8/17/2019 Valorile Educaţionale Şi Educaţia Morală

1/7

  Valorile educaţionale şi educaţia morală

 Axiologie – disciplină filosofică având drept obiectiv studiul valorilor, în special al valorilor etice, religioase şi estetice; teoria valorilor 

  Prin axiologie se mai înţelege, frecvent, noţiunea de valori clasificate sauclasificarea valorilor  şi sistem de valori, inclusiv ale unei persoane, precum şi educaţie pevalori (şi pentru valori).

AXIOLOGIE -- studiul filosofic al valorilor; teoria valorilor• ştiinţa despre clasificarea valorilor 

• -clasificarea valorilor 

• -sistem de valori (al unei persoane etc.)

• -educaţie pe valori (şi pentru valori )EDUCAŢIE AXIOLOGICĂ = EDUCAŢIE E ! "I# $ALO"I %&i 'e(tru valori)

Defi(irea valorii  Dificultatea definirii termenului valoare  este adeverită chiar defaptul că însăşi definiţia valorii este … o valoare

!n mod curent se o"işnuieşte să se afirme că valoarea este ceva #un lucru$ util,necesar, de preţ,  sau o calitate  a unui lucru, o calitate care corespunde  necesităţilor,aşteptărilor, idealului uman, naţional, social etc.

  Defi(irea valorii (u este i(difere(t* (ici fa+* de educa+ie ( e(eral, 'ri( care se (+eleeu( siste. de ac+iu(i ordo(ate e'iste.oloic, teleoloic, co(+i(utal %=a/ioloic) &i te0(oloic defor.are-de1voltare a fii(+ei u.a(e, fiecare di( co.'o(e(tele defi(itorii ale educa+iei fii(d ovaloare, ca &i ac+iu(ea de a educa ri( ur.are educa+ia este 'ri( defi(i+ie o valoare, s-ar 'utea

s'u(e, valoarea u.a(* su're.*, c*ci datorit* educa+iei o.ul devi(e o. %I2a(t)

  Co(stituirea valorilor %niţial, la începuturile evoluţiei sale istorice, omul şi&a ela"orat două a"ordări cu

 privire la valori.'numite lucruri materiale #pietrele, crengile, apa, focul, iar"a, fructele, pomuşoarele,

rădăcinile comesti"ile, insectele, păsările şi animalele etc.$ au o"ţinut valoare pentru om prinfaptul că acesta le&a descoperit utilitatea vitală, adică au fost conştienti(ate ca lucruri fără decare viaţa omului nu putea fi.

)aţă de aceleaşi lucruri, precum şi faţă de fenomene ale naturii #căldura soarelui şiadierea v*ntului, frigul şi întunericul nopţii şi răsăritul soarelui care le urma, sen(aţia de

răcoare şi împrospătare a apei etc.$faţă de fenomene ale propriei vieţi #visele, emoţiile,sexualitatea etc.$ omul şi&a creat o atitudine care depăşea cadrul strict utilitar, consider*ndu&levalori contextuale existenţei sale.

  !n timpuri diferite oamenii au acordat prioritate şi+sau au creat sisteme de valoridiferite, fiecare tip de societate fiind marcat şi de anumite tipuri de valori.

  ocietatea antică şi cea medievală s&au constituit pe valorile+au constituitvalorile etern&umane – 'devărul, -inele, )rumosul şi sentimentul acrului. ocietatea acestor timpuri se su"ordona statului “divin”.

ocietatea modernă a avansat drept cele mai importante valorile sociale, statulsu"ordon*ndu&se societăţii care repre(enta întreaga umanitate.

ocietatea socialistă a exagerat importanţa valorilor politice, cărora li s&a su"ordonat

aproape în totalitate.

8/17/2019 Valorile Educaţionale Şi Educaţia Morală

2/7

De(ideratul societăţii democratice contemporane este acceptarea oricăror valori, îninteracţiune armonioasă, persoana, grupul social, popoarele fiind în drept să acorde priorităţiacelor valori pe care le cosideră mai importante, fără însă a dăuna prin opţiunea făcută altor 

 persoane, grupuri sociale, popoare etc.

  3tructurarea valorilor  na dintre cele mai cunoscute axiologii este structurarea valorilor pe criteriul

glo"alităţii – valorile (atitudinile) fundamentale! Adev*rul 4i(ele5ru.osulDre'tateaLi6ertatea

  nii autori mai adaugă şi "acrul  sau  #ietatea 7 valori proprii întregii omeniri, tuturoroamenilor. /ea mai răsp*ndită interpretare a celei de a şasea dintre valorile fundamentale, a"acrului, este că primele cinci valori se produc, pentru omul religios, su" semnul "acrului.

  #rimele constituite sunt!

 V'012% 34325&6'53  Adev*rul

4i(ele5ru.osul

1data cu revotiile "urghe(a apar si7$ALO"I 3OCIALE

 Dreptatea

Li6ertatea$alorile fu(da.e(tale ale o.e(irii repre(intă şi valorile fundamentale ale educaţiei

şi învăţăm*ntului. 4eleologia educaţiei în lumea contemporană se constituie plenar pevalorile fundamentale ale $umanitasului, at*t ca valori preexistente educaţiei c*t şi ca valori

 produse+create de educaţie.

 Humanitas 7 natura umană; cultura spirituală a omului

!n anii de şcolaritate, ca şi pe parcursul întregii vieţi, educaţii îşi apropria(ă valorilefundamentale ale omenirii, dar le şi produc prin propria activitate. 5u există 'devăr, -ine,)rumos, Dreptate şi 0i"ertate dec*t cu raportare la oameni, la activitatea lor.

  8/ultura este cea care a9uta la creare valorilor umane, iar pedagogia constituie activitateade creare a valorilor umane.:

  /ea mai simplă definiţie a culturii #din cele peste ;în esenţă$ un domeniu de creare avalorilor umane. Privită din acest unghi de vedere, cultura este o axiologie a educaţiei, căci

elevul #educatul$ nu însuşeşte doar valori create de omenire, ci, însuşindu&le, îşi creea(ă propriile cunoştinţe, competenţe, atitudini, care, pe de o parte, ele însele sunt nişte valori, iar 

8/17/2019 Valorile Educaţionale Şi Educaţia Morală

3/7

 pe de altă parte, constituie mecanismele potenţiale de creare a noi valori o"iectuali(ate înştiinţă, literatură, artă etc.

O clasificare a valorilor ( ra'ort cu educa+ia este posi"ilă şi necesară, însă nu at*t pe criteriul importanţei valorilor c*t mai ales pe criterii psihopedagogice, care fac posi"ilăo educaţie axiologică corectă.

 #rincipiul fundamental de clasificare a valorilor în raport cu educaţia   este penetrabilitatea universală a valorilor în sistemul educaţional , conform căruia valorilefundamentale ale omenirii se găsesc, în forme decompo(ate, orice acţiune educaţională, dupăformula7

$alorile fu(da.e(tale8 Adev*rul 4i(ele 5ru.osul Dre'tatea Li6ertatea

Valorile dominante ale disciplinei şcolare

• valorile bazei conceptuale (epistemologiei) a disciplinei şcolare

• valorile sistemelor de obiective (ale teleologiei)

• valorile conţinuturilor educaţionale

• valorile tehnologiilor educaţionale

• valorile evalurii succesului şcolar 

Valorile contextuale

valorile care se produc!apar "n timpul activitţii educaţionale# sursa lor fiind unadin componentele curriculumului şcolar $ epistemologia, teleologia, conţinuturile,te$nologia predării%învăţării%evaluării  %i.ai(ea u(ui 'eisa9 creat ( o'eraliterar*)

$alorile 'erso(ale %ac0i1i+io(ate de elev)8• cunoştinţe• competenţe

atitudini (emoţii şi sentimente# opinii# convingeri# idealuri# acte volitive#aprecieri şi autoaprecieri)

'l doilea  principiu fundamental de structurare psi$opedagogică a valorilor în sistemul şi procesul educaţional  este adecvarea valorilor la particularităţile psihologice şi dev*rstă ale elevilor+educaţilor.inte(a unei astfel de structurări este dată de Co(sta(ti( Cuco&8

 %e baza stadialitatii propusa de &ri'sen

 perioada infantil (- ani)* se caracteri(ea(ă prin interesele "iologice sau organo&olfactive,se centrea(ă către valorile vitale #de sănătate$ perioada primei copilrii (-+ ani)* se identifică interesele de tip ?inoperceptiv şi glosic, îicorespund valorile sen(uale #sau de plăcere$

 perioada celei de-a doua copilrii (+-, ani)* îi sunt specifice interesele ludico&practice, îicorespund valorile de apropiere #sau de achi(iţie$

 perioada celei de-a treia copilrii (,- ani)* este centrată pe interesele constructive, seîndreaptă către valorile tehnice #sau de producţie$

 perioada preadolescenţei (- ani)* domină interesele ludico&afective, apar valorile politice #sau de organi(are$ perioada adolescenţei* se de(voltă interesele socio&a"stracte şi intelectuale, se centrea(ă în

 9urul valorilor culturale #sau de înţelegere$

8/17/2019 Valorile Educaţionale Şi Educaţia Morală

4/7

 faza matur* are ca interse dominante nevoile trans&sociale, raţionale, individul se centrea(ăcătre valorile spirituale înalte #adevărul, frumuseţea, dragostea, pietatea$

  /onstantin /ocos& 3ducatia axiologica

• axiologie & ramură a filosofiei care se ocupă cu teoria valorilor #de la gr. axios& @valoareA şi logos & @teorieA$.

• axiologie pedagogică & direcţie nouă în c*mpul ştiinţelor educaţiei ce re(ultă dinconexiunea disciplinară a pedagogiei cu axiologia, dar şi cu estetica, etica,antropologia etc.

• educaţia axiologică & educaţia pentru şi prin valori autentice.%n legatura cu ultima dintre ele apar doua intre"ari 7

;. dacă nu cumva suntem în pre(enţa unei exprimări tautologice, căci educaţia nu se poate facedec*t în spiritul anumitor valori #ve(i şi ca(ul discutatului principiu didactic, cel alînvăţăm*ntului educativ$B

C. ce realitate ar acoperi noul concept7 o latură a educaţiei, o @nouă educaţieA sau un nou

 principiu al învăţăm*ntului

3ducaţie în perspectiva axiologică înseamnă 7 a orienta procesul educativ pe traiectele cele mai profita"ile su" aspectul eficienţei, a identifica sau exploata momentele didactice privilegiate, arăspunde la toate căutările prin cele mai "une alegeri, a sta"ili de fiecare dată o ierarhie de o"iectivevaria"ile hic et nune, a acţiona în numele unei ordini de priorităţi.

3ducaţia axiologică este un principiu de acţiune căruia toate secvenţele, toate influenţele şi toţi actoriitre"uie să i se su"ordone(e.

referenţial axiologic & totalitatea valorilor încorporate de su"iect, care condiţionea(ă adiţionarea de alte

valoriB totalitatea premiselor atitudinale şi comportamentale faţă de valorile ce sunt actuali(ate înfiecare act de valori(are. 2eferenţialul axiologic include at*t elemente sta"ile #trăsături de personalitate, deprinderi fixate, @capitalul culturalA achi(iţionat de9a$, c*t şi aspecte varia"ile,circumstanţiale.valori educaţionale & finalităţile educaţionale, concepute în perspectiva axiologică. 3le vi(ea(ă at*tvalorile fundamentale #)rumosul, -inele, 'devărul$, care pot pătrunde în mod explicit, prin conţinutulînvăţăm*ntului, c*t şi valorile instrumentale, implicite, care se pot ataşa metodelor didactice utili(ate,formelor de organi(are şi reali(are a educaţiei, mi9loacelor tehnologice şi financiare desfăşurate.

3ducaţia are ca ultim ţel & în concepţia lui 3duard pranger & de(lănţuirea în su"iect a spirituluinormativ, autonom, care acţionea(ă ca un imperativ intern, îndemn*nd fiinţa umană să stea în serviciulvalorilor spirituale. %n acest fel, se construieşte personalitatea verita"ilă. 'dmiţ*nd şase tipuri de valori

fundamentale, pranger va a9unge la următoarea tipologie a personalităţilor umane #;EFG, pp. ;C;&CHI$7

a. Personalitatea teoretica & centrată pe adevăr, interesată de cunoaşterea adecvată a realităţii, esteneîndem*natică practic, nu ia în seamă valorile estetice, este individualistă, respingemisticismul.

 ". ". Personalitatea economică & are ca preocupare fundamentală utilul, este omul practic, legatde realitate, chiar egoist.

c. c. Personalitatea estetică & îndreptată prioritar spre frumos, pre(intă o aversiune faţă deconcepte, este indiferentă economic şi lipsită de disciplină.

d. d. Personalitatea socială & manifestă devotament pentru oameni, pro"ea(ă o comunica"ilitateridicată şi o simpatie faţă de semeniB în această categorie este inclus şi profesorul care tre"uiesă se caracteri(e(e prin devotament pentru copil şi societate.

e. e. Personalitatea politică & are ca valoare centrală dreptatea, tre"uie să pro"e(e autoritate,voinţă, putere de a conduce.

8/17/2019 Valorile Educaţionale Şi Educaţia Morală

5/7

f. f. Personalitatea religioasă & centrată pe divin, are capacitatea de a prinde sensul lumii.Plec*nd de la aceste @speciali(ăriA funciare ale oamenilor, pranger susţine necesitatea tratăriidiferenţiale a elevilor, potrivit valorilor spre care ei se orientea(ă. /onstituirea referenţialului axiologicîn calitatea de depo(itar şi făuritor de cultură, omul este singurul în măsură să&şi valori(e(ecreaţiile. Produsele culturale candidea(ă, prin om, la statutul de valori. 3le se desprind din condiţiade existenţă neutrală, pentru a parveni la existenţa în(estrată cu sens. 4recerea de la o stare la alta

 pune în evidenţă rolul referenţialului axiologic, care modifică statutul lucrurilor şi alevenimentelor. în fond, din punct de vedere ontic, lumea răm*ne identică, suficientă sieşi. /eea cese schim"ă sunt atri"utele valorice ale acestei lumi, ce se nasc în cadre distincte de referenţialitate.înţelegem prin referenţial axiologic totalitatea mo"ilurilor individuale şi a normativelor supraindividuale, interiori(ate de su"iect, care fiinţea(ă în orice act de valori(are. 3l antrenea(ăat*t elemente relativ sta"ile, consu"stanţiale individului #trăsături de personalitate, grad de culturăetc$, c*t şi elemente varia"ile ce ţin de contextul valori(ării #climat socio&cultural, cadru ideologicsau elemente accidentale$.

8/17/2019 Valorile Educaţionale Şi Educaţia Morală

6/7

tatistici

Vor"ele din tren şi cele din cartea lui %on /reangă sînt, într&o altă ordine, cel mai "un

comentariu la conclu(iile unui studiu mereu actual al %nstitutului 5aţional de Jtiinţe ale3ducaţiei, intitulat 3ducaţia informală şi mass media şi reali(at în rîndul elevilor de şcoalăgenerală. %ată&le. 1 treime din elevi nu pun mîna pe nici o carte într&un an întreg, chiar şi în

8/17/2019 Valorile Educaţionale Şi Educaţia Morală

7/7

 perioada te(elor sau examenelor. F< la sută din su"iecţi n&au citit nici o carte în ultimele treiluni, iar dacă la numărul acestora se adaugă şi non&răspunsurile, ponderea depăşeşte =F lasută. 1 carte au citit ;E la sută, iar două, doar ;H la sută din elevi. Ponderea celor care citiserăK cărţi în ultimele trei luni era de doar C,K la sută. în schim", un adolescent petrece (ilnic, înmedie, două ore în faţa televi(orului. 'stfel, reiese că elevii rom*ni sînt tot mai puţin

interesaţi de lectură, chiar şi în comparaţie cu alte ţări ale 3uropei, unde în )ranţa, deexemplu, un tînăr de aceeaşi vîrstă citeşte în medie KG de cărţi pe an. 3levii din mediul ruralcitesc chiar mai puţin decît orăşenii, iar "ăieţii citesc de două ori mai puţin decît fetele. în ce

 priveşte calitatea lecturii, peste o treime din elevi preferă ficţiunea. 4itlurile "eletristice sînt încea mai mare parte dictate de şcoală, ele intrînd pe lista de lecturi o"ligatorii. n segmentimportant îl ocupă, însă, cărţile de mare succes comercial, citite pentru Asimpla destindere,

 pentru evadarea din tensiunea sau cenuşiul vieţii cotidieneA. 5ici la celelalte categorii devîrstă, rom*nii nu se pre(intă mai "ine. n studiu al %nstitutului de tatistică arată faptul că