VALORIFICAREA POTEN+óIALULUI TURISTIC AL JUDE+óULUI CLUJ

7/31/2019 VALORIFICAREA POTEN+IALULUI TURISTIC AL JUDE+ULUI CLUJ

1/18

VALORIFICAREA POTENIALULUI

TURISTIC AL JUDEULUI CLUJ

1.Localizare si acces

Situandu-se in nord-vestul Romaniei, judetul Cluj este al 13-lea ca marime din

tara, si ocupa 2,8% din suprafataRomaniei. Cu un mediu natural favorabil activitatii

umane, suprafata judetului Cluj a fost locuita din timpuri imemorabile. Descoperirile

arheologice din aceasta regiune atesta existenta unei civilizatii bine integrate in viata si

cultura europeana. Cele mai vechi asezari neolitice din Romania au fost descoperite in

zona Gura Baciului.

Dezvoltarea orasului de-a lungul timpului si importantul rol economic si politic

jucat in istoria Transilvaniei, a dus la ridicarea multor monumente religioase si laremarcabile cladiri. Din antichitate si pana in ziua de azi, generatie dupa generatie, mai

intai dacii, daco-romanii si apoi romanii (si mai tarziu, de-a lungul timpului maghiari si

germani care s-au stabilit aici) au trait si muncit aici, stans legati de pamantul pe care l-au

muncit si infrumusetat prin munca si talent.

1.2Asezare geografica

Judetul Cluj cuprinde urmatoarele municipii: Cluj Napoca, Dej, Turda, Campia

Turzii, Gherla, Huedin.

Judetul Cluj se situeaza in partea nord-vestica a tarii, la contactul a trei unitati

natural reprezentative: Muntii Apuseni, Podisul Somesan si Campia Transilvaniei, fiind

situate intre paralelele 47``28``44`` in nord si 46``24``47`` in sud, respectiv meridianele

23``39``22`` in vest si 24``13``46`` in est.

1.3.Cai de acces

Transport aerian

Transportul aerian este asigurat de aeroportul Somesani din Cluj-Napoca.

Transport feroviar

Judetul este traversat de doua magistrale feroviare de mare importanta: Episcopia

Bihorului-Oradea-Cluj Napoca-Apahida si alta de la Satu Mare-Baia Mare-Bucuresti cu

multiple ramificatii.

Transport rutier


2/18


3/18

3

Partea nord-estica a judetului este strabatuta de Somesul Mare pe o lungime de cca 6 km,

dupa care se uneste cu somesul Mic formand Somesul.Crisul Repede culege o serie de

parauri de pe versantul estic al Vladesei, mai importante fiind Calata si Draganul. Ariesul

strabate partea sud-estica a judetului, cei mai importanti afluenti fiind Ocoliselul, Iara,

Hasdate, care strabat in cursul lor numeroase cai si defilee. Lacurile naturale sunt putine,

cel mai reprezentativ fiind Lacul Stiucii care are o suprafata de 22 ha si o adancime

maxima de 12,7 m.

Flora si vegetatia

Datorita particularitatilor reliefului, vegetatia este variata si urmareste treptele de

relief. Astfel, pe cuprinsul judetului se identifica etape, diferentiate in functie de climat si

de orientarea culmilor. Se intalnesc pduri de foioase si rasinoase , mai rar ulm, frasin si

carpen. Padurile naturale sunt alcatuite din carpeni in amestec cu o serie de arbusti cum ar

fi paducelul, alunul etc.

Fauna

Complexitatea reliefului si a vegetatiei judetului favorizeaza prezenta unei faune

bogate ca numar si specii. Astfel se intalnesc rozatoare, pasari, reptile cum ar fi: vipera

comuna, soparla de munte si altele. Etajul padurilor este populat cu mamifere si pasari.

Mamiferele sunt reprezentate de:ursul brun, mistretul, capriorul, lupul, rasul,viezurele si

mai rar veverita.In regiunile calcaroase este raspandit jderul de padure si iepurele.

Padurile adapostesc o varietate larga de specii de pasari cum ar fi: cocosul de munte,

mierla si acvila de munte ce reprezinta o raritate a naturii.

Obiective turistice

Teritoriul judetului Cluj este caracterizat printr-o mare varietate de peisaje si de

forme de relief, la care vin sa se adauge o serie de monumente ale naturii. Asezarea sa

geografica ii confera o pozitie privilegiata de loc central, a carui importanta turistica este

amplificata de impresionantele sale resursele recreative.

Rezervatii naturale

Rezervatia naturala Cheile Turzii - Creata in anul 1938, rezervatia reprezintaunul dintre cele mai importante monumente ale naturii din judetul Cluj.

Diversitatea formelor de relief ofera conditiile necesare unei flore si faune

caracteristice: usturoiul salbatic, stinjenelul, specii de ferigi, etc.

Rezervatia botanica de la Suatu - Situata la 26 km de Cluj-Napoca, aceastarezervatie ocupa o suprafata de 4 ha, in cadrul ei regasindu-se adevarate comori

botanice care au atras atentia oamenilor de stiinta inca din anul 1911.

Rezervatia Lacul Stiucii - Este un lac natural cu apa dulce si limpede format inurma unui proces de dizolvare pe sare. Vegetatia care-l inconjoara asigura


4/18

4

conditiile necesare dezvoltarii unei flore si faune bogate, oferind totodata un loc

de popas pasarilor migratoare de balta.

Staiunile balneoclimatericeprezint, n general, interes doar la nivel local, nsproprietile terapeutice deosebite, justific eforturi pentru modernizarea i lrgirea

amenajrilor, care pot extinde aria de interes dincolo de limitele judeul ui. Intre acesteamentionam.1. Baile Sarate Turda, un complex de lacuri i bazine artificiale, completate cu o

salina uriasa.2. Baile Cojocna, de asemenea cu un grad ridicat de salinitate, utilizate pentru

traarea afectiunilor reumatismale;3. Baile Baita langa Gherla4. Baile Someseni, cu namol sapropelic pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca

pentru care au fost intocmite proiecte de amenajare i marire a capacitaii prindecolmatarea izvoarelor minerale i suplimentarea apelor curative cu ajutorulsondelor de adancime;

Potential antropic

Vestigii istorice

Bastionul croitorilor - A fost ridicat la inceputul secolului al XVI-lea,constructia actuala reprezentand o restaurare a celei din 1672. Este singurul

bastion al vechii cetati care s-a pastrat integral.

Cetatea Medievala-Bologa (1322) - A fost stapanita de Mircea cel Batran,domnitorul Tarii Romanesti, la sfarsitul secolului al XIV-lea. Zidul de incinta are

o lungime de peste 80 m si inaltimea intre 10 si 18 m.

Castrul roman Potaissa Turda - Dintr-un "vicus" (simplu sat) se va transformaintr-o asezare infloritoare, unde prin 167 - 168 e.n. isi va stabili garnizoanaLegiunea a-V-a Macedonica.

Castelul Banffy Bontida - Este un important monument arhitectonic (secolul alXII-lea), constituit dintr-o imbinare de stiluri: baroc, renascentist si neogotic,

astazi fiind in ruine.

Castelul Wass - Isi are inceputurile in secolele al XV-lea si al XVI-lea. Areprezentat o resedinta temporara pentru familia lui Mihai Viteazul.

Monumente istorice

Monumentul Sfantul Gheorghe - Reprezinta o copie a celebrei statui aflata la

Praga (Palatul Hradciani). Monumentul de la Bobalna - fost ridicat in locul unde a izbucnit rascoala

taraneasca din 1437 pentru libertatea taranilor din Transilvania.

Statuia lui Matei Corvin - Este inchinata memoriei acestei mari personalitaticare a fost Matei Corvin.

Statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul - Este un omagiu celui ce a infaptuit primaunire a principatelor romane.

Edificii culturale


5/18

5

Casa "Matei Corvin" - ste locul de nastere al viitorului rege al Ungariei (1443).

Casa memoriala "Octavian Goga" - Din Ciucea, este ridicata in cinstea mareluipoet al taranimii care a fost Octavian Goga.

Muzeul de istorie al Transilvaniei de la Cluj-Napoca - Cuprinde valoroasepiese de colectie care au apartinut culturii dacice din Muntii Orastiei.

Muzeul etnografic al Transilvaniei (Cluj-Napoca) - Ofera o imagine deansamblu a artei populare clujene.

Gradina botanica (1872) - Reprezenta unul din punctele de mare atractie aleorasului. Aici pot fi vazute aproximativ 11000 de specii de plante de pe toate

continentele (cele exotice se afla in sere ce acopera 2000 m2).

Edificii religioase

Biserica "Sfantul Mihail" (Cluj Napoca) - A fost construita din 1350 si a durataproape doua secole, impresionand in primul rand prin arhitectura sa in stil gotic

dar si prin remarcabilele picturi interioare. Desi au fost distruse masiv in timpulreformei religioase, se mai zaresc urme slabe de fresca (chiar si in exterior, pe

fatada de sud), menite sa decoreze zidurile interioare. Biserica "Calvaria" (Cluj-Napoca) - A fost amintita in documente in 1222 si

reconstruita in 1437. Aici a avut loc intelegerea dintre taranii victoriosi de laBobalna si nobilimea feudala.

Biserica ortodoxa-Feleacu - Construita in stil gotic, intre anii 1486-1488, aprimit sprijinul domnitorului Moldovei, Stefan cel Mare.

Evenimente culturale

Principalele orase din judet, dar mai ales Cluj-Napoca, gazduiesc numeroase

festivaluri si alte manifestari cu caracter socio-cultural, precum Festivalul International

Lucian Blaga, Festivalul Toamna muzicala clujeana, Festivalul dansurilor barbatestidin Transilvania, Festivalul international de film Transilvania, Festivalul internationalde animatie Puck-Animafest; Zilele municipiului Cluj-Napoca, Zilele portilor deschise,

Ziua Europei, Festivalul berii, Festivalul vinului, Festivalul de Teatru Man.In.Fest,

targurile si expozitiile Expo Transilvania, Festivalul Rave Delahoya si altele.

Etnografie si folclor

Un loc de traditii stravechi, pastrate din stramosi, judetul Cluj constituie o mare

atractie turistica prin centrele de arta populara de la Izvorul Crisului, portile de lemn de la

Poieni, impletiturile de la Rascruci, atelierele de cojocarit si pielarit de la Panticeu etc.

Monumente din epoca moderna Palatul de Justitie - A fost ridicat in anul 1902.

Primaria Municipiului - Aici a functionat initial Prefectura judetului. In aceastacladire, se organiza Dieta Transilvaneana. In anul 1791 a fost prezentat aici un

memoriu in numele intregii natiuni romane din Transilvania prin care se cerea

egalitatea cu celelalte natiuni.

Universitatea Babes-Bolyai - S-a construit intre anii 1893-1903, fiind o opera aarhitectului Carol Meixner.


6/18

6

Teatrul National si Opera Romana - Este un edificiu in stil baroc-rococo,construit in anul 1906. Cladirea are o capacitate de 1050 de locuri.

RETEAUA UNITATILOR DE CAZARE TURISTICA

2004 2005 2006 2007 2008A 1 2 3 4 5

TOTAL din care:

Hoteluri

Hoteluri pentru tineret

Hosteluri

Hanuri si moteluri

Cabane turistice

Campinguri

Vile turistice

Tabere de elevi si prescolari

Popasuri turistice

Pensiuni turistice siagroturistice

143

33

-

3

7

5

3

31

1

1

30

181

42

2

2

7

7

2

35

1

2

81

205

42

2

2

6

7

3

33

1

2

107

211

45

2

2

6

7

3

33

1

2

110

206

48

2

2

3

7

2

29

-

2

111

II.Capacitatea i activitatea de cazare turistic

2.1 Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica

unita

2004 2005 2006 2007 2008

Total 143 181 205 137 152

Hoteluri 33 42 42 45 48

Hosteluri 3 2 2 2 2

Moteluri 6 6 5 5 3


7/18

7

Vile turistice 31 35 33 33 29

Cabane turistice 5 7 7 7 7

Pensiuni turistice 15 19 16 16 16

Pensiuni agroturistice 43 62 91 94 95

Campinguri 3 2 3 3 2

Popasuri turistice 1 2 2 2 2

Tabere de elevi si prescolar 1 1 1 1 -

Unitati tip casute 1 - - - -

Sursa: Institutul National de Statistica

In general structurile de primire turistica in 2008 fata de 2004 au crescut usor cu 9 unitati,daca in anul 2007 fata de anul 2006 a scazut cu 68 de unitati, pana la anul 2008, numarul

unitatilor a inceput sa creasca cu 20 de unitati. Cele mai multe sunt unitatile de tip

pensiuni agroturistice cu 95 de unitati a crescut de 2.209 ori in anul 2008, fata de anul2004, urmeaza tipurile de unitati turistice, de tip hotel si vilele turistice cu 48 respectiv 29

unitati. Au crescut de 1.4545 ori, respectiv vilele turistice au scazut de 0.935 ori in anul

2008 fata de 2004

2.2. Existentalocurilocuri

2004 2005 2006 2007 2008

Total 5095 6669 6866 7070 6598

Hoteluri 2866 3491 3422 3582 3768

Hosteluri 64 32 32 32 32

Hanuri si moteluri 213 256 258 258 177

Vile turistice 368 418 417 417 362


Pensiuni turistice urbane

si rurale

395 1016 1272 1316 1337


8/18

8


Campinguri 575 550 559 559 550

Hoteluri pentru tineret - 44 44 44 44

Sursa : Institutul National de Statistica

In anul 2008 fata de anul 2004 numarul capacitaii de cazare turistice a crescut cu 1503 unitati adica d e

1.2949 ori. Cele mai multe unitati turistice sunt de tip hotel ( 2066 in anul 2004 si 3768 in anul 2008),

urmate fiind de unitatile turistice de tip pensiuni turistice urbane si rurale( 395 in anul 2004 si 1337 in

anul 2008), iar de tip hostel sunt cele mai putine si a existat pe piata in 2004 64 de unitati iar din anul

2005 pana in 2008 numarul lor a fost constant adica de 32 de unitati.

III. Analiza echipamentelelor turistice i a ofertei de servicii

Beli Fntnele, staiune climateric permanent, (la 1.350 m altitudine, la 25 km de Huedin, pe DJ 16de la Huedin). Lacul de acumulare ofer numeroase posibiliti de agrement. Amatorii de schi pot utilprtiile naturale din apropiere (zpezile abundente se menin pn primvara trziu). Comuna Beli ofposibiliti de cazare n ferme agroturistice. Bioara (la 55 km de Cluj-Napoca), pe versantul estic almasivului Muntele Mare (la 1.385 m altitudine). Beneficiaz, n medie, de 171 zile cu zpad i estefoarte solicitat de amatorii sporturilor de iarn. Se remarc posibilitile de vnat i pescuit. Bile srde la Turda, staiune balneoclimateric, (la 350 m altitudine i la 4 km de Turda i 30 km de Cluj-Napoca). Bile Bia, staiune balneoclimateric (la 1 km de Gherla i 43 km de Cluj-Napoca). BileCojocna, staiune balneoclimateric (la 20 km sud-est de Cluj-Napoca).

Apele ape srate i sulfuroase din zon au fost folosite nc din perioada ocupaiei romane, izvoarele findicate n special pentru tratarea bolilor de piele i a celor reumatice.

IV. Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutii viitoare

Turisti cazati in unitatile de cazare turisticapersoane

2004 2005 2006 2007 2008

Hoteluri

Din care straini

190498

75063

202356

66534

203845

52546

227085

54808

223326

64268

Hoteluri pentru tineret

Din care straini

-

-

368

-

1764

44

2255

-

2923

-


9/18

9

Hosteluri

Din care straini

2402

906

1593

403

934

31

1175

24

1389

38

Hanuri si moteluri

Din care straini

7000

440

4860

176

10830

688

9124

476

3009

59

Cabane turistice

Din care straini

Campinguri

Din care straini

4459

138

4012

1062

3093

25

3843

435

5280

45

5741

523

6641

-

5503

404

9246

-

4334

424

Vile turistice

Din care straini

16259

5123

25266

5323

33876

5617

37436

7460

37528

9434

Casute turistice

Din care straini

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Popasuri turistice

Din care straini

4951

836

2503

210

2476

71

2871

103

2445

43

Pensiuni turistice

urbane si rurale

Din care straini

19833

2129

36792

2159

54009

2422

79917

4491

107714

3548

Total

Din care straini

257757

85697

280919

75265

318755

61987

372007

67766

391914

67914


In ultimii 5 ani au existat 1.621.352 vizitatori din judetul Cluj din care 358.629 vizitatori straini,

acestia ocupand 22.24%. In anul 2008 numarul persoanelor a fost 391.914, care a crescut de 1.5207 or

fata de anul 2004 care a fost de 257.757 persoane. Numarul turistilor straini a fost in anul 2008, 67.914

persoane care au scazut de 1.2618 ori fata de anul 2004, care a fost de 85697 vizitatori. Anul cu cei ma

multi turisti a fost anul 2008 cu 391914 persoane din care 67.914 sunt turisti straini. Anul cu cei mai

putini turisti a fost anul 2004 cu 257.757 turisti din care 85.697 sunt straini.

Innoptarile in unitati de cazare turistica


10/18

10

2004 2005 2006 2007 2008

Total 456438 511297 576517 722334 713032

Hoteluri 336147 374428 383025 467917 431538


Hosteluri 3759 2847 1880 2693 2925

Moteluri 9364 5583 10737 8233 4924

Hanuri 1913 1288 3423 4022 300

Vile turistice 25956 40270 49029 58155 53948


Campinguri 6494 6466 8879 7716 6776


Tabere de elevi

si prescolari

2480 1030 - - -

Pensiuni turistice

si agroturistice

51299 68446 102453 152609 204062



11/18

11

In anul 2008 fata de anul 2004 numarul innoptarilor a crescut de la 456.438 la 731.032, adica a crescu

de 1.6016 ori, iar fata de anul 2007 a scazut de 1.0130 ori, adica cu 9.87%.

Sosirile in unitatile de cazare turistica

2004 2005 2006 2007 2008

Total 252257 280919 318755 372007 391914

Hoteluri 190498 202356 203845 227085 223326


Hosteluri 2402 1593 934 1175 1389

Moteluri 5087 3572 7407 5332 2709

Hanuri 1913 1288 3423 3792 300

Vile turistice 16259 25266 33876 37436 37528


Campinguri 4012 3843 5741 5503 4334


Tabere de elevi

si prescolari

364 245 - - -

Pensiuni turistice 27812 36792 54009 79917 107714


12/18

12

si agroturistice


Durata medie a sejurului

Anii Sosiri Innoptari Durata medie a sejurului Sj

2004 252,2 456,4 1,809

2005 280,9 511,2 1,819

2006 318,7 576,5 1,808

2007 372,0 722,3 1,941

2008 319,9 713,0 2,228

Sj = Nr.innoptari / Nr sosiri

Se observa ca durata sejurului este foarte mica desi judetul este bogat in resurse

turistice. Dupa rezultatele din table, numarul sosirilor in judetul Cluj, in anul 2008 fata de

anul 2007 a scazut cu 52,1 mii persoane, de asemenea numarul innoptarilor a scazut cu

9,3 mii nopti, iar durata medie a sejurului in anul 2008 fata de anul 2004 a crescut de la

1,809 zile la 2,228 zile. Numarul sosirilor a crescut de 1,268 ori, iar numarul innoptarilor

a crescut de 1,562 ori.

Durata medie a sejurului

Indici de dinamica

0

500

1,000

1,500

2,000

2,500

2004 2005 2006 2007 2008


13/18

13

Ii/1= yi/ y1baza fixa Ii/i-1= yi/yi-1baza mobila

Anii

Sosiri

yi

_

I R (%) Ii/1 (%) Ii/i-1 (%)

2004 252,2

1,

0612

6,

1248

- -

2005 280,9 111,37 111,37

2006 318,7 126,36 113,45

2007 372,0 147,50 116,72

2008 319,9 126,84 85,99

Se observa ca, in 2008 fata de 2004, numarul turistilor sositi in judetul Cluj a

crescut cu 78,83%, la o crestere medie anuala de 6,12%.

Anii

Innoptari

yi_

I R (%) Ii/1 (%) Ii/i-1 (%)

2004 456,4

1,

1179

11,

79

- -

2005 511,2 112,0 112,0

2006 576,5 126,31 112,77

2007 722,3 158,26 125,29

2008 713,0 156,22 98,71

In concordanta cu cresterea numarului turistilor, creste si numarul innoptarilor,

insa cu un procent mai scazut. Fata de 2004, in anul 2008 numarul innoptarilor creste cu

64,01%, cu o crestere medie anuala de 11,79%.

IV. Previziunea circulatiei turistice

Pentru a previziona evolutia turistilor pentru perioada 2009-2011 se vor utiliza

urmatoarele metode: metoda indicelui mediu de dinamica, metoda trendului liniar si


14/18

14

metoda sporului liniar si se va alege metoda pentru care coeficientul de variatie (v), este

mai mic.

n

yyn

i

ii

1

2~

100_ y

v

a) Metoda sporului mediu

92,341

1

n

yyn 18,3231

_

n

y

y

n

i

i

20,551

2~

n

yyn

i

ii

%08,17100_ y

v

Anii Sosiri

2004 252,2 0 252,2 0

2005 280,9 1 287,12 38,68

2006 318,7 2 322,04 11,15

2007372,0 3 356,96 226,20

2008 319,9 4 319,88 0,004

b) Metoda indicelui mediu de dinamica

Anii Sosiri t = y1*_

I

2004 252,2 0 252,2 0

2005 280,9 1 188,3 92,6

2006 318,7 2 224,78 93,92

2007 372,0 3 261,54 110,46

2008 319,9 4 319,9 0

it


15/18

15

99,981

2~

n

yyn

i

ii

%62,30100_

y

v

c) Metoda trendului liniar

ya 323,18

n

i

i

n

i

ii

t

ty

b

1

2

1

*

=22,47

Anii ti yi* ti

2004 252,2 -2 4 -504,4 277,88 656,46

2005 280,9 -1 1 -280,9 300,53 385,33

2006 318,7 0 0 0 323,18 20,07

2007 372,0 1 1 372,0 345,83 684,86

2008 319,9 2 4 638 368,48 2360

%14,254100_

y

v

34,8211

2~

n

yyn

i

ii

In urma calculelor se va alege pentru previziunea evolutiei sosirilor metoda trendului

liniar.

Anii ti

2009 3 390,59

2010 4 413,06

iy it


16/18

16

2011 5 435,53

V. Solutii de valorificare a potentialului turistic

PROPUNERI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI

Transformarea turismului ntr-o activitate de tip industrial, care s ridice la adevratavaloare importantul potenial de care judeul Cluj dispune, cu profitabilitate att pentruofertani ct i pentru tot mai numeroi beneficiari, oblig la :

schimbri de mentalitate stimularea pe multiple ci a iniiativei private responsabilitate din partea organelor cu atribuiuni de decizie, care s

contientizeze inepuizabila surs de venit a acestei activiti reorganizarea i modernizarea amenajrilor turistice o susinut campanie publicitar att n ar ct i peste hotare.Ca actiunide promovare a judetului Sibiu in programul de dezvoltare, se pot inscrie

urmatoarele:

1. Constituirea unei reele de baze destinat turismului curativ pe seama apelortermale i minerale din regiune, prin modernizarea vechilor staiuni sau a nfiinriialtora, Judeul Cluj particip prin urmtoarele locaii posibile: Turda-Bi, Ocna Dej,Cojocna, Bia, Leghia

2. Afirmarea turismului rural n unele areale din Munii Apuseni (Mriel-Beli,Clele, Rchiele, Valea Iadului), dar i din Cmpia Transilvaniei (zona cu iazuri iheleteie) Depresiunea Huedin (Sncrai, Izvoru Criului) sau din Podiul Somean.

3. Dezvoltarea turismului n zonele periurbane, ndeosebi ale aezrilor urbanevechi, cu dotri culturale i, deci, cu o cerere turistic mai important (Cluj Napoca,Turda, Dej etc).

4. Dezvoltarea speoturismului i a turismului cinegetic ca forme de agrement demare competitivitate internaional prin amenajarea unor peteri din munii Apuseniprecum i a unor parcuri de vntoarespecializate (urs, cerb, mistre, cprior, fazan).

5. Dezvoltarea unor forme de turism specializate: turism viticol, turism minier,

turism piscicol, turism extrem (parapante, delta-plan, motocros,).

6. Punerea integral n valoare a resurselor turistice climatice montane prinsporturi de iarn (ski, sniue, bob) n munii Gilu-Muntele Mare, Vldeasa i Bihor.Amenajri de prtii, baze de cazare i transport pe cablu (Bioara, Beli-Fntnele,

Vldeasa, Vrfuraul).7. Valorificarea oportunitilor turismului de tranzit prin edificarea unui sistem de

baze localizate de-a lungul cilor rutiere principale (E60, Cluj Napoca-Oradea) sau laintersecia acestora cu DJ-urile.

8. Conturarea de circuite turistice tematice, cu o larg adresabilitate Circuitulcaselor memoriale Circuitul salinelor),

9. Crearea unei oferte turistice autentice, original, bazat pe specificul local sauregional (gastronomie, folclor, ambient)


17/18

17

10. nfiinarea unui Centru Regional de Management i Informare Turistic, laCluj Napoca, respectiv a filialelor acestuia n principalele areale turistice din jude (Dej -Gherla, Huedin, Turda-Cmpia Turzii) i, evident, din Regiunea de Nord-Vest.


18/18

18

Harta turistica a judetului Cluj

VALORIFICAREA POTEN+óIALULUI TURISTIC AL JUDE+óULUI CLUJ

Documents

Transcript of VALORIFICAREA POTEN+óIALULUI TURISTIC AL JUDE+óULUI CLUJ