Filosofia Dreptului Despre adevar
1828
Capitolul I. NOŢIUNI GENERALE DESPRE FAMILIE ŞI DREPTUL FAMILIEI........ ................ ................ ......1
description
Filosofia dreptului
Transcript of Filosofia Dreptului Despre adevar
Dumnezeu concept filosofic
Capitolul I. NOIUNI GENERALE DESPRE FAMILIE I DREPTUL FAMILIEI..............................................1Seciunea 1. Noiunea de familie...........................................................................................................1
Seciunea a 2-a. Funciile familiei ..........................................................................................................3
Seciunea a 3-a. Ramura dreptului familiei...........................................................................................3
Seciunea a 4-a. Interferena dreptului familiei cu alte ramuri de drept.............................................5
Seciunea a 5-a. Izvoarele dreptului familiei.........................................................................................5
Capitolul II. LOGODNA ...........................................................................................................................6
Seciunea 1. Noiune, reglementare, natur juridic i caractere juridice ..........................................6
Seciunea a 2-a. Condiii de validitate...................................................................................................6
Seciunea a 3-a. Efectele logodnei.........................................................................................................7
Seciunea a 4-a. Nulitatea logodnei.......................................................................................................7
Seciunea a 5-a. ncetarea logodnei ...................................................................................................... 8
Capitolul III. CSTORIA ......................................................................................................................10
Seciunea 1. Noiunea de cstorie.....................................................................................................10
Seciunea a 2-a. Caracterele juridice ale cstoriei ............................................................................10
Seciunea a 3-a. Natura juridic a cstoriei.......................................................................................11
Seciunea a 4-a. Condiii de validitate ale cstoriei ..........................................................................12
Seciunea a 5-a. Nulitatea cstoriei ...................................................................................................19
Seciunea a 6-a. Efectele cstoriei .....................................................................................................22
Capitolul IV. DESFACEREA CSTORIEI ...............................................................................................39
Seciunea 1. Formele divorului...........................................................................................................39
Seciunea a 2-a. Procedura divorului din culp .................................................................................42
Seciunea a 3-a. Data desfacerii cstoriei..........................................................................................43
Seciunea a 4-a. Efectele desfacerii cstoriei ....................................................................................44
Capitolul V. FILIAIA FA DE MAM .................................................................................................46
Seciunea 1. Stabilirea filiaiei fa de mam prin faptul naterii......................................................46
Seciunea a 2-a. Stabilirea filiaiei fa de mam prin recunoatere .................................................47
Seciunea a 3-a. Stabilirea filiaiei fa de mam prin hotrre judectoreasc ..............................49
Capitolul VI. FILIAIA FA DE TAT A COPILULUI DIN CSTORIE...................................................50
Seciunea 1. Timpul legal al concepiei ...............................................................................................50
Seciunea a 2-a. Stabilirea filiaiei fa de tatl din cstorie............................................................50
Seciunea a 3-a. Filiaia fa de tat a copilului din afara cstoriei..................................................53
Seciunea a 4-a. Reproducerea uman asistat medical cu ter donator ..........................................56
Capitolul VII. ADOPIA.........................................................................................................................58
Seciunea 1. Principiile adopiei (art. 452 CC) ....................................................................................58
Seciunea a 2-a. Condiii de fond pentru ncheierea adopiei............................................................58
Seciunea a 3-a. Impedimentele la adopie.........................................................................................61
Seciunea a 4-a. Condiii de form ......................................................................................................62
Seciunea a 5-a. Efectele adopiei .......................................................................................................68
Seciunea a 6-a. ncetarea adopiei ....................................................................................................69
Seciunea a 7-a. Adopia internaional..............................................................................................70
Capitolul VIII. Obligaia legal de ntreinere......................................................................................73
Seciunea 1. Caractere juridice ............................................................................................................73
Seciunea a 2-a. Condiii generale ale obligaiei de ntreinere .........................................................76
Seciunea a 3-a. Executarea ntreinerii ..............................................................................................77
Seciunea a 4-a. Aspecte particulare ale obligaiei de ntreinere .....................................................78
Seciunea a 5-a. Aspecte procesuale privind obligaia legal de ntreinere.....................................79
Capitolul IX. AUTORITATEA PRINTEASC..........................................................................................81
Seciunea 1. Principiile ocrotirii printeti ..........................................................................................81
Seciunea a 2-a. Coninutul autoritii printeti ...............................................................................81
Seciunea a 3-a. Exercitarea ocrotirii printeti..................................................................................83
Seciunea a 4-a. Protecia special a copilului ....................................................................................84
Bibliografie90
1
Capitolul I. NOIUNI GENERALE DESPRE FAMILIE SI DREPTUL FAMILIEI
Obiective:
- nsusirea noiunilor de baz referitoare la familiei
- cunoasterea importanei familiei n contextul juridic si social
- identificarea dreptului familiei n sistemul dreptului privat
- delimitarea dreptului familiei de alte ramuri de drept privat, precum si de unele
ramuri de drept public
- cercetarea izvoarelor dreptului familiei
Seciunea 1. Noiunea de familie
Termenul de familie provine din latinescul familia (e) care desemna totalitatea
membrilor dintr-o cas sau dintr-o gint. n vechiul drept roman, prin familie se nelegea un
grup larg de persoane libere si sclave, care locuiau n acelasi domus si care se aflau sub
puterea aceluiasi pater familias.Din aceast familie fceau parte: soia cstorit cum manu;
fiii cu soiile lor; fiicele si nepoatele pn la cstoria cum manu. Ulterior, familia
patriarhal s-a extins, incluznd si persoanele adoptate si copiii legitimai (adoptai sau
adrogai). Dreptul familiei recunoaste familia agnatic din dreptul roman, bazat pe rudenia
de snge.
n doctrin, n lipsa unei definiii legale, au fost formulate o serie de definiii:
- familia este principala form de organizare a vieii n comun a oamenilor legai prin
cstorie sau rudenie
- familia este o realitate juridic generat de reglementrile legale privitoare la familie
- familia desemneaz grupul de persoane ntre care exist drepturi si obligaii care izvorsc
din cstorie, rudenie, precum si din alte raporturi asimilate celor de familie.
Conceptul de familie poate fi analizat pe mai multe coordonate:
1. biologic familia se raporteaz la relaia sexual dintre brbat si femeie; n cadrul ei
realizndu-se procreaia
2. social familia reprezint o form de relaii sociale dintre persoanele unite ntre ele prin
cstorie, filiaie.
3. juridic familia desemneaz grupul de persoane ntre care exist relaii sociale
reglementate de norme juridice.
Literatura sociologic analizeaz 2 tipuri de familie: de origine, adic acea familie n care
ne nastem, si de procreare, adic acea familie pe care o crem, ca adult.
2
Potrivit art. 8 CEDO, dreptul la viaa privat si de familie constituie un drept fundamental
al omului. Jurisprudena CEDO- cauza Marcks c. Belgiei- consider c viaa de familie
include raporturile dintre rudele apropiate.
Prin urmare, n sens larg, prin familie nelegem totalitatea persoanelor care descind
dintr-un autor comun, n linie dreapt sau colateral, precum si soii acestora. n sens
restrns familia cuprinde pe soi si copiii lor minori. Aceasta este accepiunea luat n
considerare de dreptul familiei.
Astfel, familia:
- este proxima si necesar consecin a actului juridic al cstorie (art. 16 parag. 1 DUDO)
- presupune neaparat existena soilor, adic a unui brbat si a unei femei
- familia cuprinde pe copiii minori ai soilor rezultai din cstoria lor sau din adopie ( art. 4
lit. a din Legea nr. 272/2004 prin copil nelegem persoana care nu a mplinit 18 ani si nu
a dobndit capacitatew deexerciiu deplin n condiiile legii).
- la baza familiei st consimmntul liber consimit si deplin al soilor de a se cstori,
egalitatea soilor, ocrotirea copiilor de ctre prini
- raporturile dintre soi derog de la dreptul comun
- raporturile dintre membrii familiei se bazeaz pe afeciune si prietenie reciproc si sunt
guvernate de principiul solidaritii.
Coninutul juridic al familiei este prevzut si de o serie de legi speciale:
Legea nr. 272/2004: familia: prinii si copiii acestora
Legea nr. 18/1991: familia: soii si copiii necstorii, dac gospodresc mpreun cu
prinii lor
Legea nr. 277/2010: familia: soul, soia si copiii afla n ntreinerea acestora, care
locuiesc mpreun.
Legea nr. 114/1996 prin familie se nelege copiii si prinii soilor, care locuiesc si
gospodresc mpreun.
Coninutul extins al familiei presupune copilul, prinii si rudele pn la gradul 4 inclusiv
(art. 4 lit. c din Legea nr. 272/2004 si art. 3 lit. k din Legea nr. 273/2004).
Art. 149 Cod penal: prin membru de familie se nelege soul sau ruda apropiat, dac
aceasta din urm locuieste si gospodreste mpreun cu fptuitorul. Rude apropiate sunt
ascendenii si descendenii, fraii si surorile, copiii acestora, precum si persoanele devenite
prin adopie, potrivit legii, astfel de rude.
Art. 177 Noul Cod penal: prin membru de familie se intelege: lit. a: ascendenii si
descendenii, fraii si surorile, copiii acestora, precum si persoanele devenite prin adopie,
3
potrivit legii, astfel de rude; lit. b: sotul; lit. c: persoanele care au _tability relatii
asemanatoare acelora dintre soti sau dintre parinti si copii, n cazul in care convietuiesc.
Seciunea a 2-a. Funciile familiei
Familia ndeplineste urmtoarele funcii:
1) funcia biologic familia este o entitate biologic, ndeplineste funcia de procreare a
speciei umane
2) funcia economic- este expresia raporturilor patrimoniale dintre soi, dintre prini-copii,
a obligaiei legale de ntreinere
3) funcia educativ art. 258 alin. 1 C. Civ.: Familia se ntemeiaz pe dreptul si ndatorirea
prinilor de a asigura cresterea si educarea copiilor lor. Potrivit art. 261, prinii sunt cei
care au, n primul rnd, ndatorirea de crestere si educarea a copiilor lor minori. Potrivit art.
487 C. Civ., prinii au dreptul si ndatorirea de a creste copilul, ngrijind de sntatea si
dezvoltarea lui fizic, psihic si intelectual, de educaia, nvtura si pregtirea.
Seciunea a 3-a. Ramura dreptului familiei
Totalitatea relaiilor personale si patrimoniale nscute din cstorie, filiaie, adopie sau alte
reglementri asimilate de lege relaiilor de familie, reglementate de norme juridice alctuiesc
dreptul familiei. Dreptul familiei reglementez raporturile existente ntre membrii unei
familii, precum si cele dintre acestia si alte persoane.
Obiectul de reglementare al dreptului familiei este format din:
1) raporturi de cstorie: norme juridice care preved ncheierea cstoriei, norme juridice care
reglementeaz raporturile personale si matrimoniale dintre soi, desfacerea sau desfiinarea
cstoriei.
2) raporturi rezultate din ncheierea logdonei
3) raporturi rezultate rudenie
a) raporturi bazate pe rudenia de snge (raporturi de filiaie) ntre mai multe persoane
rudenie n linie dreapt si rudenie n linie colateral norme juridice care reglementeaz
filiaia fa de mam, filiaia fa de tat, situaia legal a copilului din cstorie si din afara
cstoriei.
b) raporturi bazate pe rudenia civil raporturi de adopie norme juridice care
reglementeaz ncuviinarea adopiei, raporturile personale si patrimoniale izvorte din
adopie, nulitatea si desfacerea adopiei.
4
4) raporturi privitoare la ocrotirea printeasc norme juridice care reglementeaz drepturile
si obligaiile ce le revin prinilor pentru realizarea si aprarea intereselor copiilor lor minori,
norme juidice relative la cresterea si educarea copiilor, sanciunile care intervin.
5) raporturile asimilate de lege raporturilor de familie: norme juridice care reglementeaz
tutela, curatela minorilor; normele juridice care prevd plasamentul, raporturile nscute dintre
fostii soi.
Metoda de reglementare a dreptului familiei se caracterizeaz fie prin egalitatea prilor n
raport de dreptul familiei egalitatea dintre soi, fie prin subordonarea prilor raporturile
dintre prini si copii. Totodat, dreptul familiei se caracterizeaz si prin metoda
reglementrii unui statut legal (instituia cstoriei).
Calitatea subiectelor n raporturile de dreptul familiei este una special special: so, soie,
printe copil, adoptat adoptator, rud, afin.
Predominante n dreptul familiei sunt normele imperative, fie c sunt prohibitive, fie
onerative.
Sanciunile n dreptul familiei sunt specifice (de exemplu decderea din drepturile printesti).
Principiile dreptului familiei
Principiul ocrotirii familie si a cstoriei este un principiu constituional (art. 48
Constituie). Potrivit art. 258 alin. 2 si 3 C. Civ. , familia are dreptul la ocrotire din partea
societii si a statului. Statul este obligat s sprijine, prin msuri economice, ncheierea
cstoriei, precum si dezvoltarea si consolidarea familiei. n conformitate cu art.16 alin. 3
Declaraia universal a drepturilor omului, adoptat de Adunarea General a O.N.U la 10
decembrie 1948: familia constituie elementul natural si fundamental al societii si are drept
la ocrotire din partea societii si a statului. Ocrotirea cstoriei, aprarea intereselor mamei si
copilului se realizeaz prin norme juridice care reglementeaz ncheierea, desfacerea sau
desfiinarea cstoriei, stabileste filiaia fa de mam, tat, obligaia de ntreinere,
exercitarea ndrumrii si controlului de ctre autoritatea tutelar, ncuviinarea adopiei, etc.
Principiul cstoriei liber consimite ntre soi. Acest principiu constituional este preluat
din:
- Declaraia Universal a drepturilor omului
- Pactul internaional privind drepturile civile si politice
- Pactul intenaional privind drepturi economice, sociale si culturale.
Conform art. 259 alin. 1 CC, cstorie este uniunea liber consimit ntre un brbat si o
femeie, ncheiat n condiiile legii.
5
Principiul monogamiei este reglementat de art. 273 C.C, potrivit cruia este interzis
ncheierea unei noi cstorii de ctre persoana care este cstorit. Sanciunea nclcrii
acestui principiu o regsim si n art. 303 Cod penal.
Principiul egalitii n drepturi si obligaii a soilor (art. 258 CC alin. 1; art. 259 alin. 1
CC; art. 271 CC). Brbatul si femeia au drepturi egale n cstorie; soii hotrsc de comun
acord n tot ce ptiveste cstoria. Acest principiu are la baz egalitatea deplin a femeii cu
brbatul n toate sectoarele vieii sociale si este preluat din reglementrile internaionale.
Principiul vizeaz raporturile dintre soi, dintre acestia, n calitate de prini si copii lor
minori.
Principiul exercitrii drepturilor si ndatoririlor printesti n interesul copiilor. Conform
art. 263 CC, orice msur referitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie s fie luat cu
respectarea interesului superior al copilului.
Principiul egalitii n drepturi a copiilor. Potrivit art. 260 Cod civil, copiii din afara
cstoriei sunt egali n faa legii cu cei din cstorie, precum si cu cei adoptai.
Seciunea a 4-a. Interferena dreptului familiei cu alte ramuri de drept
Dreptul familiei interfereaz cu alte ramuri de drept, cum ar fi: dreptul constituional,
dreptul civil, dreptul procesual civil, dreptul muncii, dreptul penal, dreptul procesual penal,
dreptul administrativ si dreptul internaional privat.
Seciunea a 5-a. Izvoarele dreptului familiei
Codul Civil
Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civil;
Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopiei;
Legea nr. 272/2004 privind protecia si promovarea drepturilor copilului.
Acte internaionale :
Convenia asupra proteciei copiilor si cooperrii n materia adopiilor ncheiat la Haga,
la data de 29 mai 1993 si ratificat de Romnia prin Legea nr. 84/1994;
Convenia cu privire la drepturile copilului adoptat de ctre Adunarea General O.N.U.
la data de 20 mai 1989 si ratificat de Romnia prin Legea nr.18/1990
Convenia de la Haga cu privire la regimurile matrimoniale, ncheiat la data de 1
septembrie 1992.
ntrebri:
- Ce se nelege prin noiunea de familie? Artai care sunt funciile familiei.
6
- Artai prin ce se caracterizeaz dreptul familiei, ca ramur de drept?
- Dai dou exemple pentru a evidenia importana principiului exercitrii drepturilor si
ndatoririlor printesti n interesul copiilor.
Capitolul II. LOGODNA
Obiective:
- cunoasterea importanei logodnei
- delimitarea condiiilor de validitate a logodnei
- identificarea sanciunilor n cazul n care logodna este rupt abuziv
Seciunea 1. Noiune, reglementare, natur juridic si caractere juridice
Noiune si reglementare
Art. 266 alin. 1 NCC: Logodna este promisiunea reciproc de a ncheia cstoria.
Art. 266 alin. 1 NCC: Logodna se poate ncheia doar ntre brbat si femeie.
Logodna este promisiunea reciproc dintre un brbat si o femeie de a ncheia, n viitor, o
cstorie. ncheierea cstoriei nu este condiionat de ncheierea logodnei.
Logodna reprezint starea juridic prealabil ncheierii cstoriei nscut din nelegerea
prealabil a viitorilor soi.
Natura juridic a logodnei
ACT JURIDIC DE DREPTUL FAMILIEI
STARE JURIDIC
Caractere juridice
act juridic bilateral
act juridic consensual
uniune ntre un brbat si o femeie
este liber consimit
facultativ
se ncheie n scopul ncheierii cstoriei
se ntemeiaz pe egalitatea n drepturi si obligaii a logodnicilor
Seciunea a 2-a. Condiii de validitate
1. Condiii de fond
art. 266 alin. 2 C. Civ. condiiile de fond de la ncheierea cstoriei
7
vrsta: viitorii logodnici au mplinit vrsta de 18 ani sau de minorul emancipat
o minorul de 16 ani- cu ncuviinarea prinilor
exprimarea unui consimmnt: de o persoan cu discernmnt, personal, liber,
neviciat
diferena de sex
lipsa unor impedimente (aceleasi de la ncheierea cstoriei)
2. Condiii de form
ncheierea logodnei nu este supus nici unei formaliti.
Logodna este un act consensual, prin urmare ea poate fi rupt de oricare dintre logodnici, fr
ndeplinirea vreunei formaliti.
ncheierea si ruperea logodnei pot fi dovedite cu orice mijloc de prob.
Seciunea a 3-a. Efectele logodnei
1. Efecte personale
stare juridic de persoane logodite
drepturi si obligaii egale n ceea ce priveste proiectarea cstoriei
fidelitate, sprijin moral, etc.
orice alte obligaii compatibile cu logodna
2. Efecte patrimoniale
bunuri n coproprietate pe cote-pri
posibilitatea de a-si face daruri n vederea logodnei
sprijin material reciproc
Seciunea a 4-a. Nulitatea logodnei
1. Nulitatea absolut a logodnei
Cauze de nulitate absolut
nerespectarea cerinei vrstei legale
nediferenierea sexual
lipsa consimmntului
starea de persoan cstorit
rudenia n linie dreapt sau colateral pn la gradul IV inclusiv
starea de alienaie sau debilitate mintal
Regimul juridic al nulitii absolute
aciunea n constatarea nulitii este imprescriptibil
nu se acoper prin confirmare cu excepia situaiei n care persoanele n cauz
8
devin majore pn la rmnerea definitiv a hotrrii judectoresti
2. Nulitatea relativ a logodnei
Cauze de nulitate relativ
lipsa ncuviinrii ptr. minorul de 16 ani
consimmnt viciat
lipsa discernmntului
starea de tutel
Regimul juridic al nulitii relative
aciunea n anulare se prescrie n 6 luni de la data:
- lurii la cunostin despre logodn ce dei care trebuia s dea ncuviinare
- a cunoscut lipsa consimmntului, eroarea, dolul sau a ncetrii violenei
- ncheierea logodnei pentru tutel
aciunea n anulare poate fi promovat de persoana care trebuia s dea ncuviinare;
logodnicul al crui consimmnt e viciat sau a fost lipsit de discernmnt; minorul aflat sub
tutel
dreptul la aciune are caracter personal, nu se transmite mostenitorilor
Efectele nulitii
retroactiv, din momentul ncheierii logodnei
logodna nu a existat
Seciunea a 5-a. ncetarea logodnei
Logodna nceteaz prin:
- ncheierea cstoriei
-moartea unui logodnic
-ruperea logodnei
1. Ruperea logodnei (art. 266, 267)
cazuri de nulitate
act unilateral sau bilateral, din motive temeinice, apreciate de instana de tutel
.Efectele patrimoniale ale ruperii logodnei
1. Obligaia de restituire a darurilor- indiferent de culp
darurile fcute ntre logodnici si darurile primite de la teri, fcute n considerarea logodnei
sau pe durata acesteia, n vederea cstoriei, cu excepia darurilor obisnuite. Restituirea se
face n natura sau, dac nu mai este cu putin, n msura mbogirii
restituirea se face de bun-voie sau prin aciune n justiie, n termen de 1 an de la data
ruperii logodnei
9
Rspunderea pentru ruperea logodnei
denunarea abuziv
determinarea culpabil a ruperii logodnei= dreptul la despgubiri
- Cheltuieli fcute sau contractate n vederea cstoriei, n msura n care au fost potrivite
cu mprejurrile
- Orice alte prejudicii cauzate (nepatrimonial)
numai prin aciune n justiie, termen de prescripie 1 an de la data ruperii logodnei
Rspunderea civil delictual pentru fapta proprie
aplicarea n timp a dispoziiilor privind logodnaart. 24 Legea nr. 71/2011
ntrebri:
- Care sunt condiiile de fond la ncheierea logodnei? Artai ce sanciune intervine n
situaia n care o persoan ncheie mai multe logodne? Dar dac o persoan cstorit se
logodeste?
- Ce nelegei prin ruperea abuziv a logodnei? Exemplificai.
- Dai trei exemple de daruri care sunt supuse restituirii n cazul ruperii logodnei.
10
Capitolul III. CSTORIA
Obiective:
- cunoasterea instituiei cstoriei; delimitarea de logodn si de alte acte juridice
- nsusirea condiiilor de validitate ale cstoriei
- identificarea sanciunilor care intervin n cazul nerespectrii condiiilor de fond si de
form ale cstoriei
- cunoasterea particularitilor nulitilor din materia cstoriei
- identificarea efectelor personale ale cstoriei
- nsusirea regulilor care se aplic regimurilor matrimoniale
- delimitarea regimului matrimonial imperativ
Seciunea 1. Noiunea de cstorie
n accepiunea Codului civil, prin cstorie se ntelege:
-actul juridic prin care viitori soi si manifest voina, de a se cstori, n condiiile si n
termenele impuse de lege- art. 258 alin. 1; art. 271.
-situaia juridic dobndit prin ncheierea actului juridic si care subzist pe toat durata
cstoriei- art. 307-372
-instituia juridic, alctuit din ansamblul normelor juridice care reglementeaz actul juridic
de cstorie si statutul juridic al soilor;
-desemneaz si ceremonia care are loc atunci cnd se ncheie actul juridic de cstorie-art.
217
Prin urmare, putem defini cstoria ca fiind uniunea liber consimit dintre un brbat si o
femeie, ncheiat cu respectarea dispoziiilor legale, n scopul ntemeierii unei familii.
Seciunea a 2-a. Caracterele juridice ale cstoriei
Cstoria se distinge prin urmtoarele caractere juridice:
este o uniune dintre un brbat si o femeie
este liber consimit
este monogam
se ntemeiaz pe egalitatea deplin n drepturi dintre brbat si femeie
se ncheie n scopul ntemeierii unei familii
caracterul perpetuu
caracterul laic/civil al cstoriei
act juridic solemn
11
act juridic bilateral
act juridic condiie
Seciunea a 3-a. Natura juridic a cstoriei
Natura juridic a dat nastere la discuii n literatura de specialitate. Astfel au fost
exprimate opinii diferite care pot fi grupate pe mai multe teze:
1) Cstoria este o instituie civil diferit de instituia contractului. Argumentele invocate n
susinerea acestei teorii au fost:
- prile nu pot stabili clauzele uniunii dintre ei
- exist un regim juridic diferit din punct de vedere al capacitii prilor, consimmntului
si viciilor de consimmnt, obiectului si cauzei
- regim juridic diferit n materia nulitilor
- principiile fundamentale care stau la baza ncheierii actelor juridice civile: principiul
consensualismului (mutuus consensus, mutuus dissensus) si principiul forei obligatorii nu se
regsesc si n materia cstoriei (cstoria se desface sau desfiineaz numai pe cale
judiciar).
- efectele cstoriei sunt diferite de efectele actului juridic civil
2) Cstoria este un contract. Argumentele invocate n susinerea acestei teorii au fost:
- raportul juridic dintre soi ia nastere n baza acordului de voin liber exprimat
- n baza acestui acord de voin se nasc drepturi si obligaii ntre soi.
Acest contract de cstorie este diferiot de convenia matrimonial, care are un caracter
accesoriu si facultativ si reglementeaz raporturile patrimoniale. Analiznd aceste argumente,
putem desprinde o serie de asemnri si deosebiri ntre cstorie si contract.
Asemnri
1) Cstoria si contractul sunt acte juridice bilaterale
2) participanii la raporturile judiciare nscute din cstorie sau contract se afl ntr-o poziie
de egalitate juridic.
Deosebiri
1) principiul libertii de voin a prilor care confer posibilitatea de a determina efectele
actului juridic ncheiat este lipsit de eficen n materia cstoriei. Cstoria este un act
juridic condiie, n timp ce majoritatea contractelor sunt acte juridice subiective. Se apropie
de contractul de adeziune.
2) contractul ncheiat prin voina prilor (mutuus consensus) poate nceta tot prin acord de
voin (mutuus dissensus), cstoria poate fi desfcut prin acordul soilor, dar numai n
condiiile legii
12
3) n cazul contractului, fiecare parte are un scop diferit de cel cocontractantului su, n timp
ce prin ncheierea cstoriei viitori soi urmresc acelas scop, al ntemeierii unei familii.
4) nulitatea n materia cstoriei au particulariti fa de nulitatea actelor juridice, n general.
5) contractul poate fi susceptibil de modaliti: termen , condiie, sarcin, pe cnd cstoria
nu poate fi afectat de nici una dintre ele
6) contractul poate fi ncheiat prin reprezentare , n timp ce cstoria este un act juridic
personal
7) n ceea ce priveste efectele, prile contractante pot stabili, de comun acord, ntinderea
drepturilor si obligaiilor ce le revin, , n timp ce soii prin acordul lor exprimat la ncheierea
cstoriei se supun unui regim legal si imperativ cu anumite drepturi si obligaii.
n concluzie, cstoria este un act juridic de dreptul familiei, bilateral, solemn si irevocabil.
Seciunea a 4-a. Condiii de validitate ale cstoriei
Cstoria valabil presupune ndeplinirea unor condiii de fond si de form prevzute de
lege, dar si lipsa impedimentelor legale.
Condiiile de fond reprezint acele mprejurri care trebuie s existe la ncheierea cstoriei
pentru ca ea s fie valabil.
Impedimentele reprezint acele mprejurri care nu trebuie s existe la ncheierea cstoriei
pentru ca ea s fie valabil.
Condiiile de form reprezint totalitatea formalitilor cerute de lege pentru ncheierea
cstoriei n mod valabil.
1. Condiii de fond
1.1. Consimmntul la cstorie al viitorilor soi - art. 271
Pentru a fi valabil, consimmntul trebuie s ndeplineasc cumulativ urmtoarele cerine:
s existe: existena consimmntului la cstorie se concretizeaz n rspunsul afirmativ
al viitorilor soi la ntrebrile ofierului de satre civil, adresate fiecruia dintre ei , n sensul
c vor s se cstoreasc. Atunci cnd unul dintre soi este cetean strin, sau dac unul sau
ambii soi nu cunosc limba romn sau sunt surdo-mui, consimmntul va fi dat prin
interpret si consemnat ntr-un proces verbal.
s provin de la o persoan cu discernmnt
s fie actual: consimmntul la cstorie trebuie s fie dat chiar n momentul ncheierii
cstoriei. Promisiunile de cstorie, logodn nu da nastere la obligaia de a ncheia n viitor
cstoria. Se poate antrena rspunderea civil delictual n condiiile cauzrii unui prejudiciu
13
moral sau material. Caracterul actual reiese din cerina prezenei personal si simultan a
viitorilor soi la ncheierea cstoriei n faa ofierului de stare civil.
s fie neviciat: viciile care pot afecta voina soilor la ncheierea cstoriei sunt: eroarea
asupra identitii soului, dolul si violena.
s fie exprimat personal si simultan de viitorii soi
s fie exprimat n faa ofierului de stare civil
Lipsa consimmntului la cstorie
Poate fi material sau psihic si poate privi pe unul sau pe ambii soi.
Situaii:
alienaii sau debilii mintali
persoana lipsit vremelmic de facultile mintale
rspunsul negativ sau refuzul de a rspunde a unuia sau ambilor soi la ntrebarea
ofierului de stare civil dac doreste s se cstoreasc, iar cstoria a fost declarat
ncheiat
eroarea asupra coninutului manifestrii de voin
cstoria fictiv= ncheiat n alt scop de ct acela de a ntemeia o familie, iar ntre cei
care au ncheiat cstoria nu au intevenit raporturi conjugale reale.
1. 2. Vrsta matrimonial- art. 272
Regula: vrsta minim de cstorie este de 18 ani
Excepia: cstoria minorului care a mplinit vrsta de 16 ani
Condiii
existena unor motive temeinice
aviz medical din care s rezulte aptitutinea fizic si intelectual de a ncheia cstoria
ncuviinarea prinilor si ori, dup caz, a tutorelui. Dac unul dintre prini este decedat
sau se afl n imposibilitate de a-si manifesta voina, ncuviinarea celuilalt printe este
suficient. Dac unul dintre prini refuz s ncuviineze cstoria, instana de tutel
hotrste, avnd n vedere interesul superior al copilului. Dac nu exist nici prini, nici
tutore care s poat ncuviina cstoria, este necesar ncuviinarea persoanei sau a autoritii
care a fost abilitat s exercite drepturile printesti.
autorizarea instanei de tutel de la domiciliul minorului- va asculta minorul
14
1. 3. Diferena de sex art. 277 alin. 1, art. 258 alin. 4
2. Impedimente la cstorie
Constituie piedici legale la ncheierea cstoriei urmtoarele mprejurri: starea de persoan
cstorit, rudenia fireasc, adopia, tutela, alienaia sau debilitatea mintal precum si lipsa
discernmntului.
2. 1. Bigamia- art. 273
Acest impediment decurge din principiul monogamiei care guverneaz familia si cstoria.
Se pot cstori n mod valabil numai persoanele necstorite, fie c nu au ncheiat niciodat o
cstorie, fie c au pierdut calitatea de so prin moartea sau declararea juridic a morii unuia
dintre soi ori cstoria a fost desfiinat prin nulitate sau desfcut prin divor.
Distingem mai multe situaii:
Cstoria nceteaz prin deces sau declararea judectoreasc a morii
art. 52- cstoria nceteaz pe data stabilit prin hotrre definitiv ca fiind cea a morii
art. 293 alin. 2- cstoria putativ
art. 382 alin. 2- decesul conduce la ncetarea cstoriei
Desfacerea cstoriei- data rmnerii definitive a hotrrii de divor; data eliberrii
certificatului de divor
Desfiinarea cstoriei- data rmnerii definitive a hotrrii de admitere a cererii n nulitate
2.2. Rudenia- art. 274
interzice cstoria ntre rudele n linie dreapt si ntre cele n linie colateral pn la gradul
patru inclusiv. Rudenia constituie impediment dac provine din cstorie sau din afara
cstoriei. n ceea ce priveste rudenia din afara cstoriei, aceasta constituie impedement la
cstorie chiar si atunci cnd nu este confirmat juridic, cu condiia probrii existenei relaiei
de rudenie n grad interzis. Ofierul de stare civil, poate refuza oficierea cstoriei.
adopia- art. 274 alin. 3
reproducerea uman asisitat- art. 441
Dispensa
instana de tutel de la domiciliul solicitantului poate autoriza cstoria ntre verii primari,
pentru motive temeinice si pe baza unui aviz medical special
2.3.Tutela - art. 275
tutorele si persoana minor aflat sub tutela sa nu se pot cstori n mod valabilnulitate
relativ
15
n cazul n care persoana aflat sub tutel este alienat sau debil mintal, si nu minor, si ntre
tutore si cel aflat sub tutel se ncheie cstorienulitate absolut
2.4.Starea de alienaie sau debilitate mental- art. 276
Potrivit art. 211 din Legea nr. 71/2011, alienaia sau debilitatea mintal constituie o boal
psihic sau handicap psihic care determin incompetena psihic a persoanei de a aciona
critic si predictiv privind consecinele social-juridice care pot decurge din exercitarea
drepturilor si obligaiilor civile.
3. Condiii de form
Condiiile de form la ncheierea cstoriei sun acele formaliti prealabile, concomitente si
ulterioare ncheierii cstoriei. n scopul asigurrii respectrii condiiilor de fond cerute de
lege si garantrii recunoasterii publice a cstoriei si dovedirii ei.
1. Formaliti prealabile ncheierii cstoriei
comunicarea reciproc a strii de sntate
declaraia de cstorie
opoziia la cstorie
1.1. Comunicarea reciproc a strii de sntate- art. 278
se realizeaz prin certificatul medical- art. 23 din Legea nr. 95/2006
prin lege special poate fi interzis cstoria celor care sufer de anumite boli
ascunderea unei boli de o anumit gravitate chivaleaz cu vicierea consimmntului prin
dol
1.2. Declaraia de cstorie- art.280
se face personal de ctre viitorii soi si n scris
la serviciul public comunitar local de eviden a persoanelor/primria competent/
misiunea diplomatic/oficiul consular unde urmeaz a se ncheia cstoria
pentru motive temeinice (boal, infirmitate), dac unul dintre viitorii soi se afl n
imposibilitatea de a se deplasa la sediul SPCLEP, se poate face si n afara sediului
poate fi fcut si la primria din raza teritorial a domiciliului/resedinei- se va transmite,
n termen de 48 de ore, la primria unde urmeaz a fi celebrat cstoria.
Declaraia de cstorie trebuie s cuprind:
datele de identificare a fiecruia dintre viitorii soi
manifestarea voinei de a se cstori
meniunea c nu exist impedimente la cstorie
16
declaraia c au luat cunostin reciproc, de starea sntii lor
meniunea cu privire la numele pe care au convenit s-l poarte n timpul cstoriei
regimul matrimonial ales
indicarea locului unde urmeaz a se ncheia cstoria, dac viitorii soi au fcut declaraiile
de cstorie la servicii de stare civil diferite.
Declaraia de cstorie va fi nsoit de nscrisurile doveditoare celor menionate n declaraie,
respectiv:
acte de identitate, certificate de nastere, certificate medicale privind starea sntii
autorizarea instanei de tutel, n cazul existenei unor impedimente rezultate din rudenie
fireasc sau adopie
aviz medical, dovada ncuviinrii prinilor si autorizarea instanei de tutel, n cazul
existenei unor impedimente rezultate din vrst
Publicitatea declaraiei de cstorie-art. 283, 284
ofierul de stare civil verific cele nscrise n declaraie cu dovezile prezentate, apoi
viitorii soi vor semna n faa sa declaraia de cstorie
n ziua n care primeste declaraia, ofierul de stare civil va dispune afisarea sa n extras,
ntr-un loc special amenajat la sediul primriei la care se va oficia cstoria si pe pagina de
internet a acesteia si la sediul primriei unde cellalt so are domiciliul sau resedina
extrasul cuprinde:
datele de stare civil ale viitorilor soi
data afisrii
ncuviinarea prinilor/tutorelui
nstiinarea c orice persoan poate face opunere la cstorie n 10 zile de la data afisrii.
La calcularea acestor zece zile se ia n considerare att ziua afisrii declaraiei, ct si ziua n
care are loc oficierea cstoriei.
Rennoirea declaraiei de cstorie- art. 284
cstoria nu s-a ncheiat n 30 zile de la data afisrii declaraiei de cstorie
viitorii soi doresc s modifice declaraia iniial (nume, regim matrimonial)- publicitatea
noii declaraii
1.3. Opoziia la cstorie-art. 285
const n aducerea la cunostina ofierului de stare civil a unor mprejurri care afecteaz
valabilitatea cstoriei
poate face opoziie orice persoan, chiar dac nu justific un interes si ofierul de stae
civil, din oficiu, dac informaiile pe care le deine sunt de notorietate
17
trebuie fcut n form scris si cu indicarea dovezilor pe care se sprijin mprejurrile si
nainte de ncheierea cstoriei
ofierul de stare civil este obligat s verifice realitatea si relevana celor artate n opoziie
respinge opoziia
admite opoziia
amn ncheierea cstoriei
2. Formaliti privind ncheierea cstoriei
2.1. Solemnitatea si publicitatea cstoriei presupun:
ncheierea cstoriei n faa ofierului de stare civil
prezena personal a viitorilor soi
prezena a 2 martori- art. 288: atest faptul c viitorii soi si-au exprimat consimmntul.
Calitatea de martor o poate avea orice persoan, inclusiv rude, afini, care pot s persceap
prin propriile simuri exsitena consimmntului soilor. Nu pot fi martori: incapabilii si
persoanele cu deficiene psihice sau fizice
constatarea ncheierii cstoriei de ofierul de stare civil
publicitatea cstoriei-publicul trebuie s aib acces; n caz contrar, cstoria este
clandestin care este diferit de cstoria secret
2.2. Competena ofierului de stare civil- art. 3 din Legea nr. 119/1996
material determinat de calitatea de ofier de stare civil, adic persoan investit cu
atribuii de stare civil art. 102 CC
primarii secretar/funcionar public
sefii misiunilor diplomaticeagent diplomatic/funcionar consular
comandanii de nave
teritorial- determinat de graniele teritoriale ale localitii n care funcioneaz ofierul
de stare civil; comandantul navei poate ncheia cstoria numai ntre ceteni romni.
2.3.Locul ncheierii cstoriei- art. 287
Locul ncheierii cstoriei este acela al sediului serviciului de stare civil din
localitatea n care cel puin unul dintre viitorii soi si are domiciliul sau resedina. Cstoria
se poate ncheia n afara sediului serviciului de stare civil numai n situaii excepionale,
atunci cnd unul dintre soi se afl n imposibilitatea de a se deplasa. De asemenea poate fi
ncheiat la bordul unei nave sub pavilion romnesc n timpul unei cltorii n afara apelor
teritoriale. Prin urmare, dac ambii soi sunt ceteni romni, ei pot ncheia cstoria n mod
valabil, pe teritoriul rii, numai n faa ofierului de stare civil. Ofierul de stare civil poate
18
ncheia cstoria ntre ceteni strini numai dac viitorii soi prezint dovezi eliberate de
misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale rilor ai cror ceteni sunt, din care s
rezulte c sunt ndeplinite condiiile de fond, cerute de legea lor naional, pentru ncheierea
cstoriei. Dac unul dintre viitorii soi este cetean strin, se recunoaste un drept de opiune
viitorilor soi ntrea a ncheia cstoria n faa autoritilor romne sau cea consular, numai
n condiiile conveniilor consulare. Cstoria unui cetean romn aflat n straintate se poate
ncheia n faa autoritii locale de stat competente, a agentului diplomatic sau funcionarului
consular al Romniei sau al statului celuilalt viitor so.
2.4. Momentul ncheierii cstoriei- art. 289
Momentul ncheierii cstoriei este acela n care ofierul de stare civil, constatnd
ndeplinirea tuturor cerinelor legale cerute pentru valabilitatea cstoriei, declar pe viitorii
soi cstorii.
2.5. Data ncheierii cstoriei-art. 283, 284
Ca regul general, cstoria se ncheie dup 10 zile de la afisarea declaraiei de cstorie si
nainte de a se fi mplinit 30 de zile (data afisrii si data ncheierii cstoriei se iau n calcul).
Prin excepie, pentru motive temeinice, cu ncuviinarea primarului, cstoria se poate ncheia
nainte de mplinirea termenului de 10 zile
2.6. Limba n care se oficiaz cstoria- art. 287 alin. 3, art. 33 din Legea nr. 119/1996
Cstoria se oficiaz n limba romn sau n limba matern pentru minoritile naionale, cu
condiia ca ofierul de stare civil s cunoasc limba.
3. Formaliti ulterioare ncheierii cstoriei
3.1. ntocmirea actului de cstorie- art. 290 CC
nregistrarea cstoriei n registrul actelor de stare civil se face imediat dup ncheierea
cstoriei de ctre ofierul de stare civil. Actul de cstorie se semneaz de ctre soi cu
numele pe care s-au nvoit s-l poarte n timpul cstoriei, de doi martori si de ofierul de
stare civil. Pe baza actului de stare civil va fi eliberat certificatul de stare civil soilor si
livretul de familie.
Actul de cstorie se ntocmeste n 2 exemplare, dintre care unul n format electronic
3.2. Formaliti privind regimul matrimonial- art. 291 CC
pe actul de cstorie, ofierul de stare civil face meniune privind regimul matrimonial
ales de soi si indicat n declaraia de cstorie
19
dac au ncheiat convenie matrimonial, o copie a actului de cstorie se trimite de ctre
ofierul de stare civil la Registrul naional notarial al regimurilor matrimoniale si notarului
public care a autentificat convenia
3.3. Proba cstoriei- art. 292 CC
n ceea ce priveste proba cstoriei, aceasta nu poate fi dovedit dect prin certificatul de
cstorie eliberat pe baza actului ntocmit n registrul de stare civil. Atunci cnd se pretind
efecte de stare civil precum vocaia succesoral, pensia de urmas, dovada se face exclusiv
prin certificatul de cstorie. Dac proba cstoriei este necesar n alte scopuri, probaiunea
se poate face prin orice mijloc de prob.
Seciunea a 5-a. Nulitatea cstoriei
1. Nulitatea absolut a cstoriei art. 293-296 CC
1.1.Cazuri
-lipsa material a consimmntului
-lipsa vrstei matrimoniale cerut de lege
-bigamia
- rudenia n grad prohibit de lege
-alienaia sau debilitatea mintal
-nediferenierea sexual
-lipsa de solemnitate si publicitate
-necompetena material a ofierului de stare civil
-cstoria fictiv
1.2. Regimul juridic al nulitii absolute
dreptul la aciune este impresciptibil
aciunea poate fi introdus de orice persoan care justific un interes
n mod excepional, se poate acoperi:
pentru lipsa vrstei matrimoniale
pn la rmnerea definitiv a hotrrii judectoresti, soul/soii au mplinit vrsta legal
soia a rmas nsrcinat sau a dat nastere unui copil
cstoria fictiv
convieuirea soilor
soia a rmas nsrcinat sau a dat nastere unui copil
mplinirea a 2 ani de la ncheierea cstoriei
20
2. Nulitatea relativ a cstoriei-art. 297-303 CC
2.1. Cazuri
-lipsa ncuviinrilor sau autorizrilor cerute de lege-art. 297
-viciile de consimmnt-art. 298
-lipsa discernmntului-art. 299
-tutela-art. 300
2.2. Regimul juridic al nulitii relative
dreptul la aciune are caracter personal; n cazul decesului soului reclamant, aciunea
poate fi continuat de oricare dintre mostenitori
termenul de prescripie de 6 luni
nulitatea se acoper
Cazuri speciale
lipsa ncuviinrilor sau autorizrilor cerute de lege
obinerea ncuviinrilor si autorizrilor pn la rmnerea definitiv a hotrrii
viciile de consimmnt si lipsa discernmntului
convieuirea soilor timp de 6 luni
Cazuri generale
mplinirea vrstei de 18 ani de ctre ambii soi
soia a rmas nsrcinat sau a dat nastere unui copil
3. Efectele nulitii cstoriei
3.1. Relaiile personale
- dintre soi
dobndirea numelui avut anterior cstoriei
nu opereaz suspendarea prescripiei extinctive, cu excepia situaiei n care soii au fost
separai n fapt
ncheierea altei cstorii
pierderea capacitii de exerciiu
- dintre prini-copii
nu are efect asupra copiilor, care pstraz calitatea de copii din cstorie
se aplic regulile de la divor
3.2. Relaiile patrimoniale dintre soi
regimul matrimonial nu a existat; convenia matrimonial devine caduc
obligaia de ntreinere ntre soi nu a existat
21
3.3. Opozabilitatea hotrrii judectoresti
opozabil erga omnes
fa de teri, trebuie realizat publicitatea sau terul a cunoscut cauza de nulitate a cstoriei,
pe alte ci, nainte de ncheierea actului
3.4. Cstoria putativ- excepie de la regula retroactivitii efectelor nulitii
Condiii:
existena unei cstorii nule sau anulate
buna-credin a unui so sau a ambilor la ncheierea cstoriei (eroare de fapt sau eroare de
drept)
Efecte
Ambii soi sunt de bun-credin
efecte pentru viitor, nu si pentru trecut
Efecte personale ntre soi
Pn la data rmnerii definitive a hotrrii prin care s-a constatat nulitatea, soii pstreaz
aceast calitate
o obligaia de fidelitate
o obligaia de sprijin moral
o suspendarea prescripiei, cu excepia situaiei n care au fost separai n fapt
o pstreaz capacitatea de exerciiu
Excepie: revine la numele avut anterior cstoriei
Efecte patrimoniale ntre soi
o regimul matrimonial subzist pn la rmnerea definitiv a hotrrii
judectoresti
o obligaia de ntreinere
o dreptul la mostenire
Doar unul dintre soi este de bun-credin
efecte pentru viitor si pentru trecut
!!! Numai soul de bun-credin beneficiaz de efectele personale si patrimoniale ale
cstoriei, pn la rmnerea definitiv a hotrrii
Efecte patrimoniale
o obligaia de ntreinere- ca la divor
o dreptul la despgubiri pentru prejudiciul suferit n urma ncetrii cstoriei
o dreptul la prestaia compensatorie
o dreptul la mostenire
o nulitatea relativ a donaiei fcut soului de rea-credin
22
o regimul comunitii legale i profit si soului de rea-credin
Seciunea a 6-a. Efectele cstoriei
Potrivit art. 258 alin. 1 CC, soii au drepturi si obligaii egale n raporturile dintre ei si n
ceea ce priveste exerciiul drepturilor printesti
1. Efectele cstoriei cu privire la raporturile personale dintre soi
1.1. Numele soilor- art. 282 CC
4 posibiliti
schimbarea numelui pe cale administrativ- O.G. nr. 41/2003
1.2. Obligaia de respect si sprijin moral- art. 309 CC
1.3. Obligaia de fidelitate -art. 309 CC
1.4. Obligaia de coabitare -art. 309 CC
pentru motive temeinice (terminarea studiilor, exercitarea profesiei, pregtirea de
specialitate, tratament pentru o afeciune) pot locui separat ~art. 496 alin. 2 CC
refuzul nejustificat de a locui mpreun, alungarea din locuina comun, prsirea
domiciliului conjugal= motive de divor
separarea n fapt timp de 2 ani
1.5.Obligaia de a lua decizii n comun n ceea ce priveste cstoria-art. 308 CC
1.6. Independena soilor- art. 310 CC
Nenelegerile dintre soi cu privire la raporturile personale sunt soluionate de instana de
tutel- de regul, constituie motive de divor
2. Efectele cstoriei cu privire la raporturile patrimoniale dintre soi
2.1. Regimul matrimonial
Regimul matrimonial desemneaz ansamblul de norme juridice care guverneaz raporturile
patrimoniale dintre soi si dintre acestia si teri.
produce efecte ntre soi din ziua ncheierii cstoriei
fa de teri este opozabil de la data ndeplinirii formalitilor de publicitate, afar de cazul
n care acestia au cunoscut pe alt cale
soii pot opta ntre 3 regimuri matrimoniale:comunitatea legal, comunitatea
convenional, separaia de bunuri
alegerea unui alt regim dect cel al comunitii legale se face prin ncheierea unei convenii
matrimoniale
23
regimul comunitii legale este opozabil erga omnes de plin drept
regimul matrimonial poate fi modificat
2.2. Regimul primar imperativ
se impune indiferent de regimul matrimonial ales
Caractere juridice
imperativ- norme obligatorii de la care soii nu pot deroga
aplicaie general
fundamental
Coninut
reprezentarea ntre soi art. 314-316 CC
independena patrimonial a soilor- art. 317, 327, 328
locuina familiei- art. 321-324
cheltuielile csniciei- art. 325-326
2.2.1. Reprezentarea ntre soi
Mandatul convenional
un so poate s i dea mandat celuilat so s l reprezinte pentru exercitarea drepturilor pe
care le are potrivit regimului matrimonial
se aplic regulile de la mandat
acte de conservare si administrare; acte de dispoziie- mputernicire expres
bunuri comune ale soilor sau bunuri proprii ale soului mandant
se prezum a fi gratuit, chiar dac este dat pentru acte de exercitare a unei activiti
profesionale
poate fi ncheiat n scis, prin nscris autentic sau sub semntur privat- se aplic
principiul simetriei de form
valabil timp de 3 ani
poate fi revocat oricnd de ctre soul mandant
prezumie relativ- soul neparticipant la ncheierea unui act juridic poate face dovada c
s-a opus la ncheierea lui= anularea actului juridic, dac terul contractant a fost de reacredin
(a cunoscut existena opunerii sau inexistena consimmntului soului
necontractant)
Mandatul judiciar
n situaiile n care un so se afl n imposibilitate de a-si manifesta voina (boal grav,
dispariie, punere sub interdicie)
nu s-a instituit tutela sau curatela
24
pentru actele juridice care nu se pot ncheia dect cu consimmntul ambilor soi- art. 322,
345, 346 CC
instana de tutel va stabili condiiile, limitele si valabilitatea mandatului judiciar
nceteaz la expirarea termenului, instituirea tutelei, curatelei sau soul reprezentat si poate
exprima voina
sanciunea = nulitatea relativ
Excepia-art. 316 CC
n situaia n care interesele familei sunt puse n pericol grav prin ncheierea unor acte
juridice de ctre unul dintre soi, cellalt so poate cere instanei de tutel ca dreptul de a
dispune de anumite bunuri s poat fi exercitat numai cu consimmntul su expres
condiii:
soul prt s fi ncheiat unul sau mai multe acte juridice care, potrivit regimului
matrimonial, nu necesit consimmntul ambilor soi
actele juridice ncheiate s pun n pericol interesele familiei
pericolul s fie de o anumit gravitate
instanei de tutel va dispune msura pentru o perioad determinat, care poate fi
prelungit, fr a depsi, n total, 2 ani
hotrrea judectoreasc e supus formelor de publicitate mobiliar sau imobiliar
actele ncheiate cu nerespectarea hotrrii judectoresti- lovite de nulitate relativ
dreptul la aciune se prescrie n termen de 1 an- de la data la care soul vtmat a luat
cunostin de existena actului
2.2.2. Independena patrimonial a soilor=libertate contractual ntre soi si ntre soi
si teri
Operaiunile bancare- art. 317 alin. (2) si (3)
instituie prezumia bancar= fiecare so poate s fac singur, fr consimmntul celuilalt,
depozite bancare, precum si orice alte operaiuni n legtur cu acestea
fiecare so e liber s deschid orice cont bancar, singur sau mpreun cu soul, si s
efectueze toate operaiunile, fr consimmntul celuilalt so
vizeaz relaia cu banca
soul titularului contului poate face dovada c sumele de bani i aparin si poate cere
recuperarea lor prin aciune n justiie
Dreptul la informare-art. 318
regula= soii si comunic situaia patrimonial
constituie o limitare a independenei patrimoniale
25
prezumia relativ- susinerile soului reclamant sunt adevrate n cazul n care cellalt so
refuz s le solicite, iar aceste informaii nu pot fi obinute altfel
Veniturile din profesie- art. 327
= salariul + sporuri, indemnizaii, prime + venituri din activiti independente + dreturi de
asigurri sociale (ajutor de somaj, pensie)
regimul comunitii legale- bunuri comune
regimul separaiei de bunuri- bunuri proprii
regimul comunitii convenionale- n funcie de voina soilor
un so poate exercita orice profesie, o poate schimba, poate renuna oricnd, fr
consimmntul celuilalt
dreptul de dispoziie asupra veniturilor ncasate este limitat de contribuia la cheltuielile
cstoriei
Dreptul la compensaie- art. 328
soul care a participat efectiv la activitatea profesional a celuilalt so are dreptul la o
compensaie, dac a fost depsit limita sprijinului material reciproc si a obligaiei de a
contribui la cheltuielile csniciei, n msura mbogirii soului cruia i-a profitat
unul din soi a contribuit efectiv la activitatea profesioanl a celuilalt so
contribuia a depsit limitele obligaiei de sprijin moral reciproc si ale obligaiei de a
contribui la cheltuielile csniciei
nu exist un raport juridic n baza cruia a prestat contribuia si care presupune obinerea
unei contraprestaii
2.2.3. Locuina familiei- art. 321-324
Locuina familiei reprezint locuina comun a soilor sau, n lips, locuina soului la care se
afl copii.
un element material- locuirea efectiv a familiei n spaiul respectiv
un element intenional- atribuirea destinaiei de locuin
un imobil deinut de unul dintre soi sau de ambii cu orice titlu (proprietate comun,
devlmas, pe cote-pri, contract de nchiriere, comodat sau simplu tolerat)
fiecare so are un drept locativ propriu, independent de dreptul de proprietate asupra
imobilului
oricare dintre soi, chiar dac nu este proprietar, poate cere notarea n cartea funciar a
unui imobil ca locuin a familiei
n lipsa notrii n cartea funciar se prezum c nu exist o locuin a familiei si fiecare
so poate dispune de imobilele pe care le deine n funcie de regimul matrimonial
26
dac soii nu au copii si locuiesc separat, se neleg ca un anumit imobil s aib destinaia
de locuin a familiei
n cazul separaiei n fapt, locuina rmne cea stabilit prin nelegerea soilor
consimmntul expres al ambilor soi pentu actele de dispoziie si actele care afecteaz
folosina
consimmntul soului neproprietar= autorizarea actului de dispoziie
dispoziia material (demolarea) si juridic care au ca efect pierderea sau limitarea
folosinei locuinei comune
- vnzarea nudei proprieti si partajul sunt valabil ncheiate de un singur so
- testamentul soului proprietar exclusiv este valabil- soul supravieuitor pstreaz un drept
de abitaie pn la partaj, dar nu mai devreme de 1 an de la data deschiderii succesiunii si
dac nu se recstoreste
actele de administrare ncheiate de un singur so sunt valabile dac nu afecteaz folosina
actele de folosin- soul neproprietar nu ar dreptul asupra fructelor pe care bunul le
produce
actele de conservare
n aciunea n evacuare sau posesorie soii sunt mpreun reclamani /pri
bunurile care mobileaz sau decoreaz locuina nu pot fi deplasate fr consimmntul
scris al celuilalt so (autorizare)
n cazul refuzului nejustificat, instana de tutel va autoriza actul
sanciuni
locuina e notat n cartea funciar - nulitate relativ a actelor de dispoziie ncheiate fr
consimmntul scris al celuilalt so
locuina nu e notat n cartea funciar, dar terii cunosteau calitatea de locuin a familiei -
nulitate relativ a actelor de dispoziie ncheiate fr consimmntul scris al celuilalt so
locuina nu e notat n cartea funciar- daune-interese
nulitate relativ si n cazul deplasrii bunurilor fr consimmntul soului
aciunea n anulare
se prescrie in termen de 1 an de la data la care a luat cunostin de actul juridic, dar nu mai
trziu de 1 an de la data ncetrii regimului matrimonial
dac soul reclamant decedeaz nainte de expirarea termenelor de prescripie, mostenitorii
(descendenii) pot introduce aciunea
locuina nchiriat- art. 323
fiecare so are un drept locativ propriu, chiar dac numai un so e titularul contractului de
nchiriere sau contractul a fost ncheiat nainte de cstorie
27
notarea n cartea funciar se face cu acordul locatorului
un so nu poate face fr acordul celuilalt so acte de reziliere, cesiune, subnchiriere etc.
un so nu poate deplasa fr acordul celuilalt so bunuri din locuina nchiriat
n caz de refuz nejustificat, instana de tutel poate autoriza actele
sanciunea- nulitatea relativ
n caz de deces al unuia dintre soi, soul supravieuitor poate continua exercitarea
dreptului locativ dac nu renun expres la acesta n 30 de zile de la data decesului
la divor
~ partaj de folosin, dac partajarea folosinei e comod si soii mai pot convieui
~ atribuirea unuia dintre soi n funcie de: interesul superior al copiilor minori, culpa n
desfacerea cstoriei, posibilitile locative proprii ale fostilor soi, cu plata unei indemizaii
2.2.4. Cheltuielile cstoriei- art. 325
obligaia de sprijin material reciproc
obligaia de a contribui la cheltuielile cstoriei (alimente, medicamente, ntreinerea
bunurilor comune, a locuinei, vacane, ntreinerea copiilor, etc.)
se realizeaz prin traiul zilnic al familiei
variaz n funcie de nivelul de trai al soilor, posibilitile lor materiale, nevoile cuplului
nu sunt incluse cheltuielile voluptorii fcute de un singur so, repararea prejudiciilor
cauzate din culpa exclusiv a unuia dintre soi
se execut n natur, cnd soii locuiesc mpreun si prin echivalent, cnd soii triesc
separat
modul de contribuie al soilor se stabileste prin convenia matrimonial sau prin orice alt
convenie
sum fix, global sau periodic, procent din venituri sau cheltuielile cstoriei
contribuie n raport cu mijloacele fiecruia n lips de stipulaie expres
n caz de nenelegere cu privire la executarea obligaiilor sau unul dintre soi nu particip
la cheltuielile cstoriei, indiferent de motiv, instana de tutel va stabili partea ce revine
fiecruia si modul de executare
convenia prin care doar unul dintre soi este obligat s suporte cheltuielile cstoriei nu
produce efecte juridice
munca n gospodrie a soilor si pentru cresterea copiilor este considerat contribuie la
cheltuielile cstoriei- n regimurile comunitare/ crean- n regimul separaiei de bunuri
2.3. Convenia matrimonial
28
reprezint actul juridic prin care viitorii soi sau soii aleg sau modific regimul
matrimonial aplicabil n timpul cstoriei
Caractere juridice
act juridic bilateral
act juridic sinalagmatic
act juridic solemn- forma autentic
act juridic accesoriu cstoriei
act juridic supus formelor de publicitate - se nscrie n cartea funciar si Registrul naional
notarial al regimurilor matrimoniale
facultativ
poate fi afectat de termen
Condiii de validitate
Condiii de fond
consimmntul valabil exprimat de ctre viitorii soi sau soi
capacitatea de exerciiu deplin
- minorul care a mplinit vrsta matrimonial poate ncheia sau modifica o convenie
matrimonial cu ncuviinarea ocrotitorului legal si cu autorizarea instanei de tutel
- minorul care a mplinit 16 ani si a dobndit capacitate de exerciiu anticipat poate ncheia
singur convenie matrimonial
obiectul conveniei- alegerea de ctre soi a unuia dintre regimurile matrimoniale
- nu pot fi incluse n convenie clauze contrare sau incompatibile cu regimul matrimonial
ales nulitatea absolut a acestor clauze
- nu se poate aduce atingere egalitii dintre soi, autoritii printesti si devoluiunii legale
succesorale
cauza conveniei- intenia prilor de a se cstori si de a se supune regulilor specifice unui
regim matrimonial
Condiii de form
- nscris autentificat de notarul public
- soii si exprim personal consimmntul sau prin mandatar cu procur special,
autentic si cu coninut predeterminat (s fac referire la regimul matrimonial pe care soul
mandant nelege s l aleag si la clauzele pe care doreste s le insereze n convenie)
Data si durata ncheierii conventiei
- convenia matrimonial poate fi ncheiat naintea ncheierii cstoriei sau n timpul
acesteia
- n principiu, se ncheie pentru toat durata cstoriei
29
- produce efecte de la data ncheierii cstoriei sau de la data prevzut de pri sau, n
lips, de la data ncheierii ei
- nainte de ncheierea cstoriei, soii pot modifica convenia matrimonial oricnd, n tot
sau n parte
- dup ncheierea cstoriei, soii pot modifica regimul matrimonial doar dup 1 an de la
ncheierea cstoriei
Simulaia conveniei matrimoniale- art. 331
- soii pot ncheia un act secret prin care s aleag un alt regim matrimonial sau s modifice
regimul matrimonial existent pentru care sunt ndeplinite condiiile de publicitate
- actul secret produce efecte numai ntre soi, nu si fa de teri de bun-credin
Publicitatea conveniei matrimoniale- art. 334
- se nscrie n Registrul naional notarial al regimurilor matrimoniale
- se face meniune pe actul de cstorie- notarul public va expedia, din oficiu, un exemplar
al conveniei la serviciul de stare civil unde s-a ncheiat cstoria
- n funcie de natura bunurilor, se vor nota n cartea funciar, registrul comerului sau n
alte registre de publicitate
Efecte
- convenia supus formelor de publicitate sau despre care terii au aflat pe alte ci este
opozabil terilor cu privire la actele ncheiate cu unul dintre soi
- nainte de ncheierea cstoriei, convenia matrimonial nu poate fi opus terilor
- terii pot cerceta registrele n care este nscris convenia si pot solicita eliberarea de
extrase certificate
Nulitatea conveniei matrimoniale
nulitatea absolut
- lipsa consimmntului
- lipsa capacitii de exerciiu
- nerespectarea formei solemne
- inserarea unor clauze prin care se aduce atingere egalitii dintre soi, autoritii printesti
sau devoluiunii succesorale legale
- inserarea unor clauze prin care se derog de la dispoziiile legale privind regimul
matrimonial ales
nulitatea relativ
- vicii de consimmnt
- ncheierea conveniei de ctre un minor, fr ncuviinarea prinilor sau autorizarea
instanei de tutel
30
- aciunea n anulare poate fi introdus n termen de 1 an de la ncheierea cstoriei
- aciunea n anulare poate fi introdus de reprezentantul legal al minorului sau de minorul
care a mplinit vrsta matrimonial
Efectele nulitii- se va aplica regimul comunitii legale
Caducitatea conveniei matrimoniale
- n cazul n care nu se mai ncheie cstoria
- nulitatea cstoriei
rmn valabile actele juridice care nu au legtur cu cstoria sau cu regimul
matrimonial
Clauza de preciput- art. 333
-clauz cuprins n convenia matrimonial prin care se stipuleaz c soul supravieuitor
preia, fr plat, nainte de partajul mostenirii, unul sau mai multe bunuri comune, deinute
n devlmsie sau n coproprietate
- stipulat reciproc, n beneficiul fiecruia dintre soi sau numai n beneficiul unuia dintre ei
Obiectul clauzei de preciput
- unul sau mai multe bunuri aflate n devlmsie sau coproprietate (mobile, imobile,
corporale, incorporale, determinate cu titlu particular)
Caracteristici
- se aplic numai n regimurile convenionale
- drept eventual, sub condiia suspensiv a supravieuirii
- nu este supus raportului donaiilor
- este supus reduciunii n condiiile art. 1096 alin. 1 si 2clauza devine ineficace dac
ncalc drepturile mostenitorilor rezervatari
- bunurile ce fac obiectul clauzei nu sunt indisponibilizate sau insesizabile- nu aduce
atingere drepturilor creditorilor comuni de a urmri aceste bunuri nainte de ncetarea
comunitii
- creditorii pot urmri bunurile si dup ncetarea comunitii
- creditorii personali ai unui so nu pot urmri bunurile care fac obiectul clauzei, ntruct ei
trebuie s urmreasc bunurile proprii ale soului debitor
Efecte
- crearea unui avantaj soului supravieuitor fa de mostenitorii rezervatar
- preluarea bunurilor se face nainte de lichidarea regimului matrimonial si de partajul
succesoral
- bunurile se preiau gratuit
- se aplic numai bunurilor care intr n cotitatea disponibil a mostenirii
31
- executarea clauzei se face n natur, sau dac acest lucru nu mai este posibil, se face prin
echivalent, din valoarea activului net al comunitii (dup ce a fost sczut pasivul)
Caducitatea clauzei de preciput
- comunitatea de bunuri a soilor nceteaz n timpul vieii soilor (desfacerea sau
desfiinarea cstoriei; soii aleg regimul separaiei de bunuri)
- soul beneficiar a decedat naintea soului dispuntor
- soii au decedat n acelasi timp
- bunurile care au fcut obiectul clauzei au fost vndute la cererea creditorilor comuni
2.4. Regimul matrimonial al comunitii legale- art. 339- 359
- se aplic dac soii nu au ncheiat o convenie matrimonial prin care s aleag un alt
regim
- n raporturile cu terii de bun-credin, dac nu au ndeplinit formele de publicitate ale
conveniei matrimoniale
- d nastere la proprietatea comun n devlmsie
- exist 2 categorii de bunuri ale soilor: comune si proprii
Bunurile comune ale soilor- art. 339- regula
- instituie prezumia relativ de comunitate a bunurilor soilor: toate bunurile dobndite de
oricare dintre soi n timpul comunitii legale sunt comune, dac nu se ncadreaz n
categoria bunurilor proprii
- toate bunurile dobndite prin act juridic cu titlu oneros
- regimul comunitii legale se naste de la data ncheierii cstoriei si nceteaz dac soii,
n timpul cstoriei, aleg alt regim prin conveniematrimonial/n caz de divor- de la data
introducerii aciunii de divor sau de la data separaiei n fapt, dac soii cer s se constate
c a ncetat regimul comunitii/data morii stabilit prin hotrre judectoreasc de
declarare a morii
- veniturile din munc ale soilor, sumele de bani cuvenite cu titlu de pensie, n temeiul
unui drept de proprietate intelectual sau orice alte venituri asimilate, indiferent de data
dobndirii lor, ns numai n cazul n care creana privind ncasarea lor devine scadent n
timpul comunitii
Bunurile proprii ale soilor- art. 340- excepia
lit. a: bunurile dobndite prin mostenire legal, legat sau donaie, cu excepia
cazului n care dispuntorul a prevzut, n mod expres, c ele vor fi comune
- se refer numai la bunurile dobndite prin mostenire legal
32
- legatul (universal, cu titlu universal, cu titlu particular) si donaia sunt acte intuitu personae
legatul constituie bun propriu dac testatorul a urmrit s i se asigure nmormntarea si
ntreinerea, cheltuieli la care a participat si soul legatarului
donaia cu sarcini- bun propriu al soului donatar dac sarcina a fost executat din bunuri
proprii; din surse comune cu soul-bun propriu, soul va avea un drept de crean
- darurile de nunt- bunuri comune dac sunt daruri obisnuite; dac au valoare deosebitbunuri
proprii, afar de cazul n care dsipuntorul a prevzut c vor fi comun
lit.b: bunurile de uz personal
- bunul e dobndit de unul dintre soi n scopul folosirii pentru uz personal, indiferent de
proveniea sumelor de bani cu care a fost achiziionat- soul care a participat la
dobndirea lui va avea un drept de crean
- bunul s fie destinat uzului personal si este folosit efectiv de unul dintre soi- bunurile de
o valoare mare (obiecte de lux) pot fi bunuri comune, funcie de situaia material a
soilor
lit. c: bunurile destinate exercitrii profesiei unuia dintre soi, dac nu sunt
elemente ale unui fond de comer care face parte din comunitatea de bunuri
- dac bunul a fost dobndit cu bani comuni, soul care a contribuit la dobndirea lui are
un drept de crean
- soii au aceeasi profesie- bunuri proprii sub forma coproprietii pe cote-pri
- bunurile destinate exercitrii profesiei unuia dintre soi sunt bunuri comune dac sunt
elemente ale unui fond de comer care face parte din comunitatea de bunuri
lit. d: drepturile patrimoniale de proprietate intelectual asupra creaiilor sale si
asupra semnelor distinctive pe care le-a nregistrat
- cuprinde drepturile morale si drepturi patrimoniale de autor
- veniturile obinute din valorificarea drepturilor patrimoniale sunt bunuri comune
lit. e: bunurile dobndite cu titlu de premiu sau recompens, manuscrisele
stiinifice sau literare, schiele si proiectele artistice, proiectele de invenii si alte asemenea
bunuri
- primele si premiile primite ca un accesoriu salarial sunt bunuri comune
- constituie suportul material al drepturilor de proprietate intelectual
lit. f: indemnizaia de asigurare si despgubirile pentru orice prejudiciu material
sau moral adus unuia dintre soi
- vizeaz asigurarea de persoane n beneficiul unui so, indiferent de proveniena sumelor de
bani cu care au fost pltite primele de asigurare- soul care a contribuit la plata
primelor=drept de crean
33
- despgubirile menite s acopere un prejudiciu moral sau material= bun propriu
- nu se refer la asigurrile de bunuri, care sunt bunuri proprii/comune, funcie de natura
bunului
lit. g: bunurile, sumele de bani sau orice valori care nlocuiesc un bun propriu,
precum si bunul dobndit n schimbul acestora
- subrogaia real cu titlu particular
lit. h: fructele bunurilor proprii
bunurile dobndite anterior cstoriei sau aplicrii regimului comunitii legale
pentru care a fost ntocmit inventarul
art. 341
Datoriile comune ale soilor - art. 351-354
- constituie excepia; datoriile proprii-regula
lit. a: obligaiile nscute n legtur cu conservarea, administrarea sau
dobndirea bunurilor comune- debitor este numai unul dintre soi; opereaz prezumia
mandatului tacit; datoria nu e comun dac soul necontractant s-a opus la ncheierea actului
lit. b: obligaii pe care soii le-au contractat mpreun - indiferent de cauza lor
lit. c: obligaii asumate de oricare dintre soi pentru acoperirea cheltuielilor
obisnuite ale cstoriei- n funcie de nevoile si posibilitile concrete ale soilor
lit. d: repararea prejudiciului cauzat prin nsusirea, de ctre unul dintre soi, a
bunurilor aparinnd unui ter, n msura n care, prin aceasta, au sporit bunurile comune
ale soilor- nsusirea trebuie s fie ilicit, svrsit de unul dintre soi, n timpul cstoriei;
prejudiciul s fie cert; sumele nsusite au fost utilizate n comun sau pentru ntreinerea sau
achiziionarea de bunuri comune; legtura de cauzalitate ntre nsusire si sporirea bunurilor
comune
Regimul juridic al datoriilor soilor
- creditorii personali urmresc nti bunurile proprii ale soului debitor; dac nu se acoper
creana pot cere partajul bunurilor comune
- creditorii comuni urmresc nti bunurile comune, apoi n subsidiar, bunurile proprii- un so
va suporta riscul insolvabilitii celuilalt so naintea creditorilor
- soul solvabil care se subrog n drepturile creditorilor soului peste cota-parte care i se
cuvine la lichidarea regimului are un drept de retenie asupra bunurilor proprii ale celuilalt so
pn la acoperirea integral a creanei
34
- veniturile din munc ale unui so, precum si cele asimilate acestora, nu pot fi urmrite
pentru datoriile comune, cu excepia datoriilor comune derivate din obligaiile asumate de
soi pentru acoperirea cheltuielilor obisnuite ale cstoriei
Lichidarea regimului comunitii
- regimul comunitii se lichideaz prin partaj (prin hotrre judectoreasc sau act autentic
notarial)
- poate nceta fie n timpul cstoriei, fie la sfrsitul cstoriei
- comunitatea subzist pn la finalizarea lichidrii cu privire la bunurile dobndite si
obligaiile asumate pentru care se aplic n continuare regulile de gestiune specificeregimului
comunitii
- cnd regimul comunitii nceteaz prin divor, fostii soi rmn coproprietari n devlmie
asupra bunurilor comune, pn la stabilirea cotei-pri ce revine fiecruia
- n caz de deces, lichidarea va avea loc ntre soul supravieuitor si mostenitorii soului
decedat, obligaiile defunctului mprtindu-se ntre mostenitori, proporional cu cotele ce le
revin din mostenire
- n practic, stabilirea cotei se face prin acelasi act sau n acelasi proces prin care se face si
lichidarea comunitii
Partajul bunurilor comune
-soii preiau bunurile proprii, dup care se trece la partajul bunurilor comune
-se determin cota-parte care revine fiecrui so, pe baza a 2 criterii: contribuia la dobndirea
bunurilor comune si ndeplinirea obligaiilor; pn la proba contrar, se prezum o cot egal
- se face regularizarea datoriilor
- aciunea de partaj este imprescriptibil
- partajul se face n natur, pentru bunurile comod partajabile sau prin atribuirea ntregului
bun unuia dintre soi ori vnzarea (prin buna nvoial sau licitaie public), dac bunul este
indivizibil
Partajul n timpul comunitii
- se face prin prin bun-nvoial (act autentic notarial) sau, n caz de nenelegere, pe cale
judectoreasc
- presupune mprirea bunurilor, si nu lichidarea regimului
2.5. Regimul separaiei de bunuri- art. 360-365
Izvoare:
- convenia prilor: prin convenie matrimonial soii aleg acest regim
35
- judiciar: cnd unul dintre soi ncheie acte care pun n pericol nteresele patrimoniale
ale familiei
Regimul juridic al bunurilor soilor
- acest regim asigur o independen patrimonial soilor
- fiecare so administraz, foloseste si dispune liber de bunurile proprii
- bunurile dobndite sunt proprii, indiferent d edata dobndirii sau modul de dobndire
Masa de achiziii net- masa de bunuri dobndit de fiecare dintre soi n
timpul regimului matrimonial din care se deduce pasivul (cheltuilelile csniciei, etc).
Creana de participare- cot din diferena valoric dintre cele dou mase de
achiziii nete si care este datorat de ctre soul a crui mas de achiziii nete este mai
mare; poate fi pltit n bani sau natur. Cota de participare poate fi stabilit prin
convenia matrimonial; n lips, creana de participare va fi de jumtate din diferena
valoric dintre cele dou mase de achiziii nete. Dovada bunurilor mobile proprii se
face prin inventar ntocmit de notarul public, iar inventarul se anexeaz la convenia
matrimonial. n lipsa inventarului, soul posesor se prezum a fi proprietar. Soii pot
dobndi si bunurile proprietate comun pe cote-pri.
Folosina bunurilor celuilat so
- soul care se foloseste de bunurile celuilat so, fr mpotrivirea acestuia, are obligaiile
unui uzufructuar
Obligaiile soilor
- regula general: obligaiile contractate de soi sunt proprii
- excepii: 1. un so, singur, si asum o obligasie pentru acoperirea cheltuielilor
obisnuite ale cstoriei sau pentru cresterea si educarea copiilor- soii rspund solidarsoul
necontractant poate face dovada c obligaia contractat a fost excesiv sau
inutil, caz n care solidaritatea este ndeprtat
1. convenia soilor prin care decid ca anumite obligaii, indiferent de scopul contractrii
lor, s fie solidare- trebuie expres prevzut n actele ncheiate cu terii
2. soii sunt asociai n societate comercial n nume colectiv, n comandit simpl sau n
comandit pe aciuni
Dreptul de retenie: la ncetarea regimului (ncetarea sau desfacerea cstoriei,
modificarea regimului matrimonial), fiecare dintre soi are un drept de retenie asupra
bunurilor celuilalt so pn la acoperirea integral a oricrei datorii pe care .o au unul fa de
cellalt
36
2.6. Regimul comunitii convenionale- art. 366-368
- constituie, de fapt, regimul comunitii legale, de la care soii pot deroga prin convenie
matrimonial cu privire la: compunerea maselor de bunuri comune, limitele n care se
exercit actele referitoare la bunurile soilor, lichidarea regimului
2.7. Modificarea regimurilor matrimoniale se face pe cale convenional sau
judiciar
Modificarea convenional- art. 369
- nainte de ncheierea cstoriei, soii pot modifica convenia matrimonial oricnd
- dup ncheierea cstoriei, regimul matrimonial poate fi modoficat dac sunt
ndeplinite urmtoarele condiii: a trecut 1 an de la ncheierea cstoriei si s fie respectate
condiiile de fond, de form si de publicitate pentru convenia matrimonial
- minorul care a dobndit prin cstorie capacitate de exerciiu deplin poate ncheie
singur o nou convenie matrimonial prin care s modifice regimul matrimonial
- ntre soi, modificarea regimului matrimonial opereaz din ziua ncheierii conveniei
- fa de teri, modificarea regimului matrimonial opereaz din momentul n care au
fost ndeplinite formalitile de publicitate
- creditorii (comuni sau personali) ai soilor pot introduce aciune revocatorie dac
lichidarea sau modificarea regimului matrimonial i-a prejudiciat- art. 1562 CCcreditorul
trebuie s dovedeasc un prejudiciu si debitorul a urmrit s l fraudeze prin ncheirea
conveniei (si-a mrit sau si-a creat o stare de insolvabilitate)
- aciunea este prescriptibil n termen de 1 an de la data la care au fost ndeplinite
formele de publicitate sau de la data la care au luat cunotin mai nainte de existena
conveniei pe alt cale
- admiterea aciunii revocatorii conduce la inopozabilitatea conveniei fa de creditorul
care a introdus aciunea ct si fa de creditorii care, putnd s introduc aciunea, au
intervenit n cauz
Modificarea judiciar- art. 370-372
Separaia judiciar de bunuri intervine n urmtoarele condiii:
- regimul matrimonial al soilor este cel al comunitii legale sau convenionale
- unul dintre soi ncheie acte care pun n pericol interesele patrimoniale ale familiei (rmne
la aprecierea instanei)
- soul nevinovat formuleaz o cerere prin care solicit instanei s pronune separaia de
bunuri
Efecte
37
-ntre soi:
nceteaz regimul matrimonial anterior
va opera regimul separaiei de bunuri
- instana va proceda la lichidarea regimului matrimonial comunitar anterior, dup care va
trece la partajarea bunurilor
- regimul separaiei va produce efecte de la data formulrii cererii; prin excepie- soii pot
solicita ca efectele s se produc de la data desprrii n fapt
- soii vor ntocmi inventarul bunurilor mobile proprii
- hotrrea instanei este definitiv, ns soii pot ncheia o nou convenie matrimonial prin
care s revin la unul dintre regimurile comunitare
- fa de teri: creditorii nu pot cere separarea de bunuri
- pot introduce aciunea revocatorie
ntrebri:
1. n regimul comunitii legale, constituie bunuri proprii ale unuia dintre soi :
a. bijuteriile de uz personal cumprate ca investiii ale economiilor realizate de soi ;
b. bunurile dobndite din vnzarea cotelei succesorale mostenite de ascendentul
privilegiat de la copilul din cstorie predecedat ;
c. toate bunurile aflate n folosin exclusiv prin convenia soilor.
2. Pentru ncheierea cstoriei, vrsta soilor trebuie s fie :
a. 16 ani mplinii pentru ambii soi, dac s-a acordat ncuviiare pentru motive
temeinice ;
b. 18 ani mplinii, pentru ambii soi ;
c. 16 ani pentru brbat, 15 ani pentru femei, dar numai cu avizul unui medic oficial.
3. Subrogaia real cu titlu universal se aplic :
a. att bunurilor comune, ct si celor proprii ;
b. numai bunurilor comune ;
c. numai bunurilor proprii.
4. Constituie viciu de consimmnt :
a. eroarea asupra strii civile a celuilalt so ;
b. dolul provenit de la cellalt so sau de la un ter cu complicitatea soului ;
c. violena fizic sau moral menit a-i insufla viitorului so o temere decisiv pentru
ncheierea cstoriei.
5. Lipseste consimmntul la cstorie atunci cnd :
38
a. persoana este lipsit vremelnic de facultile mintale, dar numai pe timpul ct nu are
discernmntul faptelor sale ;
b. unul dintre soi crede c ncheie un act juridic altul dect actul juridic al cstoriei;
c. cstoria ncheiat n alt scop dect acela de a ntemeia o familie, chiar dac ntre soi
au intervenit raporturi conjugale.
6. Cstoria ntre rude :
a. este oprit numai ntre rudele n linie dreapt ;
b. este permis ntre rudele n linie colateral pn la gradul IV ;
c. este oprit att ntre rudele n linie colateral, la infinit
7. Cstoria nceteaz :
a. prin hotrre definitiv de divor ;
b. prin acordul ambilor soi ;
c. prin declararea judectoreasc a morii unuia din soi.
8. Potrivit legii, constituie o cauz de nulitate relativ a cstoriei :
a) nclcarea dispoziiei legale privind comunicarea reciproc a strii de sntate a
viitorilor soi ;
b) nclcarea dispoziiei legale privind afisarea extrasului din declaraia de cstorie ;
c) eroarea asupra identitii fizice a celuilalt so.
9. Artai care sunt datoriile comune comune ale soilor n cadrul regimului comunitii
legale de bunuri.
10. Imaginai-v o situaie n care clauza de preciput este supus reduciunii.
39
Capitolul IV. DESFACEREA CSTORIEI
Obiective:
- nsusirea noiunilor de baz privind desfacrea cstoriei
- cunoasterea procedurilor notariale, administrative si judectoresti de desfacerea a
cstoriei
- studierea efectelor divorului asupra relaiilor dintre soi si prini-copii
Seciunea 1. Formele divorului
Potrivit art. 373 CC, divorul poate avea loc.
a) prin acordul soilor, la cererea ambilor soi sau a unuia dintre soi acceptat de cellalt so
b) atunci cnd, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soi sunt grav vtmate si
continuarea cstoriei nu mai este posibil
c) la cererea unuia dintre soi, dup o separare n fapt care a durat cel puin 2 ani
d) la cererea aceluia dintre soi a crui stare de sntate face imposibil continuarea
cstoriei.
Divorul se poate realiza pe cale extrajudiciar: notarial sau administrativ sau judiciar.
1. Divorul prin acordul soilor
Divorul prin acordul soilor poate fi pronunat pe cale judiciar sau extrajudiciar.
1.1. Divorul pe cale judiciar
Divorul prin acordul soilor poate fi pronunat de ctre instana judectoreasc
indiferent de natura motivelor invocate si indiferent dac exist sau nu copii minori rezultai
din cstorie.
Compentena revine instanei de tutel. Acordul soilor trebuie s intervin cu privire
la cererea principal: desfacerea cstoriei si a altor cereri accesorii: numele pe care soii l
vor purta dup divor; exercitarea autoritii printesti; stabilirea locuinei copiilor minori
dup divor; contribuia prinilor la cresterea, educarea si pregtirea profesional a minorilor.
Presedintele instanei va verifica, atunci cnd primeste cererea de divor,
consimmntul liber si neviciat al fiecrui so. Cererea de divor poate fi depus doar de unul
dintre soi, cellalt so putnd s accepte cererea de divor la termenul care se va stabili n
acest sens Divorul prin acordul soilor nu poate fi admis dac unul dintre soi este pus sub
interdicie. Instana va fixa un termen de 2 luni n sedin public pentru soluionarea cererii.
La primul termen de judecat, instana verific dac soii struie n desfacerea cstoriei pe
baza acordului lor si n caz afirmativ va trece la soluionarea cererii, fr s mai administreze
40
probe cu privire la motivele de divor. Instana se va pronuna prin aceeasi hotrre cu privire
la divor si la alte capete de cerere accesorii.
1.2. Divorul prin acordul soilor pe cale notarial sau administrativ
Soii pot opta pentru desfacerea cstoriei pe cale administrativ numai dac nu au
copii minori si sunt de acord cu divorul.
Desfacerea cstoriei pe calenotarial poate interveni dac soii sunt de acord cu
divorul, indiferent dac au sau nu copii minori. Dac soii au copii minori, divorul poate
interveni pe cale notarial cu condiia ca soii s convin asupra tuturor aspectelor legate de
numele de familie pe care urmeaz s l poarte dup divor; exercitarea autoritii printesti
de ctre ambii prini; stabilirea locuinei copiilor; modalitatea de pstrare a legturilor
personale dintre printele separat si fiecare dintre copii; stabilirea contribuiei prinilor la
cheltuielile de crestere, educare, nvtur si pregtire profesional a copiilor. Ei trebuie s
anexeze si raportul de anchet social din care s rezulte acordul soilor cu privire la
exercitarea n comun a autoritii printesti si stabilirea locuinei copiilor minori.
Cererea de divor se depune de soi mpreun. Prin excepie, cererea de divor se poate
depune la notarul public prin mandatar cu procur autentic. Ofierul de stare civil sau
notarul public nregistreaz cererea si le acord un termen de 30 de zile pentru eventuala
retragere a cererii de divor. La expirarea acestui termen, ofierul de stare civil sau, dup caz,
notarul public verific dac soii struie s divoreze si dac consimmntul lor este liber si
neviciat.
Competena revine notarului public sau ofierului de stare civil de la locul ncheierii
cstoriei sau de la ultima locuin comun a soilor.
n cadrul procedurii notariale de divor, notarul public pronun una dintre
urmtoarele soluii:
a) admiterea cererii de divor. n acest caz, notarul public emite
![Filosofia dreptului.[conspecte.md]](https://static.fdocumente.com/doc/165x107/5584e38ed8b42a25468b50b9/filosofia-dreptuluiconspectemd.jpg)
![Filosofia Dreptului Conspecte.[Conspecte.md]](https://static.fdocumente.com/doc/165x107/5695d4611a28ab9b02a14120/filosofia-dreptului-conspecteconspectemd.jpg)
