Vali - Rezolvari Partea

9
Rezolvari partea I Variant 8 Tudor Arghezi – Epigraf 1. Polisemia cuvantului “a semana” reiese din enunturile : Ţăranul seamănă grâu. Si El seamănă cu tata. 2. Virgula desparte substantivul în vocativ de restul enunţului. Cea de-a doua virgulă desparte două propoziţii coordonate prin juxtapunere. 3. Expresii/ locutiuni ce contin cuvantul “suflet” : fără suflet, aprinde suflet, a-şi încărca sufletul, cu sufletul la gură, suflet mare. 4. Versul care conţine doi termeni aflaţi în relaţie de antonimieeste “ Pătrundeţi, înţelese şi neînţelese, Cel-ce ştie însă nu cunoaşte.” 5. In text, prezenţa eului liric este evidenţiată prin utilizarea mărcilor pronominale de persoana I singular mea şi persoana a Ii-a plural “vă”. Apar forme verbale de persoana a II-a plural “zburaţi”,” şchiopătaţi’’, “pătrundeţi”, care suprind adresarea directă. 6. Prin intermediul personificării stihuri, acum porniţi" se surprinde porunca adresată de creator operei sale. Intenţia acestuia fiind de răspândire a ideilor artistice. Acest fapt fiind subliniat şi prin forma de imperativ a verbului. 7. Verbele la imperativ zburaţi, porniţi, şchiopătaţi surprind o comandă, un îndemn. în partea iniţială a fiecărui catren, poezia conţine câte un verb Ia acest mod, accentuând poruncile creatorului care trebuie să fie îndeplinite cât mai grabnic. 8. Substantivul cu formă veche „stihuri" având forma de vocativ, surprinde faptul că poetul se adresează în mod direct creaţiei artistice. întreaga strofă exprimă ideea nemulţumirii faţă de propria creaţie, faţă de meritele creatorului; de exemplu imperativul „şchiopătat?' şi comparaţia „ca păsările mici de catifea". Creaţia abia acum începe să se desprindă de mediul ocrotitor; are un caracter fragil, de aici şi tendinţa de ocrotire paternă. 9. Opera surprinde concepţiile poetului cu privire la rolul pe care îl are opera literară, ca artă in genere. Poetul este îngrijorat de

description

aaaa

Transcript of Vali - Rezolvari Partea

Rezolvari partea IVariant 8

Tudor Arghezi Epigraf

1. Polisemia cuvantului a semana reiese din enunturile : ranul seamn gru. Si El seamn cu tata.2. Virgula desparte substantivul n vocativ de restul enunului. Cea de-a doua virgul desparte dou propoziii coordonate prin juxtapunere.3. Expresii/ locutiuni ce contin cuvantul suflet : fr suflet, aprinde suflet, a-i ncrca sufletul, cu sufletul la gur, suflet mare.4. Versul care conine doi termeni aflai n relaie de antonimieeste Ptrundei, nelese i nenelese, Cel-ce tie ns nu cunoate.5. In text, prezena eului liric este evideniat prin utilizarea mrcilor pronominale de persoana I singular mea i persoana a Ii-a plural v. Apar forme verbale de persoana a II-a plural zburai, chioptai, ptrundei, care suprind adresarea direct.6. Prin intermediul personificrii stihuri, acum pornii" se surprinde porunca adresat de creator operei sale. Intenia acestuia fiind de rspndire a ideilor artistice. Acest fapt fiind subliniat i prin forma de imperativ a verbului.7. Verbele la imperativ zburai, pornii, chioptai surprind o comand, un ndemn. n partea iniial a fiecrui catren, poezia conine cte un verb Ia acest mod, accentund poruncile creatorului care trebuie s fie ndeplinite ct mai grabnic.8. Substantivul cu form veche stihuri" avnd forma de vocativ, surprinde faptul c poetul se adreseaz n mod direct creaiei artistice. ntreaga strof exprim ideea nemulumirii fa de propria creaie, fa de meritele creatorului; de exemplu imperativul chioptat?' i comparaia ca psrile mici de catifea". Creaia abia acum ncepe s se desprind de mediul ocrotitor; are un caracter fragil, de aici i tendina de ocrotire patern.9. Opera surprinde concepiile poetului cu privire la rolul pe care l are opera literar, ca art in genere. Poetul este ngrijorat de faptul c opera sa nu va fi receptat n totalitate de ctre cititor. Se surprinde suferina creatorului, care contientizeaz c, o dat ce procesul creativ e ncheiat, opera nu-i mai aparine, c aceasta are viaa ei proprie. Ultima strofa surprinde creatorul aflat n faa marilor ntrebri despre Dumnezeu.

Variant 27 . Lucian Blaga, Ctre cititori

1. sinonime pentru sensul din text al cuvintelor soart i a crete este destin, noroc si ne nlm, accedem.2. Rolul virgulelor este de a delimita termenii unei repetiii, marcnd o adresare direct a eului liric.3. Sensul conotativ al cuvantului drum reiese din enuntul :Pe drumul vieii muli se rtcesc.4. Tema creaiei, motivul soarelui, drumului, cerului, cuvintelor, ochilor.5. Mrcile lexico-gramaticale prin care eul liric este prezent n text sunt formele pronominale de persoana I singular: mea, m i de persoana a Ii-a singular: voi, v. Sunt utilizate forme verbale de persoana I singular: s vorbesc, s-ncep, dar i de persoana a Ii-a: trecei, v uitai. Apare adresarea direct a eului liric, caracterul confesiv al operei; prin intermediul imaginilor artistice i al figurilor de stil, poetul i transmite n mod direct gndurile i sentimentele.6. Fiind un text de factur modernist, remarcm faptul c versurile sunt inegale, msura acestora variaz de la 7 la 18 silabe, iar a doua particularitate const n faptul c e utilizat versul alb, nu apare rima. Apare valorificat ingambamentul, versurile ncep cu liter mic, deoarece poetul consider c nu i-a ncheiat de expus ideea i aceasta trebuie continuat n versul urmtor.7. Enumeraia surprinde, prin intermediul unor metafore revelatorii, teme i motive prezente n creaia artistic, o lume att de permisiv i att de deschis. Ideea destinului implacabil, cruia nimeni nu i se poate sustrage este alturat temei biblice, care capt chiar accente de bogumilism, prin mbinarea neobinuit a binelui cu rul. Motivul arhanghelilor este accentuat n versurile care urmeaz; se sugereaz prezena divinul n planul uman, faptul c umanitatea beneficiaz n permanen de ajutorul lor. Aspiraia omului spre infinit e vzut aici ca un lucru firesc, specific fiecrui individ. Sentimentele de ur, tristee, mai puin dorite, fac i ele parte din universul uman, deci pot constitui surse de inspiraie poetic. Termenul rstignire trimite, nspre motivul christic, sugernd faptul c pn i greelile fundamentale ale umanitii, pot fi transformate, prin intermediul actului artistic, n creaii valoroase.8. n vederea sublinierii ideii de poesis, poezia debuteaz cu plasarea accentului asupra formelor pronominale de persoana I, ipostaza liric a creatorului delimitndu-i obiectul creaiei, n partea final a poeziei, accentul se deplaseaz asupra formelor de persoana a Ii-a plural, sugernd dorina de integrare a individului n mulime, n valorile supreme ale umanitii. Aceeai alternan este reflectat i la nivel verbal. Iniial predomin verbe la prezent: e, trecei, ateptai, verbe care exprim o aciune n plin desfurare, pentru ca n partea final s predomine verbele la conjunctiv: s umblu, s ies, verbe care reflect o aciune dorit, dar nc nemplinit.9. Titlul operei este semnificativ n relaie cu textul poeziei, cuprinznd o adresare direct, o dedicaie adresat cititorilor. Forma de plural sugereaz caracterul de art poetic, de dorin a creatorului de a lsa motenire urmailor valorile acumulate de-a lungul experienei sale.

Variant 22 --- Ion Barbu, Fulgii

1. Sinonime pentru sensurile din text ale cuvintelor scump i arunc sunt preioas, valoroas; si azvrle, aterne.2. Virgulele sunt utilizate pentru a separa o construcie inciden de restul enunului, marcheaz adresarea direct a eului liric.3. Un vers care conine o locuiune adjectival folosit cu efecte expressive este Cad fulgii ovielnici n stoluri fr numr.4. Tema naturii, trecerii ireversibile a timpului; motivul norilor, plumbului, morii, sufletului.5. Mrcile lexico-gramaticale prin care eul liric este prezent n text sunt formele pronominale de persoana I singular meu i de persoana a H-a plural voi. Sunt utilizate forme verbale de persoana a Ii-a plural lsai, ai prefcut, ai pus. Apare adresarea direct a eului liric, caracterul confesiv al operei, poetul i transmite n mod direct gndurile i sentimentele prin intermediul imaginilor artistice i al figurilor de stil.6. Prin intermediul inversiunii albul umr eul liric evideniaz ipostaza cromatic a elementului naturii, reliefnd puritatea acestuia i contribuind la descrierea peisajului hibernal. Personificarea otiri de nori alearg contribuie la conturarea unei imagini vizuale plastice, prin care se atribuie caliti umane unui element al naturii, bazndu-se pe rapiditatea micrii.7. Rolul utilizrii persoanei a Ii-a n discursul liric evideniaz faptul c monologul liric este unul adresat, fapt subliniat i de interogaiile retorice prezente n text. Se contureaz legtura strns dintre om i natur, o component care evideniaz armonia universal.8. Strofa final conine o descriere a naturii realizat cu ajutorul imaginilor vizuale construite pe baza unei simetrii sintactice: cad fulgii, cad stropi. Atmosfera conturat este una de basm, privitorul admir un inut mirific, idealizat. Finalul strofei conine o adresare direct, ctre cititor, a ipostazei lirice a gnditorului, prin care acesta este ndemnat s i asume cu superioritate destinul; acest fapt este sugerat de metafora inuturi ale minii. Simbolul soarelui trimite nspre ideea de cunoatere absolut. Metafora final: braul ritmic al timpului accentueaz idea de trecere ireversibil a timpului, de ciclicitate, de asumare superioar a existenei umane ca fiind o parte component din marele mister.9. Expresivitatea e dat de capacitatea limbajului poetic de a exprima, ntr-o manier plastic, idei cu maxim ncrctur afectiv; aceasta se realizeaz prin figuri de stil, imagini artistice, sintaxa poetic, topic, punctuaie i prozodie. Expresivitatea limbajului este dat de bogia imaginilor artistice, de ornamentaia stilistic, de utilizarea unui limbaj elevat, ncrcat de sugestii i materialitate.

Variant 16 ----george bacovia negru

1. Sensul celor dou cuvinte: carbonizate" - arse, ofilite etc; parfum" - miros, mireasm etc.2. Exemplu de enun cu linie de pauz: Iubirea ta - mereu o mare ntrebare. (Linia de pauz marcheaz grafic o pauz n fluxul vorbirii, lsnd posibilitatea refleciei etc.)3. Sensul denotative al cuvantului scanteie reiese din enuntul - S-a produs o scanteie la circuitul electric.4. Cuvinte din cmpul semantic al culorii negru: carbonizate", negru", negre", arse", funerare".5. Temele/ motivele poeziei, de exemplu: iubirea, moartea, motivul negrului etc.6. Figurile de stil identificate n prima strof a poeziei, de exemplu: epitetele cromatice sicrie negre, arse", vetminte funerare" semnific singurtatea morii, sufocarea n negru; arderea este sugerat i ea prin carbonizate",arse", mangal", provocnd n suflet ideea unei imensiti de negru negru profund, noian de negru" ca descompunere total a materiei vii etc.7. Comentarea strofei a doua a poeziei, prin evidenierea relaiei dintre ideea poetic i mijloacele artistice. De exemplu: strofa evideniaz ideea dominant a poeziei, sufletul ncrcat i greu al eului liric, datorat incapacitii de a se adapta; sentimentul solitudinii, al morii, reliefat i de prezena ploii, dar i de claustrarea provocat de atta negru; predomin simbolurile, dar i imagini vizuale cromatice: carbonizat", noian de negru", pene arse", olfactivul este prezent si el prin: amorul fumega", parfum de pene arse" etc.8. Titlul poeziei Negru" este n relaie evident cu ntreaga poezie. Prin sensurile cuvntului, prin culoarea pe care o reprezint sugereaz o stare general de apsare, de tristee, de monotonie. Este o repetare obsesiv a ideii exprimate n Plumb", dar i n toat lirica bacovian etc.9. Una dintre calitile particulare ale stilului, existente n fragmentul citat ar putea fi, de exemplu: eufonia, datorat muzicalitii versurilor prin repetarea sintagmelor ce conin cuvntul negru" etc.

Varianta 11SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Varianta 011

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 20 de rnduri, despre contiin, pornind de la ideeaexprimat n urmtoarea afirmaie: Contiina s-i dicteze datoria, nu legile.... (Liviu Rebreanu, Opere; cf. Marin Buc, Enciclopedia gndirii aforistice romneti)

Atenie! n elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:- s respeci construcia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor n scris, utilizareamijloacelor lingvistice adecvate exprimrii unei aprecieri; 6 puncte- s ai coninutul i structura adecvate argumentrii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fa deideea exprimat n afirmaia dat, enunarea i dezvoltarea corespunztoare a dou argumenteadecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte- s respeci normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie i de punctuaie). 6 puncte

Pentru a putea avea succes n orice activitate ar ntreprinde, omul trebuie s-i contientizeze simul datoriei. Aceasta l motiveaz pe om s persevereze n munca sa.

Un prim argument n sprijinul afirmaiei citate ar fi faptul c datoria pe care omul i-o asum trebuie s porneasc din interiorul contiinei sale i s fie corespunztoare moralei sale proprii. Astfel, omul, fiind n strnsa legatur cu semenii si i cu societatea, trebuie s fie animat de datoria fa de munca sa, dar i de datoria fa de societate. n opinia mea, conceptul kantian al datoriei ca imperativ categoric al existenei caracterizeaz omul ideal.

Pe de alt parte, eu consider c legile, dei sunt factori regulatori indispensabili n societate, prin caracterul lor coercitiv, nu pot influenta contiina omului. Fiina uman iubete i contientizeaz mult mai profund rodul gndirii ei dect un imperativ exterior. n plus, eu cred ca propria contiin moral este mai valoroas dect legea prin faptul c, de multe ori, ceea ce este legal nu este moral.

n concluzie, contiina trebuie s fie cel mai ascuit sim al omului i s-l ajute s se nale n fiecare zi mai mult.SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Varianta 006

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 20 de rnduri, despre fericire, pornind de la urmtoareaafirmaie: Dac n-ar exista fericirea altora, nu ne-am sinchisi de nefericirea noastr. (Marin Preda,Creaie i moral)

Atenie! n elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:- s respeci construcia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor n scris, utilizareamijloacelor lingvistice adecvate exprimrii unei aprecieri; 6 puncte- s ai coninutul i structura adecvate argumentrii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fa de ideeaexprimat n afirmaia dat, enunarea i dezvoltarea corespunztoare a dou argumente adecvateipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte- s respeci normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie ide punctuaie). 6 puncte

Cred c n aceast afirmaie, Marin Preda face o descriere succint a oricrui om, prezentnd cteva nsuiri care, probabil, caracterizeaz majoritatea indivizilor din zilele noastre.

n primul rnd, el pune n vedere aspiraia oricrui om de a fi fericit. De asemenea, reliefeaz faptul c acest fericire este relativ la cei din jur. Prea de multe ori, unii oameni se simt nefericii doar pentru c au impresia c cei de lang ei au mult mai multe motive s fie fericii dect ei nii. Cred ns c, astfel, respectivii pierd din vedere motivele pe care le-ar avea chiar ei de a se bucura i de a se simi mplinii.

n al doilea rnd, cred c prin aceste cuvinte Marin Preda scoate n eviden tendina oamenilor de a fi invidioi, de a se compara ntotdeauna cu cel de lng ei, i de a fi, de obicei, nemulumii de situaia lor.

Cred, de asemenea, c o cale pe care un om ar putea ajunge la o stare de fericire ar fi s nceteze s se compare pe sine cu alii, s devin contient c el este o persoan unic, c are ci de mplinire unice.n concluzie, consider c fericirea este o stare de spirit, o mplinire i o linite interioar de care fiecare din noi este personal rspunztor. Fericirea proprie nu ar trebui s depind de nefericirea altora, dar nici nefericirea noastr de fericirea celor din jur.