Vameşii de la D.R.V. Cluj au confiscat bunuri de zeci de ... · a fost convocat pentru astăzi, cu...

16
Cineva care să stingă lumina VALER CHIOREANU r fi crezut cineva câ Victor Ciorbea poate fi atît de dur cu cei care îi pun la îndoială autoritatea şi legitimitatea de preşedinte al partidului? Iată că minunea s-a produs zilele trecute, persoanele supuse judecăţii şi condamnării fiind Ioan Avram Mureşan şi Decebal Traian Remeş. Amîndoi suspendaţi din funcţiile lor, Mureşan pe timp de un an, cu interdicţie de a rîvni la funcţii în partid de încă un an, Remeş, cu o pedeapsă mai uşoară, de ojumătate de an doar. La capătul procesului adînc de gîndire al liderului ţărănist s-a aflat o concluzie, din punctul lui de vedere, nepărtinitoare. Acţiunea denigratoare a lui Mureşan, desfăşurată pe o durată mai largă, sub forma unor acuzaţii denigratoare, a fost, din punctul de vedere al lui Ciorbea, mult mai periculoasă pentru poziţia sa de preşedinte, decît Acţiunea Populară a lui Remeş, luat de vîntul ce a început să sufle dinspre ASPEC. Aşadar, în PNŢCD nu au ce căuta cei care participă la manifestări colaterale, organizate în vederea şubrezirii propriului partid, ca şi cei care nu recunosc legitimitatea de lider a lui Victor Ciorbea. Sigur, dacâ e să judecăm, cu dreaptă cumpănire, intransigenţa lui Ciorbea este pe deplin justificată. Se afirmă că cei doi şi alţii s-au întîlnit, cu puţin timp în urmă, undeva în nordul îngheţat al ţării, unde au pus la cale debarcarea liderului. După ce l-au sprijinit în acţiunea de preluare a şefiei partidului, considerînd, probabil, că îl vor putea manevra după cum vor dori, “asociaţii” de acum un an au devenit duşmanii săi personali. Pentru ca răul să nu se întindă, cuprinzînd, ca o boală necruţătoare, toate structurile partidului, Ciorbea a decis, în cadrul forului de conducere, că trebuie dat un exemplu care sâ-i sperie pe eventualii doritori de puciuri. Consiliul Permanent de Conducere a lăsat, totuşi, o portiţă în hotărîrea sa, pe care s-ar putea întoarce, spăşiţi, cei doi. Este însă greu de crezut că se va întîmpla aşa ceva. în ce-1 priveşte pe Decebal Traian Remeş, acesta a spus limpede câ va merge, şi în viitor, pe drumul pe care i-1 dictează propria judecată. Adică aceea care l-a îndreptat spre Acţiunea Populară, chiar dacă şansele acesteia se arată de la bun început foarte reduse, fiind condamnată de indiferenţa tuturor liderilor partidelor din Opoziţie. Probabil, Remeş va sfirşi politic o dată cu Acţiunea... In cazul lui Ioan Avram Mureşan, lucrurile stau altfel. Biografia politică ni-l continuare în pagina a 16-a R e c tific a re a b u g e tu lu i lo c a l c lu je a n v a ti r e a liz a tă in lip s a p rim a ru lu i Potrivit Dispoziţiei nr. 5442 emisă marţi, 10 decembrie a.c., de către viceprimarul Mircea Gavrilă, a fost convocat pentru astăzi, cu începere de la ora 14:00, în Sala de Sticlă a Primăriei, o şedinţă ordinară a Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca. Pe ordinea de zi se află înscrise şase puncte, avînd toate, poate cu excepţia ultimului (diverse), o importanţă capitală pentru funcţionarea normală a administraţiei publice locale clujene. Astfel, la loc de frunte se situează adoptarea proiectului de hotărîre privind modificarea şi rectificarea bugetului local al municipiului pe anul 2002, urmată de modificarea şi rectificarea bugetelor pe anul 2002 ale regiilor de subordonare locală şi de aprobarea listei pentru vînzarea spaţiilor cu altă destinaţie sau de prestări servicii în baza Legii nr. 550/2002. Alături de acestea, sînt propuse şi proiectele de hotărîre privind aprobarea Contractului colectiv de muncă al salariaţilor din Primăria clujeană, respectiv adoptarea de hbtărîri privind taxele şi impozitele locale. Adoptarea rectificării bugetare va permite, printre altele, deblocarea conturilor municipalităţii, astfel câ angajaţii din învăţămîntul preuniversitar clujean îşi vor putea primi salariile pe luna în curs. Cum era de aşteptat, avînd în vedere dialogul neoficial purtat pînă acum între primar şi consilieri, la această şedinţă nu va participa primarul Gheorghe Funar, el fiind plecat în delegaţie, la Bucureşti, în perioada 10-12 decembrie a.c.. Din acest motiv, prin actul nr. 80277, emis tot marţi, edilul şef îl deleagă pe viceprimarul Mircea Gavrilă „sâ susţină în faţa Consiliului local proiectul privind modificarea şi recti- ficarea bugetului local pe anul 2002". Faptul că alesul clujenilor nu nomi- nalizează explicit Consiliul local al ' _________ Sorin CĂLIN continuare în pagina a 13-a Prefectul Clujului, Vasile Soporan, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, că primarul Gheorghe Funar a recunoscut legalitatea Consiliului local clujean în momentul în care a acceptat convocarea, de către un viceprimar, a unei şedinţe ordinare. “In lunile mai şi iunie, Gheorghe Funar a crezut că poate de unul singur să decidă şl apoi să execute, însă acum s-a văzut blocat din punct de vedere financiar şi â văzut că nu poate lucra singur”, a apreciat prefectul, precizînd, însă, că delegarea viceprimarului pentru convocarea şedinţei de Consiliu şl prezentarea proiectului de buget nu corespund exact normelor legale. Cu toate acestea, ei a afirmat că nu va ataca în contencios administrativ deciziile pe care le vor lua consilierii locali, întrucît Clujul are nevoie de buget pentru a evita colapsul financiar. EÎ&XiîL -------------- ------ ------------------ --- . ................. ......... ............ ........... ....... -...-.13 Vameşii de la D.R.V. Cluj au confiscat bunuri de zeci de milioane în luna noiembrie, prin birourile vamale de control ale Direcţiei Regionale de Vamă Cluj (Tg. Mureş, Alba lulia, Bistriţa, Zalău, Cluj şi Aeroportul Cluj), s-au derulat un număr de 17.974 operaţiuni vamale, încasîndu-se la bugetul de stat suma de 488.466.253.084 lei, reprezentînd taxe vamale, accize, comision vamal, TVA. De asemenea, au fost întocmite 478 de acte constatatoare, în urma cărora s-a încasat Ia bugetul de stat suma de 12.676.086.802 lei. Vameşii au reţinut, în vederea confiscării, bunuri în valoare dc 76.347.187 Ici şi au întocmit 66 dc procese verbale dc contravenţie în sumă totală dc 864.300.000 lei. Ca urmare a controalelor efectuate în aceeaşi lună dc inspectorii din cadrul Serviciului de Supraveghere Vamală şi Luptă împotriva Fraudelor Vamale, Cluj la agenţii economici din raza de competenţă a D.R.V. Cluj, s-a stabilit suma dc 1,4 miliarde lei, din carc s-au încasat la bugetuj dc stat 558.499.324 Ici. Benîamm PASCU PIL si PD vor contesta Codul Muncii la Curtea Constituţională Senatorii şi deputaţii PNL şi PD vor depune, pînă la sfirşitul acestei săptămîni, la Curtea Constituţională, o contestaţie cu privire la textul noului Cod al Muncii pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, Norica Nicolai, liderul grupului liberal din Senat. “Angajarea răspunderii Guvernului pentru noul Cod al Muncii este o procedură inadmisibilă. în mod normal, prevederile acestui text legislativ trebuiau supuse dezbaterii parlamentare. Executivul a preferat însă această formulă iresponsabilă, pentru câ efectele noului Cod al Muncii aduc atingere gravă libertăţii contractuale şi intereselor cetăţenilor”, a adăugat Norica Nicolai. Senatorul PNL a precizat că liberalii au strîns deja semnăturile pentru a contesta Codul Muncii la Curtea Constituţională. “Mai aşteptăm adeziunile democraţilor, iar Lista spaţiilor cu altă destinaţie care intră sub incidenţa Legii nr. 550/ 2002 pînă la sfirşitul săptămînii. textul contestaţiei va fi depus Ia Curtea Constituţională. în cazul unui răspuns negativ, vom cere preşedintelui Iliescu sâ retrimită legea în Parlament pentru a fi dezbătută”, a subliniat liderul senatorilor liberali. Norica Nicolai a spus câ liberalii au pregătit deja o iniţiativă legislativă de modificare a Codului Muncii. “Proiectul liberal de amendare a Codului Muncii propus de Guvern va fi depus la Parlament după ce va fi discutat cu patronatele şi sindicatele, precum şi cu organizaţiile neguvemamentale”, a completat senatorul PNL. Bulgaria şi România speră ca LE să confirme aderarea lor în 2007 Bulgaria şi România speră că Uniunea Europeană va jMfirma, la Copenhaga, data de ianuarie 2007 pentru aderarea ® r la UE, cu condiţia ca, la *omentuî respectiv, să ®<leplinească toate criteriile, uansmite AFP. ^Miniştrii Afacerilor Jtteme din cele două ţări foste Comuniste i-au trimis, la 6 ,tcembrie, o scrisoare comună J acest sens omologului lor ^ez, Per Stig Moeller. i-asummitul de la Bruxelles, ® octombrie, membrii UE au 6EC ISsă amîne pentru' Copenhaga decizia privind România şi Bulgaria, promiţînd însă sprijin pentru procesul de aderare a ceîor două state foste comuniste. Nu toţi membrii UE sînt de acord cu fixarea unei “date reper de aderare” pentru 2007, au precizat diplomaţii. “De fapt, cîteva state membre ale UE sînt sceptice’ în legătură cu posibilitatea ca anul 2007 să fie menţionat drept dată clară şi definitivă pentru aderarea Bulgariei şi a- României”, a recunoscut purtătorul de cuvînt al guvernului bulgar, Dimitar Tsonev. La începutul lunii octombrie, o dezbatere similară a avut loc în cadrul Comisiei, cu ocazia elaborării raportului^ asupra statelor candidate. în final, Comisia “a luat notă” de voinţa României şi Bulgariei de a adera la UE în 2007, dar a refuzat să-şi asume angajamente în acest sens. In opinia Comisiei Europene, cele două ţări de la Marea Neagră înregistrează încă întîrzieri prea mari faţă de normele Uniunii Europene. Bulgaria tocmai a primit, din partea Comisiei Europene, calificativul de “economie de piaţă funcţională”, în timp ce România nu a ajuns Ia acest stadiu. în ambele state, problemele din administraţie şi justiţie lasă să planeze îndoieli în legătură cu aplicarea reală a acquis-ului Uniunii Europene. Bulgaria şi România speră, totuşi, să încheie negocierile de aderare la sfirşitul anului 2003. Bulgaria a deschis 31 de capitole de negociere şi a închis deja 23, iar România a deschis 28 şi a încheiat negocierile în 15 capitole. APA MINERALA NATURALA LOCUL 11 IN LUME datorită cantităţii ridicate de litiu . Prezenta litinini o face extrem de rară si valoroasă pentru, calităţile sale curative. Este oapă minerală de masă cu efect miraculos ' recomandată pentru tratarea afecţiunilor gastro-intestinale, rinichi/jj / vezică urinară, astm .reumatism, gută, cistitâ, inflamaţii aie prostatei ,/i. Ţ1 .1 gută reumatică si eliminarea acidului uric, respectiv a toxinelor dinr; f:tr'- organism, ceea ce reduce si depunerea de grăsimi-celulităi *V Ajută la diminuarea stresului, întăreşte sistemul nervos si muscular V fiindsi unafrodisiac natural care te facesă te bucuri de viată în fiecare zLt Este o apă minerală de masă cu un gust plăcut răcoritori LITHINIA - acum in lanţul de-magazine METRO Angajăm personal vânzări CV-uri la fax 0259-467484

Transcript of Vameşii de la D.R.V. Cluj au confiscat bunuri de zeci de ... · a fost convocat pentru astăzi, cu...

Page 1: Vameşii de la D.R.V. Cluj au confiscat bunuri de zeci de ... · a fost convocat pentru astăzi, cu începere de la ora 14:00, în Sala de Sticlă a Primăriei, o şedinţă ordinară

C in e v a c a r e

s ă s t i n g ă l u m i n a

VALER CHIOREANU

r fi crezut cineva câ Victor Ciorbea poate fi atît de dur cu cei care îi pun la îndoială autoritatea şi

legitimitatea de preşedinte al partidului? Iată că minunea s-a produs zilele trecute, persoanele supuse judecăţii şi condamnării fiind Ioan Avram Mureşan şi Decebal Traian Remeş. Amîndoi suspendaţi din funcţiile lor, Mureşan pe timp de un an, cu interdicţie de a rîvni la funcţii în partid de încă un an, Remeş, cu o pedeapsă mai uşoară, de o jumătate de an doar. La capătul procesului adînc de gîndire al liderului ţărănist s-a aflat o concluzie, din punctul lui de vedere, nepărtinitoare. Acţiunea denigratoare a lui Mureşan, desfăşurată pe o durată mai largă, sub forma unor acuzaţii denigratoare, a fost, din punctul de vedere al lui Ciorbea, mult mai periculoasă pentru poziţia sa de preşedinte, decît Acţiunea Populară a lui Remeş, luat de vîntul ce a început să sufle dinspre ASPEC. Aşadar, în PNŢCD nu au ce căuta cei care participă la manifestări colaterale, organizate în vederea şubrezirii propriului partid, ca şi cei care nu recunosc legitimitatea de lider a lui Victor Ciorbea. Sigur, dacâ e să judecăm, cu dreaptă cumpănire, intransigenţa lui Ciorbea este pe deplin justificată. Se afirmă că cei doi şi alţii s-au întîlnit, cu puţin timp în urmă, undeva în nordul îngheţat al ţării, unde au pus la cale debarcarea liderului. După ce l-au sprijinit în acţiunea de preluare a şefiei partidului, considerînd, probabil, că îl vor putea manevra după cum vor dori, “asociaţii” de acum un an au devenit duşmanii săi personali. Pentru ca răul să nu se întindă, cuprinzînd, ca o boală necruţătoare, toate structurile partidului, Ciorbea a decis, în cadrul forului de conducere, că trebuie dat un exemplu care sâ-i sperie pe eventualii doritori de puciuri. Consiliul Permanent de Conducere a lăsat, totuşi, o portiţă în hotărîrea sa, pe care s-ar putea întoarce, spăşiţi, cei doi. Este însă greu de crezut că se va întîmpla aşa ceva. în ce-1 priveşte pe Decebal Traian Remeş, acesta a spus limpede câ va merge, şi în viitor, pe drumul pe care i-1 dictează propria judecată. Adică aceea care l-a îndreptat spre Acţiunea Populară, chiar dacă şansele acesteia se arată de la bun început foarte reduse, fiind condamnată de indiferenţa tuturor liderilor partidelor din Opoziţie. Probabil, Remeş va sfirşi politic o dată cu Acţiunea...

In cazul lui Ioan Avram Mureşan, lucrurile stau altfel. Biografia politică ni-l

continuare în pagina a 16-a

R e c t i f i c a r e a b u g e t u l u i l o c a l c l u j e a n

v a t i r e a l i z a t ă i n l i p s a p r i m a r u l u i

Potrivit Dispoziţiei nr. 5442 emisă marţi, 10 decembrie a.c., de către viceprimarul Mircea Gavrilă, a fost convocat pentru astăzi, cu începere de la ora 14:00, în Sala de Sticlă a Primăriei, o şedinţă ordinară a Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca. Pe ordinea de zi se află înscrise şase puncte, avînd toate, poate cu excepţia ultimului (diverse), o importanţă capitală pentru funcţionarea normală a administraţiei publice locale clujene. Astfel, la loc de frunte se situează adoptarea proiectului de hotărîre privind modificarea şi rectificarea bugetului local al municipiului pe anul 2002, urmată de modificarea şi rectificarea bugetelor pe anul 2002 ale regiilor de subordonare locală şi de aprobarea listei pentru vînzarea spaţiilor cu altă destinaţie sau de prestări servicii în baza Legii nr.

550/2002. Alături de acestea, sînt propuse şi proiectele de hotărîre privind aprobarea Contractului colectiv de muncă al salariaţilor din Primăria clujeană, respectiv adoptarea de hbtărîri privind taxele şi impozitele locale. Adoptarea rectificării bugetare va permite, printre altele, deblocarea conturilor municipalităţii, astfel câ angajaţii din învăţămîntul preuniversitar clujean îşi vor putea primi salariile pe luna în curs. Cum era de aşteptat, avînd în vedere dialogul neoficial purtat pînă acum între primar şi consilieri, la această

şedinţă nu va participa primarul Gheorghe Funar, el fiind plecat în delegaţie, la Bucureşti, în perioada 10-12 decembrie a.c.. Din acest motiv, prin actul nr. 80277, emis tot marţi, edilul şef îl deleagă pe viceprimarul Mircea Gavrilă „sâ susţină în faţa Consiliului local proiectul privind modificarea şi recti­ficarea bugetului local pe anul 2002". Faptul că alesul clujenilor nu nomi­nalizează explicit Consiliul local al

'_________ Sorin CĂLINcontinuare în pagina a 13-a

Prefectul Clujului, Vasile Soporan, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, că primarul Gheorghe Funar a recunoscut legalitatea Consiliului local clujean în momentul în care a acceptat convocarea, de către un viceprimar, a unei şedinţe ordinare. “In lunile mai şi iunie, Gheorghe Funar a crezut că poate de unul singur să decidă şl apoi să execute, însă acum s-a văzut blocat din punct de vedere financiar şi â văzut că nu poate lucra singur”, a apreciat prefectul, precizînd, însă, că delegarea viceprimarului pentru convocarea şedinţei de Consiliu şl prezentarea proiectului de buget nu corespund exact normelor legale. Cu toate acestea, ei a afirmat că nu va ataca în contencios administrativ deciziile pe care le vor lua consilierii locali, întrucît Clujul are nevoie de buget pentru a evita colapsul financiar.

E Î& X iîL -------------------- ------------------ --- . ...................................... ........... ....... - . . . - .1 3

V ameşii de la D.R.V. Cluj au confiscat bunuri de zec i de m ilioaneîn luna noiembrie, prin birourile

vamale de control ale Direcţiei Regionale de Vamă Cluj (Tg. Mureş, Alba lulia, Bistriţa, Zalău, Cluj şi Aeroportul Cluj), s-au derulat un număr de 17.974 operaţiuni vamale, încasîndu-se la bugetul de stat suma

de 488.466.253.084 lei, reprezentînd taxe vamale, accize, comision vamal, TVA. De asemenea, au fost întocmite 478 de acte constatatoare, în urma cărora s-a încasat Ia bugetul de stat suma de 12.676.086.802 lei. Vameşii au reţinut, în vederea confiscării,

bunuri în valoare dc 76.347.187 Ici şi au întocmit 66 dc procese verbale dc contravenţie în sumă totală dc 864.300.000 lei. Ca urmare a controalelor efectuate în aceeaşi lună dc inspectorii din cadrul Serviciului de Supraveghere Vamală şi Luptă

împotriva Fraudelor Vamale, Cluj la agenţii economici din raza de competenţă a D.R.V. Cluj, s-a stabilit suma dc 1,4 miliarde lei, din carc s-au încasat la bugetuj dc stat 558.499.324 Ici.

B enîam m PASCU

P I L si PD v o r co n te s ta C odul M uncii la C urtea C o n s titu ţio n a lăSenatorii şi deputaţii PNL şi PD

vor depune, pînă la sfirşitul acestei săptămîni, la Curtea Constituţională, o contestaţie cu privire la textul noului Cod al Muncii pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, Norica Nicolai, liderul grupului liberal din Senat.

“Angajarea răspunderii Guvernului pentru noul Cod al Muncii este o procedurăinadmisibilă. în mod normal, prevederile acestui text legislativ trebuiau supuse dezbateriiparlamentare. Executivul a preferat însă această formulă iresponsabilă, pentru câ efectele noului Cod al

Muncii aduc atingere gravă libertăţii contractuale şi intereselor cetăţenilor”, a adăugat Norica Nicolai.

Senatorul PNL a precizat că liberalii au strîns deja semnăturile pentru a contesta Codul Muncii la Curtea Constituţională. “Mai aşteptăm adeziunile democraţilor, iar

L i s t a s p a ţ i i l o r c u a l t ă d e s t i n a ţ i e c a r e

i n t r ă s u b i n c i d e n ţ a L e g i i n r . 5 5 0 / 2 0 0 2

pînă la sfirşitul săptămînii. textul contestaţiei va fi depus Ia Curtea Constituţională. în cazul unui răspuns negativ, vom cere preşedintelui Iliescu sâ retrimită legea în Parlament pentru a fi dezbătută”, a subliniat liderul senatorilor liberali.

Norica Nicolai a spus câ liberalii au pregătit deja o iniţiativă legislativă de modificare a Codului Muncii. “Proiectul liberal de amendare a Codului Muncii propus de Guvern va fi depus la Parlament după ce va fi discutat cu patronatele şi sindicatele, precum şi cu organizaţiile neguvemamentale”, a completat senatorul PNL.

Bulgaria şi România speră ca LE să confirme aderarea lor în 2007Bulgaria şi România speră că

Uniunea Europeană va jMfirma, la Copenhaga, data de ianuarie 2007 pentru aderarea

®r la UE, cu condiţia ca, la *omentuî respectiv, să ®<leplinească toate criteriile, uansmite AFP.

^Miniştrii Afacerilor Jtteme din cele două ţări foste Comuniste i-au trimis, la 6 ,tcembrie, o scrisoare comună J acest sens omologului lor ^ez, Per Stig Moeller. i-a summitul de la Bruxelles, ® octombrie, membrii UE au 6ECIS să amîne pentru'

Copenhaga decizia privind România şi Bulgaria, promiţînd însă sprijin pentru procesul de aderare a ceîor două state foste comuniste.

Nu toţi membrii UE sînt de acord cu fixarea unei “date reper de aderare” pentru 2007, au precizat diplomaţii. “De fapt, cîteva state membre ale UE sînt sceptice’ în legătură cu posibilitatea ca anul 2007 să fie menţionat drept dată clară şi definitivă pentru aderarea Bulgariei şi a- României”, a recunoscut purtătorul de cuvînt al guvernului bulgar,

Dimitar Tsonev. La începutul lunii octombrie, o dezbatere similară a avut loc în cadrul Comisiei, cu ocazia elaborării raportului^ asupra statelor candidate. în final, Comisia “a luat notă” de voinţa României şi Bulgariei de a adera la UE în 2007, dar a refuzat să-şi asume angajamente în acest sens.

In opinia Comisiei Europene, cele două ţări de la Marea Neagră înregistrează încă întîrzieri prea mari faţă de normele Uniunii Europene. Bulgaria tocmai a primit, din partea Comisiei Europene,

calificativul de “economie de piaţă funcţională”, în timp ce România nu a ajuns Ia acest stadiu.

în ambele state, problemele din administraţie şi justiţie lasă să planeze îndoieli în legătură cu aplicarea reală a acquis-ului Uniunii Europene.

Bulgaria şi România speră, totuşi, să încheie negocierile de aderare la sfirşitul anului 2003. Bulgaria a deschis 31 de capitole de negociere şi a închis deja 23, iar România a deschis 28 şi a încheiat negocierile în 15 capitole.

A P A M IN ER A L A N A T U R A L ALOCUL 11 IN LUME datorită cantităţii ridicate de litiu .

Prezenta litinini o face extrem de rară si valoroasă pentru, calităţile sale curative. Este o apă minerală de masă cu efect miraculos ' recomandată pentru tratarea afecţiunilor gastro-intestinale, rinichi/jj / vezică urinară, astm .reumatism, gută, cistitâ, inflamaţii aie prostatei ,/i. Ţ1 .1 gută reumatică si eliminarea acidului uric, respectiv a toxinelor dinr; f:tr'- organism, ceea ce reduce si depunerea de grăsimi-celulităi *V

Ajută la diminuarea stresului, întăreşte sistemul nervos si muscular V fiind si un afrodisiac natural care te face să te bucuri de viată în fiecare zLt

Este o apă minerală de masă cu un gust plăcut răcoritori LITHINIA - acum in lanţul de-magazine METRO

Angajăm personal vânzări CV-uri la fax 0259-467484

Page 2: Vameşii de la D.R.V. Cluj au confiscat bunuri de zeci de ... · a fost convocat pentru astăzi, cu începere de la ora 14:00, în Sala de Sticlă a Primăriei, o şedinţă ordinară

■ & $ ) ' ' T O f t r tm iB e s o im ^ b o ţe z s p r e - . *:•„ i e r t a r e a p ă c â t e î o r " ^ ^J

Ierusalimului! ortodox' 7 8 f . lerarh Spiridonal Trimitundei; Sf. Mc. Alexandru, arhiepiscopul 'j

• Calendarul greco-catolic: S. Spiridon Taumaturgul, ep. (Ţ348). O„ ; - +T«t

• prefectura , consiliulJUDEŢEAN: ‘ 19-64-16

• PRIMARIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• TRIMÂRIA DEJ: 21-17-90•PRIM ÂRJA TURDA: 31-31-60• p rim ă r ia c îm pia tu rz i i : 36-so-o1• PRIMÂRLă HUEDIN:• PRIMĂRIA GHERLA; •POLITIA CLUJ-NAPOCA

35-15-4824-19-26

955 şi 43-27-27

13-49-76

31-21-21

• POLITIA FEROVIARA CLUJ-NAPOCA:

• POLITIA DEJ:21-21-21• POLITIA TURDA• POLITIA CÎMPIA TURZII: 3682-22"• POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38•POLITIA GHERLA - 24-14-14• POMPIERII: 98)•PROTECHA CIVILĂ: 982• GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70, im. 158 •DIRECŢIA GENERALA A MUNCII SI

PROTECŢIEI SOCIALE: 197.125• SALVAREA 961•SALVAREA CFR: 19-85-91• INTERNATIONAL 971

E X Î M T U RAGENŢIE DE TUHISM Şl BILETE DE AVION

'412) v « o f e r d :

CURSEAERIENE

99!

92I95819-87-4819-14441940-5543-09-1719-55-2219-56-32

• INTERURBAN:• INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE:•ORA EXACTĂ:• RA. TERMOFICARE:•R A . APĂ CANAL:• RA. a Domeniului Public:• RAT.U.C.• S.C. "SALPREST" S.A.:•SCPRISAL-•DISTRIBUŢIA GAZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII GAZE 433424; Dispecerat jud. Cluj 433.003

• JANDARMI: 956• GARA Cluj-Napoca: 952•AGENŢIA CFR: 43-20-01;

Turcia - 31-17-62: Dej -21-20-22• ALIANŢA ANTISUICID: 19-1647• DIRECŢIA GEN. JUD. PENTRU PROTECŢIA

DREPTURILOR COPILULUI 983,42-0146• AGENŢIA JUD. DE OCUPARE A FORŢEI DE

MUNCĂ CLUJ 19-5415• CASA DE PENSII CLUJ: 43-10-10,19-08-62• IN'SP. TER. DE MUNCĂ: 19-84-07; SESIZĂRI

MUNCĂ IA NEGRU: 19-73-77• DERANJAMENTE ELECTRICA: Cluj-Napoca:

9 » 1343-33; Turda: 31-18-82: Huedin: 35-14 26; Gherla: 24-19-25; Der. 21-24-31; Cimpia îumi; 3681 -55;31-1S-SZ; Aghireş: 35-70-08; mediul rural: 20-58-28

• CENTRUL JUDEŢEAN CLUJ DE PREVENIRE

ORARUL CURSELOR INTERNE luni

Cluj -3 Otopeni 7,00,16,00 şi 18,50 Otopeni -3 Cluj 7,30, 12,15 şi 20,00.

marţiCluj -3 Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni -3 Cluj 8,25 şi 20,00

miercuriCluj-3 Otopeni 7,00,16,00 şi 18,50 Otopeni -3 Cluj 7,30,12,15 şi 20,00

joiCluj -3 Otopeni 7,00 şi 15,15 . Otopeni -3 Cluj 8,25 şi 20,00

vineriCluj -3 Otopeni 7,00, 20,10 şi 21,05 Otopeni -3 Cluj 11,00,14,30 şi 20,00

sîmbătă Cluj -3 Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni -3 Cluj 8,25 şi 20,00

duminică Cluj -3 Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni -3 Cluj 8,25 şi 20,00

B I B L I O T E C I

EXTERNE

SI CONSILIERE ANTIDROG 934

F I L . M E

ORARUL CURSELOR Cluj -3 Frankfurt Marţi, joi, sîmbătă şi duminică Frankfurt -3 Cluj Marţi, joi, sîmbătă şi duminică Cluj -3 Viena luni, miercuri - 9,45, vineri -15,10 Viena -3 Clujluni, miercuri -11,15, vineri 17,05 Cluj -3 Bolognaluni, miercuri -13,30, vineri -15,45 Bologna -3 Clujluni, miercuri -15,25, vineri 17,40.

9,40

11,50

Rezervări prin telefon şi e-mail sau la sediul firmei;

EXIMTUR, str. A. Şaguna 34-35 R tel/fax: 064-433.569; 193.442 ~ e-mail: [email protected]

FARMACII"

1 2 D E C .

Republica - M O Ş C R Ă C IU N C A U T Ă C R Ă C IU N IŢ A , SUA -premieră (13; 15,30; 18; 20.30; 23). Zilnic spectacole cu tarif redus de la ora 23 * Arta - Eurimages - PilNE Şl LALELE. Italia - premieră (12; 14,30; 17; 19.30). Vineri, sîmbătă, duminică- spectacole cu tarif redus de la ora 22 * Victoria - CURIER UL. SUA - premieră (13; 15; 17; 19; 21)" Favorit- L/L O Şl S TITC H , SUA (13; 15); O C C ID E N T - România (17;19)* Dacia M ănăş tur - O M U L PĂIANJEN, SUA (11; 13; 15).

TURDA: Fox - DOM NUL DEEDS, M O ŞTEN ITO R FĂ R Ă VOIE. SUA (15; 17; 19); vineri, sîmbătă, duminică- spectacole cu tarif redus de la ora 21.

DEJ. Arta - GAR C EA Şl OLTENII.România (15; 17; 19); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole cu tarif redus de la ora 21.

G H E R L A : Pacea - M U M IA R E V IN E . SUA (vineri, sîmbătă, duminică: 15; 17; 19 şi spectacole cu tarif redus de Ia ora 21; luni, marţi, miercuri: 15; 17). Joi - închis.

TELE 7 ab c*V. Mr.l K« A M

T*l *«) 3MS1I HAstăzi, 18,00: TELE 7

ACTUAL; 18,30: VITRINA; 22,00: TELE 7 ACTUAL

Farmtcll cu serviciu permanent Farmacia "FARMADON". B-dul 21

Decembrie 1989 nr. 5. tel. 43.94.50, Farmacia "CYNARA", Calea Floreşti nr.75, tel,42.62.72. orar non-stop, Farmacia “REMEDIUMFARM", B-dul 21 Decembrie nr. 131. tel. 41.29.01. orar non-stop. Farmada *VISCUMPHARM", str. FTntînete nr. 7, tel. 0264-307.039. orar non-stop.

Farmacii cu serviciu prelungit Farmada “DARMNE**. str. Plopilor nr. 50,

telefon 429.405, orar 8-20, Farmacia "INTERPHARM”, str. Primăverii nr. 5, telefon 42-71-95, orar 8-22, Farmada "CLEMATISFARM", Piafa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22, Farmacia "AMARYLLIS", str. I. Haţieganu nr. 11, tel. 19-76-52, orar L-V: 8-20, S-D: 8-13.

■ Biblioteca Judeţeană “O C T A V IA N GOGA” : Sediul Centrai (Calea Dorobanţilor f.n., tel. 430.323, fax: 40-64-195.428): luni - vineri: 9,00-20,00; Centrul de Informare Comunitară (str. M. Kogălniceanu nr. 7, tel. 195.620): luni - vineri: 9,00 - 20,00; Sala de lectură (str. M. Kogălniceanu nr. 7, tel. 430.434): luni - vineri: 9,00 - 20,00, sîmbătă; 9,00 - 14,00; Filialele: Mănăştur (str. Izlazului nr. 18, tel. 165.784), Mediateca (str. Izlazului nr. 18, tel: 165.784), Zorilor (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni, miercuri, joi: 14,00 - 20,00, marţi, vineri: 9,00 - 15,00; Colecţii speciale (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni - vineri: 8,00 - 15,00; Filiala Bibliosan (Spitalul de Recuperare, tel. 123.066 int. 177): luni - vineri: 9,00 - 16,00.

■ Biblioteca Germană (stradă Universităţii 7 - 9): luni - 1 0 - 1 4 ; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri -10-16.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni: 14-19, marţi-vineri: 10-19, sîmbătă: 10-13.

■ Biblioteca Centrului Cultural German "Hcrmann Obcrth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

Dispensarul Policlinic cu Plată

instituţie cu vechi §

renume în asigurarea

consultaţiilor medicale,

angajează medici de

toate specialităţile.Adresa: Ştefan Ludvvig Roth (fosta Mâloasa) nr. 19.Tel.: 130.330 sau 432.557.

P O L IC L IN IC A F A R A P L A T A " F A M I L I A S F Î N T A "• 9 • 13 decembrie •

Medicină generală. Dr. I. Boilâ - 9 (15-17), 10,12,13 (11-13). dr. R. Cotârtâ -11 (10-12), dr. M. Diaconu * 12 (10-12). dr.- D. Oltean - 9 (14-16).’ dr. AF. Oros -12 (14-16). dr. A. Păunescu ■ 10 (16-18). 11 (15-17). dr. D. Pîaton - 9 (9-11), 12 (16.30-18), dr. L Raşa -9 (15-17). dr. M. Sudu -12 (10-12), dc, Tâtaru -1 3 (10-12), dr. C. Ţonea • 10, 12 (9-11), dr. O. Ţarog - 9 (10-12), dr. A Varga - 9,13 (9-11), dr. C. Vlaicu - 9 (11-13); Homeopatie. Dr. L. Batbâalbâ -11,13 (10-12); Cardiologie. Dr. I. Jvancfuc -10, 1 2 (12-13), dr. I. P a p -11 (11,30-13), dr. T. Popescu -11 (9- 11); Interne. Dr. M. Pâtraşcu -13. dr. N. Pop -12, dr. G. Rădulescu -10 (9-11); Ginecologie. Or. D. Rotam -1 2 (15-17); Chirurgie. Dr. 0. Chirilâ -12 (17-18), dr. C. Cosma -11 (11-13), dr. P. Pitea -12 (9-11), dr. M. Simu • 13 (11-12): Pediatrie. Dr. M. Fritea -11 (12-13), dr. L. Toma -12 (11-13); Psihologie. R. Antonescu • 11 (14-16); dr. L. Boilâ - 10 (15,30-17,30); Psihiatrie. Dr. C. Ştefan -11 (15-17); Endocrinologie. Dr. E. Popescu -11 (9-11); Dermatologie. Dr. M. Teleaga -1 0 (9-11); O.R.L Dr. E. Plaian -12 (9-11); Neurologie. Dr. M. Abrudan -12 (12-13), dr. M. Divin - 9 (9-11); Ecografie. Dr. E. Pazakas - 9 (14-15), dr. L. Făt -10 (14,30-16,30), dr. S. Filimon-12 (10-12). dr. C. Ţonea -10 (11-13); dr. I. Usinevidu -13 (10-12); Pneumo-Ftiziologie. Dr. M. Man -1 0 (14-16); Reumatologie. Dr. C. Nedelcuţ - 9 (14-16); Balneologie. Dr. C. Becea * 11 (15-17); Hematologie. Dr. C. Nicorid -9(10-11); Oftalmologie. Dr. M. Gavriş-Chertes - 9 (16-17), dr. I. Horge -10 (14-15), dr. R. Pop - 9 (11-13), dr. E. Sandovid -10 (16-17); Gîne-onco- colposcopie. M. Risca • 11 (9-11); Neuro-psihlatrie-infantilâ. Dr. E. Vălean - 12 (14-15); Laborator. Ch. pr. Ş. Moşoigo - 9, 10, 11.12,13 (9-11).

!n cadru) polidiniai, se fac tratamente, precum şi analize de laborator. Laboratorul de analize medicale are profil de biochimie şi hematologie. Recoltările se fac de luni pinâ vineri, între orele 9-11. Rezultatele se eliberează în aceeaşi zi, după ora 14. Trimiterile sînt valabile şi de la medicii din

lavitor la ecograf şi EKG se face numai pe bază de recomandare de medici din policBnica noastră. Consultaţiile pentru gastroenterologie şi examen endoscopic se fac

de către dl conf. dr. Sâmpelean Doru în zilele de marţi şi joi, Intre orele 10-11, numai cu bilet de trimitere de la Policlinica 'Familia Sfântă*. Planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii, str. Moţilor nr. 39 şi la tel. 199.345, între orele 16-17, de luni pînă vineri. Donaţiile se fac la sediul Polidinidi, la secretariat, şi în contul nr. 25.11.01.03.09.208 CEC Filiala Cluj-Napoca.

( • t e le s p e c t a t o rJ o i , 12 d e c e m b r i e

7,00 Jurnal. Meteo; 7,10 Bună dimineaţa, România!;10,30 Teleshopping; 11,00Seara bună (r); 12,10

Aglomeraţie în garaj (r);13,05 Minijurnal (r); 13,15 Pasiuni (s);14,00 Jurnalul de prînz; 14,30 Portrete din revoluţie; 15,00 Evenimenl; 15,55 Jurnal; 16,00 Convieţuiri; 16,30 Panorama; 17,00 Corecţi; 17,05 Aglomeraţie în garaj, (s);'17,55 Avanpremieră Ştiri;. 18,00 Vitrina lui Leo (I); 18,30 Minijurnal; 18,35 Vitrina lui Leo (II); 19,00 Jurnal. Meteo. Sport; 19,55 Curat Caragiale! Paroli; 20,00 Cele patru diamante (dramă, SUA, 1995); Prinţesa fotbalistâ (dramă, SUA, 1995); 21,55 România 1 şi... strada; 22,00 Seara bună! (I); 22,50 Tragerile Joker şi Loto 5/40; 23,00 Jurnalul de noapte; 22,30 Interes general: Ora de adevăr; 0,30 Eveniment (r); 1,30 Portrete din revoluţie (r); 2,00 Jurnal (r); 2,50 Cei trei (s); 3,40 România 1 şi... strada (r); 3,45 Cei trei (s); 4,35 Vitrina lui Leo (r); 5,30 Cu ochii’n 4 (r); 6,05 Seara bună! (r).

ie şiI (r); 8,00 Zid; 11,30 Filmul

şi televiziunea; 12,00 Cronica

f l j r G l 7,05 Desene animate(r); 8,00 Paradisul de

lîngă noi (r); 8,30 Sabrina, vrăjitoarea adolescentă (r); 9,00 Afaceri la cheie; 9,30 Locuinţă pentru doi (s); 10,00 Dimineţile unui bărbat cuminte; 11,10 Poesis; 11,20 Afaceri la cheie (r); 11,50 Ştiri; 11,55 Splendorile naturii; 12,45 Cauza şi defectul; 13,45 Desene animate; 15,00 Ştiri; 15,05 Siesta; 16,00 Tribuna partidelor parlamentare; 16,30 Expediţie în necunoscut; 17,00 Tată, am incurcat- oi; 17,30 Ştiri; 17,35 Puls 2002; 18,00 Zestrea românilor; 18,35 Desene animate (r); 19,10 Familia şi legea (s); 20,00 Minunăţiile Americii; 20,30 Cronici de vacanţă; 21,00 Ştiri; 21,05 Locuinţă pentru doi (s); 21,40 Alac la NASA (thriller, SUA ’99); 23,15 Din coasta Evei.

familie (r); 15,30 In căutarea dreptăţii;16.30 Nemuritorul (s); 17,30 Copiii spun lucruri trăsnite; 18,00 Focus;19.00 Desene animate (ş); 19,30 Vrei sâ fii miliardar?; 20,00 In familie (s);20.30 Reuniunea de clasă; 22,30 Focus Plus; 23,00 In faţa presei; 0,15 în familie (r); 0,45 în căutarea dreptăţii (r); 1,45 Focus Plus (rj.TELBy

/ / 8,05 Videoclipuri;Z / a t o c 11,00 Tentaţii (r); 12,00

Documentar (r); 13,00 Videoclipuri;14.00 Apel: Crimă (rj; 15,35 Videoclipuri; 16,30 Strada copiilor (s);17.00 As show (r); 18,00 Jurnal european; 18,30 Telejurnal; 19,00 Germania astăzi. Documentar; 19,30 Film artistic; 21,25 Jazz; 22,20 Loto. Joker. Pariu Trio; 22,35 Germania astăzi (r); 23,15 Telejurnal (r); 23,40 Videoclipuri.

^ 7,00 Observator; 7,50. *■’ Ştiri sportive; 8,00

Cafeaua cu sare; 10,00 Isabelia (r); 11,00 Milagros (s); 12,45 Misiune imposibilă (s); 15,00 Canal TV (r);

şi ură (r); 7,45 Învaţă-spaniola cu Victor (r); 8,00 Doctorul casei (r); 8,15 Poveştiri adevărate (r); 8,45 Căsuţa poveştilor (r); 9,15 Secretul iubirii (r); 10,15 Terra nostra (r); 11,15 De 3 x femeie (r); 12,05 2+2 (r); 12,15 Clona (r); 13,15 Dragoste şi putere (r); 13,45 Femei înşelate (r); 15,00 Club 700 (r); 15,30 Betty cea urîtă (s); 16,20 Terra nostra (s); 17,20 Perla, cărările iubirii (s); 18,20 Inlre iubire şi ură (s); 19,20 Doctorul casei; 19,30 Poveştiri adevărate; 20,00 Secretul iubirii (s);21.00 De 3 x femeie; 21,50 2+2;22.00 Clona (s); 23,00 5'shopping; 23,05 Dragoste şi putere (s); 23,30 Poveştiri adevărate (r); 0,00 învaţă spaniola cu Victor (r); 0,15 Betty cea urîtă (r);

16,00 Preţul pasiunii (dramă, SUA, ‘ ,50 “ ‘1992); 16,50 Ştiri; 17,00 Isabelia (s);

17,50 Babilonia; 19,00 Observator. Sport. Meteo; 20,00 Ultima secundă (acţioune, SUA, 2001); 22,00 Observator, Sport. Meteo; 22,30 Marius Tucă Show; 0,00 Dilemele vîrstei (s); 0,30 Babilonia (r); 1,45 Observator (rj; 2,45 Cafeaua cu sare (r); 4,45 Dilemele vîrstei (r); 5,30

Marius Tucă Show (r).

NCN: 9,00 0:9 dimineaţa; 10:00 A 4- a putere (r); 11,00 Fa â în faţă cu Reforma (r); 12,00 Videotext; 18,30 Expres NCN; 18,45 Azi în Cluj; 19,00 Vama timpului; 20,00 Expres NCN; 20,15 Program muzical; 20,30 Pulsul economic; 21,45 Expres NCN; 22,00 Videotext.

18.30-19.30 Microfonul c“a*2PO' sindicatelor - realizator Mircea Giurgiu; 19.30-19.40 Spoturi şi Promo; 19.40-20.30 Tonomat - realizator Cristina Hurducaş.

__ 7,00 Teo (r); 7,55- Omul care aduce cartea;

8,00 Ştirile Pro TV, ziarul dimineţii tale; 9,05 învaţă engleza cu Viclor (r); 9,30 Tînăr şi neliniştit (r); 10,30 Profeţii despre trecut (r); 11,30 Cîştigi fără sâ ştii (rj; 12,00 Dosarele X (r); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 13-14 cu Andrei Gheorghe; 13,55 .Ro (r); 14,00 X şi Zero (r); 14,15 Criminaliştii (s);

Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru schimbările intervenite in programele posturilor de televiziune.

T E A T R U L Z A M O L X E

16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 16,50 Pro TV te ascultă ce vezi; 17,00 Ştirile

HOŢUL DE MĂRGĂRITAREde Valeriu Anania; regia: Dorel Vişan

CASA DE CULTURĂ A STUDENŢILOR CLUJ Luni: 16.12.2002 ora 19

Pro TV; 17,45 Teo; 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Film artistic; Martor incomod (thriller, SUA, 1996); 22,00 Ştirile Pro TV; 22,30 La bloc; 23,00 Familia Bundy (s); 23,40 .Ro; 23,45 Marcă înregistrată; 0,30 Zero; 1,00 Ştirile Pro TV; 1,15 Gentile Savage (western, SUA, 1973); 3,15 Race for

T h

astăzi de la ora 18,30;

BOLNAVUL ÎNCHIPUITde Moliere

• v y / - ' v - * r ~ y - ’ p v * ■ ■; & - v, 1 <3 I / V * ' :• *• >, \ i

\ k * L i f k L m m m m

D

Glory (dramă, SUA, 1989); 4,45 13- 14 cu Andrei Gheorghe (r).

cîrcotaşilor (r); 13,30 Desene animate; 13,45 Prietene şi rivale (s); 14,45 In

6,00 Perla, cărările iubirii (r); 6,50 Intre iubire

M E O S T Â SCentrul MedicalStr. Mehedinţi nr, 1 - 3 (lîngă “BIG” Mănăştur)

obstetrică-ginecologie• dermato-venerologie• chirurgie dermatologică• medicină internă• ecografie la cele mai mici preturi• E k G , spirometrie, aerosoli• consultaţii medicina muncii angajări, controale periodice

laborator clinic computerizai Recoltări - zilnic 7.30 • 11.0 0 Informaţii şi programări la

telefon: 17.11.84.

1

CABINET MEDICALII! STOMATOLOGIE

Calea Moţilor nr. 106, ap. S Dr. Socolov Gelu • medic primai Dr. Socolov Mihaela - medic primar

Tratamente stomatologici complexa:

• terapie • protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, împlânte)

Orar: luni - vineri: 9-19, sîmbătă: 10 -13.

Programări zilnic la teL: «0.BI

CABINET MEDICAL ONCOLOGICC L U J - N A P O C A .

s tr . P R O F C tO R T E A nr.9 ( c & r î i& r G r ig o re s c u )

C O N S U L T A Ţ II:

P ro f.d r. L U C I A N LAZĂR(Ginecologie. Chirurgie, Oncotogl

L , M l: 1 5 -1 8 ; M a , J : 16”-16s

Dr. VALENTIN POPESCU(Chirurgie, Oncologie)

Ma, J: 14”-16; V: 15-17 S: 9 -1 1

D r. D A N -S O R IN POPESCU(Urologie)

L, Mi: 18 -20; Ma,J: 18*20 V: 16-20

PROGRAMARE: tel/lax (064) 18.76.04

în timpul orelor de funcţionare a cabinetului J

MEDIPRAXCentru medical

Prof. Dr. HUŢANU lom Cltii-Naooca, str. Ion Meşter©

CONSULTAŢII, TRATAMENTE, URGEN C H IR U R G IE P ED IA TR IC O R T O P E D IE ; M A L F O R M A Ţ II C O N G E N IT A L E ; U R O L O G IE PEDIATRICĂ; P E D IA T R IE ;M E D IC IN Ă G E N E R A L Ă ;D E R M A T O L O G IE ;H O M E O P A T IE ;B IO E N E R G IE ;E C O G R A F IE .Informaţii, programări la telefon

(064) 421806; 094-605935.

Linia telefonică de intervenţie în crizJ şi prevenţie a suicidului iniţiată ds

wiomTORn, di: sivltm : im m l ®stă la dispoziţia dvs. de luni pînă vrie* între orele 8 - 22. Vă aşteptă» apelurile la numărul 186864. ^

9*.»'» J o i , 12 d e cem brie<?Siî> Prima oră 6,00. Program informativ BBC 6,00, 11,00, C D 18,00. M e fe o 6 ,1 5 . Primul salut-Ştefan Cororian 7,00. Ştiri ra 0 I° 7 ,00. 8,00, 9,00, 10,00, 15,00, 21,00, 22,00, 02,00, 04,00. Revista presei loca fe7,20. Revista presei centrale7,40. Horoscop7,5 0 ,8 ,5 0 . Ce mai crede lumea 9 ,20,15,20. Spune-ţi păsul 9,40. Trafic, Informaţii utilitare, ştiri financiare. Zona liberă - Emil Blotor 12,00. Ştiri*Meteo 13,00, 17,00. Emisiune de însoţire, concursuri, interviuri. Conspiraţia - T u d o r R uncan u 15,00. Sărbătoriţii z ile i surprinşi de prieteni cu.. La mulţi anii. Electronice • m uzică electronică - Cristian M ureşan 19,30. Cu capsa pusă - T u d o r R uncan u şi Horaţiu Nicoară 21,00.

Jo i, 12 de cem brie Program Informativ BBC: 6 ,0 0 -6 ,3 0 ;8 ,0 0 -8 ,2 0 ,11,00-12,00,

1 4 ,0 0 -1 4 ,3 0 ; 1 8 ,0 0 -1 8 ,3 0 ; 2 1 ,0 0 -2 1 ,3 0 ,

R A D I O F I R m D E !

UNIPLUS Radio 23,00. 6 ,3 0 -1 0 ,0 0 Uniplus de dimineaţa,06,35, 8 ,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45, 9 ,45 Horoscop. 9,00 Ştiri locale. 9 ,20 Programul cinema. 9,55 Informaţii culturale.1 0 ,0 0 ,1 2 ,0 0 ,1 3 ,0 0 ,1 5 ,0 0 ,1 6 ,0 0 ,1 7 ,0 0 Ştiri naţionale şi locale.

u ’njplus gitem atîv.1 0,00 -1 4,00Punct.. şldelaZece; 14,30-18,001 8 ,3 0 -2 1 ,0 0 Trei ceasuri bune. 19,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naţionale 21-30 -6 ,00; Uniplus nocturn.

— — ------- r J o i , 12 d e ce m b rieîf C J Ţ J J I i ŞTIRI. 0 9 .0 0 ,1 0 .0 0 ,1 2 .0 0 ,1 5 .0 0 ,1 6 .0 0 ; BBC: 06.00,

11.00, 14.00, 18.00; 6.30-9.00 - Super matinal: Ştirilelocale, interviuri, H oroscop (6.40, 7.20, 8 .20), Punctul de vedere(7.45), Liniuţa de dialog (8 .3 0 ), Buletin rutier (8 .55 ); 9.00-12.00 Patrula de serviciu: 9 .3 0 Revista presei, Punctul de vedere(10.15); C o ncursuri (10 .3 0,12.30); 12.45 Sport pe m apam ond;12.00-18.00 Caleidoscop fm: 13.20 Engleza pentru afaceri;20.00 Tehnomania - D J Seb i; 21.00 Taxi music (dedicaţii); 22.00-23.00 Marti - Trenul de la miezul nopţii - U cu Florea; 22.00-23.00 Boys & Giris - A n d ree a Sibechi şi T a v i To p a n .

Jo i, 12 decem brie06.00 Bună dimineaţa. O emisiune cu informaţii,

j p ^ f f ^ C L U J actuah’tăţi şi m uzică, prezentată de Andrei Huţanu.8 .0 0 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 D e

orbe 15S.WI 95,9-jIî zece ori România; 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Exclusiv magazin. Prezintă Lucia Ţibre şi loan Vasile Vanea; 12,00 Radiojurnal transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 15,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiojurnal Bucureşti. 18,30 Radiofax. Prezintă Dan Moşoiu; 19,00 Ateneu. Prezintă Lucia Stana Sevianu. 20,00 Ştiri. 20.05 Poveste religioasă pentru copii; 20,06

Jo i, 12 decem brie Linia de start 6.00-10.00

horoscop, sport, pow er play, reţeta zilei, ştiri, m uzică: FIN* zece palşpe, 10.00-14.00, m uzică, dedicaţii, divertîsmenL powet

play, ştiri, revista presei; 9 6 ,2 FM/ZI, 1 4 .00 -1 8.00, muzi^

dedicaţii, divertisment, pow er play, ştiri, artistul zilei; Firul ri>17.00-18.00, dedicaţii muzicale în direct; Jurnalul BBC - 7.$

8.00, 11.00, 14.00, 18.00; Ştirile RADIO FIR 9.30, 12.30, 13-30.

15.30, 16.30; Ştiri sportive, 16.45; Bilanţ 2000, 19.00-19-30 emisiune religioasă, realizator dr. Radu Pop; Generaţia roc*.20.00-23.00, muzică rock, heavy metal, thrash, death, black.

clasamente, noutăţi, realizator Tiberiu Vădean.

Din grădina cu fiori multe. Prezintă Codruţa Aron Vîrtic; 21,00 Ştiri;i Ştiri.2 1 ,0 5 Dragoste, poveste veche. Prezintă Alin Pop. 21,50 i

22,00 Închiderea programului. 22,00-24,00 Pe 96,5 MHz Paralele muzicale.

Jo i, 12 decem brie

07:00 - 10:00 Cronica cîrcotaşilor, 10:00 •

16:00 Mai puţine vorbe, mai multă, muzică; 16:00 - 18:00

direct - program local în Lb. Rom ână; 18:30 - 20:00 program local în Lb. Maghiară; 20:00 - 22:00 Muzica ta; 22.0 - 23:00 Lecţii particulare; Programe informative Radio Europ3 Liberă: 6:00, 8:00, 10:00, 11:00, 14:00, 18:00, 20:00.

mailto:[email protected]
Page 3: Vameşii de la D.R.V. Cluj au confiscat bunuri de zeci de ... · a fost convocat pentru astăzi, cu începere de la ora 14:00, în Sala de Sticlă a Primăriei, o şedinţă ordinară

"PANORAMA"

în timp ce inspecţiile ONU continuă în teritoriul irakian, iar generalul Tommy Franks începe în Qatar cele mai impunătoare exerciţii militare americane din ultimele luni, Casa Albă anunţă că a identificat politicianul potrivit care să gestioneze scena politică de după Saddam. Nu este vorba de generalul Franks, aşa cum s-a vehiculat într-o vreme, şi nici de un exponent al acelui cartel confuz de opozanţi ai regimului raisului de la Bagdad, denumit Congresul Naţional Irakian în exil. Persoana căreia George Bush i-a încredinţat sarcina de “ambasador al irakienilor liberi”, căreia îi va reveni gestionarea etapei de tranziţie postbelică la Bagdad, este un afgan cu paşaport american, Zalmay Khalilzad, în vîrstă de 51 de ani, deja reprezentant al Statelor Unite pentru Afganistan în timpul operaţiunii "Enduring Freedom" şi veche cunoştinţă a CIA încă din perioada rezistenţei mujahediene (1979-1989). De atunci, de cînd a început să coordoneze munca în taberele de antrenare afgane aflate la graniţa cu Pakistanul, ascensiunea acestui paştun care provine dintr-o familie bogată din Mazar i Sharif, contactat de agenţii SUA în 1979, cînd studia la Universitatea americană din Beirut, a părut multora de neoprit, aproape o reeditare a unei poveşti cu spioni din anii ’50. Astăzi, sînt muiţi cei care pariază că, după crearea condiţiilor ce se impun pentru ca tranziţia post-talibană să aibă loc fără salturi în gol, Khalilzad va şti să facă ordine şi într-o ţară bogată în resurse energetice ca Irakul şi dintotdeauna divizată în trei zone conflictuale (sunită în centra, şiită în sud şi kurdă în nord) şi în

sute de şefi de trib refractari la orice disciplină.

Dupâ ce a fost o figură de referinţă atît în Administraţia Reagan, cît şi în cea a lui Bush senior, Khalilzad a devenit şi cel mai ascultat consilier al cercului prezidenţial restrîns al actualului guvern americanr pentru regiunea Orientului Mijlociu. Şi, totuşi, cariera acestui afgan care se îmbracă în haine occidentale, dar care cunoaşte foarte bine puterile şi ramificaţiile societăţilor din Orientul Mijlociu, a fost, în acelaşi timp, presărată cu incidente şi prietenii îndrăzneţe. La începutul anilor ’80, la însărcinarea Departamentului de Stat al SUA, ţinea legătura cu diferiţi lideri mujahedini din “grupul de la Peshawar”, printre care şi “seniorul războiului” Gulbuddin Hekmatyar, la vremea respectivă considerat cel mai eficient şi mai nemilos dintre toţi liderii de război ai rezistenţei afgane, iar astăzi apropiat de Al-Qaida şi de ceea ce a mai rămas în Afganistan din reţeaua teroristă a lui Osama bin Laden.

în anii ’90, în schimb, a fost exponent de vîrf al UNOCAL, una dintre cele mai importante companii petroliere americane din Asia Centrală (locul nouă sau zece din lume ca încasări). In această calitate, în perioada 1996-1998, a intrat în legătură cu guvernul taliban din acea vreme, pentru ca acesta sâ îşi dea acordul pentru construirea unei conducte de petrol care urma să treacă din Turkmenistan pe teritoriul Afganistanului, excluzînd Iranul, dar care nu a fost considerată demnă de încredere de SUA. La o întrebare pusă de cotidianul american "The Washington Post" (în 1998) privind situaţia energetică din Orientul Mijlociu, Khalilzad, la vremea respectivă

consilier al UNOCAL, a răspuns că Administraţia SUA trebuia să facă tot ceea ce îi stătea în putinţă “pentru recunoaşterea guvernului taliban şi pentru sprijinirea molahului Omar, deoarece acesta face parte din categoria oamenilor practici şi nu practică genul de fundamentalism al iranienilor ’.

Proiectul vizînd construirea conductei de petrol a rămas literă moartă, dar în opinia multora, el s-a aflat la baza întrevederilor repetate dintre Bill Clinton şi molahul Omar pînă în primele luni ale anului 1998, pînă la atentatele teroriste de la ambasadele SUA din Kenya şi Tanzania, care au determinat Washingtonul să opereze o cotitură bruscă în politica împotriva terorismului şi a Afganistanului controlat de bin Laden. în toată acea perioadă, Khalilzad a avut un rol central, în slujba lobby-ului petrolier american din Asia Centrală, în triunghiurile dintre puteri locale, tribale şi mondiale, în calitate de agent al CIA, de prieten al fostului rege afgan Zaher Shah, al preşedintelui turkmen Niazov, al seniorului războiului Hekmatyar şi chiar al molahului Omar.

A pierdut două bătălii: recunoaşterea internaţională a talibanilor şi construirea conductei petroliere a UNOCAL (talibanii nu au reuşit să pacifice întreg teritoriul afgan). Dar experienţa sa, datorită bunelor relaţii pe care le menţine cu actualul guvern al lui Hamid Karzai şi cu potentaţii tribali irakieni, este considerată o “resursă” preţioasă. Pentru a putea retrasa ordinea politică şi energetică a zonei, este nevoie de oameni asemeni lui Khalilzad, care cunosc limba, teritoriul şi echilibrele regionale.

PROPAGANDA AMERICANA A ALIMENTAT PRIMUL RĂZBOI DIN GOLFSI VA ALIMENTA ÎNCĂ DNDL, SI RISCURILE SÎNT CHIAR MAI MARI.»...■ . . • ..........................

'THE GUÂRDIÂN" ^

(Articol de Maggie O’Kaite, “Jurnalistul european al mului”)

Şansele ca Saddam Hussein sâ folosească arme chimice şi biologice dacă va fi atacat sînt, potrivit Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA) a Statelor Unite ale Americii (SUA), “(iestul de mari”, un scenariu despre care unul dintre cei mai aprigi “şoimi” din istoria SUA, Brent Scowcroft, fost consilier

: pe probleme de securitate naţională al lui George Bush senior, afirma că ar duce la aneantizarea Orientului Mijlociu. Iar în legătură cu 7 decembrie, cînd Irakul a oferit »n dosar definitiv referitor la armele sale, nu ar trebui să «iste iluzii: nu are importanţă te dezvăluiri face Bagdadul, America şi,- aproape ca sigur, Marea Britanie pornesc la fcboi. “Dovada concretă”, dacă aceasta nu survine ca atare, va fi născocită, astfel că realizarea

.“consensului” pentra al doilea feboi în Golf va avea loc aşa turn s-a întîmplat în 1991, cu to cinism uluitor.

Au existat două exemple tridente despre modul cum a toţionat maşinăria propagandei

, toainte de primul război din polf. în ultimele zile înainte de începerea războiului, pe 9 tornade 1991, Pentagonul a

.^sistat nu numai că Saddam In|2Uss™ nu se retrage din

kuweit, şi el s-a retras, ci şi că jte 265.000 de. militari desfăşuraţi în-deşert pentru a ltaca Arabia Saudită. pentagonul susţinea că toografiile prin satelit vor tovedi aceasta. Astfel câ cei

care ezitau şi cei care protestau faţă de război au fost reduşi Ia tăcere.

Ştim din documente clasificate şi din fotografiile realizate de un satelit comercial ras, “Soiuz Karta”, că nu erau trupe irakiene gata sâ atace Arabia Saudită. Pe atunci, nimeni nu era preocupat sâ ceară dovezi. Cu excepţia lui Jean Heller, propus de cinci ori pentru premiul Pulitzer, de la “The St. Petersburg Times” din statul american Florida, care 1- a convins pe şeful său să cumpere două fotografii, contra sumei de 1.600 de dolari fiecare, realizate de. satelitul ras. Şi ce arătau ele? în nici un caz trape masate în deşert. “Puteai vedea avioane stînd aripă lîngă aripă pe aeroportul din Riad”, declara Jean Heller, adăugînd: “Dar nu exista nici un indiciu că un sfert de milion de militari irakieni stăteau în mijlocul deşertului”.

Ce ar putea arăta oare de data aceasta fotografii prin satelit false, cumva o instalaţie chimică uriaşă cu spiriduşi irakieni “preparind” antrax? Maşinăria propagandei, americane prinde deja viteză. în “bătaia farurilor” saîe se află Hans Blix, şeful Comisiei Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) pentru control, verificare şi inspecţie în Irak (UNMOVIC). El este prea moale pentru Saddam, decîara, săptămînă trecută, James Wolsey, fost director al CIA, adăugind: Activitatea sa are o importanţă redusă. Hans Blix a fost “a doua alegere” a lui Kofi Annan,. secretarul general al ONU. între tinţp, în Marea Britanie, noul dosar al lui Jack Straw, ministrul britanic de Externe, în problema drepturilor omului în Irak, vine să coincidă

cu o publicitate zgomotoasă. Convenabil, nu?

A doua tactică folosită pentru a obţine “consensul” pentra războiul din 1991 a fost o altă propagandă, tipică: bebeluşi morţi. în acea vreme, fiica ambasadorului Kuweitului la Washington, Nijirah Al-Sabah, descria, cu lacrimi în ochi, că, lucrînd ca voluntar la spitalul Al Adnan din Kuweit City, a văzut cum militari irakieni fhrau incubatoare pentra a le duce la Bagdad şi lăsau bebeluşii kuweitieni “pe duşumeaua rece, ca să moară”. Dar asistentele filipineze Frieda Constrae-Nag şi Myra Ancog Cooke care au lucrat la maternitatea de la spitalul Al Adnan nu au văzut- o în viaţa lor pe Nijirah Al- Sabah. Organizaţia pentru drepturile omului “Amnesty International” a recunoscut că a fost păcălită. “Middle East Watch” a confirmat născocirea, dar era prea tîrziu: Congresul american fusese deja “convins” să voteze pentra război. George Bush senior “a menţionat de şapte ori “copiii din incubatoare” în discursurile sale de dinaintea războiului. Era cu cîteva luni înainte ca adevărul, să iasă la suprafaţă. Dar, pînă să se întîmple aceasta, războiul s-a şi încheiat.

Şi de data aceasta avem sâ vedem cum va fi folosită propaganda pentru a întruni “consensul” pentru al doilea război, aducînd “dovada concretă”. Este foarte posibil ca Saddam Hussein să-şi menţină cel puţin o oarecare capacitate chimică şi biologică. Intr-un război în care supravieţuirea sa este puţin probabilă (se zvoneşte că ar fi bolnav de cancer), Saddam Hussein nu mai are

nimic dc pierdut. Dacă el este conştient că prăbuşirea sa este iminentă, atunci ce “moştenire” teribilă ar putea el alege sâ lase în urma sa? Ce “cadou ’ mai bun ar fi pentru fraţii săi arabi extremişti decît un atac împotriva Israelului? Şi cum ar răspunde SUA, Marea Britanie sau Israelul dacă trapele sau oraşele lor ar fi ţinta unui atac chimic sau biologic? în 1995, “Defense News”, cu sediul la Washington, relata despre rezultatul unui exerciţiu militar la nivel înalt, pe atunci strict secret,"Global 95 Wargame”, efectuat Ia Colegiul “US Naval War”. “Global 95 Wargame” simula o ameninţare simultană din partea Coreii de Nord şi a Irakului. Situaţia nord-corceană eră neclară, dar Irakul ataca trapele SUA în regiune cu arme biologice. Washingtonul a ripostat cu bomba nucleară asupra Bagdadului. Principala constatare în timpul exerciţiului respectiv a fost cît de repede are loc escaladarea situaţiei. Dar ironia cea mai mare eşţe că, deşi războiul împotriva irakului ar putea aduce realegerea preşedintelui Bush, războiul

. împotriva terorismului nu va fi cîştigat, ci alimentat. Să ne amintim cuvintele fostului preşedinte american John Fitzgerald Kennedy spuse fratelui său Bobby în anticamera Biroului Oval, în noaptea de dinaintea crizei rachetelor din Cuba. “Trebuie sâ fac aceasta, Bobby”, declara JFK, explicînd de ce îi înfruntă pe sovietici: “Voi pierde preşedinţia, dacă n- o voi face”. Nikita Hrasciov le- a ordonat navelor sovietice să se întoarcă. Ce s-ar fi întîmplat dacă nu ar fi avut unde să se întoarcă?

SUA FAG UN LOBBY DISCRET PE LÎNGĂ IRAN PENTRU

A-L CONVINGE SĂ RĂMÎNĂ ÎN AFARĂ UNUI RĂZBOI ÎN IRAK

".THE COS ANGELES TIMES"încă din vară, cînd au

început sâ iasă la suprafaţă primele semnale ale unui eventual conflict militar în Irak, oficialii americani s-au arătat dispuşi să intre în legătură cu regimul clerical, pentra a-i explica obiectivul de dezarmare a Irakului şi pentra a-i obţine cooperarea, în cadrul unui discurs rostit în luna august a.c., unul dintre consilierii preşedintelui Bush, Zalmay Khaklilzad, a declarat câ, în ciuda criticilor Americii la adresa politicii Iranului, totuşi Washingtonul a deschis canalul discuţiilor cu regimul de la Teheran strict cu legătură la chestiunea Irakului. Adresîndu-se în cadrul Adunării Generale a ONU, la data de 12 septembrie, preşedintele Bush a notat, printre altele, că Iranul este ameninţat în cazul în care Irakul nu respectă prevederile ONU, amintind câ teroriştii care se ascund aici iniţiază atacuri împotriva Iranului şi că, în trecut, regimul lui Saddam a “gazat numeroşi iranieni”.

Această deschidere a SUA faţă de Iran se produce într- un moment sensibil pentru regimul de la Teheran. Iritată de interesele pe termen lung ale SUA în această regiune, conducerea religioasă iraniană se confruntă, pe de o parte, cu revoltele disidenţilor iranieni care doresc un sistem politic mai deschis, iar pe de altă parte, cu o acută criză economică şi o creştere cronică a ratei şomajului. SUA au făcut demersuri diplomatice pe lîngă 50 de state aliate, pentra a se asigura de sprijinul lor în cazul izbucnirii unui război în Irak, iar doi înalţi oficiali americani, numărul doi de Ia Pentagon, Paul Wolfowitz, şi adjunctul Secretarului american de Stat, Marc Grossman, au fost însărcinaţi să obţină cooperarea Turciei şi a altor aliate NATO.

Oficialii americani, puţin interesaţi de relaţii cu Iranul, privesc cu dispreţ ideea unei îmbunătăţiri substanţiale a relaţiilor americano-iraniene. După cum bine se ştie, în cursul acestui an, preşedintele Bush a plasat acest stat pe aşa- numita “axă a răului”, alături de Irak şi Coreea de Nord. SUA acuză Iranul câ este principalul sponsor al terorismului transnaţional şi câ sprijină activ violenţele militanţilor palestinieni împotriva civililor israelieni şi activitatea gherilelor Hezbollah din Liban. Cu toate acestea, SUA speră să ajungă la o înţelegere cu Iranul, anume să-l convingă să rămînă neutra faţă de un conflict în Irak şi să-dea dovadă de cooperare în perioada de reconstrucţie a Irakului, după terminarea confruntării.

în 1991, Iranul nu s-a implicat în războiul din Golf, iar anul trecut a cooperat într- o oarecare măsură cu forţele americane concentrate în conflictul din Afganistan împotriva regimului taliban de la Kabul. Deşi în urmă cu mai bine de 20 de ani SUA au rupt relaţiile diplomatice cu Iranul, după ce nişte militanţi au ocupat sediul Ambasadei SUA din Teheran şi i-au luat ostatici pe cei aflaţi în clădire, treptat, autorităţile americane au redeschis discret canalele de comunicare, pentru a le folosi în abordarea chestiunii Irakului. La prima vedere, Iranul ar aştepta cu nerăbdare înlăturarea lui Saddam dupâ brutalul război pe care acesta l-a dus împotriva sa timp de opt ani, începînd din 1980. în realitate, însă, regimul de la Teheran nu vede cu ochi buni înlăturarea lui Saddam, deoarece se teme câ în intenţiile Washingtonului Iranul va deveni următoarea ţintă în contextul războiului antiterorist. “Se tem să nu fie încercuiţi”, a declarat Edward Walkcr, preşedintele Institutului pentru Orientul Mijlociu din Washington, carc s-n întîlnit recent Ia New York cu ministrul iranian dc Externe. Kamal Kharrazi.

Cu un guvern sprijinit de SUA în Afganistan (la frontiera sa dc Est) şi cu Turcia, membra al NATO (la frontiera de Vest). Iranul s-ar trezi înconjurat de state aliate, într-o mai mare sau mai mică măsură, ale SUA. Iar dacă trapele americane vor ocupa şi Irakul pentru a sprijini instalarea unui nou regim, desigur prooccidental, încercuirea va fi aproape totală. Iranul dispune dc diverse căi pentru a pune în încurcătură SUA, sînt de părere analiştii. Dc pildă, ar putea încuraja atacuri majore ale Hezbollah sau ale militanţilor Hamas împotriva Israelului, ceea ce I-ar determina pe acesta din urmă sâ recurgă la un contraatac pe măsură, situaţie în care s-ar ajunge la un război mai amplu în Orientul Mijlociu.

De altfel, şi în timpul campaniei din Afganistan, oficialii americani au sesizat duplicitatea Iranului. Chiar dacă nu a subminat eforturile de război ale SUA, Iranul nu a luat măsuri pentru arestarea

-şi extrădarea membrilor Al- Qaida care au reuşit să fugă din Afganistan în Iran. Deocamdată, oficialii americani nu au divulgat care este substanţa dialogului discret cu regimul de la Teheran şi nici nu au indicat dacă Iranul s-a angajat în mod clar să coopereze cu SUA într-un eventual conflict în Irak, însă un înalt oficial de la Casa Albă a spus doar că SUA doresc să-i trimită Iranului un mesaj în care să i se dea noi asigurări.

Page 4: Vameşii de la D.R.V. Cluj au confiscat bunuri de zeci de ... · a fost convocat pentru astăzi, cu începere de la ora 14:00, în Sala de Sticlă a Primăriei, o şedinţă ordinară

PD şi PIL pregătesc moţiunea de cenzură “Sfidarea Parlamentului

Deputaţii PD şi PNL au făcut public, ieri, textul moţiunii de cenzură “Sfidarea Parlamentului”, pe care au iniţiat-o cu ocazia asumării de către Guvern a răspunderii în Parlament asupra Codului Muncii şi l-au trimis tuturor grupurilor parlamentare, pentru a strînge cele 121 de semnături necesare.

Textul moţiunii de cenzură apreciază câ gestul Guvernului reprezintă “o manevră politică” menită sâ camufleze ineficienţa sa, avînd în vedere că se angajase să adopte acest act normativ în prima lună a acestui an, dar nu a facut- o”din lipsă de voinţă şi competenţă”.

Documentul prezintă şi evoluţia celor patru variante ale proiectului şi constată că Legea Codului Muncii se opreşte la stadiul de proiect de principii al unui cod, care cu îngăduinţă poate fi definit ca o lege-cadru.

De asemenea, textul critică o serie de reglementări, precum şi promovarea unui text “superficial”, prin procedura asumării răspunderii, care împiedică Parlamentul să dezbată textul legii, mai ales că este vorba de o lege organică.

Moţiunea de cenzură solicită retragerea încrederii acordate guvernului şi formarea unui Executiv responsabil, care “să nu fie stăpînul arogant al contribuabililor, ci slujitorul

sincer al intereselor românilor”. Deputatul PD Gheorghe Barbu a precizat, într-o conferinţă de presă, că pînă joi, la ora 10.00, aşteaptă semnături şi de Ia celelalte grupuri parlamentare. El a spus că pînă în prezent există doar 37 de semnături ale deputaţilor, numărul semnatarilor, de la Senat nefiind încă cunoscut.

Depunerea moţiunii de cenzură, iniţiată de PD şi susţinută de PNL, trebuie să aibă loc, joi, dacă vor fi strînse cele 121 de semnături necesare. In caz contrar, Legea privind Codul Muncii este considerată adoptată de către Parlament.

P r im a r i c a r e n u a p a r ţ in P S D s o l ic i t ă o î n t r e v e d e r e c u p r e m ie r u l N ă s t a s e

Primarii din marile oraşe şi carc aparţin altor partide decît PSD solicită o întrevedere cu premierul Adrian Năstase şi cer Parlamentului şi şefului Executivului sâ intervină pentru a opri degradarea situaţiei din administraţia publică locală.

Traian Băsescu, primarul general al Capitalei, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, câ cererile sînt făcute în numele Asociaţiei Primarilor din Marile Oraşe (APMO), carc s-a constituit în luna ianuarie a acestui an şi carc arc ca membri fondatori pc primarii Braşovului - Ioan Ghişc (PNL), Clujului - Gheorghe Funar (PRM) şi Timişoarei - Gheorghe Ciuhandvu (PNŢCD). Din APMO mai fac

parte primarii din Bucureşti - Traian Băsescu (PD), Bistriţa - Vasile Moldovan (PD), Oradea - Petru Filip (PD), Alba - Mircea Hava (PD) şi Giurgiu - Lucian Iliescu (PNL).

“Asociaţia nu arc caracter politic, vizînd doar apărarea intereselor comunităţilor locale. APMO s-a înfiinţat deoarece Federaţia Municipiilor nu mai reprezintă administraţia publică, fiind supusă întru totul actualei puteri”, a precizat Băsescu.

La conferinţa dc presă - la carc au mai participat Gheorghe Funar, Ioan Ghişe şi Vasile Moldovan - Băsescu a afirmat, în numele Asociaţiei, câ actuala putere a luat decizii abuzive în privinţa administraţiei

locale. “în oraşele ai căror primari nu aparţin PSD, transferul de responsabilitate către administraţia publică locală se face fără transferul resurselor financiare. Alocaţiile către bugetele locale se fac discreţionar, fără a se ţine cont de priorităţile locale de dezvoltare”, a menţionat primarul Capitalei.

Primarii marilor oraşe au remis presei un comunicat în carc se arată că Guvernul “aruncă responsabilitatea unor crize de sistem (sănătate, învăţămînt, tcrmoficarc) către administraţia locală”, susţinînd câ prefecţii PSD exercită, în mod arbitrar şi discreţionar, controlul privind legalitatea actelor din administraţia publică, fără a fi responsabilizaţi personal.

Laszlo Kovacs a anunţat principiile de modificare a Legii statutului

Ministrul ungar de Externe, Laszlo Kovacs, a anunţat, ieri, la Bucureşti, cele şase principii fundamentale ce vor fi incluse în faza finală de modificare a Legii statutului maghiarilor.

Printre aceste principii se numără cel conform căruia se asigură sprijin pentru cultura şi învăţămîntul minorităţii maghiare pentru păstrarea identităţii, precum şi cel potrivit căruia prin Legea statutului nu se creează o. relaţie politică sau de drept public între Ungaria şi maghiarii din ţările vecine.

De asemenea, pentru sprijinul acordat maghiarilor pe teritoriul ţărilor vecine este necesar acordul de principiu al statului respectiv, formele de sprijin cultural pentru elevi şi studenţi se pot obţine prin concurs sau prin intermediul asociaţiilor sau instituţiilor, legitimaţiile de maghiar simbolizează exclusiv legătura culturală şi lingvistică, certificînd dreptul la facilităţile acordate, iar certificatul de membru de familie, pentru cei care nu sînt maghiari, nu se poate elibera fără consimţămîntul statului respectiv, a arătat Kovacs.

Şeful diplomaţiei ungare a mai spus câ obiectivul Guvernului de la Budapesta este de a-i ajuta pe etnicii maghiari din statele vecine să râmînă pe pămîntul natal, dincolo de graniţele Ungariei, “sâ aibă succes” şi să-şi păstreze identitatea naţională.

Kovacs a precizat că aceste obiective vor fi urmărite în măsura în care nu contravin intereselor ţărilor vecine şi sînt în concordanţă cu tratatele bilaterale. “în cazul

României, prevederile legii trebuie sâ fie în concordanţă cu tratatul de bază între România şi Ungaria şi cu declaraţiile de colaborare şi parteneriat strategic între cele două ţâri”, a afirmat Kovacs, adâugînd că, în acelaşi timp, legea statutului trebuie sâ respecte valorile şi normele europene.

Mircea Geoană a declarat câ în cursul discuţiilor de ieri cu omologul său ungar s-a convenit asupra principiilor ce trebuie să guverneze, în continuare, procesul de amendare a Legii statutului. Observaţiile primite, în ultimele zile, din partea Comisiei Europene, pe această problemă, acoperă recomandările anterioare ale Comisiei de la Veneţia, ale comisarului pentru drepturile omului al OSCE, observaţiile formulate de partea română şi memorandumul semnat între cele două Guverne, anul trecut.

Procesul de amendare are în vedere prevenirea discriminării politice şi sociale pe criterii etnice, a elementelor de extrateritorialitate şi a celor de incompatibilitate cu normele europene, a precizat ministrul român. El a mai spus că, după finalizarea procesului de amendare a legii, vor avea loc consultări la nivel de experţi între România şi Ungaria şi între Ungaria şi Comisia Europeană, pentru a încheia “un proces ce a consumat prea mult energia politică, într-o relaţie bilaterală care s-a consolidat în ultima vreme”, consideră Geoană.

C o n fo rm tu n u J *ra p o rtţă l*O p e ri*S o c ie ty * ln s titu te i(O S I) taii

C o ru p ţia a m e n in ţă succesul e x t in d e r ii U EC u toate că procesul de aderare la Uniunea

Europeană a avut un impact semnificativ asupra po litic ilo r de co m b ate re a co ru p ţie i în ţările candidate la U E, există încă îngrijorări şi probleme majore, din cauza cărora devine imperativă nevoia ca U E sâ găsească m etode de a-şi consolida eforturile de combatere a corupţiei într-o Uniune extinsă. Din cauza limitei de timp, cea mai bună metodă de atingere a acestui rezultat este ca Uniunea să stabilească legături mai strînse cu G rupul de state împotriva corupţiei de sub egida Consiliului European (G R E C O ).

O pen S o cie ty Institute (In stitu tu l pentru o

Societate Deschisă) a lansat. Ieri, un raport privind corupţia şi politicile de combatere a acesteia şl p rocesul de aderare, m o n lto rizîn d situaţia în cele zece ţări candidate la U E în Europa Centrală şi Est. Rapoartele de ţară identifică probleme severe şi persistente privind corupţia în cele mai multe din aceste ţări.

R a p o rtu l recuno aşte im p o rta n ţa presiu n ii constante exercitate de U E asupra guvernelor din regiune, pentru ca acestea să dezvolte politici de combatere a corupţiei. Cu toate acestea, raportul atrage de asemenea atenţia asupra lipsei unei strategii coerente anti-corupţie la nivelul uniunii,

care rezultă în lipsa de criterii clare pe care statele candidate trebuie să ie îndeplinească în acest dom eniu. Inabilitatea uniunii de a dezvolta şi implementa propria strategie unitară îm potriva corupţiei, combinată cu corupţia endemică din statele candidate, cresc riscul ca în uniunea extinsă, corupţia să devină larg răspîndită.

în statele candidate, problema corupţiei tinde să fie folosită ca armă politică. Un sondaj efectuat în noiembrie 2001 de Universitatea Strathclyde a arătat că trei sferturi din populaţia ţărilor candidate crede că majoritatea, sau chiar toate, persoanele cu funcţie publică sînt corupte. Partidele de opoziţie

Ministerul Justiţiei susţine că raportul OSi nu este de actualitateRaportul realizat de Institutul pentru o

Societate Deschisă (OSI) este, de fapt, o înlănţuire de acuzaţii dure, iar informaţiile cuprinse în document nu sînt conforme cu realitatea, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, Simona Teodoriu, secretar de stat din Ministerul Justiţiei.

Institutul pentru o Societate Deschisă (OSI) a monitorizat sistemul judiciar din zece ţări din Europa centrală şi răsăriteană candidate Ia Uniunea Europeană, realizînd un raport transmis recent Comisiei Europene.

Raportul relevă că opinia publică nu are încredere în sistemul juridic. “Guvernul, Parlamentul şi societatea în ansamblu trebuie să sprijine reformarea structurii interne a sistemului juridic şi relaţiile sale cu restul instituţiilor statului”, se arată în document.

Potrivit OSI, în România, Ministerul Justiţiei continuă să exercite “o inutilă şi centralizată autoritate asupra Curţilor, intervenind în selectarea, promovarea şi evaluarea judecătorilor, punîndu-se problema unei potenţiale imixtiuni politice”. Posibilitatea ca politicienii şi înalţii demnitari să fie numiţi judecători fără a trece examenele standard determină o estompare a principiului separării puterilor, precum şi o înlocuire a profesionalismului cu favoritismul politic, se mai arată în raport.

J

“Nu se înţelege sau nu se doreşte a se înţelege că magistraţii, chiar dacă sînt una dintre cele trei puteri în stat, nu alcătuiesc o entitate statală”, a adăugat secretarul de stat.

Continua autoritate administrativă a Ministerului de Justiţie, puterea procurorului General de a soluţiona recursurile extraordinare, structura Consilului Superior al Magistraturii şi jurisdicţia comună a judecătorilor şi magistraţilor sînt cîteva dintre problemele ridicate de OSI în raport. “Sistemul juridic e administrat în primul rînd de Ministerul Justiţiei, într-un sistem foarte centralizat şi ierarhic, care descurajează dezvoltarea unui sistem independent şi profesionist. Imixtiunea Ministerului Justiţiei şi a magistraţilor superiori în evaluarea performanţelor judecătorilor ameninţă independenţa acestora”, se arată în raport.

Secretarul de stat Teodoroiu susţine câ teoria separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, rolul şi fiincţiile procurorului şi ale Ministerului Public sînt tratate superficial, ceea ce conduce “la un ton general suficient şi inchizitorial şi la concluzii negative”.

Totodată, autorii raportului apreciază că programele de instruire trebuie îmbunătăţite. “Proasta finanţare a curţilor e endemică. Chiar dacă s-a înregistrat un oarecare progres, autonomia

administrativă a curţilor este limitată de restricţiile privind participarea judecătorilor la stabilirea bugetului. în majoritatea ţărilor candidate, sistemul juridic e subfinanţat, în special în Letonia, Lituania, România, ceea ce duce la investiţii reduse, standarde profesionale scăzute şi la infrastructură veche. (...) Sistemul arhaic din România de a scrie registrele de mînă şi procesele din Lituania (...) au nevoie sâ fie îmbunătăţite şi modernizate. în timp, proasta finanţare subminează independenţa judiciară”, se arată în raportul OSI.

Pe de altă parte, susţine raportul, Institutului Naţional al Magistraturii depinde în mare măsură de Ministerul Justiţiei, primind puţine fonduri pentru bugetul şi administrarea sa. De asemenea, OSI apreciază câ procesului de redactare al unei noi Legi a juridicului îi lipseşte transparenţa şi că Parlamentul n-ar dori clarificarea acestui aspect.

Potrivit oficialului Ministerului Justiţiei, autoarele raportului - Monica Macovei şi Ioana Comescu - uită că magistraţii trebuie supuşi unei politici coerente de resurse umane, “în raport de necesităţile evaluate la nivel naţional şi cu posibilităţile de finanţare, de la un an la altul”. “Politica de resure umane şi de gestiune a resurselor economice ale justiţiei prin excluderea totală a

Ministerului Justiţiei este o utopie, pe cît de superflua, pe atît de periculoasă în ideea pe care încearcă din nou sâ o acrediteze: că justiţia poate funcţiona deasupra şi în afara celorlalte puteri în stat”, a mai spus Teodoroiu.

Raportul relevă că aderarea la UE a generat o nouă fază în reforma juridică a statelor candidate, al cărei impact a fost totuşi limitat de lipsa unei abordări multilaterale. Ţările candidate trebuie sâ mai caute încă echilibrul între independenţă > şi răspunderea judecătorească. în Bulgaria, Cehia, Letonia şi România, Executivul continuă sâ exercite o influenţă asupra administrării sistemului judiciar şi a carierelor judecătorilor. în Ungaria şi Lituania, din contră, curţile au autonomie extinsă şi riscă să nu mai poată fi făcute răspunzătoare, susţin autorii raportului.

De asemenea, raportul atrage atenţia că în nici un stat candidat nu s-a dezvoltat un mecanism atotcuprinzător care să cuprindă reclamafiile cetăţenilor. Totodată, raportul arată că preşedinţii curţilor - care au şi importante funcţii manageriale - nu beneficiază de pregătire managerială în nici una din ţările candidate. “Judecătorii sînt supraîncărcaţi cu sarcini care nu au în vedere sistemul juridic - cum ar fi supervizarea înregistrărilor - şi nu îşi pot îndeplini cum

din întreaga regiune folosesc adesea problema corupţiei pentm a câştiga alegerile, iar apoi îşi de zam ă gesc e le cto ra tu l prin neîndeplinirea promisiunilor, ceea ce duce la o şi mai mare lipsă de legitimitate a vieţii politice.

Voinţa politică de a eradica mica corupţie este, în întreaga regiune, foarte puternică. C u toate acestea, foarte puţine dintre statele candidate au pus la punct o structură care să Ie permită să combată eficient marea corupţie. A cest lucru se aplică în special în ceea ce priveşte corupţia din procesul legislativ şi la finanţarea partidelor politice.

trebuie sarcinile juridice. Din punctul de vedere al calităţii şi al cantităţii, personalul \ curţilor c insuficient. Situaţia e gravă în Cehia, Letonia şi România”, se arată în raport. Ministerul Justiţiei afirmă câ, deloc întîmplător, cu două zile înaintea summit­ului de la Copenhaga, Fundaţia Soros- Institutul pentru o Societate Deschisă dă publicităţii raportul, a cărei mare problemă este “lipsa de actualitate”.

Secretarul de stat Teodoroiu susţine că, în ultima perioadă, a fost redactată strategia reformei sistemului judiciar, în baza căreia vor putea fi promovate proiectele de legi alocate resurselor financiare, consolidate strategiei de pregătire profesională.

Totodată, Teodoroiu a recunoscut faptul că nu a oferit OSI oportunitatea redactării legii de organizare judecătorească, ea fiind atribuită chiar magistraţilor români prin distribuirea proiectului către Curţile de apel Ş' încorporarea propunerilor, dar şi pi® considerarea experienţei statelor cu tradiţie democratică în materie.

“Pentru a le asigura o independenţă reală, magistraţii trebuie să fie lăsaţi sâ lucreze în linişte, iar orice fel de presiune, internă sau externă, indiferent de natura sau căile prin care se exercită, nu este decît profund dăunătoare", a conchis Simona Teodoroiu.

Page 5: Vameşii de la D.R.V. Cluj au confiscat bunuri de zeci de ... · a fost convocat pentru astăzi, cu începere de la ora 14:00, în Sala de Sticlă a Primăriei, o şedinţă ordinară

C riK n ra TcJ; n J tS ®

1821 - S -a născut scriitorul francez G ustave Flaubert.

T "î *“- £ ' 7 * ' ' <>

" L U P A C A P I T O L I M ” A F O S T A Ş E Z A T P E O N N O U A M P L A S A M E N Turmare din pagina l Potrivit istoriografiei latine, data

tradiţională a întemeierii Romei este 21 aprilie 753 î.Hr., fondator recunoscut fiind Romulus, descendent - în viziunea mitologiei romane - al eroului troian Eneas.

Prima statuie de bronz a lupoaicei datează de la sfîrşitul secolului VI î.Hr. Izvoarele antice pomenesc şi de două statui similare, unde apar şi gemenii: Titus Livius pentru anul 296 î. Hr. şi Cicero pentru anul 63 î.Hr. Imaginea apare pe monede, de la Augustus (27 = Cr. - 14 d. Cr.) pînă la Teodoric (493-526 d.Cr.), aşadar pînă după căderea Imperiului Roman de Apus (476 d.Cr.), dar şi pe sculpturi şi sarcofage şi stele funerare.

Cert este însă faptul că grupul statuar, aşa cum îl cunoşteam astăzi, cuprinzînd lupoaica şi cei doi gemeni, a fost realizat de Antonio del Pollaiolo, în secolul XV. Aşadar, Renaşterea realiza o altă proiecţie, a cărei semnificaţie era însemnătatea antichităţii romane, grandoarea şi importanţa Imperiului Roman, care ajunsese la apogeul puterii şi extinderii sale în vremea împăratului Traian.

? După înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 - azi Ziua Naţională

a României - la Cluj are loc un eveniment de cea mai mare importanţă: organizarea Universităţii Daciei Superioare - cum a fost numită în mod consecvent de către ctitorii ei care a primit însă denumirea oficială de Universitatea “Regele Ferdinand I”. Deschiderea cursurilor a avut loc Iă 3 noiembrie 1919, prin prelegerea inaugurală a profesorului Vasile Pârvan, intitulată semnificativ: Datoria vieţii noastre.

Inaugurarea sărbătorească a Universităţii clujene a avut loc la 1 februarie 1920, în prezenţa regelui Ferdinand şi a familiei regale, a Guvernului României şi a reprezentanţilor tuturor ţărilor aliate şi neutre din timpul războiului.

Un an mai tîrziu, statul italian trimite, în timpul Guvernului Giovanni Giolitti, la Cluj, statuia lupoaicei legendare, copie fidelă a lupoaicei de pe Capitoliu, cu Romulus şi Remus.S-a adăugat basorelieful împăratului Marcus Ulpius Traianus, executat de marele sculptor Ettore Ferrari (1849- 1930), autorul unor monumente celebre, precum: “Garibaldi” la Rovigo, “Lincoln” la New York, “Heliade Rădulescu” la Bucureşti şi “Ovidiu” la Constanţa. Primăria

IClujului a hotărit amplasarea monumentului - primul instalat de români la Cluj - în Piaţa Unirii, festivitatea de dezvelire fiind planificată pentru 28 septembrie 1921.

In ziua sorocită a sosit la Cluj delegaţia italiană, care a fost întîmpinată în gară de către grupuri masive de populaţie entuziastă, avînd în frunte autorităţile politico- administrative şi militare, reprezentanţii -corpului profesoral universitar şi liceal, ai instituţiilor culturale şi presei şi delegaţiile regiunilor din Transilvania, îmbrăcaţi în costume populare naţionale.

Cortegiul s-a deplasat apoi în Piaţa Unirii, unde era instalată “Lupa Capitolina”, în jur fiind arborate drapelele italian şi român, iar piaţa era împodobită cu flori şi verdeaţă. Delegatul Romei, Romulo Artioli, s-a adresat asistenţei în numele Cetăţii Eterne subliniind însemnătatea pe care legenda lupoaicei, care i-a hrănit şi salvat pe întemeietorii Romei, o are pentru ginta latină.

Primarul Iulian Pop declară că primeşte statuia în numele municipalităţii, mulţumind autorităţii romane pentru darul făcut, care este o dovadă de dragoste frăţească din partea

Italiei. Oraşul Cluj este mîndru câ a fost ales să-i fie oferit acest dar. Un cuvînt vibrant a rostit profesorul Ioan Lupaş, cunoscutul istoric, iar un reprezentant al voluntarilor români din Italia a rostit un discurs emoţionant, subliniind importanţa frăţiei de arme din timpul războiului.

Diktatul de la Viena, din 30 august 1940, care a adus atîtea suferinţe, ca urmare a atrocităţilor şi actelor de persecuţie Ia care s-au dedat ocupanţii vremelnici, a determinat refugiul instituţiilor universitare şi de cultură, ca şi exodul unei părţi importante a populaţiei româneşti. “Lupa Capitolina” a împărtăşit soarta amară a românilor a căror origine o simboliza şi a plecat în refugiu spre a fi pusă Ia adăpost pînă la normalizarea situaţiei.

După cel de al doilea război mondial, statuia a revenit la Cluj, într- un climat politic radical modificai, în urma guvernării ungaro-horthyste, a administraţiei militare sovietice şi noului regim instalat în martie 1945, care au combătut cu toată forţa regimului interbelic şi politica naţională a acestuia. De aceea nu s-a admis ca “Lupa Capitolina” să fie reinstalată în Piaţa Unirii, ci a fost amplasată în faţa Universităţii, unde â

rămas pînă în 1973. Atunci s-au realizat două lucruri: statuia lupoaicei a fost reaşezată în centrul municipiului, în faţa vechiului local al Primăriei, iar în faţa Universităţii a fost amplasat grupul statuar “Şcoala Ardeleană”.

La 25 mai 1994, în faţa vechii Primării, a fost amplasat Monumentul “Memorandiştilor’, în cadrul unei ceremonii la care au participat mii de oameni, care a avut loc la exact un secol de la ultima zi a şedinţei Tribunalului maghiar care a pronunţat sentinţe nedrepte, prin care luptătorii memorandişti au fost condamnaţi la ani grei de temniţă.

“Lupa Capitolina” a fost preluată de către specialiştii Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei spre a fi restaurată, şi în noua ei înfăţişare a fost amplasată, prin decizia autorităţii municipale, la 1 Decembrie 2002, pe Bulevardul Eroilor. în acest fel. statuia şi-a găsit un loc adecvat pe principala axă a municipiului, unde sînt amplasate monumentele istorice evocatoare, între Piaţa “Avram Iancu”, cu grupul statuar dominat de figura eroului revoluţiei române de la 1848, Monumentul “Memorandiştilor” şi Piaţa Unirii, cu proiectata Columnă Traiană, pe care sperăm s-o vedem realizată.

ftjiZvAţ. a Xfi-A 2002

Recital de pian C0BDEL1A HOFER (Salzburg - Austria)Pianista Cordella Hofer din

Salzburg, oraşul austriac al muzicii lui Mozart, a prezentat in cadrul festivalului un recital de pian din creaţia lui W olfgang Amadeus Mozart într-o variantă interpretativă absolut originală. Programul recitalului a cuprins lucrări c a re pot constitui un spaţiu “c e r e s c ” din m a re le univers m o za rtia n ; So n a te le pentru pian în mi bemol major, KV 189g (282), în la major K V 300i (33I), în re major K V 576, Rondo în la minor K V 5II, 12 Variaţiuni pe tem a “A h, vous dirai-je M am an” K V 300e (265) etc.

Pentru pianista Cordella Hofer interpretarea m uzicală este o realizare so n o ră su b ie ctivă , Sistată d in d e sco perirea cu talent a simbolurilor pieselor şi explicitarea acestora printr-o iluminare în c a re cre a ţia compozitorului să se poa tă desfăşura în propria-i lume. în temeiul acestei afirmaţii se poate spune că, Cordelia Hofer nu a

cîntat numai m uzica lui Mozart, ci şi a dia logat cu creatorul genial confesîndu-se printr-un limbaj pianistic sensibil şi plin de conţinut spiritual. Dialogul presupune de ci o infuzie de subiectivitate, de particularităţi care pot da muzicii vitalitate, astfel încît interpretul comunică m esajul c re a to ru lu i în tr -o am b ia nţă in tim ă . L im b a je le compozitorului şi a interpretului se întrepătrund, efectul sonor fiind de o m are plasticitate, care transformă motivele, temele şi variaţiunile în contururi artistice pline de semnificaţii um ane. în acest sens, sonorităţile prim esc nuanţele de bucurie, veselie, duioşenie etc. Cordelia Hofer şi- a permis cu talent să abordeze muzica lui M ozart adăugîndu-i m ai multe efecte p e rso n a le , adevărate licenţe poe tice . A depăşit oare prin acest m od de a cînta, limitele stilistice ale creaţiei mozartiene? Din contră, C o rd e lia H o fe r a p o la r iz a t muzica iui M ozart spre o putere

Recital de pian Cordelia Hofer sau căutarea autentică a valorilor mozartiene

de com unicare mult sporită , e x p lo a tîn d umanism ul tăinuit al c re a ţie i. A ro m a n ţa t o a re i C o rd e lia H o fe r c la s ic ita te a • muzicii lui Mozart? Cu siguranţă ( că n u . N o ta p e rs o n a lă a . interpretării Cordeliei Hofer este I de o fineţe şi se n s ib ilita te | u im ito a re , cu o p u te rn ic ă . încărcătură de spirit, şi nu de I excese psihologice, şi în nici un | caz nu a făcut uz cu nimic de . m a n ie ra ro m a n tic ă a I interpretării. Efectele um ane ale I interpretării nu s -a u limitat la . spaţiul s e n zo ria lită ţii, ci au I cucerit gradele spiritualizării. | "Convorbirea” cu M ozart avută de pianista C ordelia H ofer a I scos la ive ală prin m u z ic ă , I reacţii d e b u c u rie , vo io ş ie , exuberanţă, da r şi reacţii de | contrast ale acestor caractere, i Cordelia Hofer a creat o mare varietate de stări de spirit, toate | reflectînd reacţiile sufleteşti ale i artistei. 1

Emiliu DRAGEA |

A te "expune” cu un program Integral M ozart fără riscul de a patina, chiar şi printr-un detaliu, dincolo de fragila graniţă

stilistică, constituie o serioasă încercare pentru orice interpret. D acă el reuşeşte sâ se menţină “în stil”, m ai are de evitat o nouă capcană: aceea de a nu deveni artizanul unei monotonii atent şlefuite, lipsită de fluxul vital al spontaneităţii.

N id unul dintre cazurile amintite nu se aplică recitalului de luni. 9 decembrie, susţinut de către pianista C ordelia H ofer pe scena festivalului Mozart. Originea salzburgheză a artistei, studiile m uzicale urm ate în acelaşi oraş şi ulterior la M unchen, activitatea sa didactică la Universitatea “M o z a r te u m ” d in S a lz b u rg , to a te a c e s te a constituiau în sine premisa unei reuşite artistice, deplin confirmată pe întreg parcursul programului.

A m a s is ta t cu fn c în ta re la o ve rita b ilă recom punere a universului mozartian prin datele sale esenţiale; flecare lucrare interpretată (de la numărul de catalog 1, apoi continuînd cu numerele 265. 282, 331, 453a, 511 şi 576), a relevat cîte o faţetă distinctă a acestui mare compozitor dasic. Sonata In mi bemol major, K V 282 a fost redată prin filtrul unei concepţii romantice elevate, fără excese sau ostentaţie. Mic marţ funebm tn do major, K V 453a a deschis programul către sfera unui patetism bine dozat, controlat în permanenţă de rigoarea bunului gust al artistei, în timp ce

Menuetul tn sol major, K V 1 a a d u s contraponderea estetică a ludicului mozartian în stare pură. Latura improvizatorică a Preludiului modulant a fost reliefată de către interpretă cu dezinvoltură, precedînd policromia de expresie a celebrei Sonate tn la major, K V 331.

Galanteria Rondoului In ta minor, K V 511 a fost potenţată de gradaţiile fin arcuite, şi în acelaşi tim p de o m aturitate a frazării ce confirm ă muzicalitatea cizelată a pianistei salzburghezc. Culminaţia serii, din unghiul realizării artistice, o reprezintă însă cele 12 Variaţiuni po tema "Ah. vous diral-je, Maman' - chintesenţă a spiritului mozartian, surprins şi redat de către pianistă prin trei elem ente distinctive ale c o m p o zito ru lu i: simplitate, strălucire, tra n sp a re n ţă . In finalul recitalului, Sonata tn re major, K V 576 a adăugat regalului pianistic o lume sonoră a contrastelor, a schimbărilor de atitudine şi totodată o rafinată exploatare a culorilor arm onice.

Configurat ca polivalenţă estetică, universul mozartian a devenit accesibil, în toate nuanţele sale, graţie atitudinii pianistei Cordelia Hofer; o abordare deschisă, vie a m u zid i lui M ozart, unde virtuozitatea se profila ca accesoriu secundar, iar accentele expresive erau puse m ereu în slujba reliefării aspectelor structurale.

Bianca ŢIPLEATEMEŞ

“Jurnal cu Petre Ţuţea"Studioul Teritorial de Radio Cluj are

Plăcerea să vă invite la lansarea cărţii Jurnal c u Petre Ţuţea de Radu Preda, hi, 12 decem brie, ora 13, la Galeriile Radio.

Această a doua ediţie a cărţii lui Radu freda este dedicată centenarului naşterii lui Petre Ţuţea (octombrie 2002). Jurnalul este rezultatul întîlnirii directe, a unei ucenicii spirituale în preajma marelui Sriditor, d e aid şi experienţa formatoare Pentru tînărul Radu Preda.

Lansarea de carte va fi însoţită de vernisajul expoziţiei de fotografie veche, documentară din C lu ju l In te rb elic, Perioadă în care Petre Ţuţea a studiat la Cluj. Coorganizator al expoziţiei este Biblioteca Judeţeană “Octavian G oga”, jea care a pus Ta dispoziţia gazdelor "ridul colecţiilor speciale.

Expoziţia este deschisă în perioada 12- ţ'd decembrie.

Ulcior nepieritorSînteţi invitat prin emisiunea F o lc lo r

Ţpieritor, v ineri, 13 decem brie, oracomplex hotelier “Nap oca”, la o

^arâ de spiritualitate românească.

Munchner Klaviertrio în Festivalul MOZART______

Jo i, 12 decem brie, ora 19, în sala S tu d io a A c a d e m ie i de M u zică “G h e o rg h e D im a ”, sînteţi invitaţi ia concertul cameral susţinut de M unchner Klaviertrio/ Munchen, Germania.

R udolf Koeckert/ vioară, G erhard Zank/ violoncel şi'Donald Sulzen/ pian vor interpreta T r io în d o m ajor K V 548, T r io în sol m a jo r K V 564, T r io în si bem ol m ajor K V 502.

Aniversări SATIRICON: ZENO TURDEANU - 75

A r fi împlinit, în z iu ă de 12 decem brie , 75 de ani. Născut la Sînger (jude ţu l M u re ş ),

liceean la Blaj, şi apoi absolvent al Facultăţii de ştiinţe juridice clujene, dedicat activităţii artistice a fost un excelent autor de scheciuri umoristice, rebusist şi epigramist (a se vedea cartea dedicată memoriei lui de Teodor Capotă - "Zeno Turdeanu pe scena vieţii”, Cluj- Napoca, Ed. ''Dacia", 2001).

t r

M e m b ru fondator şi a n im a to r al, cenaclului “Satiricon", prezentator în spectacole al ansamblului de muzică p o p u la ră al F ilarm on icii c lu je n e a im p u ls io n a t afirm are a e p ig ra m e i româneşti făcînd-o publică în spectacole profesioniste. Din păcate, nu a putut aduna în volum personal creaţiile sale inim itabile, d a r este cu p rin s în 15 culegeri şi antologii ale speciei după 1989. A fost un maestru al cuvîntului scris şi rostit, şlefuia o definiţie rebusistă sau un catren epigramatic pînâ a le transforma în bijuterii. D ăm doar două exemple: Reproşul iubitei r “îmi spui, jurîndu-te pe cruci,/ Palate că-mi înalţi în soare/ Şi luna de pe cer mi-aduri...'/ C înd eu m -aş mulţumi c -o floare!” şi Nerecunoştinţa - “O , tată, cum ne-acuzi pe fiecare/ C ă ’te uitarăm fii tăi, noi toţi? Sînt martore scrisorile în care/ Te -a m întrebat de-atîtea ori: - Mai poţi?".

Zeno ne veghează în continuare din înalturi, cu un zîmbet îngăduitor...

Ion POP“Bolnavul închipuit” deMoliere

C e i ce vo r să (re )va d ă B o ln a v u l închipuit de Moliere pe scena Teatrului Naţional Cluj-Napoca, regia Sanda Mânu,

au ocazia joi, 12 decem brie, ora 18,30.pin distribuţie fac parte Anton Tauf,

M elania U rs u , C ristina P e rd a n sch i, Com ei Râileanu, Dorin A ndone, Irina Wintze, Ovidiu Crişan, Vasilica Stamatin, A d ria n a B â ile s c u , C a r m e n C u lc e r, Emanuel Petran, Dan Chiorean, Dragoş Pop şi Stelian Roşian.

“Albăstriţa. Carte de citit şi colorat” de Ucu Bodiceanu

S c ris ă cu m u l t ă s e n s i b i l i t a t e , ca rte a lui U c u B o d ic e a n u n e in tro d u c e în universul fabulos al unei povestiri din care nu lipsesc un m oş şi o babă, Prietenul copiilor, A lbăstriţa, leduţul, Stăpînul peşterilor, suspansul şi sfîrşitul clasic, cu victoria binelui.

Ilustraţia e ste re a liza tă de B o d i A n t a l , ce l c a r e le d ă c o p iilo r posibilitatea să-şi dem onstreze talentul artistic.

“Primul meu caiet de matematică. Al doilea caiet de matematică. Primul meu caiet de ştiinţă”____________

Grădiniţa şi Ş c o a la Internaţională “H appy Kids” au ocazia şi plăcerea să vâ invite la lansarea celor trei caiete de activitate coordonate de p ro f. D ia n a To d iţă şi prof. M onica U rd a v, eveniment ce are ioc joi, 12 decem brie, ora 11, la sediul din strada Dostoievski 34/36.

P r im u l m e u c a ie t d e ş tiin tă se adresează copiilor preşcolari şi celor din dasa I. Conţine activităţi de cunoaştere a m ediu lui în c o n ju ră to r, e la b o ra te în conformitate cu cerinţele actuale ale curricumul-ului naţional. P rim ul m eu caiet de m atem atică este un instrument util educatorilor. Poate constitui un caiet de lucru pentru a ca s ă , prin care pot fi consolidate cunoştinţele dobîndite Ia grădiniţă. A l doilea caiet de matem atică abordează sfera unităţilor de m ăsură nestandardizate, a împărţirii întregului în părţi, a operaţiilor de scădere în limitele1-10. Caietul propune, în premieră, exerciţii de gîndire critică, în vederea dezvoltării capaatăţii de analiză şi sinteză.

R ubrică realizată d e D em o sten e SOFRON

Page 6: Vameşii de la D.R.V. Cluj au confiscat bunuri de zeci de ... · a fost convocat pentru astăzi, cu începere de la ora 14:00, în Sala de Sticlă a Primăriei, o şedinţă ordinară

R O M Â N I A , C o n s i l i u l L o c a l a l M u n i c i p i u l u i C l u j - N a p o c a

Lista spaţiilor comerciale proprietate privată a statului Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca

care urmează să fie vîndute respectiv concesionate,Contestaţiile vor f i depuse la registratura Primăriei pînă

I Ia data de 12 decembrie 2002 ora 12,00, adresate Biroului

relaţii Consiliul Local.

I. LISTA SP A Ţ IIL O R - DOM ENIUL PRIVAT - PENTRU VÎNZARE

Nr. crt. A d re s a s p a ţiu lu i Lo ca ta r1 A v ra m la n cu nr. 9 Je le r C la u d iu2. B is e ric ii O rto d o x e nr. 11 S C S a lo m e e a S R L3. B o ly a i nr. 1 • S e c h e l-C o rd o s4. B .P . H a sd e u nr. 4 S C S p id e r S R L5. C . B ra n c u s i nr. 99 L o r in c z L u ca6. C a ii Ferate nr. 4 A lc o m7. D o ro b a n ţilo r nr. 6 R arau T r a ia n ,8. E ro ilo r nr. 6-8 S C P .P .

9. T ra ia n M o so iu n r. 45 D e rzs i La d is la u ......10. T ra ia n M o so iu nr. 45 ' R a n g a G a b rie la 111. R . F e rd in a n d nr. 5 _ S C Natal C o m im p e x S R L '12. H o re a nr. 57 A lc o m _____13. H o re a nr. 86 F e d e ra lco o p14. I.L . C a ra g ia le 10-12 L ib e r15. M a rin e s cu nr. 46 S C Iseve S R L16. M e m o ra n d u m u lu i nr. 8 F o to O p tica17. N a p o c a nr. 3 S C Te le n e t18. N a p o c a nr. 27 F o to O p tica19. O b s e rv a to ru lu i nr. 34 B e ra r S o rin20. Petofi S a n d o r nr. 10 S C C o m p Tra n s im p e x

21. Petofi S a n d o r n r. 10 S C In d .C a ro le x S R L22. P etofi S a n d o r nr. 10 S C Info S e rv . S A23. P lata G a rli nr. 4 -5 A lc o m24. P iaţa M . V ite a zu l nr. 6 S C H o b b y C e n te r S R L .

25. P iaţa M . V iteazul nr. 6 A d a m V a sile D o ru26. Piaţa M . V iteazul nr. 25 S C L o tu s S R L

27. P lata M . V iteazul nr. 31 S C S ta rt C if S R L28. Piaţa M. V iteazul nr. 32 S C F a rm H yg ie a

29. P lata M. V ite a zu l nr. 43 S C E s p e ra n to S R L

30. Piaţa M. V ite a zu l nr. 40 S C T ra v e l O ii S R L

31. R e n e D c s c a rte s n r. 11 B e rin d e iu lo sif

32. R e p u b lic ii nr. 71 S C S im iu m . . . . . . . . . .

33. T a r n a v c lo r nr. 8 , , r ". F ilip loan

34. T ra ia n nr. 63 S C S a n d e x C o m S R L

35. T u r z i i nr. 68 ............... , M a ricica G o s p o d in a

36. V a s ile P a rva n nr. 8 L ib e r ...... ......

37. V ic to r B a b e s nr. 7 Nelta Invest

38. V ic to r B a b e s nr. 10 T a ta ru A le x a n d ru

39. U n ive rs ită ţii n r. 1 S C S & V S e rv ic e Im pex S R L

40. U n ive rs ită ţii n r. 1 S C D e ca p a S R L j

41. U n ive rs ită ţii nr. 1 S C E lv ira S R L

42. Iu liu M aniu nr. 1 1 -re v . ap. 11 S C E d itu ra Eşantion S R L /

43. Iuliu M a niu nr. 1 1 -re v . ap. 11 A d ria n a Tra ila

44. Iu liu M a n iu nr. 16 S C G e n e ra l Im p .E x p .S R L .

45. Iu liu M a niu n r. 18 S C N a p o c o m S A

46. Iu liu M a n iu nr. 33 D o n e a V a sile Radu

47. Iu liu M a niu nr. 40 R u s u V a sile

48. Iuliu M a niu nr. 45 S C A m e d ia Im pex S R L

49. Iuliu M a niu nr. 45 S C A m e d ia Im pex S R L

50. G o ru n u lu i nr. 28 S C Ind C o o p S A

51. M o ţilo r nr. 14 L i b e r .............................. ....... ..

52. C o lo n ia B o rh a n c i f.n. L ib e r

53. 21 D e c.19 89 nr. 22 S C M onali S R L

54. 21 D e c.19 89 nr. 47 S C N a p o te x S A . ____

55. A n to n P a n n r. 8-10 L ib e r . , ............. ....

56. D o ro b a n ţilo r nr. 1 . . . S C F lo ra S A . ........ .

57. D o ro b a n ţilo r nr. 1 S C A lc o m S A

58. E m il Isa c nr. 22 ■ S C C a p ric e S A ............

59. E .G r ig o re s c u f .n . . L ib e r

60. E ro ilo r nr. 1 ........ S C Ftom ava Im p.Exp.

61. E ro ilo r nr. 1 . ........... , . S C M e lux C o n f S R L ............

62. E ro ilo r nr. 1 R ă d u ie s c u A n g e la _______ __

63. E ro ilo r nr. 5 . .... . L ib e r . . .

64. E ro ilo r nr. 5 ... ... . .. _ C o s ta F lo ria n

65. E ro ilo r nr. 7 " ... ....... L u p s a , R u s u , R us ________ _

66. E ro ilo r nr. 7 C M A m e d ic a . .

‘ 67. E ro ilo r nr. 7 ......... A n d e rc o A u re l

68. E ro ilo r nr. 12 S C R e sta u ra n t Pop ........

69. E ro ilo r nr. 12 S C S ta d e M ontanara ....... .. ,

70. E ro ilo r nr. 12 S C B im b i 2 Im pex

71. E ro ilo r nr. 12 S C A s c e t S R L

72. E ro ilo r nr. 1 2 .................................. R u s u C a lin Em ilian ..... .

73. E ro ilo r nr. 12 T o rc a to ru G h e o rg h e . ......

74. E ro ilo r nr. 12 . S C C a m a s tra S R L ........... .....

" 75. E ro ilo r nr. 12 M icu lic i M iro n

76. E ro ilo r nr. 12 S C D M D S e rv ice s

77. E ro ilo r nr. 12 S C Di E rik s Fashion

78.79.

E ro ilo r nr. 16 E ro ilo r nr. 16

S C A m b ie n t P roiect ... S C C o s m o p ro f S R L

Nr. crt. Adresa spaţiului Locatar

80. Ero ilo r nr. 16 S C C o m o n a S R L

81. Ero ilo r nr. 16 L O T O

82. Ero ilo r nr. 17 S C S u in p ro d B on ţid a

. 83. E ro ilo r nr. 17 S C C onfort

84. Ero ilo r nr. 19 S C K risrom Im pex S R L

85. E ro ilo r nr. 20 S C A peritiv S R L

86. Ero ilo r nr. 20 S C Fantezia

87. Ero ilo r nr. 21-23 S C Metalo -C h im ic e S A

88. Ero ilo r nr. 21-23 S C Textile -lncaltam inte

89. Ero ilo r nr. 21-23 S C A B C Ferari S R L

90. Ero ilo r nr. 21-23 S C N ap ocom S A

91. Ero ilo r nr. 21-23 . S C First Te le c o m S R L

92. Ero ilo r nr. 23-25 S C Ged S e rv ic e S R L

93. Ero ilo r nr. 33 S C S u p e r M a estro S R L

94. E ro ilo r nr. 33 S C Vait S p o rt S R L

. 95. E ro ilo r nr. 33 Ungureanu A le x a n d ra96. E ro ilo r nr. 35 S C G astro U n ic o m S R L

97. Ero ilo r nr. 35 .. Ticlete Roxana98. E ro ilo r nr. 35 ’ Matis Delia

99- H orea nr. 2 S C P rotecto r G ro u p100. I.M. C lain nr. 21 S C O p tide nt S R L

101. I.M. C lain nr. 23 R usu Maria102. . , I. M aniu nr. 16 S C N a p o co m S A .103. M em orandum ului nr. 10 S C C aprice S A104. N ap oca nr. 3 S C Select S R L105. N ap oca nr. 3 G heorghiţă Vasile106. N ap oca nr. 3 S C Tra d in g C o m S R L107. N ap oca nr. 23 S C A rg e n tu m S R L108. N ap oca nr. 25 S C Farm ec S A109. N ap oca nr. 27 B o rs Felicia110. Plata M .Viteazul nr. 3-4 S C Tric o B e b e S R L111. Piaţa M .Viteazul nr. 3-4 S C A rg o s S A112. Piaţa Unirii nr. 4-5 S C A p is h o p S R L113. Piaţa Unirii nr. 4-6 S C Facto S R L

114. Piaţa Unirii nr. 6 S C Su e ro m S R L

115. Piaţa Unirii nr. 13 S C Tra n s e u ro116. Piaţa Unirii nr. 13 S C O xige n S R L

117. Piaţa Unirii nr. 18 S C C ro n o s S R L

118. Piaţa U nirii nr. 18 P op Ana

.. 119. Piaţa Unirii nr. 18 Man O vid iu

; 120. Piaţa Unirii nr. 18 S C Trico ta je S o m e ş u l

121. Piaţa Unirii nr. 18 S C Sanda S R L122. Piaţa Unirii nr. 18 S C C ro n o g ra p h S R L

123. Piaţa Unirii nr. 22 Rotariu llie

124. Piaţa Unirii nr. 22 S C Balanţa S e rvice

125. Piaţa Unirii nr. 25 S C Intercond In v .S R L

126. O a şu lu i nr. 120 S C Stadii Im pex S R L

127. Sam u il Micu nr. 2 S C Electrica S A

. 128. T ra ia n nr. 85 S C N a p o co m S A

129. Tra ia n nr. 86 S C Arta C u lin a ra S A

130. 21 Dec.1989 nr. 3 S C Cofetăria F lo rina

131. 21 D ec. 1989 nr. 3 S C Lidia S R L

132. 21 Dec.1989 nr. 3 S C Theil M cta S R L

133. 21 Dec. 1989 nr. 3 S C D onatcllo

134. 21 D ec. 1989 nr. 3 S C Q uick Le a sin g

135. 21 Dec. 1989 nr. 4-6 Gavrilas G a vril

136. 21 D ec. 1989 nr. 4 -6 S C M elody Centrai

137. 21 Dec.1989 nr. 4 -6 S C Terafarm

138. 21 D ec. 1989 nr. 21 S C Noel

' 139. 21 Dec. 1989 n r 32 S C M ercona S R L

140. 21 D ec. 1989 nr. 32 S C B richeta Y a le S R L

141. 21 Dec.1989 nr. 34142. 21 Dec.1989 nr. 46 S C M edim pex

143. 21 Dec.1989 nr. 46 Mihaila M o ldo va n

144. 21 Dec. 1989 nr. 47 . S C Pria

145. 21 Dec.1989 nr. 57 A s.Fam ilia la M ona

146. 21 Dec.1989 nr. 60 Nertan N icolae

147. 21 Dec.1989 nr. 84 S C Inbel

148 21 Dec.1989 nr. 92 P apuc A n a

149. 21 Dec.1989 nr. 108 S C Fructviseli

150. 21 Dec.1989 nr. 108 S C Dani& M oni

151. A . Saguna nr. 22 S C Coltrix

152. A . Saguna nr. 22 Metalurgia S .C .C .A .

153. A . Saguna nr. 22 C oop.Solid arita tea

154. A . Saguna nr. 22 S C Prod B u r a ..................

" 155. Baia-M are nr. 16 S C U n ive rs

156. H asdeu nr. 2 S C A n tilo p a P ro d

157. B orzesti nr. 1 Bonea Laurian

158. C o n d u cto rilo r nr. 17 S C To sca n a

159. Constanta nr. 14 S C C h o ice

160. C onstanta nr. 17 Popescu C o r in a .............

161. Decebal nr. 33-35 Atcom

162. Decebal nr. 97 Mocean V a le ntin ..............

163. Donath nr. 238 ...............164. Donath nr. 256 Rus Mihai

165. D orobanţilor nr. 6 Buta M ariana

166. E . G rigorescu nr. 134 S C A u ro re s

Page 7: Vameşii de la D.R.V. Cluj au confiscat bunuri de zeci de ... · a fost convocat pentru astăzi, cu începere de la ora 14:00, în Sala de Sticlă a Primăriei, o şedinţă ordinară

şi a celor de prestări de servicii aflate în administraţia care sînt propuse pentru vînzare şi a terenurilor în conformitate cu prevederile Legii nr. 550/2002

Nr. crt A d re să spaţiu lu i L o c a t a r " ”//167. Ero ilo r nr. 1 S C M edioptic168. E ro ilo r „16-18 re ve n d .n r. 18 ap.6 S C Tra sa i169. Ero ilo r 16-18 re ve n d .n r. 18 ap.6 S C M ary C o m p a n y170. G . B ru n o nr. 26 S C R o zina S R L171. G . B ru n o nr. 26-28 S C Farm acia Hera172. Horea nr. 1 S C A ero travel173.' Horea nr. 1 S C Te c la S R L174. ' H orea nr. 6 C araba Maria175 H orea nr. 6 S o c . C ulturala L. Blaga176 H orea nr. 8 S C Paniro177. H orea nr. 8 S C Verla S R L178. H orea nr. 10 S ze k e m ye s Martin179. " H orea nr. 12 S C A scrita Im pex S R L180. H orea nr. 32 S C Rapid181. H orea nr. 34 S C B istro Retiani182. H orea nr. 34 S C Horea L o tu s S R L183. H orea nr. 40 A n g h e l N eam ţu184. Horea nr. 46 S C M olow185. H orea nr. 94 Prestarea S o c o m

/ 186. H orea nr. 94 Lib e r187. Horea nr. 108 S C Henrieta . . . .188. Horea nr. 108 C ră ciu n G h e o rg h e189. I.L. Caragia le nr. 10 S C N eo tem p us190. Kovari nr. 15 H o s s u Iosif191. La p u su lu i nr. 39 S C Matia192. Lo co m o tive i nr. 1 S C Electro E x im C lu j193. O a ş u lu i nr. 58 C sip k e s F ra n c is c194. O a şu lu i nr. 127 Lib e r195. Paris nr. 41-43 S C T ra n s a ro m196. P rahovei nr. 9 P o p M ircea197. P rahove i nr. 11 C ă lu g ă r M ihai198. L . Roth nr. 5 R u ia n M a rius199. L. Roth nr. 17 L ib e r . . . . . .200. Tra ia n nr. 15 M irisan A m e lic a

. 201. Tra ia n nr. 15 S C Vial202. Tra ia n nr. 15 Prestarea S o c o m203. A g ric u lto rilo r nr. 38 S C V o d a S R L204. Berăriei nr. 1-3 Fa b rica de be re ,205. B erăriei nr. 5 lurian T u d o r206. E . Isac nr. 1 S C P rod A lim .s i Nealim . M ariana207. E. Isac nr. 1 C o ste a D o b o c a n208. E. Isac nr. 21 S C Felix M e d co S R L209. E . Isac nr. 24 revend ap. 10 M o ld o va n Ioan210. G . B aritiu nr. 1 4 -p ro c. ap. 5 C o o p .M u n c a Invalizilor211. G . B aritiu nr. 1 4 -p ro c . ap. 5 S C C o n is S R L212. G . B aritiu nr. 22 A d ria n A n d re i213. R. Fe rd in a n d nr. 5 S C R iz ic o m + G o ru n H oracius214. R. Fe rd in a n d nr. 5 Nitu M ircea215. R. Fe rd in a n d nr. 8 H altck R ozalia216. R. Fe rd in a n d nr, 12 S C Livia Im p .E x p .217. R. Fe rd in a n d nr. 13 P a sto r G h e o rg h e218. R. F e rd in a n d nr. 13 C io a ra Maria219. R . Fe rd in a n d nr. 29 L ib e r220. R. Fe rd in a n d nr. 29 S C S u e ro m221. G . B ru n o nr. 6 Spital C o p ii222. G . B ru n o nr. 26 Spital Ju d e ţe a n223. H orea nr. 26 S C P rim ato

] 224. H orea nr. 57 S C E m m o d e225. H orea nr. 94 S C P rod G lo b C la s ic226. M anastur nr. 20 C h e ta n Ioan227. M anastur nr. 42 S C Arial S e rv .C o m228. M anastur nr. 42 B u za n A le x a n d ru229. Matei C o rv in nr. 2 S C E m i C .S .V .230. M. C o rv in nr. 4 S C B leriot231. M e m o ra n d u m u lu i nr. 8 S C C afino232. M e m o ra n d u m u lu i nr. 8 S C Te d a n a233. M e m o ra n d u m u lu i nr. 8 S C V isu l S R L234. M e m o ra n d u m u lu i nr. 8 S C O liv in a S R L235. M e m o ra n d u m u lu i nr. 10 L ib e r236. M e m o ra n d u m u lu i nr. 13 S C Fetitele V ieneze237. M e m o ra n d u m u lu i nr. 13 B a n ca N a p o ca .................238. M oţilor nr. 15 S C H o lim p e x239. ... M oţilor nr. 15 S C H olim pex240. M oţilor nr. 17 S C Flo rian

•241. M oţilor nr. 67 D isp e n sa r m edical242. M oţilor nr. 89 S C C o n se l S R L243. M oţilor nr. 92-94 S C M arnei S R L244.' M oţilor nr. 108 S C C o ra A lim e x S R L245. Ospatariei nr. 4 S C E d . D acia S R L

1.246/ Paul C h in e zu nr. 2 S C Steli P ro im p ex

W P a vlo v nr. 13 S C R o b o t S R Lr 248. Piaţa Un irii nr. 25 . ~ ' L a b o ra to r D e ntar

249. P uietilor nr. 4 D isp e n sa r M edical , .250. P uietilor nr. 4 D isp e n sa r M edical251/ Tab erei nr. 2 S C A u to p ie s252. V. A le csa n d ri nr. 1 B a ciu M ircea Sabin

.253. V . A le csa n d ri nr. 1 S C B lin k S iste m S R L254. A . S a g u n a nr. 12 K u s zto s A n d re i .............

Nr. crt. A d re s a spaţiului Lo ca ta r

255. I.M .K Iein nr. 3 S C C o ro li S R L

256. B aritiu nr. 30 S C ’C o rnistean

257. ' 21 D e c. nr. 7 A b u z iv i

258. .. 21 D ec. nr. 4-6 S C Frizeria Sora S R L

259. 21 D e c. nr. 4-6 S C C o sm e tica S o ra S R L

260./ B aba N o va c nr. 21 C o o p . E lectrom ecanica

261. / B rassai nr. 5-7 Plafar :

262. B rassai nr. 5-7 Tr ic o rn L u x S o c . c o m (se d iu )

263. B rassai nr. 7 A rte x S C C A sediu

264. C ra io va nr. 9 S C R om aris S R L

265. D e cebal nr. 12 S C A T Marian S e rv .S R L —

266. D e cebal nr. 11 S C A p ic o la S R L sediu

267. D e cebal nr. 25 S C M o b in ico S R L

268. D e cebal nr. 70 S C A p e x H olding S R L

269. D ra g o s V o d a nr. 26 S C M e canic S R L270. D ra g o s V o d a nr. 26 S C Lozare a C o m im p e x S R L M e c a n ic !

271. E in stein nr. 6 S ta n cu , B ru d a şcu , Ione scu

272. E ro ilo r nr. 3 S C Tra n sfa b e S R L

273. E ro ilo r nr. 3 S a lo n C osm etica

2 7 4 : E ro ilo r nr. 4 S C " J u n e " S R L

275. E ro ilo r nr. 5 S C E u ro m ym Im p .-E x p .

276. E ro ilo r nr. 6-8 " ' S C C ârlio nţ S R L

277. E ro ilo r nr. 7 Plafar C lu j

278. E ro ilo r nr. 9 colt B olyal-1 S C Intact Invest S R L

279. E ro ilo r nr. 12 S C "Perla C le jean " S R L

280. E ro ilo r nr. 23 S C C om argen ta S R L

281. E ro ilo r nr. 28 S a lo n C osm etica E -L -M

282. F . Jo llo t-C u rie nr. 2 S C O ve lis S R L . .

283. F . Jo lio t-C u rie nr. 3 S C E le ctro -A m a zo n a

284. F . Jo llo t-C u rie nr. 3 S C Isove S R L285. Tra ia n M o so iu nr. 2 S C "D elta C o n s tru c t" S R L

286. G . B aritiu nr. 30 S C C arteno plus S R L

287. H ore a nr. 8 C o o p .E lo ctro so rvIco

288. H orea nr. 14 S C E xp re s S R L

289. H orea nr. 35 C o o p .E le ctro m e ca n ica

290. H orea nr. 84 S C E lectro -D Iam ant S R L

291. I.C . B ratianu nr. 3 U re ch e Lldia

292. I.C , B ratianu nr. 30 S C R e m o Arta S p o rt

293. I.C . B ratianu nr. 45 S C B u ld o n S R L

294. I.C . B ratianu nr. 49 U n g u re a n u R adu

295. Lale le lor nr. 11 .................. S C Atoli Service A u to S R L

296. Lale le lo r nr. 11... S C O v lra S R L

297. Live zii nr. 2 T a ro c z k a y R udoif

298. M o ţilor nr. 56 S C L a ch o M agazin S R L

299. M arasesti nr. 31 S C Je cto p la st S R L

300. N ap oca nr. 3 _____ P ivniţa Libera P ro ie ct H C L

301. N a p o ca nr. 23 T r ic o rn Lux S o c o m

302. P aris nr. 41 S C D a m lS R L

303. P aris nr. 47 S C V ilco n s S R L

304. P aris nr. 65 H o lim p e x

305. Piaţa M .Viteazul nr. 31 C o o p e ra tiva Igiena

306. Piaţa U nirii nr. 1 3 ........................ F rize ria 3+3

307. Piaţa C ip a riu nr. 1 S C A n c u ta S R L

308. P o ru m b e ilo r nr. 2 S C Luceafărul S R L

309. P o ru m b e ilo r nr. 41 S C P rod ele gant S R L

310. R. F e rd in a n d nr. 5 C o o p .E le c tro m e c a n ic a

311. R. F e rd in a n d nr. 5 S C H & H S e rvice S R L

312. R ăsăritului nr. 50 S C F id elp last S R L

313. S o m e ş u lu i nr. 22 P ro ie ct H C L

314. S t.O . Iosif nr. 2-4 S C 'Com pexlt* S R L

315. Tip o g ra fie i nr. 9 A s o c .E x o tic a

316. Tip o g ra fie i nr. 13 F a rm a ve t317. Tra ia n nr. 15 / . S C ’S a m o ila ' S R L318. Tra ia n nr. 17 S C 'D in a 99 S R L

319. Piaţa U n irii nr. 18 C o o p . E le ctro se rvice320. B ra ssa i nr. 5-7 U .A .P . Teritoria l321. B ra ssa i nr. 7 U .A .P . Interjudetean322. E ro ilo r nr. 4 U .A .P . Interjudetean323. E ro ilo r nr. 4 U .A .P . Interjudetean324. G . B a ritiu nr. 30 U .A .P . Te rito ria l325. I. M aniu nr. 4 U .A .P . Teritoria l326. U n ive rsităţii nr. 1 U .A .P . Teritoria l327. U n ive rsităţii nr. 1 U .A .P . Intejudetean328. B u re b ista nr. 8 S C R e m a t S A _ - .329. ; R . Fe rd in a n d nr. 29 A s o c . A rtiş tilo r P lastici

II. LISTA TER EN U R ILO R - DOM ENIUL PU B L IC - PENTC O N C E SIO N A R E

1. - Piaţa M .Viteazu - S uprafaţa = 4 .5 0 0 m p ;2. - Piaţa 1 Mai - S uprafaţa = 1 .890 m p ;3. - Piaţa F lo ra - S u p ra fa ţa = 2 .421 ,9 9 m f4. - Piaţa H erm es - S uprafaţa = 1 .239 m p ;5. , - P iaţa Z o rilo r - S u p ra fa ţa = 670 m p //6. - O b o r - S uprafaţa = 27 .70 0 m p

V ic e p r im a r , V ic e p r im a r ,M i r c e a G a v r i lă B o ro ş Ia n o ş

Page 8: Vameşii de la D.R.V. Cluj au confiscat bunuri de zeci de ... · a fost convocat pentru astăzi, cu începere de la ora 14:00, în Sala de Sticlă a Primăriei, o şedinţă ordinară

SUBREDACŢIA DEJ: S K S ? * , , 8-16,marţi, vineri 8-11;

- ------------------------------ tel/fax 21-60-75.

S L B R ţ^ A C Ţ IA TU R D A : luni-vineri 8-14; CLUJ-NAPOCA: luni -vineri 8-H;sîmbătă 9-14;

tel/fax 19-73-04

Publicaţii!

pot intra în p o se s ia Dvs. în 24 de o re de la apariţie! Pentru ABONAMENTE şi publicarea anunturilo r’de

PIERDERI ACTE, apelaţi la serviciile

S .C . A C T A LEG IS S .R .L ., cu sed iu l în Cluj-Napoca, str. Septim iu Albini nr. 71

Tel./Fax: 0264-440.944Mobil: 0744-782.830

0745-529.299

M a g a z i n " M O C H E T A " j g | J < § > P R O G E S

PARCHET LAMINATM O B O B I I I I I I I I i i

M a r i r e d u c e r i d e s ă r b ă t o r i !

d e l a 159.000 l e i / m p ţo.

Calea D orobanţilor nr.29 . !? Tel: 0264-191.126 ;0744-398.477 ^ Tară TvX

L r L I P I R E C L IP SA kE l < n | 6 mm 167.983 210 000 C M I7mm 193.193 235 210 f f 1 Lgmm 210.000 252 017R N P r e ţ u | i l e s i n t î n le i / m e t r u p ă t r a t f ă r ă T V A

1 H. s t r . A . V l a i c u n r . 4 C l u j - N a p o c a | j T T e le f o n : 0 2 6 4 - 4 1 9 . 1 6 4 |

D O M U S _______str.DavidFrancisc

nr. 8tei/fax: 0264-196.238,

tel: 0264-196.702;0744-516.942;0724-246.720 DOMUS

• Vinde urgent ap. 3 camere, zonă ultracentrală, decomandat, suprafaţă 100 mp, ultrafinisat cu microcentrală proprie. Preţ negociabil. Tel. 196.702,196.238, 0744-516.942. (Ag.i.)• Vinde urgent ap. 4 camere,

Mănăştur, zonă foame bună, liniştită, etaj 1/4, conf. I suprafaţă 80 mp, finisat, gresie, faianţă, parchet, contorizat, garaj. Pret negociabil. Tel. 196.702, 196.238, 0744- 516.942. (Ag.i.)• Vinde urgent ap. 2 camere, P-ţa

Mihai Viteazu. Tel. 196.702,196.238, 0744-516.942. (Ag.i.)• Vinde ap. 3 camcrc, zona Mărăşti,

etaj 1/4, conf. I, contorizat, garaj din tablă. Preţ 24.500 USD nceociabil. Tel. 196.702, 196.238, 0744-516.942. (Ag.i.)

• Vinde urgent ap. 3 camere, Grigorescu, etaj intermediar, conf. I,2 balcoane finisat, contorizat. Preţ 23.500 USD negociabil. Tel.196.702, 196.238, 0744-516.942. (Agi.)• Vinde vilă semifinizatâ, zona

Gheorgheni, cu toate facilităţile, teren aferent 1.000 mp. Preţ 110.000 USD negociabil. Tel. 196.702,196.238, 0744-516.942. (Ag.i.)• Vinde casă 4 camcrc, lingă

Complexul Dora, teren aferent 1.000 mp. Pret negociabil. Tel. 196.702,196.238, 0744-516.942. (Ag.i.)• Vinde 2 vile, D+P+4, 26 camere,

supcrfmisatc, foarte bune pentru sediu firmă, hotel, restaurant, teren 2.000 mp. Preturi nccociabilc. Tel. 196.702,196.238, 0744-516.942. (Ag.i.)• Vinde 2 vile, zona Andrei

Mureşanu în curs dc finisare, cu teren aferent cuprins intre 700-1.000 mp. Preturi negociabile. Tel. 196.702,196.238, 0744-516.942. (Ag.i.)• Dă în chirie cabană, 5 camere,

living, 2 bucătării, 2 băi, 2 terase, zona Padiş-Ponor, perioada 20 dec.- 10 ian., încălzire centrală, pîrtie pentru schi, toate utilităţile. Tel.196.702, 196.238, 0744-516.942. (Ag.i.)

S i s t e m d e f i n a n ţ a r e

p e n t r u c u m p ă r a r e ,

c o n s t r u i r e i m o b i l e

•753. a

c u a v a n s 0 %

d o b â n d a 0 %

EXEMPLU DE CALCUL RATE (LEI)V A L O A R E R A TE L U N A R E

3 0 0 .0 0 0 .0 0 0 2 . 8 0 4 .0 0 06 0 0 . 0 0 0 .0 0 0 5 .6 0 8 .0 0 0

1 . 2 0 0 .0 0 0 .0 0 0 1 0 .5 0 2 .0 0 0

Telefon (0264) 4 0 6 . 5 8 8

P o l i a r u p o R o m a n i a S R LCalea Dorobanţilor 3A, Cluj-Napoca

p o l i g r u p o S T L .;

V - / 'x membru al grupului

C A R I O N

(9762204)

A d m i n i s t r a ţ i a F i n a n ţ e l o r P u b l i c e

a m u n i c i p i u l u i T u r d as c o a te la l i c i t a ţ i e p u b l i c ă î n d a ta d e 9 . 0 1 . 2 0 0 3 , o r a 1 1 , î n l o c a l i t a t e a T u r d a , s t r . S te r c a S u lu ţ i u n r . 2 , j u d . C l u j , la s e d iu l A d m in i s t r a ţ i e i F in a n ţ e lo r P u b l ic e T u r d a , c a m e ra 1 9 ,

u r m ă t o r u l i m o b i l :

P r e ţ d e s t r ig a r e3 7 8 .4 0 2 .0 0 0 le i

3 8 .6 3 0 .0 0 0 le i2 9 0 .4 2 4 .0 0 0 le i

1. C lă d i r e H A L Ă Î N T R E Ţ I N E R E î n s u p r a fa ţ ă d e 3 .1 6 2 ,6 m p2 . C lă d i r e G R U P P O A R T Ă î n s u p r a fa ţ ă d e 7 0 ,4 0 m p3 . T e r e n î n s u p r a f a ţ ă d e 4 . 0 5 8 m p

sI m o b i l e l e s î n t s i t u a t e î n T u r d a , s t r . C l u j u l u i n r . 2 1 . |P r e ţ u l d e v î n z a r e N U I N C L U D E T V A . °>I n f o r m a ţ i i : A d m in i s t r a ţ i a F in a n ţ e l o r P u b l ic e T u r d a , c a m . 1 5 s a u 1 9 , t e le f o n 3 1 3 .4 8 8 .

R E Z I D E N Ţ I A L - j

I M O B I L I A R E

m

• Oferă spre închiriere în Toii spaţiu de 10.000 mp pentm div* activităţi industriale, depozitare, pas auto. Utilităţi, rampă, atelier;, centrală termică, curent trifazic, aţ social. Tel. 196.808,195.916 (Agii• Oferă spre schimb ap. 2 camere

decomandat, etaj intermedia; semifinisat, garaj beton ia Grigorescu, cu ap. 3-4 camere :a Grigorescu, etaj 1-2 + diferenţa. Tel196.808, 195.916 (Ag.i.).• Vinde casă în Bonţida, constaţi;

cărămidă, 1 cameră, bucătărie, hei teren 500 mp, pret 150 milioane. Tei196.808, 195.916 (Ag.i.).• Vinde ap. 4 camere, Mânie

Nord, etaj intermediar, 2 bâi,.' balcoane, parchet, gresie, faiacl centrală, orientare bună, preţ 29.07 USD negociabil. Tel. 195.910.196.808, (Ag.i.).• Vinde garsonieră cf. II, Mărie etaj intermediar, gresie, faianţă, k schimbate, preţ 11.000 USD şt negociabil. Tel. 195.916, 196.80; sau P-ţa Unirii nr. 21 ap. 2A (Ae.il• Oferă spre închiriere ap. 2 carnet Gheorgheni, etaj intermediat, mobilat, 100 USD/lună + i00 USD garanţie. Tel. 195.916, 196.808se P-ţa Unirii nr. 21 ap. 2A. (Aţi.)

• Vinde ap. 3 camere cf. I decomandat, Mărăşti, parter înalt ~ balcon, centrală termică, eres::, faianţă, termopane, Ioc de parer- mobilă de bucătărie personaliza modificări interioare, preţ 30.fr. USD negociabil - inclusiv mobu Tel. 195.916, 196.808 sau P-Ş Unirii n r . 21 ap. 2A. (Ag.i.).• Oferâ spre închiriat ap. o catt®- zonă semicentrală, mobilat, dott telefon, maşină de spălat, 100 USO lună + 100 USD garanţie. Tel195.916, 196.808. (Ag.i.).• Vinde ap. 2 camere, în zonă

semicentrală, 48 mp, geamuri li stradă, pentm birouri, magazine, preţ 24.000 USD uşor negociabil. Tel195.916, 196.808. (Ag.i.).• Cumpără teren în Cluj. Tel

196.808, 195.916 (Ag.i.).

ASTRAL TELECOM Vf?; anunţa

eAM PA NIA îBEJIA RN ĂVino la casieriile ASTRAL TELECOM, - plăteşte abonamentul la zi 3*

(conform contractului) şi poti câştiga;* un autoturism de lux ;e 10 televizoare_color * ‘ • - , .„ . . .— 7a două cupoane de câlâtone de 500.USDJ.L5I— l i a mii de alte premii ’ '

MARI REDUCERI SLGRĂfui.fAŢj ABONEAZĂ-TE ACUĂV

Extragerea Marilor Premii Naţionale s e va face pe PRIMA TV

(ştirile Focus 18 din 24 decembrie 2002)’-v r-aslen, pe canatul propriu ASTRAi t p . . com

fww.sstraLro . r-. vvAW.kapp3.roJURNALUL

A S T R A L TELECOMTeleviziune prin Cablu şi Internet:

COMUNICAT R.A.J.A.C. Cluj BULETIN DE ANALIZĂ A APEI PE PERIOADA 4-10 Decembrie 2002

Parametru

(Unitatedemăsură)

Admis

prin

Legea

458/2002

în sistemul administrat de R A J . A C O u i

Mi. 27 Nov.

Joi280cL

Vi. 29 Nov.

Sîttb. 30 Nov.

Dum 1 Dec.

Luni2Dec.

Mi3fto

Turbiditate(NTU)

5 0,78 0,73 0,47 0,72 037 0,83 0,45

Cloruri(ipg/1)

250 4,96 4,96 142 4,96 17,0 638 17,7

Plurrb(H/l)

25 3,20 0,40‘ 0,09 - 0,75 0,38 1,82 • 03

Azotaţi (mg/lj _ 50 2,02 0,86 531 2,15 6,45 2,16 6.68

1 0 0 o - 0 0 ‘ 0 0 0Vi

C o n fo r m r e z u l ta te lo r a n a l iz e lo r f i z ic o - c h im ic e ş i b a c te r io lo g ic e , a p a a f o s t p o t a b i la in în t r e g in t e r v a lu l 4 - 1 0 d e c e m b r ie a .c .

* B i r o u l d e R e la ţ ii P u b lic e /970ji

Page 9: Vameşii de la D.R.V. Cluj au confiscat bunuri de zeci de ... · a fost convocat pentru astăzi, cu începere de la ora 14:00, în Sala de Sticlă a Primăriei, o şedinţă ordinară

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16;sîm bătă 9-14;tel/fax 19-73-04. n

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14;tel/fax 31-43-23;

SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,marţi, vineri 8-11;

tel/fax 21-60-75.

w m m i:

Z â m b e ş t e - i M o ş u l u i !Vino la D iverta până la 3 1 decem brie, abonează-te la C o n n e x şi primeşti pe loc un brăduţ.

D e asemenea poţi cum păra telefoane la preţuri speciale: M otorola T I 90 la 899.000 lei*,

Siemens A 5 0 la 1.399.000 lei*, A lc a t e lO T 3 1 1 la 1.599.000lei* şi Nokia 3 3 10 la 1.999.000 lei*.

In plus poţi câştiga m arele prem iu, laptop C o m p a q Presario 2820 sau una din cele 3 camere

digitale H P 320.

Câştigătorii v o r fi desemnaţi la tom bola din data de 6 ianuarie.

3 x

sau

f T ), A A .iZ o V ţ a n kBANCA DE MICROFINANŢARE

RAPID CREDIT...formula de credit pentru sum e între:

300 - 2.500 de euro sau dolari

BUSINESS CREDIT...formula de credit pentru sum e între':

2.500 -1 0 .0 0 0 de euro sau dolari

INVESTMENT CREDIT...formula de credit pentru sum e între:

10.000 - 100.000 de euro sau dolari

A ! n e v o i e d e c â t e v a s u t e s a u m i i d e e u r o l d o l a r i ?

N u t e î m p r u m u t a d e l a p r i e t e n i !

N u - ţ l a m a n e t a lu c r u r i l e !

N u t e l u p t a c u b i r o c r a ţ i a !

Noi îţi finanţăm investiţiile !

M I R O B A N KP a r t e n e r u l d e z v o l t ă r i i t a l e !

Produsele sunt create pentru:• societăţi comerciale ’• asociaţii familiale• persoane fizice autorizate cu cel puţin ...3 luni (Rapid Credit)... 6 luni (Business Credit), respectiv 9 luni (Investment Credit) de activitate• finanţează activităţi de producţie, comerţ sau serviciiD acă aduci toate actele necesare, în num ai câteva

zile poţi avea banii.

G aranţiile (b u n u ri m obiliare, im obiliare e tc.) se stabilesc în funcţie de valoarea creditului.

M I R O B A N KCluj-Napoca, str. Andrei Mureşanu nr. 8, »

teITlax: 0264-191888; 0264-197348, mobil: 0723-538853, 0740-070740 <

OFERTA*** CONNEX

* 6 luni** cu 5 0 % reducere la abonam ent.

> 5 0 % re d u c e re la to a te co n vo rb irile n a ţio n a le în re ţe a ,în p rim e le 3 luni de contract.•Preţ cu TVA inclus, valabil doar pentru conectare în reţeaua Connex, în limita stocului disponibil. Detalii în magazine.••Primele 3 luni de contract şi lunile a 7-a, a 12-a şi a 14-a.•♦•Pentru abonamentele cu minute induse (Connex I00. Connex 200, Connex 400 sau Connex 800): 50% reducere la abonament în primele 3 luni de contract.

d h / G r t ă

D E A L E R

C O N N E X

S.C. LORIGABCOM S.R.L.

comercializeazătablă zincată

decapată şi ţevila preţuri avantajoase.

Relaţii la telefoanele: 0722-647.958, 0766-663.060

sau la adresa str. Cimpina nr. 51-53, Cluj-Napoca (curtea TRANSCOM). (0774680)

ATENŢIE!!!S.C. VINDE CHIOŞCURI Şl TONETE

STRADALE DE EXCEPŢIE! AMPLASAMENTE BUNE,

CU VAD MARE!INF. LA TEL 0264-194.981.

TEL.: 196.858.

Adresa: C luj:Str. Universitarii nr. I tel: 19 8 107

‘ S i e a t R o m i n i ă i l S r

(F.P.550)REPA RA ŢII/tPARATURl FOTOGRAFICA.

ZcnoREINHARDT

C a l o a M â n f t ş t u r , n r . 8 , C lu j -N

Tel.: 092/460-169; 064/42-50-96

angajează personal feminin |(cu domiciliu stabil în Cluj) pentru serviciul vînzări & (comercializare organe de ansamblare, feronerie mobilă şi binale).Condiţii: studii superioare (tehnice sau economice), cunoştinţe minime de operare PC, firi deschise şi comunicative, căsătorite.Se oferă salariu motivant.Pentru preselecţie rugăm trimiteţi CV fax la 021/3220549.

U n iv e r s i ta te a '!B a b e ş -B o ly a i "

organizează concurs pentru ocuparea postului de

d D c u m e n t ^ s t |; ; :vj:^vacant la Centrul de Studii Biblice.

Se cer întrunite următoarele condiţii:- licenţiat în teologie (masterand sau doctorand la cursuri

fără frecvenţă);- cunoaşterea limbilor biblice (greacă şi ebraică);- cunoaşterea la nivel mediu a unei limbi de circulaţie

internaţională (engleză, franceză sau germană);- cunoştinţe de operare pe calculator.

Concursul va avea loc la data de 9.01.2003, ora 9, la facultatea de Teologie Ortodoxă. Depunerea dosarelor se Poate face pînă la data de 7.01.2003, la Departamentul Resurse Umane, str. E. de Martonne nr. 1.Pentru informaţii suplimentare sunaţi la 193.231 sau 405.300. (9709136)

C R E D I T E P E N T R U A F A C E R I M I C I

AC*C'

LA NOI PORŢILE SUNT DESCHISE PENTRU

MICII ÎNTREPRINZĂTORI

Credite până la 5.000 EURO Pentru

- persoane fizice autorizate- asociaţii familiale • mici meseriaşi

Cu durata de până la 2 ani •*c<» Destinaţie:

Modernizare sediu Utilaje

p* Fond de marl3 £*• Alic necesităţi specifice

B.C. CARPATICAS u cu rsa la C lu j N a p o ca , Piaţa Miliai Viteazu. Nr. 8

Tel.: 0264/136293, Fax: 0264/423735

I de Cluj

U n iv e r s i ta te a " B abeş-B olya i"

organizează concurs pentru ocuparea postului de

1/2 normă, vacant la Centrul Cultural German.Se cer întrunite următoarele condiţii:. - studii superioare (masterand);

- limba germană, scris şi vorbit, nivel avansat;- cunoştinţe de prelucrare electronică a textelor (Word,

Excel, Publisher).Concursul va avea loc la data de 19.12.2002, ora 10, la Centrul Cultural German. Depunerea dosarelor se poate face pînă la data de 16.12.2002, la Departamentul Resurse Umane, str. E. de Martonne nr. 1. f97ssi36)

S.C. ECCOCASA S.R.L.Str. Plopilor nr. 25

Tel/fax: 0264-429.674, 0721-207.645, 0745-235.668

• Vinde urgent ap. 2 camere, conf. I, cart. Plopilor vechi, etaj 1/4, baie superfinisată, contoare apă, contorizare căldură pe scară, eventual integral mobilat, cu garaj. Tel. 429.674,"0745-235.668. (Ag.i.)• Vinde urgent ap. 3 camere, conf.

I, cart. Plopilor vechi, etaj 2/4, modificat, baie superfinisată, contorizat, parchet, telefon internaţional, cu garaj. Tel. 429.674, 0745-235.668. (Ag.i.)• Vinde garsonieră conf. I, str. Porţile de Fier, nefinisată, ocupabiiă imediat, îngrijită, cu telefon, preţ 14.000 USD negociabil. Tel. 429.674, 0745-235.668. (Ag.i.)• Dă în chirie URGENT spaţiu pentru depozitare sau mică producţie, 100 mp cu 2 birouri şi grup sanitar, încălzire centrală, acces TIR, curent trifazic, 2 linii telefonice. Tel. 429.674, 0745- 235.668. (Ag.i.)

ziar independent

• Vinde urgent teren 800 mp, Mârăşti central, front la strada principală, toate facilităţile, pentru construcţie. Tel. 429.674, 0745-235.668. (Ag.i.)• Dă in chirie ap. 1 cameră, mobilat, integral dotat cu maşină dc spălat automată, tv color, central, preţ 100 USD, pc termen lung. Tel. 429.674, 0745-235.668. (Ag.i.)• Dă în chirie ap. 2 camere, cart.

Plopilor, integral mobilat şi dotat, tv color, frigider, aragaz, maşină dc spălat automată, telefon internaţional, pc termen lung. Tel.429.674, 0745-235.668. (Ag.i.)• Cumpără URGENT garsonieră conf. 1, etaj intermediar, în cart. Mănăştur. Tel. 429.674, 0745-235.668. (Ag.i.)• Cumpără URGENT ap. 2 camere, conf. 1 sau conf. unic, etaj intermediar, tn cart. Mănăştur. Tel.429.674, 0745-235.668. (Ag.i.)• Dă în chirie URGENT restaurant

finisat, integral dotat, terasă, în funcţiune. Tel. 429.674, 0745-235.668. (Ag.i.)

P e n t r u a v d a s i g u r a î n c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u lv ă p u t e ţ i a d r e s a l a :S.C. A P E X S .R .L . - str. A. Iancu nr. 36, tel. 0264-196.213 (pînă în ultim a zi a lunii pen tru luna urm ătoare);C.P.D. A P E X S .R .L . - str. I.M. K lein nr. 15, tel. 0264-439.120 (pînă în ultim a zi a lunii pentru luna urm ătoare);S.C. R O D IP E T S.A. - P-ţa Gării nr. 4-5, tel. 0264-433.620 (cu plata în num erar sau v iram ent, pînă în u ltim a zi’a lunii pentru luna urm ătoare); La fac to rii po şta li şi Oficiile P oşta le de care aparţineţi (în perioada 1-26 a fiecărei luni).

nn

Page 10: Vameşii de la D.R.V. Cluj au confiscat bunuri de zeci de ... · a fost convocat pentru astăzi, cu începere de la ora 14:00, în Sala de Sticlă a Primăriei, o şedinţă ordinară

S U B R E D A C Ţ I A D E J : lu n i , m ie r c u r i , j o i 8 -1 6 ,m a r ţ i , v in e r i 8- 11;

___________tel/fax 21-60-75.

SU B R ED A C ŢIA TU R D A : luni-vineri 8-14;td /fâ x 31 -4.V2V f i i - 1 P i ( p . © ■ M ■ 'M

U i l 1 1 ' ) t ; ■ i c ‘

CLU J-N AP(3 CATIu ni-vineri & 1*6; 'sîmbătă 9-14:

tel/fax 19-73-04.

.w E S S E E E S liîl iAâl lazl-j tfl

MATRIMONIALE• Tinere simpatice, oferim

companie, masaj, domnilor civilizaţi numai Ia domiciliul nostru. Tel. 0744-15-22-98 între orele 9,00-21,00. (550966)

VÎNZĂRICUMPĂRĂRI

• Y'înd apartament trei camere, etaj 2 din 4, Mănăştur. Fără intermediari. Tel: 0744- 62-20-75. (554759)

• Vînd cameră cămin în str. Taberei cu preluare de rate. Tel: 15-68-79 după ora 18.00. (554782)• Vind VW Polo, an fabricaţie

1998, ABS, Airbag, Alarmă. Stare impecabilă. Preţ 6800 EURO negociabil. Tel: 0744-36-60-04 (554792)

* Angajez tricotoare pentru maşini PFS, YVKTM. Tel: 13 87-80. (552583)

* Angajăm tineri pentru distribuit reclame. Tel: 0265- 146.049. (9762149)

• Primăria oraş Sovata organizează la sediul său în data de 19.12.2002, ora 10, licitaţia privind vînzarea materialelor feroase la preţ de fier vechi, rezultate din dezafectarea centralelor termice din cartierele: Independenţei, Eminescu şi Petofl. Informaţii suplimentare se pot obţine Ia sediul Primăriei oraş Sovata, str. Principală nr. 155, tel: 0265-570.218 sau la fax: 0265-570.524. (9760649).

• Vînd congelător “Ghiocel” nou, 3 sertare, 120 litri. Tel: 18-21-09. (552501)

• Y’înd cîntar electronic nou în garanţie. Tel: 0744-29-62-37. (552571) '• Vînd frigider “Zii" şi congelator

“Arctic" cu cinci sertare, în stare perfectă. Tel: 19-30-59, între orele 15-21. (552543)

• Y'înd sacsafon “Tenor”. Tel: 15-68-79 după ora 18.00. (554781)• Y'înd blană Astrahan nouă,

mărimea 44-46. Tel: 19-30-59, între orele 15-21. (552542)_________

Î N C H I R I E R I

• Închiriez carsonierâ centrai. Tel: 19-59-04. (554726)

• Dau în chirie spaţiu comercial pe str. Napoca. Tel: 19-98*28. (554806)__________________

D I V E R S E

• RO EXPRES SERVICE SRL companie de curierat intern pe sistem uşă în uşă angajează agent zonal. Profilul candidatului ideal; - domiciliu stabil în Cluj; - cunoştinţe despre activitatea economică zonală; - vîrsta maximă 22-32 ani; - dinamic, entuziast, carismatic. Responsabilităţi: cunoaşterea agenţilor economici zonali; - stabilirea şi menţinerea relaţiilor cu clienţii;- preluarea comenzilor Ia solicitarea clienţilor. Se oferă:

salariu motivant; autovehicul de serviciu; - integrarea într-un colectiv tînăr şi dinamic; - pregătire de specialitate; - telefon mobil. Cei interesaţi pot trimite CV-urile însoţite de o scrisoare de motivaţie şi fotografie la fax: 0236-496.777. (9759137)

• Atenţie!!! Marea prezicătoare şi făcătoare de minuni prin magie albă, doamna Columbia se află în

Cluj. Ea desface cununii, farmece, blesteme, uneşte persoanele iubite, vindecă de impotenţă, epilepsia şi multe altele. Mă numesc Ion, şi-i mulţumesc acestei doamne pentru că m-a ajutat să scap de viciul beţiei, iar acum sînt un om realizat. Apelaţi cu încredere. Tel: 0740-47-94-95. (552500)

• Cabinetul Sensi Reflex oferă celor interesaţi instructaj în practicarea reflexoterapiei. Tel: 0723-52-72-62. (554773)

• Selectăm tineri/tinere - Comision după plecare. Calificare gratuită Hoteluri şi Nave Croazieră străinătate. Engleza nivel mediu. Condiţii excelente. Tel: 0241-612.100, 619.408, 618.531. E-mail: [email protected]. (9759132)

Condiţii:

de depunere a dosarului 08.01.2003.

5, camera 108. (552567)

constatare„ dosar 3076/2002. (552572)

• Doriţi un loc dc muncă pentru străinătate cu posibilităţi dc plecare dupâ sărbătorile dc iarnă. Se oferă: - salarizare atractivă; - cazare asigurată; - permis de lucru. Program dc lucra: luni-vineri 07,00-21,00; sîmbâtâ 08,00-14,00. Tel: 0265- 250.874, 0265-250.875. (9759135)• Sc citează la Judecătoria Turda,

pc data de 12.12.2002, pirita văduva lui Moldovan Chim, născută Truţ Florica, în dosar civil nr. 3389/2002, pentru radiere uzufruct viager, reclamant Oros Traian Alin.(7030338)• Vaikay Jani Bela şi soţia Valkay Gizela cheamă în judecată pe numiţii: Gcbe Istvan junior, Gebe Istvan, Gebe Marton, Szabo toszef, Gcbe Gazda Ştefan a tui Ioan, Gebe Gazda Francisc a lui Ioan, Gebe Fugi ioan şi soţia Tămaş Gebe Cătălină, toţi cu domiciliul necunoscut, în dosar civil nr. 3148/ 2002, cu termen la 19.12.2002, la Judecătoria Turda. (7030337)

• Numiţii: Hoprich Iuliana, Hoprich Rozalia măritată Kover şi Hoprich luliu, sînt citaţi în data de 16 decembrie 2002, la Judecătoria Turda, în dosar civil nr. 4457/2002, în̂ calitate de pîrîţi, pentru prestaţie tabulară, reclamanţi fiind Szenkonitz Frencz si Szenkonitz Anna Maria.(7030339)

• Consiliul local al comunei Rîşca, judeţul Ciuj, organizează licitaţie în ziua de 16 ianuarie 2003, ora 10.00 la sediul Consiliului local ah comunei Rîşca, pentruconcesionarea unor parcele în zona Lac Fântânele în vederea construirii unor case de vacanţă. Tot cu această ocazie se mai liciteazăconcesionarea sau închirierea unor spaţii libere ale Consiliului local, precum şi vînzarea unui cal. Relaţii se pot obţine la sediul Consiliului local Rîşca. (552569)

• Se citează numitul Doboca Iliesie cu ultimul domiciliu cunoscut în com. Apahida, jud. Cluj, pentru data de 18.12.2002 la Judecătoria Cluj-Napoca, sala 167, ora 8.00, în dosar 11302/2002 în calitate de pîrît cu reclamanta Bodescu Rodica pentru prestaţie tabulară şi întabulare titlu de proprietate. (552586)

producţie accesorii auto” situat în Cluj-Napoca str. Venus nr. 15. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul IPM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (552576)

• Numiţii: Szakacs Kata, Miklos Marton şi soţia Szabo Erszi, Buzaş Ioan Puspok, Kovacs Ilena, Buzas Ioan Puspok şi soţia, Kovacs Ioan, Mates Ioan, Laze Sofia, Bokor Cătălin, văduva Iui Bokor Ştefan născută Varga Cătălin, Bokor Ştefan, Bokor Elisabeta măritată Csoregi Francisc, Kovacs Ioan Minya toţi cu domiciliul necunoscut, sînt chemaţi în data de 16 decembrie 2002 la Judecătoria Huedin, ora 10, sala 4 în calitate de pîrîţi în dosarul nr. 1166/2002. (552582)

• Muzur Ana anunţă persoanele interesate câ la data de 19.12.2002 ora 10.00, la Judecătoria Cluj- Napoca, Serviciul Carte Funciară va avea loc reconstituirea Cărţii Funciare 697 Someşcni. (554798)

P I E R D E R I

• Pierdut contract închiriere ICRAL, pe numele Adam Ioan. il declar nul. (552566)

• Pierdut carnet de student pe numele Olaru Bogdan. îl declar nul. (552584)

• Pierdut camet şi legitimaţie de student eliberate dc Facultatea de Farmacie pc numele Baba Ramona Georgeta. Le declar nule. (554802)

D E C E S E

C O M E M O R Ă R I

• Cu durere în suflet anunţăm trecerea Ia cele veşnice a iubitului nostru LEONTIN BULBOACÂ în al 81-lea an al vieţii. Înmormîntarea va avea loc joi, 12 decembrie 2002, orele 12.00 în satul Corneşti, com. Gârbău. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Familia îndurerată. (552552)

• Un ultim şi pios omagiu la trecerea în nefiinţă a bunicului nostru LEONTINBULBOACÂ. Dumnezeu să-l odihnească în' pace! Nepoţii: Doris, Ana, Cristi şi Mihai. (552553)

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ, tată, socru, bunic, cumnat şi bun vecin, GYERKO ARPAD, în vîrstă de 74 de ani. înmormîntarea va avea loc joi, 12.12.2002, ora 14.00 la Cimitirul Crişan. Dumnezeu sâ-i odihnească în pace! Familia îndurerată. (552559)

1 • Cu adîncă durere în inimi anunţăm moartea fulgerătoare

f a celei care a fost soţie, mamă, bunică şi soacră, FÂRCAŞ

e ELENA născută HĂRĂNGUŞ. s Înmormîntarea va avea Ioc s vineri, 13.12.2002, ora 11.30, la ă cimitirul din str. Valea

Codorului - Dej. Dumnezeu s- ̂ o odihnească în pace! Familia

îndurerată. (552564)

Iată, azi se înplinesc 10 ani de cînd

T R A IA N BA R Aa trecut în nefiinţă dovedind, dacă mai era nevoie, câ viata

. e de multe ori crudă, iar Dumnezeu nu îi apără întotdeauna pe cei buni. Dar trecerea timpului, dragul nostru

TRAIAN,nu ni te-a scos din suflete. Locul tău este mereu în inimile noastre, iar gîndurile bune se vor îndrepta veşnic spre tine.

* Familia

♦. Zdrobiţi de durere ne despărţim de scumpa noastră bunică şi mămică dr. ELENA UZA (ŢUŢICA) şi ne rugăm Iui Dumnzeu să-i odihnească în veci sufletul ei bun şi generos, înhumarea va avea ioc în Cimitirul Central, azi, joi, 12 decembrie 2002, ora 12.00. Dănuţ şi Daniela Uza. (554799)

• Sîntem alături de colega noastră Abrudan Rusanda acum cînd se desparte de mama ei dragă. Raionul Jucării SC Central SA. (552574)

• Cu adîncă tristeţe împărtăşim durerea familiei Academician Prof. Ioan Aurel Pop la pierderea tatălui drag. Familia Drăgan. (554795)

• Sîntem alături de familia prietenului nostru Ioan Aurel Pop şi de mama sa, tanti Lucreţia Pop, în aceste momente grele. Familia Lumperdean. (552575)

• Sîntem alături de prietenii noştri, familia Academician Prof. univ. Dr. Ioan Aurel Pop, în aceste momente de grea încercare; Familia prof. univ. dr. Nicolae Păun. (554796)• Cu inimile întristate

anunţăm trecerea în eternitate a scumpei noastre dr. ELENA UZA (LILICA) şi vărsăm o lacrimă în semn de recunoştinţă şi eternă neuitare. Norica, Romaniţa, Larisa şi Aurelian Voicu - Dolj. (554800)

• Sîntem alături de colega noastră, Boor Andreea şi fratele ei Andrei, în aceste momente de grea durere, pricinuite de decesul tatălui drag. Colegii de clasă şi colectivul profesoral de la Grup Şcolar Material Rulant Cluj. (552577)

• Sîntem alături de familia Prof. univ. Dr. Ioan Aurel Pop în marea durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a tatălui drag şi îi transmitem sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune. Familia Cordoş. (554804)* Sîntem alături de familia

Prof. univ. Dr. Ioan Aurel Pop în aceste momente grele plilejuite de trecerea în nefiinţă a părintelui driag, exprimîndu- i condoleanţe şi întreaga noastră compasiune. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Familia Dumitru Matiş. (552557) -

• în 13 decembrie se împlinesc 6 luni de la decesul devotatei mele soţii prof. MARIA CIURUŞ născută PANCIU. Trist şi neconsolat soţul lacob. (552565)

• Sîntem alături de domnul profesor academician Ioan Aurei Pop în marca suferinţă pricinuită de pierderea tatălui drag. Familia Alexandru Ghişa şi Maria Năstase. (552579)

• Au trecut trei ani de cînd a plecat fulgerător din mijlocul familiei dragul nostru soţ, tată, bunic şi socru, lt. col. AMARIEI GHEORGHE. Vei rămîne mereu în sufletele noastre. Dumnezeu să te odihnească în linişte şi pace. Soţia, fiicele, nepoţica şi ginerii. (552573)

• Sîntem alături de familia prietenului nostru Ioan Aurel Pop în aceste clipe atît de dureroase ale despărţirii de cel care a fost tatăl drag IOAN POP. Dumnezeu să-l odihnească şi să vă ajute să treceţi de această grea încercare! Familia Emil Culda. (552580)

• Sîntem alături de naşii noştri, familia Academician Ioan Aurel Pop, în durerea pricinuită de trecerea în nefiinţă a tatălui drag. Odihnească-se în pace! Familia Ioan Neag. (552558)

• Adresăm sincere condoleanţe distinsului nostru coleg şi prieten, Academician Ioan Aurel Pop, pentru pierderea tatălui drag. Familiile: M. Arghir, Gh. Berar, V. Boşcâneanu, I. Buşe, M. Colceriu, M. Comşa, V. Moldovan, 0 . Mureşan, R. Păun, M. Riţiu. (552560)

• Colectivul Clinicii Obstretică Ginecologie I deplînge dispariţia doamnei Dr. UZA ELENA şi transmite sincere condoleanţe familiei îndoliate. (552581)

• 0 duioasă şi tristă aducere aminte la împlinirea unui an de la pierderea iubitei noastre soţii şi mame, profesoara LOLA PÂNTEA. Comemorarea va avea loc sîmbătă, 14.12.2002, ora 13.00 la Cimitirul Central (la mormînt). Familia îndureraţi (552578)

• Sîntem alături de profesorul univ. dr. Ioan Aurel Pop, membru corespondent al Academiei Române, în marea durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a tatălui său IOAN POP. Sincere condoleanţe familiei îndurerate. Maria şi Ovidiu Mureşan. (552585)

• A trecut un an de cînd a plecat dintre.noi dragul nostru prieten CRIŞAN PETRE. Sîntem alături de Ica şi Dani în aceste momente de comemorare. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Familiile dr. ing. Gaciu Alexandru şi dr. Tudoran Teodor. (554765)

* Sîntem alături de familia prietenului nostru Prof. univ. Dr. Ioan Aurel Pop, în marea durere pricinuită de pierderea tatălui drag. Familia Prof. Dr. Groza Ioan Ştefan. (552561) • Duţule sîntem alături de

tine. Dumnezeu să odihnească sufletul nobil a lui CELA. Carmen şi Ţueu din America. (554763)

• Familia Groza Ioan Ştefan anunţă decesul celui care a făcut parte din familie, TĂTAR EUGEN. Dumnezeu să-l odihnească! (552562)

• Pios omagiuu celui care a fost IOAN SÎNCRĂIAN la 27 ani de la trecerea în nefiinţă. Familia. (554797)• Sîntem alături de familia

domnului prof. univ. dr. Ioan- Aurei Pop, membru corespondent al Academiei Române, directorul Centrului de Studii Transilvane, în aceste momente grele, prilejuite de trecerea în nefiinţă a tatălui drag. Sincere condoleanţe. Smaranda şi Vasile Sălăjan. (554791)

• Sîntem alături de cumnatul nostru şi familia sa în marea încercare prin care trece, la moartea fulgerătoare a surorii noastre FARCAŞ ELENA, născută HĂRĂNGUŞ. Fratele Ioan, cumnata Cheţa, sora Rozica, fratele Nicolae cu familiile. (552563)

• Se împlinesc 6 săptămîni de cînd mama noastră dragă FILIPESCU VIORICA a trecut în nefiinţă. Parastasul de pomenire va avea loc sîmbătă 14 decembrie 2002, ora 13.00, Ia Biserica de pe str. Liviu Rebreanu. Dumnezeu să o odihnească în pace! Fiul Filipescu Nicolae şi familia, fiica Filipescu Ana Maria şi familia. (554801)

• Sîntem alături de Prof. univ. Dr. Ioan Aurel Pop în aceste clipe de grea încercare prin despărţirea de tatăl drag. Familia Ştefan Damian. (552568)

• Sîntem alături de prof. dr. Ioan Aurel Pop în marea durere prin care trece Ia despărţirea de tatăl drag şi adresăm familiei îndoliate sincere condoleanţe. Zoe şi Marius Porumb. (554793)

• Cu adîncă durere veşnic nemîngîiaţi anunţăm trecerea în nefiinţă a celui ce a fost tată, fiu şi frate POP ŞTEFAN, la numai 43 de ani- Înmormîntarea va avea loc în data de 13 decembrie, ora IA la Capela nouă Mănăştur. Mama Rozalia, copiii Alina şi Ionuţ, surorile şi cumnaţii (9764076) _

• Sîntem alături de domnul Ioan Aurel Pop şi familia sa în aceste momente dureroase ale despărţirii de unul dintre părinţii săi dragi. Sorina, Ionuţ şi Ionică. (552570)

• Exprimăm domnului Academician Prof. Ioan Aurel Pop sincere condoleanţe pentru pierderea părintelui iubit. Colectivul Arhivelor Naţionale. (554794)

mailto:[email protected]
Page 11: Vameşii de la D.R.V. Cluj au confiscat bunuri de zeci de ... · a fost convocat pentru astăzi, cu începere de la ora 14:00, în Sala de Sticlă a Primăriei, o şedinţă ordinară

R e t î k c ţ m S J ? © R T | ^ V ;

.X cfe 1 9 * 2 1 .2 7

Î5?V“iUL:L!

K.K.T. cu m a cS u p o rte r i i “U n iv e rs ită ţi i” ş i - a u

pierdut r ă b d a r e a , con tro lu l ş i, s p u n unii d in tre a c e ş t ia , id e n tita te a v is -â - vis de “a lb -n e g ru ” v ec h i d e 83 d e ani. P e rs o n a l - o a re c u m im plicit în viaţa clubulu i - îi în ţe le g . P e dl C ălin Mişan, s p r e exem plu , “unul d in tre liderii g a le r ie i” - o a s tfe l d e titu la tu ră incumbă d o a r d rep tu ri, ob ligaţiile s e pasează în “trei c u sch im b d e locuri” ■ nu-l în ţe le g . Ş i m ă e x p lic . P e vremea lui S o rin B agiu , a d a t tonul la solfegiu, “La"-ul în a in te a n u m e lu i de familie. E ra în o p o z iţie şi “U ”... în “A", a ş i jd e re a c în d p e fotoliu “s e biţiia” R e m u s V lad, u rm a t ap o i d e loan M a ja . C a m p a n ie “p r o ” Lăzăreanu, în t r e r u p tă u lte r io r în momentul declinulu i. D a r tre c e m şi peste a c e s t in s ig n if ia n t a s p e c t . Căzuţi în “C “, prim im p e n e a ş te p ta te sprijinul P rim ăriei (înjuraţi-l p e M aja!, in timpul d o m n ie i lui s - a p a r a f a t contractul d e a s o c ie re ) , P refectu rii, Camerei d e C o m e r ţ ( s ă z ic e m , deşi...) ş i a l lui N e lu ţu S a b ă u .

E n t u z ia s m p e t o a t ă d u r a t a ca m p ionatu lu i, so ld a t cu re v e n ire a ech ipei în “B ”. A fo s t unicul a n d e o d ihnă , d e p u te re a b s o lu tă . L a b ra ţ cu fostul p re ş e d in te , a p re c ia t p e n tm condiţiile d e d e p la s a r e o ferite d e alp indivizi o b s c u r i ş i n u m a ' b u n i d e porcăit, lideru l d e p e “Ion M oina" s - a v ăz u t o b lig a t s ă t r e a c ă d in n ou în opoziţie . P le c a r e a lui lo a n O vidiu S a b ă u a ad în c it h ău l d in tre sup o rte ri ş i c o n d u c e re , exp licaţiile a c e s te ia fiind a c c e p ta te . Ş i u ite a ş a , în c îtev a rînduri, a m a ju n s s ă n e red isc u tă m (în ce l m a i fe ric it c a z ) , ia r c în d a rg u m e n te le p ă le s c , s ă n e p ălim în c e l m ai c a tife la t stil ro m â n e s c . Nu m ă s u p ă ră în tr-a tît d e ta re sudu ie lile d e la tr ib u n a a ll-a , c î t lip sa d e v e r t ic a l i ta te a r ă t a t ă în t r -u n tim p scu rt, d e u n tu r d e c a m p io n a t . îl sa lu ta ţi p e D o m A b m d an a s tă z i, şi m îine îl în ju ra ţi p e la m eciu rile d e juniori. S îm b ă tă , la 10 ,00 , îi invitaţi la “ş e d in ţă ”, d a r la 11 ,45 afişa ţi un b a n n e r “C O N D U C E R E D E K .K .T . P ă i, dom nilo r, vo i K.K.Ţ.(ii) s ta p la poveşti. C um v in e a s t a ? Ş tiu , nu-m i s p u n e c ă a fo s t “m îna" nucleulu i dur. S in ce r, d e C răc iu n a ş v re a să -m i şi s ă - ţi a d u c ă M o şu ’ p e N elu ţu , p e D octo ru şi T â u tu . D e cu rio z ita te a curiozităţii v iitoare lo r v o a s tre ac ţiun i.

Codin SAMOILĂ

P.S. S e î n c h e i e a n u l . . . ş i financiar- co n tab il. A ş te p t rap o rtu l com isiei d e ce n zo ri a S .C . F .C . “U”S .A . S p e r c ă lucraţi la e l, n u ?

© C I N T U

i iI A C E S Ă N E A Ş T E P T Ă M D E S E A R A ? !

5J

Năucit de “sus-josul” prin care ne poartă tricolorele la Europenele din Danemarca, un mai tînăr coleg de breaslă mă chestiona înaintea meciului cu Franţa: “La ce să ne aşteptăm diseară”?! Adică- voia amicul să afle - cam de ce “reprezentaţie” vom avea parte. Una onorabilă, precum cea cu Austria, sclipitoare ca cea cu Suedia, şchioapătă ca cea cu Iugoslavia sau jenantă- aşa cum a ‘fost cea cu Danemarca? Unde ne-am pierdut replica atît în primul act (“amuţind” complet pînă - cînd scorul a urcat de la 5-5 ' la 10-5 pentru daneze), cît şi în secundul (unde am bîlbîit - printr-un jenant torent de greşeli tehnice - providenţialul egal la 19 din min. 45), compromiţînd astfel atît rezultatul partidei (23-25), ca şi imaginea pe care ne-o compuseserăm în grupă. Aceea

de “surpriză” a Europenelor. Asta după ce gazdele competiţiei nu ne acordaseră (vezi site-ul în cauză) nici o şansă de calificare în seriile semifinale.

Mărturisesc astfel că după primele 2 jocuri din grupă, cînd tricolorele exultau faptul că “sînt o echipă”, iar această echipă e pusă pe fapte mari, am cam frisonat, amintindu-mi că asemenea “pre-plinuri” ni s-au servit şi înaintea sau după debutul tuturor marilor competiţii abordate de generaţia actuală. Am frisonat fiindcă după amintitele îmbutelieri au urmat, de fiecare dată, reculuri care ne-au pus pe jar. Vezi Mondialul ‘99 (17-18 cu Franţa în semifinale şi 28-31 cu Austria în “finala mică”), vezi Euro 2000 (egal la 19 cu Macedonia şi 21-25 cu Ucraina în finalul grupei de Ia Bucureşti, 24-25 în semifinala cu Ungaria şi 16-21 cu Rusia în finala mică

din... “Polivalentă”!), vezi Mondialul 2001 (din care nu mai particularizăm nimic, întrucît totul a fost un fiasco ce ne-a destinat “zonei bananiere”: locul 17. Loc pe care tricolorele s-au angajat să-l facă uitat la actualele Europene!

Iar dacă oscilaţiile din precedentele mari competiţii le-am (tjat) pus pe seama tinereţii trupei (şi repetatele schimbări ale directorilor de scenă), ne aşteptam ca o dată cu maturizarea echipei - fiindcă după 5 ani aceasta s-a copt, oricum - şi trecerea ei sub comanda unui general cu vechi state de serviciu în tranşeele handbalului mare să avem parte şi de o consecvenţă a prestaţiilor. O constanţă care să ne dea siguranţă şi confort - precum conferă echipele care şi-au statornicit o personalitate - scutindu-ne astfel de nelinistitoarea întrebare: “la ce

să ne aşteptăm diseară?” Unde să fie dară (!) hiba?!

în absenţa unui lider care sâ catalizeze eforturile echipei şi să-i dea luciditate în momentele ei de buimăceală (iar nu să plîngă precum Vârzaru în meciul cu Iugoslavia, să ia mina disperatei, cum face de regulă Alina Dobrin, ori sâ stea mai tot timpul cu braţele sus, cum a stat Carmen Amariei în tensionatul final cu campioana olimpică)? în prezenţa stresantului: “ trebuieneapărat să cîştigăm” imperativ, ce apasă ca o piatră de moară? în fragilitatea atitudinii de învingătoare şi necunoaşterea bucuriei de a juca? Sau într-o calitate relativă a jucătoarelor noastre?

' Cine cunoaşte răspunsul poate ne spune şi: “la ce să ne aşteptăm diseară?!

Nusa DEMIAN

D M Z I U E i A g i B i S I

Eficacitatea ultimei etapeîn total, sîmbătă şi duminică, în ultima etapă,

s-au disputat, în cele trei eşaloane, 80 de partide (8 in “A”, 14 în “B”, pentru câ în seria a ll-a efectivul total al echipelor a ajuns Ia 14 prin excluderea Iui U.M. Timişoara şi retragerea Gilortuiui Tg. Cărbuneşti în “C”, în loc de 64 de jocuri disputîndu-se 58, fiindcă seriile I, II şi VIU sînt alcătuite din cîte 15 echipe, iar în alte serii unele jocuri nu s-au disputat).In cele 80 de partide ale eşaloanelor “A”, “B”

şi“C” au fost înscrise 245 de goluri, statistic fiind consemnate 26 goluri în “A”, 39 în “B” şi 180 în t ', revenind o medie dc 3,06 goluri de meci. Eficacitatea cea mai ridicată s-a înregistrat în

eşalonul trei, în seriile V şi VIII cu 32 goluri - (Iar în 8 jocuri) şi 30 goluri (în 7 partide). Tot

în “C” se înregistrează eficacitatea cea mai scăzută, cu doar 12 goluri marcate în seria a IV- a (în 7 jocuri).

Din cele 245 de goluri marcate în ultima etapă, gazdele au înscris 157, oaspeţilor revenindu-le 88 de reuşite, lată şi împărţirea reuşitelor pc eşaloane: 20 - 6 în “A’ , 22 - 11 în “B l”, 10 - 6 în “B2”, 115 - 65 în cele opt serii de “C”.

Un singur exemplu de superioritate a oaspeţilor la finalizare, în seria 1 a Diviziei “C”, unde oaspeţii au marcat 15 goluri, iar gazdele numai 9. Diferenţele cele mai mari în favoarea gazdelor în Divizia “A” cu scorul de 10-6 pentru gazde, respectiv în seria a Vfl-a C, unde scorul a fost de 21 - 9 (în 7 jocuri).

Victor E. ROMAN

M E / L l l OE)■ faza a doua/ etapa a doua

Continuăm derularea evenimentelor din lumea sportului alb masculin in 2002 cu cele 9 turnee “Masters Serios”: Indian Wells, Miaml, Monte Carto, Roma, Hamburg, Toronto, Cinclnnati, Madrid şl Paris Bercy.

INDIAN W E L L S (1 1 -1 8 .0 3 )

Din nou HewittF in a la tu rn e u lu i a fost a d ju d e c a tă de

australianul Lleyton Hewitt, in dauna englezului de la Oxford, T im H enm an, scor 6 -1 , 6-2. P înă in finală, ca n g u ru l de la Antipo zi, orig in a r din Adelaide, i-a eliminat pe Sam p ras (6 -2 , 6 -4 ), Enquist (6 -4 , 6 -4 ), Moya (6-4, 6 -4 ), Pavel (4 -6 , 6-3, 6 -0 ) şi Ja n Michael Gambill (6 -2 , 6 -4 ). După cum se poate observa, doar rom ânul A n d re i P avel a reuşit să-i fure australianului un set.

Constânţeanul trecuse pînâ la disputa cu Hewitt de spaniolul G alo Blanco (7 -6 , 6 -4 ).

RETROSPECTIVA 2002 (II)HAMBURG (13-19.05)

Urmaşul elveţienilor Rosset şi Hlaşek

Etapa a doua ar fi trebuit să a'bă loc pe 3 şi 4 decembrie, fosă a fost reprogram ată din Euză că Reai Madrid a disputat finala Cupei Intercontinentale (2- 0 cu Olimpia Asuncion, goluri

iRonaldo şi Guti).Runda a doua â fost "ştirbită”

fie n e d isp u ta re a partidei Barcelona - Newcastle, motivul nonstituîndu-l ploile torenţiale 'izute în Catalunia în ultimele >uă zile. în altă ordine de idei, t ‘San Sirro” din Milano, Inter dispus, nu fără emoţii, de Şyer Leverkusen prin “dubla”

^ Di Biagio (15,27) şi autogolul N -k e e p p e r-u lu i H a n s Jo rg ţ * (80). “Aspirinele” lui Klaus H m o lle r au ră s p u n s cu p ite le lui Z ivk o vic (6 3 ) şi franca (8 9 ). Grupa B , “grupa Jorţii”, a program at derby-ul •'asnal-Valencia, unul din cele (atru ciocniri hispano-engleze

din a c e a s tă s ă p tă m în ă , co n su m a t la L o n d ra , pe “H ighburry P a rk ” (3 8 .0 0 0 de spectatori). Derby-ul nu a rupt gura tîrgului, poate şi pentru că cele două c o m b a ta n te s -a u temut de această confruntare, lucru recunoscut atît de W enger, cît şi, de Benitez la conferinţa de presă. Ocaziile mari de gol au fost irosite de gazde, autori Ljunberg (luft de începător la centrarea lui Bergkam p), Henry (două şuturi respinse de Palo), Kanu (şut respins de acelaşi Palo) şi Wiltord (minge respinsă de pe linia porţii de “căpitanul” A lb elda ), în tim p ce singura ocazie clară a “liliecilor” a fost irosită, în prelungiri, de C arew , însă Campbell a respins de pe linia porţii. “Tunarii” nu au ştiut să profite de faptul că danezul Kim Milton Nielsen l-a eliminat pe Angulo pentru un fault fără

minge la francezul C yga n, însă i-a şi dezavantajat atunci cînd s-a făcut că nu vede un henţ în careu al lui Carboni. In cealaltă partidă a grupei, pe “Amsterdam ArenA”, Ajax, lipsită de aportul "că p ita n u lu i” C ris ti C h iv u , accidentat, a dispus de A S Roma prin golurile lui Ibrahimovic (11) şi Litmanen (66). “Gialorrosi” lui C apello s -a u trezit tîrziu , în minutul 8 9 , cînd Batistuta a salvat onoarea italienilor.

lată rezultatele înregistrate:

GRUPA A• Inte r M ila n o - B a y e r 04

Leverku se n 3-2.

GRUPA B• A r s e n a l L o n d r a - C F

Valencia 0 -0 ;• A ja x A F C A m s te rd a m - A S

Rom a 2-1.Cristian FOCSANU

A m i c a l

Ieri, într-o partidă amicală disputată

t? la Turda, Arieşui din localitate a fost surclasată de CFR Ecomax cu scorul

de 8-0.

ATLETISMBotezan participă laDolia (Qatar)

Mihaela Botezan (“U” - Steaua Bucureşti) va participa în această săptămină la un concurs internaţional (parcurs de I0.000 m) cu participare selectă, printre concurente numârîndu-se şi englezoaica Paula

Radcliff, desemnată zilele trecute de către celebrul post britanic BBC cea mai bună sportivă a anului 2002 în Marea Britanie. Botezan, care a participat în acest an la Camaiore (italia/ locul l), C.M. de seniori în aer liber de la Munchen (locul 4 ) şi concursul internaţional de la Chiba (Japonia/ locul 3 cu echipa României), ya încerca sâ încheie sezonul în forţă.

C. FOCSANU

MIAMI (25.03 - 1.04)Primul “tun” al iui Agassi

Finala Andre Agassi - Roger Federer i-a revenit yankeului din Las Vegas, scor 6-3, 6 -3 , 3-6, 6-4. Pînâ în finală, “T h e Kid" i-a eliminat pe Marcelo Rios (6 -0 , 6 -0 ) şi Nicolas Lapentti (6 -3 , 7 -5 ). învingător la Indian Wells, Hewitt este învins în semifinale de Federer (6 -2 , 2-6, 6 -7 ), după ce l-a eliminat pe Safin în “sferturi" (6 -3 , 6 -4 ). A n d re i P a ve l a debutat cu o victorie la argentinianul Franco Squillari (1 -6 , 7-6, 6-1), da r a pierdut în "sferturi" la Federer (1 -6 , 1-6).

MONTE CARLO (15-22.04) Invincibila Armada

Finală spaniolă între Juan C arlos Ferrero şi Carlos Moya, adjudecată de primul cu 7-5, 6-3, 6-4. Ferrero, eroul Spaniei în finala de C u p a Davis din 2 0 0 0 (co n tra A u s tra lie i), l-a d e p ă ş it în se m ifin a le p e fa vo ritu l g a z d e lo r, fra n c e z u l Sebastien Grosjean (6 -3 , 1-6, 6 -0 ), iar în "sferturi" pe germanul T o m m y H aas (6-3, 6 -1 ). Costa, care p re g ă te a in te n s “R o la n d -G a r ro s ”-u l, a fost decapitat în “sferturi" de Grosjean. A n d re i P avel a avut o comportare onorantă, reuşind să-i învingă pe Kristian Pless (3 -6 , 6-3, 6-1) şi Guillermo Canas (6 -4 , 5 -7 ,7 -6 ) şi a pierdut greu la suedezul To m a s Johansson (laureatul de la Australian O p e n ), scor 6-1, 4 -6 , 5-7.

ROMA (6-13.05) “Recidivistul”

învins în Principat de Ferrero, germ anul To m m y H aas a izbutit să urce pînă în finală la R o m a , dar a trebuit să se recunoască învins în fata mult mai experimentatului A n d re Agassi (3 -6 , ’ 3 -6 , 0 -6 ), yankeu! trecîndu-şi în cont cel de al doilea titlu de masters al sezonului, după Miami.

Pînă în finală, Agassi i-a eliminat pe Alberto Costa (6 -2 , 6 -2 ) şi Jiri Novak (7 -5 , 6 -4 ). A n d re i P a ve l s -a debarasat în primul tur d e Fabrice Santoro (6 -1 , 7 -6 ), da r s -a înclinat în fata junelui A n d y Roddick (6 -1 , 4 -6 , 3 -6 ). Cotat ca unul dintre favonţi, Pete S a m p ra s a d e za m ă g it din nou pierzînd în primul tur la Felix Mantilla

E lve ţia n u l R o g e r F e d e r e r ră z b u n ă finala pierdută la Miami şi îşi adjudecă mostersul de la Hamburg, în dauna rusului M arat Safin (6 -1 , 3 -6 , 6-4). Elveţianul a declarat la conferinţa de presă câ cel mai greu meci a fost cel în com pania belarusului Max Mimyi (6 -4 . 6 -4 ), iar cel mai uşor în compania... australianului Lleyton Hewitt (6 -3 , 6-1).

TORONTO (29.07 - 4.08) Mantilla îl împuşcă pe Hewitt

O finală inedită intre doi reprezentanţi ai tinerei generaţii, Guillerm o C a n a s (A rgentin a) şi A n d y R o d d ic k ( U S A ) , v ic to ria r e v e n in d u -i s u d - americanului (6 -4 , 7-5). C a n a s reuşise anterior să-i elimine pe H a a s (6 -4 , 3 -6 , 7 -6 ) şi Safin (7 -5 , 6 -3 ). Hewitt n u s -a a c o m o d a t p re a bine cu decotourful canadian, pierzînd în turul inaugural la Felix Mantilla (6 -2 , 4 -6 , 3 -6 ), ibericul care ii eliminase şi pe Sam p ras, da r la R om a.

; v CINCINNATI (5 - 11.08) Revanşa lui Moya

Revenirea în “state” s-a dovedit de bun augur pentru Lleyton Hewitt, care dezam ăgise la Toronto. După victoria repurtată la A gassi (7 -5 , 6 -3 ), nimeni nu părea în măsură să-l oprească pe australian, însă Carlos Moya s-a bătut ca un leu şi a izbutit să-şi adjudece titlul (7 -5 , 7 -6 ), după ce îşi luase revanşa în faţa com patriotului Fe rre ro pentru eşecul de la Monte Carlo (6 -3 , 6 -4 ).

MADRID (14 - 20.10) Competiţie fără finală!

Andre Agassi şi-a adjudecat, probabil, cel mai uşor titlu al carierei, adversarul din finală, cehul Jiri Novak, accidentat ia genunchi, deciarînd forfait cu douăzeci de minute înainte d e m eci. A gassi trecuse anterior de Sebastien G ro sjea n (6 -4 , 3 -6 , 6 -4 ) şi Juan C arlos Ferrero (6 -3 , 6 -2 ), în timp ce N o vak en tu zia sm a se în d isputele cu T o m m y Robredo (6 -1 , 6 -1 ), P a ra d o m Srichaphan (4 -6 , 6 -3 , 6 -4 ) şi Fabrice Santoro (6 -2 , 6 -4 ).

PARIS - BERCY (28.10 - 3. 11) ; Agassi şi cîntecul de lebădă

învins la H am burg de Federer, rusul Marat Safin îşi adjudecă ultimul m asters al sezonului, în dauna australianului H ew itt (7 -6 , 6 -0 , 6 -4 ) , după ce trecuse de M oya (7 -5 , 7 -6 ) şi francezul Escu d e (6 -3 , 5-7, 6-3).

Andre Agassi a dat primeie sem n e de oboseală, clacînd la M oya în “sferturi” (4 -5 , 4 -6 ). Yankeul v a face d o a r a c t d e p r e z e n ţă la T u r n e u l Campionilor, renunţînd la ultimul m e d al grupei în favoarea rezervei Jo h a n sso n . A n d re i P a ve l încheie sezonul cu victorii la G uillerm o C o ria (6 -2 , 6-7, 6 -2 ) şi Jiri N ovak (6 -1 , 6 -3 ).

Cristian FOCSANU

Page 12: Vameşii de la D.R.V. Cluj au confiscat bunuri de zeci de ... · a fost convocat pentru astăzi, cu începere de la ora 14:00, în Sala de Sticlă a Primăriei, o şedinţă ordinară

r f \al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici tf-

Rom ânia, Constantin Ticu Dumitrescu a ales preşedinte al acestei organizat,'

«U* c *r ,<:;.cy

lacob Moholea, director general al Casei Judeţene de Pensii Cluj

GEA REFUGIAŢILOR” IN DETAŞAMENTELE DE

LECTORAL

acob Moholea ? director general

al CJP Cluj

MALDARE DE DOSARE SÎNT ÎN “LUCRU” LA CASA DE PENSII

- Domnule director, ce noutăţi au mai apărut în aplicarea Legii nr. 189/2000, privind acordarea unor d rep turi persoanelor persecutate din motive etnice, celor strămutate, respectiv refugiate?

- în cazul “Legii refugiaţilor", cum mai este cunoscută Legea 189/2000, au fost făcute unele modificări, pentru ca şi alte categorii de persoane sâ beneficieze de acordarea unor drepturi materiale şi morale. In cazul persoanelor care, după ce a intervenit strămutarea, refugiul sau expulzarea, aflîndu-se pe teritoriul românesc, au îndeplinit obligaţii militare de orice natură, în timpul celui de-al doilea război mondial, sau au fost în prizonierat, chiar dacă perioadele de prizonierat şi de participare la război au fost valorificate conform prevederilor Decretului-Lege 118/1990 şi, respectiv, Legii nr. 49/1991, se acordă indemnizaţia şi la Legea 189/2000 pentru perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, cît timp persoana a fost în refugiu sau în prizonierat. Este cazul veteranilor de război, cărora, în etapa de început a stabilirii perioadei de refugiat, li s- a eliminat perioada de prizonierat sau de participare la război. Pentru corectarea acestei situaţii, invităm pe toţi cei în cauză la sediul Casei Judeţene de Pensii Cluj (str. G. Coşbuc nr. 2), cu o cerere din care sâ reiasă numărul hotărîrii de acordare a drepturilor în baza Legii i.r. 189/2000.

- în Normele de aplicare a “Legii refugiaţilor” au mai fost cuprinse şi alte categorii de persoane?

- Da. Mai beneficiază de prevederile Legii 189/ 2000 şi persoanele care au fost detaşate sau transferate din teritorii cedate în teritoriul românesc, în interesul serviciului, în perioada 6 decembrie 1940 - 6 martie 1945. In această categorie de persoane intră: funcţionarii publici, preoţii, angajaţii CFR, cadrele militare etc, care au fost detaşate sau transferate în acea perioadă.

- Pînă la ce dată se pot depune cererile pentru stabilirea drepturilor conform normelor şi metodologiei de aplicare a “Legii refugiaţilor”?

- Conform prevederilor Legii nr. 586/2002, dosarele complete, pentru stabilirea celor care pot beneficia de Legea nr. 189/2000, pot fi depuse la Casa Judeţeană de Pensii Cluj, pînă la data de 31 decembrie 2003, ultimul termen de primire a cererilor. Pînă în prezent, CJP Cluj a primit peste 7.000 de dosare pentru Legea nr. 189/2000, din care au fost soluţionate 6.115 dosare, pentru care au fost emise hotărîri de acordare a drepturilor materiale sau au fost respinse. Există,

însă, o întîrziere. în emiterea deciziilor pentru aceste persoane. S-au emis 2.735 de decizii. Dar..., prin măsurile luate de conducerea Casei de Pensii (suplimentarea personalului, program prelungit, inclusiv sîmbătă şi duminică) sîntem convinşi că, în perioada următoare vom recupera' din restanţele existente. Trebuie reţinut că, drepturile privind indemnizaţia şi facilităţile acordate conform legii se acordă din prima zi a lunii următoare depunerii dosarului la Casa de Pensii.

ÎNTÎRZIERI JUSTIFICATE ÎN SOLUŢIONAREA DOSARELOR

- De ce drepturi beneficiază, conform Legii 309/2002, persoanele care au efectuat stagiul militar în “detaşamentele de muncă forţată”?

- Beneficiază de acordarea unor drepturi persoanele care au efectuat stagiul militar în detaşamentele de muncă, în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada anilor 1950-1961. Acestea au dreptul la o indemnizaţie lunară de 15.000 lei pentru fiecare lună de stagiu militar în asemenea detaşamente de muncă. De asemenea, conform legii, soţia celui decedat, care a efectuat stagiul militar în detaşamentele de muncă, beneficiază de o indemnizaţie lunară de 50% din indemnizaţia ce s-ar fi cuvenit soţului decedat, dacă ulterior nu s-a recăsătorit.

- Ce acte doveditoare trebuie să depună persoana care beneficiază de aceste drepturi?

- Dovada încadrării în prevederile legii se face cu următoarele acte: livret militar în original şi copie, adeverinţe eliberate de centrele militare judeţene sau UM 02405 Piteşti, în original şi copie, actul de identitate original şi xerocopie, certificat de naştere, căsătorie, deces (unde este cazul) în original şi copie şi cuponul de pensie.

- Cu ce probleme vă confruntaţi la primirea dosarelor?

- Pînă la această dată, au fost preluate peste 5.000 de dosare privind Legea nr. 309/2002. Întrucît în marea majoritate a dosarelor este scris doar “detaşament de muncă”, fără ca acesta sâ fie nominalizat, în scopul clarificării situaţiei persoanelor care pot beneficia de această lege, am solicitat centrelor militare judeţene sau UM 02405 Piteşti, după caz, în funcţie de perioada de efectuare a stagiului militar, clarificarea şi confirmarea localităţii şi perioada exactă de stagiu.

De aici apar întîrzieri în soluţionarea dosarelor,

la aplicarea legii. Pentru persoanele care au trecute în livretul militar perioada exactă, detaşamentul de muncă, inclusiv localitatea şi care se regăsesc în listele înaintate de Casa Naţională de Pensii şi Ministerul Apărării Naţionale se întocmesc hotârîri ale comisiei de aplicare a legii, care se expediază prin poştă la domiciliu. Există un număr însemnat de dosare depuse de persoane care au efectuat stagiul militar la o unitate militară cu profil economic (construcţii, CFR etc). Acestea nu beneficiază de prevederile Legii nr. 309/2002, urmînd ca în perioada următoare să primească hotărîri de respingere a dosarului.

ZVONURI DEZMINŢITE...- Vor apărea, în prag de An Nou, modificări

la Legea pensiilor privind vîrsta de pensionare?

- Din cîte cunosc eu, nu există în discuţia Executivului sau Parlamentului un act normativ care să modifice Legea pensiilor, chiar dacă există situaţii ale unor persoane cu vîrsta peste 50 de ani şi vechimi mari în muncă de peste 30 de ani. Deci, nu există un act normativ, nici chiar pe perioadă limitată, care sâ permită pensionarea prin cumulul vîrstei cu cel al vechimii.

Pagină realizată de Vasile MOLDOVAN

Fotografii: I. PETCU

f( C O M U N I C A T !

Indexarea pensiilor în luna decembrie

2 0 0 2

Conform Hotărîrii de Guvern 1301/2002. în luna decembrie 2002 sc indexează diferenţiat pensiile din sistemul public de stat. pensiile militare şi unele venituri ale j populaţiei, după cum urmează: \

1. Pensiile din sistemul public seindexează cu: !

4,2%: pensiile, cu vechime incomplet pensiile de urmaş şi pensii de invaliditate stabilite pînă la data de 01 ianuarie 1999:• toate categoriile de pensii stabilite ia perioada 01 ianuarie 1999 - 31 martie 2001 cu pensie mai mică decît cea corespunzătoare punctajului mediu estimat j pentru fiecare-categorie de pensie; ' j pensiile stabilite după data de 01 aprilie ? 2001. , ;- 5% - pensiile cu vechime integrală ; stabilite pînă la data de 01 ianuarie 1999;. 2% - toate categoriile de pensii cu , cuantumul pensiei maimare decît punctajul mediii estimat şi cu drepturile deschise în perioada 01 ianuarie 1999 - 31 martie 2001;

Nu beneficiază de indexare pensiile în cuantum mai; mare sau egal cu suma de 6.485.784 lei. ' '

Începînd cu luna decembrie 2002. valoarea punctului de pensie este de 2.252.729 lei şi nu include contribuţia de ■asigurări de sănătate.

2. Pensiile militare stabilite în ba» legislaţiei anterioare datei de 01 aprilie 2001 sc indexează cu 6%;

3. Începînd cu luna decembrie 2002 se indexează cu 4 ,2 % următoarele venituri ale populaţiei:

- pensiile l.O.V.R.- indemnizaţiile pentru incapacitate

temporară dc tmmcâ, maternitate. îngrijire sau creştere copil din a 9 l-a zi de conced®,

- îndemnizaţii.la Decret Lege 118/’90, privind;deţinuţii politici,;Ordonanţa 10- r 1999- şi Legea 189/2000 pentru persoanele prezentate;- - indemnizaţiile invalizilor, veteranilor si văduvelor de război.

Page 13: Vameşii de la D.R.V. Cluj au confiscat bunuri de zeci de ... · a fost convocat pentru astăzi, cu începere de la ora 14:00, în Sala de Sticlă a Primăriei, o şedinţă ordinară

E ^ E I- p e rso a n e fizice ■ %

" Bănci comerciale - ia vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 tuni 12 iunl

' BCR 1 14 17,5 20 20,5 22

BRD - GSG 2 14 18 19,5 . 2 0 20,5** 2 14 19 21 21,5 22

RAIFFEISEN (d. revizulbM) 2 15 18 19 19 19" B, Ţiriac .1,5 16 19 22 . 20 20" Românească 1.5 17 19 20,5 21 21" Banc Post* 2 16 20 21,5 22 22,5" Alianţa 4 20 22 23 24 25

Transilvania 15 18 19 21 : 21" CEC 2 15 17 - - -"A LP H A B A N K 1,5 16 19 18,5 18,5 18" WEST BANK 2 16 19 21 21 21

Comercială • 2 17 20 21 21 20CARPATICA ■ - ' - - 23** -

VOLKSBANK 2 23 19,5 20 20 20" FINANSBANK 2 18 19 20 20 21

ROBANK 3 19 21 22 22 22' MIRO BANK 6 16,5 18,5 20 21

- p e rso a n e jurid ice - %— B ănci"

comerciale ia vedere 1 lună 3 iunl 6 luni 9 luni 12 Iunl

BCR 1 14 17 20 20,5 22BRD**-GSG 2 14 18 19,5 20 20,5

RAIFFEISEN BANK(dotj. rvvirufcBi) 2 15 18 19 19 19

B. Ţiriac 1,5 16 19 22 20 20Banc Post* 2 16 20 21,5 22 20

Românească 1.5 17 19 20,5 21 21\ CEC 2 15 17 17 18 18

Transilvania 2 15 18 19 21 21ALPHA BANK 1.5 16 19 18,5 18,5 18WEST BANK 2 16 19 21 21 21Comercială 2 17 20 21 21 20CARPATICA - - - 23** - -VOLKSBANK 2 23 19,5 20 20 20FINANSBANK 2 18 19 20 20 21

ROBANK 3 19 21 ' 22 22 22MIRO BANK 8 18,5 20,5 | 22 - 23

Mintia se capitalizează; “cuplata dobînzii la expirare2 £Modificarea dobînzilor se comunică redacţiei, pînă la ora IZ 00 Prin lax; 19.2&28. "Adevărul de Cluj" nu îşi asumă răspunderea M i neconcordanta dintre dobînzile publicate şi cele afişate ii sediile băncilor comerciale, neconcordanfe ce pot apărea ' cauza necomunicării la timp a modificărilor survenite.

- p e rso a n e fizice - %B A N C A

BRD - G S G

Banc Post

B C R

b . ţ i r i a c

Ro m a n e a s c a

Ra i f f e i s e nb a n k

Transilvania

Al p h a b a n k

We s t b a n k

C o m e rc ia lă . g. i g A R P A T IC A

, / ( V O L K S B A N K

U l^ în :ie

F IN A N S B A N K

R O B A N K

MIRO B A N K

Valuta Vedere 1 lună 3 luni

E U RU S D

E U R

0,152.2S

2,3

2,253,5

3,05

9 luni 12 tuni

3,753,2

p e rso an e jurid ice - %

BRD - G S G

B C R

b. ţ ir ia c

Ro m a n e a s c ă

Banc Post

Ra i f f e i s e n. bankTransilvaniaRlpha B A N K

^BST B A N K

C om erc ia lă Ş ^ R P A T IC A .

| ° l k s b a n k

f|NANS B A N K

Ro b a n k

'"R O B A N K

Vakita Vedara . 1 Junâ ::3 Juni

0.5

0.50,5

1.5

2,75

1.75

2,75

3,25

2,25

9 luni 12 luni

3,5

mna minimi pentru constituirea depozitelor, taxa de deschidere de cont precnm ţi comisioanele percepute diferă in t

Furnizorii de servicii Internet critică proiectul legii pentru combaterea pornografiei

Proiectul de lege privind prevenirea şi combaterea pornografiei conţine o serie de prevederi restrictive cu privire la utilizarea Internetului în situaţii legate de pornografie, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Naţionale a Internet Service Providerilor din România (ANISP). Asociaţia consideră câ termenul de "furnizor de servicii pentru Internet” creează o mare confuzie, pentru câ poate fi interpretat atît ca Internet Service Provider (ISP), cît şi ca webhosting (firma care oferă servicii de găzduire de pagini de web). "Trebuie sâ menţionăm faptul câ textul legii este cu totul original - nu există vreo dispoziţie similară în alte ţări. Problemele care se pun în alte state sînt mai ales cele legate de interzicerea accesului la site-urile cu caracter pornografic a persoanelor cu vîrstă sub 18 ani, prin introducerea în şcoli şi în alte instituţii a unor aplicaţii software cu rol de filtrare (a accesului la anumite site- uri, n.r.)”, se mai arată în comunicat.

O primă observaţie a ANISP este că Intemetul este un spaţiu virtual şi global şi este dificil să se stabilească o lege care să se aplice numai utilizatorilor sau creatorilor dintr-o anumită ţară. Astfel, termenul de “persoane fizice şi juridice care realizează site-uri cu caracter pornografic” este extrem de larg şi imprecis pentru a fi aplicat într-un spaţiu virtual, susţine asociaţia.

"Se poate considera că se face referire la persoanele fizice şi juridice rezidente în România. Atunci, identificarea acelora care realizează astfel de site-uri va fi, fără îndoială, o vînătoare de vrăjitoare, mai ales în condiţiile unor pagini web găzduite pe servere în afara teritoriului României, situaţie întîlnită în mod curent în reţeaua Internet”, precizează comunicatul.

De asemenea, impunerea Autorităţii Naţionale dc Reglementare în Comunicaţii (ANRC) ca instituţie dc primire a sesizărilor cu privire Ia ncrcspcctarca prevederilor articolului 7 din proiectul dc lege privind prevenirea şi combaterea pornografici reprezintă, potrivit ANISP, o abatere dc la cadrul dc reglementare în comunicaţii, atît timp cît ANRC, conform Ordonanţei 79/ 2002, are rolul dc a pune în aplicare politica naţională în domeniul comunicaţiilor electronice şi serviciilor poştale.

"ANRC sc ocupă numai de aspectele tehnice, şi nicidecum de conţinutul

informaţiei tranzitate prin reţelele respective, fie că ne referim la informaţia tranzitată prin intermediul companiilor de comunicaţii prin cablu, aflate sub incidenţa Consiliului Naţional al Audiovizualului, sau la informaţia ce tranzitează reţelele ISP-iştilor”, se mai arată în comunicatul ANISP.

Reprezentanţii ANISP apreciază câ ANRC nu trebuie să aibă nici o atribuţie în verificarea conţinutului unei pagini Internet, ci, cel mult, sâ îndeplinească condiţiile prevăzute la articolul 7 din proiectul de lege privind prevenirea şi combaterea pornografiei. De asemenea, ANISP consideră că soluţia de a cere furnizorilor de servicii Internet (ISP) să blocheze accesul la site-urile respective nu se poate aplica, unul dintre motive fiind acela că paginile web pot fi găzduite pe diferite servere din străinătate.

Reprezentanţii asociaţiei avansează două soluţii în privinţa blocării accesului la site- uri pornografice. Astfel, fie va fi suspendat numele de domeniu în “.ro” unde sînt găzduite astfel de pagini Internet, fie va fi restricţionat accesul la un site în cazul unui furnizor de hosting pentru încălcarea legislaţiei.

Camera Deputaţilor a adoptat, la începutul lunii noiembrie, proiectul de lege privind prevenirea şi combaterea pornografici.

Potrivit actului normativ, furnizorii de servicii pentru Internet carc nu blochează, în termen dc 48 de ore dc la sesizare, site- urile cu caracter pornografic care nu aii fost parolatc şi nu au accesul taxat, carc nu evidenţiază numărul accesărilor sau carc promovează site-uri cu caracter pcdofil, zoofil şi nccrofil vor fi sancţionaţi cu amendă de 100 milioane ici la 500 milioane dc ici.

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor este făcută dc organele dc poliţie din Ministerul dc lntcmc.

Proiectul dc lege pedepseşte cu închisoarea dc la 3 ani Ia 12 ani racolarea, obligarea, determinarea sau folosirea minorilor ori a persoanelor cu deficienţe psiho-fizicc în acte cu caracter obscen. Distribuirea materialelor cu caracter obscen, carc prezintă imagini cu minori avînd un caracter explicit sexual, sc pedepseşte cu închisoare dc al 1 an la 5 ani.

Legea, deja adoptată dc Senat, a intrat în procesul dc mediere, deoarece există diferenţe între textele aprobate dc cele două Camere legislative.

Rectificarea bugetului

local clujean va fi

realizată în lipsa

primarului_________u rm are din pagina 1_________

municipiului Cluj-Napoca poate, avînd în vedere antecedentele sale de pînâ acum, să genereze noi discuţii, ştiut fiind că acesta consideră dizolvat de drept executivul local clujean. Situaţia e cu atît mai interesantă cu cît, în conformitate cu prevederile Legii 215/ 2001, a administraţiei publice locale, şedinţele ordinare sînt convocate de către primar (art. 40, alin.l), cele extraordinare de primar sau de cel puţin o treime dintre consilieri (art. 40, alin 2). Mai mult, şi într-un caz şi în celâlat, legea prevede convocarea în scris cu cel puţin 5 zile înainte, pentru şedinţele ordinare, respectiv cu cel puţin 3 zile înainte, în cazul celor extraordinare. Legea administraţiei publice locale prevede ca în caz de forţă majoră şi de maximă urgenţă pentru rezolvarea problemelor localităţii să poată fi convocată o şedinţă dc îndată, prerogativ ce revine atît primarului, cît şi consilierilor locali (art. 40, alin. 4). Pentru a lămuri aceste aspecte, “Adevărul dc Cluj" s-a adresat secretarului Consiliului local Cluj- Napoca, Titus Jude. carc consideră câ delegarea dc către primar a viceprimarului Gavrilâ pentru a susţine în consiliu proiectul dc rectificare a bugetului pe anul 2002 rezolvă chestiunea în cauză, iar în ceea cc priveşte necesitatea convocării în scris, cu 5 zile înainte, a unei şedinţe extraordinare, legea nu prevede sancţiuni şi nu arc menţiuni dc anulare.

Preţul la carnea de porc ar putea să scadă în perioada sărbătorilor

Preţul la carnea de porc ar putea să sca d ă în perioada sărbătorilor de iamă, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, în principal ca urmare a respectării acordului încheiat în vară de organizaţiile patronale din sectorul crescătorilor de animale şi procesare a cărnii cu Ministerul Agriculturii, protocol c a re p re v e d e m e n ţin e re a preţului sub rata inflaţiei, afirmă reprezentanţii patronatelor din domeniu.

“în d e c e m b rie , p re ţu l la carnea de porc va scădea cu 1 5 -2 0 % faţă d e a c e e a ş i p e rio a d ă a a n u lu i tre cu t. P atrona tul re s p e c tă , astfe l, acordul încheiat în luna iulie cu Ministerul Agriculturii, care a promis, în schim b, că va anula facilităţile a co rd a te agen ţilor eco n o m ic i din z o n e le defavorizate", a declarat Tud or Stanca, directorul executiv al Patronatului R om ân al Cărnii de Porc.

Ea a apreciat că importurile de carne efectuate în ultima perioadă au dus la creşterea stocurilor.

“Bănuiesc că există stocuri, dup ă can tita te a d e c a m e im portată în u ltim e le lun i. Adevărul este că, în general, carnea de la producătorii români ajunge greu pe piaţă şi este mai slabă calitativ comparativ cu cea din afară", a afirmat Stanca.

P e d e aită p a rte , M ihai V işa n, directorul executiv al A so cia ţie i R o m â n e a Cărnii (A R C ), este de părere câ preţul va răm îne stabil în perioada sărbătorilor de iamă.

“E s te g re u d e fă c u t o apreciere cu privire la preţul cărnii de porc. Totuşi, înclin să cred că preţul nu va creşte, deşi consumul se va mări în perioada s ă rb ă to rilo r”, a d e c la ra tdirectorul executiv al A R C .

El a adăugat că importurile de cam e d e porc s -a u dublat în luna septembrie (drea 10.000 de tone de ca m e ) faţă de lunile anterioare, după care au revenit la valorile normale (aproximativ 5.000 de tone).

“Im p o rtu rile a u c re s c u t spectaculos în luna septembrie, pentru că de la 1 octom brie facilităţile p e n tru firm ele din zonele defavorizate urm au să fie eliminate", a spus Vişan.

Potrivit datelor furnizate de A so c ia ţia R o m â n ă a C ă rn ii, Rom ânia a importat, în perioada ian u a rie - se p te m b rie 2 0 0 2 , aproximativ 50.000 de tone de cam e de porc, faţă de 28.841 de tone în perioada similară din 2001, la un preţ m ediu de 1,30 de d o la ri/ k ilo g ra m . D e asem enea, a fost introdusă în ţară o cantitate de 15.496 de tone de slănină şi grăsim i, mai m a re c u 8 .7 0 0 d e to ne com parativ cu anul tre cu t

Modificări de termene pentru depunerea proiectelor PHARE 2001Ministerul Dezvoltării şi Prognozei. împreună cu Delegaţia

Comisiei Europene au convenit modificarea dalei limită pentru depunerea cererilor dc finanţare pc componenta "Schema dc Investiţii în Servicii Sociale", PHARE 2001. Astfel, data limită a fost aminatâ pentru 17 februarie 2003, ora 16,00. Proiectele vor fi depuse la sediul Agenţiei dc Dezvoltare Regională Nord-Vest. Vă reamintim câ bugetul total al programului pentru Regiunea dc Nord-Vest este de 1.530.000 Euro. Schema de investiţii sc va aplica în localităţile nominalizate ca zone prioritare prin HG 339/ 2000. Sumele cc sc pot primi pentru realizarea unui proiect pot fi între 10.000 şi 200.000 Euro. Consiliile locale şi primăriile din zonele prioritare trebuie sâ ştie că data limită pentru depunerea de proiecte pc componenta “Schema de finanţare nerambursabilâ pentru proiecte infrastructură de mică”, din cadrul programului PHARE 2001 - Coeziune Economică şi Socială, este 16 decembrie 2002.

B. P A S C U

B u z u n a r u l s ă te ţină!

C um părături şi d istracţii c ît în cap la Tîrgul

Cadourilor de iarnăT îrg u l C ado urilor de Crăciun, organiza t la (şi d e ) Expo

T r a n s ilv a n ia , în tre o re le 1 2 ,0 0 - 2 0 .0 0 , e s te în plină desfăşurare. Manifestarea, la care participă 150 de firme, pe o suprafaţă d e 1.100 de metri, prezintă o ofertă extrem de diversă. Astfel, cei interesaţi pot găsi o g a m ă largă de confecţii, tricotaje, încălţăminte, decoraţiuni, cadouri - toate la preţuri de p ro d u c ă to r . P ro g ra m u l d e m a n ife s tă ri c o n e x e in c lu d e spectacole d e colinde şi spectacole speciale pentru copii - in c lu s iv întîln iri cu M o ş C ră c iu n . A d ia c e n t co m p le x u lu i expoziţional se află construite Orăşelul C opiilor şi Parcul de Distracţii. Cei care nu s-au hotărît încă ce cad ou să aducă celor dragi, d e sărbători, o m ai pot face, T îrg u l Cadourilor închizîndu-şi porţile în data de 16 decem brie. D e menţionat că intrarea este liberă. B . P A S C U

Page 14: Vameşii de la D.R.V. Cluj au confiscat bunuri de zeci de ... · a fost convocat pentru astăzi, cu începere de la ora 14:00, în Sala de Sticlă a Primăriei, o şedinţă ordinară

f • 1 1 1 ; : e t ) j ) ) 1 1 ; u c n 11 l l l Lo

■ . ........ . l i / t i ; .1 *■

S i g u r a n ţ a p r o d u s e l o r a l i m e n t a r e»

p r o g r a m d e i n f o n n a r e a c o n s u m a t o r i l o rjT" •SSisjSiSssB333SST- , *

” 'ŞigMMtţ Produselor alimentare* iniţiat ^ net■ a veni Jr a 1 i i<ăT*̂ '~'jsr _1_T„

| . e ? Irecfa de Sănătate Publică a judeţului Cluj este de ~ ., | in intîmpinarea consumatorilor cu instrumentele necesare | dm domeniu, astfel încît sănătatea populaţiei să fie P asigurată prin consumul de alimente salubre din punct | de vedere sanitar, proaspete şi cu valori nutritive | asigurate cit mai naturaL Prin noul program de *j informare a consumatorilor, lansat la | începutul acestei luni şi care va continua

şi în cursul anului 2003, vor f i puse la f' dispoziţia consumatorilor informaţiile Jţ fundamentale cu privire la ^ fj etichetarea produselor | alimentare, aditivii | alimentari admişi de | legislaţia românească, f S f a t u r i jj d r e p t u r i l e ge fj consumatorilor, b liflG d B

Cantitatea netă pentru

m e n t e 1 e preambalate;

Data durabilităţii

Iotul, indicarea lotului este precedată de litera “L”; indicarea lotului nu este obligatorie atunci cînd data durabilităţii minimale sau data limită de consum sînt indicate prin menţionarea clară şi necodificată cel puţin a zilei şi lunii.

minimale exprim ată

sub forma “A se consuma de p r e f e r i n ţ ă l înainte de ...”, dacă în dată este inclusă ziua; sau “A se consuma de

urmatin general, cu jp* o serie de ^ sfaturiutile, d' * Fii un consumator

J? exigent şi avizat;.fr informează-te atunci cînd

< ,jV'

cumperi un aliment!* Cumpără produse

alimentare de Ia magazine sau puncte dc vînzare organizate - magazine alimentare, pieţe agroalimcntare -, nu de la vînzâtorii stradali, neautorizaţi!

* Cumpără numai produse alimentare ambalate şi . controlează integritatea ambalajului produsului!

* Citeşte cu atenţie eticheta produsului şi lista : ingredientelor pe care aceasta le conţine!

* Verifică data durabilităţii minimale, respectiv, data limită de consum - durata valabilităţii - inscripţionată pe etichetă!

* Asigură-te că producătorul şi adresa acestuia sînt menţionate, în ideea că dacă este nevoie, acesta poate fi contactat!

* Verifică dacă produsele alimentare au fost fabricate în unităţi autorizate sanitar!

* Urmează întocmai indicaţiile de pe ambalaj, în special cele cu privire la condiţiile de păstrare a produsului!

Menţiunile de pe etichetăToate menţiunile făcute prin etichetare

trebuie să fie redactate în limba română fară a exclude prezentarea acestora şi în alte limbi. Menţiunile de pe etichetă se înscriu astfel încît să fie uşor de înţeles, sînt marcate vizibil pentru a putea fi văzute cu uşurinţă, lizibil şi într-un mod ce

s :■% nu permite ştergerea şi nu vor fiv mascate, inscripţionate în locuri obscure

sau întrerupte prin inscripţii ori imagini.

Ce garanţii există că ceea ce scrie pe eticheta produsului este respectat de producător?

Obligativitatea etichetării produselor alimentai? este prevăzută atît de legislaţia romaneasca, cl şi de cea a Uniunii Europene. Verificară respectării conformităţii informaţiilor înscrisepe

Scopuletichetării

Eticheta - un mijloc

eticheta produsului se face de către autorităţii; competente pentru executarea controlului oficia! al alimentelor, şi anume:

* Autorităţile pentru protecţia consumatorii® desemnate de Autoritatea Naţională pentr; Protecţia Consumatorilor;

* Autorităţile sanitare desemnate de Minister:: Sănătăţii şi Familiei;

* Autorităţile sanitar-veterinare, fitosanitarer de control tehnologic, desemnate de Minister: Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.

prin careconsumatorul este informat despre i n g r e d i e n t e l e p r o d u s e l o r

p * s ? ? i

&

t

Cine este responsabil de autorizarea utilizării aditivilor alimentari?

Organismele abilitate pentru controla: securităţii şi calităţii alimentelor si:

Autoritatea Naţională pentru Protecţii Consumatorilor - prin Oficiile judeţe:: pentru protecţia consumatorilor Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei ţi Pădurilor - prin Direcţiile generale judeţene pentru agricultură, alimentaţi:

f şi păduri şi Direcţiile judeţene sanitare- t veterinare şi Ministerul Sănătăţii ş

Familiei - prin Direcţiile judeţene 4 sănătate publică. Inspectorii autorizaţii exercite controlul pot preleva probe 4 alimente care vor fi analizate numai i laboratoare acreditate, laboratoar: autorizate de organisme competente.

Pagină realizată deCătălina VLAD / 1

î ă’1

În cazul în care se vor achiziţiona produse alimentare care ridică anumite suspiciuni consumatorilor, aceştia se vor adresa Direcţiei de Sănătate Publică, Compartiment Inspecţia Sanitară de Stat sau ofiţerul de serviciu, tel.: 433645, str. Constanţa nr. 5, unde produsele vor fi analizate gratuit şi, în funcţie de consecinţe, se vor lua măsurile impuse de legislaţia sanitară în vigoare.

preferinţă pînă Ia data...”, dacă se indica luna şi anul sau numai anul; sau, în cazul alimentelor care din punct de vedere microbiologic au un grad înalt de perisabilitate, data limită de consum ( termenul de valabilitate) exprimată sub forma “expiră la data de ...”, indieîndu-se în ordine ziua, luna şi eventual anul, în formă necodificatâ

Etichetele alimentelor trebuie să cuprindă în mod obligatoriu:

* Denumirea sub care este vîndut alimentul;* Lista cuprinzînd ingredientele, care conţine

toate ingredientele din alimente în ordinea descrescătoare a cantităţii determinată în momentul introducerii în fabricaţie; vitaminele şi mineralele adăugate în alimente se menţionează în lista cuprinzînd ingredientele; aditivii se înscriu în lista cuprinzînd ingredientele cu denumirea categoriei, urmată de numele specific sau codul numeric C.E.;

* Cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente;

* Condiţiile de depozitare şi de folosire, atunci cîrid acestea necesită indicaţii speciale;

* Denumirea sau denumirea comercială şi sediul producătorului sau ale ambalatorului sau ale distribuitorului; în cazul produselor din import se înscriu numele şi sediul importatorului înregistrat în România;

* Locul de origine sau provenienţă a alimentului, dacă omiterea acestuia ar fi de natură sâ creeze confuzii în gîndirea consumatorilor;

* Instrucţiuni de utilizare, atunci cînd lipsa acestora poate determina o utilizare necorespunzătoare a alimentelor;

* Concentraţia alcoolică pentru băuturile la care aceasta este mai

alimentare. Scopul etichetării este acela de a pune la dispoziţia consumatorilor informaţiile necesare, suficiente, verificabile şi uşor de comparat, care să permită acestora să aleagă acel produs ce corespunde

j i ‘ ' 1 n/;"r . .scopul ^ prevenirii , îmbolnăvirilor prin consum

de came de porc infestată cu

Trichinella Spiralis, Direcţia de Sănătate

Publică a Judeţului Cluj ̂recomandă populaţiei să

consume came de porc numai din unităţi autorizate sanitar: magazine

şi pieţe agroalimcntare: prevăzute cuboxe pentru desfacerea eămii. în caz de

sacrificare a porcilor în gospodăriile proprii, carnea se va examina trichinoscopic la

circumscripţiile sanitar-veterinare rurale şi la toateexigenţelor şi posibilităţilor lor financiare, precum şi sâ cunoască eventualele riscuri la care ar putea fi expuşi

punctele de control sanitar-veterinar ale alimentelor din oraşe şi municipii: Pentru efectuarea acestui control

este necesar a se recolata aproximativ 100 de grame de came, cu predilecţie din următoarele regiuni anatomice:

pilierii diafragmatici, muşchii intercostali, muşchii cefei şţ muşchii limbii. Menţionăm că acest examen este obligatoriu şi

costă 36.000 de mii de Iei în mediu urban, iar în mediul rural este gratuit. Atenţionăm populaţia că trichineloza este o afecţiune gravi j

ce poate duce Ia deces. ’■

R e c o m a n d ă ri p riv ind u tiliz a re a a r tif ic iilo r ş i p e ta rd e lo r

în perioada premergătoare sărbătorilor de: iamă, cît şi în. timpul acestora,: .se recomandăcomercializarea şi utilizarea petardelor şi artificiilor ţinînd: cont de Normele, tehnice de aplicare a

/'rxrrxrxtzxfofo zmi I Atras nrivrnH rf> o im nV m aterifllp îfir e x n ln 7 Î V e .C o n s i d e r iLegii 126/1995 completată cu Legea 464/200L, privind regimul materialelor explozive.mare de 1,2% în volum;

* O menţiune privind

această măsură ca fiind necesară în scopul evitării accidentelor şi protejării stării de sănătate a populaţiei-

Page 15: Vameşii de la D.R.V. Cluj au confiscat bunuri de zeci de ... · a fost convocat pentru astăzi, cu începere de la ora 14:00, în Sala de Sticlă a Primăriei, o şedinţă ordinară

Xf i S’W a a O T r j r .

- ^ l ' T 1

Dn bărbat din localitatea Căianu a fost arestat pentru incest

Procurorii Parchetului de pe lîngă Judecătoria Cluj-Napoca au avut de-a face cu un nou caz de incest.

Un bărbat, din localitatea Căianu, fară antecedente penale, şi-a abuzat sexual fiica, în vîrstă de 22 de ani. Procurorii care l-au audiat ieri pe Manases Martin, în vîrstă de 57 de ani, ne-au declarat că au rămas profund dezgustaţi, nevenindu-le să creadă. că există astfel de oameni.

Drama lui M.J. a avut loc în seara zilei de 23 noiembrie a acestui an, cînd tatăl ei

a luat-o şi a dus-o în spatele casei în care locuiau, situată în localitatea Căianu. Aici, Manases Martin a întreţinut cu fiica lui relaţii sexuale.

Potrivit anchetatorilor, tînăra a ezitat iniţial să reclame cele întîmplate şi abia la începutul acestei luni le-a povestit poliţiştilor drama prin care a trecut. Procurorii nu au putut stabili dacă tînăra a fost constrinsă să întreţină relaţii sexuale cu tatăl său. Ea a declarat în faţa

-anchetatorilor, probabil pentru a-şi scăpa

tatăl de puşcărie, că a fost de acord să satisfacă poftele, animalice ale acestuia.

Manases Martin a recunoscut în faţa procurorilor că şi-a abuzat sexual fiica. Parchetul de pe lîngă Judecătoria Cluj- Napoca a emis pe numele lui Manases Martin un mandat de arestare preventivă de 30 de zile, sub acuzaţia de incest.

Dacă va fi trimis în judecată, iar instanţa îl va găsi vinovat, bărbatul poate primi o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între doi şi şapte ani. Pe parcursul acestui an, procurorii clujeni au avut de-a face cu alte două infracţiuni de incest, în ambele cazuri victimele fiind minore.

Cosmin PURIS

Guvernul a înfiinţat Agenţia Naţională AntidrogGuvernul a decis, printr-o hotărîre aprobată în şedinţa de vineri,

înfiinţarea Agenţiei Naţionale Antidrog, o structură cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului de Interne, care va elabora Strategia naţională de luptă împotriva traficului şi consumului de droguri şi care va coordona, la nivel naţional, programele de combatere a operaţiunilor de spălare a banilor rezultaţi din traficul ilicit de stupefiante. Agenţia va fi coordonată de un secretar de stat din Ministerul de Interne şi va avea cel mult 40 de angajaţi, exdusiv demnitarul şi posturile aferente acestuia.

Ministerele şi instituţiile publice centrale şi locale vo r avea obligaţia să furnizeze, la solicitarea Agenţiei, date referitoare la traficul şi consumul ilicit de droguri şi vor sprijini tehnic şi logistic

i acţiunile de combatere a acestor activităţi.

Sumele zilnice pentru cazarea şi masa refugiaţilor vor fi

majorate de la 1 ianuarie 2003Sumele prevăzute pentru cazarea şi masa zilnică a

persoanelor care solicită autorităţilor române acordarea statutului de refugiat au fost majorate cu 3.500 lei, respectiv cu 2.300 lei, printr-o hotărîre aprobată în şedinţa de vineri a guvernului.

In urma acestei majorări, valoarea sumei acordate, zilnic, pentru masa unei astfel de persoane a crescut de la 13.400 lei la 16.900 lei, în timp ce sumele prevăzute pentru cazarea zilnică au urcat de la 8.900 lei la 11.200 lei.

Această măsură va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2003.

0 fa m ilie a ră m a s p e d ru m u ri, în p ra g d e s ă rb ă to r if f i l m a g ^ g p j i s e a t a

Noaptea de 6 spre 7 decembrie a.c. a fost pentru familia Magier una de groază. De neimaginat... Hamas acasă doar cu cele două fetiţe, una în vîrstă de doar cîteva tai, iar cea mare de aproximativ 10 anişori, mama fetiţelor fiind la serviciu în tura de noapte, Gheorghe Magier, mult după miezul nopţii, a fost trezit din somn de strigătele marcate de pază ale fetiţei lui mai mari.

Casa lor ardea... în doar cîteva ore, locuinţa familiei Magier, situată în Cluj-Napoca, pe strada Oaşului nr. 285, a fost mistuită de flăcări... Ideea că gerul care se instalase pe-afară ar fi putut afecta sănătatea fetiţelor I-a determinat pe Gheorghe Magier sâ încerce să mai încălzească atmosfera casei cu un reşou. Se pare, însă, că acest lucru a fost fatal... Iadul în care s-a trezit i-

a dat doar posibilitatea să-şi scoată în afara casei cele două fetiţe care au fost astfel salvate ca prin minune. Toată agoniseala familiei - mobilier, haine, aparatură -, a ars în întregime. Acum, în plină iarnă, în prag de sărbători, familia Magier a rămas pe drumuri. Fără casă, fără îmbrăcăminte, fară bani... Noroc cu vecinii care le oferă un loc de dormit şi cîte ceva de mîncare.

Aceiaşi vecini s-au gîndit să organizeze o acţiune de colectare de bunuri pentru această familie disperată. Astfel, duminică, 22 decembrie a.c., la Biserica Ortodoxă din Iris sînt aşteptaţi toţi acei mărinimoşi care pot şi doresc să- ajute această familie, în cazul în care există persoane care doresc să contribuie cu bunuri materiale sau financiare, înainte de duminică, se pot adresa direct familiei Magier - pe strada Oaşului nr. 285.

V. GAJI

Sănătate prin reflexoterapieIn zilele nostre, dezvoltarea ştiinţei şi a tehnicii a atins nivele deosebit de avansate,

faerminînd rezolvarea multor probleme şi semne de întrebare. Cu toate acestea, ws/a o serie de boli şi suferinţe legate de sănătatea noastră, pentru care nu a fost tftit, încă, un remediu. în această situaţie, cînd, aparent, nu mai este nimic de făcut,!î întrezăreşte, totuşi, o alternativă: atenuarea şi eliminarea suferinţelor prin ’tjîexoterapie. Despre această ştiinţă şi despre tot ce presupune ea, am stat de vorbă ® doamna ludita Vişan, directoarea cabinetului de reflexoterapie şi tratamente «»turiste „Seitsi Reflex” - recent înfiinţat în Cluj-Napoca.

Reporter: Ce este reflexoterapia? ludita Vişan: Reflexoterapia este o

Şnţă complexă, o ramură a medicinii orientale, care presupune masarea zonelor 'sflexogene. A devenit o practică medicală consacrată încă de acum 4.000 de ani, în %t, China şi India. Mai aproape de zilele "către, a fost studiată şi aplicată cu mult *cces, pe baze ştiinţifice, în clinici din tatele Unite ale Americii, Marea Britanie, tanţa, Germania, Cehia etc. Reflexoterapia ^ L

'i '1 "• v tu

v „ -■j

‘ I V j ’Zls}.: yM .

' ’ ‘V ă t

este o formă de tratament sigur şi neinvaziv, deosebit de eficientă în cazul a numeroase afecţiuni. '

Rep.: Mai precis, cum acţionează aceasta asupra corpului uman?

I.V.: Şedinţele de reflexoterapie urmăresc, în primul rînd, stimularea centrilor reflecşi aflaţi în legătură cu organele interne. în felul acesta este activată circulaţia sanguină, este facilitată eliminarea reziduurilor nocive - principala cauză a îmbolnăvirilor curente - prin urină, fecale, transpiraţie sau prin glanda lacrimală. în al doilea rînd, se poate realiza diminuarea senzaţiei dureroase, prin stimularea eliberării de endorfine - analgezice naturale ale organismului - din glanda hipofizâ din creier, în fluxul sanguin. Prin eliminarea toxinelor acumulate în corp pe parcursul anilor, reflexoterapia conduce Ia reducerea stresului, reechilibrarea metabolismului şi a sistemului endocrin, ameliorarea organelor interne şi restaurarea stării de sănătate. Şi toate acestea printr-o masare specială a tălpilor, palmelor, coloanei vertebrale şi a zonei cervicale.

Rep.: Ce boli pot fi tratate prin intermediul acestei practici?

I.V.: Se tratează cu succes afecţiuni endocrine, metabolice şi de nutriţie (obezitate, celulita, diabet), tulburări de dinamică sexuală, nevroze, insomnii,

depresii, tulburări digestive (gastrite, ulcer gastro-duodenal, hepatite, colecistite, litiază biliară), tulburări reumatice (spondiloză cervicală, toracală, lombară, artroză, hipertensiune, circulaţie periferică deficitară, varice), tulburări respiratorii (astm bronşic, bronşite, sinuzite), stres, scăderea performanţelor în activitate etc.

Rep.: Poate reflexoterapia să depisteze afecţiuni noi?

I.V.: Bineînţeles. Reflexoterapia tratează atît afecţiunile care se manifestă, cît şi pe cele nedepistate încă, precum şi predispoziţiile la anumite boii, eliminînd cauza care a produs disconfortul respectiv.

Rep.: Ce trebuie sâ ştie pacienţii care doresc să apeleze la reflexoterapie?

I.V.: Mai întîi trebuie precizat că practica aceasta vine în întîmpinarea tuturor celor care doresc să-şi ajute propriul organism

. în cursa către ţinta numită SĂNĂTATE. Un alt lucru foarte important este acela că metoda în cauză este mult mai eficientă

. dacă este folosită pentru tratarea întregului organism şi nu doar pentru anumite afecţiuni. în felul acesta sînt îmbunătăţite toate funcţiile organismului şi este stimulat procesul natural de vindecare, acesta devenind mai rapid şi mai eficient.

Rep.: Cu ce vine cabinetul „Sensi Reflex” în întîmpinarea clujenilor?

I.V.: Cabinetul nostru naturist dispune de un personal calificat şi cu experienţă,

- care poate diagnostica şi trata numeroase afecţiuni. In plus, toate progresele realizate de pacienţi sînt monitorizate prin întocmirea fişelor personale. Petru cei care doresc sâ ne contacteze, punem la dispoziţie următoarele numere de telefon: 0264/431 277 si 0723/527 262.

A ndreea VILCOVSCH1

Un n o u a p a ra t p e n tru a c t iv i ta te a d e c e r c e ta r e m e d ic a lă

Cel mai modern aparat medical de tipul Fotochemiluminometru, produs de către firma nemţească Analitic din Jena - Germania, a ajuns şi pe meleagurile româneşti. Mai precis la Clinica Medicală III din Cluj-Napoca. Aparatul, a cărui cost este evaluat la aproximativ 15.000 de euro, a fost donat de către firma producătoare pentru activitatea de bursier Humboldt, profesorului doctor Doru Dejica. Fotochemiluminometrul primit face parte din ultima generaţie de aparate de acest

fel, fiind unicat la noi în ţară. Acest aparat este destinat determinării speciilor reactive de oxigen din sînge şi antioxidanţi hidro şi liposolubili şi urmează să fie folosit în activitatea de cercetare. Punerea în funcţiune aFotochemiluminometrului a avut loc în prezenţa lui Peter Adamek, consulul general al Germaniei, prorectorului U.M.F., prof. dr. Mircea Grigorescu, şi a doctorilor Paul Porr şi Doru Dejica de la Clinica Medicală IÎI.

Ana-M aria VAI DA

SERBA RE DE CRĂCIUNAsociaţia pentru Protejarea şi

Ajutorarea Persoanelor cu Handicap Motor, cu sediul în Cluj-Napoca, str.M. Kogălniceanu nr. 8, anunţă pe copiii şi tinerii din asociaţie că în data de 14 decembrie 2002, ora 10 dimineaţa, va avea loc Serbarea de Crăciun în sala festivă - parter - a Episcopiei Ortodoxe din Piaţa Avram lancu.

Se va prezenta un program de colinde foarte Prezenţa legitimaţiei de asociaţie obligatorie.

Vă aşteptăm cu drag, dragi copii!Comitetul de conducere

frumos.

Daruri de la Mosu’...»Asociaţia Caritatea Umanitar Internaţională Cluj

organizează vineri, 13 decembrie a.c., la sediul firmei de pc str. M.Eliade nr. 22, cu începere de la ora 16.00, o serbare specială de Crăciun. Cu această ocazie, membrii clubului Caritatea vor susţine un concert de colinde, dupâ carc “Moşu” va oferi cadouri persoanelor cu handicap - copii şi adulţi.

A.M.VAIDA

ROMGAZ a m a i d e s c h is o c a s ie r i e

în municipiul Gherla, plăţile la ROMGAZ au fost mult uşurate. Prin grija conducerii formaţiei de lucru din localitate a S.C. "DISTRIGAZ Nord", zilele trecute, s-a deschis o nouă casierie în cartierul "între ape”. Pînă în prezent, a existat doar un singur Ioc unde cetăţenii îşi puteau achita obligaţiile financiare. Noua măsură a celor de la ROMGAZ uşurează mult munca casieriei centrale şi este în avantajul locatarilor din cele două cartiere (MR-1 şi "între ape"), care nu se mai deplasează la sediul local al S.C. "Distrigaz Nord" pentru plăţile lunare. Decongestionarea casieriei centrale constituie o măsură reuşită, de care era mare nevoie la Gherla. Pînă în prezent, cetăţenii pierdeau mult timp la plăţile facturilor de gaz metan.

SZ. Cs.

Salvarea Gherla a fost... salvată

în ultima perioadă, în paginile ziarului nostru am scris de nenumărate ori de lipsurile ce există în activitatea cadrelor medicale din municipiul Gherla, subliniind şi problemele financiare cu care se confruntă personalul de la Serviciul de Ambulanţă din localitate. Dacă în privinţa

Spitalului Municipal nu s-a schimbat nimic,. la Ambulanţă, situaţia este mult mai ' bună. Toate autosanitarele vechi (unele cu o vechime de peste 15 ani!) au fost casate, gherlenii primind maşini noi. De cîteva zile, Serviciul de Ambulanţă Gherla a mai primit o salvare tip Volkswagen, dotată cu toate cele necesare în caz de intervenţie urgentă. Nu de mult, staţia s-a mai “îmbogăţit” cu o maşină marca Iveco. în prezent, în curtea Ambulanţei se găsesc şapte autosanitare, toate în stare bună.

SZ. Cs.

Page 16: Vameşii de la D.R.V. Cluj au confiscat bunuri de zeci de ... · a fost convocat pentru astăzi, cu începere de la ora 14:00, în Sala de Sticlă a Primăriei, o şedinţă ordinară

U D M R v a evalua, la începutul lunii ianuarie, îndeplinireaprotocolului încheiat cu P S D pe acest an şi va începeeventual, discuţiile cu partidul de guvem ă m în t pentru unnou protocol pe anul 2003, a declarat, ieri, vicepreşedintele executiv al U D M R , L a szlo B orbely ■ p r e ş e d i n t e l e

Asociaţiile şi fundaţiile vor putea face donaţii partidelor politice, au stabilit, ieri, senatorii şi deputaţii

din Comisia de mediere la proiectul de lege privind ’ finanţarea partidelor politice şi a campaniilor

electorale.

r-iîji

Cineva care să stingă lumina...

u rm are d in pagina 1

arată ca fiind mai puţin ferm în acţiunile întreprinse. Obsesia Iui nu este ideologia ţărănistă, ci adversarul politic - în cazul dat, Victor Ciorbea şi PSD. Fostul ministru al Agriculturii nu poate înţelege câ a devenit ceva atît de neînsemnat pentru partidul dc guvcmâmînt, îneît liderii acestuia refuză sâ fie preocupaţi dc cc face cl. Chiar dacă sc va pierde în anonimat, ceea cc este foarte posibil, nimeni nu-i va întinde o mină pentru a-1 scoate din hăul uitării. Poate din această cauză, Mureşan va încerca sâ facă valuri în continuare in PNŢCD.

Dincolo dc toate acestea, PNŢCD are o problemă, mult mai gravă. Ea sc numeşte Victor Ciorbea, omul care, în calitate de preşedinte, va face tot cc poate pentru a-şi menţine controlul asupra partidului. Sigur, nu foarte curînd se va întîmplă cc a prezis Vasile Lupu, dar probabil nu e departe vremea cînd în partid vor rămîne doi oameni, unul dintre ci îl va da afară pc celălalt, şi apoi va stinge lumina.

Psote jn m ăla te d in tre i o n i m m

o opinia privind m odificarea t a s t i h i p e iModificarea Constituţiei este

o problemă asupra căreia românii nu au o opinie cristalizată, relevă o cercetare a Centrului pentru Studierea Opiniei şi Pieţei (CSOP), care arată că mai mult de jumătate din persoanele intervievate (52%) nu pot aprecia dacă este necesară revizuirea legii fundamentale.

Dintre persoanele care au o opinie pe această temă (48%), majoritatea (26%) consideră că este destul de necesară sau foarte necesară modificarea Constituţiei. Dintre persoanele care consideră că este necesară modificarea Constituţiei, o mare parte (41%) nu pot preciza ce anume ar trebui schimbat sau au doar o stare de nemulţumire confuză faţă de actuala Constituţie (exprimată prin răspunsuri de genul: legi mai aspre, adaptarea legilor la

prezent, legile proaste). în ceea ce priveşte domeniile în care se propune modificarea actualei Constituţii, cel mai frecvent menţionat (20% din respondenţi) este garantarea proprietăţii. Pe lista domeniilor urmează: votul uninominal - 13%, drepturile şi siguranţa cetăţeanului -11%,reintroducerea pedepsei capitale - 9%, reorganizarea Parlamentului / Parlament unicameral - 9%, reducerea numărului de parlamentari - 6%, reglementările în domeniul muncii (inclusiv Codul muncii) - 5%, ajutorul acordat categoriilor defavorizate - 4%, separarea puterilor în stat - 3%, modalitatea de ridicare a imunităţii parlamentare - 3%, prerogativele preşedintelui - 2%. Cei care sînt de părere că actuala Constituţie nu ar trebui schimbată, ceva mai mult de un

sfert (28%), nu pot motiva această opinie. Jumătate din cei care nu consideră n-ecesară mo d i f i c a r e a Constituţiei sînt de părere că este bine făcută. Cetăţenii nu au avut, practic, cunoştinţă de mijloacele prin care îşi puteau exprima părerile şi sugestiile referitoare la modificarea Constituţiei, relevă cercetarea CSOP. Doar 9% din cei intervievaţi au ştiut de existenţa unor astfel de mijloace şi doar 1,6% (17 persoane) au putut menţiona corect că este vorba de cărţi poştale şi un site Internet.

Cercetarea a fost efectuată în perioada 2-10 noiembrie 2002, pe un eşantion naţional reprezentativ pentru populaţia în vîrstă de minim 18 ani, fiind intervievate 1.068 de persoane. Marja de eroare a rezultatelor este de ±3%.

Rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole din Cluj, contestat de student!

Liga Studenţilor din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj îl acuză pe rectorul Universităţii, Liviu Mărghitaş, de “comportament dictatorial” şi reclamă că pentru obţinerea unui loc în cămine studenţii trebuie sâ dea şpagă.

Preşedintele Ligii Studenţilor din cadrul USAMV, Adrian Zaharia, l-a acuzat, ieri, într-o conferinţă de presă, pe rectorul Liviu Mărghitaş de “comportament dictatorial” şi a afirmat câ i-a trimis deja o sesizare ministrului Educaţiei şi Cercetării, EcaterinaAndronescu, căruia i-a adus la cunoştinţă o serie de abuzuri comise de rector. Totodată, studenţii i-au reclamat ministrului faptul câ pentru obţinerea unui loc de cazare în

cămin trebuie să dea şpagă administratorilor de cămine, situaţie “acceptată tacit” de conducerea Universităţii. Studenţii i-aucerut ministrului sprijin pentru rezolvarea problemelor apărute la nivelul instituţiei clujene de învăţămînt.

La rindul său, rectorul Liviu Mărghitaş a negat toate acuzaţiile care i-au fost aduse de studenţi, dar a precizat că va analiza sesizările liderului Ligii Studenţilor din USAMV, pentru a lua măsuri în privinţa administratorilor de cămine, acuzaţi de luare de mită.

Conflictul dintre Liga Studenţilor şi conducerea USAMV Cluj a izbucnit după excluderea din Senat a trei studenţi din cadrul Ligii.

K u r t T r e p t o w şi

T a t i a n a

P o p o v ic i ,

c o n d a m n a ţ i ia

ş a p t e a n i d e

î n c h i s o a r eIstoricul american Kurt

Treptow şi complicea sa Tatiana Popovici au fost condamnaţi, ieri, la cîte şapte ani de închisoare, de către magistraţii ieşeni, pentru act sexual cu un minor, perversiune sexuală cu minori şi corupţie sexuală.

Instanţa de minori a Judecătoriei Iaşi a mai decis ca cei doi să plătească în- solidar despăgubiri de 25.000 de dolari uneia dintre cele două victime şi de 10.000 de dolari în cazul alteia.

La ieşirea din sala de judecată, avocaţii celor doi inculpaţi au declarat că vor înainta recurs la sentinţa de ieri a Judecătoriei Iaşi. La termenul de luni, avocaţii apărării au cerut o pedeapsă cu suspendare sau cu efectuarea ei la locul de muncă. în apărarea clientului său, avocatul Liviu Bran a invocat personalitatea culturală a lui Treptow şi sprijinul pe care l-a acordat acesta imaginii României pe plan extern.

Pe de altă parte, părinţii celor două fete care susţin că au fost abuzate de Treptow şi Popovici au cerut daune în valoare de120.000 de dolari.

M a rk o B ela , p ro p u s d e 1 0 filia le p e n tru p re şed in ţia U D M R

r 1 ^P,

(L Ă‘> .■>

!: **' • -T* :

J i u : . J

Vicepreşedintele executiv al UDMR Laszlo Borbely a declarat, ieri, câ 10 organizaţii judeţene ale Uniunii din cele 16 şi mai multe platforme din UDMR l-au propus pe Marko Bela pentru a candida la Congres pentru funcţia de preşedinte al Uniunii.

Borbely a precizat că, din informaţiile pe care le deţine, actualul lider al Uniunii, Marko Bela, este singurul candidat pentru preşedinţia UDMR la Congresul care va avea loc, în perioada 3 î ianuarie- 2 februarie 2003, la Satu Mare.

El a arătat că organizaţiile

judeţene ale UDMR şi-au desemnat cei 441 de participanţi la Congres, iar sâptâmîna viitoare, vor fi definitivate propunerile de modificare a Statutului şi Programului UDMR.

Toate organizaţiile judeţene au considerat câ organizarea Congresului UDMR este perfect legitimă, a spus Borbely, arătînd că este regretabilă decizia Blocului Reformist din UDMR, aripa radicală a Uniunii, de a nu-şi trimite reprezentanţii la acest Congres. El a adăugat câ această platformă a Uniunii trebuie “să cîarifice dacă

PMfl nu face faţă cazurilor de corupţie semnalateProcurorul general al

Parchetului Naţional Anticorupţie (PNA), Ioan Amarie, a susţinut, ieri, încadrul conferinţei “Puterea judiciară într-un stat de drept”, că instituţia pe care o coordonează nu face faţă cazurilor de corupţie semnalate.

Potrivit lui Ioan Amarie, legea de organizare a PNA este neclară. Competenţa materială a PNA

ridică probleme, pentru că Parchetele locale anticorupţie şi PNA ar trebui să soluţioneze dosare privind marea corupţie şi nu mica corupţie de genul mitei pe care o preţinde un conductor de tren sau controlorii de pe autobuze.

“Marea corupţie ne dă bătaie de cap”, a spus Amarie, subliniind că mulţimea de dosare privind cazuri mărunte le paralizează activitatea în

dosarele importante. Pe de altă parte, procurorul general Amarie a spus că PNA are doar cinci şoferi, ceea ce este prea puţin, astfel că de multe ori apelează la procurorul general al României pentru a-i împrumuta un autoturism pentru ca echipa de anchetatori să se.deplaseze la prinderea-în flagrant delict a unor persoane.

consideră legitim” Congresul UDMR. “Noi solicităm această clarificare, pentru că Blocul Reformist are un set de propuneri de modificare a Statutului UDMR care sînt de substanţă”, a spus Laszlo Borbely. El a precizat că, în cazul în care Blocul Reformist nu va face această clarificare, este posibil ca propunerile lor de modificare a Statutului UDMR să nu fie discutate la Congres. în legătură cu modificarea Statului UDMR, Laszlo Borbely a spus că multe organizaţii judeţene ale Uniunii au propus desfiinţarea funcţiei de preşedinte de onoare a UDMR, funcţie care în prezent este ocupată de episcopul Laszlo Tokes. Potrivit lui Borbely, există şi propuneri “de compromis” ca funcţia de preşedintele de onoare al Uniunii să fie onorifică, fară atribuţii decizionale, în timp ce Blocul Reformist a propus ca episcopul Tokes să fie ales pe viaţă în acest post.

Borbely a mai spus că la Congres va trebui clarificată problema alegerilor interne din Uniune, problemă criticată în repetate rinduri de aripa radicală a UDMR.

Yemenul revendică rachetele descoperite

pe nava nord-coreeană

Autorităţile de la Sanaa a anunţat câ rachetele Scud descoperite, ieri, la bordul unui vas nord-coreean erau destinate armatei yemenite şi au formulat proteste oficiale după interceptarea navei de către forţele americane şi spaniole, informează CNN.

O navă de război spaniolă a interceptat, la cîteva sute de kilometri de coastele Yemenului, un vas nord-coreean, care transporta 15 rachete Scud. “încărcătura este prevăzută în contracte semnate cu cîtva timp în urmă. Aparţine guvernului yemenit şi armatei yemenite şi are destinaţie defensivă’, a declarat ministrul yemenit de Externe, Abubakr al-Qirbi, citat de agenţia oficială Saba. Autorităţile de la Sanaa l-au convocat pe ambasadorul american în Yemen şi au protestat şi pe lîngă guvernul spaniol.

Comanda navei interceptate a fost preluaţi de forţele americane, care o escortează către baza navală Diego Garcia, din Oceanul Indian. La bordul vasului au fost descoperite 15 rachete Scud şi 85 de containere cu produse chimice încă neidentificate.

Nava venea din Coreea de Nord şi era înregistrată în Cambodgia, dar călătorea fară pavilion, avînd la bord un echipaj format din 21 de persoane.

!

Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj- Napoca. înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2 /3 0 8 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469 ____ _

ILIE CĂLIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (re d a c to r şe f a d ju n ct); CRISTIAN BARA (re d a c to r şef a d jun ct).Tei. 19.16.81; 0788-307.983; Fax: 19.28.28 Centrala: tel: 19.21.27; 0788-307.982 E-m ail: adevcjr@ eurow eb.ro - redacţia E -m ail: redam a_ade vcj@ eurow eb.ro - publicitate S e c re ta r de redacţie : Tel/fax:H o re a P E T R U Ş '___________________ ■ 19-74.18

R E D A C Ţ I A : C l u j - N a p o c a , s t r . N a p o c a 1 6

• CULTURA: TEL. 19.74.90; 078&307.982 - MICHAELA BOCU;• SOCIAL-CETĂŢENEŞTJ: TEL. 19.74.90; 0788-307.982 - RADU VIDA;-• ECONOMIC: TEL: 19.75.07 - BENIAMIN PASCU,• SPORT: TEL.: 19.21.27; 0788-307.982 - CODIN SAMOILÂ, •PUBLICITATE: TEL7FAX:19.73.04; 0788-307 987,• DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. - STELA PETCU;• CONTABILITATE: TEL.: 19.73.07; 0788-307.982 - LIVIA POP; : :: •SUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23• SUBREDACŢIA DEJ: TELVFAX: 21.60.75

•ti,;-

r -

1

TIPARUL EXECUTAT LA G a r a m o n d

rLrS2-L»-ift-t̂ SK-

mailto:[email protected]
mailto:[email protected]

Anexa nr.1 CUPRINS · inclusiv orice prelungire potrivit prevederilor clauzei 35 [Prelungirea Duratei de Execuţie], calculat începând cu Data de Începere. s) Echipamente aparatele,

Anexa nr.1 CUPRINS · inclusiv orice prelungire potrivit prevederilor clauzei 35 [Prelungirea Duratei de Execuţie], calculat începând cu Data de Începere. s) Echipamente aparatele,

Funar dă lovitura de începere a Asta ne mai lipsea ...

Funar dă lovitura de începere a Asta ne mai lipsea ...

:on.L actul de iar ordinul de începere a lurrärilo a fost dat pentru 'data e 27.10 2011. Durata initialä de executie a lucrärilor a fost de 17 de luni de la ordinul de începere

:on.L actul de iar ordinul de începere a lurrärilo a fost dat pentru 'data e 27.10 2011. Durata initialä de executie a lucrärilor a fost de 17 de luni de la ordinul de începere

LIBERTĂŢILE ACŢIUNII SOCIALE POLITICEirdo.ro/irdo/pdf/200_ro.pdf · 2018-03-07 · constată totuşi că el a fost convocat în faţa magistratului instructor ca urmare a participării

LIBERTĂŢILE ACŢIUNII SOCIALE POLITICEirdo.ro/irdo/pdf/200_ro.pdf · 2018-03-07 · constată totuşi că el a fost convocat în faţa magistratului instructor ca urmare a participării

RRAPORTAPORT - Primaria Municipiului Targu-Jiu · a emis dispoziţii cu caracter normativ şi individual. Primarul a convocat Consiliul local al municipiului Târgu-Jiu în 12 şedinţe

RRAPORTAPORT - Primaria Municipiului Targu-Jiu · a emis dispoziţii cu caracter normativ şi individual. Primarul a convocat Consiliul local al municipiului Târgu-Jiu în 12 şedinţe

oferta/Detaliu invitatie nr.374585.pdf · prestare servicii pentru elaborare Proiect tehnic, inclusiv obtinerea Autorizatiei de Construire de la emiterea Ordinului de Începere a

oferta/Detaliu invitatie nr.374585.pdf · prestare servicii pentru elaborare Proiect tehnic, inclusiv obtinerea Autorizatiei de Construire de la emiterea Ordinului de Începere a

Din depărtatul răsărit.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/49616/1/... · cum sânt informate foile din Austria, va fi convocat pe 3. Martie n. c. F o it a. Mărrnţa Iul Pavel

Din depărtatul răsărit.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/49616/1/... · cum sânt informate foile din Austria, va fi convocat pe 3. Martie n. c. F o it a. Mărrnţa Iul Pavel

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN U TIMIŞOARAproiect (nr. de persoane) Nume client Data de începere şi încheiere a proiectului Numele celorlalţi parteneri 1812.03 Internă 100% 5

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN U TIMIŞOARAproiect (nr. de persoane) Nume client Data de începere şi încheiere a proiectului Numele celorlalţi parteneri 1812.03 Internă 100% 5

Program Operaţional Capital Uman CERERE DE FINANŢARE finantare_7_107012-3.pdf · Nr. de înregistrare contract: 12462 / 14 FEB 2017 Dată începere: Dată finalizare: ... 4.50 LEI

Program Operaţional Capital Uman CERERE DE FINANŢARE finantare_7_107012-3.pdf · Nr. de înregistrare contract: 12462 / 14 FEB 2017 Dată începere: Dată finalizare: ... 4.50 LEI

PDE1004-20190225093140primariabaltati.ro/documente/primarie/Raport de activitate primar pt anul 2016.pdfIn anul 2016 Consiliu Local ale comunei Baltati a fost convocat in 18 sedinte

PDE1004-20190225093140primariabaltati.ro/documente/primarie/Raport de activitate primar pt anul 2016.pdfIn anul 2016 Consiliu Local ale comunei Baltati a fost convocat in 18 sedinte

EMINESCU ADEVARUL CONFISCAT

EMINESCU ADEVARUL CONFISCAT

COMBATEREA DISCURSULUI DISCRIMINATORIU ÎN DEZBATEREA …sar.org.ro/.../Policy-brief-71-COMBATEREA-DISCURSULUI-DISCRIMINATORIU... · decât am anticipat, fiind confiscat de un discurs

COMBATEREA DISCURSULUI DISCRIMINATORIU ÎN DEZBATEREA …sar.org.ro/.../Policy-brief-71-COMBATEREA-DISCURSULUI-DISCRIMINATORIU... · decât am anticipat, fiind confiscat de un discurs

baiapopulara.sibiu.ro...Perioada de executie a lucrärilor este de 12 luni de la data predärii amplasamentului si emiterea ordinului de începere a lucrärilor, acestea urmând a

baiapopulara.sibiu.ro...Perioada de executie a lucrärilor este de 12 luni de la data predärii amplasamentului si emiterea ordinului de începere a lucrärilor, acestea urmând a

Bunu Gajat Confiscat

Bunu Gajat Confiscat

Anexa 1 U.A.T. onsiliul Județean ălărași LISTA ... ISC 2017.05.31 - 2017.05.01... · Anexa 2 U.A.T. Consiliul Județean Călărași Nr. 9226/08.06.2017 LISTA ANUNȚURILOR DE ÎNCEPERE

Anexa 1 U.A.T. onsiliul Județean ălărași LISTA ... ISC 2017.05.31 - 2017.05.01... · Anexa 2 U.A.T. Consiliul Județean Călărași Nr. 9226/08.06.2017 LISTA ANUNȚURILOR DE ÎNCEPERE

Ordinul de începere a lucrarilor pentru DN 29D Botosani ...

Ordinul de începere a lucrarilor pentru DN 29D Botosani ...

IMPACTUL ÎMBĂTRÂNIRII DEMOGRAFICE ASUPRA SISTEMULUI … demografica_Sainsus.pdf · torul”, cu începere din iarna anului 2002, cu sprijinul Think Tank Fund al Open Society Institute

IMPACTUL ÎMBĂTRÂNIRII DEMOGRAFICE ASUPRA SISTEMULUI … demografica_Sainsus.pdf · torul”, cu începere din iarna anului 2002, cu sprijinul Think Tank Fund al Open Society Institute

lnsemnãrile unui dramaturg - biblioteca-digitala.ro filePînã la2 2 iunieadic, ã pînlaã începere rãzboiuluia oameni, citiseri eu tôã t atîta rîvnã ºi pasiune Anna Karcnina.amîndouacestã

lnsemnãrile unui dramaturg - biblioteca-digitala.ro filePînã la2 2 iunieadic, ã pînlaã începere rãzboiuluia oameni, citiseri eu tôã t atîta rîvnã ºi pasiune Anna Karcnina.amîndouacestã

Hotel management - resel.ro · Asociere tarife cu perioade_____ 13 Stabilire oră de începere/terminare zi hotelieră_____ 13 Configurare grup de acces, card asociere sau dezasociere

Hotel management - resel.ro · Asociere tarife cu perioade_____ 13 Stabilire oră de începere/terminare zi hotelieră_____ 13 Configurare grup de acces, card asociere sau dezasociere

 · 2020-01-09 · 6. Executarea contractului 6.1.Executarea contractului începe dupä semnarea contractului de catre ambele parti 9i dupa transmiterii ordinului de începere de

 · 2020-01-09 · 6. Executarea contractului 6.1.Executarea contractului începe dupä semnarea contractului de catre ambele parti 9i dupa transmiterii ordinului de începere de