1

Valorile educative ale șahului și 10 motive în favoarea introducerii șahului în programa școlară

LUIZA MARIN – maestră internaţională Preşedinta clubului de şah „ACS M.M. Mihail Marin”

Simpozionul “Educaţie prin şah”

2

Șahul este considerat un sport. Totuși, complexitatea acestui sport are puternice implicații de ordin

educativ, logistic, psihologic, sociologic și politic, astfel încât dacă extrapolăm abilitățile dezvoltate în mod natural de activitatea șahistă vom descoperi modele aplicabile în alte domenii ale culturii.

Simpozionul “Educaţie prin şah”

3

În plan educativ: șahul crează modele de studiu, stimulează învățarea pe baza unei metode și realizează o

strânsă conexiune între dorința de progres și cunoștințele acumulate.

În planul logicii: în timpul unei partide de șah jucătorul ia decizii bazându-se pe analogii, relații de cauză, comparații, clasificări. Aceste decizii influențează rezultatul partidei și pe baza lor jucătorul de șah își poate corecta greșelile, își poate face autocritica, astfel îmbinând în mod armonios teoria cu practica;

Șahul are o strânsă legătură cu matematica: noțiuni de geometrie: diagonala, perpendiculara,

paralela, intersecția, noțiuni de mărimi vectoriale, noțiunile elementare de aritmetică, noțiunea de valoare relativă;

Semnele și simbolurile pieselor de șah introduc primele noțiuni lexicale ale copilului.

În plan psihologic: șahul - presupune atenție, putere de concentrare, capacitatea de a genera asociații de idei, de a abstractiza, de a memora, de a relaționa elemente pentru a rezolva problemele apărute în cursul unei partide de șah;

- presupune controlul emoțional, stabilitate în condiții de stres, dar poate dezvolta și sensibilitate artistică, precum și bucuria unei plăceri.

În plan social: șahul promovează relațiile de grup, abolirea inegalităților date de condițiile economice și sociale, respectarea adversarului și a regulilor jocului, precum și o conduită bazată pe dialogul ideilor.

În plan politic: șahul transformă tendințele agresive într-o încercare de a triumfa prin puterea minții, folosind motivațiile unei lupte pentru a îmbunătăți condițiile conviețuirii umane.

Simpozionul “Educaţie prin şah”

4

Introducerea șahului în școală pe trei continente diferite: America de Sud, America de Nord și Europa

Simpozionul “Educaţie prin şah”

5

Proiect de implementare a șahului în școală în

Argentina În anul 2006 au fost incluse 120 de școli din San Luis, Argentina, într-

un proiect de implementare a șahului în școală. Inițiativa a aparținut marii maestre Claudia Amura.

Proiectul a fost foarte amplu, fiind susținut de autorități și bazându-se pe participarea unui mare număr de cadre didactice și șahiști. Au fost formați instructori de șah, dintre cadrele didactice ce dețineau cunostinte bazice de șah, dar aveau experientă pedagogică.

Șahul a fost introdus în programa școlară,sau ca formă de recreere în pauzele elevilor sau în programul after school.

În urma selectării celor mai talentați copii, a fost creată ”Școala de talente”, școală exclusivistă cu un număr restrâns de copii campioni. De asemenea, au fost create ateliere de șah pentru nevăzători, precum și ateliere pentru un penitenciar, remarcându-se îmbunătățirea conduitei deținuților.

Metodologia aplicată era diferită în funcție de vârsta copiilor și de condițiile sociale.

Instructorii de șah nu s-au limitat numai la transmiterea noțiunilor pur șahiste, ci au abordat teme despre punctualitate, fair-play, sinceritate, cinste, solidaritate, familie, toate acestea exprimate în context șahist.

Simpozionul “Educaţie prin şah”

6

Inițiatorii proiectului din Argentina susțin introducerea șahului în programa școlară,

bazându-se pe următoarele valențe educative ale șahului:

Conține o bază matematică excepțională Dezvoltă gândirea și spiritul critic Stimulează creativitatea Poate fi aplicat ca sport complementar Nu este o activitate sexistă Introduce elevul în studiul aspectelor istorice Stimulează dezvoltarea abilităților cognitive Dezvoltă simțul etic Permite schimbul de experiență Produce mare plăcere copiilor

Simpozionul “Educaţie prin şah”

7

În timpul unei partide de șah, jucătorul observă, compară, clasifică, își organizează ideile, face ipoteze, apoi analizează, repetă, ia decizii și le execută.

Astfel, predarea sistematică a șahului în școală are ca scop dezvoltarea gândirii, deprinderea noțiunilor, precum și formarea caracterului copiilor, dezvoltarea integrală ca persoană.

Marele campion mondial Garry Kasparov afirma că ”șahul dezvoltă copiilor calități ca: stima de sine, responsabilitatea, încredere în sine și o bună adaptabilitate socială”. El este un mare susținător al introducerii șahului în școală, deoarece chiar dacă 99% dintre copii abandonează șahul, ei vor păstra pentru tot restul vieții calitățile dobândite.

Simpozionul “Educaţie prin şah”

8

Beneficiile șahului în America de Nord Pe continentul nord-american, în South Bronx, New York, șahul este folosit ca o cură împotriva violenței.În partida de șah mutarea reprezintă acțiune, exteriorizare, iar partida în sine un dialog, un mod de a rezolva conflictele pe cale pașnică. Copiii care frecventează cursul de șah reușesc să evadeze din realitatea dură a vieții, luptele de stradă, drogurile…Cu ajutorul șahului ei folosesc:

mutarea - NU pistolul partida - NU bătaia!

Simpozionul “Educaţie prin şah”

9

Abordarea șahului în Europa - Ungaria Judit Polgar, cea mai

puternică jucătoare din istorie, militează pentru introducerea șahului în școală. Ea a învățat un șah bazat pe metodele clasice aplicate intensiv, dar experiența ei de mamă a determinat-o să aleagă metode neconvenționale.

Din toamna anului 2012 o școală din Budapesta a beneficiat de programul implementat de Judit, Chess Palace, ajutând copiii din ciclul primar să-și îmbunătățească performanțele școlare datorită implicării în activități ce au la bază noțiuni șahiste, regulile și caracteristicile șahului.

Simpozionul “Educaţie prin şah”

10

Copiii învață cu ajutorul unor fișe speciale, care implică activități matematice, lingvistice, de logică, cu ajutorul rebusurilor sau a pieselor gigantice care pot fi grupate în funcție de valoarea lor.

Simpozionul “Educaţie prin şah”

11

Sunt folosite cărți de joc ornate cu piese de șah, bani având ca valoare piesele de șah, hărți ale castelului de șah care invită la descoperirea tainelor ascunse, planșe care pot fi desenate cu carioci speciale, apoi șterse pentru a se relua încercările, cuburi uriașe ale căror fețe sunt ornate cu piese de șah, table pe care se pot lipi cartonașe sau colora câmpurile, chiar și desenele prietenoase care împodobesc întreaga clasă, design-ul foarte atractiv al

pieselor de șah.

Simpozionul “Educaţie prin şah”

12

Această metodă nu are ca scop învățarea șahului, ci folosirea acestuia ca unealtă de dezvoltare a abilităților unui copil, a puterii de decizie, a dorinței de investigare a vastelor posibilități oferite de șah.

Copiii sunt foarte atrași de aceste activități, învață concepte de matematică fără să-și dea seama, se distrează jucându-se, își fac prieteni, iar la sfârșitul fiecărei ore de șah încercuiesc fețe care exprimă starea lor de spirit: bucurie, tristețe, încântare…

Simpozionul “Educaţie prin şah”

13

Judit a creat programe pentru tablete și smartphone, programe atractive pentru copii, care îi învață să joace șah și să abordeze diverse moduri de gândire. Toate acestea sunt în strânsă legătură cu experiența ei de mamă a doi copii, cu dorința de a bucura sufletele copiilor cu ajutorul unui joc care-i este foarte drag: șahul.

Simpozionul “Educaţie prin şah”

14

Utilitatea șahului în diferite domenii

David Norwood este mare maestru de șah, absolvent la Oxford.

La începutul anilor ’90 s-a lansat în afaceri la banca de investiții Banker’s Trust, având un deosebit succes în domeniu.

El consideră că șahiștii pot deveni buni oameni de afaceri, datorită

capacității de anticipare.

Simpozionul “Educaţie prin şah”

15

Mathew Sadler este mare maestru, campion național al Marii Britanii, component al echipei olimpice. La mijlocul anilor ’95 era considerat un rival periculos pentru deja legendarii Short și Adams, dar a optat pentru o carieră în I.T.

Este interesant că după anul 2010 ambii mari maeștri au revenit cu succes în activitatea competițională.

Utilitatea șahului în diferite domenii

Simpozionul “Educaţie prin şah”

16

Utilitatea șahului în diferite domenii

Un alt exemplu, bazat pe experiența personală, îl constituie fiul meu, care joacă șah de la vârsta de 4 ani.

Abilitățile deprinse prin intermediul șahului l-au ajutat să aibă rezultate școlare deosebite, obținând medalii la olimpiadele naționale de matematică, premii de excelență la pian și o bună organizare a timpului afectat învățăturii.

Simpozionul “Educaţie prin şah”

17

ConcluziiToate aspectele prezentate conduc către o singură concluzie: curricula școlară trebuie să conțină șahul, datorită beneficiilor aduse de acesta în formarea integrală a omului.

Simpozionul “Educaţie prin şah”

18

Simpozionul “Educaţie prin şah”