Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru...

97
Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării pe criterii de performanță (P156889) Livrabil nr. 3 Plan Strategic Instituțional 2017-2020 pentru Ministerul Sănătății Aprilie 2017 Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020

Transcript of Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru...

Page 1: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

0

Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării pe criterii de performanță (P156889)

Livrabil nr. 3

Plan Strategic Instituțional 2017-2020 pentru Ministerul Sănătății

Aprilie 2017

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020

Page 2: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

1

Acest raport este livrat în cadrul Acordului privind servicii de asistență tehnică

pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea bugetării

pe criterii de performanță, încheiat între Secretariatul General al Guvernului și

Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în data de 8 iunie 2016.

Acesta corespunde Livrabilului nr. 3 din cadrul acordului menționat.

Declinarea responsabilității

Acest raport este un produs al Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și

Dezvoltare / Băncii Mondiale. Constatările, interpretările și concluziile exprimate

în prezenta lucrare nu reflectă în mod necesar opiniile Directorilor Executivi ai

Băncii Mondiale sau ale guvernelor pe care le reprezintă. Banca Mondială nu

garantează acuratețea datelor incluse în acest document.

Raportul de față nu reprezintă în mod necesar poziția Uniunii Europene sau a

Guvernului României.

Drepturi de autor

Materialul inclus în prezenta publicație este protejat de legea drepturilor de

autor. Copierea și/sau transmiterea fără permisiune a unor porțiuni sau a

conținutului integral al acestei lucrări poate constitui o încălcare a legislației în

vigoare.

Pentru a obține permisiunea de a fotocopia sau a retipări o parte din lucrare, vă

rugăm să transmiteți o cerere cu toate informațiile la oricare dintre cele două

instituții: (i) Secretariatul General al Guvernului (Piața Victoriei nr. 1, București,

România) sau (ii) Grupul Băncii Mondiale în România (Strada Vasile Lascăr nr. 31,

etaj 6, Sector 2, București, România).

Page 3: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

2

Cuprins

Listă de acronime ......................................................................................................................... 3

Listă de figuri ............................................................................................................................... 4

Listă de tabele .............................................................................................................................. 4

Listă de casete .............................................................................................................................. 4

I. Context ..................................................................................................................................... 6

II. Misiune și viziune .................................................................................................................... 10

III. Obiective Strategice, Programe, Măsuri, Indicatori .................................................................. 11

Obiectivul Strategic 1: Îmbunătățirea sănătății populației prin măsuri de prevenire și control al morbidității .... 11

Obiectivul Strategic 2: Măsuri transversale de creștere a performanței sistemului de sănătate .......................... 21

Obiectivul Strategic 3: Dezvoltarea capacității instituționale a structurilor de management în sistemul de sănătate ............................................................................................................................................................................... 34

IV. Cadrul pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea PSI ................................................. 39

V. Resurse financiare ................................................................................................................... 41

Anexa 1a: Programe bugetare și resurse financiare în funcție de sursa de finanțare pentru perioada 2017-2020 (mii lei) ....................................................................................................................... 43

Anexa 1b: Programe bugetare și resurse financiare în funcție de ordonatorul principal de credite pentru perioada 2017-2020 (mii lei) ............................................................................................. 44

Anexa 1c: Măsuri și resurse financiare în funcție de sursa de finanțare pentru perioada 2017-2020 (mii lei) ....................................................................................................................................... 45

Anexa 2: Planul Strategic Instituțional (tabel rezumativ) ............................................................... 48

Anexa 3: Programe și Măsuri conexe (tabel rezumativ) ................................................................. 54

Anexa 4: Profil instituțional, evaluare internă și externă ............................................................... 86

Page 4: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

3

Listă de acronime

ANMCS Autoritatea Națională pentru Managementul Calității în Sănătate

ANMDM Agenția Națională pentru Medicamente și Dispozitive Medicale

ANPS Agenția Națională pentru Programe de Sănătate

CNAS Casa Națională de Asigurări de Sănătate

FNUASS Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate

CAS Casa de Asigurări de Sănătate Județeană/ a municipiului București

DSP Direcția de Sănătate Publică Județeană/ a municipiului București

ETM Evaluarea tehnologiilor medicale

H.G. Hotărâre a Guvernului

HIV Virusul imunodeficienței umane

INS Institutul Național de Statistică

INSP Institutul Național de Sănătate Publică

ISS Inspecția Sanitară de Stat

MADR Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

MEN Ministerul Educației Naționale

MFP Ministerul Finanțelor Publice

MS Ministerul Sănătății

NICE Institutul Național pentru Excelență în Sănătate și Îngrijiri din Marea Britanie

O.G. Ordonanță a Guvernului

O.U.G. Ordonanță de Urgență a Guvernului

OMS Organizația Mondială a Sănătății

ONG Organizație ne-guvernamentală

POR Programul Operațional Regional

PNESS Program Național de Evaluare a Stării de Sănătate

POC Programul Operațional Competitivitate

POCA Programul Operațional Capacitate Administrativă

POCU Programul Operațional Capital Uman

PSI Plan Strategic Instituțional

SGG Secretariatul General al Guvernului

SIDA Sindromul Imunodeficienței umane dobândite

SMU Serviciu Medical de Urgență

SNS Strategia Națională de Sănătate 2014-2020

SNSPMPDSB Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar

UE Uniunea Europeană

Page 5: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

4

Listă de figuri

Figura 1. Structura finanțării publice a sistemului sanitar în anul 2015 .................................................. 7 Figura 2. Structura cheltuielilor FNUASS în anul 2015 ............................................................................ 7 Figura 3. Principalele cauze de deces în Uniunea Europeană și în România pentru adulții cu vârsta de peste 45 de ani (decese/100.000 locuitori) ........................................................................................... 11 Figura 4. Ponderea ramurilor de asistență medicală în totalul cheltuielilor publice curente cu sănătatea din România și țări ale UE ...................................................................................................................... 21 Figura 5. Ciclul de monitorizare al PSI Sănătate 2017-2020 .................................................................. 40 Figura 6. Finanțare anuală PSI în funcție de obiectivele strategice (miliarde lei) ................................. 41 Figura 7. Finanțarea anuală PSI în funcție de ordonatorul principal de credite (miliarde lei) .............. 42 Figura 8. Finanțarea anuală PSI în funcție de sursa de finanțare (miliarde lei)..................................... 42 Figura 9. Tendințele multianuale ale cazurilor acute externate și decontate (sistem DRG) ................. 89 Figura 10. Tendința multianuală a cazurilor acute externate în funcție de complexitate (2010=100%) ............................................................................................................................................................... 89

Listă de tabele

Tabelul 1. Obiectivul Strategic 1: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar (mii RON) ... 14 Tabelul 2. Măsuri incluse în Programul 1.1 ........................................................................................... 16 Tabelul 3. Măsuri incluse în Programul 1.2 ........................................................................................... 18 Tabelul 4. Măsuri incluse în Programul 1.3 ........................................................................................... 19 Tabelul 5. Măsuri incluse în Programul 1.5 ........................................................................................... 20 Tabelul 6. Obiectivul Strategic 2: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar (mii lei) ....... 25 Tabelul 7. Măsuri incluse în Programul 2.1 ........................................................................................... 27 Tabelul 8. Măsuri incluse în Programul 2.2 ........................................................................................... 29 Tabelul 9. Măsuri incluse în Programul 2.3 ........................................................................................... 32 Tabelul 10. Măsuri incluse în Programul 2.4 ......................................................................................... 33 Tabelul 11. Obiectivul Strategic 3: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar (mii Lei) .... 36 Tabelul 12. Măsuri incluse în Programul 3.1 ......................................................................................... 38 Tabelul 13. Proiecte legislative care urmează să fie promulgate în sectorul sanitar în anul 2017 ....... 90

Listă de casete

Caseta 1. Principalele îndatoriri ale organismelor de reglementare în sănătate .................................... 6 Caseta 2. Obiectivul Strategic 1: Indicatori de impact și rezultat .......................................................... 14 Caseta 3. Obiectivul Strategic 2: Indicatori de impact și rezultat .......................................................... 24 Caseta 4. Obiectivul Strategic 3: Indicatori de impact și rezultat .......................................................... 36

Page 6: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

5

Mulțumiri

Prezentul raport a fost pregătit de o echipă condusă de Cătălin Păuna (TTL) și i-a inclus pe

Cristina Petcu, Radu Comșa, Costel Todor, Mihail Vilnoiu și Raluca Banioti. Raportul a

beneficiat de comentarii pertinente din partea lui Gary Reid, Marcelo Bortman și Corina

Grigore, precum și de orientare generală din partea lui Ivailo Izvorski și Elisabetta Capannelli.

Echipa dorește să mulțumească personalului Secretariatului General al Guvernului pentru

sprijinul și colaborarea excelentă asigurate pe parcursul elaborării prezentului raport și în mod

special domnului secretar de stat Radu Puchiu și domnului Dragoș Negoiță, director general al

Direcției Generale Coordonare Politici și Programe. Domnul consilier Radu Iacob și echipa de

proiect au oferit recomandări utile și au asigurat sfaturi și managementul optim al proiectului.

Echipa apreciază sprijinul și contribuțiile membrilor grupului de lucru însărcinat cu dezvoltarea

și implementarea Planului Strategic Instituțional pentru sectorul sănătății, incluzând experți

din partea Ministerului Sănătății, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Autorității

Naționale pentru Managementul Calității în Sănătate, Institutului Național de Sănătate Publică

și Școlii Naționale de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar.

Echipa dorește să mulțumească în mod special pentru implicare și cooperare doamnei Corina

Pop, secretar de stat, domnului Radu Țibichi, directorul general al Casei Naționale de Asigurări

de Sănătate, doamnei Mihaela Bardoș, șeful Agenției Naționale pentru Programe de Sănătate,

și doamnei Monica Isăilă, șeful Unității pentru Politici Publice.

Page 7: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

I. Context

Sistemul de sănătate românesc se bazează pe asigurările sociale de sănătate, care coexistă cu intervențiile de sănătate publică și furnizarea privată de servicii. Per total, cheltuielile de sănătate au variat între 5% și 5,5% din PIB în ultimii 10 ani, cu 80% din total provenind din surse publice, în special asigurările sociale de sănătate, și 20% cheltuieli private. Nivelul de cheltuieli plasează România la sfârșitul clasamentului UE-28, fiind semnificativ mai mic decât media UE de 8,4% din PIB.

Sistemul sanitar este reglementat de o gamă complexă de acte normative, cel mai important fiind Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. În afara de aceasta din urmă, peste 25 de acte normative la nivel de lege și numeroase regulamente stabilesc prevederi referitoare la organizarea, furnizarea, finanțarea și evaluarea serviciilor și instituțiilor sanitare. Complexitatea legislației restricționează adeseori comportamentul furnizorilor de servicii și al organismelor de reglementare și, ca urmare, are un impact semnificativ asupra calității și accesului la servicii1.

O Strategie Națională de Sănătate a fost aprobată în anul 20142, evidențiind principalele provocări, priorități și obiective ale sectorului până în anul 2020. Strategia include un plan de acțiune detaliat, cuprinzând activități, indicatori și nevoi financiare estimate pentru toate componentele sectorului.

Principalele instituții publice implicate în managementul sistemului sanitar sunt Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Institutul Național de Sănătate Publică, Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale și Autoritatea Națională pentru Managementul Calității în Sănătate3.

Caseta 1. Principalele îndatoriri ale organismelor de reglementare în sănătate

1 O listă de acte normative cu denumirea lor completă din sectorul sănătății este disponibilă în Anexa 5. 2 Hotărârea Guvernului nr. 1028/2014 privind Strategia Națională a Sănătății pentru perioada 2014-2020 și Planul de Acțiune. 3 O listă completă de organisme publice din sectorul sănătății este disponibilă în Anexa 5.

MS este în principal responsabil pentru elaborarea strategiei și reglementarea sectorului, însă păstrează responsabilități semnificative și în furnizarea și finanțarea serviciilor. În acest scop, el conduce 53 de spitale, serviciul de ambulanță, serviciile de urgențe medicale și implementează 15 programe naționale de sănătate publică. MS finanțează și o parte semnificativă din investițiile în spitale publice. La nivel județean, MS are 42 de direcții județene de sănătate (inclusiv în municipiul București).

CNAS este unicul plătitor pe piața asigurărilor sociale de sănătate. Ea coordonează 42 de case județene de asigurări de sănătate (inclusiv orașul București) și casa de asigurări pentru angajații din apărare, ordine publică, siguranță națională și justiție. CNAS este o instituție autonomă aflată sub coordonarea MS. Șeful CNAS este numit de către Primul-ministru.

INSP este responsabil pentru dezvoltarea și implementarea politicilor de sănătate publică. El joacă un rol important în supravegherea și controlul epidemiologic și în promovarea sănătății. Este subordonat MS.

ANMDM este organismul de reglementare și autorizare pentru medicamente și dispozitive medicale. Implementează sistemele de farmacovigilență și evaluare a tehnologilor medicale pentru medicamente. Este subordonat MS.

ANMCS este responsabilă pentru dezvoltarea și implementarea standardelor de acreditare aplicabile tuturor furnizorilor de servicii. Este subordonată Guvernului.

Page 8: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

7

În ceea ce privește resursele umane, MS și instituțiile subordonate au un personal de 6.000 de persoane, iar CNAS peste 3.000 de angajați. MS coordonează și serviciile de ambulanță, care au peste 11.000 de angajați. În anul 2015, finanțarea publică totală pentru sistemul sanitar s-a ridicat la 28 miliarde lei, adică 4,1% din PIB. FNUASS acoperă peste 80% din finanțarea publică a sistemului sanitar, majoritatea resurselor sale fiind alocate serviciilor spitalicești și medicamentelor compensate (a se vedea Figurile 1&2).

Figura 1. Structura finanțării publice a sistemului sanitar în anul 2015

Figura 2. Structura cheltuielilor FNUASS în anul 2015

Sursa: MF

Sursa: MF

În ceea ce privește resursele umane din cadrul întregului sector sanitar, datele recente publicate de către INSP pentru anul 2015 au contabilizat un număr de 302.000 persoane, dintre care 56.000 erau medici și 132.000 asistenți medicali. Clasificarea pe tip de furnizor evidențiază faptul că 60% dintre medici și aproape 70% dintre asistenții medicali lucrează în domeniul public.

Comparativ cu alte țări din UE, numărul de angajați din sectorul sanitar în României a rămas în urmă. Numărul de medici la 100.000 de locuitori este de 271, ceea ce reprezintă 77% din media UE4. Situația este agravată de migrația personalului medical; atât medicii cât și asistenții medicali migrează către alte state din Uniunea Europeană în căutarea unor salarii mai mari și a unor condiții de muncă mai bune. Datele privind dinamica anuală a cohortei de medici indică între 1.000 și 1.500 de persoane care au emigrat anual în perioada 2009-2015. Drept rezultat, rata anuală de creștere a numărului de medici la nivel național a scăzut de la 4% în anul 2008 la mai puțin de 2% în anii 2013 și 20145.

Constrângerile numerice legate de personalul medical sunt amplificate de distribuția asimetrică a forței de muncă în țară. Comparațiile dintre județele predominant rurale și urbane indică o rată medie de medici per 100.000 de locuitori mai mult decât dublă pentru cele de pe urmă, adică 383 la 170. Pentru asistenți medicali, diferența este mai mică, însă rămâne semnificativă: județele predominant urbane au cu 30% mai

4 Eurostat, baza de date privind resursele din sănătate, date disponibile pentru perioada 2006-2014. 5 Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo.

FNUASS82%

Min. Sănătății

16%

admin. locale

2%

medicamente

compensate

34.0%

asistență primară12.6%

asistență spitaliceas

că38.1%

alte cheltuieli (dializă,

conc.med., dispoz.me

d., mat.sanit.)

15.3%

Page 9: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

8

mulți asistenți medicali per 100.000 de locuitori decât județele predominant rurale. O distorsiune suplimentară se referă la numărul de personal din județele unde sunt plasate universitățile de medicină. Lipsa unor stimulente eficace pentru practica medicală în comunitățile rurale și urbane dezavantajate a condus la o concentrare de aproape 50% a medicilor în șase din cele 42 de județe (inclusiv municipiul București). Drept rezultat, județele din prima zecime au de patru ori mai mulți medici decât cele din ultima zecime6.

Modelul prevalent de livrare în sectorul sanitar este furnizarea de servicii, care absoarbe 93% din întreaga finanțare publică. Jumătate din finanțare este plătită sau transferată către furnizorii de servicii de sănătate în asistența primară și secundară, 30% către farmacii. În marea majoritate a cazurilor, furnizorii sunt contractați fie de către casele de asigurări de sănătate, fie de către direcțiile județene de sănătate publică. În ceea ce privește serviciile furnizate direct de instituțiile publice centrale, cel mai important este cel de ambulanță, a cărui finanțare reprezintă 2% din totalul serviciilor medicale la nivel național.

Managementul operațional al sectorului sanitar este format din costuri administrative – respectiv costuri cu salarii și costuri operaționale ale instituțiilor de reglementare – și transferuri către persoane fizice, adică alocații pentru concedii medicale. Cheltuielile administrative totalizează numai 2% din cheltuielile totale.

Cel mai mare contractant de servicii este CNAS, ale cărei case de asigurări de sănătate semnează contracte cu peste 25.000 de furnizori în fiecare an. În timp ce marea majoritate a furnizorilor CNAS sunt privați, în special în asistența primară, aproximativ jumătate din fonduri sunt plătite în final către furnizorii publici, adică spitale7 și ambulatoriile de specialitate ale acestora.

Starea de sănătate a populației

Drept rezultat al bilanțului negativ dintre nașteri, decese și emigrare, populația rezidentă a României a scăzut în mod semnificativ între 2002 și 2015 (de la 21,6 milioane locuitori până la 19,8 milioane locuitori). În paralel, se manifestă scăderea nominală și relativă a populației tinere și evoluția segmentelor populaționale peste 60 de ani (până la 23,9% în anul 2015), ceea ce conduce la un fenomen general de îmbătrânire a populației.

Speranța de viață la naștere – o măsură a calității vieții și un indicator al randamentului potențial al investițiilor în capital uman – a avut o evoluție favorabilă în ultimele două decade pentru ambele sexe și a ajuns în prezent la 78,7 ani pentru femei și 71,4 ani pentru bărbați8. În funcție de speranța de viață, România se află pe penultimul loc în UE-28, cu decalajul față media UE mai mare pentru bărbați (-6,7 ani) decât pentru femei (-4,9 ani)9.

Nevoile pe care sistemul sanitar românesc trebuie să le satisfacă s-au schimbat ca urmare a tranziției demografice și epidemiologice care a avut loc în țara noastră. Povara morbidității în România, dominată anterior de bolile în rândul mamelor și copiilor și de bolile transmisibile, s-a deplasat către bolile cronice și cele netransmisibile. Prevalența bolilor cronice, netransmisibile, în special a bolilor cardio-vasculare (BCV),

6 Ibid. 7 Dintre cele 367 de spitale publice, 53 sunt deținute de MS și restul de administrații locale, în special consilii județene. 8 Eurostat, 2014. 9 Ibid.

Page 10: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

9

a diabetului, a cancerului și bolilor respiratorii cronice, continuă să crească rapid și, odată cu ea, cresc și ratele de invaliditate.

Cauze de deces10. Cele mai recente date privind cauzele de deces arată că bolile sistemului circulator și cancerul au reprezentat principalele cauze de deces în România în ultimele două decenii. Mortalitatea generată de bolile sistemului circulator a ajuns la 58,9% în anul 2015, iar cea generată de neoplasme la 19,7%. Următoarele cauze de deces, în ordinea frecvenței, sunt bolile sistemului respirator (5,7%), ale sistemului digestiv (5,5%) și cauze externe11 (3,7%).

Cauzele principale de deces diferă în funcție de grupa de vârstă. Pentru adolescenți și tineri adulți, cauzele principale de deces sunt externe (incluzând și accidentele rutiere). Pentru persoanele peste 45 de ani, bolile sistemului circulator, tumorile și bolile sistemului digestiv prevalează. Decesele cauzate de patologiile menționate mai sus sunt în mod specific mai mari în România decât media UE, ceea ce poate indica unele deficiențe structurale ale serviciilor de prevenție.

Mortalitatea infantilă și-a păstrat tendința de scădere până la un nivel minim de 8,4 decese per 1,000 de născuți vii în anul 2014, însă continuă să fie cea mai mare rată în țările UE-28 și de 2,3 ori mai mare decât media europeană (~3.7‰ în anul 2014). Cauzele cele mai frecvente pentru decesele bebelușilor sunt asociate cu afecțiuni perinatale, boli respiratorii și patologii congenitale. În mod remarcabil, numărul de decese al mamelor per 100.000 de nașteri a scăzut considerabil, de la 77 în anul 2000 la 27 în anul 2015, însă rămâne semnificativ mai mare decât media UE.

10 Informații detaliate privind cauzele de deces și morbiditatea sunt disponibile în anexa 6. Sursa datelor este centrul de statistică al INSP. 11 Leziuni traumatice, otrăvire sau alte cauze externe.

Page 11: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

10

II. Misiune și viziune

Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Autoritatea Națională pentru Managementul Calității în Sănătate sunt autoritățile publice centrale în domeniul sănătății în România, responsabile pentru formularea de politici, strategii și planuri de acțiune, coordonarea și monitorizarea implementării acestora la nivel național, regional și local, implementarea de reforme și furnizarea de servicii medicale la niveluri adecvate de calitate.

Misiunea instituțiilor responsabile pentru elaborarea și implementarea politicilor publice în domeniul sănătății este:

să elaboreze și să implementeze strategii, politici și programe pentru promovarea sănătății publice și dezvoltarea unui sistem de sănătate modern și performant, adaptat nevoilor populației și compatibil cu standardele UE.

Un sistem sanitar și performant necesită acces echitabil la servicii medicale cost-eficace și de înaltă calitate, cu un accentul special pe servicii de prevenție.

Un sistem performant necesită politici publice adecvate, consecvente și stabile, susținute de un consens larg al furnizorilor de servicii, și modernizarea infrastructurii de sănătate.

Politicile sanitare naționale trebuie să fie integrate în cadrul politicilor UE. Acest lucru nu înseamnă adoptarea pasivă a politicilor UE, ci, mai degrabă, promovarea activă a unor soluții adecvate nevoilor României, în consultare cu partenerii naționali.

Promovarea sănătății și intervențiile de sănătate publică generează beneficii pentru România, dar și pentru regiune. Astfel de beneficii trebuie să depășească costurile de implementare pe termen scurt și lung, ceea ce confirmă necesitatea unor politici publice și strategii sectoriale consecvente și sustenabile.

Viziunea instituțiilor însărcinate cu elaborarea și implementarea politicilor publice în domeniul sănătății este:

de a servi interesele populației și a răspunde nevoilor acesteia prin facilitarea accesului la servicii preventive și curative de înaltă calitate, prin alocarea echitabilă și eficientă a resurselor, prin promovarea unor standarde cât mai înalte și a bunelor practici pentru a avea o națiune cu oameni sănătoși și productivi.

Dezvoltarea sistemului sanitar prin punerea pacientului în centrul său și aducerea furnizării de servicii cât mai aproape posibil de reședința/ domiciliul său, în condiții de cost-eficacitate.

Respectarea celor mai înalte standarde de transparență, răspundere și integritate, în cooperare cu alte instituții publice, cu sectorul privat, asociațiile profesionale de medici, farmaciști, asistenți medicali, alți profesioniști din domeniul sanitar și pacienții.

Îmbunătățirea performanței manageriale și organizaționale, în vederea implementării strategiilor și politicilor sectoriale.

Acordarea atenției cuvenite opiniilor și dialogului cu cetățenii și monitorizarea impactului politicilor publice, pentru a le adapta așteptărilor publicului.

Page 12: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

11

III. Obiective Strategice, Programe, Măsuri, Indicatori

Obiectivul Strategic 1: Îmbunătățirea sănătății populației prin măsuri de prevenire și control al morbidității

România are un profil mixt al morbidității. El este asemănător atât țărilor dezvoltate, prin prisma poverii crescute a bolilor cronice, cât și celor în curs de dezvoltare, dată fiind povara semnificativă a anumitor boli transmisibile (de exemplu, tuberculoză, hepatita virală B și C, prevalența moștenită de HIV/SIDA).12 Mai mult, supravegherea și controlul infecțiilor nozocomiale și al rezistenței la antibiotice sunt insuficiente și ar putea avea un impact puternic asupra calității și eficacității serviciilor medicale.

Prevalența ridicată a factorilor de risc comportamentali – fumatul, abuzul de alcool, dieta/obezitatea și inactivitatea fizică – cântărește greu asupra stării de sănătate a populației și conduce la rate de mortalitate mai mari decât mediile UE-28 (a se vedea Figura 3). În prezent, activitățile de promovare a sănătății și serviciile preventive sunt subfinanțate și insuficient integrate în ansamblul sistemului de sănătate sau cu alte sectoare de activitate relevante. Pentru a schimba comportamentele în bine, este necesară o abordare mai coerentă, integrată la nivelul Guvernului cu politicile publice din alte domenii relaționate, mai bine țintită și cu resurse mai ample pentru programele de promovare a sănătății și prevenție. Drept rezultat, Strategia Națională de Sănătate pentru perioada 2014-2020 prevede dezvoltarea și implementarea unui plan național de prevenție care ar asocia acțiunile de promovare a sănătății și serviciile preventive.

Figura 3. Principalele cauze de deces în Uniunea Europeană și în România pentru adulții cu vârsta de peste 45 de ani (decese/100.000 locuitori)

Sursa: Eurostat

12 Bygbjerg IC, Povara dublă a bolilor netransmisibile și infecțioase în țările în curs de dezvoltare. Știința. 2012 Sep 21;337(6101):1499-501

2,219

197

654 581

96

2,767

538

1,175

556

155

mortalitate - toatecauzele (peste 45 de

ani)

mortalitate - bolicerebrovasculare(peste 45 de ani)

mortalitate - bolicardiovasculare (peste

45 de ani)

mortalitate - cancer(peste 45 de ani)

mortalitate - boli alesistemului digestiv(peste 45 de ani)

UE - 28 2013 Romania 2013

Page 13: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

12

SNS evidențiază bolile cardiovasculare, cancerul și diabetul drept priorități sectoriale strategice și mandatează dezvoltarea și implementarea unor planuri naționale de control sectoriale, care vor integra intervențiile din cadrul întregului spectru de servicii medicale: prevenția primară și secundară, tratamentul, monitorizarea, îngrijirea paliativă și îngrijirea pe termen lung.

SNS pune accentul și pe bolile transmisibile, cu scopul de a monitoriza, controla și reduce povara spre valorile medii din UE. Ca atare, stabilește drept prioritare (i) consolidarea sistemului național de supraveghere și control, (ii) reducerea incidenței bolilor ce pot fi prevenite prin vaccinare, (iii) reducerea ratelor de morbiditate și mortalitate determinate de tuberculoză, HIV/SIDA și hepatită virală.

În afara bolilor cu prevalență ridicată, SNS acordă o importanță aparte bolilor rare. Documentul prevede elaborarea și implementarea unui plan național pentru bolile rare, care ar integra toate intervențiile necesare managementului patologiilor respective, de la ghiduri clinice până la evaluarea riscului generic, diagnostic și tratament, servicii de îngrijire paliativă și recuperare.

Obiectivul Strategic 1 – Îmbunătățirea sănătății populației prin măsuri de prevenire și control al morbidității – este alcătuit din programe și măsuri orientate către reducerea poverii bolilor, promovarea unui stil de viață sănătos și protejarea populației împotriva riscurilor din mediul de viață și muncă asupra sănătății.

Page 14: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

13

Obiectivul Strategic 1:

Îmbunătățirea sănătății populației prin măsuri de prevenire și control al morbidității

Programul 1.1:

Prevenirea și controlul bolilor netransmisibile

Măs

ura

1.1

.1.1

Dez

volt

area

și i

mp

lem

enta

rea

mec

anis

mel

or

de

pre

ven

ție,

dia

gno

stic

, tra

tam

ent

și c

on

tro

l al b

olil

or

card

iova

scu

lare

Măs

ura

1.1

.1.2

Dez

volt

area

și i

mp

lem

enta

rea

mec

anis

mel

or

de

pre

ven

ție,

dia

gno

stic

, tra

tam

ent

și c

on

tro

l al b

olil

or

on

colo

gice

Măs

ura

1.1

.1.3

Dez

volt

area

și i

mp

lem

enta

rea

mec

anis

mel

or

de

pre

ven

ție,

dia

gno

stic

, tra

tam

ent

și c

on

tro

l al d

iab

etu

lui z

ahar

at

Măs

ura

1.1

.1.4

Pre

ven

ția

și c

on

tro

lul t

ulb

ură

rilo

r m

inta

le ș

i de

com

po

rtam

ent

Măs

ura

1.1

.1.5

Pro

mo

vare

a u

nu

i sti

l de

viaț

ă să

năt

os

și

com

bat

erea

pri

nci

pal

ilor

fact

ori

de

risc

Măs

ura

1.1

.2.1

Dez

volt

area

ser

vici

ilor

med

ical

e p

entr

u

pac

ien

ții c

u p

ato

logi

i sp

ecia

le

Programul 1.2:

Prevenirea și controlul bolilor transmisibile

Măs

ura

1.2

.1.1

. Co

nso

lidar

ea s

iste

mu

lui d

e p

reve

nir

e,

sup

rave

gher

e și

co

ntr

ol a

l bo

lilo

r tr

ansm

isib

ile

Măs

ura

1.2

.1.2

. Co

nso

lidar

ea s

iste

mu

lui d

e p

reve

nir

e,

sup

rave

gher

e și

co

ntr

ol a

l bo

lilo

r tr

ansm

isib

ile p

rio

rita

re -

tub

ercu

loză

Măs

ura

1.2

.1.3

. Co

nso

lidar

ea s

iste

mu

lui d

e p

reve

nir

e,

sup

rave

gher

e, d

etec

tare

, d

iagn

ost

ic, t

rata

men

t și

mo

nit

ori

zare

al

bo

lilo

r tr

ansm

isib

ile p

rio

rita

re -

hep

atit

a vi

rală

Măs

ura

1.2

.1.4

Co

nso

lidar

ea s

iste

mu

lui d

e p

reve

nir

e,

sup

rave

gher

e și

co

ntr

ol a

l bo

lilo

r tr

ansm

isib

ile p

rio

rita

re -

HIV

/SID

A

Măs

ura

1.2

.2.1

Pro

teja

rea

săn

ătăț

ii p

op

ula

ției

împ

otr

iva

pri

nci

pal

elo

r b

oli

tran

smis

ibile

car

e p

ot

fi p

reve

nit

e p

rin

va

ccin

are

Programul 1.3:

Îmbunătățirea sănătății mamei și a

copilului

Măs

ura

1.3

.1.1

Dep

ista

rea

pre

coce

și e

valu

area

ris

curi

lor

din

ti

mp

ul s

arci

nii,

atâ

t p

entr

u m

amă,

cât

și p

entr

u c

op

il

Măs

ura

1.3

.1.2

Dep

ista

rea

pre

coce

și e

valu

area

ris

curi

lor

pri

vin

d a

fecț

iun

i cu

inci

den

ță în

cre

șter

e la

co

pii,

pre

cum

cel

e d

in s

pec

tru

l au

tism

ulu

i

Măs

ura

1.3

.1.3

Inte

rven

ții p

entr

u îm

bu

năt

ățir

ea n

utr

iție

i co

pilu

lui ș

i alt

e in

terv

enți

i pri

vin

d a

fecț

iun

i sp

ecif

ice

Programul 1.4:

Monitorizarea sănătății publice în relație cu

mediul

Măs

ura

1.4

.1.1

Mo

nit

ori

zare

a și

rap

ort

area

fac

tori

lor

det

erm

inan

ți d

in m

ediu

l de

viaț

ă și

mu

ncă

Măs

ura

1.4

.2.1

Dez

volt

area

cap

acit

ății

de

mo

nit

ori

zare

a

fact

ori

lor

det

erm

inan

ți d

in m

ediu

l de

viaț

ă și

mu

ncă

Page 15: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

14

Caseta 2. Obiectivul Strategic 1: Indicatori de impact și rezultat

Tabelul 1. Obiectivul Strategic 1: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar (mii RON)

Obiectivul Strategic 1: Îmbunătățirea sănătății populației prin măsuri de prevenire și control al morbidității

2017 2018 2019 2020

Programul 1.1: Prevenirea și controlul bolilor netransmisibile

6.087.871 6.553.819 6.839.249 7.142.141

Programul 1.2: Prevenirea și controlul bolilor transmisibile

1.850.795 2.134.166 2.799.135 2.859.451

Programul 1.3: Îmbunătățirea sănătății mamei și a copilului

32.006 33.606 36.055 38.703

Programul 1.4: Monitorizarea sănătății publice în legătură cu mediul înconjurător

1.838 27.522 60.974 2.447

•Reducerea decalajului dintre speranța de viață și speranța de viață sănătoasă labărbați de la 12,4 ani la 12,2 (2020) și 12 (2030)

•Reducerea decalajului dintre speranța de viață și speranța de viață sănătoasă lafemei de la 19,7 ani 19,5 (2020) și 19,3 (2030)

Impact

• (1.1.1) Reducerea prevalenței factorilor de risc pentru bolile netransmisibile:Rata standardizată a deceselor cauzate de bolile cronice la persoanele cu vârstasub 65 de ani va scădea de la 219/100.000 la 217/100.000

• (1.1.2) Asigurarea accesului la depistare precoce, diagnostic și/sau tratamentpentru boli specifice: Gradul de acoperire al grupului țintă pentru screeningulcancerului de col uterin va crește de la 9.2% la 10%); Incidența cancerului de coluterin va varia de la 34,24 cazuri/ 100.000 la 34 cazuri/ 100.000

• (1.2.1) Reducerea incidenței și prevalenței bolilor infecțioase prioritare:Incidența standardizată a TBC va scădea de la 63/100.000 la 60/100.000; Incidențastandardizată a HIV va scădea de la 1,99/100.000 la 1,9/100.000; Incidențastandardizată a hepatitei B va scădea de la 1,11/100.000 la 1/100.000

• - (1.2.2) Creșterea ratei de vaccinare aferentă vaccinurilor incluse în CalendarulNațional de Imunizare: Gradul de acoperire vaccinală a copiilor de 12 și 24 de luniîn cadrul Calendarului național de imunizare va crește de la 80% la 85%

• (1.3.1) Îmbunătățirea sănătății mamei și a copilului: Rata mortalității infantile (0-1 an) va scădea de la 7,97/1.000 născuți vii la 7,9/1.000; Rata mortalității maternela naștere va rămâne constantă la 0,1/1.000 de născuți vii

• (1.4.1) Reducerea bolilor legate de factorii de risc de mediu: Incidența anuală abolilor profesionale va scădea de la 1025 cazuri la 800 cazuri

• (1.4.2) Reducerea impactului negativ al accidentelor care implică obiective deinfrastructură expuse riscurilor de mediu: Harta zonelor care prezintă riscuripentru sănătate umană va fi dezvoltată și operațională

Rezultate programe

Page 16: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

15

Programul 1.1: Prevenirea și controlul bolilor netransmisibile

Raționament. Populația României scade și îmbătrânește; se estimează că în 2050 cel mai mare segment de populație va fi format din persoane cu vârsta de 60 de ani și peste. Schimbările de ordin demografic reprezintă o povară semnificativă pentru sistemul de sănătate, întrucât sunt asociate cu o schimbare a tiparelor epidemiologice ale fiecărui grup de vârstă13.

Nevoile pe care trebuie să le îndeplinească sistemul de sănătate s-au schimbat în urma tranziției demografice și epidemiologice din ultimele decenii. În timp ce în secolul XX morbiditatea în România a fost dominată de boli ale mamei și copilului și boli transmisibile, în prezent este dominată de boli cronice și netransmisibile. Așadar, România se confruntă cu provocarea de a-și reprioritiza eforturile din sectorul sănătății, astfel încât să aloce resurse suplimentare gestionării bolilor cronice și netransmisibile.

În domeniul serviciilor preventive, România nu se clasează favorabil comparativ cu alte state membre ale UE. De aceea, potrivit SNS 2014-2020, sistemul de sănătate trebuie să se concentreze pe prevenția primară, pentru a reduce prevalența factorilor de risc, și pe prevenția secundară, pentru detectarea precoce, tratarea bolilor înainte de a deveni simptomatice și evitarea complicațiilor. În acest scop, este necesar să crească treptat ponderea programelor și activităților de prevenție în bugetul sectorului de sănătate, cu accentul pe medicina de familie și ambulatoriul de specialitate. Concluzia unei evaluări comprehensive a eficienței alocării resurselor, efectuată de experți internaționali, este că „există o sub-finanțare relativă a îngrijirii medicale primare și a serviciilor de ambulatoriu”14, care rezultă în anomalii structurale.

Pacienții cu boli cronice tind să aibă contacte mai frecvente și necoordonate cu sistemul sanitar: cu servicii de diagnostic, specialități clinice, camere de primiri-urgențe, spitale, farmacii. În lipsa unei coordonări adecvate și a unui parcurs terapeutic potrivit pentru îngrijirile necesare, pacienții cu boli cronice deseori nu primesc un tratament eficace în timp util. Acest lucru conduce la complicații, servicii repetate sau suprapuse, la folosirea neadecvată a medicamentelor, precum și la o creștere a costurilor pentru FNUASS, pentru bugetul de stat și pentru familii.

Obiective: Programul 1.1 vizează următoarele rezultate până în anul 2020:

- (1.1.1.) Reducerea prevalenței factorilor de risc pentru bolile netransmisibile:

Rata standardizată a deceselor cauzate de bolile cronice la persoanele cu vârsta sub 65 de ani va scădea de la 219/100.000 la 217/100.000

- (1.1.2.) Asigurarea accesului la depistare precoce, diagnostic și/sau tratament pentru boli specifice:

Gradul de acoperire al grupului țintă pentru screeningul cancerului de col uterin va crește de la 9.2% la 10%)

Incidența cancerului de col uterin va varia de la 34,24 cazuri/ 100.000 la 34 cazuri/ 100.000

Prezentare generală. Programul 1.1 urmărește reducerea incidenței bolilor prevalenței factorilor de risc pentru bolile netransmisibile și asigurarea accesului la servicii de depistare precoce, diagnostic și/sau tratament pentru afecțiuni specifice. Programul conține măsuri dedicate ariilor terapeutice prioritare – boli cardiovasculare, oncologice și diabet zaharat –, care integrează (i) politicile naționale

13 Banda Mondială, România - Analiză Funcțională a Sistemului de Sănătate, București, 2011. 14 NICE International, România: Raport Final, București, 2012.

Page 17: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

16

în domeniu, (ii) acțiuni de prevenție primară și secundară și (iii) acțiuni de diagnostic și tratament. Programul include și intervenții integrate în beneficiul pacienților cu tulburări mintale și de comportament, precum și al celor cu boli rare.

Toate măsurile pun accentul pe promovarea sănătății, precum și pe serviciile de prevenție furnizate la toate nivelurile de asistență medicală. Acțiunile prevăzute se referă la servicii și resurse furnizate, respectiv alocate, prin programe naționale de sănătate publică, programe naționale curative, precum și prin pachetul de servicii medicale de bază, pe toate ramurile de asistență medicală, inclusiv medicamente compensate.

Serviciile de prevenție ar trebui să fie încurajate în toate domeniile, la nivel trans-sectorial, în toate ramurile de asistență medicală, la nivel de populație și la nivel individual. Punerea accentului pe asistența primară, pe medicii de familie, în special, are un potențial ridicat de consolidare a prevenției. Serviciile de planificare, evaluare și monitorizare ar trebui să fie încurajate pentru a îmbunătăți acoperirea populației, evaluarea programelor individuale și a permite o mai bună coordonare, fluidizare și implementare a activităților de prevenție în cadrul comunităților locale.

Factori de succes. Principalii factori de succes sunt: (i) sistemul de plată determină furnizorii să furnizeze mai multe servicii de prevenție și să pună mai mult accentul pe managementul cazurilor de boli cronice, (ii) ghiduri clinice sunt disponibile și sunt diseminate pentru toate nivelurile și tipurile de îngrijire, (iii) dosarul electronic de sănătate este complet operațional, (iv) mai mulți furnizori din domeniul asistenței primare sunt instruiți și calificați pentru a efectua servicii de depistare precoce, (v) pacienților le sunt oferite stimulente pentru a solicita servicii de prevenție, inclusiv diagnostic timpuriu.

Măsuri. Măsurile principale care vor contribui la obținerea rezultatelor programului sunt enumerate în tabelul mai jos. Bugetele alocate sunt prezentate în Anexa 1c, iar rezultatele și țintele asociate măsurilor sunt prezentate în Anexa 3.

Tabelul 2. Măsuri incluse în Programul 1.1

(1.1.1) Reducerea prevalenței factorilor de risc pentru bolile netransmisibile

Măsura 1.1.1.1 Dezvoltarea și implementarea unor mecanisme de prevenție, diagnostic, tratament și control al bolilor cardiovasculare

Măsura 1.1.1.2 Dezvoltarea și implementarea unor mecanisme de prevenție, diagnostic, tratament și control al bolilor oncologice

Măsura 1.1.1.3 Dezvoltarea și implementarea unor mecanisme de prevenție, diagnostic, tratament și control al diabetului zaharat

Măsura 1.1.1.4 Prevenția și controlul tulburărilor mintale și de comportament

Măsura 1.1.1.5 Promovarea unui stil de viață sănătos și combaterea principalilor factori de risc

(1.1.2) Asigurarea accesului la depistare precoce, diagnostic și/sau tratament pentru boli specifice

Măsura 1.1.2.1 Dezvoltarea serviciilor medicale pentru pacienții cu patologii speciale

Page 18: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

17

Programul 1.2: Prevenirea și controlul bolilor transmisibile

Raționament. Deși povara morbidității în România, dominată anterior de bolile mamei și copilului și de bolile transmisibile, este dominată în prezent de boli cronice și netransmisibile, iar mortalitatea cauzată de bolile infecțioase a scăzut la 1% din decesele totale, există aspecte suplimentare care trebuie să fie îmbunătățite cu privire la monitorizarea și controlul bolilor transmisibile.

De asemenea, efectele schimbărilor climatice necesită consolidarea infrastructurii și a intervențiilor de sănătate publică. Acestea au impact asupra sănătății în diverse manifestări, unele relaționate cu evenimente meteorologice extreme – calamități naturale, precum inundații, furtuni, valuri de căldură, secete -, iar altele cu evoluții complexe, care determină în timp schimbarea tiparelor bolilor infecțioase sau apariția unor patogeni noi.

Ministerul Sănătății supraveghează prin diferite instrumente evenimentele care au un impact asupra sănătății publice, inclusiv schimbările climatice. Este recomandată dezvoltarea unui sistem de supraveghere la nivel național, care să permită detectarea, evaluarea, notificarea și răspunsul la toate evenimentele și riscurile relaționate cu sănătatea publică ce pot reprezenta o amenințare pentru sănătatea populației. Așadar, ar trebui să fie dezvoltați și implementați algoritmi noi cu ajutorul sistemelor de supraveghere electronică.

Obiectiv: Programul 1.2 vizează următoarele rezultate până în anul 2020:

- (1.2.1) Reducerea incidenței și prevalenței bolilor infecțioase prioritare:

Incidența standardizată a TBC va scădea de la 63/100.000 la 60/100.000

Incidența standardizată a HIV va scădea de la 1,99/100.000 la 1,9/100.000

Incidența standardizată a hepatitei B va scădea de la 1,11/100.000 la 1/100.000

- (1.2.2) Creșterea ratei de vaccinare aferentă vaccinurilor incluse în Calendarul Național de Imunizare:

Gradul de acoperire vaccinală a copiilor de 12 și 24 de luni în cadrul Calendarului național de imunizare va crește de la 80% la 85%

Prezentare generală. Programul 1.2 urmărește reducerea incidenței bolilor transmisibile prin îmbunătățirea sistemelor de prevenire, supraveghere și control. Programul conține măsuri dedicate bolilor transmisibile prioritare – tuberculoză, HIV/SIDA, hepatite cronice virale, boli prevenibile prin vaccinare –, menite să reducă incidența și prevalența factorilor de risc și să crească rata de vaccinare în rândul grupelor populaționale la risc. Totodată, programul prevede acțiuni pentru consolidarea infrastructurii de sănătate publică și a mecanismelor de combatere a infecțiilor nozocomiale și antibiotico-rezistenței.

Toate măsurile integrează intervenții de promovare, prevenție, diagnostic, tratament și monitorizare, precum și inițiative de politică publică bazate pe dovezi. Acțiunile prevăzute se referă la servicii și resurse furnizate, respectiv alocate, prin programe naționale de sănătate publică, precum și prin pachetul de servicii medicale de bază, pe toate ramurile de asistență medicală, inclusiv medicamente compensate.

Factori de succes. Principalii factori de succes sunt: (i) finanțare suficientă este asigurată pentru infrastructura de sănătate publică și intervențiile care urmăresc diagnosticul, tratamentul și controlul bolilor infecțioase, (ii) ghiduri clinice sunt disponibile și diseminate pentru toate nivelurile și tipurile de îngrijire, (iii) dosarul electronic de sănătate este complet operațional, (iv) INCDMI Cantacuzino este

Page 19: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

18

transferat la Ministerul Sănătății, (vi) Rețeaua europeană de supraveghere și răspuns este eficace, (vii) România este ferită de pandemii sau epidemii noi, (viii) inexistența unor reacții adverse majore la vaccinare.

Măsuri. Măsurile principale care vor contribui la obținerea rezultatelor programului sunt prezentate mai jos. Bugetele alocate sunt prezentate în Anexa 1c, iar rezultatele și țintele aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3.

Tabelul 3. Măsuri incluse în Programul 1.2

(1.2.1) Reducerea incidenței și prevalenței factorilor de risc

Măsura 1.2.1.1. Consolidarea sistemului de prevenire, supraveghere și control al bolilor transmisibile

Măsura 1.2.1.2. Consolidarea sistemului de prevenire, supraveghere și control al bolilor transmisibile prioritare – tuberculoză

Măsura 1.2.1.3. Consolidarea sistemului de prevenire, supraveghere, detectare, diagnostic, tratament și monitorizare al bolilor transmisibile prioritare – hepatita virală

Măsura 1.2.1.4. Consolidarea sistemului de prevenire, supraveghere, detectare, diagnostic, tratament și monitorizare al bolilor transmisibile prioritare – HIV/SIDA

(1.2.2) Majorarea ratei de conformare cu vaccinurile incluse în Calendarul Național de Imunizare

Măsura 1.2.2.1 Protejarea sănătății populației împotriva principalelor boli transmisibile care pot fi prevenite prin vaccinare

Programul 1.3: Îmbunătățirea sănătății mamei și a copilului

Raționament. Sănătatea mamei și a copilului, în general, și mortalitatea infantilă, în special, necesită atenție deosebită, atât ca indicator sintetic de sănătate și dezvoltare, cât și datorită corelației lor directe cu disponibilitatea și calitatea asistenței medicale.

Indicatorii referitori la sănătatea mamei și a copilului în România s-au îmbunătățit între 1995 și 2015. Deși mortalitatea infantilă era egală în anul 2008 cu media OMS pentru regiunea Europa, nivelul era dublu față de valorile din țările cu venituri mari (11 și, respectiv, 6 decese la 1000 de născuți vii).

În anul 2010, România a avut cea mai mare rată de mortalitate infantilă din UE: 9,8 decese la copii cu vârsta mai mică de 1 an la 1000 de născuți vii, mai mult decât dublul ratei europene de 4,1 decese la 1000 de născuți vii.

Obiectiv. Programul 1.3 vizează următoarele rezultate până în anul 2020:

- (1.3.1) Îmbunătățirea sănătății mamei și a copilului:

Rata mortalității infantile (0-1 an) va scădea de la 7,97/1.000 născuți vii la 7,9/1.000 Rata mortalității materne la naștere va rămâne constantă la 0,1/1.000 de născuți vii

Prezentare generală. Programul 1.3 se axează pe intervențiile prevăzute în programul național de sănătate „Mama și copilul” și urmărește reducerea mortalității infantile și materne. Programul propune măsuri menite să îmbunătățească accesul la asistență medicală adecvată pentru nou-născuții

Page 20: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

19

cu risc de deces și consolidarea componentei de depistare precoce a afecțiunilor acestora. Măsurile includ și intervenții care vizează promovarea alăptării, suplimentarea dietei de micronutrienți a femeii însărcinate și a bebelușului, profilaxia malnutriției la copiii cu greutate mică la naștere, dieta sănătoasă și prevenirea obezității infantile.

În plus, sistemul de asigurări de sănătate oferă tuturor copiilor și femeilor însărcinate servicii de monitorizare, diagnostic și tratament la toate nivelurile de îngrijire, în aria de acoperire a pachetului de servicii de bază.

Componentele programului se referă la (i) reducerea mortalității infantile și a mamelor și (ii) reducerea riscului de deces la nou-născuți prin acces îmbunătățit la asistență medicală adecvată în facilități regionale pentru nou-născuți în pericol și (iii) consolidarea componentei de screening pentru nou-născuți.

Factori de succes. Principalii factori de succes sunt: (i) finanțarea disponibilă pentru program asigură intensificarea intervențiilor de diagnosticare; (ii) infrastructura spitalicească de diagnostic este adecvată; (iii) coordonarea intervențiilor între principalii plătitori, MS și CNAS; (iv) expertiză îmbunătățită și concentrare pe prevenție din partea medicilor de familie; (v) apelarea la servicii de diagnostic timpuriu de către femeile însărcinate.

Măsuri. Măsurile principale care vor contribui la obținerea rezultatelor programului sunt enumerate în tabelul mai jos. Bugetele alocate sunt prezentate în Anexa 1c, iar rezultatele și țintele aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3.

Tabelul 4. Măsuri incluse în Programul 1.3

(1.3.1) Îmbunătățirea sănătății mamei și a copilului

Măsura 1.3.1.1. Depistarea precoce și evaluarea riscurilor din timpul sarcinii, atât pentru mamă, cât și pentru copil

Măsura 1.3.1.2 Depistarea precoce și evaluarea riscurilor privind afecțiuni cu incidență în creștere la copii, precum cele din spectrul autismului

Măsura 1.3.1.3 Măsuri orientate către îmbunătățirea nutriției copilului și alte măsuri pentru boli specifice

Programul 1.4: Monitorizarea sănătății publice în legătură cu mediul înconjurător

Raționament. Organizația Mondială a Sănătății și Directivele UE privind supravegherea stării de sănătate prevăd că statele membre trebuie să îndeplinească cerințe esențiale pentru supraveghere, depistare timpurie, investigație și răspuns la evenimentele cu impact asupra sănătății publice, precum calamitățile naturale. Acest mecanism se bazează pe colectarea și diseminarea informațiilor către autoritatea competentă, care poate lua măsuri adecvate, și necesită coordonare și cooperare strânsă cu toate părțile interesate din sectorul de sănătate și din afara lui.

În calitate de stat membru UE, România este profund implicată în acest efort internațional. Strategia națională privind schimbările climatice și economia cu emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020, precum și Planul național de acțiune pentru implementarea Strategiei, au fost promovate prin Hotărârea de Guvern nr. 739/2016.

Page 21: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

20

Ministerul Sănătății acționează împreună cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru a-și corela activitățile de supraveghere a mediului care ar putea avea o influență negativă asupra sănătății publice sau asupra calității mediului cu cele de monitorizare a sănătății populației.

Obiective. Programul 1.4 vizează următoarele rezultate până în anul 2020:

- (1.4.1) Reducerea bolilor legate de factorii de risc de mediu

Incidența anuală a bolilor profesionale va scădea de la 1025 cazuri la 800 cazuri

- (1.4.2) Reducerea impactului negativ al accidentelor care implică obiective de infrastructură expuse riscurilor de mediu

Harta zonelor care prezintă riscuri pentru sănătatea umană va fi dezvoltată și operațională (facilități industriale, uzine chimice mari, rute de transport al materialelor chimice, radioactive sau periculoase, zone cu risc crescut de inundații sau cutremure, etc.)

Prezentare generală. Programul 1.4 urmărește consolidarea capacității de monitorizare a factorilor determinanți din mediul de viață și muncă. Prin măsurile programului va fi consolidată infrastructura serviciilor de specialitate, vor fi cartografiați factorii de risc asupra sănătății populației și vor fi elaborate, actualizate și diseminate politicile și procedurile de supraveghere și intervenție.

Activitățile vor implica proceduri în timp real pentru planificarea, gestionarea datelor și crearea unei baze de date, procesarea informațiilor (analiză statistică, tehnici GIS) și integrarea bazelor de date, elaborarea de materiale grafice și cartografice, elaborarea de scenarii privind evoluția calității mediului în relație cu schimbările identificate sau posibile, previziuni, hărți de mediu privind calitatea mediului uman.

Factori de succes. Principalii factori de succes sunt: (i) angajații și angajatorii sunt conștienți de riscurile de mediu și implementează acțiunile preventive necesare; (ii) cooperare optimă a tuturor instituțiilor publice implicate în reglementarea, monitorizarea și răspunsul la evenimente de mediu; (iii) proprietarii de infrastructură critică susțin activitățile de cartografiere; (iv) cei care răspund la accidente și catastrofe au capacitatea și resursele adecvate.

Măsuri: Măsurile principale care vor contribui la obținerea rezultatelor programului sunt enumerate în tabelul mai jos. Bugetele alocate sunt prezentate în Anexa 1c, iar rezultatele și țintele aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3.

Tabelul 5. Măsuri incluse în Programul 1.5

Rezultat Reducerea bolilor legate de factorii de risc de mediu

Măsura 1.4.1.1 Monitorizarea și raportarea factorilor determinanți din mediul de viață și muncă

Reducerea impactului negativ al accidentelor care implică obiective de infrastructură expuse riscurilor de mediu

Măsura 1.4.2.1 Dezvoltarea capacității de monitorizare a factorilor determinanți din mediul de viață și muncă

Page 22: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

21

Obiectivul Strategic 2: Măsuri transversale de creștere a performanței sistemului de sănătate

Nevoile pe care sistemul românesc de sănătate trebuie să le îndeplinească s-au schimbat ca urmare a tranziției demografice și epidemiologice care au avut loc în ultimele decenii. Povara morbidității în România este dominată în prezent de bolile cronice și netransmisibile, care vor continua să crească în ritm susținut.

Cu toate acestea, furnizarea serviciilor medicale încă se bazează pe modelul vechi de tratament al afecțiunilor acute: reactiv, preponderent spitalicesc și episodic, cu accent insuficient pe serviciile de prevenție. Asistența primară este dezvoltată neuniform în favoarea zonelor urbane și, în practică, oferă o gamă de servicii mai redusă decât lista prevăzută în pachetul de servicii medicale de bază. Din aceste motive, nu toate grupurile de populație se bucură de acces adecvat la servicii de medicina familiei și servicii de specialitate în ambulatoriu. Îngrijirile pe termen lung și îngrijirile paliative sunt subdezvoltate, subfinanțate și nu reușesc să îmbunătățească calitatea vieții pacienților cu boli în stadii avansate și invalidante. Aceste deficiențe structurale se reflectă și în distribuția cheltuielilor publice cu sănătate; analiza comparativă a cheltuielilor din România și țările UE cu indicatori de sănătate favorabili arată că țara noastră se bazează prea mult pe serviciile spitalicești, consumă o mai mare parte a resurselor pe produsele farmaceutice, alocă mai puțin asistenței primare și serviciilor de prevenție, iar îngrijirile pe termen lung sunt mult subfinanțate (a se vedea Figura 4).

Figura 4. Ponderea ramurilor de asistență medicală în totalul cheltuielilor publice curente cu sănătatea din România și țări ale UE

Sursa: Eurostat

Serviciile medicale sunt fragmentate și lipsește coordonarea între furnizori, din cauza mai multor deficiențe structurale precum: mecanisme financiare nestimulative, lipsa de interoperabilitate a sistemelor statistice și schimbul redus de informații, resursele umane distribuite neuniform și preferința pacienților pentru serviciile spitalicești. Calitatea îngrijirii este deseori trecută cu vederea,

38% 35% 31%

46%

34% 31%25% 29%

23%

14% 22%

10%25%

27%

27%24%

11%

14%

14%

28%13% 16%

6%11%

16%

15%11%

2% 14% 10%

29% 18%

2%

2%3%

1%3%

3%3%

3%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Austria Franța Germania Romania Slovenia Spania Suedia media eșant.

servicii spitalicești asistența primară medicamente îngrijiri pe termen lung servicii de prevenție

Page 23: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

22

deși România se află pe ultimul loc între țările UE în sondajele privind gradul de satisfacție a pacienților.

Un obstacol major în calea unor servicii de sănătate mai bune îl reprezintă infrastructura învechită sau neadecvată. Majoritatea spitalelor nu respectă standardele curente de organizare a îngrijirilor, în timp ce numeroși furnizori din asistența primară sunt dispersați și nu reușesc să ofere servicii cuprinzătoare și integrate. În multe zone rurale izolate, absența sau starea proastă a infrastructurii sanitare se dovedește a fi un obstacol major pentru înființarea de noi cabinete medicale.

Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 caută să inverseze piramida curentă a serviciilor prin dezvoltarea treptată a serviciilor din asistența primară, și anume asistența medicală comunitară, medicina familiei și serviciile din ambulatoriul clinic de specialitate15. În sprijinul realizării acestor obiective, în anul 2016 au fost aprobate planurile regionale de servicii de sănătate16 care stabilesc direcții strategice pentru dezvoltarea și integrarea la nivel regional a serviciilor medicale și a furnizorilor acestora. În acest context, obiectivul strategic al PSI referitor la măsuri transversale prezintă o abordare multi-fațetată, al cărei scop este de a realiza îmbunătățiri în toate componentele considerate esențiale pentru accesul, continuitatea, diversitatea și calitatea îngrijirilor, respectiv: (i) capitalul uman, (ii) resursele și fluxurile financiare, (iii) managementul informațiilor, (iv) serviciile medicale la toate nivelurile de îngrijire, (v) medicamente și dispozitive medicale și (vi) infrastructură.

15 Hotărârea Guvernului nr. 1028/2014 privind Strategia Națională a Sănătății pentru perioada 2014-2020 și Planul de Acțiune. 16 OMS nr. 1376/2016 pentru aprobarea Planurilor regionale de servicii de sănătate.

Page 24: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

23

Obiectivul Strategic 2: Măsuri transversale de creștere a performanței sistemului de sănătate

Programul 2.1: Asigurarea cadrului

funcțional și a resurselor pentru sistemul de

sănătate

Măsura 2.1.1.1

Inițiative de

dezvoltare a

resurselor umane

Măsura 2.1.2.1

Inițiative de

îmbunătățire a

managementului

resurselor financiare

Măsura 2.1.3.1

Inițiative de

îmbunătățire a

managementul

informațiilor

Măsura 2.1.4.1

Inițiative de

promovare a cercetării și inovării în sectorul sănătății

Programul 2.2: Îmbunătățirea eficienței și a calității serviciilor medicale

Măsura 2.2.1.1

Dezvoltarea serviciilor

de asistență medicală

comunitară

Măsura 2.2.1.2

Extinderea rolului

serviciilor de

medicina familiei

Măsura 2.2.1.3

Dezvoltarea serviciilor

din ambulatoriul clinic și paraclinic

de specialitate

Măsura 2.2.2.1

Creșterea eficienței și performanț

ei serviciilor spitalicești

Măsura 2.2.2.2

Consolidarea

serviciilor de

asistență medicală

de urgență

Măsura 2.2.3.1

Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri medicale de lungă durată,

reabilitare/ recuperare medicală, îngrijiri la domiciliu,

paliație

Măsura 2.2.4.1

Îmbunătățirea calității serviciilor medicale

Măsura 2.2.5.1

Dezvoltarea serviciilor

de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană

Măsura 2.2.5.2

Asigurarea necesarului

și securității produselor de sânge

Programul 2.3:

Asiguarea accesului

pacienților la medicament

e și dispozitive medicale

Măsura 2.3.1.1

Creșterea accesului

pacienților la

medicamente

compensate în condiții

de sustenabilit

ate financiară

Măsura 2.3.2.1

Îmbunătățirea

accesului pacienților

la dispozitive medicale

Programul 2.4: Modernizarea infrastructurii sistemului de

sănătate

Măsura 2.4.1.1

Adaptarea infrastructu

rii serviciilor medicale

din asistența primară și

spitalicească la

standardele actuale

de calitate și la nevoile pacienților

Măsura 2.4.1.2

Dezvoltarea

infrastructurii

serviciilor de sănătate

publică

Măsura 2.4.1.3

Dezvoltarea

infrastructurii

serviciilor medicale

de urgență

Page 25: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

24

Caseta 3. Obiectivul Strategic 2: Indicatori de impact și rezultat

•Distribuția teritorială a medicilor (raportul dintre mediile cuartilelor 4 și 1 ale nivelurilor județene de acoperire cu medici la 100.000 locuitori) Nivel de bază 2016: 2,9; Ținta pentru 2020: 2,6 Ținta pentru 2030: 2,2

•Acoperirea teritorială cu servicii de asistență medicală primară (nr. de unități administrativ-teritoriale fără medici de familie): Nivel de bază 2016: 165; Ținta pentru 2020: 130; Ținta pentru 2030: 100

•Numărul spitalizărilor decontate pentru afecțiuni tratabile în ambulatoriu: Nivel de bază 2016: 1035/ 100.000; Ținta pentru 2020: 950/ 100.000; Ținta pentru 2030: 900/ 100.000

Impact

•(2.1.1) Asigurarea resurselor umane necesare, pentru a furniza servicii medicale la niveluri de calitate adecvate: Acoperirea cu personal medical la nivel național va crește de la 280 de medici/100.000 de locuitori și 653 de asistenți medicali/100.000 de locuitori la 287 medici/100.000 de locuitori și 595 asistenți medicali/100.000 de locuitori

•(2.1.2) Asigurarea finanțării sustenabile pentru sectorul de sănătate: Cheltuielile totale pentru sănătate vor crește de la 5,1% din PIB la 5,3% din PIB

•(2.1.3) Dezvoltarea Sistemului Informatic Integrat pentru Sănătate, prin implementarea unor soluții sustenabile de e-sănătate: Nivelul de dezvoltare al PIAS (Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate) va reflecta operaționalizarea tuturor componentelor sale (de la 4 la 6)

•(2.1.4) Dezvoltarea capacității de cercetare și inovare în sectorul sănătății: Aplicațiile ce rezultă din proiecte de cercetare transferate în practica medicală vor crește de la 0 la 5

•(2.2.1) Creșterea furnizării de servicii preventive pentru populație prin medicina familiei: % din unitățile administrativ-teritoriale unde există cel puțin un medic de familie pentru fiecare 2000 de locuitori va crește de la 50% la 53%; numărul orașelor fără furnizori de servicii medicale în ambulatoriul clinic de specialitate va scădea de la 57 la 0

•(2.2.2) Raționalizarea și creșterea eficienței serviciilor medicale spitalicești: Numărul paturilor pentru cazuri acute va scădea de la 4,2 / 1.000 locuitori la 4/ 1.000 locuitori; Rata internărilor pentru cazuri acute va scădea de la 19/ 1.000 locuitori la 18/ 1.000 locuitori

•(2.2.3) Dezvoltarea îngrijirilor pe termen lung, a serviciilor paliative și a celor de recuperare/ reabilitare: Numărul paturilor pentru îngrijiri pe termen lung va crește de la 5/ 1.000 locuitori cu vârsta peste 65 de ani la 6/ 1.000 locuitori cu vârsta peste 65 de ani; Numărul paturilor pentru servicii medicale paliative va crește de la 18/ 1.000 locuitori la 20/ 1.000 locuitori

•(2.2.4) Îmbunătățirea calității serviciilor medicale, indiferent de nivelul la care sunt furnizate: Cadru legal care să permită integrarea și/sau coordonarea furnizorilor de servicii va fi aprobat și aplicabil

•(2.2.5) Îmbunătățirea rezultatelor serviciilor de transfuzii de sânge și transplant de organe: Numărul transplanturilor per %0000 locuitori să crească de la 65 la 68; Cantitatea de sânge donat se va menține la 180000 litri anual

•(2.3.1) Creșterea numărului de pacienți care au acces la medicamentele necesare pentru a controla sau trata afecțiuni cronice: Numărul actualizărilor listei medicamentelor compensate va fi de cel puțin 3/ an

•(2.3.2) Reducerea listelor de așteptare pentru dispozitive medicale: Registrul electronic al dispozitivelor medicale va fi operațional

•(2.4.1) Diminuarea inegalităților de acces la servicii medicale prin dezvoltarea infrastructurii specifice: Numărul spitalelor regionale nou-construite va crește de la 0 la 3; Populația acoperită de spitale regionale nou-construite va crește de la 0 la 39%; Densitatea echipamentelor de radio-terapie operaționale conforme cu standardele UE, pe tipuri de echipamente va crește de la 0,36 unități/ 100.000 la 0,45/ 100.000

Rezultate programe

Page 26: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

25

Tabelul 6. Obiectivul Strategic 2: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar (mii lei)

Obiectivul Strategic 2: Măsuri transversale de creștere a performanței sistemului de sănătate

2017 2018 2019 2020

Programul 2.1: Asigurarea cadrului funcțional și a resurselor pentru sistemul de sănătate

15.000 252.750 261.150 107.600

Programul 2.2: Îmbunătățirea eficienței și a calității serviciilor medicale

18.283.225 19.121.517 21.493.437 23.311.519

Programul 2.3: Asigurarea accesului pacienților la medicamente și dispozitive medicale

3.282.641 3.446.773 3.619.112 3.800.068

Programul 2.4: Modernizarea infrastructurii sistemului de sănătate

261.794 473.191 1.014.537 1.366.555

Programul 2.1: Asigurarea cadrului funcțional și a resurselor pentru sistemul de sănătate

Raționament: În ultimii ani, între 1.000 și 1.500 de medici au migrat anual către alte țări, în căutarea unor condiții mai bune de muncă, a remunerării stimulative sau a recunoașterii profesionale. Drept rezultat, numărul total al medicilor a crescut lent; în spitalele publice, dinamica a fost chiar mai redusă decât media națională17. Distribuția teritorială a personalului medical nu este echilibrată. În cele șase județe cu universitate de medicină, numărul de medici se ridică la 49% din totalul național, în timp ce restul se distribuie între celelalte 36 de județe. Ca o confirmare a discrepanțelor teritoriale de acoperire cu personal de specialitate, raportul dintre mediile cuartilelor 4 și 1 ale nivelurilor județene de acoperire cu medici la 100.000 locuitori este de 2,9, în timp ce raportul dintre zecimile 10 și 1 ajunge la 5,2. Diferențele rămân mari între județele predominant urbane și rurale: raportul dintre mediile de medici per 100.000 de locuitori este de 1,9. Toate datele arată o distribuție inegală a resurselor de personal la nivel județean, populația din zonele mai sărace și predominant rurale confruntându-se cu acces neadecvat la furnizorii de asistență medicală.

În ultimii ani, informatizarea serviciilor medicale a crescut, chiar și în spitale, însă nivelul este încă suboptim pe mai mulți piloni. De exemplu, managementul performant al programelor naționale de sănătate necesită dezvoltarea și/sau consolidarea registrelor de boli. Capacitatea sistemului de a colecta, procesa, analiza și raporta datele în sistemele informatice existente, precum și de a reflecta informațiile și datele în politicile publice, este deficitară. În același timp, comunicarea informațiilor relevante pentru pacienți și populație nu este dezvoltată în mod corespunzător. TIC poate juca un rol semnificativ în sistemul sanitar: un sistem informatic integrat de sănătate publică, cu o arhitectură integrată, folosind aplicații interoperabile, ar permite generarea și utilizarea de informații de calitate pentru elaborarea politicilor de sănătate și asigurarea unui management mai eficient al resurselor.

17 Datele INSP arată că numărul de medici din spitalele publice a crescut cu 1,6% din 2014 până în 2015, în special al medicilor rezidenți. Cele șase județe cu universități de medicină au reprezentat aproape 60% din creștere.

Page 27: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

26

Conform Băncii Mondiale18, în România cheltuielile totale pentru sănătate reprezintă puțin peste 5% din PIB, comparativ cu media europeană19 de 6,5% și media UE de 8,7%. Diferența apare, pe de o parte, din cheltuielile publice modeste și din contribuția privată redusă pentru sănătate, comparativ cu alte țări20. Sectorul sănătății are nevoie de o strategie financiară pe termen lung, pentru a-și asigura sustenabilitatea serviciilor furnizate pacienților. În direcțiile strategice propuse, este necesar să se regăsească măsuri de îmbunătățite a mecanismelor de contractare și decontare a serviciilor, de creștere sustenabilă a finanțării publice și definirea unui cadru de reglementare stimulativ pentru finanțarea privată, inclusiv prin dezvoltarea asigurărilor voluntare de sănătate și a conturilor de economii de sănătate.

Obiective: Programul 2.1 vizează următoarele rezultate până în anul 2020:

- (2.1.1) Asigurarea resurselor umane necesare, pentru a furniza servicii medicale la niveluri de calitate adecvate:

Acoperirea cu personal medical la nivel național va crește de la 280 de medici/100.000 de locuitori și 653 de asistenți medicali/100.000 de locuitori la 287 medici/100.000 de locuitori și 595 asistenți medicali/100.000 de locuitori

- (2.1.2) Asigurarea finanțării sustenabile pentru sectorul de sănătate:

Cheltuielile totale pentru sănătate vor crește de la 5,1% din PIB la 5,3% din PIB

- (2.1.3) Dezvoltarea Sistemului Informatic Integrat pentru Sănătate, prin implementarea unor soluții sustenabile de e-sănătate:

Nivelul de dezvoltare al PIAS (Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate) va reflecta operaționalizarea tuturor componentelor sale (de la 4 la 6)

- (2.1.4) Dezvoltarea capacității de cercetare și inovare în sectorul sănătății:

Aplicațiile ce rezultă din proiecte de cercetare transferate în practica medicală vor crește de la 0 la 5

Prezentare generală. Programul 2.1 are obiectivul de a dezvolta cadrul strategic, de reglementare și instrumentele utilizate în managementul resurselor umane, managementul financiar, managementul informației și în activitățile de cercetare și inovare. Programul urmărește elaborarea și implementarea unei politici integrate în domeniul resurselor umane, menită să asigure retenția personalului medical și diminuarea deficitelor pe specialități clinice și zone geografice. De asemenea, programul își propune implementarea de inițiative pentru creșterea eficienței alocării și utilizării fondurilor publice, precum și dezvoltarea, integrarea și interoperabilizarea sistemelor informatice din sistemul de sănătate. Inițiativele vizează și capacitățile de cercetare-dezvoltare în serviciile de sănătate publică și de asistență medicală, cu scopul fundamentării pe dovezi a politicilor publice și a ghidurilor clinice.

Factori de succes. Principalii factori de succes sunt: (i) guvernul alocă mai multe resurse financiare pentru sănătate, pentru implementarea politicilor de retenție a personalului; (ii) administrațiile locale contribuie la inițiativele MS și CNAS de încurajare a medicilor și asistentelor medicale să meargă în zone sub-deservite medical; (iii) programele operaționale finanțate de UE dedică suficiente resurse tuturor proiectelor de IT&C planificate în sectorul sănătății; (iv) sistemele de IT&C ale CNAS sunt adaptate la rambursarea plăților pentru performanță; (v) universitățile de medicină și institutele de

18 Banca Mondială, Analiza Funcțională a Sectorului de Sănătate din România, Raport Final, Aprilie 2011 19 OMS Regiunea Europa. 20 Pacienții români contribuie direct la totalul cheltuielilor de sănătate cu 20%, comparativ cu 46% în Bulgaria și 28% în Slovenia. Cf Eurostat, baza de date de resurse pentru sănătate, date aferente anului 2014, accesată în decembrie 2016.

Page 28: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

27

cercetare prezintă proiecte solide de cercetare care să fie finanțate din fonduri naționale și/sau ale UE.

Măsuri. Măsurile principale care vor contribui la obținerea rezultatelor programului sunt enumerate în tabelul mai jos. Bugetele alocate sunt prezentate în Anexa 1c, iar rezultatele și țintele aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3.

Tabelul 7. Măsuri incluse în Programul 2.1

(2.1.1) Asigurarea resurselor umane necesare, pentru a asigura servicii medicale la niveluri de calitate adecvate

Măsura 2.1.1.1 Inițiative de dezvoltare a resurselor umane

(2.1.2) Asigurarea finanțării sustenabile pentru sectorul de sănătate

Măsura 2.1.2.1 Inițiative de îmbunătățire a managementului resurselor financiare

(2.1.3) Dezvoltarea Sistemului Informatic Integrat pentru Sănătate, prin implementarea unor soluții sustenabile de e-sănătate

Măsura 2.1.3.1 Inițiative de îmbunătățire a managementul informațiilor

(2.1.4) Dezvoltarea capacității de cercetare și inovare în sectorul sănătății

Măsura 2.1.4.1 Inițiative de promovare a cercetării și inovării în sectorul sănătății

Programul 2.2: Îmbunătățirea eficienței și a calității serviciilor medicale

Raționament. Serviciile medicale reprezintă unul dintre cele trei domenii strategice ale Strategiei Naționale de Sănătate 2014-2020 și absorb cea mai mare parte a cheltuielilor de sănătate din România. În fiecare an, le sunt alocate peste 50% din bugetele combinate ale FNUASS și MS. În anul 2015, valoarea creditelor bugetare a depășit 14 miliarde de lei21, respectiv 2% din PIB.

SNS 2014-2020 evidențiază deficiențele structurale ale serviciilor medicale: (i) dezvoltarea slabă a asistenței medicale primare22 și a serviciilor de reabilitare, recuperare, îngrijire pe termen lung; (ii) acoperirea incompletă la nivel teritorial a asistenței primare; (iii) managementul deficitar al afecțiunilor cronice, care se concentrează pe interacțiunile cu pacientul în timpul episoadelor acute, dar mai puțin pe reducerea factorilor de risc, diagnostic timpuriu și monitorizare continuă; (iv) lipsa de ghiduri cuprinzătoare pentru toate nivelurile de îngrijire, coordonare inadecvată a îngrijirilor între furnizori, lipsa parcursurilor terapeutice și, astfel, (v) utilizarea ineficientă a resurselor.

În acest context, eficiența cheltuielilor pentru servicii medicale este scăzută, întrucât o parte disproporționată de resurse este absorbită de spitale, în ciuda faptului că numeroase cazuri de spitalizare ar putea fi evitate prin servicii de prevenție sau servicii în ambulatoriu.

21 Date procesate din implementările bugetare ale SNFSHI și MS, disponibile pe situl web www.mfinante.ro. 22 Date ale CNAS arată că serviciile curative reprezintă vasta majoritate a serviciilor furnizate de medicii de familie: în anul 2015, ei au furnizat 50 de milioane de servicii medicale curativă, însă doar puțin peste 2 milioane servicii medicale preventive și profilactice.

Page 29: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

28

Planurile regionale de servicii de sănătate, aprobate în anul 2016, prevăd direcțiile strategice și de acțiune pentru ameliorarea deficiențelor structurale relevate de SNS, respectiv:

asigurarea accesului la serviciile medicale în zonele rurale și reducerea discrepanțelor în acest sens dintre zonele urbane și cele rurale;

dezvoltarea serviciilor de îngrijire la nivelul comunității cu accent pe comunitățile mici și izolate;

reducerea inegalității între județe în ceea ce privește accesul la serviciile de îngrijire în regim ambulatoriu cu accent deosebit pe consolidarea capacității de asigurare a serviciilor clinice și paraclinice;

înființarea de spitale regionale și reorganizarea rețelei de spitale în jurul acestora; consolidarea capacității pentru serviciile spitalicești complexe;

consolidarea capacității de internare în regim de zi, îngrijire în regim ambulatoriu, îngrijire primară și la nivelul comunității;

dezvoltarea capacității de îngrijire pe termen lung la nivelul regiunilor.

Obiective: Programul 2.2 vizează următoarele rezultate până în anul 2020:

- (2.2.1) Creșterea furnizării de servicii preventive pentru populație prin medicina familiei:

% unităților administrativ-teritoriale unde există cel puțin un medic de familie pentru fiecare 2000 de locuitori va crește de la 50% la 53%

Numărul orașelor fără furnizori de servicii medicale în ambulatoriul clinic de specialitate va scădea de la 57 la 0

- (2.2.2) Raționalizarea și creșterea eficienței serviciilor medicale spitalicești:

Numărul paturilor pentru cazuri acute va scădea de la 4,2 / 1.000 locuitori la 4/ 1.000 locuitori

Rata internărilor pentru cazuri acute va scădea de la 19/ 1.000 locuitori la 18/ 1.000 locuitori

- (2.2.3) Dezvoltarea îngrijirilor pe termen lung, a serviciilor paliative și a celor de recuperare/ reabilitare:

Numărul paturilor pentru îngrijiri pe termen lung va crește de la 5/ 1.000 locuitori cu vârsta peste 65 de ani la 6/ 1.000 locuitori cu vârsta peste 65 de ani

Numărul paturilor pentru servicii medicale paliative va crește de la 18/ 1.000 locuitori la 20/ 1.000 locuitori

- (2.2.4) Îmbunătățirea calității serviciilor medicale, indiferent de nivelul la care sunt furnizate:

Cadru legal care să permită integrarea și/sau coordonarea furnizorilor de servicii va fi aprobat și aplicabil

- (2.2.5) Îmbunătățirea rezultatelor serviciilor de transfuzii de sânge și transplant de organe:

Numărul transplanturilor per %0000 locuitori să crească de la 65 la 68

Cantitatea de sânge donat se va menține la 180000 litri anual

Page 30: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

29

Prezentare generală. Programul bugetar „Îmbunătățirea eficienței și calității serviciilor medicale” urmărește (i) îmbunătățirea accesului pacienților la serviciile de asistență medicală, prin dezvoltarea componentei de ambulatoriu și a îngrijirilor pe termen lung, (ii) ameliorarea eficienței utilizării fondurilor publice, prin revizuirea sistemelor de plată și reorganizarea sectorului spitalicesc, și (iii) îmbunătățirea calității serviciilor medicale, prin promovarea deciziilor bazate pe dovezi, integrarea furnizorilor implicați în circuitele terapeutice, extinderea sistemului de acreditare pentru furnizori și dezvoltarea comunicării cu pacienții. De asemenea, programul vizează îmbunătățirea infrastructurii și a serviciilor de securitate transfuzională și a celor de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană.

În pregătirea bugetului programului, s-a acordat atenție tuturor serviciilor furnizate la nivelurile de asistență medicală, indiferent de sursele lor de finanțare, FNUASS sau bugetul MS, inclusiv serviciile furnizate în cadrul programelor naționale de sănătate. Acest program nu a inclus, pentru fiecare ramură de asistență medicală, serviciile medicale aferente programelor bugetare incluse în obiectivul strategic 1, „Îmbunătățirea sănătății populației prin măsuri de prevenire și control al morbidității”, respectiv cele asociate bolilor transmisibile, bolilor cardiovasculare, bolilor oncologice, diabetului, bolilor rare sau tulburărilor mintale și de comportament.

Măsurile și indicatorii de performanță ai programului sunt corelate cu obiectivele și țintele planurilor regionale de servicii de sănătate

Factori de succes. Principalii factori de succes sunt: (i) dezvoltarea și implementarea planurilor regionale și județene de servicii de sănătate; (ii) mecanismele de finanțare oferă furnizorilor stimulente pentru extinderea serviciilor preventive, management avansat al bolilor cronice și îmbunătățirea calității îngrijirii; (iii) dosarul electronic de sănătate este complet operațional; (iv) administrațiile locale oferă suport MS pentru dezvoltarea asistenței medicale comunitare; (v) administrațiile locale se implică în inițiative de atragere și/sau păstrare a personalului medical și de îmbunătățire a infrastructurii de sănătate; (vi) existența resurselor umane adecvate la nivelul instituțiilor publice centrale și al furnizorilor de servicii pentru implementarea standardelor de calitate și a cerințelor din ghidurile clinice; (vii) personalul medical este instruit în domeniul ghidurilor clinice, al coordonării îngrijirii, al implementării parcursurilor terapeutice.

Măsuri. Măsurile principale care vor contribui la obținerea rezultatelor programului sunt enumerate în tabelul mai jos. Bugetele alocate sunt prezentate în Anexa 1c, iar rezultatele și țintele aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3.

Tabelul 8. Măsuri incluse în Programul 2.2

(2.2.1) Creșterea furnizării de servicii preventive pentru populație prin asistență medicală primară

Măsura 2.2.1.1 Dezvoltarea serviciilor de asistență medicală comunitară

Măsura 2.2.1.2 Extinderea rolului serviciilor de medicina familiei

Măsura 2.2.1.3 Dezvoltarea serviciilor din ambulatoriul clinic și paraclinic de specialitate

(2.2.2) Raționalizarea și creșterea eficienței serviciilor spitalicești

Măsura 2.2.2.1 Creșterea eficienței și performanței serviciilor spitalicești

Măsura 2.2.2.2 Consolidarea serviciilor de asistență medicală de urgență

Page 31: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

30

(2.2.3) Dezvoltarea asistenței paliative furnizate pacienților aflați în fază terminală și pentru recuperare pe termen lung

Măsura 2.2.3.1 Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri medicale de lungă durată, reabilitare/ recuperare medicală, îngrijiri la domiciliu, paliație

(2.2.4) Îmbunătățirea calității serviciilor medicale, indiferent de nivelul la care sunt furnizate

Măsura 2.2.4.1 Îmbunătățirea calității serviciilor medicale

(2.2.5) Îmbunătățirea rezultatelor serviciilor de transfuzii de sânge și transplant de organe

Măsura 2.2.5.1 Dezvoltarea serviciilor de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană

Măsura 2.2.5.2 Asigurarea necesarului și securității produselor de sânge

Programul 2.3: Asigurarea accesului pacienților la medicamente și dispozitive medicale

Raționament. Strategia Națională de Sănătate pentru perioada 2014-2020 stabilește ca obiectiv strategic „dezvoltarea și implementarea unei politici a medicamentului bazată pe dovezi, care să asigure accesul echitabil și sustenabil al populației la medicație”. Printre direcțiile de acțiune menționate se numără revizuirea listei medicamentelor compensate pe baza criteriilor de cost-eficacitate, implementarea sistemului de evaluare a tehnologiilor medicale și dezvoltarea capacităților necesare la nivel central, introducerea mecanismelor cost-volum pentru medicamentele noi cu costuri ridicate sau pentru care se estimează utilizare crescută, revizuirea bi-anuală a prețurilor de referință a medicamentelor și monitorizarea comportamentului de prescriere al medicilor23.

Medicamentele compensate și dispozitivele medicale cumulează o pondere de 35% din totalul cheltuielilor Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), respectiv 34% pentru medicamente cu și fără contribuție personală sau medicamente asigurate prin programe naționale de sănătate curative și 1% pentru dispozitivele medicale24. Acestora li se adaugă valoarea medicamentelor suportate (i) din bugetul Ministerului Sănătății, prin programe naționale de sănătate publică, programele de finanțare a unităților de primiri urgențe și a acțiunilor prioritare, precum și (ii) a celor finanțate indirect prin FNUASS pentru cazurile de spitalizare continuă și de zi și pentru pacienții care beneficiază de servicii de dializă. În total, valoarea consumului de medicamente suportate din FNUASS și bugetul MS s-a ridicat, în anul 2015, la 8,18 miliarde lei, respectiv 1,15% din PIB25.

În ceea ce privește volumul și beneficiarii medicamentelor compensate și dispozitivelor medicale, cifrele confirmă importanța acestui program bugetar. În cursul anului 2015, au fost prescrise un număr de 52,1 milioane de rețete de medicamente compensate și au fost eliberate prin farmaciile cu circuit deschis un număr de 50,7 milioane de rețete, în creștere cu 4% față de anul anterior26. Referitor la dispozitive medicale, potrivit datelor CNAS, în anul 2015, numărul asiguraților beneficiari de decizii de aprobare pentru dispozitive medicale s-a ridicat la 266 de mii. La sfârșitul anului, listele de așteptare

23 Strategia Națională de Sănătate pentru 2014-2020, pagina 64, Hotărârea Guvernului nr. 1028/2014. 24 Potrivit datelor privind execuția FNUASS, disponibile la adresa internet http://www.cnas.ro/page/bugetul-fnuass.html. 25 Potrivit rapoartelor trimestriale privind consumul medicamentelor suportate de FNUASS – MS, disponibile la adresa internet http://www.cnas.ro/page/consum-medicamente.html. 26 Raportul de activitate al CNAS pe anul 2015.

Page 32: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

31

pentru dispozitive medicale totalizau 16 mii de cereri, cu 30% mai puține decât la sfârșitul anului 201427.

În ceea ce privește accesul pacienților la medicamente noi, 46 de denumiri comune internaționale (DCI) au fost incluse în lista de medicamente compensate începând cu anul 2014. Dintre acestea, 40 sunt compensate necondiționat, în timp ce 6 medicamente fac obiectul a 5 contracte cost-volum/ cost-volum-rezultat, implementate în perioada 2015-2016. Pentru alte DCI există decizii de rambursare condiționată de la Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, pentru care se așteaptă negocierea contractelor cost-volum/ cost-volum-rezultat.

Obiective: Programul 2.3 vizează următoarele rezultate până în anul 2020:

- (2.3.1) Creșterea numărului pacienților care au acces la medicamentele necesare pentru a controla sau trata afecțiuni cronice:

Numărul actualizărilor listei medicamentelor compensate va fi de cel puțin 3/ an

- (2.3.2) Reducerea listelor de așteptare pentru dispozitive medicale:

Registru electronic al dispozitivelor medicale va fi operațional

Prezentare generală. urmărește îmbunătățirea accesului pacienților la medicamente și dispozitive medicale de care beneficiază asigurații în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Măsurile programului prevăd acțiuni pentru creșterea calității deciziilor privind compensarea medicamentelor și a eficienței cheltuielilor publice cu medicamentele compensate. De asemenea, sunt vizate intervenții pentru creșterea calității vieții pacienților cu deficiențe organice sau funcționale.

Medicamentele incluse sunt acelea finanțate din bugetul FNUASS sau MS, respectiv medicamente cu sau fără contribuție personală, precum și medicamente incluse în programele naționale de sănătate. Programul nu include medicamentele compensate pentru pacienții care suferă de afecțiuni acoperite de programele bugetare care se încadrează la obiectivul strategic 1, „Îmbunătățirea sănătății populației prin măsuri de prevenire și control al morbidității”, precum și celor administrate în timpul procedurilor efectuate în asistența medicală de urgență, în cadrul programelor de acțiuni prioritare, în timpul spitalizării continue și de zi.

În ceea ce privește dispozitivele medicale, programul include dispozitivele medicale pentru recuperarea deficiențelor organice sau funcționale incluse în pachetul de servicii medicale de bază, precum și în programele naționale de sănătate.

Factori de succes. Principalii factori de succes sunt: (i) finanțarea medicamentelor compensate este previzibilă și suficientă pentru a acoperi nevoile de cheltuieli; (ii) mecanismul taxei claw-back rămâne în vigoare; (iii) protocoalele de prescriere sunt disponibile și diseminate pentru toate nivelurile și tipurile de asistență; (iv) dosarul electronic de sănătate este complet operațional; (v) registrele de pacienți sunt operaționale pentru bolile cronice cele mai costisitoare sau cele mai frecvente28.

Măsuri. Măsurile principale care vor contribui la obținerea rezultatelor programului sunt enumerate în tabelul mai jos. Bugetele alocate sunt prezentate în Anexa 1c, iar rezultatele și țintele aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3.

27 Rapoartele CNAS privind asistența medicală în anii 2014 și 2015, disponibile la adresa internet http://www.cnas.ro/category/rapoarte-i-situatii.html 28 Este necesară stabilirea unei metodologii specifice pentru selecția afecțiunilor vizate de acest indicator.

Page 33: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

32

Tabelul 9. Măsuri incluse în Programul 2.3

(2.3.1) Creșterea numărului pacienților care au acces la medicamentele necesare pentru a controla sau trata afecțiuni cronice:

Măsura 2.3.1.1 Creșterea accesului pacienților la medicamente compensate în condiții de sustenabilitate financiară

(2.3.2) Reducerea listelor de așteptare pentru dispozitive medicale:

Măsura 2.3.2.1 Îmbunătățirea accesului pacienților la dispozitive medicale

Programul 2.4: Modernizarea infrastructurii sistemului de sănătate

Raționament. Sistemul de sănătate se bazează pe o infrastructură care a fost proiectată acum 50 – 60 de ani, când nevoia de servicii de sănătate și tehnologii medicale era foarte diferită de cea de astăzi. Deși anumite spitale au fost modernizate și serviciile de urgență au fost îmbunătățite, disfuncționalitățile din furnizarea serviciilor medicale nu au fost eliminate. În multe cazuri, adaptarea infrastructurii vechi la provocările și cerințele curente este mai costisitoare decât construirea uneia noi. În plus, accesul la tehnologie de nivel înalt în țara noastră este încă limitat; o analiză comparativă bazată pe datele Eurostat arată că România se situează pe ultimele locuri în clasament în ceea ce privește accesul pacienților la aparatură pentru servicii imagistice de înaltă performanță: tomografie computerizată, rezonanță magnetică nucleară, tomografie computerizată cu emisie pozitronică (PET-CT), angiografie și mamografie29.

În cadrul SNS 2014-2020 dezvoltarea infrastructurii de sănătate este un obiectiv prioritar, fiind stabilite acțiuni și ținte pentru investiții în sănătatea publică, asistența primară, spitale și servicii de urgență. În sprijinul materializării acestui obiective, planurile regionale de servicii de sănătate conțin direcții de acțiune și ținte cu privire la dezvoltarea infrastructurii serviciilor medicale, respectiv:

dezvoltarea centrelor comunitare de îngrijire în regim ambulatoriu;

acordarea de sprijin pentru renovarea și echiparea cabinetelor medicilor de familie;

reabilitarea/renovarea/echiparea ambulatoriilor integrate;

construcția spitalelor regionale;

restructurarea, reabilitarea și dotarea cu echipamente a anumitor spitale de boli acute (secția de terapie intensivă și spitale de importanță strategică pentru rețeaua de spitale regională) și asistența de urgență;

integrarea și îmbunătățirea funcționalităților de telemedicină în reacția la situațiile de urgență;

restructurarea și reabilitarea capacităților de îngrijire pe termen lung, paliativă și de

recuperare30.

29 Eurostat, baza de date de resurse pentru sănătate, accesată în decembrie 2016. Numărul statelor membre din fiecare eșantion a fost de 22, 21, 17, 15 și, respectiv, 18. 30 OMS nr. 1376/2016 pentru aprobarea Planurilor regionale de servicii de sănătate.

Page 34: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

33

Obiective Programul 2.4 vizează următoarele rezultate până în anul 2020:

- (2.4.1) Diminuarea inegalităților de acces la servicii medicale prin dezvoltarea infrastructurii specifice:

Numărul spitalelor regionale nou-construite va crește de la 0 la 3

Populația acoperită de spitale regionale nou-construite va crește de la 0 la 39%

Densitatea echipamentelor de radio-terapie operaționale conforme cu standardele UE, pe tipuri de echipamente va crește de la 0,36 unități/ 100.000 la 0,45/ 100.000

Prezentare generală. Programul 2.4 urmărește implementarea planului de investiții în infrastructura publică de sănătate al Ministerului Sănătății. Acesta a identificat unitățile de asistență medicală spitalicești care fac parte din rețeaua strategică și unde investițiile necesare în infrastructură vor fi direcționate, astfel încât să contribuie la țintele de calitate și acces la serviciile medicale. Măsurile programului vizează intervenții pentru (i) dezvoltarea infrastructurii serviciilor de sănătate publică, (ii) adaptarea infrastructurii serviciilor medicale din asistența primară și spitalicească la standardele actuale de calitate și la nevoile pacienților și (iii) consolidarea infrastructurii serviciilor medicale de urgență. Acestea, precum și indicatorii de performanță, sunt corelate cu planurile regionale pentru servicii de sănătate.

Factori de succes. Principalii factori de succes sunt: (i) dezvoltarea și implementarea unor planuri și hărți de servicii de sănătate la nivel regional și județean; (ii) dezvoltarea și aprobarea planurilor multianuale de investiții pentru spitalele publice; (iii) standardizarea cerințelor de echipamente spitalicești în baza nivelului de competență; (iv) asigurarea unor finanțări suficiente din partea UE și a altor surse externe.

Măsuri. Măsurile principale care vor contribui la obținerea rezultatelor programului sunt enumerate în tabelul mai jos. Bugetele alocate sunt prezentate în Anexa 1c, iar rezultatele și țintele aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3.

Tabelul 10. Măsuri incluse în Programul 2.4

Scăderea inegalității în accesul la servicii medicale prin dezvoltarea infrastructurii

Măsura 2.4.1.1 Ajustarea rețelei spitalicești la standardele curente de servicii de sănătate și la nevoile pacienților

Măsura 2.4.1.2 Dezvoltarea infrastructurii serviciilor de sănătate publică

Măsura 2.4.1.3 Dezvoltarea infrastructurii serviciilor medicale de urgență

Page 35: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

34

Obiectivul Strategic 3: Dezvoltarea capacității instituționale a structurilor de management în sistemul de sănătate

Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Autoritatea Națională pentru Managementul Calității în Sănătate sunt instituțiile publice responsabile pentru elaborarea și implementarea politicii în domeniul sănătății și asigurarea calității serviciilor medicale. Cele trei instituții elaborează proiecte de acte normative, politici publice și strategii pentru alocarea și utilizarea resurselor în sistemul de sănătate. În acest context, ele vizează și dezvoltarea unor standarde înalte de capacitate instituțională, inclusiv pentru unitățile subordonate și deconcentrate.

Pe parcursul ciclului de viață al PSI, prioritățile relaționate cu dezvoltarea capacității instituționale se referă la: (i) îmbunătățirea abilităților personalului; (ii) optimizarea proceselor de elaborare a strategiilor și politicilor publice; (iii) generarea de dovezi pentru politicile publice; (iv) creșterea eficienței activităților de informare și consultare a pacienților, furnizorilor și altor organizații interesate; (v) utilizarea eficientă și eficace a resurselor financiare naționale și internaționale.

Page 36: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

35

Obiectivul Strategic 3: Dezvoltarea capacității instituționale a structurilor de management în sistemul de sănătate

Programul 3.1: Îmbunătățirea performanței instituțiilor publice cu rol de strategie, reglementare, administrare, reprezentare din sistemul de sănătate

Măsura 3.1.1.1 Dezvoltarea integrității,

transparenței și eticii profesionale

Măsura 3.1.1.2 Dezvoltarea capacității

administrative de achiziții publice

centralizate

Măsura 3.1.1.3 Creșterea

performanței instituționale prin

îmbunătățirea sistemelor de management

Măsura 3.1.2.1 Promovarea

sănătății în toate politicile

Măsura 3.1.2.2 Promovarea

politicilor publice bazate pe dovezi

Măsura 3.1.3.1 Dezvoltarea

capitalului uman din cadrul MS, CNAS și al altor

instituții subordonate/ coordonate

Măsura 3.1.3.2 Asigurarea

funcționării optime a instituțiilor

publice

Page 37: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

36

Caseta 4. Obiectivul Strategic 3: Indicatori de impact și rezultat

Tabelul 11. Obiectivul Strategic 3: Eșalonarea finanțării în funcție de programul bugetar (mii Lei)

Obiectivul strategic 3: Dezvoltarea capacității instituționale a structurilor de management în sistemul de sănătate

2017 2018 2019 2020

Programul 3.1: Îmbunătățirea performanței instituțiilor publice cu rol de strategie, reglementare, administrare, reprezentare din sistemul de sănătate

4.356.016 6.014.291 6.419.925 6.351.975

•Procentul românilor care au încredere în sistemul de sănătate: Nivel de bază 2016: 27%; Ținta pentru 2020: 30%; Ținta pentru 2030: 40%

Impact

•(3.1.1) Implementarea și utilizarea instrumentelor de bune practici în managementul sistemului de sănătate: Numărul instrumentelor de bune practici folosite în managementul sistemului de sănătate va crește de la 2 la 4

•(3.1.2) Creșterea eficienței proceselor de formulare și implementare de politici publice în sectorul asistenței medicale: Procentul proiectelor legislative cu studii de impact va crește de la 10% la 15%

•(3.1.3) Creșterea productivității capitalului uman în managementul sistemului de sănătate: Procentul personalului de conducere care trebuie să îndeplinească ținte anuale de performanță va crește de la 0 la 15%

Rezultate programe

Page 38: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

37

Programul 3.1 Îmbunătățirea performanței instituțiilor publice cu rol de strategie, reglementare, administrare, reprezentare din sistemul de sănătate

Raționament. Analiza mediului intern a arătat deficiențe ale capacității administrative a instituțiilor publice cu rol de strategie, reglementare, administrare, reprezentare din sistemul de sănătate. Pentru a gestiona cu succes un sector de complexitatea sănătății este necesară îndeplinirea unui set de precondiții, printre care existența resurselor umane și a proceselor instituționale adecvate. În prezent, acestea nu se situează la niveluri corespunzătoare și necesită intervenții de amploare și de durată.

În anul 2016 au fost aprobate planurile regionale de servicii de sănătate31 care stabilesc direcții strategice pentru dezvoltarea și integrarea la nivel regional a serviciilor medicale și a furnizorilor acestora. Implementarea planurilor va fi coordonate de la nivel național, regional și județean de comitete de management și grupuri de lucru tehnice. Materializarea planurilor regionale necesită colaborarea strânsă cu autoritățile administrației publice locale în a căror administrare se află furnizorii de servicii și infrastructura aferentă pentru dezvoltarea asistenței medicale comunitare, regionalizarea îngrijirilor spitalicești și reorganizarea spitalelor, dezvoltarea capacității de îngrijiri pe termen lung.

Obiective: Programul 3.1 vizează următoarele rezultate până în anul 2020:

- (3.1.1) Implementarea și utilizarea instrumentelor de bune practici în managementul sistemului de sănătate:

Numărul instrumentelor de bune practici folosite în managementul sistemului de sănătate să crească de la 2 la 4

- (3.1.2) Creșterea eficienței proceselor de formulare și implementare de politici publice în sectorul asistenței medicale:

Procentul proiectelor legislative cu studii de impact să crească de la 10% la 15%

- (3.1.3) Creșterea productivității capitalului uman în managementul sistemului de sănătate:

Procentul personalului de conducere care trebuie să îndeplinească ținte anuale de performanță să crească de la 0 la 15%

Prezentare generală. Programul 3.1 urmărește modernizarea prin intervenții multiple a instituțiilor publice cu rol de strategie, reglementare, administrare și reprezentare în sistemul de sănătate. Programul vizează, în primul rând, procesele instituționale, propunându-și identificarea, diseminarea și implementarea instrumentelor de bune practici în administrarea sistemului. În al doilea rând, se urmărește creșterea eficienței proceselor de formulare și implementare a politicilor publice în domeniul sănătății. În al treilea rând, programul se concentrează pe dezvoltarea capitalului uman, prin introducerea unor instrumente moderne de management al resurselor umane.

Factori de succes. Principalii factori de succes sunt: (i) evaluarea anuală a funcționarilor publici pune mai mult accent pe țintele de performanță; (ii) reforma ciclului de politici publice la nivelul guvernului este continuată; (iii) planificarea, monitorizarea și evaluarea bugetară se bazează pe programe bugetare.

31 OMS nr. 1376/2016 pentru aprobarea Planurilor regionale de servicii de sănătate.

Page 39: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

38

Măsuri. Măsurile principale care vor contribui la obținerea rezultatelor programului sunt enumerate în tabelul mai jos. Bugetele alocate sunt prezentate în Anexa 1c, iar rezultatele și țintele aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3.

Tabelul 12. Măsuri incluse în Programul 3.1

(3.1.1) Implementarea și utilizarea instrumentelor de bune practici în managementul sistemului de sănătate

Măsura 3.1.1.1 Dezvoltarea integrității, transparenței și eticii profesionale

Măsura 3.1.1.2 Dezvoltarea capacității administrative de achiziții publice centralizate

Măsura 3.1.1.3 Creșterea performanței instituționale prin îmbunătățirea sistemelor de management

(3.1.2) Creșterea eficienței proceselor de formulare și implementare de politici publice în sectorul asistenței medicale

Măsura 3.1.2.1 Promovarea sănătății în toate politicile

Măsura 3.1.2.2 Promovarea politicilor publice bazate pe dovezi

(3.1.3) Creșterea productivității capitalului uman în managementul sistemului de sănătate

Măsura 3.1.3.1 Dezvoltarea capitalului uman din cadrul MS, CNAS și al altor instituții subordonate/ coordonate

Măsura 3.1.3.2 Asigurarea funcționării optime a instituțiilor publice

Page 40: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

39

IV. Cadrul pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea PSI

Pentru a fi relevant, un plan strategic instituțional trebuie să asocieze politicile publice și procesele de planificare financiară. În consecință, și planul strategic instituțional pentru sănătate 2017-20 trebuie să sprijine planificarea bugetară pentru anul următor. Este important de reținut faptul că, deși bugetul conține proiecții de cheltuieli pentru trei ani, el oferă detalii legate de activități și resurse aferente numai pentru un an.

Responsabilitatea: Implementarea planului strategic începe odată cu aprobarea de către Parlament a legii bugetului de stat. Grupul de lucru pentru PSI, prin Unitatea de Politici Publice a MS și cu ajutorul unităților tehnice, va pregăti planuri operaționale anuale pentru implementarea Planului, care vor servi ca bază pentru monitorizare. Această activitate este extrem de importantă, întrucât permite managementului superior să identifice și să rezolve provocări potențiale în avans.

Cadrul de monitorizare și evaluare: Un cadru de monitorizare și evaluare este prevăzut în Anexele 2 și 3 și prezintă indicatori și ținte pentru diferite niveluri de planificare. Anexa 1 include o prezentare generală a planificării financiare pentru perioada 2017-2020.

Colectarea și managementul datelor: Un sistem informatic pentru planificare strategică și evaluarea performanței a fost dezvoltat pe baza structurii propuse pentru PSI. Aplicația va ilustra funcțiile cheie ale PSI și va permite evaluarea progresului în implementare la toate nivelurile de execuție și management. Stadiul implementării comparativ cu nivelurile planificate ale indicatorilor va fi accesibil tuturor părților interesate și cetățenilor, printr-o interfață disponibilă publicului larg.

Raportare: În stabilirea conținutului și frecvenței monitorizării este important să nu fie supraîncărcate cu noi sarcini compartimentele de specialitate din instituțiile responsabile. Așadar, diferite categorii de indicatori de performanță necesită diferite intervale de timp de raportare:

- indicatorii de intrare și proces/produs vor fi măsurați lunar sau cel puțin trimestrial;

- indicatorii de ieșire vor fi măsurați trimestrial;

- indicatorii de rezultat vor fi urmăriți bianual;

- indicatorii de impact vor fi urmăriți anual.

O diagramă a ciclului de monitorizare a PSI este prevăzută mai jos.

Page 41: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

40

Figura 5. Ciclul de monitorizare al PSI Sănătate 2017-2020

Este important să se raporteze către Guvern, Parlament, părțile interesate și publicul larg progresul care se înregistrează pentru obținerea rezultatelor planificate, conform indicatorilor de performanță și țintelor stabilite. Deși rapoartele anuale de progres nu sunt disponibile în prezent, va fi esențial ca în viitor ele să fie elaborate și prezentate publicului de către MS.

Evaluare: MS, CNAS și ANMCS nu au dezvoltat încă o abordare formală pentru evaluarea ex-post a celorlalte programe și politici implementate. În viitor, această activitate va oferi informații importante pentru revizuirea modului în care sunt puse în practică programele și politicile. Aceste modificări nu vor afecta dramatic planul strategic instituțional.

Este de dorit ca, în viitor, să fie consolidată evaluarea periodică a întregului portofoliu de programe prevăzute în PSI.

Actualizarea: Un exercițiu complet de planificare strategică va fi efectuat o dată la patru ani. În ceilalți ani, MS, CNAS și ANMCS, prin grupul de lucru al PSI, vor pregăti o actualizare anuală pentru a stabili dacă sunt necesare modificări la planul strategic. Actualizarea va consta din trei activități:

compararea rezultatelor efective ale anului anterior versus cele planificate, pe baza țintelor stabilite în planurile strategice și operaționale;

reanalizarea mediului intern și extern, pentru a stabili dacă sunt necesare schimbări semnificative ale ipotezelor care stau la baza planului în vigoare; și

adăugarea unui an suplimentar la plan.

Prin acoperirea a cel puțin trei ani în plus față de anul de planificare, planul strategic actualizat poate continua să răspundă solicitărilor bugetare anuale și prognozelor pe trei ani. Adeseori, viziunea, obiectivele strategice și obiectivele de program nu se schimbă dacă nu se produce un eveniment major, precum o criză economică neprevăzută. Exercițiul de actualizare ar trebui să fie finalizat până la data de 30 mai a fiecărui an, ceea ce asigură timp pentru colectarea și analiza rezultatelor obținute în anul anterior.

IAN. APRILIE IULIE OCT.

ANALIZA ANUALĂ A

REZULTATELOR: TOȚI INDICATORII

ANALIZĂ TRIMESTRIALĂ: INDICATORI DE

PROCES/PRODUS ȘI

INTRARE

ANALIZĂ TRIMESTRIALĂ: INDICATORI DE

PROCES/PRODUS ȘI

INTRARE

ANALIZĂ TRIMESTRIALĂ: INDICATORI DE

PROCES/PRODUS ȘI

INTRARE

ANALIZĂ TRIMESTRIALĂ: INDICATORI DE

PROCES/PRODUS ȘI

INTRARE

ANALIZA SEMI-ANUALĂ A

REZULTATELOR: INDICATORI DE

REZULTAT, PRODUS ȘI INTRARE

Page 42: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

41

V. Resurse financiare

Planul Strategi Instituțional în domeniul sănătății este alcătuit din trei obiective strategice, care cuprind nouă programe bugetare. Măsurile, acțiunile și activitățile incluse în plan sunt alocate mai multor actori interesați, dintre care cei mai importanți sunt MS, CNAS, ANMCS, INSP, ANMDM și SNSPMPDSB. Drept rezultat, bugetul PSI este format din resurse alocate de doi ordonatori principali de credite – MS și CNAS – și ordonatori secundari și terțiari de credite.

Previziunea privind alocările pentru PSI până în anul 2020 este separată în funcție de sursă între bugetul de stat, inclusiv Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, fondurile externe nerambursabile (din partea Uniunii Europene, a mecanismelor financiare norvegian și al Spațiului Economic European, a Programului de Cooperare Elvețiano-Român etc.) și din împrumuturi. Limitele de cheltuieli din cadrul bugetului de stat ale FNUASS și MS au fost preluate din Strategia Fiscal-Bugetară pentru perioada 2017-2019 (SFB)32. Ca atare, valabilitatea programelor bugetare depinde de îndeplinirea ipotezelor de bază ale Strategiei. SFB oferă și limite orientative pentru majoritatea finanțării nerambursabile disponibile MS în perioada de programare 2014-2020

Pe parcursul ciclului de viață de patru ani, obiectivele strategice și programele bugetare ale PSI vor totaliza 160 miliarde Lei, cu alocări anuale de la 34 miliarde lei, în anul 2017, până la 45 miliarde lei, în anul 2020 (a se vedea Figura 6). Structura pe obiective strategice reliefează că aproximativ două treimi din finanțare se direcționează prin OS 2 „Măsuri transversale”, unde sunt incluse majoritatea serviciilor de sănătate și majoritatea medicamentelor compensate. OS 1 „Îmbunătățirea sănătății populației”, care planifică intervenții împotriva determinanților majori ai stării de sănătate reprezintă 23% din bugetul PSI. Restul de 14% se alocă prin OS 3 „Capacitatea instituțională” pentru cheltuieli recurente și proiecte de dezvoltare a capacității instituționale.

Figura 6. Finanțare anuală PSI în funcție de obiectivele strategice (miliarde lei)

32 Disponibilă pe situl MF la adresa http://www.mfinante.gov.ro/strategbug2015.html?pagina=domenii.

4.36 6.01 6.42 6.35

21.8423.29

26.39 28.59

7.978.75

9.7410.04

34.1738.06

42.54 44.98

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

-

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

2017 2018 2019 2020

mili

ard

e le

i

mili

ard

e le

i

1 Obiectiv strategic: Îmbunătățirea sănătății populației prin măsuri de prevenire și control al morbidității

2 Obiectiv strategic: Măsuri transversale de creștere a performanței sistemului de sănătate

3 Obiectiv strategic: Dezvoltarea capacității instituționale a structurilor de management în sistemul de sănătate

total PSI

Page 43: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

42

Principala sursă de cheltuieli a PSI este Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, prin care vor fi direcționate peste 80% din resurse (a se vedea Figura 7). Acest lucru nu este surprinzător, întrucât CNAS este unicul plătitor din sistemul de asigurări sociale de sănătate și cel mai mare plătitor în sectorul sanitar în general. MS și instituțiile sale subordonate vor utiliza 17% din resursele PSI, majoritatea pe intervenții de sănătate publică, salarizarea medicilor rezidenți, transport și servicii medicale de urgență, proceduri spitalicești costisitoare și infrastructură.

Figura 7. Finanțarea anuală PSI în funcție de ordonatorul principal de credite (miliarde lei)

Structurarea PSI pe surse de finanțare evidențiază rolul preponderent al bugetului de stat, care reprezintă 98% din total. Marea majoritate a finanțării de la bugetul de stat este direcționată către serviciile de sănătate recurente prin intermediul FNUASS sau al bugetului MS. Restul PSI constă din proiecte de investiții finanțate din fonduri nerambursabile sau împrumuturi.

Figura 8. Finanțarea anuală PSI în funcție de sursa de finanțare (miliarde lei)

În ceea ce privește managementul bugetar, o provocare instituțională majoră este capacitatea de implementare a instituțiilor responsabile, respectiv planificarea, execuția și monitorizarea prin programe bugetare. Din perspectivă organizațională și managerială, tranziția și monitorizarea programelor bugetare reprezintă principala provocare pe parcursul ciclului de viață al PSI.

28.82 31.3834.86 37.29

5.346.67

7.667.67

0.010.01

0.020.02

34.17

38.06

42.5444.98

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

-

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

2017 2018 2019 2020

mili

ard

e le

i

mili

ard

e le

i

CNAS MS ANMCS total PSI

34.15 37.4841.57 44.19

0.020.50

0.840.69

0.000.08

0.14 0.1034.17

38.0642.54 44.98

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

-

10

20

30

40

50

2017 2018 2019 2020

mili

ard

e le

i

mili

ard

e le

i

bugetul de stat fonduri externe nerambursabile (FEN)

cofinanțare pentur FEN total PSI

Page 44: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

43

Anexa 1a: Programe bugetare și resurse financiare în funcție de sursa de finanțare pentru perioada 2017-2020 (mii lei)

total PSI total PSI total PSI total PSI total PSI Buget de

Stat Buget de

Stat Buget de

Stat Buget de

Stat

fonduri nerambursabile (EU

et al.)

fonduri nerambursabile (EU

et al.)

fonduri nerambursabile (EU

et al.)

fonduri nerambursabile (EU

et al.)

co-finanțare a fondurilor nerambursabile (EU

et al.)

co-finanțare a fondurilor nerambursabile (EU

et al.)

co-finanțare a fondurilor nerambursabile (EU

et al.)

co-finanțare a fondurilor nerambursabile (EU

et al.)

Obiectiv strategic/Program bugetar

2017-2020 2017 2018 2019 2020 2017 2018 2019 2020 2017 2018 2019 2020 2017 2018 2019 2020

1 Obiectiv strategic: Îmbunătățirea sănătății populației prin măsuri de prevenire și control al morbidității

36.499.777 7.972.509 8.749.113 9.735.413 10.042.742 7.970.209 8.544.213 9.497.263 9.871.392 2,000 176,400 203,000 149,000 300 28,500 35,150 22,350

Programul 1.1: Prevenirea și controlul bolilor netransmisibile

26.623.080 6.087.871 6.553.819 6.839.249 7.142.141 6.087.871 6.438.819 6.724.249 7.027.141 - 100.000 100.000 100.000 - 15.000 15.000 15.000

Programul 1.2: Prevenirea și controlul bolilor transmisibile

9.643.546 1.850.795 2.134.166 2.799.135 2.859.451 1.848.495 2.069.766 2.734.735 2.803.101 2.000 56.000 56.000 49.000 300 8.400 8.400 7.350

Programul 1.3: Îmbunătățirea sănătății mamei și a copilului

140.369 32.006 33.606 36.055 38.703 32.006 33.606 36.055 38.703 - - - - - - - -

Programul 1.4: Monitorizarea sănătății publice în legătură cu

mediul înconjurător 92.781 1.838 27.522 60.974 2.447 1.838 2.022 2.224 2.447 - 20.400 47.000 - - 5.100 11.750 -

2 Obiectiv strategic: Măsuri transversale de creștere a

performanței sistemului de sănătate

100.110.868 21.842.660 23.294.231 26.388.235 28.585.742 21.827.660 22.934.656 25.669.435 27.968.517 12.500 309.000 621.000 535.500 2.500 50.575 97.800 81.725

Programul 2.1: Asigurarea cadrului funcțional și a resurselor pentru

sistemul de sănătate 636.500 15.000 252.750 261.150 107.600 - - - - 12.500 216.500 223.500 93.000 2.500 36.250 37.650 14.600

Programul 2.2: Îmbunătățirea eficienței și a calității serviciilor

medicale 82.209.698 18.283.225 19.121.517 21.493.437 23.311.519 18.283.225 19.095.192 21.461.287 23.284.894 - 22.500 27.500 22.500 - 3.825 4.650 4.125

Programul 2.3: Asigurarea accesului pacienților la medicamente și

dispozitive medicale 14.148.594 3.282.641 3.446.773 3.619.112 3.800.068 3.282.641 3.446.773 3.619.112 3.800.068 - - - - - - - -

Programul 2.4: Modernizarea infrastructurii sistemului de

sănătate 3.116.076 261.794 473.191 1.014.537 1.366.555 261.794 392.691 589.037 883.555 - 70.000 370.000 420.000 - 10.500 55.500 63.000

3 Obiectiv strategic: Dezvoltarea capacității instituționale a

structurilor de management în sistemul de sănătate

23.142.208 4.356.016 6.014.291 6.419.925 6.351.975 4.352.048 5.998.807 6.400.245 6.348.975 3.420 12.960 16.400 2.500 548 2.524 3.280 500

Programul 3.1: Îmbunătățirea performanței instituțiilor publice cu

rol de strategie, reglementare, administrare, reprezentare din

sistemul de sănătate

23.142.208 4.356.016 6.014.291 6.419.925 6.351.975 4.352.048 5.998.807 6.400.245 6.348.975 3.420 12.960 16.400 2.500 548 2.524 3.280 500

Total PSI 159.752.852 34.171.186 38.057.635 42.543.574 44.980.458 34.149.918 37.477.676 41.566.944 44.188.883 17.920 498.360 840.400 687.000 3.348 81.599 136.230 104.575

Page 45: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

44

Anexa 1b: Programe bugetare și resurse financiare în funcție de ordonatorul principal de credite pentru perioada 2017-2020 (mii lei)

total PSI total PSI total PSI total PSI total PSI MS MS MS MS CNAS CNAS CNAS CNAS ANMCS ANMCS ANMCS ANMCS

Obiectiv strategic/Program

bugetar

2017-2020

2017 2018 2019 2020 2017 2018 2019 2020 2017 2018 2019 2020 2017 2018 2019 2020

1 Obiectiv strategic: Îmbunătățirea sănătății

populației prin măsuri de prevenire și control al

morbidității

36.499.777 7.972.509 8.749.113 9.735.413 10.042.742 643.645 1.058.602 1.137.864 1.119.240 7.328.864 7.690.510 8.597.549 8.923.502 - - - -

Programul 1.1: Prevenirea și controlul bolilor netransmisibile

26.623.080 6.087.871 6.553.819 6.839.249 7.142.141 49.854 168.199 171.835 175.281 6.038.017 6.385.621 6.667.414 6.966.861 - - - -

Programul 1.2: Prevenirea și controlul bolilor transmisibile

9.643.546 1.850.795 2.134.166 2.799.135 2.859.451 559.947 829.276 869.001 902.810 1.290.848 1.304.890 1.930.134 1.956.641 - - - -

Programul 1.3: Îmbunătățirea sănătății mamei și a copilului

140.369 32.006 33.606 36.055 38.703 32.006 33.606 36.055 38.703 - - - - - - - -

Programul 1.4: Monitorizarea sănătății publice în legătură cu

mediul înconjurător 92.781 1.838 27.522 60.974 2.447 1.838 27.522 60.974 2.447 - - - - - - - -

2 Obiectiv strategic: Măsuri transversale de creștere a

performanței sistemului de sănătate

100.110.868 21.842.660 23.294.231 26.388.235 28.585.742 2.642.613 3.182.811 3.860.303 4.268.798 19.200.047 20.110.270 22.525.632 24.316.369 - 1.150 2.300 575

Programul 2.1: Asigurarea cadrului funcțional și a resurselor

pentru sistemul de sănătate 636.500 15.000 252.750 261.150 107.600 1.800 189.750 196.350 105.200 13.200 63.000 64.800 2.400 - - - -

Programul 2.2: Îmbunătățirea eficienței și a calității serviciilor

medicale 82.209.698 18.283.225 19.121.517 21.493.437 23.311.519 2.379.019 2.519.870 2.649.417 2.797.043 15.904.206 16.600.497 18.841.720 20.513.901 - 1.150 2.300 575

Programul 2.3: Asigurarea accesului pacienților la

medicamente și dispozitive medicale

14.148.594 3.282.641 3.446.773 3.619.112 3.800.068 - - - - 3.282.641 3.446.773 3.619.112 3.800.068 - - - -

Programul 2.4: Modernizarea infrastructurii sistemului de

sănătate 3.116.076 261.794 473.191 1.014.537 1.366.555 261,794 473,191 1.014.537 1.366.555 - - - - - - - -

3 Obiectiv strategic: Dezvoltarea capacității instituționale a

structurilor de management în sistemul de sănătate

23.142.208 4.356.016 6.014.291 6.419.925 6.351.975 2.050.823 2.423.846 2.666.812 2.283.062 2.293.670 3.577.769 3.739.169 4.053.575 11.524 12.676 13.944 15.338

Programul 3.1: Îmbunătățirea performanței instituțiilor publice

cu rol de strategie, reglementare, administrare, reprezentare din sistemul de

sănătate

23.142.208 4.356.016 6.014.291 6.419.925 6.351.975 2.050.823 2.423.846 2.666.812 2.283.062 2.293.670 3.577.769 3.739.169 4.053.575 11.524 12.676 13.944 15.338

Total PSI 159.752.852 34.171.186 38.057.635 42.543.574 44.980.458 5.337.081 6.665.259 7.664.980 7.671.100 28.822.581 31.378.550 34.862.350 37.293.445 11.524 13.826 16.244 15.913

Page 46: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

45

Anexa 1c: Măsuri și resurse financiare în funcție de sursa de finanțare pentru perioada 2017-2020 (mii lei)

total PSI total PSI total PSI total PSI total PSI Buget de

Stat Buget de

Stat Buget de

Stat Buget de

Stat

fonduri nerambursabile (EU et

al.)

fonduri nerambursabile (EU et

al.)

fonduri nerambursabile (EU et

al.)

fonduri nerambursabile (EU et

al.)

co-finanțare a fondurilor nerambursabile (EU

et al.)

co-finanțare a fondurilor nerambursabile (EU

et al.)

co-finanțare a fondurilor nerambursabile (EU

et al.)

co-finanțare a fondurilor nerambursabile (EU

et al.)

Program bugetar/Măsură 2017-2020 2017 2018 2019 2020 2017 2018 2019 2020 2017 2018 2019 2020 2017 2018 2019 2020 Programul 1.1: Prevenirea și controlul

bolilor netransmisibile 26.623.080 6.087.871 6.553.819 6.839.249 7.142.141 6.087.871 6.438.819 6.724.249 7.027.141 - 100.000 100.000 100.000 - 15.000 15.000 15.000

Măsura 1.1.1.1 Dezvoltarea și implementarea unor mecanisme de prevenție, diagnostic, tratament și control al bolilor cardiovasculare

9.063.338 2.124.224 2.245.515 2.312.072 2.381.528 2.124.224 2.188.015 2.254.572 2.324.028 - 50.000 50.000 50.000 - 7.500 7.500 7.500

Măsura 1.1.1.2 Dezvoltarea și implementarea unor mecanisme de prevenție, diagnostic, tratament și

control al bolilor oncologice

10.128.148 2.257.819 2.488.619 2.621.085 2.760.624 2.257.819 2.465.619 2.598.085 2.737.624 - 20.000 20.000 20.000 - 3.000 3.000 3.000

Măsura 1.1.1.3 Dezvoltarea și implementarea unor mecanisme de prevenție, diagnostic, tratament și

control al diabetului zaharat

4.652.339 1.055.300 1.142.620 1.198.087 1.256.332 1.055.300 1.108.120 1.163.587 1.221.832 - 30.000 30.000 30.000 - 4.500 4.500 4.500

Măsura 1.1.1.4 Prevenția și controlul tulburărilor mintale și de comportament

1.751.582 429.000 433.450 440.099 449.033 429.000 433.450 440.099 449.033 - - - - - - - -

Măsura 1.1.1.5 Promovarea unui stil de viață sănătos și combaterea principalilor

factori de risc 6.959 1.499 1.649 1.814 1.996 1.499 1.649 1.814 1.996 - - - - - - - -

Măsura 1.1.2.1 Dezvoltarea serviciilor medicale pentru pacienții cu patologii

speciale 1.020.715 220.029 241.966 266.092 292.628 220.029 241.966 266.092 292.628 - - - - - - - -

Programul 1.2: Prevenirea și controlul bolilor transmisibile

9.643.546 1.850.795 2.134.166 2.799.135 2.859.451 1.848.495 2.069.766 2.734.735 2.803.101 2.000 56.000 56.000 49.000 300 8.400 8.400 7.350

Măsura 1.2.1.1. Consolidarea sistemului de prevenire, supraveghere și control al

bolilor transmisibile 71.660 8.241 20.401 21.119 21.900 8.241 8.901 9.619 10.400 - 10.000 10.000 10.000 - 1.500 1.500 1.500

Măsura 1.2.1.2. Consolidarea sistemului de prevenire, supraveghere și control al

bolilor transmisibile prioritare – tuberculoză

146.813 23.120 41.417 43.834 38.442 21.970 24.167 26.584 29.242 1.000 15.000 15.000 8.000 150 2.250 2.250 1.200

Măsura 1.2.1.3. Consolidarea sistemului de prevenire, supraveghere, detectare, diagnostic, tratament și monitorizare al

bolilor transmisibile prioritare – hepatita virală

6.258.131 1.214.775 1.259.514 1.880.764 1.903.078 1.214.775 1.225.014 1.846.264 1.868.578 - 30.000 30.000 30.000 - 4.500 4.500 4.500

Măsura 1.2.1.4 Consolidarea sistemului de prevenire, supraveghere și control al

bolilor transmisibile prioritare – HIV/SIDA 1.911.577 443.508 465.684 488.968 513.416 443.508 465.684 488.968 513.416 - - - - - - - -

Măsura 1.2.2.1 Protejarea sănătății populației împotriva principalelor boli transmisibile care pot fi prevenite prin

vaccinare

1.255.365 161.150 347.150 364.450 382.615 160.000 346.000 363.300 381.465 1.000 1.000 1.000 1.000 150 150 150 150

Page 47: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

46

total PSI total PSI total PSI total PSI total PSI Buget de

Stat Buget de

Stat Buget de

Stat Buget de

Stat

fonduri nerambursabile (EU et

al.)

fonduri nerambursabile (EU et

al.)

fonduri nerambursabile (EU et

al.)

fonduri nerambursabile (EU et

al.)

co-finanțare a fondurilor nerambursabile (EU

et al.)

co-finanțare a fondurilor nerambursabile (EU

et al.)

co-finanțare a fondurilor nerambursabile (EU

et al.)

co-finanțare a fondurilor nerambursabile (EU

et al.)

Program bugetar/Măsură 2017-2020 2017 2018 2019 2020 2017 2018 2019 2020 2017 2018 2019 2020 2017 2018 2019 2020 Programul 1.3: Îmbunătățirea sănătății

mamei și a copilului 140.369 32.006 33.606 36.055 38.703 32.006 33.606 36.055 38.703 - - - - - - - -

Măsura 1.3.1.1 Detectarea timpurie și evaluarea riscurilor din timpul sarcinii, atât pentru mamă cât și pentru copil

29.260 6.538 6.865 7.551 8.306 6.538 6.865 7.551 8.306 - - - - - - - -

Măsura 1.3.1.2 Măsuri pentru depistarea precoce și evaluarea bolilor copilului cu

incidență crescută, precum afecțiunile din spectrul autismului

36.267 8.103 8.509 9.359 10.295 8.103 8.509 9.359 10.295 - - - - - - - -

Măsura 1.3.1.3 Măsuri orientate către îmbunătățirea nutriției copilului și alte

măsuri pentru boli specifice 74.843 17.364 18.233 19.144 20.101 17.364 18.233 19.144 20.101 - - - - - - - -

Programul 1.4: Monitorizarea sănătății publice în legătură cu mediul înconjurător

92.781 1.838 27.522 60.974 2.447 1.838 2.022 2.224 2.447 - 20.400 47.000 - - 5.100 11.750 -

Măsura 1.4.1.1 Monitorizare și raportare cu privire la factorii determinanți din

mediul de viață și lucru 8.531 1.838 2.022 2.224 2.447 1.838 2.022 2.224 2.447 - - - - - - - -

Măsura 1.4.2.1 Consolidarea serviciilor de monitorizare pentru factorii determinanți

din mediul de viață și lucru 84.250 - 25.500 58.750 - - - - - - 20.400 47.000 - - 5.100 11.750 -

Programul 2.1: Asigurarea cadrului funcțional și a resurselor pentru sistemul

de sănătate 636.500 15.000 252.750 261.150 107.600 - - - - 12.500 216.500 223.500 93.000 2.500 36.250 37.650 14.600

Măsura 2.1.1.1 Inițiative de dezvoltare a resurselor umane

414.000 - 161.000 161.000 92.000 - - - - - 140.000 140.000 80.000 - 21.000 21.000 12.000

Măsura 2.1.2.1 Inițiative de îmbunătățire a managementului resurselor financiare

11.400 1.800 5.400 4.200 - - - - - 1.500 4.500 3.500 - 300 900 700 -

Măsura 2.1.3.1 Inițiative de îmbunătățire a managementul informațiilor

193.100 13.200 80.350 89.950 9.600 - - - - 11.000 67.000 75.000 8.000 2.200 13.350 14.950 1.600

Măsura 2.1.4.1 Inițiative de promovare a cercetării și inovării în sectorul sănătății

18.000 - 6.000 6.000 6.000 - - - - - 5.000 5.000 5.000 - 1.000 1.000 1.000

Programul 2.2: Îmbunătățirea eficienței și a calității serviciilor medicale

82.209.698 18.283.225 19.121.517 21.493.437 23.311.519 18.283.225 19.095.192 21.461.287 23.284.894 - 22.500 27.500 22.500 - 3.825 4.650 4.125

Măsura 2.2.1.1 Dezvoltarea serviciilor de asistență medicală comunitară

1.281.107 289.000 310.350 325.523 356.235 289.000 303.450 318.623 350.485 - 6.000 6.000 5.000 - 900 900 750

Măsura 2.2.1.2 Extinderea rolului serviciilor de medicina familiei

8.763.373 1.680.014 1.859.765 2.321.769 2.901.824 1.680.014 1.848.015 2.310.019 2.887.524 - 10.000 10.000 12.000 - 1.750 1.750 2.300

Măsura 2.2.1.3 Dezvoltarea serviciilor de îngrijire clinică și para-clinică de

specialitate 12.772.163 2.776.652 2.952.068 3.312.104 3.731.339 2.776.652 2.951.493 3.310.379 3.731.339 - 500 1.500 - - 75 225 -

Măsura 2.2.2.1 Creșterea eficienței și performanței serviciilor spitalicești

50.420.754 11.474.801 11.827.463 13.228.620 13.889.871 11.474.801 11.823.863 13.225.020 13.886.271 - 3.000 3.000 3.000 - 600 600 600

Măsura 2.2.2.2 Consolidarea serviciilor de asistență medicală de urgență

6.945.901 1.610.000 1.691.700 1.778.025 1.866.176 1.610.000 1.690.500 1.775.025 1.863.776 - 1.000 2.500 2.000 - 200 500 400

Măsura 2.2.3.1 Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri medicale de lungă durată,

reabilitare/ recuperare medicală, îngrijiri la domiciliu, paliație

775.339 165.837 174.129 203.442 231.931 165.837 174.129 203.442 231.931 - - - - - - - -

Page 48: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

47

total PSI total PSI total PSI total PSI total PSI Buget de

Stat Buget de

Stat Buget de

Stat Buget de

Stat

fonduri nerambursabile (EU et

al.)

fonduri nerambursabile (EU et

al.)

fonduri nerambursabile (EU et

al.)

fonduri nerambursabile (EU et

al.)

co-finanțare a fondurilor nerambursabile (EU

et al.)

co-finanțare a fondurilor nerambursabile (EU

et al.)

co-finanțare a fondurilor nerambursabile (EU

et al.)

co-finanțare a fondurilor nerambursabile (EU

et al.)

Program bugetar/Măsură 2017-2020 2017 2018 2019 2020 2017 2018 2019 2020 2017 2018 2019 2020 2017 2018 2019 2020 Măsura 2.2.4.1 Îmbunătățirea calității

serviciilor medicale 16.550 500 5.300 8.175 2.575 500 3.000 3.000 2.000 - 2.000 4.500 500 - 300 675 75

Măsura 2.2.5.1 Dezvoltarea serviciilor de transplant de organe, țesuturi și celule de

origine umană 729.876 169.340 177.807 186.697 196.032 169.340 177.807 186.697 196.032 - - - - - - - -

Măsura 2.2.5.2 Asigurarea necesarului și securității produselor de sânge

504.635 117.081 122.935 129.082 135.536 117.081 122.935 129.082 135.536 - - - - - - - -

Programul 2.3: Asigurarea accesului pacienților la medicamente și dispozitive

medicale 14.148.594 3.282.641 3.446.773 3.619.112 3.800.068 3.282.641 3.446.773 3.619.112 3.800.068 - - - - - - - -

Măsura 2.3.1.1 Creșterea accesului pacienților la medicamente compensate în condiții de sustenabilitate financiară

12.703.836 2.947.440 3.094.812 3.249.553 3.412.030 2.947.440 3.094.812 3.249.553 3.412.030 - - - - - - - -

Măsura 2.3.2.1 Îmbunătățirea accesului pacienților la dispozitive medicale

1.444.758 335.201 351.961 369.559 388.037 335.201 351.961 369.559 388.037 - - - - - - - -

Programul 2.4: Modernizarea infrastructurii sistemului de sănătate

3.116.076 261.794 473.191 1.014.537 1.366.555 261.794 392.691 589.037 883.555 - 70.000 370.000 420.000 - 10.500 55.500 63.000

Măsura 2.4.1.1 Modernizarea infrastructurii de furnizori de servicii medicale la standardele curente de

servicii și la nevoile pacienților

3.116.076 261.794 473.191 1.014.537 1.366.555 261.794 392.691 589.037 883.555 - 70.000 370.000 420.000 - 10.500 55.500 63.000

Programul 3.1: Îmbunătățirea performanței instituțiilor publice cu rol de

strategie, reglementare, administrare, reprezentare din sistemul de sănătate

23.142.208 4.356.016 6.014.291 6.419.925 6.351.975 4.352.048 5.998.807 6.400.245 6.348.975 3.420 12.960 16.400 2.500 548 2.524 3.280 500

Măsura 3.1.2.1 Promovarea sănătății în toate politicile

720 240 480 - - - - - - 200 400 - - 40 80 - -

Măsura 3.1.2.2 Promovarea politicilor publice bazate pe dovezi

20.292 3.488 4.924 11.280 600 - - - - 3.020 4.160 9.400 500 468 764 1.880 100

Măsura 3.1.3.1 Dezvoltarea capitalului uman din cadrul MS, CNAS și al altor instituții subordonate/coordonate

21.120 240 10.080 8.400 2.400 - - - - 200 8.400 7.000 2.000 40 1.680 1.400 400

Măsura 3.1.3.2 Asigurarea funcționării optime a instituțiilor publice

23.100.076 4.352.048 5.998.807 6.400.245 6.348.975 4.352.048 5.998.807 6.400.245 6.348.975 - - - - - - - -

Total PSI 159.752.852 34.171.186 38.057.635 42.543.574 44.980.458 34.149.918 37.477.676 41.566.944 44.188.883 17.920 498.360 840.400 687.000 3.348 81.599 136.230 104.575

Page 49: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

48

Anexa 2: Planul Strategic Instituțional (tabel rezumativ)

Unitatea Valoare de referință

Țintă 2019

Țintă 2020

Obiectivul Strategic 1: Îmbunătățirea sănătății populației prin măsuri de prevenire și

control al morbidității

Indicator de impact Nr. 1.1: Decalajul dintre speranța de viață și speranța de viață sănătoasă la bărbați

Anii 12,4

(71,4-59) 12,3 12,2

Indicator de impact Nr. 1.2: Decalajul dintre speranța de viață și speranța de viață sănătoasă la femei

Anii 19,7

(78,7-59) 19,5 19,3

Programul 1.1: Prevenirea și controlul bolilor netransmisibile

Rezultatul 1.1.1: Reducerea prevalenței factorilor de risc pentru bolile netransmisibile:

Indicator de rezultat: Rata standardizată de decese cauzate de bolile cronice la persoanele cu vârsta sub 65 de ani Indicator de rezultat: Rata de suicid Indicator de rezultat: Procentul de adulți care fumează zilnic Indicator de rezultat: Procentul de adulți cu consum periculos de alcool

Cazuri/ 100,000 Cazuri/ 100,000

% %

219 9,5

20% 69%

217 9,3

19% 67%

217 9,3

18% 66%

Rezultatul 1.1.2: Asigurarea accesului la depistare precoce, diagnostic și/sau tratament pentru boli specifice:

Indicator de rezultat: Acoperirea grupului țintă pentru screening-ul cancerului de col uterin Indicator de rezultat: Incidența cancerului de col uterin Indicator de rezultat: Mortalitatea din cancer de col uterin

% Cazuri/ 100,000

Cazuri/ 100,000

9% 34,24

14,75

10% 34

13

10% 34

12

Programul 1.2: Prevenirea și controlul bolilor transmisibile

Rezultatul 1.2.1: Reducerea incidenței și prevalenței bolilor infecțioase prioritare:

Indicator de rezultat: Incidența infecțiilor nozocomiale cu organisme MDR

%

ATI – 5% & Chirurgie

– 3% ATI – 5% ATI – 5%

Page 50: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

49

Unitatea Valoare de referință

Țintă 2019

Țintă 2020

Indicator de rezultat: Incidența standardizată a TBC Indicator de rezultat: Incidența standardizată HIV/AIDS

Indicator de rezultat: Incidența standardizată a Hep B

Cazuri/ 100,000 Cazuri/ 100,000 Cazuri/ 100,000

63 1,99 1,11

& Chirurgie

– 3% 60 1,9 1

& Chirurgie

– 3% 60 1,9 1

Rezultatul 1.2.2: Creșterea ratei de vaccinare aferentă vaccinurilor incluse în Calendarul Național de Imunizare

Indicator de rezultat: Gradul de acoperire vaccinală a copiilor de 12 și 24 de luni în cadrul Calendarului național de imunizare Indicator de rezultat: Incidența bolilor selectate ce pot fi prevenite prin vaccinare (rubeolă și poliomielită)

% din grupul țintă

Cazuri/100.000

80%

0.3/ 0

85%

0.3/ 0

85%

0.3/ 0

Programul 1.3: Îmbunătățirea stării de sănătate a mamei și copilului

Rezultatul 1.3.1: Îmbunătățirea sănătății mamei și a copilului

Indicator de rezultat: Rata mortalității materne la naștere Indicator de rezultat: Rata mortalității infantile (0-1 ani) Indicator de rezultat: Rate mortalității perinatale Indicator de rezultat: Rate mortalității neonatale (0-6 zile)

Cazuri/1000 de născuți vii

Cazuri/1000 de născuți vii Cazuri/1000 de

născuți vii Cazuri/1000 de născuți

vii

0,1

7,97

7,08

3,17

0,1

7,9

6,8

3

0,1

7,9

6,8

2,9

Programul 1.4: Monitorizarea sănătății publice în legătură cu mediul înconjurător

Rezultatul 1.4.1: Reducerea bolilor legate de factorii de risc de mediu

Indicator de rezultat: Numărul de boli profesionale Cazuri 1025 820 800

Rezultatul 1.4.2: Reducerea impactului negativ al accidentelor care implică obiective de infrastructură expuse riscurilor de mediu

Indicator de rezultat: Harta zonelor care implică riscuri pentru sănătatea umană (facilități industriale, uzine chimice mari, rute de transport al materialelor

Da/ nu Nu Da Da

Page 51: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

50

Unitatea Valoare de referință

Țintă 2019

Țintă 2020

chimice, radioactive sau periculoase, zone cu risc crescut de inundații sau cutremure)

Obiectivul Strategic 2: Măsuri transversale de creștere a performanței sistemului de

sănătate

Indicator de impact Nr. 2.1: Distribuția teritorială a medicilor (raportul dintre mediile cuartilelor 4 și 1 ale nivelurilor județene de acoperire cu medici la 100.000 locuitori)

Raport c4/c1 2,9 2,7 2,6

Programul 2.1: Asigurarea cadrului funcțional și a resurselor pentru sistemul de sănătate

Rezultatul 2.1.1: Asigurarea resurselor umane, pentru a furniza servicii medicale la niveluri de calitate adecvate

Indicator de rezultat: Acoperirea cu personal medical la nivel național Medici și

asistente/100.000 280/ 583 285/ 590 287/ 595

Rezultatul 2.1.2: Asigurarea finanțării sustenabile pentru sectorul de sănătate

Indicator de rezultat: Cheltuielile totale publice pentru sănătate % în PIB 5,1 5,2 5,3

Rezultatul 2.1.3: Dezvoltarea Sistemului Informatic Integrat pentru Sănătate, prin implementarea unor soluții sustenabile de e-sănătate

Indicator de rezultat: Nivelul de dezvoltare al PIAS (Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate)

Nr. componentelor PIAS complet operaționale

4 6 6

Rezultatul 2.1.4: Dezvoltarea capacității de cercetare și inovare în sectorul sănătății

Indicator de rezultat: Aplicații rezultate din proiectele de cercetare transferate în practica medicală

Nr. aplicații transferate în practica medicală

0 4 5

Indicator de impact Nr. 2.2: Acoperirea teritorială cu servicii de asistență medicală primară

Nr. unităților administrativ-

teritoriale fără medici de familie

Nr. de unități administrativ-

165

2767

130

2650

100

2600

Page 52: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

51

Unitatea Valoare de referință

Țintă 2019

Țintă 2020

teritoriale fără furnizori de servicii

medicale de specialitate

Indicator de impact Nr. 2.3: Numărul spitalizărilor decontate pentru afecțiuni tratabile în ambulatoriu

Nr. de cazuri/100.000 1035 950 900

Programul 2.2: Îmbunătățirea eficienței și a calității serviciilor medicale

Rezultatul 2.2.1: Creșterea furnizării de servicii preventive pentru populație prin asistență medicală primară

Indicator de rezultat: % din unitățile administrativ-teritoriale unde există cel puțin un medic de familie pentru fiecare 2000 de locuitori Indicator de rezultat: numărul orașelor fără furnizori de servicii medicale în ambulatoriul clinic de specialitate

% u.a.t. Numărul de u.a.t.

50%

57

52%

0

53%

0

Rezultatul 2.2.2: Raționalizarea și creșterea eficienței serviciilor medicale spitalicești

Indicator de rezultat: Numărul paturilor pentru cazuri acute Indicator de rezultat: Rata internărilor pentru cazuri acute Indicator de rezultat: Timpul mediu de intervenție la urgențe medicale

Paturi/ 1,000 Cazuri/ 1,000 Minute

4,2

19

11

4

18

11

4

18

11

Rezultatul 2.2.3: Dezvoltarea îngrijirilor pe termen lung, a serviciilor paliative și a celor de recuperare/ reabilitare

Indicator de rezultat: Paturi pentru îngrijiri pe termen lung Indicator de rezultat: Paturi pentru servicii palliative

Paturi/ 1.000 locuitori peste 65 de ani Paturi/ 100.000

5

18

6

20

6

20

Page 53: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

52

Unitatea Valoare de referință

Țintă 2019

Țintă 2020

Indicator de rezultat: Paturi pentru îngrijiri pe termen lung Paturi/ 100.000 160 166 166

Rezultatul 2.2.4: Îmbunătățirea calității serviciilor medicale, indiferent de nivelul la care sunt furnizate

Indicator de rezultat: Cadru legal care să permită integrarea și/sau coordonarea furnizorilor de servicii aprobat și aplicabil Indicator de rezultat: Rapoartele centralizate privind satisfacția pacienților acoperă #% din furnizorii de servicii spitalicești

Acte normative aprobate

%

Nu

0%

Da

100%

Da

100%

Rezultatul 2.2.5: Îmbunătățirea rezultatelor serviciilor de transfuzii de sânge și transplant de organe

Indicator de rezultat: Numărul transplanturilor per %0000 locuitori Indicator de rezultat: Asigurarea auto-suficienței pentru transfuziile de sânge

Transplanturi/1000000 Cantitatea de sânge

donat (litri)

65

180000

67

180000

68

180000

Programul 2.3: Asigurarea accesului pacienților la medicamente și dispozitive medicale

Rezultatul 2.3.1: Creșterea numărului pacienților care au acces la medicamentele necesare pentru a controla sau trata afecțiuni cronice:

Indicator de rezultat: Actualizarea listei medicamentelor compensate Indicator de rezultat: Ponderea medicamentelor generice în totalul valorii medicamentelor compensate

Nr. proiectelor de acte normative aprobate

%

3 27%

3 29%

3 30%

Rezultatul 2.3.2: Reducerea listelor de așteptare pentru dispozitive medicale:

Indicator de rezultat: Standardizarea informațiilor privind denumirile și caracteristicile dispozitivelor medicale și materialelor sanitare

Registru de dispozitive medicale operațional

Nu Da Da

Programul 2.4: Modernizarea infrastructurii de sănătate

Rezultatul 2.4.1: Diminuarea inegalităților de acces la servicii medicale prin dezvoltarea infrastructurii specifice:

Page 54: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

53

Unitatea Valoare de referință

Țintă 2019

Țintă 2020

Indicator de rezultat: Populația acoperită de spitalele regionale nou-construite/modernizate (ca % și ca număr regiuni) Indicator de rezultat: Densitatea echipamentelor de radio-terapie operaționale conforme cu standardele UE, pe tipuri de echipamente

%, număr regiuni

Unități/100.000

0%; 0

0,36

0%; 0

0,42

39%; 3

0,45

Obiectivul Strategic 3: Dezvoltarea capacității instituționale a structurilor de

management în sistemul de sănătate

Indicator de impact 3.1: Procentul românilor care au încredere în sistemul de sănătate % 25%33 30% 30%

Programul 3.1: Îmbunătățirea performanței instituțiilor publice cu rol de strategie, reglementare, administrare, reprezentare din sistemul de sănătate

Rezultatul 3.1.1: Implementarea și utilizarea instrumentelor de bune practici în managementul sistemului de sănătate

Indicator de rezultat: Numărul instrumentelor de bune practici folosite în managementul sistemului de sănătate

Nr. de unități 2 3 4

Rezultatul 3.1.2: Creșterea eficienței proceselor de formulare și implementare de politici publice în sectorul asistenței medicale

Indicator de rezultat: Procentul proiectelor de acte normative cu studii de impact

% din proiectele de documente legislative

10% 15% 15%

Rezultatul 3.1.3: Creșterea productivității capitalului uman în managementul sistemului de sănătate

Indicator de rezultat: Procentul personalului de conducere care trebuie să îndeplinească ținte anuale de performanță

% din funcțiile ocupate 0% 15% 15%

33 Eurobarometru nr. 411, Siguranța Pacienților și Calitatea Îngrijirii, date pentru România, Comisia Europeană, 2014, disponibil la http://ec.europa.eu/public_opinion/index_en.htm

Page 55: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

54

Anexa 3: Programe și Măsuri conexe (tabel rezumativ)

Program bugetar Descrierea măsurii

Indicator de rezultat (unitate)

Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Programul 1.1: Prevenirea și controlul bolilor netransmisibile

Măsura 1.1.1.1 Dezvoltarea și implementarea unor mecanisme de prevenție, diagnostic, tratament și control al bolilor cardiovasculare Măsura are scopul de a proiecta și implementa o abordare integrată a serviciilor de prevenție primară și secundară în cadrul Planului Național pentru Controlul Bolilor Cardiovasculare. Programul se va concentra pe serviciile furnizate de medicii de familie și ambulatoriul de specialitate. Se va acorda o atenție deosebită intervențiilor care contracarează nivelul de fumat și consumul de alcool, stilul de viață sedentar și obiceiurile alimentare nesănătoase. Măsura se va concentra pe depistarea precoce a riscului de boli cardiovasculare și pe reducerea riscului de boli cardiovasculare la adulții asimptomatici. Acestea vor fi obiectivele Planului Național de Control al Bolilor Cardiovasculare. Intervențiile sunt orientate către prevenția primară specifică, depistarea precoce activă a riscului, diagnosticul și tratamentul bolilor cardiovasculare. Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (FEN) și de la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) și va fi implementată în perioada 2017-2020. Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), direcțiile județene de sănătate publică (DSP), casele județene de asigurări de sănătate (CAS), medicii de familie, asistenții medicali comunitari, spitalele, alți furnizori.

proiect de act normativ cu privire la Planul național de control al bolilor cardiovasculare [proiecte de acte normative]

0 0 1 0 0

Măsura 1.1.1.2 Dezvoltarea și implementarea unor mecanisme de prevenție, diagnostic, tratament și control al bolilor oncologice

proiect de act normativ cu privire la Planul național de control al

0 0 1 0 0

Page 56: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

55

Program bugetar Descrierea măsurii

Indicator de rezultat (unitate)

Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Această măsură are scopul de a reduce povara cancerului asupra populației prin depistarea precoce a bolii și prin reducerea mortalității specifice pe termen mediu și lung, prin intervenții de screening organizate la nivel național, în baza Planului Național pentru Controlul Cancerului. Se pune accentul pe implementarea unui program național de screening pentru cancerul de col uterin și pentru alte două tipuri eligibile de cancer (de sân și colorectal), pe tratamentul și monitorizarea pacienților și pe activități comunitare paliative. Acțiunile vor urmări (i) dezvoltarea infrastructurii serviciilor medicale pentru pacienții cu cancer, (ii) testarea, diagnosticul și tratamentul pentru asigurați și neasigurați și pe (iii) asigurarea resurselor umane necesare. Diagnosticul și tratamentul bolilor oncologice vor fi efectuate într-o manieră integrată. Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (FEN) și de la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) și va fi implementată în perioada 2017-2020. Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), direcțiile județene de sănătate publică (DSP), casele județene de asigurări de sănătate (CAS), medicii de familie, asistenții medicali comunitari, spitalele, alți furnizori.

bolilor oncologice [proiecte de acte normative]

Testări PAP decontate [teste]

200.000 200.000 200.000 200.000 200.000

numărul pacienților cu boli oncologice beneficiari de medicație in cadrul PNS [persoane]

110.000 110.000 110.000 110.000 110.000

Măsura 1.1.1.3 Dezvoltarea și implementarea unor mecanisme de prevenție, diagnostic, tratament și control al diabetului zaharat Măsura prevede elaborarea unui Plan Național pentru Controlul Diabetului. Planul va avea scopul de a reduce prevalența factorilor de risc, de a detecta noile cazuri de diabet, care sunt, în majoritatea situațiilor, asimptomatice, și de a detecta complicațiile cronice ale diabetului. Planul va pune accent pe educarea continuă a pacienților referitor la schimbarea stilului lor de viață, complianța la terapia prescrisă, prevenirea complicațiilor și utilizarea testelor de monitorizare. Pacienții cu diabet vor beneficia de servicii la toate nivelurile de îngrijire: managementul de caz în asistența medicală primară; medicamente, teste și dispozitive prin Programul

proiect de act normativ cu privire la Planul național de control al diabetului [proiecte de acte normative]

0 0 1 0 0

numărul pacienților cu diabet beneficiari de medicație in cadrul PNS [persoane]

700.000 700.000 700.000 700.000 700.000

Page 57: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

56

Program bugetar Descrierea măsurii

Indicator de rezultat (unitate)

Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

național de diabet zaharat, implementat de CNAS; servicii spitalicești și dispozitive medicale pentru cazurile cu complicații și comorbidități. Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (FEN) și de la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) și va fi implementată în perioada 2017-2020. Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), direcțiile județene de sănătate publică (DSP), casele județene de asigurări de sănătate (CAS), medicii de familie, asistenții medicali comunitari, spitalele, alți furnizori.

Măsura 1.1.1.4 Prevenția și controlul tulburărilor mintale și de comportament Măsura urmărește (i) să promoveze și să protejeze sănătatea mintală, (ii) să prevină afecțiunile psihologice și (iii) să asigure acces adecvat la servicii de diagnostic, tratament și monitorizare. La nivel de activitate, măsura va pune accentul pe implementarea Strategiei Naționale pentru Sănătatea Mintală a Copiilor și Tinerilor 2016-2020, proiecte de promovare a sănătății, intervenții preventive, diagnostic, tratament și monitorizare a pacienților. Se va acorda o atenție deosebită rolului furnizorilor de asistență medicală primară, în special asistenților comunitari și medicilor de familie, care vor fi instruiți și încurajați să se implice în detectarea și tratarea pacienților cu tulburări mintale și de comportament. Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (FEN) și de la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) și va fi implementată în perioada 2017-2020. Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), direcțiile județene de sănătate publică (DSP), casele județene de asigurări de sănătate (CAS), medicii de familie, asistenții medicali comunitari, spitalele, alți furnizori.

Paturi de spital pentru probleme de sănătate mintala (rata la 1000 persoane) [paturi/ 1000 locuitori]

0,8 0,8 0,8 0,8 0,8

Unități de învățământ in care sunt implementate intervenții adaptate nevoilor [unități]

600 600 600 600 600

Page 58: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

57

Program bugetar Descrierea măsurii

Indicator de rezultat (unitate)

Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Campanii naționale de promovare a sănătății mintale [campanii]

1 1 1 1 1

Măsura 1.1.1.5 Promovarea unui stil de viață sănătos și combaterea principalilor factori de risc Acțiunile au rolul de a îmbunătăți capacitățile instituțiilor de promovare a sănătății și implementarea eficace a intervențiilor specifice. În conformitate cu prevederile SNS, va fi dezvoltat un Plan Național de Promovare a Sănătății, care va deveni referința pentru dezvoltarea și implementarea ulterioară a planurilor de promovare a sănătății la nivel județean. INSP va efectua studii privind starea de sănătate și factorii determinanți ai sănătății și va ajusta apoi campaniile de conștientizare existente la constatările consemnate. Campaniile se vor concentra pe prevenirea comportamentelor nesănătoase, prin acțiuni comune cu Ministerul Educației, Ministerul Tineretului și Sportului și alte organizații interesate, orientate către promovarea unor obiceiuri alimentare sănătoase și a unui stil de viață sănătos. Măsura este finanțată de la bugetul de stat și din fonduri externe nerambursabile (FEN) și va fi implementată în perioada 2017-2020. Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), direcțiile de sănătate publică (DSP), Institutul Național de Sănătate Publică, medicii de familie, asistenții medicali comunitari, personalul medical din cabinetele medicale școlare, alți furnizori.

Campanii de informare și/sau destigmatizare implementate [campanii]

22 22 22 22 22

Număr de unități de învățământ în care sunt implementate intervenții pentru copii și adolescenți [unități]

2134 2134 2134 2134 2134

Personal implicat în promovarea sănătății format (pe regiuni și județe) [persoane]

120 120 120 120 120

proiect de act normativ pentru aprobarea Planului național de promovarea sănătății [proiecte de acte normative]

0 0 1 0 0

Page 59: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

58

Program bugetar Descrierea măsurii

Indicator de rezultat (unitate)

Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Măsura 1.1.2.1 Dezvoltarea serviciilor medicale pentru pacienții cu patologii speciale Măsura urmărește elaborarea unei politici naționale privind diagnosticul și tratamentul bolilor rare. Acțiunile prevăzute se referă la depistarea precoce, diagnosticul și tratamentul bolilor rare incluse în programele naționale pentru tratamentul bolilor rare, precum și al hemofiliei și talasemiei. Măsura va urmări consolidarea și extinderea infrastructurii pentru diagnostic și tratament prin susținerea înființării și operațiunilor centrelor de expertiză pentru boli rare, conform prevederilor ordinului MS nr. 540/2016. De asemenea, va oferi sprijin laboratoarelor de referință autorizate pentru a efectua teste diagnostic. Pacienții cu boli rare vor avea acces la medicamente compensate și servicii specifice la toate nivelurile de îngrijire. Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (FEN) și de la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) și va fi implementată în perioada 2017-2020. Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), direcțiile județene de sănătate publică (DSP), casele județene de asigurări de sănătate (CAS), medicii de familie, asistenții medicali comunitari, spitalele, alți furnizori.

proiect de act normativ cu privire la Planul național de boli rare [proiecte de acte normative]

0 0 1 0 0

Pacienți tratați in programul național de boli rare, pe tipuri de afecțiuni [persoane]

3518 3518 3518 3518 3518

Programul 1.2: Prevenirea și controlul bolilor transmisibile

Măsura 1.2.1.1. Consolidarea sistemului de prevenire, supraveghere și control al bolilor transmisibile Această măsură este orientată către bolile ce pot fi prevenite prin vaccinare, bolile transmisibile prin apă, bolile transmisibile prin alimente și zoonoze, infecțiile purtate în sânge, infecțiile dobândite în spitale, ITS, HIV, TBC și alte boli prioritare. Scopul acestei măsuri este de a susține infrastructura de supraveghere, a moderniza

Personal format (la nivel regional, județean și local) [persoane]

50 50 50 50 50

Page 60: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

59

Program bugetar Descrierea măsurii

Indicator de rezultat (unitate)

Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

echipamentele de TI și asigura implementarea sistemului de supraveghere electronică, a supraveghea și controla infecțiile nozocomiale și de a monitoriza utilizarea antibioticelor și rezistența la antibiotice. Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (FEN) și va fi implementată în perioada 2017-2020. Instituții care vor implementa programul: MS, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), DSP, medicii de familie, spitalele, alți furnizori.

Studii/anchete/rapoarte periodice [documente]

1 1 1 1 1

Studii, anchete, evaluari privind infectiile nosocomiale [documente]

2 2 2 2 2

Plan strategic național privind infecțiile nosocomiale [proiecte de acte normative]

0 1 0 0 0

Măsura 1.2.1.2. Consolidarea sistemului de prevenire, supraveghere și control al bolilor transmisibile prioritare – tuberculoză Măsura include activități pentru dezvoltarea și implementarea Strategiei Naționale de Control al Tuberculozei în România 2015-2020. Acțiunile urmăresc dezvoltarea infrastructurii de supraveghere, asigurarea accesului la servicii integrate și la îngrijire și prevenție centrată pe pacienți prin: 1. Îmbunătățirea managementului programatic și a capacității de intervenție pentru prevenția și controlul TBC-ului, în special a formelor MDR/XDR (rezistentă la medicamente multiple/cu rezistență extinsă la medicamente); 2. Majorarea capacității de diagnostic pentru TBC/TBC MDR și asigurarea accesului universal la diagnostic de înaltă calitate, în conformitate cu standardele internaționale; 3. Îmbunătățirea condițiilor de tratament și asigurarea accesului tuturor pacienților la medicamente împotriva TBC. Se va pune accentul în mod special pe depistarea tuberculozei în formă pasivă (la pacienții simptomatici, care merg la medic din proprie inițiativă) și în formă activă, intensivă (prin controlul

Plan național IEC/CSC pentru programul TB elaborat [documente]

0 0 1 0 0

Achiziție centralizată a medicamentelor conform necesar previzionat [proceduri de achiziții]

1 0 1 0 1

Page 61: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

60

Program bugetar Descrierea măsurii

Indicator de rezultat (unitate)

Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

contacților și prin al persoanelor cu risc de TBC), cu ajutorul medicilor de familie și a asistentelor medicale comunitare. Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (FEN) și de la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) și va fi implementată în perioada 2017-2020. Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), direcțiile de sănătate publică (DSP), Institutul Național de Sănătate Publică, medicii de familie, asistenții medicali comunitari, personalul medical din cabinetele medicale școlare, alți furnizori.

Măsura 1.2.1.3. Consolidarea sistemului de prevenire, supraveghere, detectare, diagnostic, tratament și monitorizare al bolilor transmisibile prioritare – hepatita virală Măsura include activități integrate al căror scop este de a reduce morbiditatea, invaliditatea și mortalitatea determinate de formele acute virale, prelungite și cronice de hepatită B, C și D. Măsura planifică în mod integrat activități de prevenție, screening, tratament și monitorizare a pacienților. Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (FEN) și de la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) și va fi implementată în perioada 2017-2020. Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), direcțiile județene de sănătate publică (DSP), casele județene de asigurări de sănătate (CAS), medicii de familie, asistenții medicali comunitari, spitalele, alți furnizori.

Registru privind hepatita funcțional [da/ nu]

nu da da da da

Persoane testate voluntar și anonim pentru HVB și HVC [persoane]

13.000 13.000 13.000 13.000 13.000

Măsura 1.2.1.4 Consolidarea sistemului de prevenire, supraveghere și control al bolilor transmisibile prioritare – HIV/SIDA Măsura urmărește asigurarea accesului la servicii de prevenție, diagnostic, tratament și monitorizare a persoanelor infectate HIV. De asemenea, include activități pentru implementarea activităților de supraveghere epidemiologică prin analize clinice și de

numărul persoanelor testate pentru infecția HIV [persoane]

370.000 370.000 370.000 370.000 370.000

Comisia națională multisectorială HIV/SIDA

nu nu da da da

Page 62: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

61

Program bugetar Descrierea măsurii

Indicator de rezultat (unitate)

Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

laborator pentru publicul larg și pentru segmentele de populație cu risc ridicat de a contracta boli și infecții cu transmitere sexuală, precum și Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (FEN) și de la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) și va fi implementată în perioada 2017-2020. Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), direcțiile județene de sănătate publică (DSP), casele județene de asigurări de sănătate (CAS), medicii de familie, asistenții medicali comunitari, spitalele, alți furnizori.

reînființată și funcțională [da/ nu]

numărul pacienților cu HIV/ SIDA aflați în tratament antiviral și monitorizați [persoane]

10.551 10.551 10.551 10.551 10.551

Măsura 1.2.2.1 Protejarea sănătății populației împotriva principalelor boli transmisibile care pot fi prevenite prin vaccinare Această măsură are scopul de a ameliora acoperirea vaccinală pentru toate vaccinurile și grupele de vârstă prevăzute în Calendarul Național de Imunizare. Include schimbări legislative pentru a îmbunătăți complianța la vaccinare, o campanie națională de conștientizare privind beneficiile și siguranța vaccinării, crearea Comitetului Național pentru Vaccinare, instruirea personalului implicat în vaccinare și investiții în infrastructura rețelei de vaccinare. O serie de măsuri legislative sunt prevăzute pentru transferul INCDMI Cantacuzino în subordinea Ministerului Sănătății și pentru finanțarea sa în baza statutului său de furnizor de servicii economice de interes general, astfel încât să permită finalizarea investițiilor necesare pentru reluarea producției de vaccinuri. Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (FEN) și va fi implementată în perioada 2017-2020. Instituții care vor implementa programul: MS, INSP, DSP, INCDMI Cantacuzino34, medicii de familie, asistenții medicali comunitari.

Registru național de vaccinări (RENV) actualizat și funcțional [da/ nu]

da da da da da

proiect de act normativ cu privire la obligativitatea vaccinării [proiecte de acte normative]

0 1 0 0 0

Campanii/intervenții naționale implementate [campanii]

1 1 1 1 1

Procent cazuri RAPI investigate conform metodologiei din total raportate [%]

100% 100% 100% 100% 100%

34 Institutul Național de Cercetare, Dezvoltare pentru Microbiologie și Imunologie

Page 63: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

62

Program bugetar Descrierea măsurii

Indicator de rezultat (unitate)

Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Județe cu acoperire vaccinala suboptimala [județe]

30 30 30 30 30

proiect de act normativ cu privire transferul INCDMI Cantacuzino în coordonarea Ministerului Sănătății [proiecte de acte normative]

0 1 0 0 0

Programul 1.3: Îmbunătățirea sănătății mamei și a copilului

Măsura 1.3.1.1 Detectarea timpurie și evaluarea riscurilor din timpul sarcinii, atât pentru mamă cât și pentru copil Măsura asigură condiții pentru efectuarea investigațiilor prenatale, îmbunătățirea serviciilor de asistență medicală și monitorizare pentru femeile însărcinate, femeile care au născut recent și nou-născuți. Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (FEN) și de la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) și va fi implementată în perioada 2017-2020. Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), direcțiile județene de sănătate publică (DSP), casele județene de asigurări de sănătate (CAS), medicii de familie, asistenții medicali comunitari, spitalele, alți furnizori.

Copii care beneficiază de administrare profilactică a preparatelor de Fe conform ghidurilor [%]

≥ 50% ≥ 50% ≥ 50% ≥ 50% ≥ 50%

raport privind sănătatea reproducerii și recomandări de politică publică [documente]

1 1 1 1 1

Maternități active în cadrul inițiativei "Spital Prieten al Copilului" [persoane]

10 10 10 10 10

Page 64: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

63

Program bugetar Descrierea măsurii

Indicator de rezultat (unitate)

Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Măsura 1.3.1.2 Măsuri pentru depistarea precoce și evaluarea bolilor copilului cu incidență crescută, precum afecțiunile din spectrul autismului Dată fiind magnitudinea și costurile ridicate pe care le implică bolile neurologice la copii, atât pentru familie cât și pentru sistemul medical, măsura prevede inițial efectuarea unui studiu epidemiologic la nivel național și apoi proiectarea unor intervenții în baza constatărilor acestuia. Astfel de intervenții ar putea include depistarea precoce și evaluarea tulburărilor de neurologice la copii, inclusiv: autism, tulburarea Asperger, tulburarea dezintegrativă a copilăriei, sindromul Rett și tulburări de dezvoltare nespecificate (PDD-NOS) sau autismul tipic. Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (FEN) și va fi implementată în perioada 2017-2020. Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), direcțiile județene de sănătate publică (DSP), medicii de familie, asistenții medicali comunitari, spitalele, alți furnizori.

Ghiduri clinice pentru gravidă și copil actualizate/elaborate [documente]

1 1 1 1 1

Măsura 1.3.1.3 Măsuri orientate către îmbunătățirea nutriției copilului și alte măsuri pentru boli specifice Măsura vizează promovarea alăptării; suplimentarea dietei de micronutrienți a femeii însărcinate și a bebelușului, profilaxia malnutriției la copiii cu greutate mică la naștere, promovarea dietei sănătoase și prevenirea obezității infantile. De asemenea, măsura prevede elaborarea unor studii și acțiuni de cercetare referitoare la sănătatea mamei și a copilului și factorii determinanți asociați. Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (FEN) și va fi implementată în perioada 2017-2020. Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), direcțiile județene de sănătate publică (DSP), medicii de familie, asistenții medicali comunitari, spitalele, alți furnizori.

Consiliere gravide privind alăptarea [%]

50% 50% 50% 50% 50%

Page 65: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

64

Program bugetar Descrierea măsurii

Indicator de rezultat (unitate)

Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Programul 1.4: Monitorizarea sănătății publice în legătură cu mediul înconjurător

Măsura 1.4.1.1 Monitorizare și raportare cu privire la factorii determinanți din mediul de viață și lucru Această măsură include activități orientate către monitorizarea calității apei de băut și a apei de îmbăiat, corelarea indicatorilor de sănătate cu prezența substanțelor poluante în aerul înconjurător, analiza impactului deșeurilor industriale și menajere asupra sănătății generale, monitorizarea sistemului de management al deșeurilor pentru deșeurile generate de activitățile medicale, monitorizarea calității alimentelor, evaluarea riscului. Măsura va finanța studii de cercetare a factorilor cu potențial impact negativ asupra sănătății publice. În baza constatărilor tuturor activităților de cercetare și monitorizare, vor fi actualizate/dezvoltate ghiduri și proceduri de răspuns la accidente/catastrofe. Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (FEN) și va fi implementată în perioada 2017-2020. Instituții care vor implementa programul: MS, INSP, DSP.

Raport anual privind sănătatea in relație cu mediul elaborat și diseminat [documente]

1 1 1 1 1

Măsura 1.4.2.1 Consolidarea serviciilor de monitorizare pentru factorii determinanți din mediul de viață și lucru Această măsură are scopul de a susține infrastructura de supraveghere prin cartografierea la nivel național a factorilor de risc care ar putea avea un impact asupra sănătății umane (facilități industriale, uzine chimice mari, rute de transport pentru materiale chimice, radioactive sau periculoase, zone cu risc ridicat de inundații sau cutremure), consolidarea și modernizarea echipamentelor de laborator în institutele publice abilitate și în direcțiile de sănătate publică. Întregul personal implicat în răspunsul la urgențele de mediu va fi instruit în legătură cu ghidurile, procedurile și rezultatele cartografierii. În plus, în baza cartografierii și a cercetării,

numărul hărților de risc realizate [hărți]

0 0 0 42 42

numărul persoanelor instruite [persoane]

42 42 42 42 42

numărul laboratoarelor care au beneficiat de noi dotări [laboratoare]

42 42 42 42 42

Page 66: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

65

Program bugetar Descrierea măsurii

Indicator de rezultat (unitate)

Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

vor fi proiectate măsuri suplimentare de consolidare a capacității și infrastructurii de răspuns. Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (FEN) și va fi implementată în perioada 2017-2020. Instituții care vor implementa programul: MS, INSP, DSP.

Programul 2.1: Asigurarea cadrului funcțional și a resurselor pentru sistemul de sănătate

Măsura 2.1.1.1 Inițiative de dezvoltare a resurselor umane Măsura are scopul de a dezvolta și implementa o politică integrată de dezvoltare a resurselor umane pentru sectorul sănătății. Ea include dezvoltarea unei strategii pentru resursele umane din sectorul sănătății, identificarea și implementarea de mecanisme sustenabile pentru atragerea și retenția doctorilor și asistenților medicali, mai ales în specialități și zone cu personal insuficient. Strategia va pune accentul pe creșterea mobilității cu scopul de a îmbunătăți distribuția teritorială a personalului medical. Măsura face referire și la dezvoltarea unor criterii unitare pentru normarea muncii, calitatea, evaluarea și monitorizarea activităților desfășurate de personalul medical. Ea include acțiuni proiectate pentru a crește eficiența programelor de instruire. Măsura prevede dezvoltarea și implementarea unui sistem de remunerare motivațional pentru personalul medical. Măsura este finanțată de la bugetul de stat și din fonduri externe nerambursabile (FEN) și va fi implementată în perioada 2017-2020. Instituții care vor implementa programul: MS, INSP, Colegiul Medicilor.

Asistenti medicali incluși in programe de formare continua [persoane]

130.537 130.537 130.537 130.537 130.537

Metodologii, standarde, norme, reglementari privind resursele umane elaboate [proiecte de acte normative]

2 2 2 2 2

numărul persoanelor formate în specialități deficitare [persoane]

ATI 180 epidemiol

ogie 40 igienă 25 medicina

de urgență

127 medicină

de

ATI 180 epidemiologie

40 igienă 25 medicin

a de urgență

127 medicin

ATI 180 epidemiologie

40 igienă

25 medicin

a de urgență

127

ATI 180 epidemiologie

40 igienă

25 medicin

a de urgență

127

ATI 180 epidemiologie

40 igienă

25 medicin

a de urgență

127

Page 67: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

66

Program bugetar Descrierea măsurii

Indicator de rezultat (unitate)

Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

laborator 94

psihiatrie 153

psihiatrie pediatrică

20

ă de laborato

r 94 psihiatri

e 153 psihiatri

e pediatric

ă 20

medicină de

laborator 94

psihiatrie 153

psihiatrie

pediatrică 20

medicină de

laborator 94

psihiatrie 153

psihiatrie

pediatrică 20

medicină de

laborator 94

psihiatrie 153

psihiatrie

pediatrică 20

proiect de act normativ cu privire la remunerarea personalului medical din unitățile sanitare publice [proiecte de acte normative]

0 1 0 0 0

proiect de act normativ cu privire la Strategia de resurse umane în sistemul de sănătate [proiecte de acte normative]

0 1 0 0 0

Măsura 2.1.2.1 Inițiative de îmbunătățire a managementului resurselor financiare Măsura include acțiuni pentru dezvoltarea sistemelor de contractare și plată a serviciilor, îmbunătățirea eficienței cheltuielilor din programele naționale de sănătate. Ea prevede acțiuni menite să amelioreze sistemele de rambursare și

proiect de act normativ cu prevederi referitoare la reforma modalităților de plată a serviciilor medicale în programele

0 0 0 1 0

Page 68: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

67

Program bugetar Descrierea măsurii

Indicator de rezultat (unitate)

Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

raportare, precum și elaborarea unor politici de majorare a resurselor financiare în sistemul de sănătate. Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (FEN) și de la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) și va fi implementată în perioada 2017-2020. Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), direcțiile județene de sănătate publică (DSP), casele județene de asigurări de sănătate (CAS), medicii de familie, asistenții medicali comunitari, spitalele, alți furnizori.

naționale de sănătate [proiecte de acte normative]

numărul bugetelor elaborate utilizând bugetarea pe programe [bugete]

0 0 0 3 3

Propunere de politică publică privind asigurările private [documente]

0 0 1 0 0

Măsura 2.1.3.1 Inițiative de îmbunătățire a managementul informațiilor Măsura urmărește să asigure standardizarea, integrarea și interoperabilitatea sistemului informatic de sănătate, dezvoltarea unui sistem integrat de TI pentru sănătate, incluzând Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate, consolidarea sau dezvoltarea soluțiilor de TI pentru serviciile medicale, în cadrul unor proiecte de e-sănătate, dezvoltarea registrelor de pacienți sau boli și îmbunătățirea utilizării soluțiilor de TI&C în cadrul serviciilor medicale de urgență. Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (FEN) și de la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) și va fi implementată în perioada 2017-2020. Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), Institutul Naționale de Statistică, direcțiile județene de sănătate publică (DSP), casele județene de asigurări de sănătate (CAS), medicii de familie, asistenții medicali comunitari, spitalele, alți furnizori.

proiect(e) de act normativ(e) pentru armonizarea sistemelor de clasificare și codificare a diagnosticelor și indicatorilor de raportare în sistemul de sănătate [proiecte de acte normative]

0 0 1 0 0

Sistem informational bazat pe clasificarea ICD 10 adoptat la nivelul medicinei de familie și în ambulatoriul de specialitate [proiecte de acte normative]

0 0 1 0 0

Page 69: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

68

Program bugetar Descrierea măsurii

Indicator de rezultat (unitate)

Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

numărul noilor componente ale PIAS realizate și operaționale [componente]

4 4 4 5 6

numărul registrelor naționale realizate și operaționale, conforme cu standardele europene [registre]

4 4 4 4 4

Interoperabilitatea registrelor regionale de cancer și de screening [da/ nu]

nu nu nu nu da

Măsura 2.1.4.1 Inițiative de promovare a cercetării și inovării în sectorul sănătății Măsura vizează dezvoltarea capacității de cercetare și inovare pentru sectorul sănătății, inclusiv serviciile de sănătate publică și asistență medicală, în vederea elaborării de politici bazate pe dovezi. De asemenea, măsura se concentrează pe îmbunătățirea cadrului pentru realizarea studiilor clinice. Prin această măsură, Planul Național de Cercetare în Sănătate va fi actualizat și va include mecanisme pentru transferul rezultatelor proiectelor de cercetare în politici și practica clinică. Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (FEN) și va fi implementată în perioada 2017-2020. I Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), Academia de Științe Medicale, unitățile de cercetare-dezvoltare din sănătate.

proiect de act normativ privind studiile clinice pe subiecți umani [proiecte de acte normative]

0 1 0 0 0

raport final privind actualizarea planului de cercetare în domeniul sănătății [documente]

0 0 1 0 0

Programul 2.2: Îmbunătățirea eficienței și a calității serviciilor medicale

Page 70: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

69

Program bugetar Descrierea măsurii

Indicator de rezultat (unitate)

Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Măsura 2.2.1.1 Dezvoltarea serviciilor de asistență medicală comunitară Această măsură urmărește implementarea și extinderea serviciilor de asistență medicală comunitară, cu obiectivul de a asigurării accesului la servicii de prevenție primară în principal pentru grupuri dezavantajate. Acțiunile prevăzute își propun integrarea asistenței medicale comunitare cu alți furnizori de servicii medicale, sociale și cu unitățile de învățământ. Activitățile din cadrul acestei măsuri vor viza încadrarea în muncă și calificarea unui număr mai mare de asistenți comunitari, îmbunătățirea cadrului legal, dezvoltarea de ghiduri pentru intervenții comunitare, instruirea asistenților comunitari și a altor părți interesate, elaborarea unor mecanisme îmbunătățite pentru monitorizarea și evaluarea activității asistenților comunitari. Această măsură este finanțată din bugetul MS, din Programul de cooperare elvețiano-român și are un caracter permanent/se va aplica până în anul 2020. Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), direcțiile județene de sănătate publică (DSP), medicii de familie, asistenții medicali comunitari, spitalele, alți furnizori de servicii.

numărul asistenților comunitari și al mediatorilor sanitari angajați [persoane]

1867 1867 1867 1867 1867

proiect de act normativ privind asistența medicală comunitară [proiecte de acte normative]

0 1 0 0 0

echipe comunitare integrate [echipe]

0 0 0 0 200

număr de instrumente metodologice aprobate și diseminate [documente]

1 1 1 1 1

Măsura 2.2.1.2 Extinderea rolului medicinei familiei Această măsură urmărește ameliorarea gradului de acoperire și calității serviciilor de medicina familiei, diversificarea și intensificarea serviciilor de prevenție, îmbunătățirea managementului pacienților cu boli cronice, integrarea medicinei familiei cu alți furnizori de servicii medicale și non-medicale. Activitățile din cadrul acestei măsuri vor consta în identificarea pacienților supuși riscului de afecțiuni cronice și a pacienților cu risc ridicat de complicații, dezvoltarea serviciilor incluse în managementul de caz, punerea la dispoziția medicilor a unor programe informatice de asistență la diagnostic și prescriere, elaborarea și implementarea unor mecanisme de plată pe performanță/ rezultat, elaborarea și implementarea unor noi stimulente pentru atragerea medicilor în comunități dezavantajate, oferirea de sprijin financiar centrelor de permanență și integrarea lor

program informatic de asistență la diagnostic și prescriere pentru medicii de familie achiziționat [da/ nu]

nu nu nu nu da

proiect de act normativ pentru reglementarea sistemului de plată pe rezultat pentru anumite servicii furnizate de medicii de familie, potrivit ghidurilor clinice

0 0 0 0 1

Page 71: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

70

Program bugetar Descrierea măsurii

Indicator de rezultat (unitate)

Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

cu unitățile de primiri urgențe prin sisteme de telemedicină. Măsura va asigura finanțare pentru continuitatea serviciilor furnizate de medicii de familie. Măsura este finanțată din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (FEN) și din împrumutul de la Banca Mondială și va fi implementată în perioada 2017-2020. Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), casele județene de asigurări de sănătate (CAS), medicii de familie.

și parcursului terpeutic aferente [proiecte de acte normative]

numărul comunelor fără un medic de familie activ [comune]

165 165 165 165 165

elaborarea unui program de măsuri pentru încurajarea medicilor de familie/ medicilor rezidenți să activeze în comunitățile cu acces deficitar la servicii medicale [proiecte de acte normative]

0 0 1 0 0

numărul centrelor de permanentă funcționale [centre]

1481 1481 1481 1481 1481

proiect de act normativ pentru reglementarea rezidențiatului pe post în medicina familiei [proiecte de acte normative]

0 0 1 0 0

Măsura 2.2.1.3 Dezvoltarea serviciilor din ambulatoriul clinic și paraclinic de specialitate

Număr de medici specialisti pe specialitati prioritare [persoane]

medicină de

laborator

medicină de

laborato

medicină de

laborato

medicină de

laborato

medicină de

laborat

Page 72: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

71

Program bugetar Descrierea măsurii

Indicator de rezultat (unitate)

Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Această măsură vizează elaborarea și implementarea unei politici publice dedicate dezvoltării serviciilor din ambulatoriul de specialitate, cu scopul de a îmbunătăți gradul de acoperire cu servicii și a facilita accesul pacienților la servicii de diagnostic și tratament în ambulatoriu. Măsura va oferi sprijin centrelor medicale multifuncționale/ ambulatoriilor clinice de specialitate care oferă (a) servicii de diagnostic complete, (b) proceduri medicale și chirurgicale fără internare, (c) servicii de screening pentru cancer și (d) asistență specializată pentru complicații apărute în boli cronice. Alte activități din cadrul acestei măsuri vor consta în elaborarea și implementarea unor noi mecanisme de plată, care vor încuraja (i) abordarea multidisciplinară pentru serviciile de diagnostic și tratament furnizate în aceeași zi și (ii) monitorizarea pacienților cu boli cronice. Măsura va oferi sprijin spitalelor reorganizate în centre medicale multifuncționale. Măsura va asigura finanțare pentru continuitatea serviciilor furnizate în ambulatoriul clinic de specialitate, serviciile paraclinice și programul național de supleere a funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală cronică. Măsura este finanțată din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, din bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (FEN) și din împrumutul de la Banca Mondială și va fi implementată în perioada 2017-2020. Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), casele județene de asigurări de sănătate (CAS), furnizorii de servicii.

– 105 radiologie

– imagstică medicală

– 155 pneumolo

gie – 70

r – 105 radiologi

e – imagstic

ă medicală

– 155 pneumol

ogie – 70

r – 105 radiologi

e – imagstic

ă medicală – 155 pneumologie –

70

r – 105 radiologi

e – imagstic

ă medicală – 155 pneumologie –

70

or – 105 radiolog

ie – imagstic

ă medicală – 155 pneumologie –

70

proiect de act normativ cu privire la noi modalități de plată a serviciilor medicale în ambulatoriu [proiecte de acte normative]

0 0 0 0 1

proiect de act normativ pentru aprobarea strategiei de dezvoltare a serviciilor medicale în ambulatoriu [proiecte de acte normative]

0 0 1 0 0

numărul total de bolnavi tratați prin dializă în decursul anului calendaristic [persoane]

12.100 12.100 12.100 12.100 12.100

Page 73: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

72

Program bugetar Descrierea măsurii

Indicator de rezultat (unitate)

Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Măsura 2.2.2.1 Creșterea eficienței și performanței serviciilor spitalicești Această măsură vizează creșterea eficienței cheltuielilor și a calității serviciilor spitalicești prin raționalizarea rețelei, integrarea la nivel regional a furnizorilor de servicii, standardizarea organizării și dotărilor spitalicești și îmbunătățirea metodelor de plată pentru servicii. Această măsură include activități concrete referitoare la furnizarea serviciilor spitalicești la niveluri optime de calitate, raționalizarea rețelei de servicii spitalicești, integrarea cu alți furnizori de asistență medicală, creșterea eficienței finanțării și ameliorări în clasificarea, organizarea și funcționarea spitalelor publice. Măsura va asigura finanțare pentru continuitatea serviciilor medicale spitalicești. Măsura este finanțată din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, din bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (FEN) și din împrumutul de la Banca Mondială și va fi implementată în perioada 2017-2020. Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), direcțiile județene de sănătate publică (DSP), casele județene de asigurări de sănătate (CAS), spitalele.

Raport/studiu costuri DRG finalizat [documente]

0 0 0 1 0

proiect de act normativ pentru standardele de organizare și dotare a spitalelor în funcție de nivelul de competență [proiecte de acte normative]

0 0 1 0 0

proiect de act normativ pentru reglementarea centrelor de excelență [proiecte de acte normative]

0 0 0 1 0

proiect de act normativ pentru reglementarea coordonării serviciilor spitalicești de către spitalele regionale [proiecte de acte normative]

0 0 1 0 0

Comunități izolate deservite prin servicii de telemedicina pentru asistenta medicala primara [unități administrativ-teritoriale]

160 160 160 160 160

Page 74: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

73

Program bugetar Descrierea măsurii

Indicator de rezultat (unitate)

Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Măsura 2.2.2.2 Consolidarea serviciilor de asistență medicală de urgență Această măsură urmărește asigurarea furnizării serviciilor medicale de urgență pre-spitalicești și spitalicești, simultan cu implementarea unor proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii și integrarea cu alți furnizori de servicii. Măsura include acțiuni de proiectare și implementarea a unor sistemelor informatice integrate, extinderea facilităților de tele-medicină și conectarea lor cu alți furnizori de servicii medicale, precum și modernizarea capacităților de transport de urgență. Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (FEN), din împrumutul de la Banca Mondială și va fi implementată și va fi implementată în perioada 2017-2020. Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Ministerul Afacerilor Interne, direcțiile județene de sănătate publică (DSP), spitalele, serviciul de ambulanță.

Număr de dispecerate integrate [centre]

41 41 41 41 41

numărul secțiilor de urgență (UPU) [unități]

26 30 35 40 55

Sistem "paper free" între sectorul de urgență pre-spitalicesc și unitățile de primiri urgență funcțional [da/ nu]

nu nu nu da da

Autosalvări disponibile [unități]

1941 1941 1941 2858 2858

Măsura 2.2.3.1 Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri medicale de lungă durată, reabilitare/ recuperare medicală, îngrijiri la domiciliu, paliație Măsura urmărește dezvoltarea și extinderea serviciilor de îngrijiri medicale de lungă durată, reabilitare/ recuperare medicală, a serviciilor de îngrijiri la domiciliu și serviciilor paliative. Ea constă din acțiuni orientate către elaborarea și implementarea unor politici naționale referitoare la serviciile specifice menționate, inclusiv sursele și mecanismele de finanțare a acestora. Măsura este finanțată din bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (FEN) și va fi implementată în perioada 2017-2020. Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), furnizorii de servicii, medicii de familie, asistenții medicali comunitari.

proiect de act normativ privind Planul național pe termen mediu și lung privind asistența medicală de reabilitare, paliație și de îngrijiri pe termen lung [proiecte de acte normative]

0 0 0 1 0

Populație deservita cu servicii de îngrijiri la domiciliu [persoane]

45.743 45.743 45.743 45.743 45.743

Page 75: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

74

Program bugetar Descrierea măsurii

Indicator de rezultat (unitate)

Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Măsura 2.2.4.1 Îmbunătățirea calității serviciilor medicale Măsura urmărește asigurarea bazelor pentru îmbunătățirea calității serviciilor medicale, prin extinderea sistemului de acreditare a furnizorilor, dezvoltarea capacității de audit clinic, dezvoltarea ghidurilor clinice, integrarea furnizorilor la diferite niveluri de asistență pentru managementul pacienților cu boli cronice specifice și dezvoltarea interacțiunii cu pacienții. Măsura include acțiuni menite să dezvolte și să implementeze standardele de acreditare și mecanisme de control al calității, să actualizeze ghidurile clinice, să extindă furnizarea de servicii bazate pe dovezi, să promoveze abordările multidisciplinare, să asigure continuitatea serviciilor de-a lungul parcursului terapeutic, să extindă sistemele de evaluare a tehnologiilor medicale, să integreze furnizorii de servicii, să îmbunătățească mecanismele pentru informarea și comunicarea cu pacienții. Măsura este finanțată din bugetul de stat, din bugetul Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate, din fonduri externe nerambursabile (FEN) și din împrumutul de la Banca Mondială și va fi implementată în perioada 2017-2020. Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății, Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS), comisii consultative ale MS, furnizori de servicii.

Metodologii, ghiduri și protocoale, proceduri pentru Creșterea calității serviciilor elaborate/reactualizate, inclusiv parcurs terapeutic [documente]

Spitale: Proceduri

142 Protocoal

e 72

Spitale: Procedu

ri 142 Protocoa

le 72

Spitale: Procedu

ri 142 Protocoale 72

Spitale: Procedu

ri 142 Protocoale 72

Spitale: Procedu

ri 142 Protocoale 72

program informatic de asistență la diagnostic și prescriere pentru medicii de familie achiziționat [da/ nu]

nu nu nu nu da

proiect de act normativ privind elaborarea și actualizarea ghidurilor clinice [proiecte de acte normative]

0 0 1 0 0

numărul furnizorilor evaluați în vederea acreditării [furnizori]

180 spitale

publice și private

180 spitale publice

și private

180 spitale publice

și private

180 spitale publice

și private

180 spitale publice

și private

proiect de act normativ pentru aprobarea procedurilor, standardelor și metodologiei de evaluare și acreditare a

0 0 0 1 0

Page 76: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

75

Program bugetar Descrierea măsurii

Indicator de rezultat (unitate)

Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

furnizorilor de servicii medicale din asistența primară [proiecte de acte normative]

proiect de act normativ pentru modificarea și completarea procedurilor, standardelor și metodologiei de evaluare și acreditare a spitalelor [proiecte de acte normative]

0 0 1 0 0

registrul national al evenimentelor adverse/ santinela/ ”near-miss” [da/ nu]

0 0 0 da da

Personal medical format pentru aplicarea metodologii, ghiduri și protocoale, proceduri [persoane]

100 100 100 100 100

proiect de act normativ privind procedurile și metodologia de evaluare a tehnologiilor medicale pentru servicii medicale, dispozitive

0 0 0 1 0

Page 77: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

76

Program bugetar Descrierea măsurii

Indicator de rezultat (unitate)

Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

medicale, aparatură medicală și intervenții de sănătate publică [proiecte de acte normative]

număr de rețele funcționale de servicii de sănătate la nivel zonal/ județean constituite [rețele]

0 0 0 2 8

proiect de act normativ cu privire la înființarea și implementarea în sistem pilot a rețelelor funcționale de servicii de sănătate la nivel zonal/ județean [proiecte de acte normative]

0 0 1 0 0

portal național pentru sănătate funcțional [da/ nu]

0 0 0 da da

proiect de act normativ privind setul minim de informații și organizarea paginilor de internet ale furnizorilor de servicii

0 0 0 1 0

Page 78: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

77

Program bugetar Descrierea măsurii

Indicator de rezultat (unitate)

Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

medicale [proiecte de acte normative]

raport anual privind satisfacția pacienților publicat [documente]

0 1 1 1 1

Măsura 2.2.5.1 Dezvoltarea serviciilor de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană Măsura urmărește să asigure continuitatea și dezvoltarea serviciilor de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană. Acțiunile prevăzute se referă la dezvoltarea de ghiduri clinice pentru fiecare etapă a serviciilor de transplant, implementarea efectivă a procedurilor de transplant și a măsurilor asociate, dezvoltarea unor noi mecanisme de finanțare, asigurarea accesului la medicamente post-transplant pentru pacienți. Măsura este finanțată din bugetul de stat, din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate și va fi implementată în perioada 2017-2020. Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Agenția Națională pentru Transplant, furnizorii de servicii.

proiect de act normativ pentru aprobarea protocoalelor vizând procedurile de transplant [proiecte de acte normative]

0 0 1 0 0

numărul bolnavilor tratați pentru stare posttransplant [persoane]

3278 3278 3278 3278 3278

proiect de act normativ conținând reglementări cu privire la finanțarea serviciilor de transplant [proiecte de acte normative]

0 0 1 0 0

Măsura 2.2.5.2 Asigurarea necesarului și securității produselor de sânge Măsura urmărește asigurarea cantităților suficiente de produse de sânge și dezvoltarea capacității furnizorilor de servicii transfuzionale. Acțiunile prevăzute de măsură se concentrează pe funcționarea continuă a centrelor de transfuzii sanguine și dezvoltarea infrastructurii de servicii. Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (FEN).

numărul anual al donatorilor de sânge [persoane]

345.598 345.598 345.598 345.598 345.598

Centre de recoltare și conservare sânge modernizate/echipate [centre]

41 41 41 41 41

Page 79: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

78

Program bugetar Descrierea măsurii

Indicator de rezultat (unitate)

Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății, Institutul Național de Hematologie Transfuzională și centrele de transfuzii sanguine, furnizorii de servicii.

Programul 2.3: Asigurarea accesului pacienților la medicamente și dispozitive medicale

Măsura 2.3.1.1 Creșterea accesului pacienților la medicamente compensate în condiții de sustenabilitate financiară Măsura urmărește asigurarea accesului pacienților la medicamente compensate, precum și îmbunătățirea calității deciziilor de rambursare. Măsura include acțiuni menite să revizuiască metodologia pentru modul de calcul al prețurilor medicamentelor eliberate pe bază de prescripție medicală, să consolideze capacitatea administrativă a Unității pentru Evaluarea Tehnologiilor Medicale din cadrul Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, să revizuiască legislația pentru evaluarea tehnologiilor medicale în vederea utilizării criteriilor de cost-eficacitate în luarea deciziilor, să extindă contractele cost-volum/ cost-volum-rezultat, să monitorizeze comportamentul de prescriere al medicilor și să asigure accesul la medicamente, cu sau fără contribuție personală, pentru pacienți. Măsura este finanțată din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, din bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (FEN) și din împrumutul de la Banca Mondială și va fi implementată în perioada 2017-2020. Instituțiile care vor implementa programul: Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătății, ANMDM, casele județene de asigurări de sănătate (CAS).

politica publică și proiect de act normativ pentru modificarea și completarea reglementărilor privind metodologia de stabilire a prețurilor medicamentelor eliberate pe bază de prescripție medicală [proiecte de acte normative]

1 1 0 0 0

politica publică și proiect de act normativ pentru modificarea și completarea reglementărilor privind evaluarea tehnologiilor medicale [proiecte de acte normative]

0 1 0 1 0

număr de contracte cost-volum/ cost-volum-

4 4 4 4 4

Page 80: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

79

Program bugetar Descrierea măsurii

Indicator de rezultat (unitate)

Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

rezultat semnate pentru medicamente compensate [contracte]

Măsura 2.3.2.1 Îmbunătățirea accesului pacienților la dispozitive medicale Măsura urmărește îmbunătățirea calității vieții pacienților cu deficiențe organice sau funcționale și de standardizarea dispozitivelor și materialelor sanitare utilizate în România. Măsura include acțiuni pentru asigurarea accesului pacienților la dispozitive medicale pentru recuperarea deficiențelor organice sau funcționale din cadrul pachetului de servicii medicale de bază sau al programelor naționale de sănătate și pentru elaborarea și implementarea unui Nomenclator al dispozitivelor medicale și materialelor sanitare. Măsura este finanțată din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, din bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (FEN) și va fi implementată în perioada 2017-2020. Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), casele județene de asigurări de sănătate (CAS), furnizorii de dispozitive medicale.

numărul beneficiariilor de dispozitive medicale [persoane]

266.000 266.000 266.000 266.000 266.000

nomenclator aprobat și funcțional [da/ nu]

nu nu nu da da

Programul 2.4: Modernizarea infrastructurii sistemului de sănătate

Măsura 2.4.1.1 Adaptarea infrastructurii serviciilor medicale din asistența primară și spitalicească la standardele actuale de calitate și la nevoile pacienților Această măsură include acțiuni pentru raționalizarea și reorganizarea spitalelor locale, dezvoltarea și modernizarea spitalelor județene, construirea spitalelor regionale, dezvoltarea serviciilor integrate multidisciplinare pentru tratamentul patologiilor complexe în ambulatoriile clinice de specialitate. Măsura conține acțiuni

numărul proiectelor de construire a spitalelor publice regionale începute [spitale]

0 0 3 3 3

Spitale modernizate [proiecte]

14 14 14 14 14

Page 81: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

80

Program bugetar Descrierea măsurii

Indicator de rezultat (unitate)

Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

pentru dezvoltarea și/sau modernizarea infrastructurii serviciilor de radioterapie și oncologie. Măsura va oferi sprijin pentru înființarea/renovarea/construirea unor centre comunitare integrate de sănătate, a unor centre multifuncționale de sănătate și a unor cabinete de medicina familiei în zone izolate. Măsura prevede sprijin investițional și pentru centrele de permanență în asistența medicală primară, în vederea asigurării continuității serviciilor medicale la nivel local. Măsura este finanțată din bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (FEN) și din împrumutul de la Banca Mondială și va fi implementată în perioada 2017-2020. Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), direcțiile județene de sănătate publică (DSP), unitățile medicale.

Centre comunitare reabilitate/construite, dotate și cu personal de specialitate angajat [proiecte]

45 45 45 45 45

centre de radioterapie modernizate/ nou-construite [proiecte]

1 1 1 1 1

Ambulatorii de specialitate reabilitate/ construite/ echipate [proiecte]

87 87 87 87 87

Măsura 2.4.1.2 Dezvoltarea infrastructurii serviciilor de sănătate publică Măsura vizează dezvoltarea laboratoarelor de sănătate publică, prin investiții în infrastructură, tehnologie și echipamente. De asemenea, măsura conține acțiuni menită să asigure infrastructura adecvată pentru gestionarea deșeurilor medicale. Măsura este finanțată din bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (FEN) și va fi implementată în perioada 2017-2020. Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), direcțiile județene de sănătate publică (DSP), Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).

numărul proiectelor de investiții în infrastructura de sănătate publică [proiecte]

42 laboratoar

e DSP + 17 LIR – DSP + 17 lab. CRSP

uri

42 laboratoare DSP + 17 LIR – DSP + 17 lab.

CRSP uri

42 laboratoare DSP + 17 LIR – DSP + 17 lab.

CRSP uri

42 laboratoare DSP + 17 LIR – DSP + 17 lab.

CRSP uri

42 laborat

oare DSP +

17 LIR – DSP + 17 lab.

CRSP uri

Măsura 2.4.1.3 Dezvoltarea infrastructurii serviciilor medicale de urgență Măsura constă din acțiuni pentru modernizarea și/ sau extinderea unităților primiri de urgențe din spitalele de urgență, pentru dotarea cu echipamente specifice adecvate a serviciilor de ambulanță și SMURD și pentru extinderea gradului de acoperire al serviciilor SMURD la nivel național. Măsura este finanțată din bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (FEN) și împrumutul de la Banca Mondială și va fi implementată în perioada 2017-2020.

UPU/CPU reabilitate/modernizate [proiecte]

29 29 29 29 29

Page 82: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

81

Program bugetar Descrierea măsurii

Indicator de rezultat (unitate)

Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Ministerul Afacerilor Interne, direcțiile județene de sănătate publică (DSP), serviciile de ambulanță județene, spitalele.

Programul 3.1: Îmbunătățirea performanței instituțiilor publice cu rol de strategie, reglementare, administrare, reprezentare din sistemul de sănătate

Măsura 3.1.1.1 Dezvoltarea integrității, transparenței și eticii profesionale Măsura urmărește consolidarea și extinderea structurilor de integritate și control ale Ministerului Sănătății și caselor de asigurări de sănătate, prevenirea și identificarea situațiilor care pot crea conflicte de interese în rândul personalului clinic și de conducere al furnizorilor publici de servicii, îmbunătățirea mecanismelor de evaluare managerilor și personalului de conducere din spitalele publice, transparența și publicarea informațiilor privind utilizarea fondurilor publice, revizuirea mecanismelor de feedback ale pacienților, dezvoltarea unui nou mecanism de sprijin financiar pentru educație medicală continuă a personalului medical. Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, din fonduri externe nerambursabile (FEN) și va fi implementată în perioada 2017-2020. Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, casele de asigurări de sănătate, Agenția Națională de Integritate, DSP, unitățile sanitare publice.

Personal format pentru creșterea capacității de inspecție și control de stat [persoane]

90 90 90 90 90

Raport anual publicat pentru programele naționale de sănătate [documente]

1 1 1 1 1

Anchete/studii/evaluări/rapoarte elaborate pentru fundamentare politici de sănătate [documente]

1 1 1 1 1

numărul persoanelor instruite in achizitii publice [persoane]

0 0 10 10 10

Page 83: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

82

Program bugetar Descrierea măsurii

Indicator de rezultat (unitate)

Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Măsura 3.1.1.3 Creșterea performanței instituționale prin îmbunătățirea sistemelor de management Măsura urmărește consolidarea coordonării metodologice a compartimentelor de audit din unitățile sanitare subordonate MS. În plus, în cadrul Ministerului Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și în instituțiile subordonate acestora, vor fi implementate activități pentru dezvoltarea sistemului de control intern managerial, dezvoltarea instrumentelor IT pentru procesele instituționale, consolidarea inspecției sanitare de stat și a îmbunătățirea capacității de management a contractelor cost-volum/ cost-volum-rezultat. Măsura vizează, de asemenea, să stabilească un mecanism pentru prioritizarea alocațiilor bugetare și luarea unor decizii bazate pe dovezi la nivelul MS și al CNAS. Totodată, măsura prevede crearea unui mecanism comun al MS și al CNAS de monitorizare și control al furnizorilor de servicii medicale și a unui mecanism de trasabilitate a medicamentelor. Măsura este finanțată din bugetul de stat, din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, din fonduri externe nerambursabile (FEN) și va fi implementată în perioada 2017-2020. Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), direcțiile județene de sănătate publică (DSP), casele județene de asigurări de sănătate (CAS), ANMDM.

numărul noilor sisteme informaționale sau de management implementate, precum și al persoanelor instruite, după caz [persoane]

0 1 2 2 2

Măsura 3.1.2.1 Promovarea sănătății în toate politicile Măsura vizează îmbunătățirea capacității MS de formulare a politicilor publice și de management al ciclului de planificare strategică în sănătate, inclusiv prin asigurarea personalului competent și necesar pentru elaborarea propunerilor de politici publice și proiectelor de strategii și planuri de acțiune aferente obiectivelor Planului Strategic Instituțional. Măsura include activități de dezvoltare a procedurilor și instrumentelor pentru formularea și consultarea asupra propunerilor de politici publice și proiectelor de strategii, pentru monitorizarea, evaluarea și revizuirea PSI și a Strategiei Naționale de Sănătate, pentru dezvoltarea analizelor de impact. De

proiecte de acte normative pentru amendarea cadrului normativ privind politicile publice [proiecte de acte normative]

0 0 1 0 0

numărul proiectelor comune ale MS/ INSP/

1 1 1 1 1

Page 84: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

83

Program bugetar Descrierea măsurii

Indicator de rezultat (unitate)

Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

asemenea, sunt incluse acțiuni pentru elaborarea și implementarea cadrului legal pentru consultarea partenerilor sociali și ONG-urilor implicate în domeniu. Măsura prevede modificarea cadrului de reglementare al instrumentelor de prezentare și motivare a proiectelor de acte normative în vederea evaluării obligatorii a impactului asupra sănătății în cazul normelor propuse spre aprobare în domenii precum servicii sociale, educație, mediu, situații de urgență, transporturi, administrație locală etc. De asemenea, măsura prevede activități referitoare la crearea și operaționalizarea cadrului instituțional necesar implementării planurilor regionale de servicii de sănătate, respectiv înființarea și operaționalizarea comitetelor de management la nivel național, regional și județean, a grupurilor de lucru tehnice și încheierea parteneriatelor cu autoritățile administrației publice locale. Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (FEN) și va fi implementată în perioada 2017-2020. Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății, alte instituții și organizații interesate, inclusiv din domenii înrudite (servicii sociale, educație, mediu, situații de urgență, transporturi, administrație locală etc.).

DSP cu alte instituții din domenii conexe sănătății [proiecte]

numărul persoanelor instruite [persoane]

0 3 3 3 3

cadru instituțional operațional pentru implementarea Planurilor de servicii de sănătate (număr comitete responsabile la nivel național și regional) [comitete]

0 1/ 8 1/ 8 1/ 8 1/ 8

Măsura 3.1.2.2 Promovarea politicilor publice bazate pe dovezi Măsura urmărește punerea la dispoziția experților și decidenților de informații obiective pentru fundamentarea propunerilor de politici publice și proiectelor de acte normative aferente. Măsura constă din acțiuni pentru elaborarea de studii privind utilizarea serviciilor medicale, performanța sistemului de sănătate, finanțarea serviciilor de sănătate, practicile și capacitatea de management a sistemului de sănătate. Ea își propune realizarea sistemului de monitorizare & evaluare pentru Strategia Națională de Sănătate 2014-2020. De asemenea, măsura vizează implementarea anchetei prin examinare a stării de sănătate, precum și a altor proiecte de cercetare, studii sau sondaje privind factorii determinanți pentru sănătate. Măsura include dezvoltarea și implementarea unei politici publice și a

proiect de lege a sănătății elaborat și dezbătut [proiecte de acte normative]

0 0 1 0 0

raportul final al anchetei [documente]

0 0 0 1 0

raport anual de evaluare a SNS 2014-2020 [documente]

1 1 1 1 1

Page 85: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

84

Program bugetar Descrierea măsurii

Indicator de rezultat (unitate)

Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

normelor metodologice referitoare la investițiile în infrastructura de sănătate, precum și un plan multianual pentru investiții în spitale publice. Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (FEN) și împrumutul de la Banca Mondială și va fi implementată în perioada 2017-2020. Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), Casa Națională de Asigurări de Sănătate, alte instituții și organizații interesate.

Măsura 3.1.3.1 Dezvoltarea capitalului uman din cadrul MS, CNAS și al altor instituții subordonate/coordonate Măsura urmărește dezvoltarea capitalului uman din instituțiile publice cu rol de strategie, reglementare, administrare, reprezentare în sistemul de sănătate, prin introducerea unor instrumente moderne de management al resurselor umane, evaluarea nevoilor de personal și planificarea unor intervenții pentru a rezolvarea deficiențelor constatate, introducerea unor stimulente salariale bazate pe performanță, promovarea practicilor de învățare continuă, implementarea unor programe specializate de instruire și dezvoltarea culturii organizaționale. Măsura este finanțată de la bugetul de stat, din fonduri externe nerambursabile (FEN) și de la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) și va fi implementată în perioada 2017-2020. Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), direcțiile județene de sănătate publică (DSP), casele județene de asigurări de sănătate (CAS), alte instituții subordonate.

raport final privind nevoile de personal în instituțiile publice cu rol de strategie, reglementare, administrare, reprezentare din sistemul de sănătate și soluții de dezvoltare a aptitudinilor acestuia [documente]

0 0 0 1 0

Măsura 3.1.3.2 Asigurarea funcționării optime a instituțiilor publice Măsura vizează asigurarea resurselor necesare pentru funcționarea MS, CNAS și a instituțiilor subordonate/coordonate în perioada 2017-2020, luând în calcul inițiativele prevăzute în PSI.

% resurse aprobate versus cereri adresate MF [%]

90% 92% 94% 95% 97%

Page 86: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

85

Program bugetar Descrierea măsurii

Indicator de rezultat (unitate)

Val. de referință

Țintă 2017

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Măsura este finanțată de la bugetul de stat și de la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) și va fi implementată în perioada 2017-2020. Instituții care vor implementa programul: Ministerul Sănătății (MS), Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), direcțiile județene de sănătate publică (DSP), casele județene de asigurări de sănătate (CAS), ANMDM, alte organisme subordonate.

Page 87: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

86

Anexa 4: Profil instituțional, evaluare internă și externă

Principalii determinanți ai stării de sănătate

La nivel sub-național, există diferențe majore între determinanții stării de sănătate (factori socio-economici, comportamentali, factori care derivă din viața fizică și mediul de lucru sau caracteristicile individuale). Strategiile care au scopul de a influența distribuția și amplitudinea lor pun un accent deosebit pe promovarea sănătății și pe profesioniștii din îngrijire medicală primară.

a. Factorii socio-economici joacă (în mod direct sau indirect) un rol semnificativ în conturarea stării de sănătate publică, inclusiv în înțelesul mai larg al sănătății, așa cum este definită de OMS, în special cu privire la accesul la servicii medicale. Asistența medicală este un pilon important în abordarea multi-dimensională pentru reducerea sărăciei și a excluderii sociale35, un obiectiv semnificativ al Strategiei europene de creștere până în anul 202036.

România are unul dintre cele mai mari niveluri de sărăcie din UE. Aproximativ 37% din populație trăiește la marginea sărăciei și este supusă riscului de excludere socială, un nivel care este depășit în UE-28 doar de Bulgaria37.

b. Factori de mediu. Determinanții tradiționali de mediu contribuie cu 17% la povara bolilor în România, sau echivalentul a 30 DALY/1.000 de locuitori pe an38. Studii recente dezvăluie faptul că 4 din cei mai importanți 15 factori de risc, în funcție de boală, aparțin direct mediului39. Principalele patologii cunoscute a avea componente de mediu sunt: bolile respiratorii, cardio-vasculare, neurologice, dar și anumite forme de cancer.

c. Factori comportamentali individuali. Comportamentele cu impact bine-cunoscut asupra stării de sănătate – abuzul de tutun, de alcool, dieta/obezitatea și lipsa de activitate fizică – au o pondere semnificativă asupra stării de sănătate a populației în general, dar cu diferențe notabile de impact în funcție de sex.

Abuzul de tutun. Fumatul este a treia cauză de boală pentru bărbați și a cincea pentru femei. Procentul estimat de persoane care fumează zilnic în România este de 19,6% în anul 2015, ușor mai redus decât în anul 2013. Comparativ cu alte țări europene, România este etichetată ca fiind o țară cu risc mediu relativ la abuzul de tutun.

Abuzul de alcool în rândul românilor continuă să fie cel mai mare din Europa (RO: 16,3 l/adult/an40, UE27: 12,45 l/adult/an în anul 2012), depășind cu 30% media europeană41. Datele de sănătate

35 EHMA, Rolul sectorului de sănătate în abordarea sărăciei și excluderii sociale în Europa, 2004 36 Regulamentul (UE) Nr. 282/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din data de 11 martie 2014 privind crearea unui al treilea Program pentru acțiunea Uniunii în domeniul sănătății (2014-2020) și de abrogare a Deciziei Nr. 1350/2007/CE (1) Programul de Sănătate pentru Creștere 2014-2020, Comisia Europeană 37 Eurostat, 2015. 38 OMS, Profiluri de țară privind Povara de mediu a Bolilor - România, Sănătatea Publică și Mediul, Geneva 2009 . Accesat la 15 octombrie 2013 la http://www.who.int/ quantifying_ehimpacts/national/countryprofile/romania.pdf 39 Expunerea la pulberile de suspensie, calitatea aerului de acasă, riscurile ocupaționale și expunerea la plumb. 40 Dintre care 3 litri reprezintă consum neînregistrat în evidențele oficiale. 41 Anderson P, Alcoolul în Consumul Uniunii Europene, pericol și abordări la nivel de politică, OMS & CE, 2012.

Page 88: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

87

disponibile – de exemplu, numărul de internări în spital atribuite alcoolului, șederea generală și medie în spital, etc. – arată o problemă semnificativă de sănătate publică.42

Lipsa de activitate fizică este a patra cea mai semnificativă cauză de boală în rândul femeilor. În termeni absoluți, bărbații sunt chiar mai afectați de lipsa de activitate fizică decât femeile. Date recente de la MS privind activitatea fizică așteaptă o tendință de înrăutățire, de la 37% în anul 2013 la 33% în anul 201543.

Dieta nepotrivită. Conform PNESS, un procent mare dintre români consumă prea multă sare (53%), grăsimi saturate (32%) și/sau carne roșie (27%)44.

Supraponderabilitatea/obezitatea. Prevalența obezității la adulți este relativ scăzută în România (~8%) pentru moment, fiind cea mai mică rată din UE-28 și o treime din cifrele europene maxime (26% în Ungaria și Regatul Unit).45,46 În ceea ce privește populația supraponderală, rezultatele PNESS arată că 54% dintre persoanele evaluate de medicii de familie au o greutate prea mare.

Hipertensiunea arterială la adulții români ajunge la 40%, conform sondajelor SEPHAR I și II 47 și chiar la 49,5%, în baza datelor intermediare ale SEPHAR III. Grupa de populație cu cel mai mare risc de HTA o reprezintă femeile de vârstă medie din zonele urbane, din regiunea de sud, cu studii secundare (liceu) și venit scăzut, nefumătoare și cu un stil de viață sedentar.

Capacitatea instituțională a sectorului sănătății

În afară de indicatorii de sănătate descriși mai sus, care sunt influențați de determinanți din interiorul și din afara sectorului sănătății, performanța sectorului sănătății poate fi evaluate și prin:

• Capacitatea de a răspunde la nevoile beneficiarilor (capacitatea de răspuns), • Capitalul și protecția financiară, • Eficiența și sustenabilitatea.

Abilitatea de a răspunde la nevoile beneficiarilor este o preocupare cheie a sistemului de sănătate. Este reflectată atât în măsurătorile sistematice raportat la mulțumirea și percepția utilizatorilor, cât și în dezbaterile publice și mass media. Un Eurobarometru din anul 2014 privind satisfacția cetățenilor UE cu sistemul sanitar a dezvăluit că românii erau cei mai nemulțumiți, cu 73% dintre respondenți descriind calitatea serviciilor ca fiind „proastă”48.

Corupția în sistemul sanitar se manifestă la două niveluri: corupția de nivel înalt – în achizițiile publice – și corupția la nivel individual sub forma plăților informale pentru servicii medicale. În anul 2014 au fost implementate proiecte în ambele direcții. Ca un prim pas în încercarea de a reduce plățile

42 Asociația Română pentru Promovarea Sănătății, Studiu privind impactul economic al consumului periculos de alcool asupra sistemului de sănătate românesc, 2012. 43 MS, Raport privind evaluarea SNS 2014-2020, București, 2015, disponibil la www.ms.ro. 44 Strategia Națională de Sănătate pentru 2014-2020, pagina 16, Hotărârea Guvernului nr. 1028/2014. 45 Eurostat, Supraponderabilitatea și obezitatea- statistici IMC, noiembrie 2011. Accesat la 4 noiembrie 2013 la http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Overweight_and_obesity_-_BMI_statistics. 46 OECD, Sănătatea pe scurt: Europa 2012, Accesat la 4 noiembrie 2013 la http://www.oecd-ilibrary.org. 47 Societatea Română de Hiper-tensiune, Studiul de Prevalență a Hipertensiunii Arteriale și evaluare a riscului cardiovascular în România (SEPHAR), Copiilor si Tinerilor din Romania, 2011. Accesat la 4 noiembrie 2013 la http://www.sephar.ro/; Dorobantu M și co., Profilul pacientului român cu hipertensiune, Date din Studiul SEPHAR II, ROM. J. INTERN. MED., 2012, 50, 4, 285–296 48 Eurobarometru nr. 411, Siguranța Pacienților și Calitatea Îngrijirii, date pentru România, Comisia Europeană, 2014, disponibil la http://ec.europa.eu/public_opinion/index_en.htm

Page 89: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

88

informale, este testat în prezent un mecanism de feedback pentru pacienți. Consiliile de etică din spitale nu funcționează încă, însă o metodologie pentru operarea lor este în curs de dezvoltare. Acestea vor avea îndatorirea de a analiza rapoartele pacienților privind posibile încălcări ale eticii și acte de corupție.

Capitalul și protecția financiară. Acoperirea cu asigurări sociale de sănătate a fluctuat în ultimii ani: de la 87,8% din populație în anul 2008 la 95,9% în anul 2010, iar apoi a coborât din nou la 85,3% în anul 2012. Pe parcursul acestei perioade, a existat un decalaj de 20 de pp între acoperirea populației din zonele urbane și rurale.

În ceea ce privește acoperirea cu servicii medicale, zonele urbane stau în mod evident mai bine decât zonele rurale pentru toate categoriile de servicii medicale. La nivel național, densitatea de medici de familie este de 0,5/1.000 de locuitori în zonele rurale, comparativ cu 0,6/1.000 de locuitori în zonele urbane, în timp ce serviciile clinice specializate practic lipsesc din zonele rurale. Decalajele urban-rural și inegalitățile geografice se reflectă în indicatorii stării de sănătate, precum mortalitatea infantilă49.

Nivelul de protecție financiară. În baza Sondajului privind Bugetul Familiei din anul 2013 al Institutului Național de Statistică, cheltuielile pentru asistență medicală ale gospodăriilor erau pe al patrulea cel mai înalt nivel, ridicându-se la 4,8% din total. Conform Băncii Mondiale50, există diferențe majore în accesul la asistență medicală între oameni în funcție de venit. În cazul bolilor cronice, aproximativ 40% dintre persoane din cvintila inferioară nu au solicitat îngrijire, comparativ cu doar 17% din cvintila superioară.

Eficiența și sustenabilitatea financiară. Ineficiența cheltuielilor publice cu sănătatea din România a fost evidențiată în mod repetat în rapoartele Băncii Mondiale, ale Fondului Monetar European și ale Uniunii Europene. Toate acestea pun accentul pe dependența exagerată de cheltuielile spitalicești, prezentată și în Figura 2, și ponderea redusă a cheltuielilor cu asistența primară. Raportul NICE International din anul 2012 a mai afirmat că: “există o sub-finanțare relativă în sectorul sanitar de îngrijire primară și în ambulatoriu” și aceasta este asociată cu anomaliile care par să fi determinat o „sub-utilizare aparentă a asistenței medicale primare”, o „supra-utilizare aparentă a asistenței medicale spitalicești” și, ca urmare, un transfer extins de costuri care presupun stimulente perverse51.

România a implementat un efort multianual pentru a reduce dimensiunea sectorului spitalicesc, marcat de diminuarea numărului de paturi contractate la CNAS, închiderea a 60 de spitale și stimularea internărilor de zi. Drept rezultat, numărul de cazurilor acute de spitalizare continuă a scăzut cu 20% în cei patru ani până în anul 2015. Cu toate acestea, rapoartele CNAS și datele SNSPMPDSB din Figurile 9 și 10 arată continuarea anumitor ineficiențe în structura serviciilor spitalicești: (i) jumătate dintre internările în spital sunt urgențe; (ii) spitalele internează semnificativ mai mulți pacienți decât numărul pentru care sunt decontate și, (iii) numărul de cazuri de mare severitate a crescut semnificativ din anul 2010, ceea ce a condus la un cost mai mare per pacient, în ciuda niciunei schimbări vizibile în morbiditatea generală.

49 INS, baza de date Tempo, accesată în decembrie 2016. 50 Banca Mondială, Analiză Funcțională a Sistemului de Sănătate din România, 2011 51 NICE International, România: Raport Final, ianuarie 2012.

Page 90: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

89

Figura 9. Tendințele multianuale ale cazurilor acute externate și decontate (sistem DRG)

Figura 10. Tendința multianuală a cazurilor acute externate în funcție de complexitate (2010=100%)

Sursa: SNSPMPDSB

Sursa: SNSPMPDSB

Profil instituțional

Instituțiile subordonate MS

1. Instituții finanțate de la bugetul de stat (până la 17.496 poziții)

42 servicii descentralizate în județe și orașul București

Institutul Național de Sănătate Publică;

Institutul Național de Medicină Sportivă;

Institutul Național de Hematologie Transfuzională "Prof. Dr. C.T. Nicolau";

Agenția Națională de Transplant;

Oficiul Central de Stocare pentru Situații Speciale;

Registrul Național al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice;

Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale;

Spitalul Tichilești (leprozerie);

serviciile de ambulanță județene și Serviciul de Ambulanță București – Ilfov.

2. Instituții auto-finanțate (venituri proprii) (până la 45.850 poziții)

58 de spitale publice

75%79%

85%87% 88%

83%

3,560 3,393 3,472 3,557 3,4043,135

4,7184,319

4,108 4,1093,890 3,785

70%

75%

80%

85%

90%

95%

100%

105%

110%

115%

0

500

1,000

1,500

2,000

2,500

3,000

3,500

4,000

4,500

5,000

2010 2011 2012 2013 2014 2015

mii

cazu

ri

cazuri decontate de CNAS vs. cazuri externate DRG - acuți

CNAS decontate acuți

DRG externate acuți

88%

80% 78%73%

69%

100%

116%113%

116%113% 112%

2010 2011 2012 2013 2014 2015

altele severe catastrofale

Page 91: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

90

3. Instituții finanțate atât de la bugetul de stat cât și din venituri proprii (până la 380 poziții)

Institutul Național de Medicină Legală "Mina Minovici" București;

Institutul de Medicină Legală Iași;

Institutul de Medicină Legală Cluj-Napoca;

Institutul de Medicină Legală Timișoara;

Institutul de Medicină Legală Craiova;

Institutul de Medicină Legală Târgu Mureș;

Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog București;

Academia de Științe Medicale.

4. Organizații aflate sub autoritatea MS

Compania Națională "Unifarm" – S.A. București;

Societatea Comercială "Antibiotice" – S.A. Iași.

5. Instituții aflate sub coordonarea MS (până la 75 poziții)

Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar

București

Instituțiile subordonate CNAS

42 de case județene de sănătate și a orașului București

CASAOPSNAJ (Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești)

Proiecte legislative care urmează să fie dezvoltate și aprobate în anul 2017

Următoarele proiecte legislative urmează să fie dezvoltate și promulgate în anul 2017. Enumerarea și cronologia sunt rezultatul planului de acțiune PSI, care include planul de acțiune al SNS și prevederile Programului Guvernamental pentru perioada 2017-2020.

Tabelul 13. Proiecte legislative care urmează să fie promulgate în sectorul sanitar în anul 2017

tipul proiect de act normativ

recurent norme metodologice de aplicare în anul 2017 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017

Page 92: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

91

recurent Hotărâre a Guvernului privind aprobarea programelor naționale de sănătate pentru anii 2017 și 2018

recurent normele tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative pentru anii 2017-2018 (ordin CNAS)

recurent normele tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate publică pentru anii 2017-2018 (ordin al MS)

nou proiect de lege a sănătății

nou proiect de act normativ privind modificarea formatului și conținutului propunerii de politică publică (sănătate în toate inițiativele de politică)

nou proiect de act normativ pentru aprobarea Planului național de Promovare a Sănătății

nou proiect de act normativ privind aprobarea strategiei de resurse umane în sănătate

nou proiect de act normativ privind aprobarea planului consolidat de servicii medicale

nou proiect de act normativ privind coordonarea serviciilor spitalicești de către spitalele regionale

nou proiect de act normativ privind aprobarea standardelor de organizare și dotare ale spitalelor în funcție de nivelul de competență

nou proiect de act normativ pentru planul multianual de investiții în spitale, proceduri de autorizare a investițiilor în spitalele publice

nou proiect de act normativ privind armonizarea clasificării, codificării și raportării serviciilor medicale

nou proiect de act normativ privind regulile de aprobare și actualizare a ghidurilor clinice

nou proiect de act normativ privind aprobarea parcursului terapeutice pentru cele mai frecvente 20 de boli

nou proiect de act normativ privind înființarea și funcționare centrelor de excelență pentru servicii medicale spitalicești

nou proiect de act normativ privind modul de calcul și procedura de aprobare a prețurilor maximale ale medicamentelor de uz uman

nou proiect de act normativ privind modificarea și completarea criteriilor și metodologiei de evaluare a tehnologiilor medicale

nou proiect de act normativ privind completarea și modificarea regulamentelor pentru studiile clinice

Principalele proiecte legislative din sectorul sanitar

Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare

Page 93: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

92

Hotărârea Guvernului nr. 1028/2014 privind aprobarea Strategiei naționale de sănătate 2014-2020 și a Planului de acțiuni pe perioada 2014-2020 pentru implementarea Strategiei naționale

ORDIN nr. 1.410 din 12 decembrie 2016 privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003

Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 763/377/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017

ORDIN nr. 1.355 din 28 noiembrie 2016 privind componența, atribuțiile, regulamentul de organizare și funcționare al comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătății

ORDIN nr. 1.376 din 6 decembrie 2016 pentru aprobarea Planurilor regionale de servicii de sănătate

ORDIN nr. 1.365 din 29 noiembrie 2016 pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății nr. 867/2015privind aprobarea modului de administrare, finanțare și implementare a acțiunilor prioritare pentru tratamentul endovascular al pacienților critici cu leziuni periferice acute

Ordinul ministrului sănătății nr. 477/2009 privind înființarea Registrului Național de Transplant, desemnarea persoanelor responsabile cu gestionarea datelor din Registrul Național de Transplant din cadrul unităților sanitare acreditate pentru efectuarea de transplant de organe și stabilirea datelor necesare înregistrării unei persoane pentru atribuirea codului unic de înregistrare la Agenția Națională de Transplant

Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 674/252/2012 privind aprobarea formularului de prescripție medicală electronică pentru medicamente cu și fără contribuție personală în tratamentul ambulatoriu și a Normelor metodologice privind utilizarea și modul de completare a formularului de prescripție medicală electronică pentru medicamente cu și fără contribuție personală în tratamentul ambulatoriu

Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.605/875/2014 privind aprobarea modului de calcul, a listei denumirilor comerciale și a prețurilor de decontare ale medicamentelor care se acordă bolnavilor în cadrul programelor naționale de sănătate și a metodologiei de calcul al acestora

Hotărârea Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017

Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 3/1/2015privind modelul de contract, metodologia de negociere, încheiere și monitorizare a modului de implementare și derulare a contractelor de tip cost-volum/cost-volum-rezultat

Hotărârea Guvernului nr. 800/2016 pentru aprobarea Metodologiei privind modul de calcul și procedura de avizare și aprobare a prețurilor maximale ale medicamentelor de uz uman cu autorizație de punere pe piață în România

ORDIN nr. 1.114 din 10 octombrie 2016 privind aprobarea Metodologiei pentru desfășurarea concursului de rezidențiat pe loc și pe post în medicină, medicină dentară și farmacie, sesiunea 20 noiembrie 2016

Page 94: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

93

Ordinul ministrului sănătății publice și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.782/576/2006 privind înregistrarea și raportarea statistică a pacienților care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă și spitalizare de zi

ORDIN nr. 1.116 din 10 octombrie 2016 privind stabilirea specialităților deficitare pentru care se organizează rezidențiat pe post în spitale clinice cu secții clinice universitare, institute sau centre medicale clinice în sesiunea 20 noiembrie 2016

ORDIN nr. 1.123 din 12 octombrie 2016 pentru aprobarea datelor, informațiilor și procedurilor operaționale necesare utilizării și funcționării dosarului electronic de sănătate (DES) al pacientului

ORDIN nr. 1.096 din 30 septembrie 2016 privind modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății nr. 914/2006pentru aprobarea normelor privind condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital în vederea obținerii autorizației sanitare de funcționare

ORDIN nr. 1.101 din 30 septembrie 2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale în unitățile sanitare

ORDIN nr. 658 din 2013 privind Lista medicamentelor, materialelor sanitare, echipamentelor medicale, echipamentelor de protecție, a serviciilor, combustibililor și lubrifianților pentru parcul auto, pentru care se organizează proceduri de achiziție centralizate la nivel național

ORDIN nr. 1.009 din 6 septembrie 2016 privind înregistrarea dispozitivelor medicale în baza națională de date

Ordinul ministrului sănătății nr. 867/2015 privind aprobarea modului de administrare, finanțare și implementare a acțiunilor prioritare pentru tratamentul endovascular al pacienților critici cu leziuni periferice acute

Ordinul ministrului sănătății nr. 449/2015 privind aprobarea modului de administrare, finanțare și implementare a acțiunilor prioritare pentru tratamentul pacienților cu infarct miocardic acut

Ordinul ministrului sănătății nr. 447/2015 privind aprobarea modului de administrare, finanțare și implementare a acțiunilor prioritare pentru monitorizarea, tratamentul și îngrijirea pacienților critici din secțiile ATI adulți/copii și terapie intensivă nou-născuți

ORDIN nr. 961 din 19 august 2016 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare publice și private, tehnicii de lucru și interpretare pentru testele de evaluare a eficienței procedurii de curățenie și dezinfecție, procedurilor recomandate pentru dezinfecția mâinilor, în funcție de nivelul de risc, metodelor de aplicare a dezinfectantelor chimice în funcție de suportul care urmează să fie tratat și a metodelor de evaluare a derulării și eficienței procesului de sterilizare

ORDIN nr. 936 din 10 august 2016 pentru modificarea și completarea Metodologiei de elaborare a programului de investiții publice al Ministerului Sănătății și de alocare de fonduri pentru cheltuieli de investiții unităților publice din rețeaua Ministerului Sănătății, aprobată prin Ordinul ministrului sănătății nr. 512/2014

ORDIN nr. 931 din 5 august 2016 privind modificarea și completarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate publică pentru anii 2015 și 2016, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 386/2015

Page 95: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

94

Ordinul ministrului sănătății nr. 446/2015 privind aprobarea modului de administrare, finanțare și implementare a acțiunilor prioritare pentru tratamentul pacienților critici cu leziuni traumatice acute

ORDIN nr. 871 din 19 iulie 2016 pentru aprobarea Procedurilor, standardelor și metodologiei de evaluare și acreditare a spitalelor

Ordin nr. 27 privind modificarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative pentru anii 2015 și 2016 2017-02-01

HG nr. 853/2016 Norme metodologice privind asistenta medicala transfrontaliera

Ordin 185/2015 privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative pentru anii 2015 și 2016

Hotărârea nr. 629/2015 privind componența, atribuțiile, modul de organizare și funcționare ale Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate

ORDIN Nr. 861 din 23 iulie 2014 pentru aprobarea criteriilor și metodologiei de evaluare a tehnologiilor medicale, a documentației care trebuie depusă de solicitanți, a instrumentelor metodologice utilizate în procesul de evaluare privind includerea, extinderea indicațiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, precum și a căilor de atac

Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate

ORDIN Nr. 1384 din 4 noiembrie 2010 privind aprobarea modelului-cadru al contractului de management și a listei indicatorilor de performanță a activității managerului spitalului public

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ Nr. 71 din 20 noiembrie 2012 privind desemnarea Ministerului Sănătății ca unitate de achiziții publice centralizată

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ Nr. 77 din 21 septembrie 2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății

ORDIN Nr. 1199 din 26 iulie 2011 privind introducerea și utilizarea clasificării RO DRG v.1

ORDIN Nr. 1144 din 7 iulie 2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de organizare și funcționare a centrelor de sănătate multifuncționale

ORDIN Nr. 323 din 18 aprilie 2011 privind aprobarea metodologiei și a criteriilor minime obligatorii pentru clasificarea spitalelor în funcție de competență

HOTĂRÂRE Nr. 346 din 31 martie 2011 privind desființarea unor unități sanitare publice cu paturi din subordinea autorităților administrației publice locale

HOTĂRÂRE Nr. 345 din 31 martie 2011 privind aprobarea pentru anul 2011 a Raportului comisiei de selecție a unităților sanitare cu paturi care nu pot încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate, precum și a listei acestor unități sanitare

Page 96: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

95

HOTĂRÂRE Nr. 303 din 23 martie 2011 pentru aprobarea Strategiei naționale de raționalizare a spitalelor

HOTĂRÂRE Nr. 151 din 23 februarie 2011 privind aprobarea Planului național de paturi pentru perioada 2011 – 2013

HOTĂRÂRE Nr. 144 din 23 februarie 2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății

ORDIN Nr. 75 din 3 februarie 2010 pentru aprobarea Regulilor de bună practică farmaceutică

LEGE Nr. 266 din 7 noiembrie 2008 *** Republicată – Legea farmaciei

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ Nr. 68 din 28 mai 2008 privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical

ORDIN Nr. 365/1 din 22 februarie 2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind asigurările voluntare de sănătate

ORDIN Nr. 886 din 19 iulie 2006 privind externalizarea serviciilor medicale și nemedicale din unitățile sanitare

ORDIN Nr. 824 din 5 iulie 2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și funcționarea Inspecției Sanitare de Stat

LEGE Nr. 263 din 16 iunie 2004 privind asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență

HOTĂRÂRE Nr. 884 din 3 iunie 2004 privind concesionarea unor spații cu destinația de cabinete medicale

LEGE Nr. 46 din 21 ianuarie 2003 Legea drepturilor pacientului

ORDONANȚĂ Nr. 53 din 30 ianuarie 2000 privind obligativitatea raportării bolilor și a efectuării vaccinărilor

ORDONANȚĂ Nr. 124 din 29 august 1998 *** Republicată privind organizarea și funcționarea cabinetelor medicale

Page 97: Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de ... · Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării

96

Competența face diferența!

Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă, cofinanțat de Uniunea Europeană din Fondul Social European

Competence makes a difference!

Project selected under the Administrative Capacity Operational Programme, co-financed by the European Union from the European Social Fund