luntric, ct i atunci cnd simte nevoia acut de reflexivitate, de ntoarcere spre sine. Ideea este reluat n versul final, care conine o metafor lav ptruns de lun, metafor care reliefeaz mbinarea pasiunii ardente cu melancolia, coexistena tririlor aparent antagonice ntr-un singur trup, dar care duc spre acelai drum final, cel al iubirii.9. Expresivitatea poeziei lui Lucian Blaga reiese n primul rnd din construcia identic a celor cinci strofe. Fiecare strof n parte reprezint o definiie a iubirii, precedat de verbul la modul indicativ ,timpul prezent, persoana I, singular: iubesti. Poetul folosete n fiecare strof, o serie de metafore extrem de sugestive: iubirea e ulciorul de aram, suav icoana, blaiul surs al comorii, dar i lava ptruns de lun.