2. Logica s i gnoseologia: validitatea si adevarul.Cuvinte cheie

Logică, gnoseologie, validitate, adevăr

Scurtă prezentare

Spuneam mai sus când ne refeream la obiectul logicii ca logica este disciplina care studiaza structura gândirii, facând abstract ie de legaturile ei cu obiectul cunoasterii cât si de cele cu subiectul cunoasterii. Mai spuneam ca logica nu e interesata de factorii extralogici, cum ar fi conditiile psihologice ale efectuarii rationamentului sau domeniul cunoasterii în care se desfas oara acel rat ionament. Putem adauga acum ca în studiul validitat ii rationamentelor logica aproape ca nu e interesata nici macar de adevarul propozitiilor care-l compun. Adevarul reprezinta corespondenta biunivoca între enunt si realitate. Prin urmare, adevarul unei propozitii este o chestiune extralogica.

Sa consideram din nou rationamentul (1): “Daca toti condamnat ii sunt vinovati iar Popescu este condamnat, atunci Popescu e vinovat.” Acest rationament este în mod evident, corect (valid) din punct de vedere logic. Însa validitatea lui nu consta în corespondenta cu realitatea a premiselor (adevaru l lor).

Rat ionamentul (1) nu spune nimic despre cum sunt lucrurile în realitate, el spune doar atât: daca e adevarat ca toti cei condamnati sunt vinovat i , s i e de asemenea adevarat ca Popescu este condamnat , atunci în mod sigur e adevarat ca Popescu este vinovat . Aceasta concluzie nu ne este garantata decât daca avem garant ia adevarului premiselor. Desigur, exista dubii ca toti cei condamnat i sunt vinovati, pentru ca unii sunt condamnat i pe nedrept, fara sa fie vinovati. Totusi, asta nu face ca rat ionamentul (1) sa nu fie corect (valid).

Prin urmare, trebuie sa distingem între doua notiuni aparent apropiate ca sens, însa din punct de vedere logic fundamental diferite: adevarul si validitatea . Daca adevarul unei propozitii reprezinta corespondent a enuntului cu faptele, s i pentru stabilirea lui sunt necesari factori extralogici, validitatea reprezinta o proprietate a formei logice a rationamentelor.

Sa luam rat ionamentul de mai jos: Toti europenii sunt români. Mr. Smith este european. ____________________ Mr. Smith este român. Cele doua propozit ii de deasupra liniei sunt premisele. Linia de sub

premise se citeste “prin urmare” si anunta concluzia. În acest rat ionament, evident, prima premisa este falsa. Doar unii europeni sunt români, nu tot i. Însa cu toate acestea, rat ionamentul este

valid, adica corect din punct de vedere logic. El nu spune decât ca daca premisele sunt adevarate , atunci concluzia rezulta cu necesitate. Acest rat ionament este valid în virtutea formei sale logice , s i nu a materiei (sau a cont inutului) sau. Forma lui logica este aceasta:

Toti E sunt R;X este E____________X este R Orice rat ionament care are aceasta forma logica va fi de asemenea

valid. Pentru a proba aceasta putem înlocui simbolurile E, R si X prin o rice alte notiuni dorim s i vom vedea ca rationamentul ramâne valid orice interpretare ar primi aceste simboluri . Definitie: Prin urmare, validitatea reprezinta acea proprietate a unui rationament de a garanta adevarul concluziei pe baza a devarului premiselor. Nu se tine cont de adevarul premiselor: ele se presupun adevarate. Un rationament este valid daca presupunând ca premisele lui sunt adevarate, concluzia nu poate fi falsa. Altminteri, rationa mentul nu este valid. Validitatea, a s i nevaliditatea unui rationament sunt proprietati formale, care tin de forma logica (de structura rationamentului) si nu de materia (sau continutul) sau. Într-un rationament valid între premise s i concluzie se instituie o relatie de decurgere logica : concluzia decurge logic din premise.

Test de autoevaluare 2.1. Logica şi gnoseologia: validitatea şi adevărul.

3. Utilitatea practica a logicii.Cuvinte cheie

Logică, praxiologie, informatică, utilitatea logicii

Scurtă prezentare

Logica este o disciplina extrem de utila astazi, însa lucrurile nu au stat as a dintotdeauna, filosofi precum Seneca socotind problemele logicii nis te prostii copilaresti. Evident ca nu este asa, prin urmare nu tot i filosofii au dreptate.

Pentru a avea garant ia obt inerii adevarului trebuie, asa cum am vazut, sa îndeplinim doua condit ii:

1. Sa rationam corect.2. Datele pe care le folosim în rationament (premisele rationamentului)

sa fie adevarate. Prima conditie este conditia validitat ii rationarii, o condit ie formala,

cea de-a doua este este conditia materiala, a adevarului premiselor. Chiar daca avem premise adevarate, modul de rationare poate fi nevalid, si date importante (dar nu evidente) ramân ascunse mintii practicianului.

Logica are o arie de aplicab ilitate larga în s tiinta, atât direct, cât si indirect, fiind de folos în metodologia s tiintei. Logica formala foloseste la formalizarea stiintelor deductive (expunerea lor mai riguroasa) si a celor inductive, indirect, ca metodologie a stiintei. Logica a fost folosita d e filosofi ai stiintei pentru a elabora modele ale s tiint ei s i viziuni filosofice asupra acesteia. Îl putem da exemplu aici pe filosoful austriac K.R. Popper. Dincolo de importanta teoretica a studiului logicii, aceasta disciplina are aplicatii practice fara de care civilizatia nu ar arata nici pe departe asa cum o cunoas tem noi azi.

Dezvoltata sub forma matematica a calculului logic al propozitiilor ea este indispensabila în proiectarea sistemelor de calcul. Funct ionarea calculatoarelor se bazeaza pe o logica booleana , binara. Sistemele logice si-au gasit o mare aplicabilitate în teoria si practica inteligent ei artificiale.

Introducerea cuantificatorilor vagi de catre L.A. Zadeh a determinat o întreaga directie de cercetare în privint a sistemelor de viata si inteligenta artificiala. Interesante progrese în aceasta directie se fac astazi la MIT ( Massachusetts Institute of Technology ) unde alaturi de ingineri s i matematicieni lucreaza în laboratoarele de inteligenta artificiala filosofi si logicieni. Dar logica nu are aplicatii numai în ceea ce prives te hardware-ul. Proiectarea si realizarea programelor expert nu ar fi fost posibila fara cunos tinte aprofundate de logica. Astazi teoremele logicii se demonstreaza automat furnizând axiomele si regulile de deductie si lasând mas ina sa faca restul.

Referitor la aplicabilitatea logicii în domeniul juridic putem mentiona aparitia programelor specializate pe drept administrativ, identificarea legilor ce reglementeaza un caz, eliberarea unor adeverinte. În cadrul barourilor functioneaza pe calculator programe speciale de informatica juridica pentru a tezauriza informatia spetelor. “Jurisprudent a tinde sa fie încorporata în memoria calculatoarelor”.

În afara de aplicatiile “tehnologice” ale logicii în domeniul juridic, putem spune ca a gândi logic este esential pentru cei care lucreaza în domeniul criminalitatii (procurorii criminalisti). Rat ionamentele corecte pot releva uneori date importante, dar ascunse, care duc la identificarea corecta a infractorilor. Exemplare sunt fictiunile lui Arthur Conan Doyle în care celebrul personaj Sherlock Holmes dezleaga, cu ajutorul rationamentului, enigme incitante. Logica este de folos si celor care lucreaza în domeniul leg islativ. A gândi s i a elabora o lege este un proces care implica abilitati de logician cum ar fi usurinta în operarea cu definitii, clasificari si diviziuni (care reprezinta de fapt operatii logice fundamentale). De o importanta capitala este însa folosirea logicii la nivelul celor care iau decizii în privinta stabilirii vin ovat iei inculpatilor. Exista, din pacate, oameni care au fost condamnat i pe nedrept, acest lucru dovedindu-se în urma aparitiei ulterioare de dovezi care i-au disculpat. As adar, verdictul care a dus la condamnarea initiala a fost concluzia unui rationament eronat, nevalid. În acest caz putem spune ca lipsa logicii în gândire si actiune creeaza situatii nedrepte.

Însa logica, pe lânga aplicatiile ei într-un domeniu sau altul, are o alta mare calitate: aceea de a fi educatoare : “ În lumina cunos tintelor de logica, procedeele gândirii noastre se precizeaza, se s lefuiesc. Ni se cere mereu sa definim, sa clasificam, sa demonstram, sa combatem. Toate acestea pot fi facute mai rau sau mai bine. Logica ne învata cum sa le facem bine .”

Test de autoevaluare 2.Care este utilitatea logicii?

Lucrare de verificare unitate de învăţare nr. 2

Ce semnificaţie are logica pentru celelalte ştiinţe ?

Răspunsurile testelor de autoevaluareRăspunsurile testelor de autoevaluare se regăsesc în scurta prezentare, de mai sus, a unităţii de învăţare.

Bibliografie unitate de învăţare nr. 2BIBLIOGRAFIE :

Botezatu, Petre, Introducere în logică, Ed. Polirom, Iaşi, 1997. Botezatu, Petre, Constituirea logicităţii, Editura Ştiinţifică şi

Encilopedică, Bucureşti, 1983. Dima, T, Marma, A, Stoianovici, D, Logica generală, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1991. Flew, Antony, Dicţionar de filosofie şi logică, Ed. Humanitas,

Bucureşti, 1996. Ionescu, Nae, Curs de logică, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1993.