VARIANTA 1-AN I

EXPERTIZA CONTABILA

1. Enumerati cel putin 10 fapte care constituie abatere disciplinara si sunt sanctionate

de comisiile de disciplina, conform prevederilor Regulamentului de organizare si

functionare CECCAR.

Fapte care atrag raspunderea disciplinara a EC

Efectuarea de EC EJ fara contract de prestari servicii sau pe baza unui contract in care nu

a fost inscrisa calitatea de expert contabil

Nerespectarea obligatiei de secret professional

Nerespectarea normei profesionale 35 a CECCAR

Efectuarea de ECJ sau ECEJ vara viza anuala legal acordata

2. Cum comentati problema relatiilor (din punct de vedere al ierarhizarii profesionale)

dintre doi sau mai multi experti contabili numiti de organele de drept sa efectueze o

expertiza judiciara in aceeasi cauza?

Când au fost numiti sau angajati mai multi experti contabili în aceeasi cauzã se întocmeste un

singur raport de expertizã contabilã. Dacã sunt deosebiri de pãreri între experti, opiniile separate

trebuie consemnate în cuprinsul raportului de expertizã contabilã sau într-o anexã a acestuia.

Dacã raportul de expertizã contabilã este întocmit de mai multi experti care au opinii diferite,

într-un paragraf al Capitolului II DESFÃSURAREA EXPERTIZEI CONTABILE fiecare expert

contabil trebuie sã-si motiveze detaliat si documentat opinia pe care o sustine. De regulã, în

expertizele judiciare trebuie motivatã separat opinia expertului recomandat de parte în raport cu

opinia expertului numit din oficiu.

3. Convocarea partilor in cazue civile si in cauze penale.

Contactarea şi numirea experţilor contabili în dosarele civile Instanţele de drept civil, atunci când

consideră necesar să cunoască părerea unor experţi contabili, pot numi, la cererea părţilor sau din oficiu,

unul sau trei experţi contabili prin încheiere de şedinţă, care trebuie să cuprindă:

(1) numele expertului contabil sau experţilor contabili nu-mit(ţi) din oficiu sau la cererea

părţilor în proces;

(2) obiectivele (întrebările, punctele) la care expertul contabil sau experţii contabili numit(ţi)

trebuie să răspundă.

(3) termenul în care trebuie să se efectueze expertiza contabilă, ţinându-se seama de faptul că

raportul de expertiză contabilă trebuie depus la instanţa care a dispus-o cu cinci zile înainte

de termenul de judecată.

(4) plata expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi), care trebuie să fie remuneratorie.

Dacă vreunul dintre paragrafele (2), (3) sau (4) lipseşte din încheierea de şedinţă, expertul

contabil este îndreptăţit, iar profesionalismul său îl obligă să ceară instanţei introducerea în încheierea

de şedinţă a paragrafelor lipsă.

Contactarea şi numirea experţilor contabili în dosarele penale. Expertizele contabile judiciare pot fi

dispuse şi în cauze penale, în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală, în astfel de

cauze, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată care a dispus efectuarea unei expertize

contabile fixează un termen la care sunt chemate părţile, precum şi expertul contabil, aducându-li-se la

cunoştinţă întrebările la care trebuie să răspundă expertul contabil şi precizându-li-se că au dreptul să

facă observaţii cu privire la întrebări şi că pot cere modificarea sau completarea lor. Totodată, părţile sunt

încunoştinţate că au dreptul să ceară numirea şi a câte unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care să

participe la efectuarea expertizei. Procedural, dispunerea expertizei contabile judiciare în cauze penale

se face prin ordonanţă emisă de organul de urmărire penală, care trebuie să conţină aceleaşi elemente

ca şi încheierea de şedinţă pentru numirea experţilor contabili în cauze civile.

4. Poate fi refuzata efectuarea unei expertize contabile judiciare? Motivati.

Solicitările adresate experţilor contabili privind efectuarea de expertize contabile nu pot fi

refuzate decât dacă există motive temeinice. 

Totuşi, expertul contabil, înainte de a accepta efectuarea unei expertize contabile, trebuie

să-şi analizeze posibilitatea de a-şi îndeplini misiunea, ţinând seama în special de regulile de

independenţă, competenţă şi incompatibilitate.

 COMENTARII

3515.1. Misiunea privind efectuarea unei expertize contabile nu poate fi refuzată pe motive

etnice, religioase, politice sau de altă natură. Aceasta, deoarece expertiza contabilă este un act de

probă ştiinţifică.

3515.2. Calitatea de expert contabil este incompatibilă cu cea de martor în aceeaşi cauză, calitatea

de martor având întâietate. Expertul contabil se află în incompatibilitate dacă există împrejurări

din care rezultă că este interesat sub orice formă, el, soţul(ia) sau vreo rudă apropiată, în

soluţionarea cauzei într-un anumit mod care l-ar determina pe expertul contabil să fie subiectiv.

 Pot fi asimilate cu «împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice formă», următoarele

situaţii în care s-ar putea găsi expertul contabil:

I. Dacă, în calitate de organ de control, colaborator sau consilier al uneia din părţile în proces, s-a

pronunţat asupra unor aspecte, ori a luat parte la întocmirea actelor primare, a evidenţelor

tehnico-operative sau la elaborarea situaţiilor financiare care fac obiectul dosarului supus

judecăţii.

II. Dacă, în calitate de expert contabil, şi-a exprimat o primă opinie în aceeaşi cauză supusă

judecăţii, deoarece primează prezumţia că ar fi interesat în susţinerea primei soluţii. În particular,

expertul contabil care a efectuat o expertiză extrajudiciară la cererea unei părţi în proces se află în

incompatibilitate cu calitatea de expert numit din oficiu. Dacă îndeplineşte condiţiile de

independenţă şi de competenţă, poate accepta calitatea de expert contabil recomandat de parte.

5. Numirea expertilor contabili in vederea efectuarii expertizelor juduciare in cauze

civile. Cine dispune numirea expertului contabil? Care este actul procedural prin care se

dispune efectuarea expertizei contabile juduciare, care este procedura de transmitere catre

expert a informatiei privind numirea in cauza respectiva, care sunt celelalte

elemente/date/informatii cu privire la efectuarea expertizei contabile, stabilite odata cu n

umirea expertului in cauza?

Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de către organele îndreptăţite de lege

pentru administrarea probei cu expertiza. Numirea expertului sau experţilor contabili, atât din

oficiu cât şi recomandaţi de părţile în proces, se poate face numai de către organul în drept să

dispună administrarea probei cu expertiza contabilă.

Instanţele de drept civil, atunci când consideră necesar să cunoască părerea unor experţi

contabili, pot numi, la cererea părţilor sau din oficiu, unul sau trei experţi contabili prin

Încheierea de şedinţă, care trebuie să cuprindă:

I. Numele expertului sau experţilor contabili numiţi din oficiu sau la cererea părţilor în proces;

II. Obiectivele (întrebările, punctele) la care expertul sau experţii contabili numiţi trebuie să

răspundă. Obiectivele expertizei contabile trebuie să fie formulate de instanţă concis, fără echivoc

şi fără a se solicita expertului contabil sau experţilor contabili numiţi să se pronunţe asupra

încadrărilor legale a faptelor supuse judecăţii;

III. Termenul în care trebuie să se efectueze expertiza contabilă, ţinându-se seama de faptul că

raportul de expertiză contabilă trebuie depus la instanţa care a dispus-o cu 5 zile înainte de

termenul de judecată. Dacă termenul iniţial fixat de instanţă pentru depunerea expertizei contabile

judiciare este considerat de către expertul sau experţii contabili numiţi ca fiind inadecvat (prea

scurt), ei sunt îndreptăţiţi să solicite instanţei un termen adecvat , minim necesar, pentru

efectuarea unei expertize contabile judiciare de calitate;

IV. Plata expertului contabil sau experţilor contabili numiţi, care trebuie să fie

remuneratorie. Dacă expertul sau experţii contabili numiţi pentru efectuarea expertizei

contabile judiciare consideră onorariul stabilit de instanţă neremu-neratoriu, ei sunt

îndreptăţiţi să solicite instanţei mărirea acestuia.

În cazul lipsei de solicitudine a instanţei cu privire la cererile expertului sau experţilor

contabili numiţi, referitoare la subpct. I, II, III, IV, ei sunt îndreptăţiţi să refuze efectuarea

expertizei contabile judiciare. Acest refuz este o problemă de raţionament profesional al

expertului sau experţilor contabili numiţi.

Când efectuarea expertizelor contabile judiciare este supusă altor reglementări

procedurale speciale, experţii contabili numiţi din oficiu sau recomandaţi de părţile în proces,

trebuie să se conformeze reglementărilor procedurale respective privind dispunerea expertizelor

contabile judiciare şi numirea experţilor contabili.

EVALUAREA ÎNTREPRINDERILOR

1. Ce este actualizarea?

Actualizarea este un instrument prin care se asigura comparabilitatea unor indicatori

finanmciari si parametrii economici ce se realizeaza in perioade diferite de timp.Se masoara

valoarea actuala a unei sume de bani viitoare sau trecute care depind de doi parametrii esentiali :

durata temporala retibuta si rata dobinzii luata in calcul pt.a masura indisponibilitatea sumei in

prezent.

←

2. Rolul bilantului functional in diagnosticul de evaluare.

Bilantul functional este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a principalelor

functii ale intreprinderii functiile de investitii, de exploatare si de trezorerie – in active si functia

de finantare in pasiv.

3. Cum se evalueaza stocurile din cadrul unei intreprinderi pentru a determina

valoarea acesteia?

Stocurile se evalueaza dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta, la preturile

zilei sau la media preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada.

Stocurile de productie in curs se evalueaza la nivelul costurilor effective, corectate cu

gradul de inaintare in realizarea fizica a produsului , determinat de expertiza tehnica.

Stocurile de produse finite se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, mai putin

beneficiile si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea.

4. Explicati influenta politicilor de amortizare asupra valorii intreprinderii.

Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situatiilor financiare

vor fi recunoscute in bilant si in contul de profit si pierdere. Aceasta presupune alegerea unei

anumite baze de evaluare: cost istoric, cost curent, valoare realizabila etc.

5. Care sunt tehnicile de actualizare?

Tehnicile de actualizare sunt :

suma Y prevazuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n ani are in perzent valoarea X

daca pe Y il amplificam cu factorul de actualizare X = Y * 1/(1+i)n

rd (rata deflatata) = (i-f ) / (1+f) n

rata neutra de plasament 1/I-1

- actualizarea unei serii de fluxuri constante An = 1 * (1+t) n

- actualizarea pe baza indicatorului PER, permitand compararea fluxurilor de venit care

vor fi generate in viitor VN = VO * (1+K) n , unde (1+K) n este factorul de

actualizare.

6. Explicati relatia dintre riscuri si valoarea intreprinderii.

Riscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o imbinare intre riscul

pietei si riscul determinat de punctele slabe rezultate din sinteza diagnosticelor.

Prin urmare o intreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o rata

de actualizare mai mare.

FISCALITATE

1. Se dau urmatoarele:

Total cheltuieli, 4.000 lei, aferente exercitului curent, 3.600 lei, din care suma

cheltuielilor de protocol, 200 lei (exclusiv bauturi alcoolice si produse din tutun).

Total venituri, 6.000 lei, din care dividende incasate de la o alta societate comerciala,

400 lei.

Se cere:

- sa se stabileasca impozitul pe profit;

- sa se inregistreze in contabilitate constituirea si virarea obligatiei de plata.

a.) Determinarea rezultatului contabil al exercitiului:Cheltuielile exercitiului curent = 3.600 leiVenituri impozabile = 6000- 400 =5.600 lei

Rezultatul contabil = Venituri totale – Cheltuieli totale Rezultatul contabil = 5.600 – 3.600 = 2.000 lei.

b.) determinarea rezultatului fiscal al exercitiului:Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil + cheltuieli nedeductibile – venituri neimpozbile

Cheltuieli de protocol = 200 lei2000 + 200 = 2200 * 2% = 44 leiCheltuieli nedeductibile 200 lei – 44 lei = 156 leiRezultatul fiscal = 2.000 lei + 156 leiRezultatul fiscal = 2.156 lei

Calculul si contabilizarea impozitului pe profit:Impozit pe profit = Profit impozabil * 16%Impozit pe profit = 2156 * 16% = 344.96 lei. 691 = 441 345 leiCheltuieli cu impozitul Impozitul pe profit

pe profit

121 = 691 345 lei"Profit si pierdere" Cheltuieli cu impozitul pe profit

2. Se dau urmatoarele date:

- venituri totale inregistrate, 10.000 lei, din care dividende incasate de o alta societate

comerciala, 2.000 lei;

- cheltuieli totale inregistrate, 7.000 lei, din care cheltuieli cu majorarile de intarziere,

1.000 lei;

Se cere:

- sa se stabileasca impozitul de profit;

- sa se inregistreze in contabilitate constituirea si virarea obligatiei de plata;

Determinarea rezultatului contabil al exercitiului:

Cheltuielile exercitiului curent = 6.000 lei

Venituri impozabile =8.000 lei

Majorari de intarziere = 1000 lei

Rezultatul contabil = Venituri totale – Cheltuieli totale

Rezultatul contabil = 8.000 – 7.000 = 1.000 lei.

b.) determinarea rezultatului fiscal al exercitiului:

Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil + cheltuieli nedeductibile – venituri neimpozbile

Rezultatul fiscal = 1.000 lei + 1.000 lei

Rezultatul fiscal = 2.000 lei

Calculul si contabilizarea impozitului pe profit:

Impozit pe profit = Profit impozabil * 16%

Impozit pe profit = 2000 * 16% = 320 lei.

691 = 441 320 leiCheltuieli cu impozitul Impozitul pe profit

pe profit

121 = 691 320 lei"Profit si pierdere" Cheltuieli cu impozitul pe profit

3. Societatea comerciala “Mara” SRL a efectuat in trimestrul I anul N livrari de

produse pe piata interna, din care a inregistrat venituri totale in valoare de 64.000

lei. Cheltuieli totale efectuate in aceeasi perioada a anului au avut urmatoarele

valori:

Cheltuieli materiale.............................................................16.200 lei

Cheltuieli cu serviciile prestate de terti.................................7.500 lei

Cheltuieli cu salariile si asimilate........................................14.000 lei

Cheltuieli protocol (bauturi alcoolice si produse din tutun) 1.000 lei

Cheltuieli cu umpozitul pe profit datorat...............................3.400 lei

Alte cheltuieli deductibile......................................................4.300 lei

Ce suma are de plata societatea in contul impozitului pe profit pentru trimestrul I an

N?

Nota: cheltuielile de protocol sunt deductibile in limita unei cote de 2% aplicate

asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor

aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu

impozitul pe profit.

Determinarea rezultatului contabil al exercitiului:Cheltuielile exercitiului curent = 46.400 leiVenituri impozabile = 64.000 lei

Rezultatul contabil = Venituri totale – Cheltuieli totale Rezultatul contabil = 64.000 – 46.400 = 17.600 lei.

Determinarea rezultatului fiscal al exercitiului:Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil + cheltuieli nedeductibile – venituri neimpozbile

17.600 lei + 1.000 lei = 18.600 lei * 2% = 372 leiCheltuieli de protocol nedeductibile : 1000 lei

Cheltuieli nedeductibile 1000 lei – 372 lei = 628 leiRezultatul fiscal = 18.600 lei + 628 leiRezultatul fiscal = 19.228 leiCalculul si contabilizarea impozitului pe profit:

Impozit pe profit = Profit impozabil * 16%Impozit pe profit = 19.228 lei * 16% = 3076.48 lei. 691 = 441 3076.48 leiCheltuieli cu impozitul Impozitul pe profit

pe profit

121 = 691 3076.48 lei"Profit si pierdere" Cheltuieli cu impozitul pe profit

4. O entitate prezinta, conform datelor din bilant, urmatoarea situatie:

Capitaluri proprii la inceputul perioadei..............................20.000 lei

Capitaluri proprii la sfarsitul perioadei................................21.000 lei

Capital imprumutat la inceputul perioadei...........................15.000 lei

Capital imprumutat la sfarsitul perioadei ............................30.000 lei

Din contul de profit si pierdere extragem urmatoarea situatie:

- venituri totale .................................................................................60.000 lei

- cheltuieli cu dobanzile....................................................................12.000 lei

- venituri din dobanzi.................................................................................0 lei

Care este valoarea cheltuielilor cu dobanzile care poate fi dedusa in situatia data?

Rezolvare:

Modul de determinare al cheltuielilor deductibile , la un moment dat, cu dobanzile este

dat de gradul de indatorare.

Gradul de indatorare=(capitalul imprumutat la inceputul perioadei + capitalul imprumutat

la sfarsitul perioadei) / (capitalul propriu la inceputul perioadei + capitalul propriu la sfarsitul

perioadei) = (15.000 + 30.000) / (20.000 + 21.000) = 1,0975.

Deoarece gradul de indatorare este mai mare decat 1, cheltuielile cu dobanzile care pot fi

deduse nu pot depasi veniturile din dobanzi la care se adauga 10% din celelalte venituri ale

contribuabilului.

Limita maxima de deductibilitate a cheltuielilor cu dobanzile :

0 + 60.000 * 10% = 6.000 mld lei, deci vom putea deduce 6.000 mld lei, urmand ca

diferenta pana la 12.000 mld sa se deduca in perioadele urmatoare.

ADMINISTRAREA ŞI LICHIDAREA ÎNTREPRINDERILOR

1. Care sunt organele care aplică procedura insolvenţei?

In conformitate cu Legea nr.85/2006 , organele care aplica procedura sunt:

instantele judecatoresti

judecatorul-sindic

administratorul judiciar

lichidatorul.

Acestea trebuie sa asigure efectuarea cu celeritate a actelor si operatiunilor prevazute de

prezenta lege, precum si realizarea in conditiile legii a drepturilor si obligatiilor celorlalti

participanti la aceste acte si operatiuni.

2. În ce ordine vor fi plătite creanţele în cazul falimentului?

1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege,

inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea

debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art. 10, art. 19

alin. (2), art. 23, 24 si ale art. 98 alin. (3), sub rezerva celor prevazute la art. 102 alin. (4);

2. creantele izvorate din raportul de munca;

3. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii

de credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea

activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii;

4. creantele bugetare;

5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de

intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii

mijloacelor de existenta;

6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului

si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica;

7. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate

din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii;

8. alte creante chirografare;

9. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta:

a) credintele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand

cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a

asociatilor, ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic;

b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.

3. Care este termenul lichidării societăţii de la data dizolvării?

Art. 260.(1) Lichidarea societatii trebuie terminata in cel mult 3 ani de la data dizolvarii.

Pentru motive temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 2 ani.

4. Care este termenul în care judecătorul sindic va convoca adunarea creditorilor de la

afişarea raportului fiscal?

Judecatorul sindic va convoca adunarea creditorilor inmaxim 30 de zile de la afisarea raportului fiscal.

Creditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile inainte de data convocarii. (Art 129 ,L85)

5. Ce va cuprinde planul de reorganizare?

Planul de reorganizare va cuprinde in mod obligatoriu programul de plata a creantelor.

Potrivit art. 3 pct. 22 din Legea 85/2006 prin Program de plata a creantelor se intelege

tabelul de creante mentionat in planul de reorganizare care cuprinde cuantumul sumelor pe care

debitorul se obliga sa le plateasca creditorilor, prin raportare la tabelul definitiv de creante si la

fluxurile de numerar aferente planului de reorganizare, si care cuprinde: i) cuantumul sumelor

datorate creditorilor conform tabelului definitiv de creante pe care debitorul se obliga sa le

plateasca acestora si ii) termenele la care debitorul urmeaza sa plateasca aceste sume;

Planul de reorganizare va mentiona:

a) categoriile de creante care nu sunt defavorizate, in sensul legii, altfel spus mentionarea acelor

creante care sunt acoperite in totalitate, asa cum au fost inscrise in tabelul definitiv.

b) tratamentul categoriilor de creante defavorizate.

Categoria de creante defavorizate este prezumata a fi categoria de creante pentru care planul de

reorganizare prevede cel putin una dintre modificarile urmatoare pentru oricare dintre creantele

categoriei respective: i) o reducere a cuantumului creantei; ii) o reducere a garantiilor sau a altor

accesorii, cum ar fi reesalonarea platilor in defavoarea creditorului; iii) valoarea actualizata cu

dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, daca nu este stabilit altfel prin contractul

privind creanta respectiva sau prin legi speciale, este mai mica decat valoarea la care a fost

inscrisa in tabelul definitiv de creante.

CONTABILITATE

1. Intreprinderea realizeaza in regie proprie o cladire pentru care a inregistrat in

contabilitatea financiara urmatoarele cheltuieli:

Materii prime.....................................................12.500 lei

Salarii.................................................................11.000 lei

Amortizari..........................................................11.500 lei

Dobanzi la credite de finantare a investitiei.........1.500 lei

TOTAL..............................................................36.500 lei

Costul de productie calculat in contabilitatea de gestiune se prezinta astfel:

Cheltuieli cu materiile prime.........................................12.500 lei

Salarii directe.................................................................10.800 lei

Total costuri directe.............................................................23.300 lei

Cheltuieli indirecte repartizate..................................11.300 lei

Dobanzi.......................................................................1.500 lei

Total cost de productie.............................................................36.100 lei

Cheltuieli generale de administratie (costul perioadei)......400 lei

Reflectarea operaţiilor în contabilitatea financiară se prezintă astfel: a) constatarea cheltuielilor: 601 = 301 12.500 lei Cheltuieli cu materii prime Materii prime 641 = 421 11.000 lei Cheltuieli cu salariile Personal salarii datorate Personalului

681 = 281 11.500 lei Cheltuieli de exploatare privind Amortizări privind imobilizărileamortizările şi provizioanele corporale

212 = 1682 1.500 lei Construcţii Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung

b) recepţia şi punerea în funcţiune a clădirii, la cost de producţie: 212 = 722 36.500 lei Construcţii Venituri din producţia de imobilizări corporale şi: 4426 = 4427 8.760 lei TVA – deductibilă TVA - colectată Gradul de deducere a TVA este egal cu prorata stabilită la deschiderea exerciţiului. Se presupune că acest raport este de 80 %: 212 = 4426 1.752 lei Construcţii TVA - deductibilă 8.760 lei × ( 1 - 0,80 ) = 1752 lei

2. Stocurile initiale de materii prime sunt de 1.000 lei, cumpararile de materii prime,

inclusiv cheltuielile de transport cuprinse in factura, 10.000 lei, TVA 24%, stocul

final determinat prin inventariere, 3.000 lei (unitatea este platitoare de TVA si

foloseste metoda inventarului intermitent).

Si 301 = 1000 LEI

a) Inregistrarea stocului initial de materii prime:

601 = 301 1.000 lei

Cheltuieli cu materii prime Materii prime

b) Achizitia de materii prime:

% = 401 12.400 lei

601 Furnizori 10.000 lei

Cheltuieli cu materii prime

4426 2.400 lei

TVA deductibila

c. la închiderea exerciţiului stocul final constatat în listele de inventariere este de 3.000 lei:

301 = 601 3.000 lei

Materii prime Cheltuieli cu materii prime

3. Marfa sosita in vama pentru un importator este in valoare de 18.900 lei. Taxe

vamale sunt de 20%, iar comisionul vamal este de 0.5%. Accizele sunt de 30%.

Importatorul vinde marfa unui angrosist, practicand un adaos comercial de 15%.

Sa se determine:

a) TVA platita in vama;

b) TVA platita ca urmare a vanzarii marfii;

Costul de achiziţie se determină astfel:

* Valoare în vamă 18.900

+ taxe vamale 3780 (20% * 18.900)

+ comision vamal 94.5 ( 0.5% * 18.900)

+ acciza 5.670 (30% * 18.900)

= COST ACHIZIŢIE 28.444 lei

+ TVA calculate in vama 6827 lei (24% * 28.444lei)

Cost Total = 35.271 lei

Inregistrare achizitie marfa :

371 = 401 18.900 lei

Marfuri Furnizori

- Taxele vamale, comision vamal si accizele

371 = 446 9454,5 lei

Marfuri Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

Plata taxelor vamale

446 = 5121 9454,5 lei

Alte impozite, taxe Conturi curente la bănci

şi vărsăminte asimilate

Plata TVA calculata

4426 = 5121 6827 lei

TVA deductibila Conturi curente la bănci

B) TVA platita ca urmare a vanzarii marfii;

Pret de vanzare = Cost de achizitie + Adaos + TVA

Adaos = 15%*35.271 = 5290,65

TVA = 24%* (35.271 + 5290,65) = 9735 lei.

Pret de vanzare = 35.271 +5290,65+9735 = 50.297 lei

Inregistrarea adaosului commercial:

371 = % 15.026

Marfuri 378 5.291

Diferente de prêt la marfuri

4428 9.735

TVA neexigibila

Vanzarea marfurilor cu amanuntul

5311 = % 50.297

Casa in lei 707

Venituri din vanzarea marfurilor 38.226

4427

TVA COLECTATA 12.071

Descarcarea de gestiune a marfurilor vandute:

% = 371 40.562

607 Marfuri 28.444 lei

Cheltuieli privind marfurile

378 5.291

Diferente de prêt la marfuri

4428 6827

TVA nexigibila

4. SC “LUCY” SRL inregistreaza in contabilitate urmatoarele operatiuni economico-

financiare privind debitorii si creditorii diversi:

a) Emisiunea de obligatiuni:

- valoarea nominala: 2,50 lei/obligatiune;

- valoarea de emisiune: 2,50 lei/obligatiune;

- numarul de obligatiuni: 500 buc.

b) incasarea valorii obligatiunilor;

c) emisiunea de obligatiuni cu prime de rambursare:

- valoarea (pretul) de emisiune: 7 lei/obligatiune;

- valoarea de rambursare: 10 lei/obligatiune;

- numarul de obligatiuni: 1000 bc.

1. Valoarea de emisiune a obligatiunilor 1250

2. Valoarea nominala totala a actiunilor emise 1250

a) Emisiunea de obligatiuni

461 = 1618 1250

“Debitori diversi” “Alte imprumuturi din emisiuni de obligatiuni”

Incasarea in numerar a valorii obligatiunilor emise

5121 = 461 1250

“Conturi la banci in lei” “Debitori diversi”

b) emisiunea de obligatiuni cu prime de rambursare:

Subscrierea si incasarea prin banca a valorii obligatiunilor emise

461 = % 10000 “Debitori diversi” 1618 7000

“Alte imprumuturi din emisiuni de obligatiuni” 169 3000 “Prime privind rambursarea obligatiunilor”

5. Societatea comerciala “CRISTY” SRL inregistreaza in contabilitate urmatoarele operatiuni economico-financiare privind efectele comerciale:

a) aprovizionarea cu materii prime in valoare de 2.000 lei, TVA 24%.

b) Acceptarea de catre furnizor a unui efect comercial (bilet la ordin) in valoare de 2.480 lei;

c) Plata la scadenta a valorii efectelor comerciale in suma de 2.480 lei;

d) Diferentele favorabile de curs valutar constatate la lichidarea efectelor de plata in valuta

in valoare de 2.000 lei;

e) Sumele datorate de clienti reprezentand valoarea efectelor comerciale acceptate in suma

de 1.200 lei;

f) Efectele comerciale primite de la clienti in valoarea de 1.200 lei;

g) Incasarea efectului comercial in valoare de 1.200 lei;

h) Diferentele nefavorabile de curs valutar, la lichidarea efectelor de primit in valuta, 1.000

lei;

i) Incasarea efectelor comerciale de la clienti in valoare de 2.000 lei;

j) Incasarea efectelor comerciale in valuta in valoare de 3.500 lei (1000 euro * 3,50

lei/euro).

a) Aprovizionarea cu materii prime:% = 401 2480301 Furnizori 2000Materii prime 4426 TVA deductibilă 480

b) Intocmirea biletului la ordin401 = 403 2480Furnizori Efecte de platit

c) Plata la scadenta a valorii efectelor comerciale in suma de 2.480 lei;403 = 5121 2480

Efecte de platit Conturi curente la bănci

d) Diferentele favorabile de curs valutar constatate la lichidarea efectelor de plata in valuta in valoare de 2.000 lei; 403 = 767 2480

Efecte de platit Venituri din diferente de curs valutar

e) Sumele datorate de clienti reprezentand valoarea efectelor comerciale acceptate in suma de 1.200 lei;

413 = 4111 1.200 lei Efecte de primit de la Clienti clienti f) Efectele comerciale primite de la clienti in valoarea de 1.200 lei;

5113 = 413 1.200 lei Efecte de incasat Efecte de primit de la clientig) Incasarea efectului comercial in valoare de 1.200 lei;

5121 = 5113 1.200 lei Conturi curente la bănci Efecte de incasat

h) Diferentele nefavorabile de curs valutar, la lichidarea efectelor de primit in valuta, 1.000 lei; 667 = 5114 Cheltuieli cu diferente Efecte de incasat in valuta de curs valutar

i) Incasarea efectelor comerciale de la clienti in valoare de 2.000 lei; 5121 = 5113 2.000 lei Conturi curente la bănci Efecte de incasat

j) Incasarea efectelor comerciale in valuta in valoare de 3.500 lei (1000 euro * 3,50 lei/euro). 5124 = 5113 3.500 lei Conturi curente la bănci Efecte de incasat in valuta

6. Consideram ca soldurile initiale sumele de 3.000 lei pentru marfuri, 400 lei pentru

adaos comercial si 479 lei pentru TVA neexigibila.

Entitatea cu amanuntul este platitoare de TVA, iar marfurile sunt evaluate la pretul de

vanzare cu amanuntul complet.

Operatiunile economico-financiare care au loc sunt prezentate mai jos:

a) se inregistreaza aprovizionarea cu marfuri de la furnizor, astfel:

marfuri.................................................................2.000 lei;

TVA 24%...............................................................480 lei.

b) se receptioneaza marfurile primite si se incarca gestiunea entitatii cu intreaga cantitate de

marfuri, stabilind adaosul comercial la 35%.

c) Se inregistreaza incasari din vanzarea marfurilor in valoare de 2.427 lei;

d) Se inregistreaza aprovizionarea cu marfuri de la furnizori, astfel:

Marfuri................................................4.000 lei

TVA 24%...............................................960 lei

e) se receptioneaza marfurile primite si se incarca gestiunea cu intreaga cantitate de marfuri,

stabilind adaosul comercial la 25%.

f) Se inregistreaza incasari din vanzarea marfurilor in valoarea de 3.932 lei.

g) La sfarsitul lunii se efectueaza operatiunile din proprie initiativa (descarcarea gestiunii cu

valoarea marfurilor valorificate, regularizarea conturilor de TVA, inchiderea conturilor de

cheltuieli si venituri).

a) aprovizionarea cu marfuri de la furnizor % = 401 2.480 lei 371 Furnizori 2.000 lei Mărfuri 4426 480 lei TVA deductibilă

b) Receptionarea marfurilor si inregistrarea adaosuluiInregistrarea adaosului commercial:371 = % 1.348 lei Marfuri 378 700 lei Diferente de prêt la marfuri 4428 648 lei TVA neexigibila

c) Vanzarea marfurilor cu amanuntul5311 = % . 2.427 leiCasa in lei 707 Venituri din vanzarea marfurilor 1.957,26 lei 4427 469,74 lei TVA colectata

d) aprovizionarea cu marfuri de la furnizor % = 401 4.960 lei 371 Furnizori 4.000 lei Mărfuri 4426 960 lei

TVA deductibilă

e) Receptionarea marfurilor si inregistrarea adaosuluiInregistrarea adaosului commercial:371 = % 2.200 lei Marfuri 378 1.000 lei Diferente de prêt la marfuri 4428 1.200 lei TVA neexigibila

f) Vanzarea marfurilor cu amanuntul5311 = % . 3.932 leiCasa in lei 707 3170,97 lei Venituri din vanzarea marfurilor 4427 761.03 lei TVA colectata

g) Descarcarea de gestiune a marfurilor vandute:

Coeficientul de repartizare a diferentelor de prêt k = (Soldul initial al diferentelor de prêt + Diferente de prêt aferente intrarilor in cursul perioadei, cumulate de la inceputul exercitiului financiar pana la finele perioadei de referinta) / (Soldul initial al stocurilor la prêt de inregistrare + Valoarea intrarilor in cursul perioadei la prêt de inregistrare, cumulate de la inceputul exercitiului financiar pana la finele perioadei de referinta)K= 2100/ 12548 K= 0.167357 Contul 378 = K*6359= 1064.23 lei

% = 371 6359 lei607 Marfuri 2295 lei Cheltuieli privind marfurile378 1064.,23 leiDiferente de prêt la marfuri4428 1230,77 leiTVA nexigibila

7. Se inregistreaza majorarea capitalului societatii cu 60.000 lei, prin suscrierea a 600

de actiuni noi la pretul de 120 lei, deci cu o prima de emisiune de 20 lei/actiune:

Se va calcula si inregistra:

a) - cresterea de capital

- prima de emisiune

b) se inregistreaza incasarea in numerar a contravalorii actiunilor subscrise

c) concomitent cu efectuarea varsamintelor se inregistreaza trecerea capitalului din categoria

“Capital subscris nevarsat” la categoria “capital subscris varsat”;

d) din primele constituite sunt utilizati 8.000 lei pentru majorarea capitalului si 4.000 lei

pentru majorarea rezervelor.

a) Subscrierea noului pachet de actiuni: 456 = % 60.000Decontari cu asociatii 1011 privind capitalul Capital subscris varsat 48.000 1041 Prime de emisiune 12.000

b) Incasarea prin banca a noului pachet de actiuni: 5121 = 456“Conturi la banci in lei” “Decontari cu asociatii privind capitalul”

c) transferarea capitalului subscris nevarsat in capitalul subscris varsat 1011 = 1012“Capital subscris nevarsat” “ Capital subscris varsat”

d) Incorporarea primelor pentru majorarea capitalului si pentru majorarea rezervelor 1041 = % 12.000 lei“Prime de emisiune” 1012 8.000 lei “ Capitalul subscris varsat” 1068 4.000 lei “ Alte rezerve”

8. SC ALFA SRL efectueaza urmatoarele operatiuni in anul N :

Primeste prin donatie , la 31.12.N-1, un utilaj cu o valoare de piata de 60.000 lei.

Durata de viata utila a fost fixata la 5 ani, iar metoda de amortizare este cea

liniara;

Primeste sub forma de subventii suma de 25.000 lei, din care 3.000 lei se

incaseaza la data acordarii iar restul in aceeasi perioada. Suma de 7.000 lei este

aferenta cifrei de afaceri (2.500 lei pentru perioada curenta, restul pentru anul

urmator). Suma de 18.000 lei este subventie pentru plata unor materii prime

achizitionate si este aferenta perioadei in curs;

Situatia initiala a capitalurilor lui SC ALFA SRL este : capital social 10.000 lei

impartit in 10.000 de actiuni; rezerve 8.000 lei. La data de 10.03.N se decide

cresterea capitalului social prin aporturi noi in numerar depuse in contul curent

pentru care se emit 5.000 de actiuni x 1,2 lei/actiune pret de emisiune. Pana la

inchiderea exercitiului N nu au fost depuse aporturile in numerar.

La data de 01.11.N in vederea achizitiei de materiale consumabile, ii plateste

furnizorului un avans de 4.000 lei, exclusiv TVA 24%. Pana la inchiderea

exercitiului financiar nu s-a primit factura.

La data de 01.12.N in vederea vanzarii de produse finite, incaseaza de la client un

avans de 4.000 lei, exclusiv TVA 24%. Pana la inchiderea exercitiului financiar nu

s-a emis factura.

Cerinte:

a) contabilizati operatiile de mai sus;

b) calculati la sfarsitul anului N suma care va figura in bilant la Total active minus

datorii curente nete;

c) calculati la sfarsitul anului N suma care va figura in bilant la Venituri in avans.

1. Primirea unei imobilizari ca donatie

Inregistrarea amortizarii primite

2131 = 4753 60.000 lei“Echipamente tehnologice “Donatii pentru investitii”(masini, utilaje si instalatii de lucru)”

- Inregistrarea amortizarii lunare 60.000/5 ani x 12 luni = 1000 lei

681 = 281 1000 lei“Cheltuieli de exploatare “Amortizari privind imobilizarile corporale”privind amortizarile, provizioaneleSi ajustarile pentru depreciere”

-Concomitent cu inregistrarea amortizarii pe cheltuieli are loc si reluarea pe venituri a

sumei din contul 4753.Pentru determinarea sumei cu care se realizeaza reluarea la venituri

se utilizeaza aceeasi metoda ca si incazul amortizarii.Suma lunara este 60.000/5 x 12 =

1.000 lei

4753 = 7582 1.000 lei“Donatii pentru investitii” “Venituri din donatii primite”

c) Primirea unei subventii

- Inregistrarea subventiei de primit pentru toata suma care a fost aprobata

445 = 475 25.000 lei

“Subventii” “Subventii pentru investitii”

- Incasarea subventiei :

5121 = 445 25.000 lei

“Conturi la banci in lei” “Subventii”

- Subventiile aferente veniturilor pentru finantarea de cheltuieli curente:

445 = 741 2.500 lei

"Subventii" "Venituri din subventii de exploatare”

- Subventiile pentru anul urmator:

445 = 472 4.500 lei

"Subventii" "Venituri inregistrate in avans"

- Pe masura inregistrarii cheltuielilor in conturile din clasa 6, are loc reluarea la venituri a

sumelor din contul 472:

472 = 741

"Venituri inregistrate in avans" " Venituri din subventii de exploatare

- Plata catre furnizorii de materii prime

404 = 5121 18.000 lei

“Furnizori de imobilizari” “ Conturi la banci in lei”

d) Situaţia înainte de creşterea capitalului

- Capital social 10.000 lei

+ Rezerve 8.000 lei

= Capital propriu 18.000 lei

VN = 10 000 lei / 10.000 actiuni = 1 leu / actiune

VMC =18.000 lei / 10.000 actiuni = 1,8 lei / actiune

Situaţia după creşterea capitalului

- Capital social initia l10.000 lei

+ Creşterea capitalului social cu valoarea nominal 5.000 lei

(5.000 acţiuni x 1leu/acţiune)

Noul capital social 15.000 lei

+ Prime legate de capital 1.000 lei

5.0 acţiuni ×(1,2 lei/acţiune – 1lei/acţiune )

+ Rezerve 8.000 lei

Capital propriu 24.000 lei

VMC=24.000lei / (10.000 + 5.000) actiuni = 1,6lei / acţiune=

DS = VMC înainte de creştere – VMC după creştere

DS = 1,8 lei / acţiune – 1,6 lei/acţiune = 0,2 lei /acţiune

Actiuni noi / actiuni = 10.000 actiuni/5.000 actiuni = 2/1

456= %

1011 5.000 lei

1041 1.000 lei

e) Plata avansului catre furnizor pe baza facturii de avans:

409 = 401 4.960 “Furnizori debitori” “Furnizori” 4426 = 4427 960 “TVA deductibila” “TVA colectata” 401 = 5121 “Furnizori” “ Conturi la banci in lei” 4.960

Receptia materiilor prime pentru care nu s-a primit factura :

% = 408 4960 301 “Furnizori – facturi nesosite” 4000 4428 960 “TVA neexigibila”

f) Incasarea avansului de la client:

5121 = % 4.960 “ Conturi la banci in lei” 419 4.000

“Clienti – creditori” 4427 960 “TVA colectata”Livrarea produselor finite pentru care nu s-a intocmit factura:

418 = % 4.960“Clienti – facturi de intocmit” 701 4.000 “Venituri din vanzarea Produselor finite” 4428 960 “TVA neexigibila”

8. Dispuneti de urmatoarele date :

Venituri din vanzarea marfurilor de 2.000 lei;costul marfurilor vandute de 500 lei; venituri

din vanzarea produselor finite 6.000 lei; venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii

800 lei; venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 400 lei; venituri din

subventii de exploatare pentru materii prime si materiale consumabile 100 lei; productie

realizata de entitate pentru scopurile sale proprii si capitalizata 15.000 lei; produse finite

obtinute la cost de productie 20.000 lei; stoc initial de produse finite 2.000 lei; stoc final de

produse finite 12.000 lei; venituri din despagubiri, amenzi si penalitati 15.000 lei; venituri din

ajustari pentru deprecierea materiilor prime 1.000 lei; venituri din ajustari pentru deprecierea

creantelor – clienti 600 lei; cheltuielile activitatii de baza 1.400 lei; cheltuielile activitatilor

auxiliare 2.300 lei; cheltuieli indirecte de productie 2.790 lei; cheltuieli de desfacere 1.300

lei; cheltuieli generale de administratie 1.800 lei.

Conform OMFP Nr. 3055/2009, intocmiti Nota explicativa la situatiile financiare intitulata “

Analiza rezultatului de exploatare”.

10. Societatea comerciala Alfa SA are in evisenta contabila o creanta (fara data fixa

pentru incasare) in suma de 10 USD asupra unei entitati externe A.

La data contractarii creantei, in anul N-1, cursul de schimb valutar a fost de 3,2 lei/USD. La

sfarsitul anului N-1, cursul de schimb valutar a fost de 3,5 lei/USD.

La sfarsitul anului N, cursul valutar s-a modificat la 3,1 lei/USD.

In exercitiul N+1, societatea vinde investitia in enitatea externa A la pretul de vanzare negociat

de 15 USD, cursul la data vanzarii 3,8 lei/USD, titlurile de participare fiind inregistrate la

valoarea de 500 lei.

Conform IAS 21, contabilizati:

a) Recunoasterea initiala a tranzactiilor;

b) Recunoasterea diferentelor de curs valutar pentru anii N-1, si N;

c) Vanzarea investitiei nete in anul N+1.

a.Recunoasterea initiala a tranzactiilor

4118 = 4111 32 lei

“Clienţi incerţi sau în litigiu” “ Clienţi”

b.Recunoasterea diferentelor de curs valutar pentru anii N-1, si N;

Anul N-1Diferenta de curs valutar fata de cursul la care a fost evidentiata initial de 3,2 lei/USD

10 USD*(3,5-3,2)= 3 lei

411 = 768 3 lei“Clienti” “Alte venituri financiare”

Anul NDiferenta de curs valutar fata de cursul la care a fost evidentiata initial de 3,2 lei/USD

10 USD*(3,2-3,1)= 1 leu

668 = 411 1 leu“Alte cheltuieli financiare” “Clienti”

c)Vanzarea investitiei 15 USD x 3,8 lei/USD = 57 USD 15 USD x (3,8 – 3,2) = 9 USD

461 = % Debitori diversi 7721 570 lei “ Venituri din cedarea activelor “ 768 9 lei “Alte venituri financiare”

Se descarca gestiunea pentru titlurile de participare vandute

6721 = 261 500 lei Cheltuieli privind activele cedate Titluri de participare