Subiecte Expl I Var 2

8/18/2019 Subiecte Expl I Var 2

1/37

1. Structura procesului de produc ieț

Ideea de bază, în organizarea procesului de producţie, este aceea demecanizare, într-o proporţie cât mai mare, a lucrărilor de exploatare şi dereducere la minimum a lucrărilor specifce desăşurate în pădure. Se răspunde înacest el necesităţilor de rentabilizare a lucrărilor şi de diminuare a preudiciilor.!ândită în acest el, structura procesului de producţie cuprinde mai multe etapesuccesi"e, care se desăşoară în condiţii de lucru specifce a"ând, fecare, unobiecti" propriu.

Recoltarea, reprezinta ragmentarea arborilor marcati ,corespunzatorcerintelor impuse de deplasarea ulterioara.#ocul unde se desasoara recolatrea

este in parc$et,iar operatiile specifce sunt cele de doborare ,de curatare de cracisi de sectionare.

Colectarea, reprezinta deplasarea pieselor de lemn,rezultate in urmarecoltarii,de la cioata pana in platorma parc$etului,langa o cale permanenta detransport.#ocul de desasurare% cai de colectare,iar operatiile specifce sunt celede %adunat,scos,apropiat.

Lucrarile din platforma parchetului, reprezinta pregatirea materialuluilemnos pt transport te$nologic sau pt transportul la benefciari.Se desasoara inplatorma primara iar operatiile specifce sunt% curatire de

craci,sectionare,sortare,despicare,asonarea lemnului de steri sicraci,manipulare,transport intern,sti"uire,stocare.

Transportul tehnologic, reprezinta deplasarea materialului lemnos dinplatorma primara in centrele de sortare.#ocul desasurarii% cai permanente detransport.&peratii specifce% incarcare,transport ,descarcare.

Lucrarile din centrele de sortare, au ca obiecti" realizareasortimentelor de lemn brut,adica produsele fnale ale exploatarii padurilor.#oculde desasurare% centre de sortare.&peratii specifce% receptia maseilemnoase,sortare,sectionare,coire,despicare,pac$etizare,manipulare,transport

intern,sti"uire,stocare.

Transportul comercial, are ca scop deplasarea materialului lemonsdin platorma primara sau din centrele de sortare la benefciari.#ocul dedesasurare% cai publice de transport.&peratii specifce%incarcare,transport,descarcare.

2. Elemente caracteristice procesului de produc ieț


2/37

'rocesul de produc(ie al exploatării pădurilor se caracterizează prinelemente specifce ce (in de particularită(ile de desă)urare ale acestui proces, )ianume%- Obiectivul exploatării - punerea în "aloare a masei lemnoase din arboriimarca(i )i crearea unor condi(ii optime de regenerare )i dez"oltare a arboretelor.- Obiectul muncii - la recoltare este arborele marcat, iar la celelalte procesete$nologice, piesele de lemn rezultate în urma ragmentărilor impuse decondi(iile de transport )i li"rare.- Procesele de bază - Procese de muncă * tăierea, prin care se realizeazăragmentarea masei lemnoase )i transportul care asigură deplasarea maseilemnoase între puncte impuse de punerea în "aloare a acesteia+

- Procese naturale * uscarea, crăparea, alterarea etc.aracteristicile materiei prime

- produse principale * reprezentate de arbori care se extrag la "ârstaexploatabilită(ii, cu scopul de a se asigura condi(iile necesare regenerăriiarboretelor. asa lemnoasă exploatată se caracterizează prin "olume mari la$ectar )i pe fr, iar calitatea lemnului este în general superioară+

- produse secundare - constituite din arbori care se extrag pe parcursul"ie(ii arboretelor, începând cu stadiul de pări) )i până cu /...0/ de ani înainte de"ârsta exploatabilită(ii, cu scopul de a diria dez"oltarea arboretelorcorespunzător (elului de gospodărire propus. asa lemnoasă exploatată secaracterizează prin "olume mici la $ectar )i pe fr, iar calitatea lemnului este îngeneral inerioară+ - produse accidentale (precomptabile1 * constituite din masălemnoasă ce trebuie să se extragă pe parcursul "ie(ii arboretelor, în momentenepre"ăzute, ca urmare a unor calamită(i naturale%

- produse accidentale * pro"enite din arborete de codru cu "ârsta maimare de 2/ de ani, precum )i din arborete de plopi euroamericani sau crâng, cu"ârsta mai mare de / ani. Se asimilează cu produsele principale+

- produse accidentale - pro"enite din arborete de codru cu "ârsta maimică de 2/ de ani, precum )i din arborete de plopi euroamericani sau crâng, cu"ârsta mai mică de / ani. Se asimilează cu produsele secundare. -produse de igienă (neprecomtpabile! * constutuite din arboriizola(i, usca(i, rup(i sau doborâ(i de "ânt sau zăpadă. Se extrag "olume mici la$ectar 34 m56an6$a1 cu lemn de calitate inerioară. Se asigură astel igienizareapădurii.- Condi"iile de lucru * caracterul pasager al lucrărilor de exploatare, supraa(amare pe care se desă)oară lucrările de exploatare, in7uen(a directă a actorilornaturali 3fzico geografci, de "egeta(ie precum )i a actorilor sil"ote$nici )ite$nico-economici1

- Produsele exploatării * respecti" sortimentele de lemn brut )i ser"iciile adusearboretelor.

3.Principiile organizării activită ii de exploatare ațpădurilor

Principiul conservării #i dezvoltării fondului forestier * deri"ă din

sarcina sil"icultorilor, de a asigura men(inerea pădurii în limitele actuale, deci săconser"e ondul orestier )i, în acela)i timp, de a o gospodării astel încât să-i


3/37

sporească continuu calitatea, respecti" eectele economice )i ecologice, deci sădez"olte ondul orestier. Principiul integrării lucrărilor de exploatare $n cerin"ele degospodărire a pădurilor * Solu(iile de lucru adoptate la ni"elul unui parc$ettrebuie să corespundă cerin(elor de gospodărire astel încât după executareaacestor lucrări să se ob(ină, în arboretele în care s-a inter"enit, condi(iile dedez"oltare sau regenerare urmărite. Principiul valori%cării integrale #i superioare a lemnului * 8nproiectarea, organizarea )i desă)urarea acti"ită(iilor de exploatare a pădurilortrebuie să se găsească solu(iile prin care pierderile de lemn să se reducă cât maimult. 9ezol"area acestui deziderat constă din desă)urarea adec"ată a opera(iilor

în concordan(ă cu condi(iile concrete de lucru din fecare parc$et )i din găsireaunor solu(ii de exploatare )i "alorifcare a lemnului de mici dimensiuni în condi(iieconomice )i ecologice acceptabile. Principiul rentabilită"ii economice * atingerea obiecti"elor economice)i ecologice ale exploatării sunt în egală măsură obligatorii, dar recuperareac$eltuielilor se ace numai pe seama "alorii sortimentelor de lemn brut realizate.

'rin urmare trebuiesc găsite solu(ii prin care exploatarea pădurilor să fe rentabilădin punct de "edere economic. Solu(ia este reprezentată de proiectarea )iorganizarea lucrărilor de exploatare în concordan(ă cu condi(iile concrete delucru, fnalizată cu o sortare maximală, atât cantitati" cât )i calitati".:alorifcarea, la un ni"el maxim, a calităţii lemnului este una din căile importantede efcientizare a sectorului orestier. ;tingerea acestui obiecti" se poate realizaprintr-o e"aluare corectă a calităţii lemnului corespunzător proporţiei, mărimii şigra"ităţii deectelor caracteristice.

4.Alcătuirea ferăstrăului mecanic

&erăstraiele mecanice sunt miloacele de bază cu care se executăintegral operaţiile de doborâre şi secţionare, şi parţial operaţia de curăţire decrăci.


4/37

'otorul este în doi timpi, monocilindric, cu aprindere prin scânteie şirăcire cu aer, are un sistem de alimentare cu carburator cu membrană - pompăcare-i permite uncţionarea în orice poziţie. 'uterea motoarelor olosite laerăstraiele mecanice este cuprinsă, în general, între 0 şi = >?.

Transmisia este alcătuită dintr-un ambreia centriugal uscat, are rolulde a transmite mişcarea de la motor la aparatul de tăiere, la comanda conştientăa asonatorului mecanic.

paratul de tăiere este partea erăstrăului mecanic care realizeazătăierea, este alcătuit din% pinion de antrenare, lamă de g$idare, lanţ tăietor,instalaţia de ungere a lanţului şi dispoziti"ul de întindere a lanţului.

nexele constau din% mânere de prindere, rână de lanţ, capote, întrerupător, pârg$ie de blocare a acceleraţiei, g$eară de prindere etc.

#a erăstraiele mecanice, în procesul de tăiere, acţionează eecti" lanţultăietor diriat, în mişcare, de lama de g$idare.

#anţul tăietor uni"ersal olosit în prezent este alcătuit din% dinţi tăietori,eclise de antrenare, eclise de legătură şi nit-bolţuri.pentru antrenarea lanturilor,aparatul de tăiere trebuie să fe dotat cu un pinion de antrenare cu un pas identiccu cel al lanţurilor. @n parametru caracteristic, important, al lan(ului tăietor este pasul .

#amele de g$idare sunt alcătuite din% pat, corp )i capăt liber )i se clasifcă dupămodul de g$idare a lan(ului la capătul liber în%

- lamă cu stelit

- lamă cu pinion

- lamă cu rolă

5.nelte i dispozitive folosite la recoltareș

Toporul - este olosit la recoltare ca unealtă auxiliară pentru doborâre )isec(ionare )i ca miloc de eectuare, în anumite condi(ii a opera(ilor de doborâre)i cură(ire de crăci. Axistă topoare pentru doborârea arborilor, pentru cură(ireaarborilor )i pentru despicat.

Pana - unealtă auxiliară olosită la doborâre )i sec(ionare, se conec(ioneazădin materiale de duritate mică 3lemn, aluminiu, plastic1 )i poate f netedă, zim(atăsau striată. u autorul penei se asigură impulsionarea )i orientarea căderii


5/37

arborelui la doborâre sau pre"enirea prinderii lan(ului în tăietură, în anumitecondi(ii, la sec(ionare.

!.Procedee de tăiere cu ferăstrăul mecanic

'rocedeele de tăiere cu erăstrăul mecanic depind de lungimea utilă alamei, de diametrul piesei de lemn )i de condi(iile de lucru. ;stel se distingurmătoarele procedee%

- Tăierea normală * la care or(a de apăsare )i "iteza de a"ans au acela)isens, se recomandă pentru situa(iile în care d 4 #u60

- Tăierea $n evantai * la care or(a de apăsare )i "iteza de a"ans ausensuri opuse+ se recomandă pentru situa(iile în care #u60 4 d 4 #u

- Tăierea mixtă * succesiune de tăieri normale )i în e"antai+ se recomandăpentru situa(iile în care #u 4 d 4 0#u

- Tăierea $n berbec * începe prin pătrunderea cu capătul liber al lamei înlemn+ se recomandă în situa(ii speciale )i poate f la rândul ei normală 3a 4#u1 sau în e"antai 3a B #u1

".Elemente de #ază ale do#or$rii

Coborârea reprezintă opera(ia prin care arborele marcat este adus lapozi(ia culcat, asigurându-se în acest el condi(ii normale de desă)urare aopera(iilor ulterioare.

Coborârea trebuie să se desă)oare astel încât să se asigure o căderediriată a arborelui pe direc(ii bine precizate, optim alese, în concordan(ă cucerin(ele de gospodărire a arboretelor )i de deplasare ulterioară a lemnului.

Activitățile de bază de la doborâre sunt, deci, alegerea direcției dedoborâre și executarea la baza trunchiului a unor tăieturi astfel încât arborele săcadă pe direcția aleasă.

8n alegerea direc(iei de doborâre trebuiesc luate în considerare elementece caracterizează arborele marcat 3asimetria coroanei, înclinarea trunc$iului,pozi(ia arborelui în arboret1+ condi(iile de lucru din urul arborelui 3pozi(ia arborilor

nemarca(i, suprae(ele ocupate de semin(i), microrelieul terenului1+ direc(iaulterioară de deplasare a lemnului.


6/37

@n arbore prezintă o tendin(ă naturală de cădere 3direcția naturală1,pornind de la direc(ia naturală de cădere )i luând în considerare toate elementelece inter"in în alegerea direc(iei de doborâre, se stabile)te a)a numite direcțietehnică de cădere, pe care se doboară eecti" arborele.

Dăieturile de la baza trunc$iului trebuiesc ăcute în unc(ie de metoda dedoborâre aplicată, într-o anumită ordine )i într-un anumit raport unele a(ă dealtele, astel încât să se asigure căderea arborelui pe direc(ia te$nică aleasă.

%.&etode de do#or$re a ar#orilor '(n scaun) prin căzănire)prin dezrădăcinare*

)obor*rea $n cioată + este cea mai răspândită metodă de doborâre. Secaracterizează prin eectuarea tăieturilor la un ni"el apropiat de sol, urmărindu-se"alorifcarea într-o propor(ie cât mai mare a lemnului din arborele marcat, iar încazul crângului )i asigurarea unor condi(ii optime de regenerare a arboretelor.

)obor*rea $n scaun + metodă aplicată în arboretele de salcie dinluncile inundabile, mai ales lunca inundabilă a Cunării. 'resupune executareatăieturilor la un ni"el care să se situeze deasupra ni"elului maxim al apelor dininunda(ii. 'rin aplicarea acestei metode se urmăre)te men(inerea în stare de"egeta(ie o perioadă mai lungă a arboretelor în "ederea exercitării de către

acestea a rolului antierozional, în special rolul de protec(ie a malurilor )i digurilor împotri"a eroziunilor produse de "iituri.

)obor*rea prin căzănire + se aplică în special în arborete de salcâmpentru a le asigura regenerarea prin draonare, dar )i când se urmăre)te"alorifcarea lemnului din zona coletului sau când se ac tăieri de substituire aspeciilor care lăstăresc. Ei"elul tăieturilor corespunde locului de inser(ie alrădăcinilor groase pe trunc$i.

)obor*rea prin dezrădăcinare * se aplică atunci când se ac tăieride substituire a specilor care draonează+ când se urmăre)te "alorifcarea

lemnului din rădăcini, când terenul ocupat de "egeta(ie orestieră capătă altădestina(ie )i "egeta(ia orestieră trebuie înlăturată complet. Dăieturile se executăastel încât arborele doborât să con(ină )i rădăcinile groase.

+.,o#or$rea (n cioată - Alegerea nivelului de do#or$re

#a alegerea ni"elului de doborâre se ia în considerare necesitatea de a"alorifca integral masa lemnoasă din arborele marcat, precum )i realizarea


7/37

doborârii cu c$eltuieli cât mai mici. 'e de o parte, "alorifcarea integrală a maseilemnoase presupune un ni"el al tăieturilor situat la ni"elul solului, iar pe de altăparte c$eltuielile de doborâre find direct propor(ionale cu eortul depus pentruexecutarea tăieturilor impun un ni"el de doborâre care corespunde pozi(ieioptime de lucru a muncitorului, un ni"el situat la circa /,F m a(ă de sol.&ptimizarea celor două cerin(e conduce la defnirea ni"elului optim al tăierilor dedoborâre. 8n prezent se acordă o importan(ă deosebită "alorifcării integrale, deaceea ni"elul adoptat este situat sub ni"elul optim.

1.Elemente specifice do#or$rii (n cioată

'entru ca doborârea arborelui să se acă pe direc(ia te$nică aleasă,trebuiesc executate la baza arborelui unele tăieturi, executate într-o anumităordine )i să se găsească într-un anumit raport unele a(ă de altele. ;par astelelementele specifce doborârii în cioată%

Tapa * constă dintr-un calup de lemn extras de la baza arborelui, din parteacorespunzătoare sensului de cădere, cu scopul de a crea un moment derăsturnare pe direc(ia te$nică aleasă.

Tăietura din partea opusă tapei * are rolul de a asigura desprinderea

trunc$iului de cioată )i căderea arborelui ona de fr*nare * reprezintă o por(iune de lemn rămasă netăiată întretapă )i tăietura din partea opusă tapei. ;re rolul de a orienta în cădere arborelepe direc(ia te$nică, de a pre"eni alunecarea sau răsucirea trunc$iului pe cioată,precum )i de a râna arborele în primele momente ale căderii permi(ândretragerea muncitorilor în siguran(ă din zona periculoasă de la baza arborelui.Gona de rânare orientează arborele în cădere pe o direc(ie perpendiculară peaxa ei de simetrie.

Pragul * reprezintă dieren(a de înăl(ime dintre tăietura de la baza tapei

)i tăietura din partea opusă tapei. ;re rolul de a pre"eni alunecarea trunc$iuluipe cioată după ruperea fbrelor din zona de rânare )i de a asigura în acest elprotec(ia muncitorilor.

1.,o#or$rea ar#orilor (n situa ii deose#iteț


8/37

)obor*rea arborilor $nclina"i

-dobor*rea arborilor $nclina"i cu respectarea direc"iei naturale de cădere* situa(ie specifcă arborilor puternic înclina(i * procedeele de lucru suntconcepute astel încât să se e"ite deprecierea lemnului 3prin rupere sau a)c$iere1

)i accidentarea muncitorilor.- dobor*rea arborilor $nclina"i cu schimbarea direc"iei naturale de cădere* situa(ie specifcă arborilor cu înclinare redusă * pentru a reu)i modifcareatendin(ei naturale de cădere se lasă o zonă de rânare asimetrică )i se olosescpene pentru orientarea arborilor în cădere pe direc(ia te$nică aleasă.

)obor*rea arborilor $nfurci"i + procedeele de lucru se deosebesc după înăl(imea la care este înurcirea%

-h .,/ m * atunci fecare parte a trunc$iului se doboară separat, pe

direc(ia naturală de cădere -h 0 .,/ m * atunci doborârea se "a ace pe o direc(ie te$nicăperpendiculară pe direc(ia naturală de cădere a celor două păr(i ale arborelui.

)obor*rea arborilor cu putregai la bază + putregaiul * în zona cioatei, ladoborâre, poate duce la căderea arborilor pe direc(ii )i momente nea)teptate. #aalegerea direc(iei te$nice trebuie să se (ină cont de por(iunile aectate deputregai, astel încât zona de rânare )i pragul să fe lăsate în por(iuni cu lemnsănătos.

)obor*rea arborilor pe v*nt + în acest caz trebuie să se (ină cont dedirec(ia din care bate "ântul, iar eectul acestuia să fe ani$ilat printr-o zonă derânare asimetrică. Coborârea pe "ânt se ace numai în situa(ii cu totul speciale,când eectul zonei de rânare asimetrice este sufcient pentru a asigura odoborâre diriată

)obor*rea arborilor pe pante mari (0 12333425! * există pericolulca arborii doborâ(i cu "ârul la "ale, pe linia de cea mai mare pantă, să alunecepe "ersan(i, mai ales în condi(ii de iarnă. 8n această situa(ie, arborele, înainte dedoborâre se "a lega de cioată.

)obor*rea arborilor $n cr*ng * pentru păstrarea capacită(ii de lăstărirea cioatelor * se ace cu respectarea condi(iilor )i procedeelor de lucru de ladoborâre cu men(iunea că înăl(imea cioatelor trebuie să fe de 5...H cm. Cacăarborii sunt situa(i în lunci inundabile, atunci înăl(imea cioatei trebuie sădepă)ească ni"elul apelor din inunda(ii. Supraa(a cioatei la doborârea în crângtrebuie să fe netedă să aibă o înclinare de circa 0/ de grade )i să fe orientată pedirec(ia nord-sud. ;rborii cu diametru mai mic de 0/ cm pot f doborâ(i )i cutoporul iar netezirea cioatei se ace cu toporul.


9/37

11.Doborârea în scaun, prin căzănire i prin dezrădăcinareș(tehnica de aplicare)

)obor*rea $n scaun + se ace cu respectarea, în general, apre"ederilor de la doborârea în cioată. 'articularită(ile metodei se reeră la%

- 'rima tăiere se ace cu respectarea condi(iilor de la doborârea în cioată+

- @rmătoarele tăieri 3doborârea sulinarilor1 se ac la ni"elul scaunului+

- Scaunele trebuie să rămână netede după doborâre+

- #a doborâre trebuie să se e"ite crăparea sau a)c$ierea scaunelor+

- 'entru scaunele cu înăl(imea mai mică de ,5 m tăierea se ace de pe sol,

iar pentru cele cu înăl(imea mai mare de ,5 m, se amenaează capre depe care ac(ionează muncitorii. 8năl(imea scaunelor nu trebuie sădepă)ească 0,0 m+

- Dăierea se ace cu toporul pentru diametre mai mici de 0/ cm, iar pentrudiametre mai mari de 0/ cm cu erăstrăul mecanic, find urmată denetezirea cioatei cu toporul

)obor*rea prin căzănire

'articularită(ile metodei se reeră la%

- Se îndepărtează pământul din urul arborelui, pe circa /,H m, se descopărărădăcinile groase care se taie cu toporul, de la locul de inder(ie a acestorape trunc$i astel încât arborele să cadă pe direc(ia te$nică aleasă

- 9ădăcinile se taie astel încât să se dea arborelui mai întâi o înclinare pedirec(ia te$nică, după care se taie rădăcinile din partea opusă.

- 9ădăcinile netăiate îndeplinesc rolul zonei de rânare

)obor*rea prin dezrădăcinare + pentru dezrădăcinare se olosescutilae specializate care doboară arborii prin împingere. 'entru un număr

mic de arbori se poate lucra manual cu respectarea următoarelorpre"ederi%

- Se îndepărtează pământul din urul arborelui, pe circa ...,H m, sedescopără rădăcinile groase care se taie cu toporul, astel încât arborele săcadă pe direc(ia te$nică aleasă.

- Dăieturile se execută astel încât arborele doborât să con(ină )i rădăcinilegroase.

- 9ădăcinile se taie astel încât să se dea arborelui mai întâi o înclinare pe

direc(ia te$nică, după care se taie rădăcinile din partea opusă.


10/37

- 9ădăcinile netăiate îndeplinesc rolul zonei de rânare

12.Structura opera iei de do#or$reț

8n desă)urarea opera(iei de doborâre trebuie să se parcurgă succesi" într-o ordine bine stabilită )i obligatoriu respectată, mai multe aze prin care seasigură îndeplinirea condi(iilor te$nologice, sil"iculturale )i de protec(ia muncii.

Deplasarea la arborele de doborât * necesită un consum mare de energie,deoarece deplasarea muncitorilor se ace în condi(ii de teren neamenaat, subin7uen(a directă a actorilor climatici. 'entru reducerea eortului se recomandămarcolarea 3însemnarea "izibilă prin cioplae pe trunc$i, cu "opsea, benzi te$tile"iu colorate etc.1

Pregătirea locului de muncă * se înlătură obstacolele pe o distan(ă de /, */,F m în urul arborelui )i pe cca 0 m din înăl(imea acestuia.

Alegerea direcției de doborâre * este dosebit de importantă întrucâtin7uen(ează ni"elul preudiciilor la doborâre, păstrarea calită(ii lemnului din

arborele marcat )i într-o mare măsură c$eltuielile de colectare.

Amenaarea potecilor de refugiu * constă din îndepărtarea pe o distan(ă deH.../ m a obstacolelor care ar putea împiedica deplasarea rapidă a muncitorilorpe direc(iile stabilite pentru retragerea acestora.

!ndepărtarea ritidomului și a lăbărțărilor * specifcă doborârii în cioată * îndepărtarea ritidomului se ace cu scopul de a protea lan(ul tăietor, iar îndepărtarea lăbăr(ărilor pentru a da trunc$iului o ormă cilindrică )i de aasigura, în acest el, un raport optim al tăieturilor.

"xecutarea tapei * aza constă din extragerea tapei la doborârea în cioată )i în tăierea rădăcinilor într-o ordine corespunzătoare la căzănire )i dezrădăcinare.

"xecutarea tăieturii din partea opusă tapei * constă în tăietura din parteaopusă tapei la doborârea în cioată )i scaun, iar la căzănire )i dezrădăcinare întăierea rădăcinilor astel încât arborele să cadă pe direc(ia te$nică aleasă.

#mpulsionarea și orientarea căderii * constă din inter"en(ia cu pene )ipârg$ii sau dispoziti"e pentru impulsionarea )i orientarea căderii.

$ăderea arborelui și retragerea muncitorilor * când arborele începe să cadă

muncitorii se "or retrage pe potecile de reugiu, ace)tia ie)ind din zonapericuloasă din apropierea cioatei.


11/37

%etezirea cioatei * netezirea cioatei constă din tăierea fbrelor smulse dintrunc$i, la doborârea în codru )i din netezirea cioatei cu toporul în crâng pentru aob(ine o a(ă plană.

$oirea cioatei * la ră)inoase * se coesc complet cioatele de molid )i pin )i

prin curelare cioatele celorlalte specii de ră)inoase. &etezarea crestei trunchiului * 8n urma doborârii, în zona de rânare, sesmulg uneori fbre din cioată, care rămân pe trunc$i )i care trebuiesc îndepărtateprin tăiere.

13.,ezaninarea ar#orilor

;ninarea arborilor se produce uneori la doborâre ca urmare a alegeriigre)ite a direc(iei te$nice, a executării necorespunzătoare a tăieturilor, datoritădesimii mari a arboretului sau ac(iunii unor actori naturali 3"ânt, zăpadă1.

Situaţiile care apar la aninare sunt periculoase pentru muncitori, conduc lapreudicierea arborilor suport, la deprecierea calitati"ă a lemnului arboretuluimarcat şi necesită, pentru dezaninare, eorturi şi c$eltuieli mari.

Cezaninarea se ace, în uncţie de "olumul arborelui aninat, olosind%

- atelae ori dispoziti"e de tracţiune cu cablu sau cablul de sarcină al tractorului,pentru "olume mai mari de m56fr+

- pârg$ia rotitoare sau pârg$ia simplă, pentru "olume între /, şi ,/ m56fr+

- cu braţele, pentru "olume mai mici de /, m56fr.

8n legătură cu aceste soluţii de dezaninare se mai ac următoareleprecizări%

- înainte de începerea dezaninării se taie şi zona de rânare pentru a se e"itacăderea arborelui în sens opus direcţiei te$nice+

- când dezaninarea se ace cu cabluri se "or olosi, întotdeauna, role de direcţiepentru e"itarea accidentelor+

- dezaninarea cu pârg$ia simplă şi pârg$ia rotitoare se poate aplica doar larăşinoase+

'unt interzise, ca solu(ii de dezaninare, doborârea arborelui suport,

sec(ionarea trunchiului arborelui aninat sau doborârea unui alt arbore peste cel


12/37

aninat) pericolul de accidentare la care se expune muncitorul, în astfel de situa(ii,este deosebit de mare*

14./ură irea de crăciț

urăţirea de crăci este operaţia prin care crăcile arborilor doborâţi suntdetaşate de trunc$i prin tăiere pentru a se crea condiţii optime de deplasare amasei lemnoase la colectare.

urăţirea de crăci este impusă de%- reducerea "olumului aparent şi a greutăţii pieselor ce "or f colectate+

- creşterea gradului de mane"rabilitate a lemnului la colectare+

- reducerea preudiciilor, prin diminuarea "olumului şi greutăţii pieselor,precum şi printr-o toaletare corespunzătoare a coroanei+

- utilizarea mai bună a capacităţii de transport a miloacelor de colectare+

- crearea condiţiilor de aplicare a unor procedee de lucru sau de olosire a unor

miloace de colectare+

- crearea condiţiilor pentru desăşurarea operaţiei de secţionare.

Dăierea crăcilor trebuie să fe ăcută astel încât ciotul rămas să aibă o înălţime de cel mult ,/ cm, iar pentru speciile din care rezultă sortimente ce seli"rează coite, desprinderea crăcii trebuie să se acă Jla aţa lemnuluiK.

urăţirea de crăci se realizează printr-o tăiere de detaşare 3cazul crăcilorscurte1 sau prin tăieri de scurtare şi detaşare 3cazul crăcilor lungi, ramifcate,accesibile1. Dăierile de scurtare a crăcilor se ac cu scopul de se realiza o dată cu

tăierea crăcilor şi asonarea lemnului pro"enit din acestea.

iloacele de lucru olosite la curăţirea de crăci sunt erăstrăul mecanic sautoporul.


13/37

- procedeul în trepte se "a aplica atunci când distanţa dintre "erticile este de/,H/...,/ m+

- procedeul în zig-zag se "a olosi dacă distanţa dintre "erticile este mai mare de,/ m+

- procedeul tăierii multiple se "a aplica în situaţiile în care distanţa dintre "erticileeste mai mică de /,H/ m.

;ceste sc$eme sunt concepute astel încât erăstrăul să fe, în cea mai mareparte a timpului, spriinit pe trunc$i, diminuându-se în acest el eortul demane"rare a utilaului.

ând se olosesc sc$eme de curăţire, crăcile se taie la rând indierent dediametrul acestora.

răcile se taie de la bază spre "ârul arborelui 3"âr care, în cazulrăşinoaselor, se retează la diametrul de H cm1 asonatorul a"ând trunc$iul înpartea dreaptă.

Cacă se olosesc topoare, în zona de lucru, se taie mai întâi crăcile subţiri şiapoi cele groase. #a prima trecere se taie crăcile de pe partea opusăasonatorului şi cele situate deasupra trunc$iului, după care se taie "ârularborelui şi, de la "âr către bază, crăcile rămase. #a curăţirea de crăci cu toporulasonatorul trebuie să acţioneze întotdeauna de pe partea opusă crăcilor tăiate.

& problemă deosebită ce apare la curăţirea de crăci se reeră la tăierea

crăcilor pe care se spriină arborele doborât. ;cestor crăci trebuie să li se acordeo atenţi deosebită pentru a se e"ita răsturnarea trunc$iului peste asonator.

Structura operaţiei de curăţire de crăci constă din următoarele aze%

- deplasarea la arbore+

- tăierea crăcilor+

- degaarea locului de muncă de crăcile tăiate+

- asigurarea stabilităţi arborelui+

- tăierea "ârului, la răşinoase+

- "oltarea trunc$iului+

- tăierea crăcilor rămase.

&rdinea de desăşurare a acestor aze nu mai este, în acest caz, oarteriguroasă, urmând ca

aceasta să fe adaptată condiţiilor concrete de lucru.


14/37

15.Sec0ionarea ar#orilor

Secţionarea este operaţia de ragmentare a arborilor doborâţi în piese cuorme şi dimensiuni impuse de condiţiile de colectare.

!radul de ragmentare a arborilor doborâţi se stabileşte în uncţie decriterii sil"iculturale şi economice. Cin punct de "edere strict sil"icultural cea maia"orabilă situaţie ar f aceea în care s-ar realiza o ragmentare cât mai mare a

arborilor doborâţi, până la obţinerea sortimentelor defniti"e, find e"ident aptulcă deplasarea unor piese de dimensiuni mici "a conduce la preudicii minime.

Cin punct de "edere economic, respecti" al c$eltuielilor ăcute pentrudeplasarea masei lemnoase la colectare şi la transportul te$nologic, gradul deragmentare ar trebui să fe cât mai redus, în acest el reducându-se c$eltuielilede deplasare şi deci, în general, c$eltuielile de exploatare.

Se impune, deci, la secţionare adoptarea unor soluţii prin care să seoptimizeze cele două cerinţe astel încât preudiciile şi c$eltuielile să se situeze laun ni"el acceptabil din punct de "edere sil"icultural şi economic, ni"el care, de

fecare dată, trebuie stabilit în uncţie de condiţiile concrete de lucru.

Secţionarea se ace cu erăstrăul mecanic, printr-o tăietură perpendicularăpe axa piesei, abaterea maximă admisă find de /, d.

ondiţiile de lucru de la recoltare ac ca, în ceea ce pri"eşte operaţia desecţionare, lemnul arborelui doborât să fe netensionat, tensionat sausupratensionat. Ce aceea, la secţionare, procedeele de lucru se aleg în uncţie destarea de tensionare a lemnului.

8n cazul tăierii lemnului netensionat procedeele de lucru recomandate sunt%

tăierea normală, tăierea în e"antai, tăierea mixtă - se asigură cele mai a"orabilecondiţii de lucru sub aspectul producti"ităţii şi calităţii producţiei.

Dăierea lemnului tensionat după procedeele cunoscute duce la blocarea lanţului în tăietură sau la ruperea piesei în punctul de secţionare, precum şi la expunereamuncitorilor unor accidente.

#a tăierea lemnului tensionat trebuie să se respecte următoarea regulăgenerală% în cazul pieselor cu fbrele tensionate tăierea se începe, întotdeauna,din zona cu fbre comprimate şi se ace pe circa 65 d, după care se continuă, înacelaşi plan perpendicular pe axul piesei, din zona cu fbre întinse.


15/37

8n cazul lemnului supratensionat trebuie să se extragă, în plus, un calup delemn din zona cu fbre supracomprimate, zonă din care se începe secţionarea.Axtragerea calupului se poate ace prin două sau mai multe tăieri succesi"e înuncţie de starea de supratensionare alemnului.

Starea de supratensionare a lemnului apare mai ales în doborâturilemasi"e de "ânt şi trebuie să fe luată în considerare, în primul rând, pentrupericulozitatea mare la care sunt expuşi muncitorii în timpul tăierii lemnului a7at

în această situaţie. 8n acest caz se recomandă extragerea a unu sau douăcalupuri de lemn din zona cu fbre supracomprimate şi, dacă este cazul, lăsareaunor zone de rânare care să întârzie desprinderea celor două piese pentru a seasigura, în acest el, retragerea muncitorilor din zona periculoasă.

'rin secţionarea lemnului la recoltare trebuie să se asigure%

- condiţii a"orabile pentru orientarea pieselor pe direcţiile de colectare+

- includerea, în piesele rezultate, a unor multipli de sortimente+

- posibilitatea de a deplasa piesele rezultate prin modalităţile şi cumiloacele preconizate a se olosi la colectare+

- atenuarea deectelor de ormă 3curbură, înurcire etc.1 pentru reducereapreudiciilor şi olosirea la capacitate a miloacelor de colectare.

Structura operaţiei de secţionare cuprinde%

- deplasarea la arborele secţionat+

- stabilirea locului de secţionare+

- asigurarea stabilităţii pieselor rezultate. 'e pante mai marii de 0/L, dacăarborele este doborât pe curba de ni"el, trebuie să se asigure, în general,stabilitatea pieselor rezultate sau să se aleagă o poziţie de secţionareastel încât muncitorul să nu fe expus accidentelor+

- eectuarea tăieturii de secţionare+

- deplasarea la următoarea secţiune.

Cacă curăţirea de crăci se ace cu erăstrăul mecanic atunci secţionarea se ace odată cu această operaţie.


16/37

6ecoltarea arborilor $n dobor*turi #i rupturi de v*nt sau zăpadă

'unerea în "aloare a produselor accidentale ca urmare a doborâturilor )irupturilor de "ânt constitue o acțiune urgentă menită sa asigure "alorifcareamasei lemnoase, ără ca aceasta să se deprecieze cantitati" )i în acela)i timp

protec(ia pădurilor contra atacurilor masi"e ale unor actori biotici dăunători. 'entru acti"itatea de exploatare a pădurilor condi(iile de lucru dindoborâturi sunt deosebit de difcile, mai ales la recoltarea lemnului. ondi(ile delucru au principală caracteristică periculozitatea mare a acti"ită(ilor prin care seasonează masa lemnoasă în parc$et.


17/37

unor condi(ii a"orabile de lucru pentru plantarea, îngriirea )i conducereaarboretelor, precum )i pentru protec(ia pădurilor împotri"a actorilor bioticidăunători.

)obor*rea iescarilor

Iescarii, arborii putrezi(i pe picior, se doboară numai cu miloace manuale, oagăre )i topoare, pentru a se pre"eni accidentarea muncitorilor careexecută această opera(ie.

)obor*rea arborilor cu lemn de valoare mare (molid derezonan"ă, paltin pentru claviatură etc3! * arborii trebuie doborâ(iastel încât să se păstreze calitatea lemnului. Se recomandă ca lară)inoase arborii să fe doborâ(i pe un pat de cetină sau zăpadă bătătorită,iar la oioase, la alegerea direc(iei te$nice trebuie să se (ină seama depozi(ia crăcilor groase, astel ca arborele să nu cadă pe aceste, apt ce arputea duce la a)c$ierea sau ruperea trunc$iului.

)obor*rea arborilor $n localită"i, parcuri, grădini dendrologice

8n aceste situa(ii, de regulă, nu se pot aplica procedeele obi)nuite dedoborâre, de aceea se recomandă ca recoltarea să se acă prin tăiereacrăcilor arborilor pe picior, )i apoi sec(ionarea trunc$iului de la "âr spre

bază)i doborârea succesi"ă a por(iunilor respecti"e.

1"./olectarea lemnului - Aspecte generale

olectarea lemnului reprezintă partea procesului de producţie a exploatăriipădurilor în care materialul lemnos, după recoltare, este deplasat de la cioatăpână în platorma parc$etului, lângă o cale permanentă de transport.

dunatul este operaţia prin care se realizează o primă concentrare amasei lemnoase pe supraaţa parc$etului, în tasoane situate de-a lungul "ăilorsau la con7uenţe ale acestora. aracteristic pentru această operaţie este aptulcă, teoretic, fecare piesă se deplasează pe un traseu propriu, în condiţiile unuiteren neamenaat. Importantă în această etapă este, în primul rând, precizareadirecţiilor de deplasare a masei lemnoase 3a traseelor1, astel încât adunatul săse acă cu preudicii cât mai mici şi pe trasee cât mai scurte.


18/37

7cosul este operaţia prin care se realizează o sporire a gradului deconcentrare a masei lemnoase pe supraaţa parc$etului, prin deplasarea acesteiadin tasoanele rezultate prin adunat până la următoarele con7uenţe de "ăi

întâlnite pe traseul cioată - platorma parc$etului. 8n acest caz, pe un traseu, sedeplasează o cantitate mai mare de masă lemnoasă ceea ce ustifcă, din punct

de "edere economic, amenaarea sumară a unor căi de scos.

propiatul este operaţia prin care se realizează deplasarea maseilemnoase din tasoanele rezultate prin adunat şi scos până în platormaparc$etului. Catorită "olumelor mari de masă lemnoasă ce se deplasează petraseele de apropiat, în general "olume ce reprezintă masa lemnoasă exploatatădintr-un parc$et, acestea sunt amenaate corespunzător condiţiilor normale deuncţionare a unor utilae de colectare de mare capacitate 3tractoare, uniculare1.

8n situaţiile în care condiţiile de teren permit miloacelor de apropiat săaungă până la cioată, ără amenaări speciale, atunci procesul de colectare serealizează printr-o singură operaţie cunoscută sub denumirea de adunat-apropiat.

&peraţia de scos nu apare întotdeauna la colectare aceasta findcaracteristică, în general, pentru parc$etele din zona de munte.

Ceplasarea lemnului la colectare se poate realiza prin următoarelemodalităţi% alunecare, târâre, semitârâre 3semisuspendare1 şi prin suspendare, iarmiloacele olosite sunt% cor$ănire, atelae, instalaţii de alunecare, trolii, uniculareşi tractoare. S-au experimentat şi se olosesc uneori şi alte miloace de colectare%

elicoptere, baloane, baloane-unicular, elicostate.

1%./olectarea lemnului cu tractoare

Dractoarele, utilae cu o largă răspândire la colectare, sunt grupate în douăcategorii% tractoare universale 8i tractoare forestiere3

Dractoarelor uni"ersale, destinate unor utilizări di"erse, li se adaugă unec$ipament de lucru corespunzător pentru a se putea lucra în condiţii optime lacolectare, iar tractoarele orestiere sunt

concepute special pentru a lucra în aceste condiţii.

Ac$ipamentul de lucru trebuie să asigure ormarea şi legarea sarcinii latractor, precum şi o anumită modalitate de deplasare a acesteia.

Cupă ec$ipamentul de lucru tractoarele olosite la colectare se clasifcă în%


19/37

- tractoare cu troliu -i sapă.scut , la care troliu se oloseşte pentru ormarea şilegarea sarcinii, iar sapa-scut pentru mărirea aderenţei tractorului la sol în timpulormării sarcinii şi semisuspendarea sarcinii în timpul deplasării, precum şi pentruprotecţia punţii din spate a utilaului+

- tractoare cu troliu -i consolă pentru semisuspendare, la care troliu are acelaşirol, iar consola pentru semisuspendare rolul de diriare a cablului de sarcină şi derealizare a semisuspendării în timpul deplasării sarcinii+

- tractoare cu bra( hidraulic, la care braţul $idraulic are rolul de ormare,legare şi semisuspendare a sarcinii+

- tractoare cu bra( hidraulic -i graifăr , la care braţul $idraulic are rolul deormare a sarcinii, iar graiărul de legare şi semisuspendare a sarcinii+

- tractoare cu semiremorcă -i bra( hidraulic la care braţul $idraulic are rolul

de ormare şi încărcare a sarcinii, iar semiremorca asigură deplasarea suspendatăa sarcinii.

/ractoarele cu trolii se recomandă, în general, pentru terenuri cu pantemari, acolo unde aceste utilae se pot deplasa numai pe căi amenaate. #ungimeacablului de sarcină de pe tamburul troliului de 2/... H/ m, permite ormareasarcinii de pe supraeţe mari, caracteristică necesară în astel de situaţii.

/ractoarele echipate cu bra(e hidraulice, braţe care acţionează pe distanţede pană la M m, se recomandă pentru terenuri cu pante mici, respecti" acolounde tractorul poate pătrunde, în parc$et, pe trasee neamenaate, până la cioată.

8n plus tractoarele cu braţe $idraulice şi semiremorcă se pot olosi numai pentrucolectarea lemnului cu lungimi, în general, până la = m.

8n ţara noastră, la colectare se olosesc tractoare uni"ersale şi tractoareorestiere.

/ractoarele universale de tipul @-2H sau @-2H/ sunt ec$ipate cu troliuşi sapă-scut. Droliul, de tipul D#- sau D#-0 are pe un tambur F/ sau 0/ m cablude sarcină cu diametrul de 5 sau mm.


20/37

@n parametru important care caracterizează JcalitateaJ tractoarelor olositela colectare este repartizarea masei tractorului pe punţi. 8n general aceastărepartiţie este%

- la tractoarele uni"ersale% 5H ... =/ L pe puntea din aţă şi 2H ... 2/ L pe puntea

din spate+- la tractoarele articulate orestiere% 2/ ... 2H L pe puntea din aţă şi =/ ... 5H Lpe puntea din spate.

olectarea lemnului cu tractoarele se realizează în condiţii optime dacă%

- masa sarcinii se repartizează în proporţie de 2/.../ L pe puntea din spate atractorului şi =/...5/ L pe sol+

- presiunea pe sol, pentru tractoarele cu pneuri, se încadrează în limitele /,2...,0 daE 6cm0.

8n uncţie de panta terenului colectarea cu tractoarele se poate realiza întrei "ariante%

- pe terenuri cu pante mai mici de L, situaţie în care tractorul poate pătrunde, în parc$et, până la cioată, ără amenaarea unor căi de colectare+

- pe trenuri cu pante cuprinse între L şi 0HL, situaţie în care, pentru colectareacu tractorul, este necesară amenaarea unor căi 3drumuri de tractor1+

- pe trenuri cu pante mai mari de 0HL situaţie în care colectarea, pe supraaţa

respecti"ă, se "a ace cu alte miloace, tractorul asigurând deplasarea încontinuare a masei lemnoase pe drumuri de tractor amenaate, în general, înpartea din a"al a supraeţei.

;menaarea drumurilor de tractor trebuie ăcută cu respectarea unorcerinţe te$nico-economce şi ecologice. erinţele te$nico-economice, reeritoarela deplasarea în condiţii de siguranţă, în limita unor c$eltuieli acceptabile, impunca drumurile de tractor să fe executate cu respectarea următoarelorrecomandări%

- panta longitudinală maximă a rampelor la cursa în gol să nu depăşească 0HL

pentru tractoarele uni"ersale şi =/L pentru tractoarele articulate orestiere+

- panta longitudinală maximă a rampelor la curba în plin să nu depăşească L+

- razele de racordare a curbelor, în plan orizontal să fe de cel puţin 0H m+

- lăţimea platormei drumului să fe de 5 m+

- să se asigure o supralărgire corespunzătoare a drumurilor în curbe prin lucrăride terasamente sau cu autorul unor amenaări speciale+

- platorma drumului să aibă o înclinare, spre piciorul "ersantului, de =...2L,pentru asigurarea scurgerii apelor din precipitaţii+


21/37

- taluzul să nu depăşească ,H...0,/ m înălţime+

- în porţiunile în curbă, acolo unde există pericolul alunecării sarcinii spre a"al, săse pre"adă mărginare.

erinţele ecologice impun ca prin amenaarea drumurilor de tractor să serespecte următoarele condiţii%

- să nu se aecteze stabilitatea "ersanţilor+

- să fe scoase din circuitul producti" supraeţe cât mai mici+

-să fe amenaate pe terenuri cu capacitate portantă corespunzătoare şi să see"ite terenurile mlăştinoase, umede, instabile, precum şi solurile puternicsc$eletice şi zonele stâncoase+

- să se desăşoare pe trasee cât mai scurte+

- să se e"ite lucrările de terasamente de "olum mare.

7tructura ciclului de lucru9

Pentru tractoarele cu trolii

-


22/37

unui cablu şi un "e$icul 3căruciorul1, ce se deplasează cu sarcina pe calearespecti"ă.

;ceastă alcătuire, specifcă unicularelor, ace ca olosirea lor să aducă oserie de a"antae şi deza"antae aţă de celelalte categorii de miloace de

colectare.vanta;ele folosirii funicularelor%

- deplasarea lemnului se ace pe traseele cele mai scurte 3trasee rectilinii1+

- uncţionarea independentă aţă de condiţiile de teren şi, în general, aţă decondiţiile climatice+

- un ni"el scăzut al preudiciilor+

- consumuri reduse de energie.

)ezavanta;ele folosirii funicularelor9

- mobilitate, în general, redusă+

- deser"ire, montare şi demontare care necesită un grad înalt de specializare+

- când sunt olosite la apropiat necesită încă un miloc de colectare, în general untractor, pentru deplasarea lemnului până la platorma parc$etului.

Indierent de raportul a"antae 6 deza"antae 3raport care, în general, estea"orabil primei categorii1, unicularele sunt singurele miloace de colectare cepot f raţional olosite în condiţii grele de teren, acolo unde panta terenului estemai mare de =/L şi lungimea traseelor este cuprinsă între 0// şi 0/// m.

'articularităţile constructi"e ale unicularelor permit olosirea acestora înorice condiţii de pantă 3/...//L1.

Cupă modul în care se realizează deplasarea căruciorului cu sarcina,unicularele se împart în%

- funiculare gravita


23/37

- elemente de susţinere% saboţi+ cablu trans"ersal 3de susţinere1+ role desusţinere+ piloni naturali+ trepte+ arbori de ancorare a cablului trans"ersal+

- elemente de ancorare% cleme de ancorare+ cabluri de ancorare a cabluluipurtător+ arbori de ancorare+

Cărucior 0

- tren de rulare% role alergătoare+ carcasa trenului de rulare+

- partea pendulară% rolă de diriare a cablului de sarcină+ carcasă+

Cabluri de acţionare0

- cablu de sarcină+

- cablu trăgător+

Grup de acţionare0 motor) transmisie) tambure -i1sau cabestane pentrucomanda cablurilor de

acţionare+ pilon metalic+ şasiu-sanie.

Cintre particularităţile constructi"e, ale unicularelor trebuie menţionat modul derealizare a blocării căruciorului pe cablul purtător în "ederea legării sarcinii. 8nacest sens se deosebesc următoarele soluţii constructi"e%

- blocarea căruciorului pe cablu purtător cu autorul cablului trăgător+

- blocarea căruciorului pe cablu purtător cu autorul unui opritor+

- fxarea căruciorului pe cablu purtător prin intermediul unor mecanisme deblocare automată, acţionate mecanic sau $idraulic, incluse în cărucior.

'entru a răspunde cât mai bine cerinţelor pri"ind utilizarea unicularelor lacolectare soluţiile constructi"e adoptate în realizarea acestora trebuie să

îndeplinească unele cerinţe obligatorii reeritoare la%

- montare-demontare uşoară+

- necesitatea desc$iderii, pentru montare şi uncţionare, a unor culoare înguste+- uncţionare gra"itaţională+

- deplasare suspendată a sarcinii+

- deser"irea, la o montare, a unei supraeţe cât mai mari.

'rocedeele de lucru la colectarea lemnului cu unicularele se deosebescdupă azele specifce unui ciclu de uncţionare 3cursa în gol, ormarea sarcinii,legarea sarcinii, cursa în plin, dezlegarea sarcinii1.


24/37

Cursa $n gol trebuie să se desăşoare astel încât să se asigure o deplasare acăruciorului pe cablu purtător în condiţii de siguranţă. 'entru aceasta "iteza dedeplasare nu trebuie să depăşească =...2 m6s.

&ormarea sarcinii se ace printr-o poziţionare optimă a căruciorului, astel încât

să fe accesibile un număr corespunzător de piese, a7ate la o distanţă lateralăcare să nu depăşească distanţele recomandate pentru fecare tip de unicular.

Legarea sarcinii se ace cu cioc$inare, cu lungimi de =...2 m, corespunzătormodalităţii de deplasare a sarcinilor cu fecare tip de unicular şi condiţiilorconcrete de lucru.

Cursa $n plin trebuie să se desăşoare, ca şi cursa în gol, în condiţii de siguranţă,respecti" cu

"iteze maxime de F... / m6s.

)ezlegarea sarcinii la unicular este, în general, o operaţie periculoasădeoarece la locul de descărcare se creează, sub cablul purtător, tasoane mari dematerial lemnos. Ce aceea, mai ales în

condiţii de iarnă, acestei acti"ităţi, trebuie să i se acorde o atenţie deosebităprintr-o instruire şi ec$ipare corespunzătoare a muncitorului - dezlegător.


25/37

H. ;mplasarea )i ancorarea grupului de ac(ionare

2. Instalarea liniei teleonice

. Cesă)urarea cablului purtător pe traseu

F. ontarea supor(ilor

M. ;ncorarea )i întinderea cablului purtător

/. ontarea căruciorului

. 'roba unicularului

2.Alcătuirea funicularului gravita ionalț

;lcătuirea unicularelor gra"itaţionale%- cablu purtător+ 0- sabot+ 5- cablutrans"ersal+ =-rolă de susţinere+ H-trepte+ , /, 2- arbori de ancorare+ F-clemăde ancorare+ M, H-cabluri de ancorare+ -cărucior+ 0-cablu trăgător+ 5-cablupurtător+ =- grup de acţionare+ -instalaţie teleonică+ a-rolele trenului derulare+ b-carcasa trenului de rulare+ c-partea pendulară a căruciorului, D-tambur+

Dr-transmnisie+ -motor

21.Alcătuirea funicularului negravita ionalț

=lemente speci%ce alcătuirii funicularelor negravita


26/37

22.Colectarea lemnului cu tractorul – unicular i cu troliiș

Tractoarele + funicular sunt miloace de colectare care au toate caracteristicileinstala(iilor cu cabluri, dieren(a constând în aptul că grupul de ac(ionare este untractor care, find deta)abil, poate f olosit )i ca utila independent.

Se recomandă la adunat )i scos pe distan(e mai mici de =// m.

'articularită(i ale tractoarelor unicular%

- capătul din a"al al instala(iei trebuie să fe accesibil tractorului+

- deplasarea sarcinii se ace prin târâre, semitărăre sau suspendare+

- montarea se ace în "ariantă negra"ita(ională+

- proflul terenului trebuie să fe conca" sau drept, ără contrapante,

- nu au elemente de sus(inere a căii de rulare+

- necesită pentru montare culoare înguste.


27/37

;telaele 3caii sau boii1 sunt olosite la colectare pentru adunatul sauscosul materialului lemnos, prin târâre, semitârâre sau suspendare.

:iteza de deplasare a atelaelor depinde, în primul rând, de greutateaacestora, dar şi de panta traseului şi elul deplasării 3cu sau ărăsarcină1 a

animalelor.'entru scosul lemnului cu atelae este necesară amenaarea unor drumuri

de tras.

;ceste drumuri trebuie să îndeplinească următoarele condiţii%

- panta rampelor la cursa în gol să nu depăşească 5/L+

- să se e"ite rampele la cursa în plin. Cacă acestea nu pot f e"itate, atuncilungimea lor să nu depăşească // m, iar panta să fe mai mică de /L+

- iarna, pe porţiunile cu pante mai mari de /L, la cursa în plin, să se asigurecondiţii de e"itare a alunecării sarcinii+

- pe porţiunile în curbă, acolo unde este cazul, se "or aşeza mărginare,pentru a se e"ita alunecarea sarcinii pe "ersant.


28/37

;ceste condiţii de pantă sunt in7uenţate de microrelie, precum şi deobstacolele de pe traseu% cioate, arbori pe picior, resturi de exploatare etc.

@neltele de lucru olosite la cor$ănire sunt ţapina şi pârg$ia cu cârlig.

olectarea lemnului prin cor$ănire se recomandă pentru adunat sau scos, pedistanţe maxime de 0// m şi se poate olosi pentru lemnul rotund 3buşteni1.

Cacă prin cor$ănire masa lemnoasă se tasonează atunci este necesar capentru buştenii dinspre amonte ai tasonului să se acă Jascunderea capetelorJ cupământ pentru a se e"ita deprecierea lemnului şi a se crea condiţii de alunecare,peste lemnul din tason, a următoarelor piese cor$ănite.

ând se ace cor$ănirea lemnului dintr-un tason, situaţie caracteristicăpentru scos, atunci operaţia se "a începe şi continua, întotdeauna, din parteadinspre amonte a tasonului.

'entru cor$ănire capătul din a"al al buştenilor se olăreşte.


29/37

2anipularea este o operaţie de deplasare a lemnului rotund de la locul desecţionare la locul de

stocare în "ederea transportului şi se realizează cu tractorul, cu atelaele saumanual. ;legerea unei soluţii din cele menţionate, depinde de "olumul de

manipulat, de distanţa de manipulare, de spaţiu de mane"ră de care se dispune,de modul de organizare generală a platormei primare etc.

'tivuirea lemnului rotund se ace cu miloace manuale sau mecanice, astel încât într-o rampă de stocare să se asigure, cel puţin un "olum de materiallemnos corespunzător capacităţii de încărcare a miloacelor de transport.

'entru a se asigura condiţii optime de încărcare la sti"uire se "or respectaurmătoarele condiţii%

- piesele "or f aşezate paralel cu drumul auto+

- distanţa dintre sti"ă şi drum să fe mai mică de / m+

- lemnul se "a aşeza pe loneroane semiîngropate+

- piesele se "or aşeza cu capătul gros 3cel puţin F/ L din numărul total dintr-osti"ă1 în sensul de transport+

- capetele groase ale pieselor să fe în acelaşi plan 3dierenţa maximă admisăeste de m1+

'entru a se asigura condiţii optime de încărcare la sti"uire se "or respecta

următoarele condiţii%

- piesele "or f aşezate paralel cu drumul auto+

- distanţa dintre sti"ă şi drum să fe mai mică de / m+

- lemnul se "a aşeza pe loneroane semiîngropate+

- piesele se "or aşeza cu capătul gros 3cel puţin F/ L din numărul total dintr-osti"ă1 în sensul de transport+

- capetele groase ale pieselor să fe în acelaşi plan 3dierenţa maximă admisăeste de m1+

25.asonarea lemnului de steri


30/37

#emnul de steri rezultă din asonarea pieselor ce nu se încadrează încategoria lemnului rotund piese care au diametre mai mari de H cm şi lungimi decel puţin m.

Cupă asonarea lemnului rotund piesele care rămân şi îndeplinesc

condiţiile menţionate, se secţionează la lungimi de Q /,/H m.Cupă secţionare rezultă trei categorii de piese%

- rondine - cu diametre cuprinse între H şi H R 0H cm+

- butuci - cu diametre mai mari de H R 0H cm%

- buturi - cu diametre mai mari de H cm şi deecte care le ac greu despicabile

#emnul de steri este alcătuit din piese nedespicate 3rondine1 şi piese despicate3lobde1.

Cimensiunile unei piese din lemnul de steri sunt astel alese încâtmasa acesteia 3lemn "erde1 să nu depăşească F .. 0/ >g, masă consideratăacceptabilă, din punct de "edere ergonomic, la manipularea şi sti"uirea manualăa acestei categorii de material lemnos.


31/37

celuloză, bric$ete, peleţi1 atunci, la benefciar, procesul de mărunţire "a fcontinuat, corespunzător necesităţilor de prelucrare.

'entru tocare se olosesc tocătoare care au ca organe acti"e, cuţite prinsepe un suport 3disc sau tambur1.

Docătoarele olosite în exploatările orestiere se clasifcă în%

- tocătoare purtate, montate pe un tractor şi acţionate de acesta care seolosesc pentru tocarea crăcilor, acolo unde sunt, ocazional, cantităţi micide material lemnos pentru tocare+

- tocătoare tractate, ataşate la un tractor şi acţionate de acesta. Se olosescpentru tocarea crăcilor, acolo unde sunt "olume mari de material lemnospentru tocare+

- agregate de tocare, utilae independente, cu sursă proprie de acţionare şideplasare, se olosesc pentru tocarea lemnului cu diametre mari 30/ * 2/ cm1,acolo unde sunt cantităţi mari de material lemnos.

'entru toate situaţiile materialul lemnos se stoc$ează în grămezi,alimentarea tocătoarelor ăcându-se manual 3pentru cele purtate şi tractate1, saumecanic, cu braţe $idraulice 3pentru agregatele de tocare1.


32/37

- în cercul din miloc se a)ează lemnul gros+

- în cercul interior se a)ează lemnul sub(ire, scurt, cu lungimi mai mici dem.

'tivuirea lemnului * se ace de la centru către perierie, în ordinea sub(ire - gros -sub(ire, a)ezat "ertical în straturile interioare )i aproape orizontal în partea desus. 'rin sti"uire trebuie sa se amenaeze un canal de aprindere )i co)ul de tira.

8n urul boc)elor )i retortelor se sapă un )an(, pentru scurgerea produselorde distilare )i a apei din precipita(ii.

Acoperirea bocșelor * se ace cu un strat de mu)c$i, paie, runze, cetina,de /...H cm, peste care se pune un strat de pământ umed amestecat cu prade cărbune 3)tiup1 gros de /...0/ cm.

Arderea diriată a lemnului * se ace de la centru către perierie )i de sus în os. Ciriarea arderii se ace prin intermediul unor găuri în în"eli)ul boc)ei )iprin co)urile de um de la retorte.

;rderea unei boc)e durează =...2 zile iar a unei retorte 0...2 ore.

&ăcirea bocșei și a retortei * durează ...0 zile, respecti" zi.

'ortarea și ambalarea mangalului * se sortează după dimensiuni )i seambalează în saci. Se depozitează în locuri erite de umezeală.

2%.6ncărcarea lemnului

Soluţiile de încărcare a lemnului în platorma parc$etului depind de condiţiilespecifce de lucru în care se desăşoară această operaţie%

- dimensiuni )i greutate, în general mari, ale pieselor de lemn+

- pozi(ii "ariabile ale locurilor de încărcare+

- spa(ii restrânse de mane"ră la locurile de încărcare+

- "ariabilitate dimensională mare a pieselor de lemn+

- planul de încărcare situat deasupra locului de stocare a materialuluilemnos.

iloacele de încărcare olosite în platorma parc$etului sunt%

- trolii sau braţe $idraulice montate pe autotrenurile sau autoplatormeleorestiere+

- încărcătoare rontale+


33/37

- miloace manuale.

Trolii, de tipul T->' - montate pe miloacele de transport, olosite pentru încărcarea lemnului rotund prin târâre şi rostogolire pe plan înclinat.aracteristicile acestui miloc de încărcare sunt%

- instalaţii simple, mobile, uşor de mane"rat, deser"it şi întreţinut+

- raport oarte a"orabil masă proprie6masa sarcinii încărcate 3"aloarea raportuluieste circa /,51+

- consum redus de carburant+

- pot eectua încărcarea în orice punct de pe traseu+

- necesită spaţii mici de mane"ră+

- pot eectua numai încărcarea lemnului rotund cu lungimi mai mari de = m.?ra


34/37

omparând sistemele de încărcare a lemnului se pot ace următoarele precizăripri"ind domeniile de utilizare a"orabilă a acestora%

- încărcarea cu trolii se recomandă pentru lemnul rotund cu lungimi maimari de = m, în situaţiile în care descărcarea se ace în puncte în care

există miloace specializate pentru descărcare+- încărcarea cu braţe $idraulice se recomandă pentru încărcarea şi

descărcarea lemnului, mai ales în situaţiile în care descărcarea se ace înpuncte în care nu există miloace specializate pentru descărcare+

- încărcarea cu încărcătoare rontale se recomandă pentru cantităţi mari dematerial lemnos, amplasate în zone în care se dispune de spaţiile mari demane"ră necesare, ără amenaări costisitoare+

- încărcarea manuală se recomandă pentru cantităţi mici de material lemnos, cu

dimensiuni "ariabile, amplasate în locuri izolate, acolo unde olosirea altormiloace nu ar f rentabilă.

Cintre aceste soluţii cele mai olosite sunt troliile pentru lemnul rotund, braţele$idraulice pentru lemnul rotund şi lemnul de steri pac$etizat, încărcarea manualăpentru lemnul de steri în "rac sau crăci în snopi.

2+.&iloace de transport auto

utotrenurile forestiere, au lungimi reglabile şi sunt olosite pentrutransportul lemnului rotund, cu lungimi cuprinse între 2 şi 0 m,. ;ceste miloacede transport sunt ec$ipate cu miloace proprii de încărcare şi se clasifcă în%

- autotrenuri ec$ipate cu trolii, la care încărcarea se ace cu două cabluri desarcină+

- autotrenuri ec$ipate cu braţe $idraulice, braţe cu care se poate ace atât

încărcarea cât şi descărcarea lemnului.

apacitatea de transport a acestor miloace este, în general, de H R =/ tone.

Autoplatformele forestiere, olosite pentru transportul lemnului de steri !i pentru transportul

lemnului rotund scurt, cu lun"imi mai mici de # m, au capacită$i de 1% & 2' tone.


35/37

Autotrenul pentru tocătură, poate transporta sarcini de 1% & 2% tone !i dispune de un

sistem hidraulic de basculare pentru descărcare.

ractoarele cu remorci sunt olosite pentru transportul lemnului de steri, crăcilor în

snopi pe distan e de până la 1% mț .

3.asonarea sortimentelor de lemn #rut 7 Sec ionareaț

'rin sortiment de lemn se înţelege o piesă de lemn sau un produsrezultat din prelucrarea lemnului în acti"itatea de exploatare a pădurilor carecorespunde ca specie, stare, dimensiuni şi calitate condiţiilor impuse de domeniul

de utilizare a acestuia.

Sec(ionarea sortimentelor de lemn în S'# se ace cu respectarea condi(ieide perpendicularitate, luându-se în considerare starea de tensionare a lemnului.

ondi(iile de lucru, dierite de cele din parc$et )i platorma parc$etului, ac caaceastă opera(ie să se acă cu miloace )i după procedee de lucru specifce, carepor f grupate în două categorii%

- sec(ionarea la punct fx, pentru lemnul rotund de ră)inoase+

- sec(ionarea pe o supraa(ă dată, pentru lemnul rotund de oioase.

Sec(ionarea la punct fx se realizează cu autorul unor instala(ii de sec(ionare careau ca organe acti"e un lan( tăietor sau o pânză circulară tăietoare. 8n acest cazdeplasarea pieselor de lemn la locul de sec(ionare se ace cu autorul unortransportoare.

Sec(ionarea pe o supraa(ă dată se realizează cu autorul erăstraielormecanice sau electrice )i se caracterizează prin amenaare în cadrul S'#-ului aunei suprae(e speciale pentru descărcare * sortare * sec(ionare. Supraa(atrebuie să fe deser"ită )i de miloace de e"acuare a sortimentelor de lemn

rotund, precum )i a pieselor sec(ionate la lungimi de m, ce urmează a fdespicate.


36/37

31.,espicarea

Cespicarea - tăiere nedistructibilă ce constă în ruperea legăturilor dintrefbre, se realizează după o direc(ie longitudinală, într-un plan radial. &rganul acti"este o pană 3simplă, dublă sau multiplă1, fxă sau mobilă.

Se despică lemnul cu diametre mai mari de H cm, de calitate inerioară, cudeecte, care îl ac greu despicabil.

;"antaele despicării se concretizează în.

- 'osibilitatea extragerii din piesa despicată a por(iunilor de lemn de calitatesuperioară )i "alorifcarea corespunzătoare a acestora+

@scarea mai rapidă a lemnului )i deci o reducere a c$eltuielilor demanipulare )i transport+

&b(inerea unor sortimente cerute de benefciari+

Fazele despicării – contactul penei cu lemnul, striirea i ruperea ibrelor (e*ecutateș

de muchia tăietoare), crăparea piesei i deta area pieselor rezultate (e*ecutate de e eleș ș ț

actie ale penei). Despicarea se realizează cu despicătoare mecanice i hidraulice. Despicătoareleș

hidraulice se recomandă pentru despicarea pieselor de lemn cu deecte care le ac "reu

despicabile. +or a necesară pentru despicare depinde de mai mul i actori specie, diametru,ț ț

sezon, prezen a sau absen a deectelor, starea lemnului. n "eneral la lemnul erdeț ț

or a de despicare este cu .../%0 mai mică decât în cazul lemnului uscat.ț

32./oirea


37/37

ondi(iile de li"rare pentru unele sortimente de lemn rotund )i de steri impuncoirea acestora. 'rin coire se realizează )i următoarele a"antae%

- 'osibilitatea "alorifcării coii 3în compost, mangalizare, pentru extragereadi"erselor substan(e din coaă1+

- reducerea greută(ii )i a "olumului sortimentelor, deci condi(ii a"orabile detransport+

- e"iden(ierea unor deecte ascunse sub coaă+

- împiedicarea dez"oltării unor insecte xiloage între scoar(ă )i lemn.

oirea se realizează prin tăiere, cu coitoare mecanice sau pentru cantită(imici de material lemnos, manual.

Solu(iile aplicate, în general, sunt rezarea longitudinală sau tangen(ială )i

rindeluirea elicoidală. &rganele acti"e ale coitoarelor sunt reprezentate detambur sau disc port-cu(ite în cazul rezării )i de cu(ite rindea în cazul rindeluirii.

;ten(ie deosebită trebuie acordată pierderilor de lemn ce se pot înregistra încazul lemnului de steri. 'entru aceasta adâncimea de pătrundere a cu(itelortrebuie reglată corespunzător grosimii coii pentru fecare lot de lemn ce urmeazăa f coit.

Subiecte Expl I Var 2

Documents

Transcript of Subiecte Expl I Var 2