www.dacoromanica.ro

Mangra,Tisza i

Tribuna.

Tin minunchiu do doveziadunate din

TRIBUNA"D E

Dr. FIE. UFIIDEI-UOEUQD,DEPUTFIT.

-.=.2..

B R A -,0 V, 1911.Tipografia A. Mure,ianu.

www.dacoromanica.ro

Cutant Inainte.,,Nimic nu este mai expus con-

trolului public decal coloanele unuiziar. E o carte deschisii In care ce-teste oricine. Dac a. potrivnicii nostriar fi gäsit in Tribuna" un singurarticol, o singurA frazA sau macar uneuvánt de tradare, nu s'ar fi niipustitasupra lui ca hienele arlitAnd lumilIntregi dovada mult asteptatA?"

Mesterul de oglinzi",Tribuna" Nr. 39--1911.

Nimic nu este mai greu pentru publicul cetitor alunui ziar scris siret i echivoc ca ,Tribuna«, decat sitclescopere tendintele ademirate, pe cari le serveste un ast-fel de ziar. Caci cetitorul de gazete, fugind cu ochii repedepeste foile tiparite, numai rar observa intelesul ascuns alcutarei fraze incurcate din coloana din urma, care sta incontrazicere logica cu premisele lansate inleo fraza sforai-toare din coloana prima.

Ingairnarea sofistica de eri a ziarului se loveste incap cu ghiveciul lui echivoc de azi. Ce s'a tiparit inaintecu cateva luni, azi, cu aceleasi litere cicero, este declaratde *redactiat ori )directittnea ziarului« de minciuna. Za-darnic se provoaca bietul cetitor. la datul i numarul zia-rului, ca d. e. Tribuna« in Nr. din 24 Iunie 1910 a scris :

'In contra acestui comitet s'au ridicat acuze grave...el este invinovatit, ca a facut greseli in conducerea ale-gerilor i a contribuit astfel la infrcingerea... partidulai.Acuzele au allat expresie publica nu numai in coloanele

_ ,../..1.-

,

rr".tera Sec rar Jac

15!Qua

www.dacoromanica.ro

4

ziarului nostrug, citarea numarului i datului este unargument mai putin zdrobitor, decal. gravitatea cu care in-drazneste sä raspunda tot *Tribuna«, in 2 Martie 1911 ,deci dupa zece luni: *Nu ca de nenumarate ori, dar nicio singuret data ziarul nostru (!) nu a adus comitetuluiacuzatia, cä el ar fi de vind pentru infrangerea dela ale-gerile parlamentare. E o suprema inconOienta sec afirmineadevaruri atat de sfruntate". Cetitorul ar dori sase convinga, daca inteadevar iarul lui, despre care credoca e extrem de national este mincinos ori nu. Cacidaca este mincinos, atunci nici oarnenii, can II redacteazanu pot fi condu0 de gand curat, dupa ce ei De daucredintele intime ale sufletului lor«, npavand *zgarda ofi-ciaTa la gat«. Dad, deci *credintele intirne ale sufletuluilor« sunt mincinoase, atunci nationalismul lor va fmincinos gandeste cetitorul. Spre a se convinge artrebui sa studieze insa toata colectia ziarului. Cine. arecolectia, nu are timp, dar nici porta, sa se supuna la tor-tura de a receti tot spanacul tiparit al »Tribunei«. In dozemici, cotidiane; mai merge sa ceteasca cineva *Tribuna«,dan in doze mari colectia produce s'enzatii desa-greabile prin bombastul echivocitatilor si minciunilor eivertiginoase. Cdti insi dintre Romani vor fi avut deciabnegatia st se supuna martiriului, pe care il pretindeMesterul de oglinzi« in citatul de mai sus ? i cati iniau la indemana colectia? *Tribuna« deja a doua zi ser-veste doar scopuri mull mai folositoare, decal in ziva cando aduce posta. Intr'o casa copiii ii leaga cartile in ea;intr'alla hartia ei se foloseste de surogat de ascliii spre ase aprinde focul in sobs ; forfecata la margini decorativ,impodobPste blidarnl pe sate; ha o mai gaseste omul si prinporumbisti. i din capetele Romanilor cinst1i ar evaporarepede otrava minciunilor ei, dad. redactia si *cornandi-tarii« nu s'ar ingriji zilnic de noud doze de toxine eme-tice si narcotice.

*Tribuna« a tot tipat sa se aduca *probe«, Iclovezica ea t rad eaz « , ca scrie ethivoc, cä scrie *neadevaruric.Nu a fost de ajuns, ca comitetul partidului national ro-min a infierat desertarea *Tribunei«. Nu a fost de ajuns,

p1

www.dacoromanica.ro

5

ca. bttrbati ca d-nii N. Iorga, C. Stere i Aurel C. Popoviciau condamnat campania ei fratricida. »Tribunao, tot asaca i clandestinii ei stapani si literatii sedusi de ei, pre-Uncle ,dovezil Sper ca publicul romanesc va gasi inbrosura aceasta dovezile, pe cari de un jamatate de anle cere 2,Tribuna«. *Mesterul de oglinzic zice : )coloa-nele unul ziar sunt o carte deschisac. Am frunzarit deci

eu in cartea aceasfa. Munca de hien, va tipa,Tribunac. Ei ? Rog pe cetitor sa vada ce a desgro-pat ,hiena«. Sunt tot citate din »Tribuna . Daca aspectulacestor citate urat, continutul for mincinoq, iar mirosullor neplacut, »Tribunat poarta vina.

Dincoace de munti un ziar roWinesc nu are stitu poate a/vea alt rost; decat sd sustina solidaritateaparticialui national ronutit Trebue deci sa apereintransigentit disciplina de partici, singurul mijloc prin.care sa poate crea si intari solidaritatea. Trebue sa versein sufletete cetitorilor un belsug de insufletire pentru lupta(le aparare -sfanta si dreaphi

Pe cei buni trebue Incurajeze zilnic, dovedindu-le,ca munca, oboseala, ahnegatiuiie i suferhitele lor nu-stint jertfe zadarnice, sterile, neintelese de multime, capilda Ion vie este apreciat i vrinata de toti Romaniicinstiti si dornici de o soarte mai vrednica. $i spre aintari sirele partidului national roman, ziarul mai trebuesa-i indemne la munca pe cei earl stau de o parte seep-

indiferenti ori apatici. Dar' nu cu vorbe de hula si(le ocara, nu cu insulte grosolane si calomnii meschine,

cu dragoste frateasca izvorata din inima sincera. Numaidragostea trezeste dragoste, numai critica cinstita indeamnala munca. Minciuna obraznica, critica rautacioasii, cOom-nia i rantatea, ori cat de iscusit ar 11 mascate cu. frazeechivoce si ori cat s'ar ascunde dupa paravanul ademe-nitor al paradarii cu dragostea de neam, produc sange rau,ura si certe intre frati. si cearta noastra interna sla-beste fortele noastre i intareste pe contrarii romanis-mului. Atacarea comitetnlni in modul cum o fac preme-

. .

e

sa-i

tici,

Ua

sisi

s

Cut

ci

www.dacoromanica.ro

6

nitorii« ar fi o infamie si in cazul, cand retragandu-se ac-tualul cornitet, ar putea fi inlocuit prin altul. El nu poatefi insa inlocuit, pentmca lipsesc a`ti 30 de bArbati, eari-ar fr hotarati sa ia asupra lor sarcina de a primi condu-cerea partidului national roman. Ce inseamh deci »pre-menirea« »Tribunei« ? Ea inseamna a submina diSciplinapartidului national roman, a distruge solidaritatea noastra,deci a face guvernului cel mai nepretuit serviciu. Daca»Tribuna s'a facut vinovata de acest pacat si dach ea nuvrea ori nu poate sa ofere garantii ireprosabile si sigure, cain viitor nu-1 va comite, atunci ea a tradat i are degand sa mai tradeze interesele partidului national ro-man. Nu este deci vorba de o lupta 0 desbinare .intremernbrii partidului national roman, ci de tradarea in-tereselor acestui partid, de subminarea perfida a existenteilui prin un ziar, in dosul caruia nu stau in definitiv decat4 oameni pe cari ii putem vedea d-nii Dr. Oncu,R. Ciorogariu, S. Bocu si I. Scheopul. Ei fac »Tribuna«.El, sunt deci »Tribuna«. Litre ei iintre partidul nationarroman nu poate fi deci vorba de negocieri de pace Al-ternativa este : sh supun ei, adeca »Tribuna«, disciplineide partid ori nu? Dad" nu, atunci ori cat de greu ar fisi ori cat timp ar pretinde, partidul national rp-man vatrebui sa faca .tot ce-i sta in putere spre a nimica »Tri-buna«. Caci lupul imbracat in piele de oaie este mai pe-riculos decal lupul nemascat. i input in piele de oaietrebue nimicit, chiar 0 daca ar trebui taiat tot codrul.Caci codrul cre.ste din nou, dan turma decimata de na-praznicul lup cade jertfa lupilor, cari stau la panda.

Cfiteva date informative.

»Tribuna« a fost interneiata ca organ »independent« de-partidul national roman, cu ajutorul d-lor Brote si Slavici, de»amicii« din Arad ai acestora, d-nii Mangra, Cibrogariusi Oncu. Pacatele ei vechi sunt schitate in -capitajul rpradomo". PIMA in anul 1906 opinia publich romaneasca depretutindenea nu a avid incredere in »Tribuna" si sim-tea, ca ea ou& un rol echivoc, pledand cand pentru a

www.dacoromanica.ro

7 --

politica de impacare cu guvernul, and pentru o politicanationala rnai Tadicala de curnera in stare sa o facaintre imprejurdrile date partidul national roman.Oamenii nostri politici aveau informa(ii sigure, ca d-niiBrote, Slavici si Mangra serveau incercand sa contra-bandeze prin Tribuna« anumite idei interese streinede interesele partidului national roman din Ungaria siTransilvania. Stapanul lor nevazut de atunci a fost traspe sfoara de ei srt creada, ca rondnismului i se facbune servicii sustinandu-se la noi o bisericuta« In sanulpartidului national roman. PaCca flu ar fi posibil sa freasigurate interesele romanismului prin organizatia partidu-lui national !

Lucrurile s'au schimbat. Stapanul nevazut al d-nilorSlavici, Brote si Mangra a fost inlocuit cu oameni cu ye-den i cu inimi mai largi. Acestia au sistat 2 politica debisericute«. Pe- de alta parte Tisza, care juca pe hnpaciui-torul Romanilor prin Mangra, fu silit, nimicindu-se partidulla alegerile din 1905, sa -se retraga din politica. Dela1906-1910 »Tribuna« a avut silita prin caderea laTisza ocazie c4tige popularitate inaintea Roma-nilor din patru unghiuri. Caci, nepuhind sus(inea rela(iiMangra cu guvernul coalitiei, >Tnibnna< a avut carta biancasa atace acest guvern. Indata ce a cazut !Elsa. coalitia si ainceput sa rasara steaua lui Tisza, in primavara a. 1910alearga Brote i Slavici la Pesta1), discuta cii Mangra, cuseful sectiei de presä de pe atunci, Klein, cu contii Tisza

Khuen-liedervary. Dela Pesta plead. la Arad, la R. Cio-rogariu si la Oradea-mare, la Mangra. Fac incercarearisipind o multime de parale sa zapaceasca presa dinRomania prin stiri false, date in Corespondenta romana«.Presa din Tara, condusa de barbati cu pricepere politica,a refuzat aceasta Corespondenta romana«, pusa in servi-ciul guvernului. ungar.

Calauzul politic al d-lor Brote i Slavici prin Budapestaera redactorul 2Corespondentei romane«, faimosul publicist «

Vezi bropra lui Slavici : Zbuciumiri politica la Rominii din Un-garia", Bueurecdi, ed. Minerva" 1911. Vezi mai en seamä pag. 700 84.

sa-si

www.dacoromanica.ro

8

Campiant). Conte le Khuen a avut intentii serioase de agaranta partidului national roman alegeri libere«, adecade a nu aplica in contra alegatorilor romani .mijloaceleextreme de terorisrn administrativ si jandarrneresc, cacialternativa era: sa facä pace cu partidul national romanoni sa franga partidul. Pacea, cinstitit intre popoare intr'unstat constitutional, nurnai .prin intermediarea partidelor par-lamentare este posibila. Era deci absurd sa se gandeascala o pace cinstita seful guvernului, daca facea precuma facut cu neputinta alegatorilor romani trirnitareprezentantii legali in camera. Contele Tisza si-a aruncatatunci in cumpana toata autoritatea si a zadarnicit prinIessenszky realizarea »alegerilor libere" pentru candidatiipartidului national roman. Cat timp guvernul poate paradacu deputatii guyernamenkdi romani, cat timp acestia,fard a primi penira natiunea romana (lreptai intemeiatepe instita(iuni, fac parte din partidul guvernamental, con-tele Tisza nu a gasit din punctul de vedere al maghia-rismillici, de necesar sit fie recunoscut partidul nationalroman ca un factor, de care trebue sa se tina seama inviata de stat. Era deci firesc, ea politica lui Mangra lip-sita de ()rice principiu si postulat na(ional sa fie spriji-nita si validitata prin Tisza. Visita d-lor Brote si Slavicila Badapesta, Arad si Oradea-mare, a cauzat o desavar-sita schimbare a tacticei guvernului Kbuen fata de parti-dul national roman.

In loc de »alegeni libere«, paptidul national roman aavut parte de alegeri nernaipomenit de brutale. Din 15mandate, pe cani le-a avut partidul national roman, a pututsalva abia 5. Dupa alegeni tactica contelui Tisza a fosteste sa pregateasca terenul pentru o grupare puternicaromaneasca »patriotica «, sub conducerea lui Mangra, carein viitor, la alegeri, sa ia lupta cu program gavernamen-la! maglilar, in contra candidatilor parlidului national ro-man. Va fi deci pentru partiddl nostru vorba de o luplape viata, pe moarte. Pe cand Tisza, prin Mangra, lucra la

') Acest publicist" fost cindva preot In Prigor, a dat incontestabiledovezi de dextexitate publicistici scriind, and a stat citiva ani pentrues..qierii in temnita din Aiud o carte, primiti cu multi cilduri de Bp. Hp."

sa-si

si

www.dacoromanica.ro

9-

inchiegarea gruparei >,patriotice « intre Romani, pe atunci»Tribuna« d-lui R. Ciorogariu, al amicului d-lor Brote,Slavici §i Mangra a facut, 'face i are de gand sa faca

dupa cum se dovede0e din tinuta ei pana. la evidenta0 pe viitor totul spre slabirea partidului national ro-

man. Aceasta actiune fratricida a »Tribunei<c, posibila inurma popularitatii, pe care ziarul sri-a castigat-o la Romaniin epoca guvernului coalitiei, 1906-1910, F,4i pe care omascheaza cu fraze radicale, va fi desvalita in cele ceurmeaza.

www.dacoromanica.ro

1147WLW eeA

A cui politica o face Tribuna" ?

Contele Tisza a rostit in discursul sAu tinut In 12Julie 1910 in camera. cuvintele : »In politica poate sA aibA oactiune nurnai douA scopuri : ofi trebue sporitA putereataberei proprii, ori trebue infrantA, slAbith, puterea con-trara Principiul acesta este o axiomA de valoare dogma-ticA a strategiei politice. Ori ce actiune politica cinstitela unui partid, a unui singuratic ori a unui ziar, nu poateavea alt rost, cleat sa intAreascA tabAra proprie ori sAslAbeascl pe contrar.«

S. analisAm, far% nici o patimA, calm, obiectivrece, oare din punctul de vedere al dogmei de tactica po-litica, fixat scurt i precis de contele Tisza : a cui

o face Tribuna" ?

;

poli-tica

www.dacoromanica.ro

Coulee Tisza, zice in vorbireasa tinutl la 12 lulie 1910 in ca-merA : 4." acei a, cari se gireazA

acuma, pe nedrept, ca repre,zentantii chemati ai nationali-tAtilor i ca conducAtorii lor,pot acuma sl afirme aceastamai multI indreptAtire, dechtinainte cu cativa, ani si am pu-tut experia cu ingrijorare fap-tul, cA dintre concetAtenii no-stri nemaghiari bArbaticart inainte cu cAti-va ani arfl putut'll angajati la o actiunepatrioticA, intristati, ' disgustatis-au dat la o parte.

Dv. (deputatii români) v-atiputut convinge, c ati umblatpe picioare de lut, chnd v-atideclarat. atat de puternici. Pu-term ft influinfa Dv. asupraconalionalitor Dv. nu e de locatilt de mare, precum ati strA-duit sfi, o prezentati prin o ac-tivitate constie de tinta ur-mAritrt..-doar se va trezi In fine

va 00 la fapte acel elementadevdrat conducdtor al societMiiconcetAtenilor nostri nemaghiaril

ion Slavic! scrie in brosura sa"SbuciumAri politico la Romaniidin Ungaria< Pag. 56 : xNumaiputini dintre fruntasii Romani-lor au avut biirbAtia de a in-frunta i furoarea teroristilor

si de all da adevdra-tul gdnd pe fatA.

Unul dintre acestia a fostpArintele Vasile Mangra, a-

cum vicar episcopesc si mem-bru al Academiei Romano, om,pe care Romanii erau deprinsia-1 vedeh totdeauna in frunteami§cArilor nationale.<

La pag. 63 : 'nu existttnicio lege, in virtutea cAreia s aconstituit acel comitet i suntfoartes multi Bornfini, cari nurecunoso auloritalea ltd.(

La pag. 77 : *N-a avut co-mitetul si nu are autoritatezadarnice sunt i silintele de .ai-o da i IncercArile fAcutespro a -isalva aparentele

La pag. 81 : ,chti-va oa-meni orbiti de patiml no facde rAsul lumek.

Tribuna" in primarticotiiei este un fidel ecou al celorsustinute de Tisza si de Slavici.

In nr. 255, 9 Dec. 1910,mnIeun numdr poporal, Tr.cscrie :

Ci-cäs'ar rAful mai inthicu d nul Mihu, ale cilrui aluziila cati-va membrii marcantial partidului ar fi lAsat nis-te neiumeriri in ceata ofici-

! MA rog, asta e slobodcei chti-va toameni marcanti)sunt in dreptul lor sA lAmu-reascA : ce-o fi volt sA, InteleagAiubitul nostru diplomat dela Vi-nerea ? CAci inteadevAr, dupliconceptia curentA. e o cutezantA,e o crimA sA Iai o umbrA debAnuialA asupra capacitAtii poli-tico intangibile a ,membrilormarcantic

dupA ce a dat gata ped-nul Mihu si a dat un pronun-ciamento apodictic pentru cura-jul de a avea i d-sa pAreri li-bere, comitetul va trece la ,Tri-brume, ca s'o lumineze i peasta, pentrucii t'a dat cu ponos

§i

distinsi.

i,

si

romAni...

§i

§i

si

L..

coo

s

cl

www.dacoromanica.ro

care Intrece Inuit pe d-nii agi-tatori, atat n privinta iniluen-tei, a fortei, at si in privinta va-loarei intelectuale si morale...

.)Precum am arStat la in-ceputul discursului meu, a fostun moment In trecutul cel maiapropiat, and inteadevlir et amputini, earl am crezut si am en-tezat sa. spunem. cd domnif a-cestia (2, agitatoril ro fuli) Za-da rnic se prezinfd ca condu-cdtorif Romdnitor sf repre-zentanfil for Oemafi; Ire( urealor nu are riidacini adfivei inmasele marl ale rouldnismului,puterea lor vu este asa de taresi este de lipsd numai de o pr)-sire eurajoasd si kotitrdtd, caaceastit imaginard Were, acea-std cetd(uie de cdr(i de joc, a-ceastd fata morgana sit ni seinfafiscre in boatel goldtatea ei.g

La pag. 97 ; )Poate comi-tetul s. ia hotSritri cu :unani-mitatec si sä adecretezea ori sico, dar nu e nimeni sigur, ciparlisanit si organele de publi-edate ale partidului vor tineseamii de dispozitiunile luate de»marelea comitet a

La pag. 1(0: )S'a pututconvinge on i. eine, cil acestxreprezentant legate (adecii co-mitetul) nu dispune de nici ii-nul dintre organele de publici-tate ale partidului, nu e in stare

ia hotArari si nu poate sg,porneascil nici o actiune, cdciWU fine nimeni se«ntd de (Ian-sale.

la ,cei mai de seams blrbaticonductitori ai nostria. MS rog,e slobod si asta! In lumea astade naivitäti si de confusiune adatoriilor fiecSruia, comitetulpoate sh-si procure si plAcereade a se ocupa de ga7eta noa-stra si de a receti articolelenoastre Impricinate, ca 86 se la-mureasca, unde e rana, caredoare. Dar oameni seriosi, cumstint, ei vor recunoaste numaicleat, eä aici se gäsesc intr'un.caz de incompetentl. Caci, ceare a face comitetul cu toacabiserieufei,noristre curate? Car-poralie platonicd cum este co-mitetut, el poate si& desidereze,sii ia botarari, asupra clirora silse mai hotarasca, dar cumii poate inchipui vreunul dinbunii nostri .barbati marcantig,cd holdrarea ar putea sit neivfluenfeze? Ziar inchegat, cumii de cetitori In urma noas-ta cu organizaffe neaarnd.Mare ate parfid, putere vie sineorganizatii in contra uneiproblematice puterf, eine ne

sA

kr

www.dacoromanica.ro

poate in mod eficace jigni Inrolul nostru de organ de con-trol si de lupta dreapta, maiales acum, cdnd spiritul de opo-zifie este o datorie mai pe susde orice Indoiala?! Sd incerce!(

Dupa ce »Tr.« in nr. 276se sbate in articolul de fondsa dovedeascil cele sustinute deTisza ca dupa cumscrie »Tribuna« In acel articol :)Slabiciunea organizmului no-stru politic e dovedita de toatalumea«, In nr. 279, din 1910numdr poporaf, publica un ar-ticol de fond : »Cine-i membrulpartidului ?«, spre a incerca pepatru coloane de argumentatiisofistice sit dovedeasca neexts-ten(« partidului national roman.Cutezata echilibristica de stilcuhnineaza In fraxa: »...Tribunapoate repudia ii nititit certifica-tul formal al apartinerei la par-tid, mai ales, ca nimeni din frun-last na-I poate produce §i elnicl nu exisfd.c

In nr. 280, exact ca conteleTisza, numai mai ordinar In cu-

vinte se pranunta »Tr. : astraldespre partidul i conducereapartidului national roman : »...ne-putinta se lafaeste sgomotoasain fruntea

fn nr. 182 scrie »Tr.« totin articol de fond : »Suntemintee päräsire desavarsitatrebue sa va, spun, cd pricinaogasese In boeri« conducatorilornostri. Acestia sunt mai nemesidecal Umurii, mai aristocra(idecal grofli ungurt, etc.4

sunt ale »Tribuaek).In nr. 3 din 1911, art. de

fond : oAti vazut desigur,In te-atrele de papusi, cum, in fataurmi public nevinovat, vehliva-nii de dupa culise trag sforile

cauta sa destepte iluzinni op-tice si aparen(e falacioase prinimprovizatiile lor. Viata politicaeste si ea un teatru i avem sinoi corned/anti de aceslia,carl numai prin pdpuserii iifac meseria si-si gdsesc cli-enfela.

In nr. 12 din 1911, »Tri-

buna« scrie in art, de fond :niciodata solidaritatea acestorautoriza(i n'a fost mai fara sea-man, ca acum, cand condarnnacu furie toate acele elemente,cari au un mod mai diteren(iatde a judera In materie de ches-tiuni publice. (observati stilul !).Cand cantarim masura asta deparoxism, cu care autoriza(iinostri isi insusesco pufere hna-ginard de control si de condu-cere, start] ingrijorati in fataviitorului multelor noastre ase-zaminte.«

§i

alaiului.=

(subli-nierile

§i

nlavici.

www.dacoromanica.ro

14

Cum ? »iluziuni optice aparente falacioaseg, »avemsi noi comedianti de acestia, cari numai prin papuserii iifac meseria gasesc clientela?«

Cum ? »autorizatii nostri insusesc o putere ima-ginard de control si de conducere«? Par'ca am cunoastecuvintele acestea. Da, le cunoastem, din discursul conteluiTisza. $i dansul zicea la 12 Julie: »Domnii acestia zadarnicse prezinta ca conducCdorii Romanilor si reprezentantiilor chemati; trecerea lor nu are radacini adanci in ma-sele mari ale romanismului, puterea ion nu este .asa detare si este de Upset' numai de o pasire curajioasethotardtei, ca aceasta inriginard putere, aceasta ceteituie decd,rti de joc, aceasta fata morgana sa ni se infatisezein toga golatatea ei.«

Asi putea reproduce din numerii ,Tribunei«, incepanddin Julie 1910 Vara acuma, Inca sute de exemple ca celede mai sus. Deplina consonantit a idellor, ce existaintre contele Tisza, Ion Slavici si »Tribuna«' organuld-lui R. Ciorogariu, al prietinului lui Mangra dove-deste clar, ca a cui politicci o face ,Tribuna«. Rolultrist, cum »Tribuna« se zbate sä inlocuiasca >> Unganiae luiMoldovan Gergely, va dumeri chiar i pe cei mai »vecbiamici« ai Tribuneig asupra rostului adevarat al acestul ziar.

lubirea de adevär a. Tribunei".Se stie, ca indatd duper; alegeri pTribunat, in loc

de a da sprijin comitetului partidului national romanputinilor deputati, cari in butul terorismului i coruptieifara de seaman, prin cari guvernul a razbit sa decimezenumarul deputatilor romani din camera frecuta, a preferitsa deschida o companie de invective la adresa conducereipartidului. Comitetul nostru electoral a fost invinovatit deTribuna«, ca. el poarta vina pentru caderea candidatilorpartidului national roman. Pe cand pana chiar i un ziararhisovinist ca »Pesti NaplO« constata, cit in comparatie cuatrocitatile comise in cercurile noastre electorale, au fost oadevarata gluma brutalitatile si coruptia, pe cari gfivernulle-a aplicat in contra Justhistilor, cari totusi in proportie au

si

si-si

si

ted

pi

www.dacoromanica.ro

15

reOt i mai putini decat ai noWi, pe atunci »Tribunafinculpa fara nici un temeiu i Para scrupuli comitetul nostru.In articolul »Pozitiunea partidului national roman« (21Iunie 1910) »Tr.« scrie: »Se tie ca in contra acestui co-mitet s'au rid icat acuze grave in toate partile tarii. Eleste invinovatit, ca a facut greeli in conducerea alege-rilor i a contribuit astfel la infreingerea nea§teptata tidureroasa a partidului. Acuzele au. aflat expresie publicanu numai in coloanele ziarului nostrul... i mai la vale,in acelwfi articol: »Fata cu acuzele ridicate in public co-mitetul va trebui sa se justifice; el la nici un caz nu lepoate ignora, daca e vorba ca autoritatea sa, care qi asanu era mare nici pawl acu»t, sa nu fie cu totul pier-duta«1) »Tribuna« le -scrie acestea la 24 Iunie.

Contele Tisza zice in 12 lulie: »Puterea i influintaDv. asupra conationahlor Dv. nu e de loc atat de mare«.Ion Slavici scrie: »N'a avut comitetul autoritate«...

S. analizam daca afirmärile Tribunei« corespundadevarului ori nu.

La alegerile din 1905 nu aveam organizate slecatvre-o J 0 cercuri. La cele din 1906 vre-o 15. La alegerileultime eram organizati bine in .peste 25 de cercuri cumajoritati tornanWi. Toti fo§tii deputati i candidatii dedeputati ai partidului national roman impreuna. au cifiree-rat peste 1000 de comune romane0, facand propagandaprogramului nostru national priii nenurnarate vorbiri. V.Goldi§ in trei randuri a umblat in comunele din cerculRadnei, vizitand aproape pe toti alegatorii din cerc. Dr.Vlad a cutreerat 3, Dr. Maniu 3, parintele Lucaciu 2,Dr. St. C. Pop, Dr. Mareu, Dr. T. Mihali, Dr. Grozda,Dr. N. ,Serban, Dr. V. Brani§te cafe 2, Dr. I. Suciu, Dr.C. Bredicean, Dr. V. Deleu, Dr. A. Lazar, par. N. Ivan,0. Goga, Dr. I. Erddlyi, Dr. A. Novac, Dr. G. Popovici,Dr. St. Petrovici, Dr. A. Cosma, Vasile Damian, Dr. V.

Comitetul electoral Intrunit in conferentk plenari, in 24 Iunie, laBudapesta, a discutat atacurile Tribunei". Ascultind referada secretaruluigeneral Dr. Vasile Lucaciu, la propunerea inembrului din comitet 0. Gogacomitetul cu unanimitate de fatft era si d-1 Dr. Oncu a votat mula-mita i incredere birolui s'au, care a condus alegerile.

1)

www.dacoromanica.ro

16

Bontescu si altii si altii ate un cerc. Eu in campaniaelectorala din 1910 am cutreerat I cercuri i. am vorbitin 117 comune. Cu toate acestea »Tribuna« in articolulde fond din Nr: din 19 August scrie :

»Asupra unui lucru, insa, nu putem stiyui indeajuns.Un lucru trebue sa-1 repetam, fard, incetare: nici odatan'am inceput lupta atat de putin si de slab organizati,ca acum.« Luni de zile »Tribunal a calomniat in chipulacesta comitetul. La inceput colectiv. In timpul din urma,s'a apucat, crezand ca cetitorii ei sunt deja destul de pre-parati, sa terfeleasch pe rand pe toti meMbrii comitetului

om de om. Cu toate acestea, Speculand, c publiculnu poate tinea exact aminte toate insultele si afirmarilelipsite de adevar ale »Tribunei«, intimii d-lui R. Cioroga-riu si Oncu : Domnii »redactoril si »literat romani« SeverPocu si Iosif Scheopul debiteaza, de dila ori gaseste sefullor de bine, in numele cinstei si al »iubirei de adevar«,cate o desmintire, ca »Tribuna« nici cand nu a atacatpartidul, nici comitetul, nici pe fruntasi. Dintre aceste nu-meroase desmintiri cutezate reprodUc urmatoarea, care esteo dovada elocuenta a felului, cum este inbirea de ade-var a ,Tribunei". In Nr. din 2 Martie 1911 »Tr.« sale:»Nu cif »de nenumarate ori«, dar nici o singurl date;ziarul nostru n'a adu,s contitetului acuzatia cd, el ay fide vind pentra infrdngerile dela alegerile parlamen-tare. E o supremd inconstientd sa afirmi neadevdruri at&de sfruntate...g .$1 apoi: »Tribuna" daca a imputat comi-tetului vre-o vina pozitiva, a fost numai vina pentru neor-ganizarea dela alegerile congregationalee. Nu sunt inte-resanti atat ca stil cat si ca idei »redactorii literati ro-mani«, depozitarii increderei d-nului R Ciorogariu si N.Oncu ? Asta va sa zica a »face politica cinstita«, »a spuneadevarul fara alta patimal ? Aceasta va sa zica : »acestiscriitori n'au zgarda oficiala la gat« ? Ce oarneni sunt. inredactia »Tribuneit ? La tot cazul cutezatori. De altcurnnu s'ar face ei 'pe ei de minciuna.

»Tribuna« vazand ca Dr. Ioan Mihu sa bucura de

www.dacoromanica.ro

17

stima contelui Tisza si stiind ca d-1 Dr. Mihu nu se vadimite la o actiune de pace in contra vointei partiduluinational, nefiind aceasta nici cinstit, nici posibil, a lbst cii-prinsa de temeri. Se temea, c. daca Dr. Mihu si mem-hrii comitetului ar fi oameni de Omura lamiculuit Mangra

Dr. Mihu in acord cu cornitetul national ar putea reusisa fac/i, pace cu Tisza. Ce se alegea atunci de diploma-tul samic4 Mangra? Ce rost ar fi avut atunci supunereaneconditionata a calugarului transfug in fata ileulut delaGeszt «

Deoarece »Tribunaq nu este ins altceva decat oglindatipArita a cinstei i iscusintei altruiste a redactorilor

comanditarilor ei, tactica ei potrivita in fatapericol, chci nici Dr. Mihu, nici comitetul nu erau

asa naivi ori de rea credinta sa nu recunoasca faptul, ca.Tisza discuth, pacea ca om privat, nu ca autorizatul gu-vernului,a fost gasita fart scrupuli. Un redactor al zTri-buneic pleadi la Vinerea, la d-1 Mihu. Convorbirea intreacest redactor si intre d-1 Dr. Mihu a fost redata apoiastfel in ,Tribuna«, Inca atat d-1 Dr. Mihu cat si corni-tetul national erau prezentati ca niste imbecili, cari vorcompromite la Impciratul si in streinatate pe Romani.Cad e aceea s'a ingrijit )Tribuna4, sa fad, a crede penesimtite pe cetitorii ei, cä contele Khuen are poruncâdela Impeiratul sa incheie pace cu Romanii. S. compa-ram parerile lui Ion Slavici, ale ,Tribunei« si ale lui Man-gra. Este frapanta armonia Tntre acesti trei ilactori aivietii noastre E uimitoare identitatea vederilorlor referitoare la intentiile guvernulni si ale Imparatului.Acesti Romani »bine informatig : Slavici, Mangra i amiciilor dela zTribunag, au dovedit din nou, ca stiu sa sal-veze interesele mari ale neamului«, lucrand paralel i ca

in interesul neamului« un organ independent ca » Tri-bunag ti poate perrnite licenta poetica, de-a falsifick in-'terviewul cu »iubitul nostru diplomat dela Vinerea !

2

"?

2.

politice«.

si isacleipsei-tului

www.dacoromanica.ro

I.

.Candidatul partidului mun-eel nationale maghiare, caluga-rul transfug Mangra, zice Invorbirea sa de program, publi-cata. In nr. din 8 Maiu 1910 alziarulul independent ,Tribunac,Guvernul lui Khuen n'a venitsa se razboiasea, ci ca sa facapace In taxa ; progrAmul sail nujigneste interesele. indreptetfiteale nationalitatilor. De aceeadeputatii nationalisti.. au coralso mare gresall politica, ca nus'au apropiat en incredere deacest guvern nou, cu program

o directie politica noua, Im-paciuitoare...c. etc.

Afarit de Tribuna" nici unalt ziar romanesc ori maghiar nu aOat de necesar sit reproduca in in-tregime vorbirea de program, princare vanitosul cMugär lncerca sa za-pliceasca atat pa maghiari cat si peromani. Cine a pus la dispozitia Tri-bunal" manuscrisul vorbirei lui Man-gra ?

D-nul I. Slavici scrie, Inbrosura sa: Sbuciumari politicala Romanii din Ungaria :

La pag. 8. ,Chiar i eel..ce nu cred, ea are actualul gu-vern ungar destula priceperedestula autoritate, ca sä rezolvechestiunea nationalitatilor, batocmai ei trebue sa se 'fereascide on i ce fapta, care produceaparenta, ert Romanii stint ceice zadarnicesc bunele silinte aleactualilor consilieri ungari ailmparatului §i Regelui FranciscIosif I.

La pag. 110 : vE invederat,c. In mijlocul acestei

d-nul Dr. I. Mihn a ostenitd-sa Inzadar, caci n'a fost ni-

meni In stare srt-i dee raspunsla Intrebarea, »ce vrea partidulnational roman( ?c (da, da, plea"-tosii de tmembrii marcanti alpartiduluk sunt de vita !)

III a

,Tribunac, ziar ,indepen-dentc, care, in nr. 255 din 1910,Intreaba ca ,ce are a face co -mitetul, cu toaca bisericuteinoastre curate ?c, scrie (in nr.din 30 Noemvre 1910) :

,A Infatisa poporul nostruca refractar din capul locitlalori carei hnpacari este doarpunctul de vedere al politiceiunguresti, care s'a slit totdea-una, atat in fa(a Coroanei, catsi in MO strainiitatii sa acre-diteze aceasta Were despre po-porul romanesc.

De ce s'iu Intrerupt trata-tivele de impdcare, dna guver-nul vrea cu sinceritate paceaintdineqte aceeaq dispozi(ie sin-cere& in societatea noastrd? Des-lusirile date In punctul acestade d-nul Mihu nu sunt de locsuficiente. Ele prezinta chiaroarecare gravitate prin faptul,cri d-nul Mihu aruncet o parte aresponsabilitd(ii pentru zdddrni-cirea tratativelor §i asupra ,unor

11.

Invälmrt-seli,

9

si

www.dacoromanica.ro

19

."073 ...,_, - ... cD )., --_ ... , ee _ , ..,,t N..

PC, VS o W. ...' ,0 t3 ,Z: Le,

CM"rc

--- .4-1. 0 4:3 > :it E 4., v.cid cD .4.' "Z1 )Zi

...= z d= t. Fc; tt xl CD Z ....- 1:3 = 78 W01 ri) '' %.I tiI 14 -. r...,

Zt41...."Z 7; ° 0 ° .44 8 co

'1:2;". .0 .= CD V "- -hD tD -Ice :71Pt ce

E 4)P . ce ...., ..i 71r.-.: 75 cD ,iti

7.1 tie= 0 ed 4...." W 1-

t'''-'1." .4E ta 4

0 .^ 4. t t-0 ',...."" .....

e "Z PC. FO t::

*Guvernul Khuen nu a venit sa .se rasboiasca., ci cafaca pace«, ne spune parintelec Mangra, amicul d-lui

R. Ciorogariu >>de aceea deputatii nationalisti au facut.0 mare sgresalcsi, ca nu s'au apropiat cu incredere de-acest guvern«.

...ei trebue sa se, fereasca de nri i ce fapta, care.produce aparenta, ca Romanii sunt cei ce zadarnicesc bu-nele silinte ale actualilor consilieri ungari ai Impciratutui

Regelui Francisc Iosif I", ne spune I. Slavici, care toataviata lui a shut pertect ce anume yrea Imparatul".

Tribuna" 1-lor R. Ciorogariu, S. Bocu si I. Scheo-pul, neliniqtitet grozav, ca Imparatul Ii va piede parereabuna ce o are desigur despre bravut popor roman, se gra-beste si ea sa ne ayertizere: A infatisa poporu/ nostruca refractar din capul locului oricarei Impacari este doarpunctul de vedere al politicei unguresti, care s'a silit tot-deauna, atat. in fa(a Coroanei, cat si in rata straintttaiii,s. acrediteze aceasta parere despre poporul romanesc".Tribuna" bate deci alarm pe toaca bisericutei ei curate"(o da, curate!") .caci : La urma urmei este vorba acinu de o afacere particulara a d-lui Mihu cu a domnilormembrii marcanti ai partidului, ci- de interese marl §isupericare ale neamului intreg".

Ce bine a facut Tribuna", ca a trimis un redactorla d-1 Dr. Mihu spre a'l interviewa. Fara a se provoca la

2*

; e 0 s cd gi, ii.. 0 0. .F.3 2. ...z d0 = cp -cr Q xtl a 7.. 4.6 . ' t es

Z. ,1,.. c. .0.

Xe .1/4.4 ..--

tj. 1

Ece :-..

0 .0ty

CD r. zc .-!,..)

,F.:.,

,

-sa

pi

www.dacoromanica.ro

20

acea convorbire a redactorului -ei cu d-1 Dr. .Mihu, nu arIi putut lua in aparare interesele man i superioare alenearnului intreg, in contra comitetului national. Caci, toateca toate, d-nii Sever Bocu, losif Scheopul, in frunte cuprea cuviosul R. Ciorogariu stiu mai bine cum trebuescaparate interesele man i superioare ale neamu:ui" inteunorgan fara sgarda la gat", decat comitetul partidului na-tional roman.

$i fiindca d-lor fac politica de pareri libere" si depremenire a valorilor" inteun organ independent", estefiresc sa nu aleaga mijloacele cand e -vorba, ca co-mitetul find comps din »batrani ramoliti",, dasearna, ccl pot # vremuri si ctind ideianationalã are nevoie de a fi sustinidet chiar contrapartidului, care nu mai este in consonantcl cif ea".(vide Nr. 262 din 1910 al Tr.") Mijlocul, de care s'a fo-losit, Tribuna" spre a-si crea posibilitatea de a salva .si-tuatia d-lui Ciorogariu, a parintelui" Mangra,sub -masca apararii intereselor mari i superioare aleneamului", a fost o mica falsificare in redarea convorbireice a avut-o redactorul ei cu d-1 Dr. Mihu. Cel ce mnstatäacest rapt de altcum obicinuit in coloanele bisericuteinoastre curate", este insusi d-I Dr Mihu. D-sa zicefin, dar clar, in scrisoarea, ce a adresat-o Tribunei"(in Nr. din 4 Decemvrie ,1910 al, Tr."); despre iubireade adevar a Tribunei", al carei redactor vorbise intrepatru ochi cu D-sa :

Recunoasterea unei greseli este iiitotdeauna un semnde indreptare. Recunosc deci i eu cii am grefit, dinhind de exoeriente indestulitoare in asemenea chestii.

Poate ar fi fost bine set ma ingrijesc de un actnotarke in toata regula, sau de doi martorl pentru a metputect referi la ei in caz de nevoie.

Este departe de mine gandul de-a arunca o partede raspundere pentru zadarnicirea tratativelor asupraunor membri marcanti ai partidului national" si de-a cauta-sa pun vina pe alt.ii.

,Astfel de procedeuri nu intret in obiceittrile melemai jos:

nu-0sllwitii,

amicului"

L--

si

ljli

www.dacoromanica.ro

21

Subliniez anume, c. dirigentii partidului nationalnu au avut nici un amestec in intreaga afacere i, prin.,urare, criticile la adresa /or sunt gratuite".

Tribuna", factita astfel de minciunk, desavuata siblamata de d-1 Dr. Mihu, credeti ca sovaeste macar unmOment sa-si recunoasca gresala ? Ce gresala? D-1 Mihu

oamenii condusi de josnice indemnuri de razbunare"au interpretat gresit scrisul ei cinstit". Atata tot. Eaadauga deci un mic comentar la capatul scrisoarei d-luiDr. I. Mihu, care se- incepe cu vorbele :

$irele de mai sus ale d-lui Mihu vorbesc indeajuns.1.(Credem si noi, ca vorbeSc indeajuns!) si se sfarsestecu constatarea:

tinem sk declaram ca ele aveau intentia sa esprime-numai neincrederea noastrci in intentiile serioase aleguvernului".

Care cetitor mai poate dubita, ca Tribuna" in arti-coluI ei de fond din 30 Noemvrie (compara citatul de maisus) a fost condusa de alte intentii", deck sa-si exprimenumai neincrederea in intentiile serioase ale guvernului

S. tvcem insa la alt caz.

Este de obste cunoscul, ca la Tribuna" seri& seintemeiaza pe urmatoarea scar& : D-lor Montani i Scheo-pul le porunceste d-1 Bocu, d-lui Bocu ii porunceste d-1

Ciorogariu, pe cand d-1 Dr. N. Oncu e sugerat sa traiascain iluzia, ca dansul conduce intreaga societate comandita"a Tribunei". D-J R. Ciorogariu ar avea menirea maltasa creasca generatiile viitoare de preoti pentru diecezaAradului in duhul crestinesc al blândetei, al adevaruluisi al iubirei deaproapelui. Ar trebui srt le dea pilda cumtrebue sa fie un preot adevarat. Frumoasa menire Dece nu sa dedica d-sa exclusiv nobilului sau, oficiu peda-gogic ? De ce preferk D-sa a, fie dictatorul Tribunei"cel mai iscusit intre comanditarii ziarului independent ?"

De cate ori comite In Tribuna" vre-o incorectitate,d-sa declina ori ce raspundere,, ba joaca chiar pe preotul

?"

,

.

1

si

www.dacoromanica.ro

22

ofensat In demnitatea sa bisericeascA de prea cuvios pro-tosincel.

Ce vinA poartA, ma intreb, inocenta revuLendA a luiMangra ori a d-lui R. Ciorogariu pentru faptele politice astApanului ei? and e vorba de faptele politice ale luiMangra, ori de politica de casA a d-lui R. Ciorogariu, de-bitatA in Tribuna", de ce d-nul R. Ciorogariu, desbrA-and pentru publicitate galonatul ccQum de comanditar

§ef politic al Tribunei", se ascunde grabnic in reve-renda cuvioasA de protosincel, strigand : eine se atinge demine vatAmA cinstea preoteasch? CA purtarea aceasta ad-lui R. Ciorogariu este o simplA farsA §i cA d-sa cand evorba de alti preoti §i de alfi directori seminariali nu edeloc atat de ingrijit de demnitatea preoteasca, o sa do-vedeasca urmAtoarele citate din, Tribuna". SA observati.Nu numai pentru sine, ci i pentru amicul säu, pArin-tele" Mangra, pretinde P. C. S., d-nul R. Ciorogariu Sal-vus conductus" in numele dignitAtii bisericWi".

Dar sA-1 lasam sa. ia d-sa cuvantul.

+;

si

www.dacoromanica.ro

I.In Tribuna nr. 263, 18

Dec. 1910. P. C. proto-sincel R. Ciorogariu publics laloc de frunte ,spovedania unuiom cinstitt. Aici spune d-sa,despre demonstratiile, cari auavut loc in Arad, contra luiMangra:

'SA nu pofteascä dela minenimeni s aprob ca preot de-monstratia din Arad dela Semi-nar in fa(a tinerimei clericalein aminul scoalei conduse demine impotriva unui &gni-tar bisericesc, care vine la Si-nod. cd episcopul säu, dela al-tarul la care impreuna am li-turgisit. §i da, sä nu cearl ni-meni dela. mine sl raman im-pasibil la vederea nenorocireiprietenutui, cu care 30 de aniam mancat panea amara a su-ferintelor pentru un ideal co-mm. Cine nu infelege aceasta,acela n'a avid priefen.<

II aIn nr. 280, (7 Ian. 1911)

publich 1Tribunac ,Scrisori dinSibilu« cu ominosul motto :

,De-ar sti omul ce-ar pSti,Dinainte s'ar plizi

In scrisorile acestea esteterfelit in mod obraznic P. C.S. Protosincelul Rosca, directorulseminarulai Andreian. De ce?Pentru-cA, d-nul Dr. Rosca estesi fár sä facI)spovedaniaunuiom cinstitt in vre-o foaie 'in-dependentilc, cunoscut ca celmai cinstit om si ca preotul sicAlugArul cel mai Ma de prihanä.Cum Insi- d-sa se bucurg destima ob§tei romAnesti, chiarpentru-c5, d-sa fiind adeväratcalugAr,isi vede de slujba, si nuface politica. este concurentpericulos. Cum scrie despre a-cest director seminarial organulde sub dictatura directorutui se-minarial din Arad va judecacetitorul pe baza fragmentuluice-1 reproduc din cele douli, co-loane de insulte ale ,Tribuneic:

>Cum mergeam a gale, cu

III aStrans S. in curele, foaia

d-lui R. Ciorogariu, in nr. din21 Ian. 1911, publicl urmStoa-rea probä de stil, isvoritg, dincapul otelit a oarearui odes-vlIguit nästrujnic :

Dam reparatie.,Telegrafui Rominc publi-

cS, o declaratie iscalitä de maimulti profesori dela seminarul,Andreian< din Sibilu §i menitasä rehabilitege pe d-nul Dr. Eu-sebiu Rosca, directorul semina-rului, fatä Cu felul in care alost d-sa infatisat In Scrisoriledin Sibilu« din Nr. 280 al zia-rului nostril. Declaratia d-lorprofesori ni s'a trimis noud,n'am publicat-o pentrutonul ei insolent. Ar fi pututd-nii profesori sä ne ceara re-paratia Inteun ton mai urban,§i fär sä ne fee& proces de in-tentil. Pentru cS, iatä, declarlm,noi am reuretat cei dintdi pu-blicarea acelei ,Scrisori din Si-Mu( , dupiice s'a publicat numaidin gmaid. §i sä ne creada§i

S.-d-nt4

ic

qiinsa

§i

www.dacoromanica.ro

bgandul departe, iata ca zaresede departe figura de mucenic alintunericului a dirertornlui se-mizzarului andreian. E§ise, cade obiceiu, la plimbare sei-qi to-ceased brdul rosu. Din depar-tare, dim se resfrangeau razelede lumina pe mgtasa brAului,semanau cu ni§te flactri. Par'caerau o aureola de foe, co-i In-cununa pre(ioasa Luria, cdreiase inchind cu atdta devotament

pdrut, ca toata flinta a-cestei fete biserice§ti nu trg-ie§te dec prin §i pentru acestorgan, ca toate licaririle sufle-tulta sail i-s'au pogorat in pan-keg ca sh se sgrute tihnite curazele soare:ui. Ce-.om fericit !

mg gandeam. Acestanu-qi trdmeinta mintea cu re-forme sociale i cu probleme deeducatie. ldealul lui e sg manceo plAcinta bunt, cu branzt §isit tese visuri penfru o mitrdepiscopeascd. Daca o poarldIglu:lie dela 77reid, de ce n'arfi qi el vrednic sa o poarte ?Simteam cum mi-se rasvrgte§te

II cintreg sufletul Impotriva pros-tiei izostre zzafionale §i repededgdui sa-u i desgrop spada.

. Doi sticleti de pe o cracgdin apropiere cari, probabil,ieOserg de sub strasina craniu-lui cuviayiei sale tremuraudin aripi de bucurie. Pe urmas'au avantat In sbor §i au tre-cut pe deasupra directorului.Acesta, din vesel ce era, odataincrete0e sprancenele, 1§i scoatebatisti §i incepe sei se qteargel...Iar pgsgrelele intr'un ciripit dereis sburau spre valea de aur,vesele c'au avut inspiratia .sddea directorului cel mai nime-nit rdspuns. In sufletul meusimteam insit, o durere addncd,cum pot fi puqi asemenea oce-meni in truntea unui seminar,care e chemat st creascg preo-ti m ea si invatatorimea noastra.

cand vezi asemeneast nu ti fie permis a spune, cape Vezuvul noastre na(io-nak pasc atet(ia...? mai zicelumea cd n'au dreptate tineriio(eli(i lc

III bd-lor §i onorabilul ,Telegraft,cit greselile sunt de randul In-turor oancenilor. lar dact repa-ratia cuvenitg a putut sa Mar-zie atata, vina nu e a noastrd,

.ci a ndravulni romdnesc de apreveni cu violente loialitatea§i corectitudinea ce trebuie pre-supust la tov oamenii bineeducafi.c (?)

.111i-s'a

tit] ea

anoznaiii,

vietii57

www.dacoromanica.ro

25

D-1 R. Ciorogarin Serie tanguitor la 18 Decemvrie1910, ca nu poate cere nimeni dela mine sa !imam i»t,pasibil la vederea nenorocirei prietinului; eine intelegeaceasta, acela n'a avut prietin". Fiind deci in joc prieti-nul D-sale, Mangra, D-sa ne spune: nu pot sa aprob eapreot demonstratia din Arad dela seminar In fata tine-.rimei clericale,_ impotriva unui dignitar bi.sericesc, carevine la sinod cu episcopal sate, etc.

Cu 17 zile dupä aceasta evlavioasa aparare a amicu-lui sau Mangra, P. C. S. d-1 Protosincel R. Ciorogariu däInsa frau liber sa insulte Tribuna" pe directorul Dr.

facandu-1 prost, magar, etc. Cum ? Prolosincelul Dr.Rosca nu e d-sa fata bisericeasca ? Nu este chiar unpreot mull mai cinstit si mai curninte decat Mangra ? NILstie.organul D-lui Ciorogaria, cif, Dr. Rosca, dacei arfi volt set castige mitra, cu mijloacele, cu earl Mangraivrea sei o dobcindeascd, astdzi ar pute7 fi episcop?

D-1 Ciorogariu desaproba demonstratia inscenata incontra amicului salt Mangra, in fata seminarului condusde d-sa, in fata tinerimei clericale" si a episcopului. Dece- admite insa sa terfeleasca ziarul de sub conduceread-sale, in fata lanteiintregi, deci si in tata tinefimei de-ricale din Sibiiu, pe directorul seminarului Andreian ? $ipe cand in interesul apararei amicului sau Mangra d-nulCiorogaria, in Nr. din 18 Decemvre 1910 al Tribunei",,iace un reverentios compliment inaintea episcopului sau,d-sa admite ca tot in coloanele Tribunei" supuse dicta-turei d-sale, la 7 lanuarie 1911, sa fie luat in zefletnea acelasiepiscop, alaturi de d-1 Dr.. Rosca. Se poate o ipocrisie maimare decat .aceea, la care se dimite d-1 R. Ciorogariu nu-

ai cä este prietin cu Mangra si contrar d-lui Dr.El Rosca ? i tree apoi cloud seipttitudni, pana cand afla

Ciorogariu de necesar de sila, ca de voie bunasa publice o reparatie" in coloanele Tribunei" din

pana omului adevarat cinstit, care a fost egretatul Dr.Petru ispan. Douei sciptetmcini nn a simtit redactiabunei", nici comanditarul ei, d-1 R. Ciorogariu, remuscaride constiinta pentru murdariile, cu cari a fost ofensat co-legul (director seminarial i protosincel) d-lui Ciorogariu.

Till

Rosca,si

Jri-

.

www.dacoromanica.ro

26

Nici declaratia profesorilor seminarului Andreian nua .fost in stare sa trezeasc a. constiinta redac.tiei si a co-manditarului ef a Tribunei".. De ce? A trebuit sa treac .

timp, ca sä uite publicul insanitatile din Nr. 280 al Tri-bunei" ! De altcum mit putea sk-si permith acest ziar in-.dependent" (dependent numai de comanditarii ski) sa de-clare pe profesorii din Sibiiu de oameni ram educati (tonuller insolene!). Nici nu putea presupune, ck se va gttsi uncetitor gat de prost al Tribunei", care sa creada confec(io-nistilor Tribunei", cà noi am regretat cei dintái publicareaacelei scrisori din Sibiiu", dupace s-a publicat numaidin grefali"

Care va sa zica in Tribuna" se publica pe o Meiintreagd, pe 3 coloane, o scrisoare din Sibiiu" numaidin gresald ! Redactia o da la tipar numai din gresald !Ii face corectura numai din gresald ! i dupace s-a pu-blicat numai din din gresald, redactia regretd mai intdi pu-blicarea acelei scrisori din Sibiiu", cu toate Ca abia la14 zile dupa ce a comis infamia gaseste de bine sa facaaceasta pretioasa constatare.

Frumoasa pilda de iubire de adevar din partea Tri-bunei !"

Sa trecem insa la alt caz.

:,Tribunac din 14 Febru-rie 1911 publica sub titlulcaracteristic xormele calom-niek un articol, In care segase§te urmatoarea frasa :

. Aici Imi vine in minteun zvon pe care 1-am auzitdin partile Beiu§ului. 1). Ci-cdar fi amestecat In toata trea-ba §i Principele mo§tenitor.Ci-cd ni§te scrisori, pe earlle-ar fi primit mo§tenitoruldela ma n gri§ti g, scrisori coin-

9. D-1 colallorator stientific min-t este, caci dfinsul a fost acela, carea colportat aceasti 1nsinuare per-fida prin cafeneaua de pe BrettertnISibiiu".

In Nr. din 2 Martie 1911tot I.Tribunac scrie :

Respingem cu mahnireinsinuatiile, ea am ocrotit Incoloanele noastre Ancercaride denuntaric contra intere-selor noastre generale i de-claram gi in acest puncf,e sub demnitatea noastrd slne mai aparam impotriva u-nor acuzatii atat de absurde.c

ci

www.dacoromanica.ro

27

promitätoare, ar fi trecut dela Malta persoanä la d-1 Al.Vaida i d-1 Vaida le-a tri-mis d-lui A. Popovici. Ci-cdpentru asta n'ar putea vorbiin public d-1 Popovici.c

Va sa zicA Tribuna" nu se sfiqte a ne aduCe: peMangra, pe mine i pe d-nul Aurel C. Popovici in legl-tura cu Principe le mWenitor, cAutand a amesteca panA§i- pe viitorul nostru domnitor in campania ei murdarAtradatoare ! Si tot Tribuna" gAsqte dosa necesarA de ci-nism ca sA respingA, ba sa. respinga chiar cu mahnire"17

i nsi n u e " , ca ar ocroti in coloanele ei incercAri de de-nuntAri contra intereselor noastre generale. Ba cuteazA chiarsa declare cA e sub demnitatea noastrA sA ne mai apA-ram impotriva unor acuzatii atat de absurde". Precum sevede insa, nu acuzatiile sunt absurde, ci absurd este dinpartea Tribunei" de a se refugia pe platforma demnitatiiei. CAci aceasta demnitate este un ce neexistent.

SA trecem insA la alt caz, care va. dovedi i mailimpede cum iube§te adevArul Tribuna".

In Nr. din 19 Februarie1911 ,Tribunac publica latiriIe zilei, urmatoarea in-

famie perfida h.:C4t o fi costat ?

Suntem curiosi cat o fi cos-tat ultima mare adunare dinArad, la care a fost adus sid-1 Stahl, ca discursurile safie salvate pentru.posteritate.Dar nu de cheltuiala d-luiStahl, asta e ceva nelnsem-nat, dar la ce sumd se urea tre-nurile separate, cdrdusitul, in-trefinerea alegdtoritor, etc.?

De ce te miri, iubitecetitor ? Nu e de loc glum&

'). Cer scuze pentru cuvan-tul drastic, dar cum si-i zic acesteiproceduri? Judece cetitorul.

In Nr. din 20 Februar1911 tot )Tribunacscrie:

Ralagional. In numl-rul nostru din urm& sub tit-lul 1Cdt o fi costak s'au stre-curat necontrolate cate-va ran-duri regretabile, cu a cgrorconOnut redactia nu se iden-tified $i pe cari le desaproabdin modal eel mai categorke

vine

www.dacoromanica.ro

28

Cu brapave de astea se 'in,-formeazac o lume oare-care§1 tnzädar razi, ele sunt ere-zute pe cuvântc.

Cetitorul naiv al Tribunei" crede, GI dna, fall gti-rea redactiei g-a strecurat o infamie in coloanele celuimai bine redigeat ziar romanesc" biata redactie a fost ex-trem de cinstith, desaproband cele cateva randuri regre-tabile".

La urma-urmelor i redactorii-literati romani delaTribuna" sunt oameni ! Vor fi facut foaia dupa vre-unchef gi in 20 Februarie, ca de atatea ori, dupa cum sevede din stilul multor articole de fond. Vre-un malitiosculegator de litere, corupt de sigur prin redactia autori-satului", va fi furigat in coloanele Tribunei4 ticalo0aaceea tiparita, foldsindu-se de imprejurarea, ca. d-nii re-dactori erau, cu toata genialitatea lor, grei la cap, dupachef. Aga ar fi logic sa se scuze Tribunal'. Ea insg, ras-punzand maestrului I. L. Caragia!e, in loc de a-gi punecenuge pe cap, se avanta pe piedestalul ,,poruncei no-bletei".

Nu an .fi lucru generos" sh-1 pedepseasca pe cel vi-novat declara directiunea Tribunei". Care va sa zicatot a gtiut redactia despre cat o fi costat"? C. d-nii sedesavueaza pe ei ingigi, nu stria de loc reputatiet lor deoameni cinstiti. lath. raspunsul lor la infierarea maestrului,Caragiale : .

* Dectaratie. S'a strecurat in mod fatal in ziarul nostrunenorocita notitii v CAt a costatc. I\ otita aceasta e pe cale acuma ia proportiile until eveniment istoric. Detractorii ziaruluinostru au umflat' o in slavä §i triumfg, multumiti, a iatä, s'a do-vedit >echivocitatea Tribunek. Toti oanzenii bine intenfionafi (1)au that insti act de desaprobarea energicd a directiunii §1 a re-dactiei noastre, desaprobare, care a urmat imediat §i-i asigu-ram qi de data asta, cl tocmai noi am fost cei mai durerosatinsi de aparitia notitei §i el am condanrnat'o. Dar rauvoito-rii noWi nu vor sa, scape cu una cu douti minunatul pretextde a deplasa cu notita chestiunea principalg : datoria lor deali dovedii acuzatiile. (?) Ba se servesc §1 de peana malasträ ad-lui Ion Lnca Caragiale, care in acela§ timp cand ne dascA-le§te azi in )1lomAnnk §i ne someaza sa pilduirn (1) pe autor,wild porunca nohletei ce trebue sä arätäm omului carula .i-s'a

www.dacoromanica.ro

29

IntAmplat o nenorocire in casg. (?) D-sa gAsegte c e mai gene-ros lucru sa-1 iai pe nApastuitul la pAruialg, ca sl isp4easclel, bietul, vina celui ce i-a vArAt tliciunele sub strea§ina.

De altfel II asiguram pe d-nul Caragiale, ca. ne-am Mutdatoria (?) §i II rugAm, chiar in interesul cauzei noastre obqteqti (?),In nurnele clrela ne vorbe*te §i d-sa, sä considere acest fatalincident de incheiat.

Directunea ,Tribuneit.D-I I. L. Caragiale uila porunca nohretei", pe cand

directitt, ea Tribunei" (in Nr. din 20 Februarie 1911_redactia se desavua pe sine) it asigurh, ch .,ne-am facutdatoria". Care datorie ? Datoria directiunei Tribunei" arfi fost, dupa cum pretindea i maestrul I. L. Caragiale, casa-1 dea afara air a. doar i poate pe nemernicul contra-bandist de' stiri perfide. Aceasta insa nu s-a putut face,caci ori cat sunt de inbitori de adevar si de scrupulosi inchestli de cinste oamenii Trammel", totusi nu puteauexecuta cu o singura lovitura pe trei vinovati : pe 2 re-dactori cinstiti si pe un comanditar ireprosabil. De aceeadirectiunea Trihunei" ii maga pe maestrul Caragialechiar in interesul cauzei' noastre obstesti" sh taca. Sax-mana .cauza obsteasch, pe ce mani ai incaput !

Nostim e chipul in care Tribuna" isi face reclama.Ba ca -toate valorile literare" colaboreazg la ea, (totiadetdratii scriitori, in frunte cu I. L. Caragiale sunt va-lori demodate") ba ca Romanul" nu are corespondentifiind toti oamenii de bine" si publicistii de valoare" con-trari ai Autorizatului". In Nr. din 7 lanuarie 1911 se in-cumat Tribuna" a-si face reclamh, avantandu-se ,Ia ur-matoarea declaratie : ,Tribuna" a ajuns sfle un organronainesc,in jurul caruia s'au grupat bate elementele&mice de o mal intensd i mai aprigd lupta. nationalä".Sa .facern- o mica analisa a adevarului afirmatfilor porn-pouse debitate prin Tribuna".

.

a

www.dacoromanica.ro

I.

in Nr. din 17 Martie 1911unul dintre ,publici§tii de va-loaret, cari liferelma corespon-dent() pentru ,Tribuna, scribintre altele (reproduc ca probade stil numai Inceputul i sMr-situl corespondentei de o co-loana):

Penfru Romiinur.Corespondentul nostru din Clujno trimite Urmatorul raspunspentru ,Romanuk

vAutorizatul ma Invredni-ce§te de o notita, In n-rul 48,referitor la punctul al doileadin corespondenta ce am trimi-s-o ziarului Tribunae, In carespuneam ca )autorizatukpoate gasi corespondent mai deseamd aid In Cluj. Inainte defoate, ca sd nu deviez de pro-gramul nostru national, prin ur-mare sa nu fiu declarat de tra.-dator, trebue sa primesc cu ca-pul plecat §i adanc convinsdestainuirea, ca ,Directorul zia-rului nostru pastreaza scrisorile

In Nr. din 23 Martie 1911d-1 cand. de adv. Emil Folea ras-punde in -,Gazeta Transilvaniekpublicistului distins, care estedin gratia sTribunek d-1Dumi-tru GA Mau. Din acest raspunsva fi destul sa reproduc urma-torul pasagiu spre orientareapublicului :

»Comitetul partidului na-tional reprezinta Intreg poporulroman din Ungaria, acest comi-tet a adus hotärarea dela Cluj,despre care d-1 Galati zice :

hotararea luata a aratat Incaodata cat sunt de orbiti condu-catorii noqtri de patima i catde Ingu§ti suntc...

D-nule (Aldan I §til cine aadus acea hotarare? D-nii Dr.V. Lucaciu, Dr. T. Mihali, Dr.A. Vaida, Dr. 1. Maniu, Dr. Le-m6nyi, Dr. V. Brani§te etc. §id-nii aceqtia sunt Inaintea d-tale,medicinisf emu/ at 2-lea, ,In-gmti(?

Aceasta este prea mult, o

a d-nul Folea era inter-pretul tinerimei romane dinCluj, dovede§te declaratia urma-toare, publicata, In n-r. dela 24Martie 1911 In ,Romanul«:

1. Nu corespund adevitru-lui cele scrise de d-1 Galan Innumarul dela 12 Martie al ,Tri-bunek, ca ziarul ,Romanule nuar avea aderenti intre tineriidin Cluj, precum nici aceea nucorespunde adevärului, camanuk nu ar avea corespon-dent dintre tinerii romani.

2. Cele scrise de d-1 Gal-an sunt parerile domniei-salepersonale 0 nu se pot atribuitinerimei, care nu a Insarcinatpe d-1 Galdfiu a vorbi In numeleel 0 grevWe d-1 Galdau, candcrede, ca a talmacit parerile ti-nerimei.

.

3. Desaproba cu toata t-a-ria tonul necuviincios de discu-tie al d-lui Galdan, din raspun-sul In numarul din 17Martie st. n. al sTribunek

pito-

publicat

nu-si

a...

,

siwww.dacoromanica.ro

1.

mai multor distinsi (? Coresp.)bArbati din Cluj, tineri §i maiputini tineri, cari §i-an oferit,Romanuluit servictile lor decorespondentic

In ceiace priveste§area,c d-lor dela ,Autorizatulc,ii sfittuesc sit §1-0 crate, cadvor avea lipsa de ea nu pestemult, pe and le rezerv §1 eubocetele mele. Ca sit se convin-ga Inteadevar d-1 director, an'am fost refuzat de )Autoriza-tult, pofteasca si rAscoleasclcosul de redactiune, si-I asigur,crt mt va ggsi numele meu. Clujin* 15 Martie 1911 st. n. Dumi-tru Galati, stud. med.(

obrranicie la culme ; ori nu te-algfiudit ce scrii, ori intentionat,manat de nu §tiu ce duh, ai cu-tezat sA armlet a§a o insultaunui neam Intreg. PretinziInca', ca tinerimea clujana con-simte cu d-ta ? Te desaproabil,d-le, cu toatil t6ria §1 fatrt ded-ta are valoare i putere §1sentinta ei.c

desaproba cutezanta d-luiau, and ataa intr'un stil gran-doman si cutezator comitetulpartidului national, §1 declarascrisele d-sale, vátlimlitoare pen-tru cei mai ale§i frunta§i aineamului, de un act lipsit decea mai primitiva thodestie §Ide o decadenta ziaristica' inca-lificabild.

4. Desaprobd proceduraprezentã a ,Tribuneic de a pu- I

blica insultele la adresa frunta-§ilor romani, chiar din panaunui corespondent simplu, stu- I

dent univers tar de anul aldoilea.

1-4

Tinerimea romAnAdin Clui.

*Induio-4

Gal-

I IL

www.dacoromanica.ro

32

D-nul Gäldau, In urma tineretei sale, trebue scuzat.Nu dansul e de vinA, ca. si-a luat nasul la purtare".De vin& sunt domnii Bocu si Scheopul, sefredactorii Tri-bunei" si stapanul lor, d-1 R. Ciorogariu. Ei au introdusin limbajn1 preset noastre. sub marca celei mai neaoselimbi românesti4, grosolhniile vulgare din mahalalele Bu7curestilor, cu binevoitorul concurs al celui mai de seam&publicist ,roman, d-1 Ii. Chendi". D-1 Galdau este numai ojertfl inocenti a scoalei literare ce o face Tribuna". S.nu-1 cdndamnAin deci, ci s6. avem mill Oe el. Caci pecand va ajunge la doctorat, de sigur se va lapada de ac-tualii lui profesori literari i va recunoaste, ca a 'scrie mo-jicii nu inseamna a face publicistica.

Inch un caz de iubireIn Nr. din 28 Martie a.

c. ,Tribunat publi3A tin ra-port din Viena, care se In-cepe astfel,:

'TA ciunarii.Dintr'o scrisoare din Viena.

Viena, 25 Martie,

De cate-va zile petrecIn capitala Austriei deputa-tAi no§tri nationali4ti, d-niiDr. Teodor Mihali, pre§edin-tele clubului parlamentar, §iDr. Alex. Vaida-Voevod. Auvenit aici ca sA se intAlneascAcu d-1 Aurel C. Popovici.

Vineri seara a avut locin onoarea lor o cinA, comunAla care au luat parte cd(i-va,prietini intimi i neamuri aidomnilor Vaida §1 Popovici.Au mai dgiStat i etitiva ti-neri universitari i ed(i-vatineri nzembri ai coloniei ro-mane. S'au rostit toasturi, Incan luptätorii no§tri au .fost

de adev&r a Tribunei".In 1,Romanult din 31

Afartie gAsim urmAtorul ras-puns I articolul ,Tribuneic :,TAciunarik.

Vasile GoldiArad.

Cele cu prinse In pretinsascrisoare din Viena a ,Tri-bunek sunt minciuni. Colo-nia romana din Viena estesolidarA cti conducAtorii partidului national. ConfirmAmmotiunea gi aderentele pu-blicate In ,RomAnule, deciseunanim In intrunirea publicl.OsAndim pe subminAtorii so-lidaritAtii nationale.

Alex. Lupu, Dr. Ciurcu,Dr. Doctor, Dr. Cuparescb,Dr. Lazar Popovici.

Alta :Respingem minciuna din

numArul ultim al ,Tribuneit.Moiiunile publicate in *Ro-m-Mini( au fost luate cu en-

www.dacoromanica.ro

33

sArbiitoriV si IndemnaV O.ducA Inainte lupta Impotrivadusmanilor comuni. $1 vese-lia a fost generalA si gene-rail ar fi fost si 1multumireaRomAnilor, cart n'au lu at partela aceastA cinA, dacA unitdintre prietinii i neamuriledomnilor Popovici si Vaidan'ar II abuzat de aceastA In-trunire pentru a face decla-ratil .In numele coloniei ro-mine §i a tinerimei univer-sitare din Viena In favo-rul ziarului )Rominuk si Im-potriv a Tribunei .

lar apoi : .

2,Se mai vorbeste, cA s'auexpediat, tot In numele co-loniei si al tinerimei, si eft-teva telegrame de aderen0mai multor bArbati din ju-rul "Romanuluic.

Apoi urmeazA o frazA,care este punctul de culmi-natie al articolului :

,INTu contestAm dreptulnimAnui de a-si manifesta ye-derile cum i-se pare bine darcontestAm ori-cui dreptulde-aabuza de numele unei colo-nil si al unei tinerimi intregi.$1 de numele nostru s'a fil-cut un abuz neiertatc.

tuziasm unanim. Infam esteeel ce numeste aciunari pedeputaVi nationkali si frunta-sii coloniei de aici, cu cartsuntem solidari. InfierAm zia-rul, care publicl asemeneacalomnii.

Pentru tinerimea ro-manA din Viena: Zaharie Ma-niu, Iuliu Crisianu, DimitrieMarmeliuc.c

Mai trebue comentar la corectitatea" Tribunei"? E delipsa poate sa venim : D-1 Aurel C. Popovici, d-1 Dr. Mihalisi cu mine sa declaram ea, din Intamplare, nu a fost defata nici un singur neam de al nostru la Intrunitea a-ranjata de colonia si de tinerimea romana din . Viena inonoarea noastra ? OH sa publice poate domnii general Lupu,Dr. Ciurcu, Dr. Cuparescu, Dr. E. Doctor, Dr. Lazar Po-povici, §i. ceilalti membri ai coloniei romane din Vienacertificate de botez, ca sa dovecleasca cetitorilor Tribunei",ea d-lor nu sunt cativa, inembri tineri ai coloniei"? Dar

8

www.dacoromanica.ro

34

oamenii terfeliti de Tribuna" au §i alte ocupatii, decalsä rAsbeasca a desminti multimea nesfAr§itl de minciuniale ify celui mai bine redigiat ziar romanesc" !

Caracteristic este yi cazul urmator, publicat in "Romanukdin 2 Aprilie 1911.

Din ClujDe ce mijloace 6 in stare sa se foloseasca Tribunat pentru

seducerea publicului romanesc.

Zilele trecute, un corespondent de aici al "Tribuneic ainsultat in numele tinerimei pe acei barbati ai neamului nos-tru, earl tocmai i-am ales de patroni ai concertului, tinut In 5Martie n..cu scopul, ca sä seduca, lurnea româneasca, s arete,ea tinerii studenti, nu mai dau nimic pe vbatranii ramolitic,ci toi sunt pe partea "Tribuneic. Tinerimea universitaraspus cuvAntul Inteo declaraVe din Nrul 57 al "Romanuluic.

Dar nu numal acum In urma, ci si de altadata "Tribunats'a folosit de astfel de mijloace murdare, caci .iata co putemceti In Nrul 269 din "Tribunac 1910 :

. "Din shnul tinerimei universitare remane din Cluj ni-sescrie: Cred, ca zilele critice ce le traeste acest popor neferi-cit, gratie conducerei ,barblitestk nu va va .abate dela caleacea bung ce ati apucat, ci din contra, en mai multa putereinimile tinere, vor pune pe hartia tiparului, ca pana acum, ten-dinteld de progres yi inaintarec.

Tot In Nrul acela zice "Tribunac ;"Dela d. Vasile Ocnariu din Macoviste, un- advocat nou

ni-se scrie',Vint de primavara a sosit.yi pe la noi... rog deci, cu

stima sg. binevoiti a-mi trimite ,s1 mie mult pretuita "Tribunac.Adeca cum? "Tribunac In loc de a zice vprimim dela un stu-dentc etc., spune "Din sanul tinerimei universitare din Clujni-se scrieg, ca sa vada publicul, el »din sane i-se scrie, adecaIn numele tuturor studentilor. Ce i-s'a scris )din sane, am va-zut In declaratia tinerimm din N-rul 57 al "Romanuluic.

Trec la scrisoarea »unut advocat nout din Macoviste, carear fi colegul meu Ocnariu. D. loan Ocnariu, stud. in drept dearm/ prim, mi-a declarat pe cumintul situ de onoare, ca nicidansul, nici fratete sau Vasile, care e comersant n'au serfsabsolut nimic la ,Tribunac vdespre \rant de primavarat, ci atrimis pur i simplu abonamentul, iar cetind In "Tribunacca-i"un advocat none, le-a trimis o rectificare, pe care "Tribunac

si-a

www.dacoromanica.ro

35

voit sa o publice nici TAO. astral. Acestea le-am avut despus pentru ca sl se stie.<

Un student.Mai are lips'a de comentar acest exemplu zdrobitor al fe-

lului cum serveste xTribunac adevärul luAndu-si refugiul chiarsi la astfel de tertipuri ?Tribuna" si solidaritatea noastrà nationala.

Cine este atat de naiv sa mai dea crezamant asigu-rarilor fariseice ale Tribunei", ch ea condusA numai deinteresele man i superioare ale neamului intreg" (Nr.255 din 1910) a pornit infarna actiune de premenire" ?Caci nu este in interesul canzei noastre sa fie distrusa so-lidaritatea partidului national roman ! Nu este in interesulcauzei noastre sa fie stanjenita capabilitatea de actiune apartidului national roman prin intrigile, calomniile i falsi-ficarile tendentioase ale Tritunei"! Ce arma ne va mairamanea, dacrt. solidaritatea partidului national va fi nirni-cita ? Nimibirea acestei solidaritdti este insd vdditulscop al rdsvrdtirei Tribunei". Dad. toti barbalii devo-tati- ai partidului national roman vor fi decapitati, dacaprestigiul comitetului national va fi nimicit si solidaritateanoastr& facuta de batjocura, atunci va putea fi restabilitadrept fesultat pozitiv al premenirei" Tribubei" reputatiapang&rita a amicului" d-lui Ciorogariu, a candidatului demetropolit Vasile Mangra.

Iata cum sole despre soliclaritate organul romanesc,in jurul caruia s'au grupat toate elementele dornice de omai intenset qi mai aprigei luptd nationald": (Tr. Nr.din 7 Ian. 1911).

IDacA am fi preamilrit organizatia noastrA, (care nuexisfd), cantand in ditirambi laudele celor cari indrumA... ne-activitatea noastrA politicA, am fi spus o minciunk dar n'am fiIncAlcat disciplina de particle (Tr. Nr. 25 Dec. 1910.)

In Nr.' din 13 Ian. 1911, sub titlul Solidaritatea",comae Tribuna" inteun articol de fond o criminal& za-patire a notiunilor..

cateva pasagii caracteristice din acest remarca-bil" articol :

2.SInt cazuri, cAnd solithrritatea are frumoase succese.Cum Ina de obicei aceastg strInsA legAturl este mult mai

3*

Tata

/ea

www.dacoromanica.ro

36

u§oarä si, poate, exclusiv posibild Intro cei mai slabi, e natural'sä se Intample, ca cei mai tari si mai energici set nu se supunaacelei mcnini de uniformisare sociald, care cautä sI prefacä pefiecare individ In manechin, maims cu totul unor anumite mo-ravuri si credinte. Sant apoi alte cazuri, cand In solidaritate-si In marginea cadrelor ei inguste nu se produce nimic real,se face imposibill orice nobild rivalitate, se tine pe loc oricemiscare i se ascunde totul In haina unui spirit inapoiat. Care-om cuminte nu va admite, CA In aceste condiU,, solidarizareaconstitue o vinova(ie?

latl clan a nu este bine, M se vorbe§te gat . de vagdespre aceastA notiune i cg. atata lume se atdrnd de ea. (ob-servati stiiul i limba ziarului 'serfs In cea mai bun5, limbIromâneasar : )atata lume s atarn6 de ear, adecI de xnotiu-nea solidarit6tii.r) C unirea §i concordia sant bune i c dis-cordia maximae res dilabuntur se §tie dela tata Traian i po-poarele de pretutindeni calla sg, se foloseasca de aceRt princi--piu dup6, putintA. Ne facem Insg, rezerva asupra faptului, cäfiecare caz de solidaritate Isi are povestea sa si cercetandu-le .mai deaproape, cum se cuvine, lnainte de-a te pronunta asupra.lor, adeseori va trebui sg, fii mai ingadudor cu judecata si sci

pui credin(a infreagd In aceastä singurä idee salvatoare.c.(Ce stil clan! Ce limba neaose romaneasa 1)

Spre a docurnenta, ck sunt oameni cu judecatl. pri-mitiva, cari tin la solidaritatea partidului nostru national,articolul constata :

,Santem insa de pärerea, ca rau ta aceia, cari ar voi S.reducri vointa tuturor la o singur6 formula si mai mult gre--sesc aceia, cari in anumite cazuri concrete vAd apropierea unuidezastru. In o astfel de judecath, este ceva absolutsau o lipsd de chibzuire in materie de progres.,

E deci natural, ca cei mai tari qi mai energictsei nu se supunet acelei maqini de uniformisare", careeste solidaritatea nationalk. E deci natural, ca MangraBurdea sk franga solidaritatea. Rau fac si mai mult gre-sesc aceia, cari in anumite cazuri concrete" d. e. dis-solidarizarea" lui Mangra vkd apropierea unui dezas-tru". i dup. Tribuna" in o astfel de judecatä esteceva absolut primitiv sau o lipset de chibzuire in ma-terii de progres." Cine vrea deci, ca Tribuna" skdeclare de om cuminte, care face parte din toate ele-rnentele dornice de o mai intensk si mai aprig luptk na-

nu-li

primitiv,.

.

si

www.dacoromanica.ro

37

iionall", (vezi Nr. din 7 Ian. al Tr.") acela fatal trebuesei despretuiascd solidaritatea partidului national ro-man qi set 'contribue la nimicirea solidaritdtii lui.

In Nr, din 8 Martie 1911 Tribuna" public a. un articol-de fond, falsificarea notiunilor", care inteadevAr este ocutezata, desi putin inteligent& falsificare a notiunilor. Iata4) parte din acest exercitiu stilistic scAlciat :

'Se cere sacrificarea adevdrului si a franchqei pe alta-rul solidaritd(ii1 .i, pe cum a(.i vdzut cu to(ii, nu se trateazaAle solidaritatea in fapte si in gdndurt bune, cici aceasta nuo pot combate decat nebunii. Dar dusmanii presei noastre,a presei fard zgardd, au mers atat de departe inat ne-aucerut u solidaritate Ora §i pentru vremurile de somnolentali de tanjire §i au incercat sä ne impuna ca datorie InAbwi-Tea In noi InO-ne a oric6rei porniri de doteptare. Chiar gA§te-lor din Capitol le era IngAduitä mai muM libertate de mani-festare pentru de§teptarea Romanilor,1) decit ar vui unelecercuri dela noi s5. Inglduie gazetelor romdnesti12) i unkul_pretext ce se invocä, este faptut, c5, sunfern un popor Inkfi asuprif §i ca mai multe päreri §i mai multe curente ne-ardismembra si ne-ar slabi. Dar o argumentare mai nand caaceasta nu poate fl opusl unei porniri serioase de primenire,.ca aceea,3) care s'a relevat in coloanele noastre. Indemnul laluptd, la incorddri noud, la curNirea atmosferet, nu poate flonsiderat de nici un om cuminte drept o tendintA disolvantä,ci, dimpotrivg, o indrumare spre o nouri.§1 grabnica, solidaritatea celor bunt si energick4)

Deci, a sustinea diSciplina de partid §i a nu o sub-mina prin articoli mincinosi, cari sunt compusi numai dinfraze poetice ori incalcite, dar lipsiti de un continut real,inseamnä a sacrifica adevarul". A declara de )imbecilig peoameni imbiltraniti in cinste si de Mtrani ramoliti", pebarbati in puterea vietii, cari de decenii au adus toate

') Gastele din Capitol au fost incomparabil mai eneste, cad ele an"%cut un bun serviciu Romanilor. Comparatia Tribunei" ar fi la loc numai-dad, celebrele gaste ar fi fost infame si ar fi atacat de dindáritt pe lupti-torii Romani, cand acestia (Mean piept cu dusmanul.

2) Pardon. Gazete romanesti' e fals ! Tribuna" poate vorbi celmult de un ziar independent" saris romaneste, care prin felul cum facepolitia man& apa pe moara lui Tisza si Mangra.

3) Cel ce scrie asa ceva nu sufere de moral insanity ?4) Toata premenirea a constat In fraze de acestea sunatoare, dar lip-

.site de Inteles!

www.dacoromanica.ro

38

jertfele, cate se pcit aduce pentru o cauza mare, cu abneL-gatiune si devotament, inseamna dupa Tribuna" o por-nire serioasa de primenire" i o indrumare spre o Doug.

grabnica solidaritate a celor buni i energici" I Acestspanac cuteaza sa-1 prezinte cetitorilor sai organul condusde d-nii Bocu i Scheopul si de garda d-lui R. Ciorogariu.

argumentare mai naiva nu poate fi opusa uneiporniri serioase de primenire, ca aceea, care s'a rele-vat in coloanele ziarului nostru". adeca deck faptul, ca sun-tem un popor mic i asuprit i Ca mai multe parerimai multe .curente ne-ar dismembra i ne-ar slabi."

Tribuna" nu vrea sci fie naiva. Ea nu da nimicsolidaritate. Nici Mangra nu da nimic pe ea. Gine nu in-telege aceasta, acela n'a avut prieten:"

Neamul romanesc din Ungaria i Transilvania e or-ganizat intr'un singur partid, in partidul nu(ional ro-man. Delegatii cercurilor electorale intruniti in conferentä .nationala, deci reprezentantii intregului popor hotarescin numele partidului. Comitetul central electoral, comitetutnational, este organul executiv al partidului ales prin ccn-ferentcl din skill] delegatilor intruniti in conferenta na-tionala.

Marti, in 5 Aprilie 1910, a avut loc in Sibiiu ultimaconferenta nationala. Poporul roman a fost reprezentatprin un numar mai mare de delegati din toate tinuturilelocuite de Romani ale Ungariei i Transilvaniei, deck laoti care all& conferenta din trecut.

Conferenta, constituita din 290 de delegati dintrecari 252 erau prezenti i-a votat comitetului vechiumultumita si incredere pentru activitatca sa politica. Deasemenea camera era deja disolvata fostilor de-putati.

Conferenta celor 252 de delegati a ales apoi comite-tul urmator : George Pop de Basesti, Dr. Vasile Lucaciu,Dr. T. Mihali, Dr. G. Popovici, Dr. N. Oncu, N. Ivan, Dr.Liviu Lem6ny, Dr. t. C. Pop, Dr. Ion Nedelcu, Dr. ValerBraniste, Dr. Nicolae Comp, Dr. Aurel Cosma, Dr. Aurel

§i

§i

pe-

, 0

--

www.dacoromanica.ro

39

Lazar, Dr. Victor Bontescu, Dr. V. Onisor, Dr. St. Petro-vici, Dr. Ion Ciordás, Dr. Stefan Morariu, Dr. Valer Mol-dovan, Dr. Romul Boila, 0. Goga, Dr. I. Lengheru, Dr. N. Ve-cerdea, Dr. G. Popa, Dr. Iustin Marsieu, Dr. Nestor Oprean,Dr. N. Givulescu, Dr. A. Vlad, Dr. A. Vaicla si Dr. 1.

Maniu. 1).La compunerea comitetului, a avut conferenta in ve-

dere sa aleaga astfel de oameni, cari atat prin trecutullor, cat si prin individualitatea i prin pregatirea lor oferagarantii, ca sunt nu numai capabili de a conduce cu des-toinicie i cu desinteresare partidul national roman, dar suntgata a aduce i jertfele atat materiale, cat si morale, pecari fatal trebue sa le aduca fiecare membru al comi-,tetului.

Poate ca vor fi in sariul neamului nostru barbatimai .capacitati si mai pregatiti Si mai destoinici de cumsunt actualii membri ai comitetului. Spre a fi putut fialesi in comitet acesti oameni valorosi, trebuiau insa sa 1m-plineasca doua conditii: Capacitatea, pregatirea i destoini-cia lor politica trebuia sh fie cunoscuta. de obste si ei tre-buiau sa se hotarasca a primi sa fie alesi. In contravointei lui nu poate fi ales nici de imparat cineva, necumde membru in comitetul electoral al partidului nationalroman. Astfel conferenta din 5 April 1910 si-a compuscomitetul executiv din acei barbati, despre cari conferentaavea credinta, cã stint cei mai potriviti pentru condurcerea luptei partidului, i cari totodata s-au declarat i ho-tdritti sa primeasca sarcina extrem de grea, de a faceparte din ceata oficiala a bipezilor inconstienti", precumnumeste Tribune comitetul. Astfel premenirea valorilor`a savarsit-o insasi conferenta, singurul for chemat si legalsa hotareasca asupra intrebarii : cine este chemat i cinenu sa faca parte din comitet. Tribuna" (vom vedea in-

tr'un alt capitol cine este Tribuna") nu este multumitacu conducerea partidului, ba sa 'ncumata sa nege chiar

trecut de 70, 3 insi trecuti de 60, 7 insi de 50, 6 insi trecuti de40, 13 insi sub 40 de ani. Tribuna" sustine elementele tinere nuse pot validita, fiind preterate. Iiipsa de ruine1n afirmarea consecuentfi aunor evidente neadeviruri, Inseamnii libertatea presei" i premenire" 9

Ins11,-Pd1

si

gi

1

www.dacoromanica.ro

40

existenta partidului. Imediat dupa alegeri invinueste comi-tetul, ca este culpabil pentru caderea .candidatilor nostri.

Alte acuze concrete nu aduce, tot ,asa precum nu in-dica nici o singura data lamurit si verde, ca ce intelegesub actiune de premenire a valorilor". In acelasi timpinsa declara solidaritatea de o poveste, declara, ca incadrele ei inguste se face imposibila ofice nobilã rivali-tate, se tine pe loc mice miscare 0 se ascunde totul inhaina unui spirit innapoiat". Proclama deci, cit e natu-ral, ca cei mai tari mai energici sa nu se supunaacelei masini de uniformizare sociala", care este . solidarita-tea noastra nationala.

Ca cine andme sunt acei mai tari" si mai ener-gici" nu o spune Tribune, pentruca nu poate sa ospuna.

Cu toate acestea, din 24 Iunie pana astazi, delaGeorge Pop de Basasti 'Ana la cel din urma membru dincomitet, toti barbatii politici de seama, de cari dispuneneamul nostru in epoca prezenta au fost pe rand, colectiv,in calitate de comitet i apoi ca singuraticitrasi in noroiu

insultati in modul cel mai murdar, in coloanele Tri-bunei".

Advertismentul d-lui C. Stere a fost ignorat de Tri-buna", intocmai precum au fost d-nii N. Iorga si A. C. Po-povici terfeliti din cauza, cä au condamnat i d-lor acti-unea distrugatoare si de subminare a Tribunei".

Dacit ne dam seama ce stop poate avea aceasta cam-panie de primenire" unica in felul ei, ajungem la urma-torul rezultat :

AdvOcatii romani, afara de disparente exceptii, suntluptatorii cei mai devotati ai partidului nostru national.Ei jertfesc nu numai timp si bani, negligandu-si afa-cerile cand aleatga pe sate, la adundri poporale, calatorescla conferentele comitetului, ori cand apara gratuit pe la-ranii romani perzecutati din cauze politice, dar multi insidintre ei sunt sa indure ireparabile pierderi materialedin cauza, ca se expun prea mull i prea intensiv pentruinteresele partidului national roman.

0,

si

siliti

.

www.dacoromanica.ro

41

Alaturi ea advocatii romani stau preotii nqtri hiprima linie de foc a luptelor partidului national roman.

Insultdnd colectiv pe advocati i pe preoti*) nu poatespera Tribuna" sä ndemne pe oameni la o lupta maiintensivd. Din contra., suntem amenintati de dezastrul, camulti dintre cei mai devotafi luptatori sk vor retragedin gloriosul loc" . Geld a set lupta cu contra rul si a su-porta cu abnegatiune persecutdri, daune materiale,sicane, din partea contrarului, este pentru un omde bun simf cu mult mai usor, deceit a sd ldsa ter-felit zilnic in numele intereselor superioare aleneamului" inteo foaie independente, scrisci romci-neste. Dar ar fi cu deskvalire aidarn,ic sä continuelupta conducktorii de astazi ai partidului national ro-man, dadt ,.Tribuna" ar remi sk le nimiceasca presti-giul i reputatia in fata poporului ! Caci de conduca-tori pehlivani" de marcanti imbecili" cine va as-culta? Astfel toatk campania Tribunei" nu are all&tinta, decat a servi scopurile, pe cari le urmareqle conteleTisza prin activitatea politick a amicului san Mangra, carela randul sku este amicul d-lui R. Ciorogariu, al stapanu-lui Tribunei".

Iata parerea contelui Tisza, despre demonstratiile incontra lui Mangra, alaturi de parerea d-lui comanditar alTribunei', R. Ciorogariu :

Contele' Tisza in vorbi-rea sa tinutl in 23 Martie1911, In camera din Budapesta 'Pe un deputat ma-ghiar (Mangra), care cinstitcu abnegatiune a seralcauzapolificeiromineffipariofice

efeenrsul unei vieff fungi,care in decurs de doisprezece

D-1 Ciorogariu scrie InNr. 263 din 1910 al vTribu-neic : 'Dar sä nu pofteaScidela mine nimeni sä aprobca preot demonstratia dinArad dela Seminar In fatatinerimei clericale i In

§coalei conduse de mineImpotriva unui dignitar

Vezi la digital broprei prezente artkolul Amurgul nulitgilormocnite".

si:

ina-

mines!

www.dacoromanica.ro

42

ani in Were i in Iinite si-aImp linit datoria In importantasa functie clericalä, fArä sA fitraclat vre-o n izu Intl din punc-tul de vedere al ambitiei salepersonale, atunci, and a ple-cat din parlamentul maghiar,aici In Rudapesta, In capitalatärii, la poarta parlamentului,Pau insultat citiva bitietoinenorociti, necopti. uitati desine. (Vii exclamgri in dreapta:infamie !)«

bisericesc, care vine la sinodcu episcopul silu, dela altarulunde impreuna an liturgisit.

da, s nu ceard nimenidela mdne sa reiman impasi-bil la vederea nenorocireipriefentdul, cu care 30 deani am mâncat pfmea amarAa suferintelor pentru un idealcomun. Gine nu intelege ncPa-st,I, ace,a n'a avid priefen.c

Precnm sa, vede, calugarul trahsfug Mangra are prie-teni devotati, cari nu raman impasibili", ci ii sar Inlruaparare.

Stranie coincidenta ! Conteie Tisza constata,' d Man-gra cinstit cu abiregatiune a servit cauza politicei ro-manesti patnotice in decursul unei vieti lungi", pe candd-nul R. Ciorogariu, comanditarul Tribunei", desapro-band si el demonstratia in contra aceluiasi Mangra, con-stata ea 30 de ani am mancat panea amara a suferin-telor pentru un ideal comun"; cu cine ? Cu M angra, cuprietenul"!

Cu leul dela Gest" precum 1-a numit Mangra pecontele Tisza, Tribuna" sustine de altcum vechi prietenii.Ea deja la 1903, in 10 Noernvre 1\1r. 198, i-a dedicatprotectorului ei, Tisza, un articol de fond, care pleda pen-tru pace.

Acel articol de fond era scris iii cea mai neaofeUmbel maghiard, ca contele Tisza sa se poata delectaconvinge cu. ochii proprii, ca Tribuna" este propagatoa-rea ideii de pace", asa dupacum o inteleg pacea" leuldela Geszt si nasul su, cameleonul dela Ceica. D-nul R.Ciorogariu va raspunde, poate, ca pe atunci, afara de d-sasi de d-nul Oncu mai era si Mangra comanditar la Tri-buna",, deci este firesc, ca organul independent", i-acut un hatar deputatului guvernamental de acuma. D-nul

si

fa-

si

www.dacoromanica.ro

43

Ciorogariu insä de ce nu a protestat? De ce nu a impie-decat publicarea acelui articol maghiar, dacd n'a consim-tit cu el ? Tar dacd d-sa n'a avut putere destuld, find in-ire cornanditarii Tribunei" Mangra dictatorul, atunci dece nu a pardsit tovard0a patriotica" ? de ce a mai Muttoaca bisericutei cinstite"? Ori Tisza e tras pe sfoara deMangra, incdt crede, ca acesta a facut o viata intreagapoliticä romaneasca patriotie4", ori d-nul R. Ciorogariunu-0 d. nici astazi iicft seama clar, ca din ce panura etesut calugarul transfug Mangra, amicul d-sale.

La tot cazul ar II de dorit, ca intr'un moment deinspiratie d-nul R. Ciorogariu sä reediteze intr'o formularemai lirhpede spovedania unui pm cinstit" din Nr. 263 alTribunei". La din contra lumea romaneasca va aveape mai departe convingerea, Ca d-sa este complicele luiMangra, care face in Tribuna" ace1ea0 servicii politiceilui Tisza, ca §i amicul d-sale Mangra, prin atacarea parti-dului national roman.

SA nu se supere d-nul R. Ciorogariu, daca judecatanoastra a oamenilor coplesiti de o lipsa de chibzuire inmaterii de progres" (vide Tr." Nr. 13 Ian. 1911), este,,absolut primitiva" §i de aceea nu suntem in stare säpricepem, ca Tribuna" poate sluji in acelmi timpinteresele mari si superioare ale neamului intreg" §iinteresele reprezentate prin contele Tisza.

Ca sa poata aprecia d-nul comanditar al Tribunei"R. Ciorogariu, de ce suntem cuprin0 de scepticism incontra x, Tribunei , cand II vedem pe d-sa sustindnd, fiechiar i numai pe bud eclesiastica in virtutea unui tre-cut comun de 30 de ani prietenie cu Mangra, protejatulcontelui Tisza, ii rugam sa compare textele ce urmeazil:

,Tribunac scrie : ,FatAcu acuzele ridicate, comitetulva trebui sA se justifice ; elnici la un caz nu le poateignora, dacI e vorba, ca au-toritatea se, care ft afanu era mare niei pdmi

Contele Tisza in vorbi-rea sa Vnuta, la 23 Martie1911,,in camera din 15uda-pesta :

P...Vhd si in sirurile con-cetAtenilor nostri de buze ro-mAnesti factori cu mult mai

i

pi

pi

www.dacoromanica.ro

44

acum, sä nu fie cu totuipierdutäc. ()Tr.( 24 Inn. 1910.)

Autorizatii noqtril.li In-sulesc o ph tere imaginar4de control gi de conducerec.(Tr. Nr. 12 din 1911.)

,...pehlivanii de dui:4 cu-lise trag sforile §i mut& sA.de§tepte iluziuni optice §iaparente falacioase prin im-provisatille lor... avem §i noicorned* (tnti de ace§tia, carinumai prin pápuerii ii facmeseria §i-qi gäsesc clientela«.(Tr. Nr. 3 din 1911.)

,Ce are a face comite-tul cu toaca bisericutei noa-stre cinstite ? Corporalie pla-touted, (um este comitetul, elpoate sa desidereze... dar cum1§i poate Inchipui vreu-nuldin bunii m5§tri ,bärbati mar-cantic, cd hotdrirea lor arputea sci ne influinfrze ? ZiarInchegat cu mil de cetitoril)In urma noastrA, cu organi-zatie nentarn(ltoare departici. putere vie §i neor-ganizatä In contra proble-maticei puteri< etc. (Tr.Nr. 255. 1910.)

1) Mille de cetitori" de a-tunci au cam sclizut, refuzAnd abo-natii sii, mai primeascA in casa lorcinstitA. toaca bisericutei voastre",en toate c abonamentele erauachitate

valoroO, cleat sâ atribuescroluIui d-lor deputati (romani)oare care important& maimare'.

Vdd cum crefte nemul-tumirea in contra acelora,earl vorbesc cu anumite alurede conducdtori in numele po-porului romdnc.

'Este apoi, onorata Ca-mei* §tiu prea bine o partea societd(ii romdnestide maretrecere, care durere astaziMed nu este in tabära noas-trh, dar care de mull si-aspus sentinfa de condam-nare in contra d-v.; (A§aeste I In dreapta), care demutt V4 desaprobci pe d-v.;care qtie, c d-v. face(i cumull mai mare prIgubd cau-zei romdnesti, cleat statuluimaghiar,(a§a este! In dreapta)dar cu toate acestea astazinu dispune incci de curajulnecesar, ca s p4ascA pe fa(4In contra terorismului färsuflet al d-v. (Aprobäri *i a-plause In dreapta).c

Este Tribuua" ecoul lui Tisza ori cuvintele lui Tiszasunt ecoul Tribunei" ?

Scopul ascuns al Tribuneia a fost 0 este deci dis-trugerea desavar0ta a disciplinei de partid, prin nimicireaprestigiului conducatorilor 0 a traditiilor pe de-o parte, pede alta parte prin demoralizarea multimei i prin epuiza-rea celor mai viguroase energii, de care dispunea poporulnoMru in lupta sa pentru existenta.

a

www.dacoromanica.ro

45

, Atacat de Tribuna" i de mangri§ti la spate §i Ineoaste, sub masca unui fictiv radicalism, partidul natio-nal roman e sill sa-si .apere existenta si astfel nupoate duce cu izbanda, i cu intreaga fortel lupta incontra politicei guvernului. Zeci de ani guvernele ausustinut ziare scrise romane§te, cari, nici pe departe nucutezau sa atace partidul national roman in felul cum oface Tribuna". Ungaria" lui Moldovan Gergely In tottimpul existentei ei nu a stricat cauzei romane§ti atata,cat i-a stricat Tribuna" in decurs de cate-va luni.

Credeti, ca dictatorii Tribunei" nu t.iu acest lucru?Presupuneti ea sunt atat de marginiti? Eu nu o cred.Dar si de-ar fi a§a : oameni marginiti nu au ce cauta infruntea conducerei unui nealn, care se lupta pentru exis-tenta sa. Ori credeti, ct .constient voesc sa distruga par-tidul national roman? Atunci de ce suferiti sa vorbescäin numele miilor de cetitori" ?

www.dacoromanica.ro

I* 1011 ................... 841 Ir iiii.oiilii81 i"

pe cari pretinde Tribune' sl le.realiseze comitetul partidului national roman.

Cum ql and a staruit )Tribunaa pentru realisareaacestor

Am zis, ca Tribuna" in toata campania ei detesta-bila de pareri libere" 0 de premenire a valorilor", carenu e decat o intregire maiastra a actiunei de impacare",representata prin calugarul desertor Mangra, amicul co-mun al d-lor Tisza 0 Ciorogariu, nici o singura data nua fixat ce fapte concrete a§teapta sa indeplineasca comi-tetul. Sunt silit sa fac o rectificare.

In Tribuna" de mai multe-ori s-au lansat idei"strajnice, pretinzindu-se dela comitet sa realiseze lucruri uni,Lposib lie.

Comitetul este, dupa Tribuna", de vina, ca am per-clut 500 de §coli

Cum s-ati luptat deputatii no§tri in contra votariilegilor lui Apponyi in camera se §tie. C. s'au aran-jat in contra proiectului de lege al lui Apponyi zecide adunari poporale de protestare, este de asemenea deob,te cunoscut. In cadrele inguste ale legei sanctionate,forurile competente ale bisericilor noastre pe baza autono-miei biserice0i-scolastice fac totul ce le zace in putere spresalvarea §coalelor. Tribuna" invinuWe insa comitetul par-tidului national pentru perderea §coalelor. Ce sri. faca co-mitetul ? S. atace forurile biserice0, invinuindu-le pen-fru pierderea §coalelor, ori sa atace Tribuna" pentru-ca nu pune la dispozitia neamului romanesc, in locul fra-zelor ei ieftine i zapacite, puterea statului?

1 S.

xideW.

g51 t14,cabs.

Mei",

www.dacoromanica.ro

47

Caci prin asigurarea materiald a existentei scoalelornoastre confesionale primare nu se poate salva si ga-ranta existenta lor.

Dupa legea scolastica a lui Apponyi, revizorul scolaral statului are dreptul sa dispuna prin guvern ca oscoala sa fie inchisci din cauze, igienice ori pentruca nus'a produs rezultatul suficient, pretins de lege, in en-nostinfa Umbel maghiare", §. a. s. a. Deci, in vigoareaacestei legi ori-care scoalei primarei nemaghiardpoate fi inchisd. » Tribuna" le stie tOate acestea. De cepune deci in carca comitetului pierderea celor 500 descoale? Peptru-ca vrea sa obicinuiasca poporul sa creada,ca numai prin politica amicului" Mangra ar putea fi sal-vate scoalele romanesti !

*

Un sociolog" scrie ir Nr. din 17 Ian. 1911 al Tri-bunei" un articol de fond umoristic, sub titlul : Decen-tralizarea culturala";

Acest sociolog umorist ajunge la constatarea, ca inunele centre, d. e. in Sibiiu, Blaj, Arad e prea multa culturaromaneasca concentrata. Nostim de tot ! Expunerea ideiihazlii a sociologului" culmineaza in -postulatul :

Trebue adia (adica" are haz) sã ne decentrali-zeim cultura, cdci (ascultati ce deductie logica l) numai infelul acesta vom putea s'o intarim. Trebue sci ne creiemnumeroase centre cultuvale pe intreg teritorul locuit deRomeini." Ce »ideic perfecte ! Pacat Ca nu cere sociologulTribunei", ca Albina", Victoria", Ardeleana", Biho-reana" i celelalte banci man sa faca in toate satele ro-manesti cate o filiala, cu cate un milion capital, caci, zau,o astfel de Mee" ar fi mai usor de realizat, deck sane creem numeroase centre eulturale pe intreg teritorilllocuit de Romani".

Ori nu stie oare sociologul" Tribunei", c fdreicontingentul.necesar de oameni este imposibil sa se des-volte, dintr'un oras oaresicare, un centru cultural ? -

Comitetul nu poate , insä muta pe oamenii dinSibiiu, Brasov, Blaj ori rad la Cluj, .$imleu, Satmar on

www.dacoromanica.ro

48

Sunturug, i nici nu poate pune la cale de azi pe manesporirea numarutui oamenilor nWri cu carte.

Trebue, trebue !" sociolog, bine ca trebue",dar vorba este : se poate? Ori de, aceasta nu-ti pasa, nicid-tale, nici Tribunei", caci aceasta e treaba comitetu-lui, a sinedriului bipezilor incon0ienti", pe cand nobilameserie" a Tribunei" este sa, faca control cinstit"opozitie desinteresata", lansand idei irealisabile §i absurcle sub numele sforaitor de Indemnuri noui?" !

In Nr. 6 din 1911 Tribuna" lanseaza o alta ideegenia1a". Ea s'a nascut, desigur in capul nepremenit alvre-unui tinar otelit", care face parte din e1ementele dor-nice de o mai intens i mai apriga lupta nationala"atfel e unul dintre cei mai tari qi mai energici", carenu e magar ca sa pasca pe Vezuvul nostru, ci tine sacontribue la salvarea ,,intereselor mari §i superioare aleneamului intreg", imblettind paiele unei desvlagueli nas-trujnice" in articolii de fond ai toacei bisericutei onrate"din palatul ,,Tribunei".

In acel faimos articol de fond se pretinde dela co-mitet sä. fact statistica poporului romdnesc din Ungariaci Transilvania, cu ajutoruI preotilor i invatatorilor"prin organismul partidului national intreg", cu oameniisai de prin comitate. Comitetul, primind materialulrecenzamantului, 1-ar prelucra cu ajutorul unor barbaticunoscatori in statistica". Abstragand dela faptul, de caredesigiir 10 dau seama, atat comanditarii, cat ci redactoriiTribunei", ca statistica unui popor de 3 milioane nu sepoate face in secret §i ct guvernul nu ar tolera sa sefaca prin comitetul partidului national roman o statistica,Wà ce zice un cetitor" in Nr. 12 al Tr." din 1911 :

trebuie o organizatie desIvarsitg, cu o autoritatenu numai morald ci i materiald asupra organelor sale, altfelnu se va putea gorantl exactitatea i siguran(a 'rezultatelor. Infata unor rezultate aproximative, §i §ovaltoare va fi lucru ucorpentru guvern sä conteste exactitatea lor, opunandu-1 e cifrelesale, sprijinite macar pe superioritatea formall a organizatiel

D-le

pi

pi

pi

www.dacoromanica.ro

49

oficiale de care dispune. Strainatatea nu va putea adopta incalculele sale decal rezultatele acestui recensamant oficial.

Pe deasupra vine altA greutate. RecensImAnt InseamnAnumArAtoare a stärii poporaVei Intr'un moment dat. Ea nu vaputea fi prelungitA timp de mai multe sAptImIni sauatunci nu va putea aritta starea until singur moment, fixatApentru totdeauna In oglinda statisticl. Nu vom putea InsAr-cina deci cu facerea numArAtorii un numAr mai restrAns deagenti, cari s. colinde din sat In sat, cAci rezultatele strAnsede ei nu vor putea avea preten(ia unei lucrdri stien(ifice. ,InViena bungoarA anul acesta s'au angajat 30.000 de persoane,cari au fAcut, totu§, lucrarea recenzAmAntului in vreme de 10zile. i cum Viena are o poporaVe de '2 milioane 50,000 de su-flete, dupA rezultatul recensAmintului dela 31 Decemvre 1910pentru un popor de 2 ,milioane, irnprastiat pe teritorul unuinumdr de vre-o 24-25 de comitate, vit inchipui(i ca(i age,(inumaratori vor trebui 1)«.

Este deci lucru firesc, daca un cetitor" esclama :Citind )propunereac din nr. 6 al ,Tribuniic am crezut,

c4 vre-un ont de spirit vrea sd faca ironii la adresa or(Ja-niza(iei partidului, cerandu-i un lucru alat de mare( ..

Halal de aa om de spirit" !

Cu toate cä a putut sa se convinga. tot natul desprereacredinta, de care a fost condusa Tribuna", cand apretins dela Comitet sa fad, statistica poporului roman dinUngaria §i Tra I'$nia totui, corespondentui ei din Bu-curWi, in NT.* 31- (lin 1911, nu se sfiete sa publice con-vorbirea sa thi d-nu3, profesor Mandrescu.

Acest corespondent, Ion Ursa Soricu, care este de'profesiune bard national", iar in orele libere liferant en-grosist de. grosolanii th coloanele Tribunei", public& inNr. 32 a. c. al Tribunei", un interview cu d-nul profe-sor SimionMndresca:

1) Pentru 8 milioane de Romani ar trebui deci cel putin 45-50,000.de agenti numaratori I Numarul intelectualilor Romani din Ungaria fo,Transilvania este Ina abia de 12-15.000, pe and teritorul locuit de Romanieste 1/3 parte din teritorul Ungariei. Pentra preluerarea materialulnistatistic brut referitor la cele 8 niilioane de Romani, ar trebui organizatun biurou en eel putin 100 barbati cunosettori in ale statisticei", etc. etc.

4

lun'1, clef

www.dacoromanica.ro

50

Interviewul se incepe asa : Ei, ce-i nou ? Ce-i culicenta d-tale ?"

Sä ma iertafi, domnule profesor, dar nu gaindulla exanien m'a adus la d-voastra. Altceva mai gray, etc..Aflarn apoi

)Profesorul meu Imi dicteazit:'Este adevarat, cg am scris d-lui Oncu §i pArintelui

Ciorogariu ate o scrisoare, In urma hotfirArei luate de "CerculRomanilor de peste muntic Impreura cu a1i RomAni din Tran-silvania, rugAnd pe d-nii directori ai ,Tribuneic

a) A gäseascA modalitatea de Intelegere cu comitetulIntreg al partidului nailonal ;

b) A sustinA ca §i mai inainte direqia politicA reprezen-,tatl de comitetul central,;

c) sA se avertiseze redactorii in acest senz ;d) In viitor sA caute A se evite ori-ce lupte interne de

nature& de a sldbi solidaritatea nationald, ateit de necesard inluptele Romdnitor de peste myntic.

Dar colaboratorul Tribunei" nu conclamnarea zia-rului independent" voia sa o auda din gura d-lui 'profe-sor Mandrescu.

El voia rehabilitarea depoului sau literar. Afec-tand buna credinta" naiva, el intreaba, in deplina necu-noqtinp a imprejurarilor politice dela noi i in absolutanecunoftintet a membrilor din comitet, a trecutului, ajertfelor si a muncei lor

'Dar, Intrerup eu, admiteti solidaritektect in lene? Nu cre-41eti, cA noi am avut sfin(i la cari nuntai nkam Inchinal, fArAa fi vrednici de prinosul nostru? oi avem atAti apostoli, darcAti Prometei avem ? Ce-au fdcul apostolii abOstiaP Azi nuftirm nict mdcar cati sunteni In ArdeglAITngaria. (Jorni-teal n'a fdcut nidcar o stat(sticd. Atunci, cAnd ,Tribunacle spune astea etc Ond curat de a se face ceva, insemneazd,cd lucreazd la nimicirea solidaritafii Pc

Maestrul Caragiale ar zice : D-nul Ion Ursa Soricuface diplomatie subtire", face pe Chinezul", vrand stiscape prin tangenta". 1). Acest domn insusit perfectmaniera echivoca de a vorbi i scrie, dela mesterii sai instilistica : Chendi, Bocu ci Scheopul. Dupa ce declara deci,

1) Vezi Nr. 66 din 1911 al Ronanntul".

:

Si-a

www.dacoromanica.ro

51

s'a inchinat la s1ini, cari nu au fost vrednici deprinosul" d-sale, concretiseaza cauza nemultumirii d-salesi a Tribunei" cu comitetul : Comitetul n'a feicut met-car o statiMicet"! Necum altceva, dar nici metear" obagatela de statistica nu a facut comitetul ! Si biataTribuna." a d-lui Ion Ursu Soricu, cand le spune astea<numai astea" ?) cu gdnd curat de a se face ceva, in-semneaza, c. lucreaza la nimicirea solidaritatii?" Asa-'1intreaba d-nul Ion Ursu Soricu, student in litere la facul-tato.' din Bucuresti si corespondent al Tribunei", pe d-1profesor Mandrescu, in numele Tribunei", adeca. al d-lorCiorogariu, ()nen, Bocu, Scheopul, Montani.

Cine se mai poate mira de gravitatea, cu care tipermite acest domn sa scrie in articolul de fond dinNr. 41 al 2, Tribuneic la adresa comitetului national subtitlul Vin teteiunarii:,

,V ai de neamul, care are nurnai sfinti ndbetddiotti, cari-and este vorba de indbusirea glasurilor, cari le cer luple gijertfe, se coboarS, din inalcimile lor olimpiane In noroiul pati-milor, se dedau la spectacole, la care un sclav, din demnitatealui de om, nu s'ar deda. Acestea sunt simptoamele degenerdrii.Sunt splii mor(ii apropiate. Sunt pasdrile de pradd, crtrora ins-tinctul le spune, c. furtuna, care vine, va rcisturna corabia,-earl se apropie de vasul plutitor, asteptand lacome naufragiulspre au putea potoli foamea.

sufletul aude (!) glasul vremei si se culremurd. 0 mindnevdzuld ridica veilul ce le acoperea toate. i in lap ochilor'WI se deschide un iad infioreitorc

Analizati, va rog, nitel sarmalele acestea literare isa descoperiti, ca sunt un non sens. Cine ori ce sunt :

simptomele degenerarii solii mortii apropiate pasarileprada Sunt »sfmtii nabadaioo ori spectacolele ?

La care sutiect se refera predicatele : simptomele", ,,solii",pasarile" ? Daca stilul e omul, atunci acest corespondental iTribuneii este vrednic de mila bunilor crestini. Asa'credeti d-voastra, dar nu *Tribuna«. Ea iizice din contra.:

Ce fraze umflate! Ce bombasticism absurd ! Dar de sunatsunä destul de sforaitor, ca sa-i fad. cinste ziarului scrisin cea mai bung limba romaneascau.

Corespondentul nostru (!) din Bueure;di stie perfect

d.

de

tat

gI

www.dacoromanica.ro

52

romaneste. Cine ar cuteza sa sustina contrarul va fi de-clarat prin toaca bisericutei noastre cinstitee de agramat",aliterat", analfabet", om cu mentalitate neromaneasca,lipsit de cultura literara. nationala.

Mai cuteaza sa dubiteze cineva, ca distirisul literat",.corespondent al Tribunei", inventatorul" lui Me0.eru1Manole, este cel mai perfect stilist i cel mai limpede cap ?SI vedeti insa cat de excelent stie sa caracterizeze pe-batrani d-nul Ion Ursu Soricu, in organal VenerabiMuibatran" 0 al omului intreg" Dr. N. Oncu. 1)

D-sa scrie in _Nr. 46 al Tr.", in articolul de fond:,.pilde bdtrdnesti".

'Carl sunt exemplele, pe cart bIttrânii nostri ni .le. dau ?.0 exagerare adeseori ridicolaCt valoarei lor personale ca

racterizeaza intreg felul lor de a fib Foarte .ttsceptibili la oilce cuvant, refractari la ori ce curent nou, la mice ideiecicalitori §i de multe ori foarte rautaciosi, ei au aeria de ge-lozie al acelor femei, earl, trecute peste o anumitã vetrst.1, seodd, incetul cu incetul parasite de ceata de adorcitori nebuni..In flecare forfri tancird, care se ridica §i se impune, vad Unrival, pe care cant(' sa-1 delature.

A fost destul ca, inteun ton citt ee poate de arbau,sA se exprime dorin(a de primenire in conducerea luptel, In-voctmdu-se obosela firecma a fortefor omenosti, pentrucavedem o lume IntreagA ridicandu-se amenintItoare i promm-Ond asupra celor ce si-au manifestat acea Were cea mai gro-zavA dintre sentintele ce se pot aduce : Inflerarea cu tradareade neam tt

Exagerare ridicola a valoarei lor" susceptibili", re-fractari", cicalitori", rautacio0", acesta e tonul 'cat sepoate de urbanl, in care d-nul Ion Ursu Soricu scriedespre batrani VA puteti imaginal cum scrie acest , bardal neamului" i corespondent al ,,Tribunei atunoi, candnu scrie cdt se pouts de urbanO! Fantazia cea Maivie nu e suficienta spre a va putea imagina acel ton..Cad d-nul Ion Ursu Soricu, flind elevul mäestrului

Vezi Tr." Nr. 9.6) ai 62 din 1911 1 piirefea d-Ini .1. Bombacila.

neat,.

1)

.

sa

I

www.dacoromanica.ro

53

ehendit), a invatat de cand cerceteaza facultatea de li-tere a universitatii din Bucuresti tot dictionarul de injura-turi al presei franceze de bulevard i pe deasupra jargo-nul. >clesvlAguitilor nastrujnicit, al "maestruluic Chendi,al birjarilor si precupetelor din mahalalele Bucurestilor.

Si prin aceasta nobila sarguinta castigat capaci--tatea, sa poata face altiturea cu Chendi, Scheopul si Bocupe pedagogul publicist, dela care generatia tinerilor arde-leni cu calitati de Dotelitic vezi cazul D. Galdau si.cazurile celorlaiti titani ppremenitori, sa poata invataim ton literar cat se poate de urban,, maniere finede publicisti si o limba »admirabilao romaneasca! i samai cuteze sa zica, cineva, ea *Tribunat nu contribuemai mutt, decat ori care alt ziar dela noi ,cu ajutorul-celor mrri distinsi publicisti« la crearea unitafii noastretulturale"

Caracteristic este momentul cand a inceput »Tribunatactiunea ei de himicire, in contra partidului nationalroman.

Aceasta actiune de premenire", de >,pareri libereg, afost inscenata imediat dupa' campania electoralci. Mii-de alegatori romani erau pe atunci persecutati, sub fel defel de pretexte, din partea administratiei. In multe partinu era: Inca nscat sangele romanesc, care s'a varsat. In-contra celor mai harnici aderenti ai partidului nationalroman curgeau droaie pedepsele . administrative. Fostii.candidati de deputati ai partidului nostru, dimpreuna cuconducatorii intelectuali din cercuri i cu taranii fruntaside prin, satele romanesti, dupd o munca uria0 de luni

Imi rezarv dreptul de a dedica biografiei inclusive descriereacaracterului d-lui Chendi, wazional un prea interesaut studiu. Pentru-trebuintele moMentane este de ajuns stndiul analitic al valoarei intelec-tuale si stientifice a d-lui Chendi, pub1ie4 de d-I Aurel C. Popovici InGazeta Transilvaniei". In urma acelui studiu, nici .,Tribuna" nu mai en-teazil sfi-1 afiseze pe cel mai genial ccla`mrator" al ei ca pe mfiestruleriticei literare ori ca pe cel mai mare publicist roman". Caracterul

Chendi a fost apretiat dup ,. cam merit& de 'd 1 Dr. Ioan Scurtu in.Gazeta Transilvaniei".

si-a

.d-lui

www.dacoromanica.ro

54

de zile,ln care alergand ziva noaptea spre a putea ducela izbanda steagul partidului national roman, ki istoviseratoate puterile insufletirei i toate fortele Mice i materiale,erau cuprin0 de reactiunea sufleteasca i trupeasca, carein mod inevitabil i firesc este urmarea ori carei.incordäriextreme, atat la individul singuratic, 'cat si la masele mari.In numeroase cercuri electorale romane§ti jandarmeriaconcentrata 0 militia sustinea sub dictatura administratieistarea de asediu. Mangra, tiurdea, $eghescu erau ale0.Nu cu terorismul dela alegeri, nu cu rolul -hist al Roma-nilor patriotici« se ocupa insa Tribunag, ci peste ace-qtia a trecut scull la ordinea zilei.

Dar in schimb pretindea sa se justifice comitetul incontra acuzei, ca 2.din vina pacatelor conducerei" au cazutcandidatii

Pretindea, ca in acel moment de extrand obosealasufleteascti i trupeasca a intregului popor romanesc,se tina adunari poporale. In toiul muncei de camp dinmijlocul verei, cand nici in zile de sarbatoare na se potaduna oamenii, stäruia ca comitetul: »ceata bipezilor in-conOienti g, sa convoace adunari poporale i sa organizezede azi pe mane trei milioane de Romani.

toata campania aceasta necinstifa, ,Tribunacmotiva cu ,dreptul de control al unui ziar independentg,.cu ,libertatea preseig.

Cerea dela comitet lucruri, despre cari stia, cA comi-tetul nu poate sa le execute. Le cerea Insa pentru a-4creia o falsa basa de drept spre atacarea comitetuluispre subminarea partidului national roman. A pregati ast-fel taramul pentru Mangra, inseamna a face Ipolitica cm-stita roman easca ?

nostril.

*i o-

pi

www.dacoromanica.ro

Cine sunt oamenii »Tribunek?Un ziar nu poate sa. apara Ma a fi sustinut §i scris

de oameni. .

Ziarul nu este prin urmare altceva, cleat oglindatiparita a duhului, a mentalitatii, a culturei 0 a caracte-rului acelora, cari '11 fac. Scopurile politice ale sus(indto-rilor unni ziar gasesc espresiune in coloanele lui tiparite.S. vedem eine sunt deci la )Tribunac? Cine sunt acei )noig,acea zredactia Tribuneit, acea )directiunea Tribuneig ?Gine sunt oamenii, cari conduc directia politicei a ,Tri-buneil? Cine sunt aceia, cari cuteazt sg. declare, ca )Tri-bunat, adech ei, servesc )interesele mari 0 superioare aleintregului neam romanesc«, pe calla neagO existentapartidului national roman, scriu despre conducerea parti-dului in acelasi mod ca 0 Tisza, Mangra 0 Slavici 0fac object de bittjocitrej din solidaritatea noash 5. natio-nala ?

Au oare aceia, cari fac politica }Tribuneit indreptd-tirea stt scrie despre sine, c& servesc mai bine intereselepoporului romanesc, prin foaia lor, decat partidul natio-nal roman prin comitetul sa'u ? Si päräsind foaia lor dii-ciplina de partid, ofert oare persoanele lor garantie su-ficienta, ca. "Tribunal nu va mai atenta in viitor in nu-mele )libertatii de presac la existenta partidului nationalroman? Redactorii-§efi ai )Tribuneic sunt d-nii SeverBocu 0 losif Scheopul*), colaboratorii principali d-nii Ion

*) D-1 Scheopul are cunogtinte literare frumoase. D-1 Boca nu dis-pune de aceste ounostinte. Sit se sustink fficilnd ziaristick este dreptuld-lor incontestabil. Nu se poate Ingt tolera, ca aceati domni sit joace tn Tri-buna" rolul de premenitori" §i de dascili al moralei publice". Trecutuld-lor nu le d6, acest drept. Sper, cit d-1 R. Clorogariu va admite acest lucru,care trebue sinitit, nu discutat.

www.dacoromanica.ro

56

Montani i George Popp. Biografia detailata a redactorilórvoiu avea pleicerea s. o public cand voiu afla debine cu alta ocazie.

Pentru moment spre a le da timp de pocaintava fi de ajuns o schita inofensivel, biografica.

menitorii Trihunei ii vor da seama, ca le curtoscexact biografiile

D-1 Sever Boca inceput cariera ca contabil la)Lipovana«. Vazdnd d-sa, ca directiunea nu-i apreciazamunca cinstita i ca nu are de gand sa-1 avanseze, Main-du-1 easier ori director la banca. a preferit pun&cultura, caracterul i excelenta sa pang.« in serviciul pro-gresului social, economic §i cultural al "Intregului neamrornanesc «. S-a facut > publicist roman«. Angajat la Tri-buna", in calitate de entrefiletist, d-sa in curand s-a con-vins, ca este lucru cu mutt mai luor de a scrie in Tri-buna", nu numai entrefileturi, dar chiar i articoli de fondintru luminarea publicului romanese atat de incult, dedincoace de munti, decal a compune bilantul unei ban-cute din provincie. Spirit ager, d-sa in numeroase tur-neuri de studiu" priri Romania si-a insu0t cunoOntefrumoase rliterare". Stilul Ii avea din natere : le styleest l'homme m'eme". Inzestrat 'cu armele acestor cuno-§tinte a scris d-sa numero0 articoli, parte de fond, parteM.A. fond in Tribune, in cari a statorit cu absolutacompetenta4 lipsa desavar0ta de cultura romaneasca laintelectualii, cari se lafaesc" in fruntea partidului natio-nal roman.

Este firesc, ca d-sa curand a recunostut, devenindso-ciolog"cu ochiu ager patrunzator', ca Romanii nu se pri-cep sa faca politica. Scoala politica a d-lui Bocu era mai bung.,caci d-sa a fost introdus in tainele politicei inalte prin barba-tul de stat Neme. Acesta ca maghiar i candidat de depu-tat intr-un cerc románesc tia perfect ce va sa zica a facepolitica" i nu a pregetat sa-si introduca i agentii electo-rali, in labirintul culiselor artei, prin care a. pot ferici ce-tatenii Ungariei, de buze straine". Cunoscand din experienteproprii ticMoia unor Romani uitati de sine, D-1

Bocu a desvoltat o vie activitate §i la alegerile din 1905

}Pri-

sa-si

si

si-a

www.dacoromanica.ro

-- 57

si 1906 spre largi cercul vast al cuno0intelor politice.Pregatit astfel perfect pentru a face pe censorul publicis-tic al moralei vietii publice romanesti, d-sa nu a mai avutnici o porta sa se reinloarca 1a vechia sa meserie de con-tabil.

ar fi fost intr-adevar o pierdere ireparahila ' pen-tru causa intregului nearn romanesc", ca aceasta exce-lenta putere intelectuala i niorala sa se ocupe cu tinereain ordine a unui fleac de portofoliu de cambii ocupa-tie migaloasa la Lipovana", in loc sati continue ac-tivitatea rodnica de prernenitor al valorilor" in ziarul in-dependent". Observand domnii Dr. N, Oncu i B. Cioro-gariu talentele multilaterale, de cari dispunea tanarul re-dactor, nu au ramas impasibifi", ci au stiut sA apreciezeputerea aceasta oteli La". .

Desi cu lacrimile proprii, la astfel de ocazii, unorsuflete atat de senine si de sentimentale, d-nii Oncu i Cio-rogariu au priceput sa fie barbati intregi"*) i astfel, fiindI. Russu4;iirianu bolnav, d-lor s-au hotarat sa aduca »jertfacin interesul binepriceput al cauzei nationale" si sa-1arunce afara din redactia palatului" d-lor, dandu-1 prada,dirnpreura cu familia sa, celei mai crancene mizerii"), nu-mai ca srt poata oferi d-lui Sever Bocu postul onorific"

rentabil d redactor-sef al Tribunei". Aceasta este pescurt cariera, pe cat de rapida, pe atat de frumoasa si demeritata a d-lui Sever Bocu. D-sa ar fi putut ajunge even-tual si deputat, dael cu ocazia candidarilor pentru alege-rile -din 1910 cati-va din ceata bipezilor inconstienti",eari fac parte din comitetul partidului national roman siastfel din sinedriul nulitatilor oficiale" nu ar fi impede-cat, conch* de josnice doruri de razbunare", candidarea

*) Vezi articolul d-lui 1. Botnbici16, in Tribuna", Nr. 62 din 1911..

**) Este firesc, cá In articolul de fond din Nr. 272-1909 fficAnd unuldintre ,.amicii" nefericitului I. Russu-*irianu necrologul i biografia acestuiastria : cind am inaugurat Infra. serbftri palatul nostru, In cfirlmizileciruia, cum spunea poetul Goga, trebue cantata si sitnatatea lui Russu-.5iri-anu, pentru intaia oarti ne-am gindit cu strangere de inimti la (Jamul, carelipsea, L. eine stie.ee va fisingit si el pe patul sdu de durere."

- Noi n dam seam's, ce va fi simtit" bietul I. Russu-.,irianu.

si

www.dacoromanica.ro

58

d-lui redactor-sef al ziarului independent". Cine se poatemira, ca dupa astfel de experiente d -I Boca exprima cuatata ravna nobila si neobosita in toaca bisericutei cu-rate" ce o redigeaza dorinta de prernenire in conducerealuptei", invocand oboseala fireasca" a conducatorilor im-becili" ?

Cine se' mai mira, ca d-sa las& sa constale o perso-nalitate atilt de distinsa si de chemata in ale politiceisi literaturei, ca d-1 Ion Urm Soriru in *Tr.« nr. 32 din1911 : 0 foarte 8usceptibili la ori-ce cuvant, refractari la.ori-ce curent nou... In fie-care forp tinard, care se ri-dice& i se impune, \rad un rival, (*batranii« din comae)pe care cauta sa-1 delature« ? sa nu se mire nimeni, caciInteadevar, prin repasirea d-lui Sever Bocu dela candida-tura In cercul Borosineului, din causa, ca »batranii«, des-vlaguitii comitetului« sunt *susceptibili«, 3- refractari « si*cicalitori«, conducerea politica a neamului romanesc afost scurtata de o *forta tinara« de cea mai otelita specie.

SA trecem la d-1 Iosif Scheopul.Acest tinar otelit, care iscaleste atat de semnificativ

cu .pseudonimul »Mefisto«, este unul dintre cei mai mariumoristi romani din zilele noastre.

D-sa dupa bacalaureat s'a dedicat in München stu-diului tehnic si arheologic. Imprejurari fatale l'au silit in1 Septemvrie 1897 sa-si intrerupa subit studiul. Ce no-roc pentru toti literatii nostri, cari ostenesc fara pregetsa trezeasca setea literara in sulletele wide ale intelectua-lilor romani, cari pasc, ca magarii, pe vesuvul Ardelenesc.In d-I Iosif Scheopul ei au castigat un vrednic sot delupta. D-sa este unul dintre cei mai intransigenti repre-sentanti ai scoalei ilustrilor oteliti, cari sub firma politic&fac in ,Tribuna«, intr'un limbaj de fraze poetice maies-tre/ desfcam grandomane, critica umoristico-sociologica, li-rid. a »tristelor miastre strait, causate prin *sfinti naba-daiosi«, prin *dusmanii presei noastre farA sgarda«, prin*pehlivanii« si prin *comediantii nostri«. D-sa va avea de

.sigur un mare viitor in viata noastra publica, indata cevor fi delciturati *trantorii nechemati« din fruntea con-ducerei partidului national roman. and cinstea va triumfa,

www.dacoromanica.ro

69

va fi avansat d-1 I. Scheopul Dafara de tura( din modestsecretar al sindicatului presei romane ce este astazi, celputin la casariatul partidului national roman "primenit 4 ;daca nu chiar la presidiu.

Nu in zadar scrie presidentul sindicatului presei ro-mane dela noi vice-president este d-1 Sever Bocudespre tovarasii ,primenitorif ai d-lui Iosif Scheopul poe-ticele cuvinte in , Tribuna" din 2 Aprilie : Fara de altdpatima, decat de a spune adevdrul (i ce mai adevar !)s'au adapostit (sic !) aici la Tribuna" o seam& descriitori, cari ne dau eredintele intime (!) ale sufletuluilor ce nu pot II batjocorite decat de rdi §i de neprice-puti. Acesti scniitori n'au sgarda oficiala la gdt, nu scriupe comanda tirade languroase) (?) pentru somnul de dupamasa, nici nu se intreabd dact in locul unde astazi ra-suna glasul lor s'au afizit ednd-va note stridente...Nu, ei nu se intreaba" de nimica, ei vor sa prime-neasca". Tovarasia acestor scriitori, cari nu se intreaba"ii asigura d-lui Iosif Scheopul un viitor stralucit de con-du cator literar romanesc.

Ce noroc, ca d-sa a fost silit sa abandoneze studiulacademic si sa devina unul dintre scriitorii, cari ne daucredintele intime ale sufletului lor"! Fara acel fatal inci-dent presidentul sindicatului presei romane dela noivice-president este d-1 Bocu nu ar dispune astazi deun atat de devotat tovaras de sentimente, de mum& side idei prinlenitoare", precum este d-1 Scheopul, secre-

*) Nestiind en destul de bine romineste spre a pntra pricepe Inte-lesul edam al ace4ui cnviint misterios, am lust in manti cunoscutul die,-tionaire oomplet" de Pierre Larousse, apitrut In editura Larousse din Paris.latal Cu ce m-am 'ales.

Langoureux,-euse, adj. Qui marque de la langoueur ; air, ton len-goureux. Am autat apoi cuvintul :

Langueur, n. f. (ht. langor) Abattement cause par nn mal moralou caohe.Intregindu-mi astfel cunostintele limbistice rominesti am pricepntde ce d-nul Scheopul, Boca si camarazii lor .,primenitori" nu scrin tiradelanguroase". Ei nu suffir de abattement cause par un mal moral on cache."

Nu."

www.dacoromanica.ro

60

tarul acelui sindicat*). 0 astfel de prietenie numai _de rai0 de nepriceputi" nu este inteleasa !

Cu d-nii Ion Montani §i George Popp pot sä sfar§escscurt.

D-lor nu sunt literai, scriitoric de profesiune.D-lor sunt studenti in drept, cari fac pe redactorii Tri-bunei« numai pana la dobandirea diplomei, cand vor a-vea o ocupatie mai vrednica §i mai folositoare. Adevarat,ea unul a iscalit articolul »Se face lumina« (Nr. 36, din1911) iar celalalt a comis articolul IMe§terul de oglinzig(Nr. 39, din 1911) in' $Tribunac. i$tiu insa §i eu ceea ce§liu zeci de oameni, ca ace§ti doi tineri sunt scarbiti infundul sufletului lor de efii ziarului independent . D-nulG. Popp, n'a facut nici un secret din faptul, ea din cauzaaceea a parasit redactia vTribunei«, pentru-ca ii era in-suportabil sa stea sub dictatura d-lor Bocu, Scheopul,Oncu i Ciorogariu. D-nul Alontani de asemenea supoartanumai silit de irnprejurari martiriul sufletesc al rolului cei. sa impune. Va veni timpul, cand d-lor 0 in public vorrecunoa§te aceasta, chiar §i daca astazi ar fi necesitati sadementeze faptele notorice.

Nu ace§ti minorum gentium dintre redactorii »Tri-bunei«, ba nici cbiar d-nii Scheopul §i I3ocu sunt adeva-raiii vinova(i ai rasvratirei ,Tribunei«.

*) Tot ce se stie In public despre , actiwitatea" acestui sindicat secuprinde in urmfttorul comunicat megaloman din Tribuna" Nr. 271-1909 :

Comitetul sindicatului presei.romine a tinut astAzi, in Arad, primasa sedinti sub presedintia d-lui Octavian Goga. Comitetul a discutatmai multe chestiuni interne §i a stabilit principiile statutelor sindicatului.

Dela sedintit s a expediat urmiitoarea telegramit d-lui I. C. Britianu,min istrul-presedinte al României.

Ioan L Brätianu,presedintele consiliului de ministri

Bncuresti.Comiletul sindicatului presei romitne d;n Ungaria i Transilvania,

Intrunindu-se astlizi in AraJ, reprola miseiescul atentat i v ureagt de-plina insAnatosire, dorind a vä vedea cat mai cur&nd iarfis la cirmft, 'pen-tru bfnele itii si al neamlui romftnesc. Octavian Goga. presedinte, IosifSceopul, secratar."

Afarg, de exredarea acestei telegrame sindicatul presei romftne dinUngaria I Transilvania' nu a pftsit cu nici o actiune In public. Va fifost ocupat desigur cu mai multe chestiuni interne".

www.dacoromanica.ro

61

Adevaratii vinovati sunt d-nii Dr. N. Oncu si R. Cio-rogariu.

Sa vedem rolul acestor domni, in campania de di-solutie ce au inceput-o prin ziarul lor, in contra partidu-lui national roman.

D-nul Dr. Nicolae Oncu.

D-nul Dr. N. Oncu se apropie de al 70-lea an al vi-e(ii sale de om cinstit. Subliniez : ont cinstit. Neg insahotarat, ca d-sa ar avea un trecut plin de jertfe si demunca pentru binele ,obstesc«.

Nu stiu nici un caz, care ar dovedi, cä d nul Dr.Oncu, in lunga sa viata s'ar fi expus pentru cauza noas-tra nationala. Na-mi este cunoscuta nici una din jertfelede care se vorbeste si se scrie atat de des in ,Tribunat,ca d-nul Dr. Oncu le-ar fi adus pentru neamul situ. Stittinsa, ca nu d-sa a luptat in congregatia comitatului Aradin fruntea membrilor romani. Stiu, ca nu d-sa a cutreie-rat satele, imbarbatand poporul si infaptuind organizatia par-tidului national roman. *tiu, ca ni d-sa, ci d-nul SavaRaicu. a fost acela, care prin munca, pricepere si intelep-ciune a ridicat institutul *Victoria« la inflorire. Stiu, cala alegerile din 1906 nu d-nul Oncu a alergat prin cer-cul Iosaselului spre a conduce lupta electorala i astfeld-sa int din barnicia proprie a fost ales de deputat, cidin harnicia adevaratilor conducatori ai poporului romandin comitatul Aradului.*) Atunci cum a ajuns d-nulDr. N. Oncu sa se desvoalte la o marime locala atat deconsiderabila Explicarea este "simpla Sunt unii oameni,cari au darul sa ajunga departe aplicand un mic reper-

*) Nu batranetea 1 a impedecat, pe d 1 Dr. Oncu sh fie activ.A fost d-satinär. Batrant tea nici azi nu-1 Impedea sã discute zile horegi, dupa, ea a

facut calatorii de sute de chilometri distantit. D-I George Pop de Bfisesti e maibardn decfit Dr, Oneu i totusi a cutreerat lama cercul Ceului (1906)si al Oravitei (1910, expunandu-se boalei, brutalitatilor jandarmilor i per-secutarilor administratiei. Cu toate acestea, .,Tribuna" vrea sft-1 prime-mink" pe presidentul partidului national roman 5i-1 declar a. pe d-1 Dr.Oncu de barbat 1ntreg".

dThl

www.dacoromanica.ro

62

toriu tactic cu istetirne si cu consecventa. Ei incurcei lucru-rile spre a se lasa apoi capacitati sa le descurce si sasisteze opozitia, dacei li se da in schimb rol conducedor.Cei can ii cunosc pe d-nul Dr. N. Oncu pot constata, cad-sa toata viata sa a fost un mester al tacticei acesteiasimple, dar ducatoare la scop. De aceea d-sa a fost totdeaunacel mai strajnic la banchete si in sfatul fruntasilor romani, dars'a ferit sa se expuna 'in public, la congregatie, la adu.nari poporale, la procese. Mihail Velici, adevaratul ommare al Aradanilor, Dr. t. C. Pop, Dr. Ion Suciu, VasileGoldis, Dr. Cornel Iancu, Dr. Iustin Marseu, Dr. A. Grozda,Dr. Romul Velici, Dr. I. Ardelean, Dr. G. Popovici 0 nu-mero0 aii beirbati au stat si stau in linia de foc a lup-telor si a jertfelor politice din comitatul Aradului, dar nud-1 Dr. N. Oncu. Ori poate cineva dovedi; ca d-1 Dr. Oncua aparat cândva gratuit pe vre-un Roman prigonit dinmotive politice ? Doar chiar i pe alegatorii d-sale din cer-eal Iosaselului i-au aparat colegii d-sale romani din Arad.Ca deputat in sfatul clubului nostru Dr. N. Oncu incurcaitele discutiei. Desbateri infinite trebuiau sa premeargaori-carei actiuni parlamentare de sine intelese, cand d-saAra prezent. Cu atat mai rar sg, arata insa d-sa in ca-mera si in decurs de 4 ani o singura data a luat cu-vantul.

Receteasca, cine vrea, discursul d-sale ca sa vadavaloarea.

In comitet pretindea 0, se faca o organizatie pe bazenerealisabile, dar cu conditia, ca Aradul sa fie central,deci d-sa seful. Dorinta i-a fost implinitä prin hotarareaunanima a comitetului. D-sa a fost ales de presedinte.

Ca nu a realizat nimica, ci din contra a zadarnicit,ca altii sä poata face organizatia, este de obste cunoscut.

Cu ocazia alegerei a treia de episcop din Caransebescomitetul partidului national roman a hotarat sa faca totce-i statea in putere, ca P. S. S. Episcopal Dr. MironE. Cristea sa fie ales i intarit.

Harnicia fruntasilor banateni qi Insufletirea neobositaa membrilor din comitet a 'fost binecuvantata de Dum-nezeu. Fostul candidat al tuturor Romanilor de bine este

www.dacoromanica.ro

63

astazi episcop. D-1 .Dr. Nicolae Oncu insa pan& in momen-tul ultim inainte de alegere nu s'a lasat ccnvins, ca der-toria d-sale era sec munceascd in frateasca solidaritatecu colegii sea din comitet. Persuadat de amicii sai calu-gari, d-sa a incercat pana in prezilele alegerei de episcopdin Caransebes sa cristige voturi pe seama d-lui Dr. Ola-riu. Acesta nu era pe atunci »burdist«, ci ,mangristc.Poate d-1 Dr. Oncu ori ,Tribuna« va cere dovezi. Vapretinde poate sa do vedesc ca de 2X2=--4, c. D-sa influintatprin Mangra intre 4 ochi (1) s'a expus in interesuld-lui Olariu si in contra P. S. S. Dr. Miron E. Cristea.Desi ar fi absurd sa pretinda (1-1 Dr. Oncu dovedirea unuilucru pe care-I cunosc sute de persoane, tin totusi sa-1previu i cer deci sa dovedeasca D-sa: earl interese na-tionale sau biserice0i, ori cari obligamente de rudenie oride prieten fatrt de d-1 Olariu l'au induplecat sa scrie d-1Dr. Oncu scrisori in. favorul acestui Domn ? Crede d-1 Dr.Oncu, ca era garantie destulri pentru viitorul diecesei deCaransebes daca contracandidatul d-lui Dr. Cristea ar fidat o declaratie, ca va avea devenind episcop otinuta curn pretind interesele noastre ? Nu este o garan-tie mai mare in privinta aceasta P. S. S. Dr. Cristea, omul

calitcifile lui, decra ori ce declaratii de valoare foarteplatonica ale d-lui Dr. Olariu? Dar poate, ca d-1 Dr. N.Oncu va sustinea, ca pe d-sa 1-a indemnat ingrijorarea.pdrinteascd pentru viitorul P. S. S. Dr. M. E. Cristea,ca srt corteseasca in favorul d-lui Dr. Olariu. Caci de,d-I Oncu sa temea poate, co nu cumva P. S. S. Dr.Cristea, neisbutind sa ajunga episcop, sa-si ruineze cariera.Vorba veche: Apara-rna Doamne de prietini", caci dedumani ma stiu eu apara 1" La tot cazul nu eu trebue

dovedesc, ca mangrismul d-lui Oncu a determinat tinutasa necorectä necorectd din cauza disolidarizcir ii saleci colegii sdi din comitetcu ocazia alegerei a treia delaCaransebes, ci d-I Dr. Oncu trebue sa dovedeasca, ca. (lac&nu mangrismul d-sale atunci. cari motive de ordin na-tional ori bisericesc superior l'au Induplecat sa lucrepentru Dr. Olariu si in contra P. S. S. Dr. Cristea.

Trei fruntasi banatenl revoltati, ea d-1 Dr. Oncu se

sa

pi

www.dacoromanica.ro

zbate s submineze soliclaritatea lor, lucrand in contraP. S. S. Dr. Cristea, i-au trimis in 1 Decemvrie 4 zileinainte de alegere cunoscuta depesa: Protestam ener-gic in contra amestecului vostru in. alegerea de Sambata".Caracteristic pentru felul de-a se impune in viata publicaeste raspunsul, devenit celebru, al d-lui Dr. Oncu : $i euproteztez contra ingdmfdrei i arogantei voastre nesd-buite, voi .sunteti ceiebrii ocosi, faceti cum stiti yoi, Once.Telegrama in ton, stil i maniera a la Tribuna". Canddeci fruntasii banh.teni protesteaza in contra atentatuluid-lui Oncu de a le sparge randurile, d-sa le raspunde cuinsulte.*) Dupa ce P. S. Sa Dr. Cristea a fost intarit deepiscop d-1 Oncu de sine se intelege s'a grabit sa-1felicite cat se poate de calduros.

Dr. N. Oncu impreunti cu d-nii R. Ciorogariu, SavaRaicu, Sever Bocu i amicul=c Vasile Mangra au consti-tuit societatea comandita de editura ,Tribuna<<.

Mangra asa se afirma, dar cat timp nu e publi-cat contractul dintre comanditarii vTribuneil, nu se poatecontrola afirmarea ar fi repasit de cateva .saptamanidin societatea comandita.

D-nul Sava Raicu nu a fckut nici cdndfind ocupat in calitate de director executiv *faptic, nu nu-mai fictiv al Victoriei,. D-nul Bocu e impiegat salari-sat la »Tribunal.

Astfel raman adevarafit stapani ai ziarului »inde-pendentl d-nii Dr. N. Oncu si P. C. S. R. Ciorogariu.Cand deci d-nul Oncu in 6 Februarie »cu toata caldurainimei sale romanesti dupa cum scrie »Tribunal, a fa-

*) i co ,,accente corecte", ce gesturi frumoace" manifesta Tri-buna" d-loK Oncu si Ciorogariu pentru publicul cetitor, care nu cunosteatainele de eulise ale alegerilor dela Caransebes. Articolul de fond din Tr."Nr. 105-1909 Episcopia Caransebesului", se termini astfel :

Rolul nostru (!) din earl este a fi eentinela celor ce 10 Implinesesfanta lor datorie. Sentinel& Au numai In fats ingerintelor din Budapestasci si n fata ingerintelor ce s-ar incerca din partea fratilor afarA de die-ceza Caransebesului ori a elementelor distruglitoare din diecezi.

acest rol de continent II vom lmplini cu scumpAtate, VITA andIn Caransebes se va afla firul Ariadnei".

Comparati faptele d-lui Oncu en vorbele Tribunei'.

.

§;

www.dacoromanica.ro

65

cut comitetului Dm cele mai curate ganduri si sentimente«cunoscuta sa »propunere«, zichnd : 0 avand si o misiunespecialci« in aceasta privinth dela colegii mei d in di-recfia ,>Tribunei, g , d-sa sub acesti )1, colegi« nu a pututintelege fail a veni in conflict cu logica faptelor si aadeVarului decat pe d-nul R. Ciorogariu, in pluralismaiestaticils. ,Paceag oferita de d-nul Oncu, in numeled-sale si al d-lui Ciorogariu, nu a putut-o primi comitetuldintr-o cauzä foarte simpld.

D-nul Oncu propunea, ca comitetul A, exmith o co-misie, care »sa se pund in contelegere cu reprezentantiiziarului DTribuna« spre aflarea unei solutii favorabile acauzei, in cadrele actelor fundationale ale ziarului«. A-ceste acte fundationale comitetul nu le cunostea si nule cunoaste, dar isi dAdea seama, ch Din cadrele« lor in-bap mii si mii de echivocitati, find talcuite aceste D cadre«de d-nii Dr: N. Oncu si R. Ciorogariu.*) Ce ar fi insem-nat deci primirea propunerei d-lui Dr. Oncu ? Ar 11 insem-nat sh fug. d-lor Oncu si Ciorogariu posibil comitetul shpuna d-lor astfel de conditii de pace 4,n cadrele ac-telor fundationale ale ziarului, (!) cari erau inaccep-tabile pentru comitet si sh-si creieze comanditarii DTribu-nei«, pe. aceasta bazd D falacioash«, o fictiva tituld de dreptspre a se prezenta pe sine in ochii oamenilor de bundcredintd, dar cari nu cunosc tainele DTribunei«, ca peniste barbati corecti, persecutati pe nedreptul. Membrii dincomitet insd il cunosc din experiente amare de ani dezile prea bine pe d-nul Dr. Oncu, deck sh nu 11 priceputla moment, ca d-sa }sr!. face Chinez«, voind »sa scapeprin tangentd«. Nu era doar yorba, ca sh se fach paceintre doul parti echivalente, ci vorba era, clach DTribuna«,adeca d-nii Dr. Oncu si Ciorogariu sunt aplicari ori nu sase supund disciplinei de partid, respectánd hoteirdrile

*) D-nul Oncu a declarat in Tr.", cl mi-a dat O. citese actele fun-idationale" ale Tribunei". AdevArat, cá mi-a dat In Cluj copia, de vre-o6-6 coale, a unui document neisciilit, pe care eu, neavand timp sli o ci-itesc, am redat-O imediat d-lui Dr. Oncu.

5

www.dacoromanica.ro

66

comitetului. Din cauza aceasta a primit comitetul cu una-nirnitatea voturilor, propunerea d-lui Dr. Iuliu Maniu:*)

,Dacl d-1 Dr. Nicolae Oncu declarä, c recunoscandclisciplina de partid supune afacerea ,Tribuneic apreciereicomitetului national qi daca d-1 Dr. Nicolae Oncu declarä,ffind averea ,Tribuneic avere nafionaki §i prin urmare des-linatd a fi In serviciul partidalui narional roman, aceastaavere o pune la dispozitia cornitetului national, ca singar re-prezentant legal al partidului nafional roman : in acel cazcomitetul national este aplicat s1 exmitä din silnul slu in sco-pill amAnuntelor §i grisirei garantiilor necesare o co-misie de 5 1110, In care insA, nu vor putea lua parte acel mom-brii comitetului, cari in controversa din jurul 'Tribunal( austat in primul planc.

Despre atitudinea d-lui Dr. N. Oncu fa0, de propane-rea d-lui Dr. I. Maniu, scrie Tribuna (Nr. 44 1911) : D-1Dr. Nicolae Oncu, provoceindu-se la actele de Mtemeiareale ziaruldi Tribuna", declarti, cit fara de-a comunica .intãiu cu colegii d-sale din directiunea Tribunei", nitpoate sà facet declaratia cerut6".

Lucru curios ! In acelai articol al Tribunei (Nr. 44din 1911.), contribuiri la istoria tristelor noastre vremuri",

Iputem ceti : D-1 Oncu a declarat Ina urmatoarele CA

are autorizatia cuvenitei dela colegii sdi din directiaziarului sit vorbiasca §i sit faa declargiuni in numeleTribunei". In fata echivocitatii d-lui Dr. N. Oncu eracu neputinta sa, se lase imbatati de frazele d-sale chiar

unii oameni atat de nabädaio0", refractari" §i im-precum pretinde Tribuna", cit sunt membrii co-

*) Propunerea d-lui D. 1. Maniu a fost primita duptece d-1 Dr N. Oncumembru in comitet a refuzat s primeasci propunerea d-lui Dr. Liviu

Leményi. Aceastfi propunere nu cerea dela d-1 Dr. Oncu altceva, dada sadeclare, el recunoaste autoritatea partidului national roman si se supunedisciplinei de partid. Tribuna" in Nr. 44-1911 falsifica, pe baza informati-ilor primite dela d-1 Dr. N. Oncu, raportul despre decurgerea conferenteicomitetului din 6 Februarie 1911. Rectificarea d-lui Dr. Maniu, referitoarela aceste falsifichri, Tribuna" o numeste mistificare". D-1 Oncu refuzii Invedinta comitetului sii, arate comitetului actele de Intemeiere ale ziarului,,Tribuna"; In public neaga, c ar fi refazat. In rata comitetului refuzii BAprimeascii, propunerea d-lui Dr. Lemanyi. iar In Tribuna" declara, ca. nua refuzat. Totu0 Dr. Maniu e numit mistificator" In Tribuna", iar d-1 Dr.Oncu rimane si mai departe membru In comitet.

ca

ai

:

!mein",

statorirei

www.dacoromanica.ro

67

S'au convins insa peste ori-ce indoiala despre-un lucru colegii d-lui Oncu din comitet . S'au convins, c.d-1 Oncu nu cuteaza fdra invoirea d-lui Ciorogariu sklie ',.,barbat . intreg'*) si s'au convins, ct d-1 Oncu esteconqtiu de opera distrugatoare, pe care ziarul d-sale ocomite in contra intereselor partidului national roman. Dealtfel d-sa nu ar fi precisat acest atentat al Tribunei"atat de clar, zicand : (dupa Tribuna" Nr. 44).

)D-nul Oncu, avand In vedere interesul partidului §i al in-tregultei venni, (!)atit de agitat de luptele nefaste ce sedau azi In presa noasträ, lupte, cari ne fac imposibild orice or-ganizare lucrare, atdt pe terenut politic, cat si mai ales peterenul cultural-social, si call in loc de concentrare si consoli-dare ne due fatalmente la desbindri atilt de pagubiloare pentrucauza noastrei nationald in, numele sciu si al consotilor sdidela ziarul 2.Tribunac face declaratie solemnd,(I) ca a venit Insanul comitetului en cele mai curate si civstile gdnduri sen-tiinente de pace, §i face apel i roaga si din partea sa comite-tul s5, primeasca ideea pAcii.c

Cc folos insa de aceste marturisiri solemne" aled-lui Oricu, daca tot d-sa, in aceia0 edinta a comitetu-lui, refuzd s primeasca propunerea d-lui Dr. Leményisa declare, ca recunoaqte autoritatea partidului nafionalroman 0 sa supune disciptinei de partid ! Ce folos, cad-sa, in loc de a respecta ca membru in comitet discip-lina de partid, face pendenta respectarea disciplinei de-partid prin d-sa, dela sanctiunea prealabi1i, pe care vaincerca si. o castige dela d-nul R. Ciorogariu ?

Ori poate d-nul R. Ciorogariu de dragul pacii"de dragul consolidärii partidului national roman" a to-lerat" in coloanele ,,Tribune" campania distrugMoare incontra organizatiei, in contra disciplinei si a insasi exis-tentei partidului nostru?

Dar si daca comitetul s'ar fi lasat incurcat i sedusprin echivocitatile d-lui Dr. N. Oncu sä exmita o comisie,care sa negocieze pana. in panzele albe cu d-nii Oncu siCiorogariu, in cadrele" misterioaselor ode fundationale"ale Tribunei" pentru o pace putreda, oare ce garan(ii

*) Aqa II nume§te d-1 Bornbrwila din Craiova pe d-1 Dr. N. Oncu*Tribuna" Nr. 62-1911..

miletului.-

si

si

Ion

www.dacoromanica.ro

68

personale oferea d-nul Oncu, dupa experientele din tre-cut, ca trecand 2--3 luni de contelegere cu reprezen-tantii ziarului Tribuna". D-sa nu ar 11 publicat din nou odeclaratie ca si cea din Tribuna", Nr. 356 din 1910 : In cepriveste ideile i intreg procesul de prernenire politica sulevatAin coloanele acestui ziar in timpul din urmA, tin sa declar, c.eu nu Writ in aceste discutii, ch discutia o las tompe-tintei legitime a d-lui Octavian Goga, a autoruhri Pare-rilor competintei redac(iei") acestui ziar."

Durere, d-1 Oncu, in_ urma firei sale, chiar si candvede, ca Tribuna" comite cele mai nescuzabile pacate,in contra intereselor romanesti, in loc ati declare deschis-si cinstit : eu sunt stapanul Tribunei" ; voiu face or-dine in Palatul'. meu pangarit,prefera sa decline raspun-derea dela sine. }$i se ascunde in dosul d-lor Goga, Chendi,Scheopul, Bocu i 41\1ontani. On propune o pace in mar-ginile actelor fundationale ale Tribunei". Iar and i-sedovedeste echivocitatea, se refugiaza repede in dosulcolegilor d-sale din directiunea" comanditara a Tribu-nei". Cum insa (1-1 Raicu nu face politica, iar d-1 I3ocu_este impiegat plata al Tribunei", deci nu stapan, cisubaltern al comanditarilor ziarului independent", d-IOncu vorbeste de colegi", dar in realitate 11 intelegepe d-1 R. Ciorogariu. Acest domn,--o stie toatalurnea, este ade-raratul stapein si dictator al Tribunei". SA ne ocupamdeci nitel de aceasta interesanta si misterioasa indivi-dualitate

P. C. S. d-1 protosincel Roman Ciorogaritt

Barbat frumos, de talie mijlocie, d-1 R. Ciorogariupoarta .o barba surie, care ii da o expresiune venerabila,ascunzand totodata caracterul gurei. Ochii si albastri strA-lucesc de focul unei inteligente superioare .Glasul .sau so-nor are un timbru placut si in rnodulatie neteda pronuntavorba respicata, at carei inteles mladios totdeauna ingaduie-variate interpretari. Toata. infalisarea sa produce impresia.

Mesterul Barie Chendi.**) Bocu, Scheopul, Montani.

libere t*) i

www.dacoromanica.ro

69

unei individualitati pronuntate si 'a unei energii de fier.Ori eine ii vede, trebue fara vrea sa se gan-deasca: Ce pacat de acest frumos, iscusit i energic calu-gar, ct a imUUrânit fara de a gunge vladica ! Asa segandesc dar nu d-1 R. Ciorogariu. D-sa ne spune-doar in declaratiunea", ce o public& in Nr. 35-1911al 0-. Tr.«, ca : Doi ani de zile s'au facut orgii (,.orgii"euna a Tribuna", nu a Gazeta Transit vaniei iwe-iinsul men apetit la episCopie, ce n'are all& bazd, dealtacest samsar1ac al prietenului meu Goldis, care a tacutpang acuma".

Ne putem deci convinge din declaratia" iscalita de d-1R. Ciorogariu, ca din pretinsul d-sale apetit la episcopie"-sau facut orgii" fara ca acest apetit sa fi avut vre-o baza".Facandu-se deci orgiile" numai -dintr-un pretins apetitla episcopie" al d-lui Ciorogariu, iar nici deck din apeti-tul d-sale cel adevarat, este evident, ca P. C S. d-1 pro-tosincel R. Ciorogariu de doi ani de zile" nu a avut,,apetit la episcopie a. Deocamdata nu este nici o mitra deepiscop vacanta multurnita bunului 'Dumnezeu. Exist&numai promisinnea contelui Tisza, in calitatea sa de omprivat, ca se von spori episcopfile noastre, cad : Greco-

ar avea mare trebuinta Inca de trei episcopii,dar egoismul (?) pune piedeci si aici", zice Tri-buna" (Art. de fond din Nr. 179 1911.)

Neat, ca. P. C. S. d-1 protosincel R. Ciorogariu nuare apetit veritabil, ci numai pretins" la o episcopie.Pacat, Ca numai silit de Vasile Goldis s- a gandit unmoment" la mitra vaduvita dela Caransebes. Pacat, ca s-acalugarit, daca nici in viitor nu i-ar vent apetitul cel veri-tabil Ia episcopie. Pacat, cad la tot cazul ar 11 un epis-cop ori metropolit mai vrednic si mai presentabil, decatMangra ! Dar aceste sunt numai vederile mele subiective,numai pspovedania unui om cinstita. Pe mine persoanaP. C. S. a; d-hn protosincel R, Ciorogariu ma intereseaza,

..drept vorbind, )winai inteateita, intru-cat ea ar puteasa influinteze pe comanditarul Tribunei", R. Ciorogariu.Anume, daca protosincelul Ciorogariu, ca preot, nu sepoate desface de Mangra, am nedumeriri, ca nu cumva

*). Vizeazii, Tr." pe I. P. S. S. Metropolital Metiantt?

din

sa.

locale)

www.dacoromanica.ro

70

tl-sa sa aiba orecare influinta si asupra vederilor politiceale stcipdnului Tribunei" Ciorogariu. Faptul, ca aceddin, urmei admite, ca d. e. d-1 Goga sa-1 -decapiteze 136Mangra in Tribune', pc cand cel dinteliu permite catot Tribuna" sa publice in intregime discursul de pro-gram al lui Mangra dovedeste, ea d-1 R. Ciorogariu. cacomanditar al Tribunei" are convingeri politice intran-sigente, pe cand ca preot conliturgisitor" §i amic allui Mangra ntt reimeine iinpasibil" in fata nenorocireiprietenului".

i da, sa nu ceara nimeni dela mine O. raman im-pasibil la vederea nenorocirei prietenului, cu care 30 deani am mancat panea amara a suferintelor pentru unideal comun. Cine nu intelege aceasta, acela n-a avutprieten". .

Atat de duioase tonuri stie gasi d-1 R. Ciorogarinvorbind despre Mangra (Tr." Nr. 263-1910). Scriind d-1R. Ciorogariu in Tribuna din 19 Martie a. c. despre intal-nirea d-sale cu parintele" Mangra din 11 Martie, neasigura ca. : Lucrul acesta insa se va repeta, caci pa-rintele Mangra va veni la sinodul eparhial si iarets nevom inkilni. Eu protosincel, el arhimandrit. Se poatesa nu ne cunoastem unii pe altii? Dar vom servi si la.un altar. Vain fi toti preotii conliturgisitcri tradatori, ca.ne impartafim dintr'un potir?" D-I protosincel Cioroga-riu deci nu -numai, a afla firese sa sustina prietenia cuarhimandritul Mangra, imbracandu-si revereanda si as-cunzandu-se dinaintea nedumeririlor noastre in altar, ba,luand a mana chiar si sfantul potir, ci prezinta. de-a drep-tul ca o necesitate sustinerea vechilor relatii intre d-saprotosincelul si Mangra, arhimandritul. Felul motivarei cu.care .comanditarul Tribunei", Ciorogariu, isi apara prie-tenia cu Mangra, refugiandu-se in dosul protosinceluluiconliturgisitor" Ciorogariu, o gasesc lipsita de bunsimt si sacrilega. Dar fie!

Atunci insa cum gaseste d-1 R. Cioroglriu de compa-tibil sa ramana stapanul Tribunei"? Si cum mai poateTribuna" spera sa castige increderea obstei romanesti,ori cat de mult -ar intona coarde nationale radicale ?

www.dacoromanica.ro

71

D-1 Dr. Justin Marsieu,publica In Gazeta Transit-vanieic Nr. 51 din 1911, ur-matoarea declarqiune :

Arad, 14 Martie n. c.3.La provocarea adresata

mie In articolul ,Tribunacdin nr: 46 al ziarului d-voas-trA, declar urmatoarele :

In vara anului 1910 ampetrecut tiny de o luna laTekirghiol in societateaPrea-cuviosiei Sale parintelui pro-tosincel R. Ciorogariu. hn-preuna ne-am dus si impre-una ne-am reintors. In caleaspre Tekirghiol si la rein-toarcere ne-am oprit la Bu-curesti.

Am cunostinta desprefaptul, ca Preacuviosia Sa pa-rintele R. Ciorogariu in a-mindovii rcindurile petrecilndIn Rucuresti, a cercetat ped-nii Brote i Slavici, dupd-ce Iribuna ii decapflasedela ca pe frdddfori,

La conferencele avutecu d-nii Slavici si 13rote, pecari eu personal nici nu-1 cu-nosc, eu n-am luat parte ;glize insd dela PreacuviosiaSa pdrintele R. Ciorogariu,al a conterat cu ei si rezul-tatul acestor conlerenfe a lost,Ca pdrintele R. Ciorogariu ardmas convins, cd rfomniiBrofe si Sfavici nu stufffrdddfori, despre ce voiasd md convingd fi pe mine.

Judecata asupraPreacu-viosiei Sale parintelui R. Cio-rogariu pentru aceasta finutdsl o faca lumea cinstita ro-maneasca.

D-nul R. Ciorogarin eis-punde In ,Tribunat NT. 531911 d-lui Dr. Marsieu, In-cercand sa scape ',prin tan-gen tax :

'Post scriplum. Cu o calesit ma achit si de gentilulmeu tovara§ de calatorie deasta-vara, d-nul Dr. IustinMarsieu. Acest domn spuneIn ,Gazeta Transilvaniek,asta-vara, am avut Intalnirein Bucuresti cu d-nii Slavicisi Brote. Ba chiar, cit In Sam-bata trecuta, am conferat cuparintele Mangra in gara dinArad.

Eu i cu domnii Slavicisi Brote am vorbit pecu stirea d-lui Dr. IustinMarsieu, caci aveam sa aran-jez cu dnii afaceri de o na-tura oneroasa (1) pentru mine.Impresiile acestei IntAlnirile-am comunicat si dommiluiDr. Iustin Marsieu si me§te-fului sau, precum si tutu-rora cu cari am vorbit des-pre aceasta. Pe peronul dinArad Inca am stat pe fatitcu parintele V. Mangra devorba.

Chestia nu o putem de-plasa la ce spun detectivii,domnule Marsieu, el omul ca-valer vine pe fata .§i dove-deste ce sustine, on da sa-tisfaccie, daca a nedreptatitpe cineva cu voia ori fat%de vole.

Cu detectivii nu se pcitrezolvi aceste chestii. Las,ca se va face odata lumina,asupra arcanelor acestor pa-timi. La revedere, panl a-tunci.

Mem.

c.

fall,

www.dacoromanica.ro

72

Am cunoslinfri pozitivddespre aceea, c i dupeitradarea manifestald a pa-rintelui V. Mangra, pArinteleR. Ciorogariu a susfiauf cudansul return' de prielenie.

Asta o dovedestecA cu prilejul demonstra-

tiel impotriva parintelui V.Mangra la sinodul eparchialdin 1910, parintele R. Cioro-garin a gdzcluil la sine peV. Mangra si in aceiaqi 2,1 ascris arlicolut in Tribu-na", delionestánd pe cei cedemonstroserd in contra pa-rinfelui V.. Mangra i atri-buind toata demonstratia a-ceasta ,dragutilor do unitic,en toate ca la ea nici ununit n'a luat parte si ea s-aIlea In -Lamm demonstratiu-nei din presara dela 'Crimea

pe care o Inscenaseramla initiativa lui OctavianGoga.

Parintele R. Ciorogariuin zilele cat a durat conzis-torul metropolitan. In toamnaanului 1010 la Sibiiu, a fostpernitinent in societatea pd-rintelui V. Mangra.

L'e altfel parintele Cio-rogariu nici nu va tagaduifaptul acrsta, cad chiar acum,Sambata, in 10 Martie nou,toata lumea I-a putut vedeaconferand en parintele Vas.Mangra In gam din Arad.

Dr. lustin Marsieu,advocat.

D-nul Dr. Justin Mai*eu publica eu isceditura d-saledeclaratia, cä astA-vara, dupd ce Tribuna" ii decapitasepe Slavici §i pe Brote,. d-nul R. Ciorogariu conferand cudan0 a rd»tas con,vins, c d-nii Brote i Slavici nu

tap-ti'l,

www.dacoromanica.ro

73

sulit treiddlori" §i voia sa-1 convinga ei pe d-nul I.Marsieu despre aceasta. D-nul Dr. I. Marsieu constatd, cad-sa are cunostinta pozitivet, cä d-nul R. Ciorogariu sidupei tradarea »tanifedci," a lui Mangra . a sustinut

cicinsul legdturi de prietinie" i l'a geizduit la sine".In schirnb d-nul Ciorogariu raspunde inteun post

scriptum d-lui MarOeu. bagatelizcind cele sust'inute ded-sa. Si ce raspunde? Ba c a avut sa aranjeze cu Brote

Slavici . afaceri de o natura oneroasa" (!), ba ca pe pero-nul garii din Arad a stat pe fatá cu parintele Mangrade vorbil". Si la urma tot d-sa are tupeul sa vorbeascade , deplasarea" chestiei prin d-nul Dr. I. Marsieu.

Prea de tot ,,sit face Chinez" i incearca sa o tu-leasca prin tangenta d-nul comanditar al ziarului in-dependent".

Sit analizam insa modul, cum d-ntil R. Ciorogariuprezinta publicului relatia dintre d-sa i dintre Tribuna".

In spovedania unui om cinstit" d-sa scrie : In ches-tia parerilor libere eu m'am pronuntat deja batran, oritanar, nu impoarta, numai om de cinste si cu minte safie cel ce dirijeaza destinele unui popoi. Tot ce s'a zismai mult in Tribuna" este, dupcl peirerea mea, de-plasarea adevaratei premeniri".

D-nul cornanditar al Tribunei" condamna, deci de-plasarea aclevciratei prerneniri" comisa de Tribune.Lucrul acesta este la tot cazul foarte laudabil. De ce nu

validitat insa d-nul R. Ciorogariu dreptul sail de co-manditar la Tribuna", puncind capat indata,, la isbucni-re, infamei act,iuni de premenire" ? De ce nu a cur-mat tendintele ficaloase ale Tribunei" indreptate conirasOlidaritatil noastre nationale si in contra existentei parti-dului national roman ?

La intrebarile acestea gäsim raspunsul d-lui R. Cio-rogariu Tribuna" Nr. 47-1911 sub titlul: ,,O decla-ratie corectd". Aceasta declaratie corecta" ne convinge,ca P. C. Sa d-I Protosincel R.. Ciorogariu nu pste dusma-nul I. P. S. S. Metropolitului Metianu, caci precum scried-sa, supararile ce le-a avut cu Excelenta Sa au disparut

ett

si

Sn

www.dacoromanica.ro

74

)spre a fi inlocuite cu un profund sentiment de rene-rafiune fat& de Mitropolitul meu".

De aceasta spovedanie a unui om cinstit" nurnaibucura ne putern. Cu atat rnai surprinzatoare este contra-zicerea din urmatoarele pasagii ale declaratiei corecte" :

,Abuden(a omagiilor aduse I. Pe S. Sale in Biserica&oak," i la diferite ocaziuni, ar fi mcirturii destul de eni-dente, cl eu nu am stal deparfe de inOindciunife ;,Tribu-net", Mode 1. P. S. Sale.

M-a§ mai putea provoca si la mustrgrile ce mi-s'au fAcutmie In ,Tribunac. Dar pentru aceastli mustrare eine rilspunde?Tot eu?- Eu am fost acela, care m'am brttut pe mine insumi IncOloanele ,Tribuneic?

D-voastrl veti vedea de WO, ca nu eu stau asnpra »Tri-bunek, ci 2.Tribunac ampra mea. Pe mine intocmai a§a mgchiamg In judecatil, ca qi pe

Cand la mustrat" Tribuna" pe d-1 R. Ciorogariu ?Pacat, ca nu-0 ia P. C. S. osteneala sa citeze acele mus-trari", ca sa le putem cunoa0e i noi. La tot cazul de-claratia corecta" ne convinge, ca' d-1 R. Ciorogariu esteun manuitor deosebit de cutezator al condeiului. Citci dupetce ne spune prctosincelul, ca abundenta ornagiilor adusein Biserica si $coata" ar fi marturii destul de evidenteca eu (d4 Ciorogariu) nu am stat departe de inchinetciu-nile Tribunei" facute I. P. S. Sale", va s zica, ea d-saare I'd in conducerea Tribunei", D-1 comanditar alTribunei" lasa sit urmeze propositiile despre pretinselemustrari pe cari i le-a adus Tribuna" se face deciChinez" iar in proxima propozitie vrea sa ne tragachiulul prin tangenta", scriind : Dvoastra veti vedea deaici, ca nu eu stau asupra »Tribunei«, ci ,Tribuna«asupra mea". Quod erat demonstrandum. Cu toate canoi nu vedem de aici" altceva, dealt o stangace echivo-citate, un conflict logic intre convingerile intime" alecelor *doua suflete de cari dispune d-1 R. Ciorogariu su-fletul sari de protosincel i cel de comanditar al Tribunei"!

Cand e .vorba de omagiile, pe cari Tribuna" le-aadus I. P. S. Sale, d-1 R. Ciorogariu zice: nu am statdeparte de inchinaciunile Tribunei"«. Cand e vorba deinsultele Tribunei« in *contra I. P. S. Sale, ori In contra

orkicinec

www.dacoromanica.ro

75

altor oameni vrednici, d-I Ciorogariu declara : nu eu stauasupra "Tribunei", ci Tribuna" asupra meat . D-nii Bocu.Scheopul, Montani stau deci de-asupra d-lui R. Ciorogariu.Ce stare ktilica! S. vedeti ins a. ce aiere ii dau d-nii Bocu,Scheopul i Montani, redactia Tribunei", primenitoriitscriitorii, cari ne dau credintele intime ale sufletului lor",stt vedeti cum §tiu ei sa-i traga la mir Telegrafului Ro-man", in numele libertgii de presa, comentand decla-ratia corecta" data de d-1 Ciorogariu ! Ascultati :

Cu acela prilej preasfielnicul ,Telegraft se 'nevinetclformuleze o noul invinuire, tot atat de gratuitd insA. II im-putA anume pArintelui protosincel lipsA de energie Inopri personalul din redactie dela acte de necuviin(ä.

Cerbicia malonestd a )Telegrafuluit nota ne pare fireascd,dupAce o cunoastem de mult, atrita indrrizneald Insa din par-tea manechinitor, earl fac redac(ia masinald a acestui ziar, neuimeste totuq. Dar ce sA le fad manechinilor, cari nu-si potinchipui o redactie dupl chipul i asemAnarea celei din carefac parte.g

Care va sa zica redactia Tribunei" ea mandrie con-stata, ca este independentei fi de d-1 Ciorogariu i insultaTelegraful Roman" pentru Ca acest ziar are stdpan, IIinsultA pentru ca. ii imputa. anume parintelui protosincellipsa de energie*) in a-ci opri personalul din redactie delaacte de necuviinte.

Deoarece d-nii Scheopul, Bocu ci Montani, in calitate deredactia Tribunei", stau asupra" d-lui comanditar R.Ciorogariu e firesc, ca d-lor sa fie uimiti" de cerbiciamalonestä" ci de atata indrazneala a Tel. Rom.", careconsta in faptul, cerbicie molonesta" etc.! cä acerut dela d-1 Ciorogariu sa-ci Inv* subalternii dela Tri-buna" la omenie ci la bunacuviintA. Analisand deci to-lul d-lui Ciorogariu in calitatea d-sale de comanditar alTribunei", am ajuns la resultatul, ca fi d-sa n deplindarmonie_ cu d-1 Dr. N. Oncu declinci dela sine retspun-derea pentru mi.eliile Tribunei".

Dupa aceste contribuiri la istoria tristelor noastre.vremuri" cred, crt nu von mai gasi d-nii Dr. Oncu i R.

*) Nu energia, ci en totul altceva Ii lipsqte pArintelui protosineel".

sn

all

www.dacoromanica.ro

76

Ciorogariu curajul sa se presinte in fata opiniei publiceromanesti ca martirii persecutafi prin ceata bipezilorofidiali", cari sa lafaesc in sinedriul autorisatilor". Cred, Cadaca mai au pretentia ca sa fie luati in serios, ei i Tri-buna" lor, nu se pot sustrage de a da raspunsuri dare:nu evasive i echivoce, la urrnatoarele intrebari:

- 1) Adevdrat e, Ca d-nii Dr. N. Oncu si R. Cioroga-riu sunt omanditari si ca atari sf4 paul ai Tribunei"si ca dupa-ce d-1 cothanditar Sava Raicu u face politici t,atitudinea politicei a Tribunei" atarna de vointa d-lorDr. Oncu si R. Ciorogariu, flind-ca d-lor se ingrijesc definanclarea ziarului?

2) Adevdrat e, ca d-lor angajeaza i dimit pe mem-brii redactiei, ca administratia Tribunei in cadrele sta-torite de d-tor licuideaza onorarele redactorilor i colabo-ratorilor, atat politici cat i liter2ri ca astfel Tribuna"nu este de loc ziar independent, ci dependent a vointa,de toanele particulare si de interesPIP politice ale (1-lor Dr.N. Oncu si R. Ciorogariu?

3) Intre asemenea imprejurari, intregul neam roma-nesc" redactorii impreuna cu colaboratorii, ori d-nii R.Ciorogariu si Dr, N. Oncu Sunt sta' panii Tribunei' ?

4) Cat timp d-lor sunt stapanii Tribunei" prin fap-tul, ct d-lor financieazd ziarul, competcnta legitima" pentruatitudinea ziarului cade dec.' in sarcina d-lor ori in sarcinaredaclorilor si colabomtorilor angajati si platiti de d-lor ?

5) lntru cat cordspunde deci adevarului declara-tia d-lui R. (Jiorogariu, cci Tribuna std asupra mea,'flu eu °supra Tribunei"?

6) Cum se esplica deci faptul, ca tras la raspunderepentru infama campanie de premenire" si de pareri li-bere", prin care ,Tribuna" tinde la nimicirea partiduluinational roman, d-nul Oncu raspunde: discutia o lascompetentei legitime a d-lui Octavian Goga, a autoruluiparerilor Dere" i competentei reda, (iei acestui ziar"?

7) Are prin. urmare redadia, adeca d-niL Bocu,Scheopul si Montani si colaboratorii literari i politici ai,Tribuneig, clreptul de ,a dispune la ,Tribunal, pe candd-nii Dr. Oncu si R. Ciorogariu nu pot opri personalul

§i

i

p

m

,

www.dacoromanica.ro

- 77 -

ziarului, ai chrui stapcini i sustincitori sunt in calitatede cornanditari, dela acte de necuviintei, dela subniinarea

nationale si dela atacarea existentei par-tidului national ronuin?

8) Dacä insh nu comanditarii, adech directiunea,ci redactia colaboratorii dispun la ,Tribunag, atunciin al cui nume a declarat d-nul Dr. N. Oncu la Cluj,in sedinta cornitetului din 6 Februarie a. c., *avand omisiune special:), dela colegii mei din directia ziaruluitTribuna4 ? Mai departe, tot atunci : d-nul Oncu a de-clarat inch. urmhtoarele: ch are autorizatia cuvenith delacolegii shi din directia ziarului, sh vorbiasch si sh facitdeclaratiuni in numele Tribunei". *i la sfarsit : d-nulDr. Nicolae Oncu, provocandu-se la actele de intemeiareale ziarului Tribuna", declarh, ch Fara de-a cornunicaintai cu colegii d-sale din dirdiunea ziarului Tribuna",nu poate sit fa2h declaratia cerulh." Sunt deci duph toateacestea d-nii Bocu, Scheopul si Montani, in calitatea lorde redactia Tribunei i colaboratorii lor literari i po-.litici, sthpanii ziarului independent", ori d-nii R. Cioro-gariu si Dr. N. Oncu, comanditarii, adech directiuneaTribunei", sunt stApanii Tribunei"?; manopera acestordomni cornanditari de a da deciaratii : ch lash raspunde-rea pentru tinuta Tribunei" competin(ei legitime ad-lor Goga, Scheopul, 13ocu, Montani si Chendi, duph toateacestea poate fi oare calificath de altceva, decal de ofarsh, prin care d-nii Oncu i Ciorogariu incearch sit mo-measch opinia publich romaneasch?

8) Ca lnembru in comitet, ghseste d-1 Oncu compa-tibil cu aceasta functie onorifich a d-sale, cg a toleratsi a incurajat feirei a demisiona din comitEt campaniade distrugere a Tribunei" in contra comitetultri i incontra partidului national roman ?

13) Din punct de vedere politic si omenesc ghseste d-1Dr. Nicolae Oncu, cit a fost corect din partea d-sale, citla a treia alegere de episcop din Caransebes, d-sa, rupándsolidaritatea cu colegii d-sale din cornitet, s'a expus, ininteresul d-lui Dr. Olariu, al contracanclidatului P. S. Saleepiscopului Dr.M. E. Cristea ?

solidaritettii

.

pi

.

www.dacoromanica.ro

78

10) Crede d-1 R. Ciorogariu, ca este compatibil cupositia d-sale de comanditar i membru in directiuneaTribunei", ca in acelasi timp, cand d-sa silit prin revoltaopiniei publice romane0i face concesiunea sa i se deschidad-lui Oct. Goga coloanele Tribunei" spre a'l ataca peMangra, Brote i Slavici, timbrandu-i de tradatori, d-sa sasustina relatii de prietenie cu Mangra i sa fact incer-carea de a'l ca.Oga pe d-I Dr. I. Mar0eu pe partea luiSlavici qi Brote? Nu gase0e d-sa, ca aceasta procedura ad-sale inseamna a face abus de increderea, de lipsa deexperienta politica 0 de Nina credinta" drnului 0. Goaa

o ispitire, care atenteaza la corectitatea politica a d-leniDr. Mar0eu?

11) Crede d-1 R. Ciorogariu, ca. nu este indreptatitaneincrederea Romanilor devotati cauzei partidului na-tional roman in contra d-sale si in contra ziarului d-sale

. 7> Tribuna", cat timp d-sa suAine prietenia cu Mangra, fiein fata lurnei, fie in camera caritatis, fie in calitate depreot conliturgisitor" §i protosincel, fie pentruca, dupacum scrie d-sa: da, sa nu ceara nimeni dela mine sa,raman impasibil la vederea nenorocirei prietenului cucare 30 de ati am mancat panea amara a suferintelorpentru un ideal comun. Cine nu in(elege aceasta acelan'a avut prieten".*)

12) Nu simt d-nii Dr. N. Oncu 0 R. Ciorogariu, cäsä blameaza cand se ascund in dosul redactiei Tribu-nei", deci in dosul d-lor Scheopul, Bocu i Montani, peearl d-lor Si plUesc i in dosul colaboratorilor literariai ziarului finan(at de d-lor i, astfel adapostiti, incearcasa-0 revindice rolul de dictatori, in conducerea poporuluixomanesc, prin Tribuna" negand competenta i pricepe-rea comitetului partidului national roman, ales de confe-renta nationala ?

13) Nu simt d-nii Dr. N. Oncu §i R. Ciorogariu tra-gicomicul situatiei lor, pe cari lumea romaneasca ii tie

4) Din& d-I R. Ciorogarin dupi toate acestea se va 1p4a de Man-g= pentru ochii Iumei spre a-vi salva reputata de comanditar alTribunei", cine va mai putea orede, ch s'a raplidat sincer de' vechiul skiamie?

=0

si

si

www.dacoromanica.ro

79

prieteni ai tui Mangra situatie, care result& din ni-suinta Tribunei", ai carei stcipeini sunt d-lor, de-a im-bata pe cetitorii ei cu apa rece : executcindu-1 pe Mangra

publicdndu-i scurt timp dupd aceea in intregime. vor-birea de program; executándu-1 pe Slavici i reteicandlcontinutul brosurei lui; terfelindu-1 pe d-1 Dr. Roscacondamndnd demonstratia contra lui Mangra; ataaind peIfmembri marcanti ai comitetului, pentru ca, ar fi zdclar-nicit actiunea de pace a d-Ini Dr. I. Mihu cli guvernul siddattu-1 uitdrii pe Mangra; dtaccind solidaritatea parti-dului national roman, ca tin ce ridicol §i declarand , to-tusi, ca Tribuna" apeird interesele partidului a. . a. ?Dacd d-nii Dr. N. Oncu si R. Ciorogariu nu simt, ea' ti-nuta echivoca a .,Tribunei" pe d-lor i-a blamat i a-ifacut imposibili, iar nu pe impiegatii d-lor din redactia Tribu-nei", atunci le lipseste darul de a vedea ce sa peti.ecein jurul- d-lor.

14) Nu cred, d-nii Dr. N. Oncu si R. Ciorogariu,ca daca comitetul national, in 20 Decembre, nu ar fi infie-rat tinuta Tribunei", dupa cum a meritat, atunci acest ziar ald-lor nici in 2 Aprilie 1911 nu ar fi avut marinimia dea se declara de invingator" si de a reduce noianul zilnicde izbucniri murdare, de calomnii si de injuraturi, princari a facut incercarea sa distruga existenta partiduluinational roman ?

15) Nu cred, d-nii Dr. N. Oncu si R. Ciorogariu, cäde si tacerea momentand, relativa, a Tribune' se dato-reste in parte revoltei lumei romanesti, in urma carei re-volte ziarul d-lor a pierdut foarte multi abonati, dar caacea tacere a fost impusd Tribunei", mai cu seama princonsideraOile lattice ale adevdrafilor inspiratori ai Tri-bunei" ? Ori nu in urma vorbirei lui Tisza din 23 Martie1911, si in urma declaratiilor lui Khuen, referitoare lacalitatea de om privat", in care Tisza a negociat in ches-

*) Tribuna" a anuntat tntr'un scurt entrefilet aparitia broaurei luiSlavici zbuciumki politica la Romfmii din'Ungaria"promi(find c1 va re-reveni". De 4 luni de zile nu k mai glisit timp sit revinft fiind ocupatiiou Premenirea", ori avind d-1 R. Ciorograriu de aranjat afaceri one-roase" cu r. Siavici.

pi

pi

p

www.dacoromanica.ro

80

tia pacii" cu Romanii s'au convins acei inspiratori, cäprin incercarea de distrugere a Tribunei" in contra par-tidului national roman, nu. se poate ajunge .sa devinaprietenul" Mangra marele impaciuitor", care ar fi putut imparti subventii, sinecure, mitre si alte bunatati, cise poate ajunge mumai sa-si piarda Tribuna" si pe cei_mai naivi abonati ?

10) Ce garantii morale si personale ofera d-nii Dr.N. Oncu si R. Ciorogariu, ca n viitor Tribuna", ziavuld-lor, nu va inscena din nou in momente grele pentrucomitetul partidului national roman i in momente deimportanta istorica pentru viitorul poporului romanescdin Ungaria qi Transilvania o actiune de continueatentate perfide in contra solidaritdtii, nationale qi incontra insa0 existentei partidului national roman ?

17) Daca d-lor nu ar -voi ori nu* ar putea oferigarantii reale in privinta aceasta, ci ar incerca i scapecu fraze i cu declaratii echivOce, asemenea acelora, pecari d-lor le-au dat in trecut ca d. e. ca este o imperti-nenta" asa cerere, on cä persoanele venerabile aled-nilor Dr. Oncu i Ciorogariu sunt garantie suficienta" ori,ca cedeaza" dreptul de a dispune" asupra Tribunei"d-lui Goga ori allor colaboratori, pe cand d-nii OncuCiorogariu ar ramanea i pe mai departe proprietarii carifinankaza Tribuna", atunci nu gasesc d-lor firesc, ca co-mitetului partid.ului national roman i se impune datotiasa facä tot posibilul spre a nimici Tribuna", ca astfelsa nu mai poata organul d-nilor Dr. Oncu i Ciorogariusa atace, in mornente de grea cumpana, de dinddrdt peacei luptatori ai partidului national roman, cari stau infata dusmanului, in prima lihie de foc ?

18) Cu totii suntem datori cu a moarte. S'ar putea,ca sa se rastoarne o träsura, sa deraileze un tren, incare s'ar gasi d-1 Dr. N. Oncu. D-1 Raicu nu sa ocupacu politica. Ni se spune desi cu gura jumatate ca

angra nu mai face parte din societatea comandita, caresustine Tribuna". Daca deci d-1. Dr. Oncu ar fi surprinsde un incident napraznic de care Dumnezeu sa-1 fe-reasca crede d-sa ca Tribuna" ar putea fi condusa intr'o

si

www.dacoromanica.ro

81

directie nationala mai sa'natoas el. de d-1 R. Ciorogariuascuns, cand in dosul redactiei Tribunei", cand in

dosul veputatiei de poet a domnului Goga decalde comanditari designati din partea conducerei partidu-lui national roman? Oricat de mult ar linea Dr. N.Oncu la calitalile intelectuale ale d-lui R. Ciorogariu, to-tusi, d-Sa ar avea datoria sa-si aduca aminte, ca d-nul R.Ciorogariu nu este numai comanditar al Tribunei", ci siprieten" §i preot conliturgisitor" al lui Mangra i ast-fel, precum scrie d-sa in »Tribuna« din 19 Martie a. c.,iIit sa se 4mpartaseasca«, la anumite ocazii oficiale,

,dintr'Un potirt cu deputatul guvernamentalNu crede

dela Ceica,admiratorul ,leului dela Geszt«. d-nul Dr. Oncu,ca dad, d-sa la varsta d-sale nu-si (la sea»za de a-ceast& situalie a )Tribunei«, cu atat mai mult trebue sa-sidea seama de ea comitetul partidului national roman, pre-cum si oricare roman de bine ?

19) Nu vad d-nii Dr. N. Oncu si R. Ciorogariu,dupa toate acestea ca continuarea boicotului in con-tra Tribunei" este o datorie nationala romaneasca,pallet cand d-lor nu vor primi propunerea facuta ded-nul Dr. Iuliu Maniu in qedinta comitetului din 6.Februarie a. C. i primita cu unanimitate ? Se vor mai in-cérca sa seduca lumea, lasand altora sarcina raspundereipentru politica ziarului, ai carui stapani tot d-lor raman,cat timp nu renunta la dreptul de proprietari ai Tri-tunei" ?

20) Intre comanditarii ,Tribuneil d-nii Oncu, Man-gra, Ciorogariu, Raicu i Bocu exista un contract. .Acestcontract d-lor ii numesc »actele de intemeiare ale ziaruluiTribuna«. Menirea acestui document este sa dovedeasca,In caz de conflict, Intre comanditari, in fata forurilor ju-decatoresti, in public, drepturile singuraticilor comanditariasupra >xTribunei

Daca Mangra nu a limas comanditar al oTribuneigdupa-ce era deja de mult membril in partidul guver-

namental, de ce s'au ferit d-nii Dr. Oncu si R. Ciorogariusa publice acelé acte de Intemeiare ale ziarului Tri-bun a"« ?

6

«.

www.dacoromanica.ro

82

21) Mich d-nii Dr. Oncu §i R. Ciorogariu sunt con-du0 de ganduri curate, de ce nu se supun disciplinei departid, ci ii iau refugiul la declaratii manopere' ziaris-tice revolthtor de ecbivoce ?

Campania Tribune" Ill contra conferentei comitetule gi afrunta§ilor romänl, ima la 19 i 20 Decembrie 1910, la

Butlapesta.*)

Tribuna", organul de cash al domnilor Cio-rogariu §i Oncu, la diferite ocazii a insultat comitetul na(i-onal cu epitetele in0rate in notita de sub linie §i cu incho droaie de grosollinii ca i acestea. Sh vedem deci cine aluat parte la conferinta tinuta la Pesta, in 19 20 De-cembre 1910.

Duph Tribuna" (Nr. 264 0 265 din 1910) au lost defath : G. Pop de Brisesti, Dr. T. Mihali, Dr. V. Lucaciu,Dr. I. Maniu, Dr. Al. Vaida-Voevod, Dr. N. Serban, Dr.N. Comp., V. Goldis, Dr. L. de Lemenyi, Dr. A. Vlad,Dr. I. Suciu, Dr. I. Mar0eu, Dr. R. Veliciu, Dr. Pr. Givu-lescu, Dr. A. CoSma, Dr. V. Brani0e, Dr. Iz. Pop, Dr. T.Cornea, Dr. St. Morariu, Dr. V. Oni§or, Dr. A. Nilvan,Dr. V. Moldovan, Dr. R. Boill, Dr. P. Cioban, Dr. V.Chindris, Dr. A. Lazar, Dr. C. Iurca, Dr. Al. Morariu, Dr.A. Grozda, Dr. N. Vecerdea, Dr. St. C. Pop, Dr. 0. VaSu,br. Tr. Popescu, Dr. I. Nedelcu, Dr. Nestor Oprean, V.Damian, Dr. Livin Ghilezan, Dr. C. Iancu, Dr. C.Dr. I. Dare, Dr. Caius Bredicean, Dr. I. Erdélyi i IuliuPop.

Din peste 25 de centre s'au trimis adrese de ade-rentä la hothrttrile, cari erau sá fie luate.

Dintre cei 43 frunta0 bipezi inconOenti", G. Pop deBasWi, presidentul, Dr. T. Mibali, vice-presidentul,- Dr:

*) Sinedriul bipezilor inconstienii, a/ nulitafilor cari se läfiiescIn fruntea conducerel partidului-0,a/ desvliguijilor, a/ bfitrAnilor conduside vanitliti senile, a/ Milliner rjdicoll, susceptibill, refractari,

rAuticiosi si etc: etc.. dnpi cum nume§te, Tribuna" Comi-tetul partidului national roman 1 pe fruntasii, cari ait lust parte la -confe-reign tinuta In 19 si 20 Decemvrie 1910 In Budapesta.

§i

i

Groida,

Imbecili"MOH-

tori,

www.dacoromanica.ro

83

Vasile Lucaciu, secretarul general al partidului si Dr. Va-leriu. Braniste,. directorul Drape1u1ui au facut cunos-finta: cu temnita Vatului si a Seghedinului. Pedeapsad-lor impreuna face Mai mutt de 10 ani. Ei au fost con-damnati deci, nu la saptamani ut aliquid fieri videatur

ci la ani de zile. Caci ei nu au uitat din cause o-portnniste, ca cine lupta pentru drepturile limbei roma-nesti, aceluia nici fata juratilor maghiari din Cluj,din Timisoara ori din Oradea-mare, ha nici chiar in fatatribunalului din Satmar ori a juriului din Debretineste permis sa-si ia refugiul la o aparare in limba ma-ahiarei ! Acesti barbati toata viata lor au stat pe fatelin fruntea luptelor noastre, &Ind piept cu toate urgiilecontrarilornu ea d-nii Oncu i Ciorogariu ascun0 dupataraba Victoriei", in adapostul seminarului ori in dosul

Scheopul, Bocu i Montani. ACeqti barbati si-au ex-pus libertatea, linistea familiar* averea si de nenumärateori chiar viata*) pentru causa poporului roman, facand eipolitica iar nu lasand, dupa cum fac d-nii Oncu i Cio-rogariu, sa comita politica de fraze ,libere" pentru eioameni de talia d-lor Bocu, Scheopul, Montani, Chendi siSoricu in Tribuna". D-I Bocu, redactorul sef al Tribu-nef" d-lor Oncu. i Ciorogariu, a urnblat, protejat de Man-gra, in audienta la ministrul de justitie SzOkely, cerandagratiare pentru .cele cate-va saptamani de temnita, pe carile-a prima In calitate de Strohmann c, ce era pe vremurila Tribuna" condusa de I. Russuirianu. Pop de Basesti,Dr. Lueaciu, Dr. Mihali, Dr. Braniste nu au cersit gratie-(And au fost condamnati, ci si-au implinit pedeapsa.

41) Pogo ea tinerii otelitl" de aceea num esc pe Pop de Bisestiramolit", pentruca luptand pentru libertatea generatiilor viitoare roma-nesti, pe and acesti oteliti" nici nu erau Inca pe lume ori se Insufleteanprin tnaghiare de Petöfi, era sa. fie ucis de contrarii politici ai par-tidului national roman, de mai multe ori. Ultima data la alegerea din1905 a fost tocat In cap cu o rad& de fier §i rinit fiind a scapat ca prin mi-mune. Dr. Vasile Lucaciu si Dr.' T. Mihali, cari se gaseau langi d-sa. au fost

ei In pericol de vista. Constat ca martor ocular neeste fapte. Otelitilor,rupeti-vi penele ticiloase cu cari ati avLt nerusinarea sà insultati pe aeestibarbati!

n

rut-i

d-lor

si

6*

*collie

www.dacoromanica.ro

84

)Si totusi, cand intre alte multe procese a fost sistatin iarna aceasta, fdrei vre-o interventie §i feird ca parin--tele Dr. Lucaciu sa o fi cerut i un proces al acestuia,atunci )Tribuna« are neniernicia st scrie in articolnl ei,de fond din 17-1911 :

'Uncle e asavantult gazetar, ,fruntas lntre fruntasify,Ugron Gtibor-ul partidului nostru, ea sg. Intrebe : 'Co obliga-mente a luat comitetul national fag de guvern pentru easa-rei proceselor pArintelui Lueaciu?e

Oare despre astfel de banditiffine ziaristice scrie-presidentul sindicatului presei romane din Ungariavice-prezidentul e domnul Bocu, secretar domnul Scheo--pul : )nobilul mestesug de a-ti sti turna gandurilepe intelesul deaproapelui ?« Despre acest mod de ascrie al )Tribuneio sustine cu atata verva d-sa : Asa se-savarseste primenirea mintii unui popor, care totdeaunaduce la izbanda?« Cu insinuari ticaloase i mincinoase sesavarsete primenirea mintii unui popor ? Dar mai. sfrun-tata intre toate minciunile murdare ale )Tribunei« este a--,ceea, prin Scare timp de aproape un an 'de zile a incercatsa faca opinia publich romaneasca sa creada absurditatea,ca. in fruntea partidului national roman stau 7,13Atrâni

cuprinsi de oboseala fireasca a fortelor omenesti«) refeacteri «, cicalitori « din cauza várstei.

Cad stiti care este adevarul, pe care d-nii Ciorogariu,Oncu, Scheopul, Montani i Bocu ti tiu tot asa debine ca i mine? Adevaru1 este, ca din cei 43 fruntasi,,.Insirati mai sus, cari au partiéipat la conferenta comitetu-lui An 19 si 20 Dec. 1910, unul este trecut de 70 de ani,doi Msi trecuti de 60, patru insi de 50, doisprezecein§ide 40 de ani, pe cand, 24 de insi aid 40 de aniau Implinit Med !

flaspunda cetitorul : care termin al limbei romanestieste mai potrivit pentru a caracteriza procedura Tribunei"cand ea scrie cu intentia de a nimici prestigiul conducerei

ra-matt.,

nu-

www.dacoromanica.ro

85

partidului national roman, in legatura cu hotararea confe-rentei din 19 si 20 Dec. 1910 : Cari sunt exemplele pecafi 644.4nii nostri ni-le dau ? 0 exagerare adese-ori ridi-.cold a valoarei lor personale caracterizeaza intreg felullor de a fi; foarte susceptibili la ori-ce cuvant, refractcurila ori-ce curent nou, la ori-ce ideie nourt, ccdlitori i demulte .ori foarte rdutcicioqi, ei au aerul de gelozie al ace-lor femei, cari, trecute peste o anumitcl varstd, se vadincetul cu incetul parasite de ceata de adoratori nehuni.In fie-care fortd tinard, care se ridiat i se impune, yid.un rival, pe care cautii deldturel.

In articolul »pareri libere" a lansat Tribuna" nea-devarul, a batrOinii" stau in calea progresului. Comite-tul trebue deci ,primenitl, adeca batranii dati afara. DinAugust 1910 pana in ziva de azi Tribuna" a tot variataninciuna aceasta.

De un timp incoace Tribuna" ii da zilnic silinta saprovoace o incurcatura de idei in capetele oamenilor

prin o noua inventiune. Vrea sa fad lumea a crede,a. politica romaneasca; in Ungaria, se poate face maibine prin poeti si prin scriitori de novele si de epigrame.Cu scopul de-a zapaci opinia publica d-1 S. Bocu aaranjat o. §ezatoare literal% in Arad in 30 Aprilie a. c

cativa scriitori din Romania au fost secluqi necu-noscand ei arcanele oamenilor .,Tribunei", sa parti-cipe la acel tambalau de demonstratie aranjat in favorulpolilicei Tribunei". Redactia Romanului.' a organuluipartidului national roman nici nu a fost macar invitata.

Romanul" insa nici la un caz nu ar 11 putut aprobademonstratia de simpatie pentru- politica amicilor lui Man-gra, grupati in jurul Tribunei".

De ce nu au fost dufi scriitorii romcini in partileScltmdrene,.Scileigeng ori Beindtene? Pentruca Tribunei"i trebuiau manifestatii de simpatii. Cat de echivoc scrieTribuna", dovedeste tinuta ei in cazul acestei eza-loare literare".

Pe and in artkolul de fond : Dusmani ai progre-

cre--duli,

4$i

sd-I

i

www.dacoromanica.ro

16

sului (Nr. 87-1911)' Romanul e terfelit comitetuiinsul tat ca dusmanul progresului cultural, Tribuni" scrie :in coloana 5 a acehil articolpe pagina 2 : 'este necinsfilsä afirmi ca intreaga senaar fi avut sa. insemneze unact politic, sau o injghebarea tinerilor scriitori la direc-Va politica a ,Tribuneic, cata.vreme on i eine stie, ca,nici unni dintre a.micii nostriscriitori nu se indeletacesecu politica si singurul, careIn presa noasträ, venind dinRomania, se dada, Ia viiulacesta, este batranul Cara-giale, care si-a ineIes falsprilejul de a da directia po-litica organului autorizat...

Compara, drag cetitorulecine sa contrazice ?

iar in acelasi num& in co-loana 2, pagina 5 : ,PoetulGoga i scriitorii grupafi injurul acestef gazefe au intratin constiinta, public/ nu nu-mai prin operele lor literareci i prin afitudinea for po-filled constientä, care va fre-bid sd fie aPreciald de oricefruntas asezat inafara de zonaliteraturei, pentruca scriitoriireprezintd, cum a spus Goga.2insast ratiunea de-a fi, -ctsunni neam 4C .

spune : eine e necinstit

Data oamenii, cari conduc directia politicei a Tri-bunei" i cei cari fac politica in coloanele eiar dori intr-adevar sh munceasca cinstit pentru bi-nele neamului, nu ar fi fost silit jurnalul sa lucreze tlmpde 8 luni de zile intr-una cu minciuni i cu calornnii.

Nici o sing twet propunere concretd, nici o sing tintideie realisabild nu a fost lansata in tot timpul acestain Tribuna*K. Nici n-au tncercat macar otelitii4 saarate cu cine s-ar putea inlocui actuala conducere a partidu-lui. Cad si-au dat seama de platforma infa_met a luptei lor de

primenire". dat seama, ca mernbrii comitetuluisunt solidari, tiind, ca nu cdfiva beitreini dirt comitet,ci ticalosia sistemului politic din Ungaria i lipsa muttcontingent suficient de bdrbati devotati luptei noastrenationale sunt adevdratele cauze, pentru caH nu aufost obtinute resultate mai mari . Nu la delaturarea

. alor 2-3 batrani" ar trebui sä munceasca" otelitiigisterici si cei cuprinsi de moral insanity ai ,Tribuneic.Ei ar avea datoria, ca organizand poporul sa dovedeas-cd capacitatea lor politica. In politica nu frazele, . ci

§i

§i

si

$i-au

www.dacoromanica.ro

'87

faptele hotarasc ! A mintii ca obatranii« din comitet-)delatura fortele tinere cari se ridica si se impune nueste o >ideieg, ci o lipsd de onestitate ziaristicd. DoarIn comitet maioritatea membrilor este tandrd i chiarcomitetul a incurajat totdeauna qi a promovat validi-tarea fortelor tinere. A pretinde dela comitet s Mc&,numai« statistica celor 3 milioane de Romani, a-I invinui pentru caderea candidatilor nostri la alegeri si anega apoi invinuirea, a pune in carca comitetului pier-derea scolilor, etc. etc., nu va sri zica a »primeni c, cia -deplasa si a fakifica fapte notorice. A nega pana siexistenfa partidului national, a batjocori solidaritateanationala, a contesta dreptul cornitetului de a sustineacu mama de fier disciplina de partid nn va sd zicd a)primenil, nici a avea pareri liberec, ci din contrainseamna a face serviciu nepretuit guvernului, lui Tisza filui Mangra.

Actiunea detestabila a ,Tribuneig numai aces! re-sultat positiv 1-a avut. Pe clind miii rafinate puneaula cale la aribunag distrugerea vietii partidului natio-nal roman, pe atunci firi impulsive, fantastice, credeauca servesc causa neamului, (land mana de ajutor amid-lor lui Mangra, ca impreund cu acesta sd fie decapitatsi. organismul partidului nostru distrusa disciplina de par-tid, ca sa ajungli o cantitate neglijabild »sinedniul bi-pezilor oficiali 0, doamne iarta-i, ca nu stiu ce au fa-cut !

Chestia sufragiului universal a fost pusa la ordineazilei din partea coroanei. Conflictul intre interesele co-roanei si ale popoarelor din Ungaria pe de o parte siintre interesele claselor privilegiate maghiare pe dealta parte, numai pnin introducerea votului obstescse poate aplana. Este o chestie de extrema; important4pentru viitorul neamului romanesc, ca reforma electo-rald set' fie fdcutd pe astfel de base, incat qi poporulromdnesc sd se poatd validita in viitor. Soartea viitoa-relor generatii romeinesti atarna deci dela forta de actiunetu care partidul national roman va fi capabil sa impund vo-inta poporului roman in aceste zlle istorice.

.

p1

www.dacoromanica.ro

88

Conte le 7isza este reprezentantul principal al in-tereselor feudalismului. Aceste interese pretind, ca re-forma electorald sci se facet astfel, miteat -poporul ro-metnasc set nu se poatd, nici in viitor, impune ca fac-tor politic. Mangra este satelitul lui Tisza i amiculd-lui R. Ciorogariu. »Tribuna« e condusa deci de ami-cul lui Mangra. Octavian Goga i d-1 Ciorogariu ii daumama spre a constata, ca, ,prin actiunea lor de preme-nire:" cuvantul fruntav a ajuns astdziaproape cu-vânt de ironie"). Nu are deci contele Tisza tot drep-tul st esclame cu bucurie : o mare parte a societatiiromaneti de mare trece re §i-a spus sentinta de con-damnare in contra d-v. (deputatii i comitetul) i vadesaproba"? Nu are el dreptul s spereze, ca in urmadistrugerei disciplinei de partid prin actiunea d-luiE. Ciorogariu, menajat de d-1 Octavian Goga, Tri-buna" va reizbi sd steinjeneascd fortele partidului na-tional romeln si astfel fiind Sloyacii slabi ca fac-tor politic se va putea creia o lege electorald favo-rabilet oligarhiei maghiare, prin care nemaghiarii §i indeosebi Romeinii, din nou vor fi scoqi, pentru decenii,din cadrele constitutionale? Durere, intro impreju-raffle grele politice, intre cari partidul national ro-man e silit sa lupte, pentru cauza noastra ob§teasca,nadejdea contelui Tisza pare a fi foarte indreptatita, catlimp actiunea muraticd de _primenireq qt de ,,pcirerilibere" va fi continuata de otelftii" de diferite speciiin coloanele Tribunei". Cad, data nu ar fi lost uniidintre primenitorii" '.,Tribunei" de rea creding iarceilalti waivi panel la ridicol ori oameni caritraiesc. In ilusia puerilä, c stint cei chemati i tali",pentruca joaca rola grandomana de primenitori", atunciei ar fi §tiut §i ar §ti, ca ce trebue sa faca atilt ca ro-mini, cat i ca oameni

Ei ar fi trebuit aceasta le-a lost ci le este da-toria sd-ci validiteze *ideile" in cadrele organiza-

Vezi Tr." 86-1911: vorbirea d-lui 0. Goga la banchetul scriito-rilor In Arad.

z

rand*,

cinstiti.

*)

www.dacoromanica.ro

8

tiei partidului national roman, deci in comitet, i intrepopor afara pe sate. Nu sa pretinda dela comitet organi-zarea: d. e. a Bihorului, unde in contra mangristilor parti-dul national roman dispunea abia de cateva zeci de bar-bati devotati. Ci prirnenitorii otelitit, in loc de a face poeziipolitice 'de fraze, iscalite i neiscalite in *Tribunat, ar fitrebuit sa anunte comitetului fapte ca d. e. : noi vom orga-niza Bihorul I Comitetul i-a impedecat fad. astfel ? Darcomitetul cu drag& inima le-ar fi dat tot sprijinul si i-arfi salutat ca pe oarneni vrednici, cari sa leaga A. executeo faptd cu adevdrat mare si romaneascd! Ei, dar emai usor a scrie fraze in »Tribunac si a pretinde in nu-mele ,primenireit fapte dela a1ii decat a organiza Bihorul!Premenitorii puerili ar fi trebuit sa lucreze nu sa atenteze cubornbasticism insipid la naivitatea cetitorilor ,Tribuneit. Eitrebuiau sa mearga in fata comitetului sa-si impuna cuargumente zdrobitoare adevarul ideilor" lor. Dar 'lime-nea dintre ei nki n'a incercat mcicar sa fax& asa! Cacieste mai usor a, parada cu idei" in Tribuna" si de ate juca pe socoteala sortii unui popor de-a primenitut.Hartia Tribunei" nu inroseste de acele idei", pe candfata omului, care s'ar incumeta sa incerce a le sustinea inpublic, s'ar inroi. Aceasta este cauza adevaratA, pentrucare primenitorii" prefer& sa continue a distruge disciplinade partid, sa ia in zeflemea solidaritatea si sa sustinti Tri-buna", in loc sa mearga cu ideile" for inaintea comite-tului. Da, caci acolo, in discutii academice s'ar alege neghina din grau. Ideile" de pritnenire" desbracate decostumul frazelor inselatoare, dar goale si umflate, ar ficernute prin sita deasa a judecatii obiective. Fantazieiimpulsive, i s-ar opune rezultatele concrete ale experiente-lor reale. Reacredinta ar fi desbrobodita din draperia ar-gumentatiilor echivoce, i cu ce s'ar pomeni atunci cava-lerii primenirei", cu ce obraz ar mai da pe grozavii: oseama de scriitori, cari ne dau credintele intime ale su-fletului Ice!, in Tribuna"7

Dup. toate cele descrise pana aici, va pricepe cetito-'rub ca de ce s'a vazut comitetul partidului national ro-man silit sa ia, in conferenta sa tinuta la 19 si 20 De-cembre 1910, urmatoarele concluziuni :

.81

www.dacoromanica.ro

90

)1. Comitetul declara, cd numaii'cwel Organ de publicitateserveste intereselor partidului national roman,care pe de-o partesustine i,i propaga nestirbit programul parlidului i concluzelein vigoare ale con ferenfrlor nationale, pe de alta parte intdreslesolidaritatea nationald in cadrele si sub disciplina acestui par-tid, afland modalitatile de a produce si intari increderea obsteiromane in autoritatea conferenfri nationale, care singuraechematd a stabili principiile politice ale natiunii romane- dinUngaria §i Transilvania §i singurd e in drept a institui orga-nele de conducere si de executiva ale acestei politici. Orice incer-care de a §tirbi autoritatea acestor organe este un atac in-dreptat impotriva conterentei nationale si in consecinta consti-tuie un act de tradare MP de interesele nationale politice alepoporului roman din Ungaria §i Transilvania..

2. Comitetul constatii, cA ziarul )Tribuna4 nu e nici or-gan al comitetutui esecutiv, nici al partidului national romandin patrie. Prin linuta sa echimy:a in a faceri de ordin politicsi prin incercarile sale de-a sgudui increderea obstei romanein autoritatea organelor de conducere si de executivd ale par-tidului national roman, ziarul ,Tribunat din Arad a eqil dincadrele disciplinei de partid si a devenit vatamator si ostil in-.tereselor partidului, iar prin declaratiunea din numarul sau 262din 14 Decemvrie n.,_ ca )vor putea veni vremuri §icand ideia naVonala are nevoie de-a fi sustinutli chiar §i con-tra partidului printr-un organ de publicitate romanc adestorgan de publicitate a ineercat sa anticipeze justificarea tra-darii interedelor politico ale natiunii romane din Ungaria., §iTransilvaniat.

Hotararea aceasta s-a luat in O Decemvrie,r.dupa ceTribuna" din lunie n'a incetat cu. campania ei distruga-toare.

Comitetul a infiintat )Romanm". .»Romanul« limp deaproape trei luni de ziIe a ignorat toate infamiile »Tri-bunei «.

Mernbrii din comitet sperau, ca d-nii Oncu si Cioro-gariu se vor supune disciplinei de partid. S'au inselat inasteptarile lor.

.Existenta Rornanului« in sine a servit )Tribunei«de pretext suficient spre a se tangui inteo zi, cä conii-tetul prin ziarul oficial« o persecuta, pe cand in ziva' ur-matoare ataca in cei mai murdari termini comitetul si organulautorisat",iar a treia zi pleda pentru 'pace" in partid. precurn

parra atunci, ) Tribun a « mai cu seama d1 intemeiarea )110-si

situatil,

www.dacoromanica.ro

91

manului" incoace, staruia sd zdpaceascd. lumea, ct corni-tetul national, luand pozitie contra Tribunei", persecuthun ziar cinstitf, independentg , care este un 'organ in-dispensabil de controk. Pierzand Tribunag deja in pri-mu! cuartal dupa cum s'a constatat in P G. Tr.g (Nr.46 1911) i n'a fost dementat de p Tribunag aproape1000 de abonati, ea de-odatä, la inceputul cuarlaluluia sistat lupta".

A proclamat prin d-1 0. Goga Ptreuga Deig. Adecaveizand, cd publicul romanesc s'a apucat sâ boicoteze cutoattt seriozitatea acest ziar periculos pentru vtata par-tidului national roman pi find desavuata prin conteleKhuen actiunea de pace a lui Tiszct-Mangra, Tribuna"voieqte acunia sti seducd din nou opinia public4 roma-?teased, desbrdcand pielea de lup qi imbracand pe ceade oaie, ne inteles numai pe timpul cat ei ii convinesä sustind ptreuga Deig. De-o Ptreuga Dei intre coati-tetul partidului national roman si intre PTribuna" vaadmite acum i cetitorul dup. toate cele expuse in btd-sura aceasta referitor la Tribuna", nu poate fi vorba.

Intre imprejuntrile grele politice, cu cari este Wit 84dea piept partidul national roman, neamul nostru nu vatea face cu succes pollticet, cat timp ,,Tribuna" poate teniin orice moment sali reediteze campania distruglitcare. C.d-nul Oct. Goga i cati-va tovardsi literati ai vorgira ori nu si pe viitor cambiul politic al d-lui Ciorogariu,care sta in relatie de amical reescompt de idei politice cuMangra, este chestia d-lor de gust si atarnd de sufici-enta ori insuficienta judecatii d-lor politice.

Intrebarea holltratoare este, dacci .,Tribuna" se va sI-pune ori nu' disciplinei de partid! Caci persoana R.Ciorogariu la 'nici un caz nu este garantie atftt de sigurapentru corectitatea »Tribuneig in viitor, ca si controlut cé-mitetului national. Acestui; control Tribuna" va trebui sa i sesupund, ori dacVnu,-continuarea actiunei de nimicire Incontra ei va fi o datorie pentru tot Romanul constiu de da-torintele sale nationale. Disciplina de partid trebthe resta-bilitd cu ori ce prep, inainte de ce ne-am putea gdndimdcar sd continudm cu fanse de izbdndd lupta parti-

If,

pu.

d-sale

cl-ltn

www.dacoromanica.ro

92

dului hational roman. Cine, dupa toate experientele fa-cute cu Tribuna", nu este in stare sa priceapa, situatia,acela poate fi un clandestin mangrist ori un Romanpatriotic", poate sa fie un excelent literat ori un tanarvistitor de buna _credinta", ins& nu poate avea pretentiade a fi linut de un barbat, care-si da seama cu sufletcinstit cu judecata politicd clara, despre datorintele, carii se impun, in zilele noastre grele, unui membru al parti-dului national roman din Ungaria si Transilvania.

Romfinul".Comitetul partidului national roman a botitrat in 20

Dec. 1910 editarea unui ziar al partidului in Arad. -Ara-dul, in urma situatie-i sale geografice este cel mai acomo-dat centru pentru editarea unui .ziar, atat din punctul devedere al Serviciului de stiri, cat si din punctul de vedereal serviciului postal. In Arad un numar mare de fruntasidevotati causei partidului national roman pot sta intr-aju-torul redactiei ziarului. Mai presus de toate alte conside-ratii insa cornitetul a avut in vedere, cand a hotarat, casediul ziarului nou sa fie Aradul, faptul, ca ,Tribana«prin actiunea ei de nimicire,. indreptata in contra partidu-lui national roman, a contribuit mai mutt la latirea qi lareuOta man grismului In comitatul Aradului fi in Bihoruldin vecindtate. Nu ca ziar de concurentd comerciald incontra ,Tribuneif, precum prezinta Tribune' fals lucre-rile, a fost deci intemeiat Romanul" in Arad. Caci abo-natii ziarelor Romanul" i Tribuna" se recruteazet in nu-tria?' foarte mic din orapl Arad. Nu. Ci Romanul a fostintemeiat la Arad, ca o arma de legitimd apdrare a dis-ciplinei, a organizatiei fi a insa.,si existentei partiduluinational roman, in contra propagandei patriotice" a trans-fugului Mangra. AcPasta actiune de propaganda patrioticd",tocmai uz urma tinutei ostile a ,,Tribunei" contra intereselorvitale ale part,dului nation& roman, facea §i ameninta sdfacit zi de zi tot mai mari cuceriri intre Romeinii din acelepdrti. Astfel comitetul national 0.:a implinit numai o ele-

www.dacoromanica.ro

93

mentard datorie fata de interesele cauzei partidului natio-nal roman, cand a hotarat, ca tocinai Aradul §i nu altoras sa fie sediul *Romanului«. CA *Tribunei«

ei nu le este pe blac existenta )Romanului«, menit sa steain serviciul partidului national, este prea firesc.*) Nici lui Man-gra nu-i convine, nici lui Tisza. Parerea Tribunei" si a luiMangra insa nu pot determina actiunile si hotararile par-tidului national roman ; tot asa de putin, precum nu lepot determina nici parerile, intrigile i izbucnirile conteluiTisza. Ceea-ce a fAcut comitetul national roman, interne-ind Romanul", ar fi facut conducerea ori cArui altpartid din lume intre Imprejurari analoge

Data Vointa Nationalaa ar ataca conducerea parti-dului national liberal, Minerva". conducerea partiduluiconservator, dacA ,.MagyarorszAg" ar scrie despre Iusth,Hondo i Batthyanyi, oni Budapest" despre Kossuth, Bu-dapesti Hirlap" despre Apponyi, ,Magyar Hirlap" despreAndrassy. B ud ap esti NaplO« despre Khuen, Tisza si cei-lalti conducAtori ai partidului muncei, ca sunt hatraniramoliti", ceatcl oficiala", se lafttesc in fruntea partidu-lui", ,figuri sterse si goale«, etc. etc., oare conducereapartidelor respective, -in serviciul carora lumea crede cAstau acele ziare, nu ar lua la moment pozitie In contralor si nu s'ar grabi sa-si fad, alt ziar ? i oare opinia pu-blica maghiara ar tolera, ca un ziar ma ghiar sA scriedespre conducAtorii oficiali maghiari, cand acestia stau in

*) Nefiresc ar fl numai, dux/ Tribuna" ar iubi adevarul si nu aravea obiceiul s faca mane de minciuna, ceea-ce aerie astfizi. Facandu-siln artiefilul de fond din Nr. 264-1909 Tribuna" reclamft de abonament,aerie, spre a dovedi publicului roman altruismul ei:

Nu privim cu duszngnie, nici dac b. algturea de noi ar lua un ase-.

menea avant alt confrate, Indeplinind aceeas misiune. 117u noi von; fi aceia,earl sg nu ne bucurgm de o desvoltare a presei romdnesti i s pizmuim,din motive inguste i uraite aceasta desvoltare, care a presei Sind estesi a cauzei ce servim".

Cetiti, In ce teimini scrie organul clicei d-lor Oncu,Ciorogariu, BocaScheopuI despre confratele" Romanul". Dar dusmfinia Tribunei" In

contra Romanului" este flreascii, de oare-ce cauza", pe care Tribuna" oservaste, Maud servicii gutrernului maghiar, este contrara cauzeiliii national roman, In al carei serviciu gat Romanul".

lor

partidu-

si sateliti-

i

r

si

www.dacoromanica.ro

- 94 -luptk cu Viena, .in tonul in care scrie d. e. *Reichspost«ori presa romana despre ei, ori Tribuna" despre condu-cerea partidului national roman ?

Cand partidul national roman sta in luptd deschisdcre toatei forta publicei a sistemului politic oficial din Unga-ria, nu se poate tolera, ca Tribuna" sa atenteze la exis-tenta acestui partid.

Mai curand ori mai tarziu va recunoa§te opinia pu-blica romaneasca cinstitd, ca in contra talharului din easelnu se poate apara altcum omul, deck dandu-1 afara. Dejaastazi, cu exceptia unui numar »tic de oarneni de )bunacredinta«, dar neorientati,, aproape toti aderentii )Tribunei"

sunt §i de aceia cu jumatate gurti se recruteazddintre mangristii, burdistii, fi OportUniStii patriotici", cu doi

trei pungi. Din consideratiile acestea a fost Inflin-tat *Romanul«.

Un reasumat i o rAfuiara.(Pro domo.)

In era Banffy-Jessenszky a izbucnit la »Tribuna« dinSibiiu criza redactionala, pusa la cale de ,d-nii Slavici, BroteMangra. S'a inflintat apoi la Arad *Tribuna Poporului«cu ajutorul amicilor aradani ai triumviratului Mangra,Brote, Slavici. Mangra a ramas $ i dupä ce acest ziar aluat numele »Tribuna«, *comandiiar«. >Tribunac din Arada priceput sa joace dela intemeierea ei 'Ana astazi cry oextraordinara dibacie rolul echivoc de a slabi, sub mascanationalismului radical, forta de actiune a partidului natio-rial roman, prin provocarea unor crise interne mai mari

mai mid, in momente grele. Tactica ei era simpla: atacaconducerea partidului in numele *intereselor man i supe-rioare ale neamului intreg«. Nimic mai u§or decal a gasinod n papura, dad] cauta omul. In aceIai timp insa,card atenta la disciplina de parlid, care intre impreju-Orile noastre grele 'eite singura garantie a solidaritaiii,deck- a forlei partidului national roman, cand prin batjo-corirea, calomniarea i barfirea comitetului i a 2. presei.«tindea sä nimiceasca prestigiul frunt*lor, unicul factor

6ani in

§i

ei

www.dacoromanica.ro

95.4

moral, care da. putere hotararilor pe cari le acluce comi-tetul, in acelasi timp ,publica i articoli de continut

dar si ,Puncte de orientare, de Eugen Brote, carioyientau" lumea pe nesimtite in directie patriptice.Pupa zbuciumari de peste un deCeniu, prin inaugurareaactivitatii, s'a restabilit disciplina si prin aceasta solidarita-tea partidului national roman. 'Nu cu ajutorul Tribu-nei", caci oarnenii ei pe cand in ziar slaveau si atunciea astazi pe tinerii initiatori ai activitatii,*) Ii ierfeleautotodata pe bdtrani in nadejdea, ca activitatea va aveadrept urmare dezbinarea nOastra interna. La provocareadesbinarei au lucrat acesti oameni si mai mult pe subrnân. $i cati Romani naivi nu s'au gasit i atunci, pecari Tribuna" a reuit seduca !

. Dar vorbeasca. faptele Tribunei" i ale oarnenilor ei.)Tribunat din Sibiiu, scurt timp dupa ce trecuse din inA-nile lui &igen Brote i loan Slavici in proprietatea comi-tetului, a fost amenintata cu nimicire; prin faimoasa re-volta, a redactiei. S'a interneiat, ca organ independent departid, in Arad, »Tribuna Poporuluic.

Acest ziar exista pana astazi. sub numek )Tribunae.*Tribuna4 din Sibiiu, organul, pe care comitetul invin-gand extraordinare greutati, a razbit sa-1 scoata dela Eu-gen Brote, a incetat degraba. Na, precurn sustine fals

Tribuna« din Arad, pentru-ca comitetul nu s'ar pricepesA chiverniseascag ziare. Cauza e mai simpla. Ori careziar al partidului national roman trece de mai peri-culos in ochii guvernelor, deckt ziare, pe cari le chi-Vernisesc" Bugen Brote, ori comanditarii" Tribunei"din Arad. Ziarul comanditarilor Mangra, Oncu, Cio-rogariu, in tot timpul existentei sale, nu a platit sumaaceea de amende, care i-a lost impusd Tribunei"din Sibiiu 1n procesele intentate, dupd ce a trecut din

*). Este absurd din partea Tribune? sa compare actiunea ei de raz-vratire 'In contra partidului national en actiunea , activista" a lui Dr. A.Vlad tovarasilor si. Dr. Vlad, eu i ceilalti activist? nici-cindrtu ne-aM'folosit de mijloace meschine si de un ton neonest i ordinar Inscrisnl hestru, .ftnd aceam propaganda pentru activitate i niciand nuam refuzat_sii ne supunem disciplinei de partid recunoaslem au-toritatea comitctului-si a partidului national romiln..

sa-i

i a

radi-

pi rd

www.dacoromanica.ro

96

proprietatea lai E. Brote, in proprietatea comitetulainational. Cauza ? Nu este de loc greu de gasit. La 1897apar in ,Trib. Pop.g, tPunctele de orientare4 de EugenBrote. Vasile Goldis, unul din ,multimea do oamenicinstiti, care a fost trasa pe sfoara de falsitatea iscusita acelor din dosul ziarului aradan, cetind punctele de ori-entare" i-a scris mi Mangra, aratandu-i scarba, ingrozirea

intentia sa de a ei din sirul celor grupati la TribunaPoporului."*)

Mangra i-a raspuns intr'o scrisoare dto 15 Febr. 1897.ScriSoarea aceasta poate servi drept un document clasical politicei si al caracterului lui Mangra. >,Nu tii tu, caeste politiceste a simula o ,rezerva binevoitoare fata cudusmanul, pe care nu ai forte suficiente, ca sa-1 pui subpicoare, pana and sa-ti reculegi fortele?t scrie Mangra.far la sfarsit: fii dar Iinitit, iubite amice, ca dela pro-gram nu ne vom abate. Fii linitit, ca numai cinstit vremsa lucram". Ca si atunci, asa .le spune Mangra i astazinomanilor naivi ori celor cari vaneaza capatueli, ca el nu-mai simuleave fata de guvern fga de Tisza ,o re-zerva binevoitoare", iar guvernul e multumit Ca aceastasimulare" isi gaseste ou4 ynasca radicald a »Tribuneiintregirea in distrugerea prestigiului conducatorilor parti-dului national roman prin redactorii i colaboratorii Tri-bunei". La 1897 Dr. loan Ratiu era batjocorit in Tri-buna": prezeda", care poate fi ales si depus". Azi GeorgePop de Basesti e batjocorit batran senil", Dr. Mihali ali-

, terat", Dr. Lucaciu este suspitionat, ca ar fi cersit agra-tiare ca d-I Bocu dela guvern, Dr. Maniu e injurat'mistificator" iar Dr. Branisce : burghezul, care sa lafaeste" ;despre mine scrie Tribuua", ca fi comis un atentat

Goldis**), Dr. St. C. Pop, Dr. Grozda, Dr., Marsieu,

*) Vezi G. Tr." Nr. 41, din 1911.**) and Tisza find coalitia h putere nu era leul", ci ere-

mitul" dela Geszt. Tribuna" ne numea pe Mania i pe mine: individua-cele mai stralucitoare" s., iar despre Vasile Goldis sena : Pilda

data de d-1 Goldis e o strAlueitit piJdA de datorie nationaM... Cine vreaInvete cum trebue nu si-si aimá numai, dar &ea. datoria na-

Vona1a, cum trebue sit lucreze pentru au pregliti cu constiinta izbanda,acela semearga la Radna". Tonul ei, fatli de soi, astizi s'a schimbat, alaiTisza este la putere

si

t)i

a-pi .

lap",

.statile

sic*

www.dacoromanica.ro

97

Dr. Iancu, Dr. Valer Moldovan, Dr. Veliciu, Dr. Bontescu,Dr. A. Lazar, Dr. Ciord a§ etc. etc. sunt nurniti oameni conduside josnice doruri de yazbunare", §. a. mai departe, iarintregul cornitet national e declarat : ceeta bipezilor in-con§tienti", sfinti nabadaiosi", hatrani ramoliti", etc. etc.Istoria Tribunei" se repetei! i azi, ca in 1897, se ga-sesc cati-va tineri, cari cred, ca Tribune condusa ded-1 R. Ciorogariu, a»acul lui Mangra, face cauzei romdnefti§i nu guvernului maghiar servicii, distrugand prin atacareamembrilor conducatori ai partidului national roman disci-plina noastra de partid, singura baza a solidaritatii, deci afort.ei noastre nationale ! Doamne; câtk orbire cata bunk.credinta" naiva!

La 1903, 10 Nov., Nr. 198 Tribuna" intregului neamromanesc", cum o numeste d-1 Oncu, a publicat un arti-col de fond de impacare in limba moghiarc inchinat con-telui Tisa. A fost §i aceasta numai o simulare" a luiMangra i Ciorogariu spre a zapaci pe Tisza si a-1 punesub picioare:', deci un lucru cinstit". Nu insemna aceastaa te abate" dela prograrnul partidului national roman ?

La 1905 comanditarul Tribunei", Mangra, avoit sa candideze cu program guvernamental. Aveaaprobarea arnicilor ski ()nen §i Ciorogariu si numai MihailVelici, aruncandu-si in cumpank Walk autorilatea sa, afost in stare sa-1 retina. Mangra a r am a s i pe mai de-parte amicuI" i tovarasul comanditar" in conducereaTribunei", alaturea cu d-nii Dr. Oncu si Ciorogariu.

Cu guvernul coalitei 1906-1910, Mangra, pro-tejatul contelui Tisza, nu a putui sustinea re-latii. Tribuna" avea deci mind liberd sk-§i asi-gure, atacand guvernul cu vehementa, reputa-tia de organ national intransigent, inainteaopiniei publice romanesti. Timpul acesta(1906-1910) I-a exploatat bine §i Mangra. A §liutsa momeasch; cu nascociri fantastice. mincinoase, confe-sionale, nu pe catkra tineri neexperti, dar o lume intreagade- bkrbati distipi, spre a ajunge membru al Academieiromane. Indata ce aparu insa Tisza din nou peplaiurile guvernamentaler Mangra reluat

7

9i

www.dacoromanica.ro

98

vechia tacticd de a sin-Lula o rezerva binevoi-t o a re" fat a de g uv er n. A candidat. Tribuna", sprea nu cadea din ro I, a publicat articolul un fals Co-riolan" de 0. Goga. Scurt tiinp dupL aceea insa a publi-cat ea singurd in toata, presa romana i maghiara din Ro-mania §i Ungaria, in intregime i discursul de programal lui Mangra, al carui manuscris numai dda Mangraputut primi, direct ori indirect. Totodata a inceput cam,pania de minciuni, calornnii. acuze §i suspitionari in con-tra conducerei partidului nostru, in contra solidaritatii na-tionale, ba s'a incumetat sa nege pana i existenta parti-dului national roman. Tribuna" a §tiut sa capitalizezedeceptia §i nervositatea, de care au fost cuprinse inurma caderei candidatilor no§tri la alegeri chiar firiletinere mai impulsive, mai energice, mai dornice de actiuniintensive, dar mai lipsite de experiente. In loc sa agilepentru o consoliclare, inchegare i intdrire a partiduluinational roman, a exploatat cu mita istetime acea decep-tie i nervozitate, deschizand coloanele ei articolelor acelortineri, cari necunoscdnd trecutul comanclitarilor Tri-bunei" nu erau in stare sa observe, ca pe cand eipretindeau dela comitet actiune viguroasa, Tribuna" zd-ddrnicea posibilitcdea ori carei actiuni politice mari §i sefolosea de penele Ion, ca de unelte oarbe, iar .de nurnelelor, ca de certificate pentru probarea cinstei ei gaze-

Contele Tisza, in vorbirea sa tinuta la 12 Iulie 1910,a circumscris destul de limpede multumita sa cu actiuneade subminare a Tribunei". Cine sa fie .acei Romani, des-pre cari zice contele Tisza : Doar se va trezi in fine 0va pa.0 la fapte acel element adevdrat conducdtor"...,'care intrece mult pe donmii agitatorit zadarnic se pre-zinta (agitatorii) ca conducatorii Romanilor i reprezen-tantii lor chemati; trecerea lor nu are raddcini adanciin masele mari ale romanismului" i la 23 Martie 1911tot contele Tisza declara cu satisfactie.: Vad cum crestenemulfumirea in contra acelora, cari Yorbesc cu anumitealure de conducdtori in numele poporului roman." :

Este o mare parte a societatii romane0i de mare tre-

taxesti.

si:

1-a

Fji

www.dacoromanica.ro

99

-cere, care durere, astazi inci nu este in tabara noastra,-du care de malt 0-a spus sentinfa de condamnare incontra d-voastra, (Asa este in dreapta) care demult vA.desaprobci pe d-voastra... ...dar cu toate acestea, astazinu are Ina curajul necesar, ca sa paseasca pc fafa in.contra terorismului d-voastra de fara suflel." De cine vorbestecontele Tisza? Cine sh fie acel element adevarat condu-cator", de mare trecere", care de mult si-a spus sen-tinta de condamnare", care de mult desaprubd, darnu are inc& curajul necesar, ca se paseasca pe fata incontra terorismului fara de suflet al d-voastra", adeca al de-putatilor romani si in contra ogitatorilor" cu alure deconducatori", adeca in contra comitetului national? Sa" fieprelatii nostri ? Foile lor au avut, inainte i dupa alegeri,o tinuta tot atat de corecth fata de partidul national ro-man, ca si stapanii acestor foi, Metropolitii i Episcopiinostri de ambele rituri. Pe Dr. Joan Mihu sa-1 fi intelescontele Tisza? Nu se poate ; caci d-nul Dr. Mihu a avut-Dcurajul necesarc, ca sa paseasch »pe fath4 si nu con-.daninCind" conducerea partidului national roman, pe1,agitatori", de oare-ce, ca om cinstit i cuminte price-pea, ca actiunea d-sale, in lipsa unui puternic partid na-tional romanesc, ar fi fost o nerozie.

Pe Mangra, Burdea, eghescu i pe aderentii lor, cariau avut deja de mult curajul necesar, ca sa pasiascape fatel" i sa-si spuna sentinta de condamnare" in con-tra partidului national roman, de a,semenea nu i-a pututintelege contele Tisza. Care )parte a societatii romd-nesti de mare trecere" a vizat-o deci contele Tisza zi-cand, ca ea de mult 0-a spus sentinfa de condamnarein contra d-voastrci", de mult va desaproba..., dar cutoate acestea astazi nu are inca curajul necesar, ca sepcifeascci pe fatc1", etc.? Care grupare in sanul poporuluiromanese este aceea, despre care contele Tisza poate aveapadejdea, ca dach a stasi Inca nu are curajul necesarca se pasiasca pe fath", mane va avea acel curaj ? Caregrupare intre noi si-a spus de mult sentinta de con-damnare" in i.xmtra. agitatorilor romani" ? F;ii uncle aputut vedea contele Tisza, di i.cre.te nemultumirea in

7*

!

www.dacoromanica.ro

100

contra d-voastra", adeca in contra coinitetului national(agitatorii romani"), dacd nu in coloanele Tribunei"?

Daca contele Tisza nu a vizat insa pe oamenii .,,Tri-bunei", atunci acestia vor putea cu usurinta esopera prin,amicul lor Mangra o declaratie dela contele Tisza, incare acesta sa spuna verde, pe care grupare clan-destind romelneascd a avut intenfift sd o vizeze!

. 0 astfel de declaratie, de sine se intelege, nu ae pu-tea servi ca imprejurare atenuanta pentru tinuta politicaa Tribunei", conduSa de amicii lui Mangra. Cad Mangraera hotarat deja la 1905 sa candideze cu program gu-vernamental i totusi a rdmas comanditar, deci stdpeln laTribuna".

Mangra a candidat la Ceica. 0. Goga I-a decapitatin Tribuna". "Tribuna« i-a reproclu,s totusi vorbirea deprogram dupa manuscris, in intregime. Mangra tra i peatunci comanditar, deci stapan la 'Tribunal.

Mangra a fost de mai multe ori atacat in Tribunal,dar nici pe a suta parte nu 1.4 asa mdsurd ca co-mitetul i partidul national roman. Mangra a rdmasdux); ce a intrat in partidul guvernamental, in Aprilie1910, prieten cu d-1 R. Ciorogariu i pand in Martie1911 membru in directiunea Victoriei", condusd de d-1Dr. N. Oncu.

Contractul incheiat intre comanditarii Tribunei4: Man-gra, Oncu, Ciorogariu, Raicu ii Bocu nu s'a publicat.Un contract menit sa serveasca, in caz de litigiu, in fataforurilor judecdtoreei ale statului, deci in public, ca do-cument de drept, a fost declarat de act secret, de aceia,cari paradeaza in Tribune', ca reprezentantii i chiver-nisitorii averei ,,intregului nearn romanesc". De ce acestmister? Pentru-ca Mangra qi dupd ce a fast deja de-o ju-Imitate an deputat guvernamental, tot nic incetase a fisi comanditar, deci stdpdn la ziarul, care pretinde in co-loanele sale, sculit de obrazarul radicalismului i alintransigentei ca atentand la existenta partidului nati-onal roman, ar reprezenta interesele mari si superioareale intregului neam romanesc".

t

0

www.dacoromanica.ro

- 101

Daca dupa toate acestea am tinul si arat conteluiTisza, in discursul rneu tinut la 21 Martie 1911 in par-lament, cd nu mai suntem politic ste asa de necopti,precurn ne tinea dansul, in urma informatiilor primitedela proteiatul stu Mangra, am implinit numai o datoriena(ionald. oTribuna,, ca sa-si poata crea o falsd bazdd edrept, spre a ma ataca,1 a falsificat redarea faptelor i adeplasot discutia.

Iata cum.

In Nr. 5o t0.11, ,Tribu-na scrie pe pagina 2 :

,Atacid depubtului Vai-da. In sedinta de azi a camereiunguresti deputatul AlexandraVaida-Voevod a rostit in Uralcuvantarit sale si urmatoarelecuvinte :

. ,Pacea nu o poate facenici guvernul, nici partidulnationalist, nici tratativele,nici mijloacele - de coruptie.In, tread nu fost cazuri §i sepot ivi si in viitor, ca de pilda,guvernul a pus stapanire peun astfel de organ de publi-citate, care a fost pang la untimp cel mai radical organ alpartidului national roman sideodat5, ca din bun senin,s'a aruncat asupra noastra,a conducatorilor i zi cu zine Infatisa, ca pe niste oa-meni rznii, infumurati sinetoti, cart nu-si dau seamade ce fac i riu stint In staresa dud, cu un pas inaintecauza neamului romanesc.

ce credeti d-voastra?A dat campania asta vre-unrezultat? Opinia publica ro-maneasca s'a dumirit In cu-rand, ca In dosul acestui ziarse afla mana lunga a guver-

Tot in acelas Nr. 551911 ,Tribunat reproduce a-cest pasaj al vorbirei melela rubrica )sedinta camereicpe pagina 4 astfel falslicat

,Dar cum lucreaza gu-vernul contra noastra ? Gu-vernul a pus mána pe nflziar radical, care ne sus(ineapdnd aci §i acum de-odataziarul acesta a inceput o cam-panie impotriva noastr5, fA-candu-ne pe noi oameni ,bri-trânic i incapabilic. Tatauncle s'a intins maim lungaa guvernului. (Ne ocupdm (aalt loc mai pe larg.)c

-

www.dacoromanica.ro

102

I. anului. Nei am adunat destuleexperiente in era Muffy-Je-szenszky, ca O. nu mai fimsurprin§i de astfel de aparitiic.

Cum vedem, onoratulcomitet a hotilrat sä meargIcu jalba impotriva noasträOng. §i in fafa cpiniei publi-ce ungureqti. Supunem acestprocedeu judeatii impartiale§i cinstite1) a publicului ra-Witten qi ne abtinem pentru

I. bazi (cad avem un moment dearmonie2) de orice comentarc

') Organul independent" ald-lor Ciorogariu, Oncu, Bocu qlScheopul lntr'una vorbeile In nu-mele cinstei", face apel la judecatacinstitä". Cine va ceti bropra defatrt se va putea convinge, din ce-elemente etice sit compune clnsteaTribunei".

2) Momentul de ormonie"-a fast un pretext spre a castigatimp de reculegere.

Textul prim este autentic, al doilea falOficat.De ce? ,Tribuna voia sa sugereze cetitorilor ei, ca.

2 , camera ungureasca" numai din discursul meu a aflatdespre certele" dintre romani, ca nu ,Tribunac, ci eua0 fi dus aceste certe", in fata opiniei publice ungu-re§ti". Tribuna" se gasWe intr-o ratacire intentionat&

Camera ungureasca stia, informata prin presa ma-ghiara, de mult, despre rascoala de palat" a ,,Tribunei".Intentia mea a fost, sa arat lui Tisza, opiniei public&maghiare §i guvernului, ca nu mai merge . sd ne tragdpe sfoard cm actiunea manei lungi !

Tisza §i Mangra au §i priceput, di eu faceam aluzie-la maina lung a guvernului actual.

Acest guvern e mai iret decat cele din trecut. NuInzadar are pe Tisza qi pe Jeszenszky de stetnici .

Acest guvern e multumit, cd nu trebue sit cheltu-iascd sute de mii pentru foi patriotice", ca Un-garia", Lumina" etc., scrise romdneqte, clupa ce Tri-buna ii face gratuit, ba susgnutd din bani romdne.sti,serviciul de a paraliza putinta luptei Romdnilor, cu ajuto-rul lantului prietenesc : Tisza, (care neavdnd autorizareaguvernului, ca om privat, discuta pacea" cu Romanii),Alangra, (care simuleaza" moderatiunea, spre a-i pune-sub picioare" pe unguri), Ciorogariu, (care nu ramane-9) impasibil" in fata nenorocirei amicului Mu Mangra, cifind preoti ,conliturgisitorit, il gAzduiWe la sine pe ami-cul guvernamental):

www.dacoromanica.ro

103

Aradul este in centrul Ungariei. In Arad apar maimulte foi cotidiane maghiare, cari refereaza publicului un-gurese barfelile ,Tribunei4, caci Tribuna" si din Iunie1910 pana in Aprilie 1911 a aparut 'in public, nu in se-cret, plina de jalbe", impotriva partidului national ro-man. Mangra o ceteste zilnic. Jeszenszky este secretarulde stat la interne si sef al sectiei de preset ; stie roma-neste, ceteste Tribuna". Mangra i Jeszenszky sunt prie-teni cu Tisza.

Si totusi, Tribuna" nu vede grinda in ochiul ei pro-priu, ci gitsete de cinstit sa ma atace pe mine ! Tri-buna" nu releireaza faptul, ca mi-a ajutat bunul Dumne-zeu sa dau prin discursul meu rostit in camera. in 21Martie 1911, lovitura de moarte cel putin pentru mo-ment nesincerei aotiuni de pace", cu care Tisza isi fa-cea iluzia, sedus de Mangra, ea ne va putea momi. Cichiar flindca acest rezultat al vorbirei mele, la care nu.s'au asteptat, ii doare mai mult pe amicii comanditaridela Tribuna" ai lui Mangra, Tribune., vine si ma ataca,incercand sa detraga atentia publicului romanesc delapartea meritorica a discursului, infatisand astfel lucrurilepar'ca nu din Tribuna", ci din vorbirea mea ar fiaflat camera ungara" i opinia publica maghiara" desprecertele infame, iscodite si sustinute de Tribuna", in con-tra partidului national roman.

Nu despre certele noastre" a aflat deci camera un-gall" din discursul meu, caci aceste certe" le cunosteade mult. A aflat insa ceia-ce voiam sa afle nu numai ca-mera", ci mai cu seama Tisza, guvernul,si opinia publicamaghiara : a aflat, c poporul roman nu mai poate fitras pe sfoara, nici prin cele mai viclene uneltiri".Daca prin discursul meu am izbutit i sper, ca am iz-butit, sa contribui astfel /a restabilirea reputatiei politice apoporului roman, pe care Tisza credea tinandu-1 deprost ca-I va putea castiga pentru actiunea patriotica"a lui Mangra, atunci pot fi multurnit. C. Mangra, Tisza siTribuna" ma injura, putin imi pasa. Caci nici cu Mangranu sunt prieten", ca d-nul Ciorogariu, nici nu aspir sa

www.dacoromanica.ro

104

ma slaveasca organul independent" al amicilor luiMangra, al protejatului contetui Tisza.

*

Opinia publica maghiara are cauza sa triumfeze.Forte le partidului national roman sunt Incatuqate. Cat timpe silit sa poarte o lupta defensivd in contra Tribunei"-- care e condusa tot de vechia tovdrOie de amici §ideci, dupa un an ori doi de treuga Dei", de nou va pro-voca desbinarea fi certele interne, partidul nostrunational nu poate sa-qi desvolte toate fortele in luptapolitica ofensivd. Din eauza aceasta aderenlilor sinceri aipartidului national rorniln, nu le ramane allit posibilitatespre a restabili solidaritatea noastra nationala, decat sasiteascd Tribuna" prin boicot sistematic sd se supunddisciplinei de partid. Poporul romanesc nu poate, isveacul al XX-lea, sd contribue la sustinerea unui ziar,care distrugand capabilitatea de actiune a partiduluinational roman, prin exemplul demoralizator a Meal-ceirii fi batiocorirei disciplinei de partid, sldbeqte cauzarornanismului 0 face servicii de nepretuit tuturordufmanilor neamului romanesc.

www.dacoromanica.ro

Crepusculul nulitätilor mocnite.

Articol scos din

TRIBUNA".$colarul : Dar vorbei inteles ii trebui doer',Mefistofeli Ei da! Ci mull sI nu ts chinui in zadar ;

Cad tocmai intelesul and lipseste,La timp o vorbit ti se nirfiereide.

Goethe: Faust, traducere de Ion Gorun.

www.dacoromanica.ro

Crepusculul nulitatilor mocnite.

Vazand, cum pe urma recentelor intampliiri, ne apropiem dince in ce de o stare mai haoticd §i chibzuind temeinic asupraeventualelor mAsuri ce s'ar putea lua pentru evitarea unuidezastru umilitor al politicei noastre,' am gasit de cuciinkiridicam o chestiune de competenfd In- conducerea vietil noastrepublice. $i astfel, la diferite articole, WA a voi sa jignim pe-nimeni in meritele sale, nici in ambitiunile sale, am desfa.vratproblema primenirii fortelor conducAtoare, ca singura salvareposibilä. Am pornit in aceasta propaganda deschisA din prin-cipiul, a la epoce nourt ne trebuie oameni mentalitatenoul §i la vremuri Inctircate vointe mai intregi.

E o tendinta mai proaspitta, un indemn nou in societatea noas-trA, din care pornesc aceste accente de razvratire. Este ten-dinta de-a se suprinia nechematii din viata publica, e un felde crepuscuf al nufildfilor, e nazuinta de-a se introna cinsteaci talentul in locul abilitatilor speculative.

Prea ne cufundasem pdnd in , gat In ndmolul minciunilor con-ventionale, prea ne sugruma favorul tamaierilor frtrrt rost,preane stánjeneam libertatea miccarii cu formulele placide ale uneidiplomatii provinciale, cu multe vuanfe de bizantinism. In adu-nAri, in conferinte, la mese albe §i verzi, prea ne-am legAnafpe vorbe, meingaind neputinta deaproapelui, prea ne-ain aco-perit ranele In fa(a ocklului rece, §i cercetAtor al adevdrului,care doare §i vindecA. Gazetaria noastrA de vre-o douazeci deani incoace prea semana a toast, care plictise§te Ili nu vreasa se mai ispraveasca... In aceasta atmosfera mocnild cu ori-zonturi inguste, a patruns glasul sinceritAtii rdspicate, de cares'a Imprii§tiat multa ceatit dinaintea noastra.

sh

noel i

www.dacoromanica.ro

107

Pentru eluptarea libertatii politico a unui popor se cere sacri-ficiul nobil al muncii §i al talentulni, A cere cheltuiala deenergie, sa cere idealism si indrIzneal5, cari numai in sufletelargi §i generoase pot sa se z5misleasc5.

Mara de consumatiile traditionale de caputinere dela Jager-horn lumea iwastrd nu stie sä se fi facut ceva.

$i de un timp incoace ni se releva tot mai mult feno-menul, cum incepand cu inveifdlorul si preolul, pang sus lametropolit, cum atgia advoca(i si functionari ai institulelornoastre se framanta mereu de a-si inbunati4ii mijloacele de

. intretinere, facand din asigurarea partii materiale un principalscop de viata.. lnvd(dlorul, en gandul la leafd, preolul, curdvna la congru5, sunt dispusi sh-0 mlddie atitudinea si sarenunta la rolul lor de conducatori firesti in fata subven(iei,ce le suride.

Deputatii romani nu au Mut absolut nimie pentru orga-nizarea politica a romanimei. In schimb odihnind pe laurii glo-riei lor de mai nainte, usor castigate, asteptau inchinarea ne-condifionatd a romanimei si recunostinta manifestata In chipulmandatelor de deputati.

Cate caderi rusinoase Wan fost pricinuite cleat de lipsa deinteres, de slabiciunea ori neputinta acestei specii alebre defruntasi ?

Astazi trebue sa fim mai severi in apreciarea valorilor, sä fimsinceri si drepti in judecata oamenilor si sä cumpänim cu maimuna rigoare atributiunile de conducere, cari gresit interpre-tate n'aduc rezultate practice, far la un moment dat pot aveaconsecinte fatale.

Intre astfel de imprejur5ri s'a oferit ca dela sine, ocaziuneabinevenild, ca inteligenta romana mai tdiuird in dreptul capa-citd(ii qi a destoiniciei mai marl sa dea asalt impotriva poll-ticianilor bdtrdni, incapabili,demodati, cari sub cuvantul unormerite evident dubii 0 in temeiul unei prea neinseinnale capa-i1d(i spiritnale voiau sä retina exclusiv pentru (IMO terenul

www.dacoromanica.ro

108

0 de altfel strAmt al validitArii. Aceasta este baza psihologicAa atacului initiat din partea gardei mai tinere do scriifori §i

grupati in jurul 'Tribune ie.

FArA altd patimA, cleat de-a spune adevärul, s-au adilpostitaici o seamA de scriitori, cari ne dau credintele intime ale su-fletului bor ce nu pot fi batjocorite cleat de nil si de neprice-.pufi. Acesti scriitori n-au sgardA oficialA la gat, nu scriu pecomandA tirade languroase pentru somnul de dupl masA, nicinu se intreabd, dacA In locul de uncle astAzi rAsunit glasul lors-au auzit candva note stridente .. Nu. Acesti scriltori vAd pre-zentul cu nevoile lui §i se gandesc la ziva de. mane. In por-nirea lor curatd, ei an IndrAsneala de-a in &mita orice rasvrd-tire a elementelor indusmdnite cu progresul cu rostul firescal inovatiilor de ordin diferit, fArA de cari nu se poate inchi-pui lnaintarea unui popor.

E u§or de inteles, cA fatA de aceastA pornire conducAtorii ro-mani do azi, in constiinta slAbiciunei lor, voiesc sA sugrumedeja in germene orice criticA IndreptatA Impotriva persoaneilor sacrosancte, dar nu .tocmai merituoase. Din acest motiv eise inveiluie in m«ntaua autoritd(ei, a inIalibilitd(ei §i a invio-labilitd(ei si sustin, cA cine-i atacA pe ei, aceia se luptl Incontra aspiratiunilor nationale romine§ti. ,

Totdeauna te impiedeci de ace0i ,luptatorie venerabili, lnain-tea cArora trebuie sA-ti descoperi capul cu cuviintl... Pe la ada-nAri inofensive bAjbAie locul de ei, ei se ridicA in picioare,cAnd taraful de lAutari a Intonat cele dintai acorduri din 'Des-teaptg-te Romanee, lar la banchet abia asteaptd sit se iveascAtriptura, ca sil Ee scoale §i s1-0 spuie toastul.

Va trebui sA se mai rAreascA aceasta ceatd, care prea ne-acople§it pe toate cArArile, ca sa poatl fi arzati oamenii la lo-cul lor, sa se faca selec(ia cuvenita §i sa se croiascd cu Ince-tnt o ierarhio a valorilor intelectuale.

Crepusculuf nufildfifor, amutirea larmuiterilor, cari nici odatA,n-au avut cova de spus, vremea dog premenire §i curAtire, cumn-ar fi dorita §i asteptata venirea acestei ImpArAtii? Cum Sri

politician!,

§i

www.dacoromanica.ro

109

nu ni-se ceall sufletul dupá o atmosfera mai curald si maiintelectuald, (feat aceia, care planeazI in jurul vostru figuristerse si vale, earl v ahtiati in 3uvAntgri dupd MuciusScaevola, in vreme ce vinde(i la mezat capra (dranului i väinfunda(i In- buzunarele fard fund ale unei reverenzi de ma-tase xeful afacerilor simoniace?...

Nu! Farä o disciplind a parnirilor, fArg o infranare a patimi-lor nu mai merge. Ne ndmolim In mla§tinA, §i nide lumea denot. .introduceti, vA rog, o econornie a vorbelor mart §i nu ul-tati, c1 sunt primejdioase aceste chiote goale la poarta sufletu-lui. Ajunge lumea de nu mai credo si nu mai scoate capul pefereastra and strigati, el arde In vecini !

De-aceia mai multà severitate In interpretarea justei a situa-tiei; mai mult adevAr ! In societatea noasträ se vadesc In ul-tiinul (imp semne Imbucurgtoare de-a strivi indemnurile unei

traditionale, se ivesc personalifdli, cari au indrdznealazinstild de-a smulge vrilul de pe obrazul multor minciuni cu-.viouse si de-a privi viata in fatg, cu toatfi vitregia ei.

Se intelege, a nu distingi mult discerncimant in aceast g. ter-menta(ie abia inceputä, c1 ciocnirile Intro formulele traditionale§i credintele zilelor noult sunt violente §i degenereazd de multeori, dar interesul a fost trezit i inceputul e bun.

Contrastul acesta nu se va tempera, ci va deveni tot mai acut,aci se afla. fat% 'n fata. bdrba(ii trecutului mai putin intelec-tuali i dovedi(i in pdcatul incapabilitd(ei politico cu puterileviitorvlui, mai cvalificati.-

S'au dat in mod firesc opinii mai melt sau mai putin avansate,cari tulburau sau distrugeau chiar formula invechite, dar carterau pornite din cde mai curate info:71U. 0 mul(ime de impre-jur5ri an conlucrat In acest timp, ca rostul sufletesc al generatieimai nouä sA se abald din ogasa invechitd a credintelor de de-mult. S'au insfdpdnif convingeri liferare infrupate din a-cost nou curent de producfie sOimbatel. Tinarul crescutin aceastd scoall nova va avea o frazd literal% rotun-zitA, seama cTt idealul national nu poate fi propagat

ipocrizii

dandu-si

www.dacoromanica.ro

110

Inteo limba (xecrabild §i en lipsuri accentuate de cultura nu-DAnsul va core orientdri de cultura generald conduca-

torilor sai, va intoarce cu sild capul In fata tiradelor bunuluiretorism din batrAni, asteptand o cumpanire reald a vietii §i aImprejurarilor. Conceptia cum ant zice pur sentimentald, plato-nica, a datoriilor catra neam, o va inlocui en rafionamenful

care'§i gdseffe temeiul in cifrele statistice.

Ast lel schimbandu-se lucrurile, societatea noastra va apnea pecalea progresului §i va urma drumul spre deschis deminti cercetdtoare, cari se trudesc in umbra §I de talente crea-toare, cari singure stint chemate sä arate calle de inaintare aleunui popor.

Iata popoarele din jur de noi, frAnturile de neamuri din Bal-cant, dacä au ambitli de satisfacut, §tiu sa se mi§te, §tiuceard drepturile, din fierberea lor nepotolitd se desfac zilnicdesldn(uiri de energie, earl vestesc Wind la marginile lumii visullor de marire. Da, fiindca, in ochii cutdrui ef al Bulgarilor ardefocul sfdnt al unui ideal §i in inima lui trae§te imaginea cu-rata a fericirei unui neam, iar nu pofta Ingusta de-a parveni,sau dea§i rnai Inmulti capitalul depus spre fructifleare la barrel...

Tot astfel §i exigentele intelectuale ale societatii noastre sevor largi §1 '§i vor crea cu vremea o matca noua. Va trebuisä se introduca un spirit non tle cercetare §i disciplina, stien-fificd, in locul diletantismului leffin, care ne-a inundaf si inlocul pay inilor sfordifoare de lothacifale prefenfioasd, cucare incepe sd ne obimuiascd in limpul din urmd educafiamagbiaro-semild.

Asa se savar§e§te primenirea min(ii unui popor, care totdeaunaduce la izbAnda. Pentruca, ilustrilor §efi §i subofl al bietuluinostru neam, dona puteri au rilmas totdeauna biruitoare peseama intrecerilor omene§ti : adevarul §i nobilul me§te§ug dea-ti §ti turna gAndurile pe inteiesul deuproapetui. Multimdgari «vem noi in Ardeal, can pasc pe coastele Vesuvuluinostru...

tional.

sA-§i

rigid,

loociod,

www.dacoromanica.ro

111

iToate artele cer dela orn o stradanie mai mult saumai putin indelunga. . Cu cat le invata omul si le pa-trunde, cu atat descopere, ca-i mai ramane Inca mull destiut ; toate afara de literatura... ai invatat alfabetul,poi fi literate.

Cuvintele acestea le-am scos din "noti(a explicativag,pusa de marele scriitor I. L. Caragiale*) in fruntea "nove-lei, Noaptea invieriig, prin care Weir-tie in mod clasic felulcum se face de multi literati romani" literatura.

A face literatura politica" este si mai usor. Pentruun articol de fond de al Tribunei", d. e. e destul sa stie'literati& cuvinte.

Fraza se compune apoi ea de ea. Si fraza e ce e,nu coritinutul.

Din multimea de fraze, din cari cetitorul, dupa-ce le-acetit in articolii de fond ai Tribuneie, n poate alegenici un continut, am compus articolul )crepusculul nuli-tatilor mocnite«. Aqa sunt toti articolii 'literatilor nostripolitici" aparati in Tribuna". Aceei articoli fac impre-sia parcel ar spune ceva . Sun& ! Dar in coaja cuvin-telor sforaitoare nu este miez. Cine nu-mi da crezamant,Ware decat sa se convinga prin experiment. Ceteasca ori-care dintre acei articoli de fond, din cari am compitatInadins alandala articolul de fond" 'crepusculul nulita-tilor mocnitee i dad, va gasi, care este, afark de injura-turile retorice, firul roqu, idea desvoltata in el, cu un cu-\rant: meritul continutului articolului, atunci sunt gala,sa ma pocaiesc si sh ma execut, oferind colaborarea meala "Tribunag, presupunand, cit nu va fi refuzatade d-nii Ciorogariu, Bocu si Scheopul. De placerea aceasta

*) Adevarat, c5, Tribuna", In Nr. 87, 11 numeste pe d-nul I. L. Cara-giale biitra,nul Caragiale". Umoristul, filosoful satiric roman pentru Tri-buna" este Wan"... ba de un timp incoace i d-1 Caragiale e batjocoritin aceiasi mfisurfi, ca si membrii din comitet, In Tribuna". Apoi de, 1Nu vi mirati. La Tribuna" ,spiritul e reprezentat In persoana d-lui Scheo-pul, en sociologia se IndeIetniceste d-nul Bocu, poeti lirici scriu articolide fond politici, In d-nul Ciorogariu : s'au Instfipinit convingeri litcrareIntrupate din acest nou curent de produofie schimbatii ," (Tr." Nr. 245.-1910)iar d-I Dr. Oncu nu e ei bärbat Intree. (ne-o spune d-1 Bombficiladin Craiova, In Tr." Nr. 62-1911.)

Ulan",

www.dacoromanica.ro

112

de-a deveni literat roman" si poet politic lirico-otelit stiuinsa, ca nu voiu avea parte. Caci indulgentul cetitor, careva dispune §i de timp si de rabdare sa ceteasca acei ar-ticoli de fond ai )Tribunei", se va alege numai cu con-vingeri literare intrupate din acest nou curent de produc-tie schimbata", deci cu o limba admirabil de complicata

de sforaitoare, dar care neflind turnata pe intelesul deaproapelui" nu poate fi priceputa de unii Romani de pro-vincie", cari propaga intr'o limba exacrabild §i cu lip-suri accentuate de cultura nationala idealul national".

Singuraticele alineate ale articolului crepusculul nu-litatilor mocnite" sunt scoase in urmatoarea ordine din7/ Tribuna" §i din Budapesti Hirlap".

Alineatull Z i a r u 1 Nr. A n u 1

1. ),Tribtrna« 250 19102. , 245 19103. , 65 19114. , 249 19105. I. 221 (poporal) 19106. ,Budapesti Hirlap< 19'IV 19117. )Tribunac 249 19108. , 73 19119. ,Budapesti Hir1apic 19/1V 1911

10. ,Tribunac 65 191111. ,Budapesti Hir1apt 19/IV 191112. 2 Tribunac 249 191013. , 245 191014. , 245 191015. , 29 191116. . , 259 191017. , 65 191118. 'Budapest.' Hirlapc 19/IV 191119. ,Tribunat 73 191120. , 245 191021. , 249 191022. , 245 191023. , 65 191124. , 257 1910

si

www.dacoromanica.ro

113

lnadins am amestecut cele 21 de pasage din dife-riti art-icon de tond, earl au aparut in intervalul celordin urma, qase tuni in Tribuna", scrisi de penele celemai ilustre", ca sa ofer ocasie cetitorului de a se con-vinge cum e felul de a scrie i haosul de idei al celormai de seama scriitori", cari au ghsit adapost" la Tri-buna", spre a ne ferici, dandu-ne sa gustam Pcredinteleintime ale sufletului kw". i spre a arata, Ca nitre Tri-buna" ci intre ziarele tnaghiare, cari fac obiect de stu-diu ,sociologic" referintele sociale-culturale romanesti nueste nici o deosebire, am plasat sub alineatele 6, 9, 11si 18 pasage din Budapesti Hirlap« ziarul cel mai so-vinist maghiar. Cetitorul nu a observat desigur acest si-retlic inofensiv. Nu la putut abserva, cad si BudapestiHirlap" chiar a.Fa scrie despre conducerea partidului na-tional roman, despre deputatii romani i despre Romaniibatrani" ca si Tribuna". Potcoavele de otel ale pre-menitorilor" nostri sunt faunae in acelasi foc sociologic",ca i pumnalele presei maghiare.

8

sOr

www.dacoromanica.ro

0 pArere libera".Mangra, tiind coalitia la putere, avea mana libera

dela contele Tisza. Pe atunci si Tribuna" putea deci,aprobeind pentru ochii lumei -- politica partiduluinational roman, sa faca guvernului Wekerle greutatisa-si fad, ei totodata pe calea aceasta reclama de ziarnational. Munca parlamentara a deputatilor rornani a shutTribuna" sa o prezinte publicului romanesc ca un merital ei, facand pe incetul lumea sa creada, ea Tribunei"i se datoreste trecerea partidului national roman dela pa-sivitate la activitate. George Pop de Basesti era numit peatunci ,,venerabilul batran", Dr. Mihali neobositul pre-sident", in coloanele Tribunei". iar modesta mea activi-tate parlamentara era laudata peste merit. Dar pe andTribuna" exploata cum se va vedea mai jos luptanoastra din parlament, facandu-si reclama, laudele pe cariea le aducea unui ori altui deputat nu erau lipsite detendenta rautacioasa. Din contra : intentia ascunsa a Tri-bunei" era sa trezeasca invidia, gelosia reciproca i cuincetul desbinarea, intre deptatii romani. Gloria coleguluiDr. Julia Maniu o canta in aceiasi ditirambi Tribuna"pe atunci, ea si pe a mea, dar, de asemenea numai sprea provoca zizanie intre membri clubului nostru parlamen-tar si spre a-si face reclama de abonamente. Astazi,acelasi ziar, ii numeste pe Maniu mistificator", pe candbine stie ea domnul Dr. Oncu a mistificat, iar desprediscursul meu, tinut in 21 Martie in camera, zice caa fost un atentat las". Astazi Tribuna" insulta petofi acei membrii, expusi ai partidului national roman,pe cari, inainte de a veni la putere Tisza, ii inalta inslavele ceresti. Da, caci astazi Tisza e omnipotent in par-tidul dela putere, iar Mangra este profetul lui i amicul

www.dacoromanica.ro

115

d-lui Ciorogariu. Ori, poate nu Tribuna" si-a schimbatcredintele" si convingerile cinstite" despre calitatilenoastre? Poate calitatile noastre s'au schimbat de eripint astazi? Poate, ct Tribuna" are dreptate sascrie, caea a rams consecuenta i ct no/din ,cei mai ideali repre-2entanti ai poporului roman« cum ne botezase, cazandcoalifia i ajungand Tisza puternic am devenit dintr'odataceea ce ne numeste Tribuna" astazi, acieca: ramoliti", im-becili", mistificatori". ceata oficiala care se lafaeste infruntea alaiului", figuri sterse i goale", asasini", peh-livani", sfinti nabaditiosi", bipezi inconstienti", magari",batrani cicalitori i rautaciosi", geloi, ca femeile caridupa ce au jertfit toata viata lor pe altarul zeitei Venusvulgivaga se \Tad, incetul cu incetul parasite (la batra-nete) de ceata de adoratori nebuni ?" Dovada, ca noi ne-amfi schimbat, asa In pripa, ajungand TiPza omnipotent inpartidul guvernamental, nu a dat-o inca Tribuna". Caci.a injwa flIl inseamna a dovedi. Dar chiar si daca unulon altul dintre noi s'ar fi schimbat, iaca asa, de azi pemane*): cum de nici unul singur din male i sutele debarbati, cari sta. ruiesc pentru sustinerea disciplineiyentru consolidarea partidului national roman nu epe placul Tribunei« ?

Cum de intregul partid national roman si tori mem-brii din comitet sunt atacati, calomnia(i i combaluti de2.Tribuna. ? Cum de tot ce intreprinde conducerea parti-dului national e reta cut din partea ei, ori prezentat ca oprostie, ori ca un lucru de nimica ? $i n acelaqi timp pe4-nii Oncu si Ciorogariu, pe atentatorii la viata partiduluinational, ni-i prezinta penele platite de d-lor, in coloa--nele B.Tribunei, lor, ca pe cei mai vrednici barbati.

Am fi ajuns inteadevar asa de departe, incat a nurespecta organizatia partidului national roman, a atentain mod perfid contra existentei lui, a nu se supune discipli-

.nei de partid, poate fi prezentat ca o virtute, ca o vred-

*) Ca d. e. D-nul Dr. G. Pope, pe care d-nul Dr. Oncu U des4naso.de succesorul sAu hi deputAtie pentru cercul IosAtoehilui.

8*

qi

.

www.dacoromanica.ro

116

nicie, ca un titlu de glorie, care merita sa fie slava chiarsi de poeti si de literati romani, pe la banchete ?

D-nilor Scheopul, Bocu, Montani, Chendi i Soricu !Daca d-voastra nu o set' Vci jenati set faceti fi in viitor

in numele unor idei libere« si a »primenirei«,garda de onoare a d-lor Ciorogariu si Oncu, a acestor *co-rifei« politici, travestiti, in timpul din urma, in *mecenatiicultureic romanesti, dati-mi voe sa va spun si eu o-

>peirere libereig:Injurati-ma cat va place !

Declarati-ma de un »fleac«, de »asasin «, de »imbe-cil , de rau", de rarnolit", de ticalos", de ce yeti voi.

Lasati curs liber talazurilor de insulte, pe cari le vanascoci fantazia d-voastra !

Primii insa asigurarea, ca eu am devenit in urmareclamei", ce mi-a facut- o Tribuna" in trecut, atat de71 inchipuit" si de grandornan", incat injuraturile d-voastranu-mi pot strica buna dispozitie !

Anume, cand citesc in Tribuna" vre-o grosolanie,minciuna, infamie ori calomnie la adresa mea. ori laadresa tovarasilor mei de munca si de lupta nationala,scot grabnic din buzunar Nr. 137-1906 al Tribunei" Iiport ca talisman pentru umorul meu pretutindenea cu mine,

citesc articolul de fond, si apoi rad, i nu-mi pass, de-d-voastra si de barfelile d-voastra. Caci ori cat dasilinta sa vä iau in serios, nu-mi mai este cu putinta,dupd ce recetesc acel articol, pe care 1-a scriscareva dintre d-voastra, atunci, cclnd Mangra nu eradepidat guvernamental §i cand Tisza nu Mem politica.Rad deci cand ma injurati, caci sunt convins, cá dupeice,va cadea Tisza si cu el Mangra, Tribuna" din nou mava lauda, daca va mai fi pe lume !

ar iata acest articol faimos. Cetiti-1 si mai radetid-voastra, inainte de ce v-ati apnea, din nou, sa conti-nuati cu injuraturile.

simi-asi

sate-.

si

www.dacoromanica.ro

117

Alesandru Vaida-Voevod.

Admiratia noastra, pentru activilatea parlarnentaraa d-lui Alexandru Vaida-Voevod !

Cu o consecventa ce nu cunoaste nici o rezervdii apara drepturile neamului sãu i mare(ul principiu at

indreptatiri, de cdte ori o cere trebuinta. Zi de ziisi face datoria. Azista la fie-care sedinta i pe caldu-rile aceste tropicale i in tot chipul dd dovezi, cd pri-veste causa de serioasd si sfdntd. Sagetile veninoaseindreptate impotriva noastra le nimiceste rand pe rand cu-cea mai mare istetime si usurdtate Este tot-deauna gata

lua cuvantul si intreruperile nu-1 pot deconcerta. Dim-potriva, are la moment raspunsul potrivit la fiecare intre-Tupere. Argumentele sale sunt zdrobitoare pentru adversar._The in carne vie.

Pasirea sa este tot-deauna bdrbdteascd i serioasa0 nu odata ministrii se vad constrdnsi a se apdra irn-potriva puternicelor sale argumente. Este inteadevar unescelent debater. Discursurile sale tradeaza cunogtin(e

temeinice §i mai presus de toate infelegere §i simtfin pentru situatiile politice.

Curagios, ca i omul constient de dreptatea cauzeice apara, spune verde adevdrul. Nu voim noi cu nimic

detrage din vredniciile colegilor dar Nina ce acestiasunt mai cumpatati, dansul nu are nici o consideralie.Tinte.,ste drept In fatd calumnia ii o spulberd. Astfel aprotestat intr'un mod foarte energic impotriva reactiona-rului Banffy, pe care guvernul Ii diriga impotriva-ne, pen-tru cit el nu poate vorbi asa cum simte si proceda na-tural, din tactica.

Discursurile (-Hui Vaida-Voevod suM pe gustul si do-Tinta inimei noastre. Ele inal(d i incdlzesc pe cetitor-desteapta sperantele intr'un viitor mai bun. Noi avem-mare nevoe de un astfel de bdrbat in parlament.

*) De ce aceste scuze, daci scrieti cu grind curat?

si

-egalei

-a

po-litico

a

www.dacoromanica.ro

118

De altfel inteadevar e un escelent opozant i o dis-tinsa figura parlatnentara. Datoria sa de control si-oexecuta ea stricteta i riposturile sale sunt duquri recipentru goviniqti. Nu credem sei fie Roman, care sd nufie mandru de activitatea d-lui Vaida-Voevod. PentruCa thinsul simte terde omaneste §i ce simte ci spune.Va trebui, fireste, mult pana ce-i va obicinui pe pattioticu adevarul, care-i ustura*).

Dar, mai curand ori mai tarsiu va birui pen-truca trebue sa biruiasca adevarul asupra mincietneiqi ticetlofiei.**)

Credem, ca discursurile d-lui Vaida-Voevod vor ezercitao influen(a foarte binefacatoare asupia deqteptarii con-tiinii i cutezam a afirma, cà d-1 Vaida, pro-

gresand in directia inceputa, va deveni unul dintre cefmai ideali reprezentanti ai poporului roman, pe carepoporul ii va incungiura cu muith. dragoste.

Va trebui insd ca alaturea cu activitatea parlamentaraa deputatilor nostri sa tie pas si desvoltarea pressei non-stre. latei de ce incurnM acum indoit datorintei fiecaruiRoman sa sprijineasca pressa romaneasca***), sä se si-leasca sa o raspandeasca i sri. o ajute, ca Ia randul ei

ea set fie in stare a-si indeplini greaua i marea sctdcttorie. E nevoie ca discursurile ce se rostesc in parla-lament sa ajunga a fi cetite in Intregime****) in cele mai

*) Pe amicii dela Tribune" ai patriotilor" Mangra si Tisza, stie-Vaida bine, ca nu-i va putea obicinui cu adevarul, care-i ustura". Ei stintsi mai ,patrioti" dealt deputatii maghiari

**) Va birui i partidul national roman asupra amicilor lui Mangradela Tribune"!

**') Ceteste: abonati Tribune" !****) In Nr. 55-1911 Tribute" dii gate pe &flirt coloane, in estras,

discursul meu, rostit in camera., In 21 Martie a c., znistificfindu-i tenden-tics continutul. Wiscurs de 1% ore.)

In Nr. 57-1911 Tribune" reproduce pe larg discursul, in care con-tele Tisza Imi replica. Il reproduce In orado-recta, nu In oratio-obliqua, ctpe al meu. De, contele Tisza este protectorul lui Mangra, al amiculuid-lui Ciorogariu r bucura deci de protec(ia Tribunei".

In Nr. 58-1911 replica data de colegul dep. Dr. t. C. Pop conteluiTisza, nu ()cup& nici micar o coloang din spatiul Tribunei"!

In Nr. 85-1911 discursul de 2 ore duratg, rostit In camera de co-

nationale

qi,

www.dacoromanica.ro

119

largi paturi ale poporulta; cdci numai aa le 210M

putea lua folosul. Activitatea din parlament a depu-tatilor noqtri trebue esploatatd pe calea pressei, Ca po-porul sã fie bine informat sit cunoasci lupta deputa-tilor.

MIA cea mai argenta datorie a fruntaOlor i a tu-turor Romanilor de bine : ridicarea pressei romdnep caea sd-fi poatd implini marea-i misiune".

Articolul de fond Alexandru Vaida-Voevodc se sfar-§ete deci cu o invitare la abonament a Tribunei". Tre-bue ridicata pressa, ca ea sa-Fi poata implini marea-imisiune", caci, e nevoie ca discursurile ce se rostescin parlament sd ajungei, a fi cetite in intregime 'in

legul, deputat Dr. T. Milian, la bugetul agriculturei, e dat gate In Tribune',In 14 sire tipar cicero. Discursul II vom publica In numarul urmator",promite Tribune". De atunci a aparut de mult numarul urmatlr" si altizeci de numeri de ai ,.Tribunoi", fiirä discursul deputatului T. Mihali. Afost o gresala, pe care redac(ia o regretti mai mult", va scrie Tribune"ori aglomerarea de material ne-a Matt imposibil sa revenim, cad spatiulziarului a fost ocupat de toasturile magistrale, atilt de importante, pentruprogresul Intregului neam romanesc", In cari d-nii Oncu i Ciorogariu s'auprezentat ca barbati intregi" (parerea d-lui I. Bombecila din Craiova) pu-blicul i romanesc".

De ce scrie deci Tribune" : E nevoe ca discursurile ce all rostescIn parlament sa ajunge a fi cetite in intregime in cele mai largi paturiale pcporului, caci numai asa le vom putea lua folosul. Activitatea din par-lament a deputatilor nostri trebue esploatatä pe calea pressei, ca poporulsa fie bine informat si sti cunoascti lupta deputa(ilor. Iata cea mai urgenttidatorie a fruntasilor si a tuturor Romanilor de bine : ridicarea presseiromAnesti, ca ea sà-si poatA implini marea-i misiune"?

Pester Lloyd", N. Fr. Presse", zhrele maghiare si ziarele din Ro-mania reproduc astazi mai pe larg cliscursurile deputatilor romini decatTribuna'.. Ea a devenit organul mutualei glorificari a comanditarilor, re-dactorilor i colaboratorilor ei. Ea creitati glorii politice i literare, peatce altii lupta. Mangrd si Tisza sunt vrednici de a fi invidiati pentru place-rea ce o shnt, cetind Tribune", gazeta personalii a d-lor Dr. Oncu si R.Ciorogariu.

Minunat se potrivesc cuvintele din Nr. 238-1900 (articoiul de fond.al Tribunei", la rolul ei actual :

Gazeta personalti, eu felul ei ordinar de a fi. este un trafic pe catde rusinos pentru ftiptuitori, pe atat de umilitor pentru rPputa0a presseiin genere".

0

www.dacoromanica.ro

-- 120

cele »tai largi paturi ale poporuluie. Dar »PesterLloyd« aduce mai pelarg discursurile deputatilor romani,decat »Tribuna". -

Spatiul Tribunei" e ocupat de ittjuretturi in con-tra deputatilor si in contra partidului national roman.

Guvernul a sistat editarea »Ungariei" lui MoldovanGergely, caci ziarul d-nilor Ciorogariu i Oncit ii face'mai bane servicii pmiticei maghiare de cum le-a pm-tut face Ungaria", in care nirnenea dintre Romani nua avut incredere. De injuraturile Ungariei" au ras depu-tatii romani si membrii din comitet; am ras si eu. Vorrade si de injuraturile Tribuneic; voi rade si eu. Simembrii comitetului national vor ramanea tot ceeace sunt,iar dnii Bocu si Scheopul vor ramanea tot d-nii Bocu siScheopul : impiegatii d-lui Ciorogariu, ai ctmicului luiMangra! Caci :

Hei, mai la urma esti ceeace estiSa-ti pui peruca oricat de 'nalta poti,La 'ncaltaminte tocuri de trei coti,Si tot vei ramanea, ceeace WM.

*) Goethe, ,,Faust", traducerea de Ion Gorun.

www.dacoromanica.ro

Scrisoare deschisä cAtrA d-1 Octavian Goga.

Draga amice!

Cand am scris brosura de fata inadins am evitat sama ocup cu rolub pe care 1-ai avut de o jumatate dean incoace in viata noastra publica. Am nutrit speranta,Ca o sa te lumineze Dumnezeu sa gasesti calea dreapta.Dar tu pari a voi sa sprijinesti continuarea actiunei des-pre care, cand a inceput-o Tribuna", nu ai putut preve-dea, sunt convins, ca va lua proportiile unei cam-panii in contra insasi existentei parlidului national roman.

Spre a ridica prestigiul Tribunei" ai participat la se-Atoarea literara inscenata de acelasi S. Bocu, pe care aipretins, in numele primenirei", dela mine, sa-1 execut.Afara de tine insa dad' noi, cari suntem astazi mem-brii comitetului, v-am oferi local cel mult d-nii Bocu,Scheopul si Montani ar fi poate aplicati sa si traga con-secuentele vorbelor mari, scrise in Tribuna", prin cari seface incercarea de a sugera publicului romanesc absur-ditatea, cä poetii si literatii romani sunt chemati sa facapoliticL Caci stint sigur : nici d-nii Agarbiceanu si Ciuraflu s-ar hotara sa faca politica, nici d-nii Pavelescu, Herz,Moldovan, Garleanu, Nanu, Eftimiu si Stamatiad nu s-arhotara sa se faca cetateni ungari si sä ia asupra lor san-cina de-a intra in ceata oficiala".

Dar tu ai fost membru in comitet. $i farci a in-cerca mcicar, ca in cadrele legate statorite de organizafianoastra de partid, sä te validitezi, impui ideiledacä le ai ne-am pomenit cu denzisia ta, dupa cein calitatea ta de membru o singura data, in 24 lu-

sa-ti

www.dacoromanica.ro

122

nie, ai participat Ia o sedin ta'. a comiletului. Neai intors-spatele, inainte de ce ne-ai fi putut cunoaste, in loc saincerci a munci aledurea cu noi si daca nu suntern des-tul de capabili, destul de geniali sa ne imbarbatezi, sane imprumuti din genialitarea ta; daca nu Wm lupla,sa De liweti, dând pildä cinn trebue luptat; dacanu avem idei i tu dispui de o pktora de ulei, sa nedai si noua din prisosul tau! Ti-ai pardsit postul. la careaveai datoria se stai din respect fata de conferenta na-tionala, care te-a ales in comitet si te-ai lasat adernenit deaceia, can jãrã de a avea o rdspandere pentra faptele,vorbele si scrisul for, se zbat, aproape de un an de zile,sa dovedeasca lurnei romanesti, ci ei pot set distruganepedepsiti organizztia partidului national roman, potsa calca in picioare si sei batjocureasca disciplinct departid, cu toate acestea mai pot cuteza sä afirme, caservesc interesele Poporului romanesc."

Te-ai atasat la aceia, cad in Tribuna" lor de clica,afara de partid, fac solidaritatea noastra na1iona1a objectde batjocura triviala.

Renumele tau de poet, gloria ta tanära si dragosteace am avut-o cu totii, batrani i fineri, pentru tine, cantaretulardeler.esc, sunt exploatate de oamenii ,Tribunei4 spre aa 11 puse in serviciul unei cauze ticaloase, in serviciulslabirei fortelor poporului roman, prin dezbinare.

Nu se poate sa crezi tu, poetul Octavian Goga, cavei putea servi mai bine cauza nearnului tau, intovara-sindu-te cu d-nii Bocu, Scheopul, Oncu-, Montani i Chendi,cari condusi de amicul lui Mangra, de cl-I H. Ciorogarin.fac cu neputinta consoliclarea noastra nationala.

Nu se poate dai seama, ca tu e.ti puterealor. Na se poate sa nu vezi, cit daca tu ai detrage aju-torul tau )Tribunei«, ea nu ar mai pulea face guvernu-lui maghiar serviciul nepretuit, pe care il face, prin re-volta ei contra disciplinei noastre de partid.

Nu se poate sit ignorezi ivirea in viata noastra pu-blica a fenomenului social, care trebue sit te puna pe

i

sa nu-ti

www.dacoromanica.ro

123

ganduri ca urn-rand exemplul } Tribunei« toti man-gristii, toti }rnoderatii«, tori oportuniqUi s'au apucat nusic munceasca", ci sä joace pe }primenitorii«, criticand inchip neonest pe toti, cati pretind solidaritate nationala siacoperind cu fraze sunatoare micile si marile lor in famii,pe cari le cornit provocandu-se la »Tribuna« in contraintereselor noastre nationaIe, locale ori generale,spre a se capatui.

Nu se poate ca simtul tau de dreptate sa nu se re-volte cetind rninciunile Tribunei«, care afirma, cä comi-tetul cauta s:It deleiture ,fortele tinere".

Caci bine stii, ea atat tie, cat si tuturor fortelor ti-nere membrii cornitetului, atat maioritatea lor tanara,cat si minoritatea lor cu parul incaruntit in munca cin-stita, nationala, indata ce ati dorit vre-unul, v-a des-chis lug terenul de munca.

Ai dorit sa ajungi secretar la ,. Astra". Ai ajuns. Aidorit sa fii ales in comitetul national. Ai fost ales. Ai voitsa candidezi de deputat. Ti-s'a . acordat privilegiul 'A-rea, find vorba de tine, un lucru de sine inteles sa-tialegi care cerc iti va placea dintre cercurile cu maioritatiromanesti. Ai dorit sa-ti fie unul si altul dintre noi agentlielectorali. Cu totii ne-am pus la dispozitia ta.

Comitetul partidului national a facut tot ce i-a statin putere spre a-ti usura validitarea in viata noastra pu-Mica. ,

i pe care }forta tanarit" au cautat batranii" dincomitet sa o impiedece in validitare ori sa o delature" ?Poti tu aproba, ca Sever Bocu, Iosif Scheopul, I. UrsuSoricu si Ilarie Chendi sa insulte pe batranii" din comi-tet cu totul 3-4 barbati incaruntiti in munca qi jertfenumindu-i irnbecili", cicalitori", refractari", ramoliti"*)?

*) In Nr din 11 Maiu 1911, Tr." scrie: Poate rfisfoi oricine colec-tia ziarului nostru pentru popor §i va vedea cri, nu arn puldicat Wei unrand in contra conductitorilor autorizati ai partidului national". Comparitcitatele pag. 11, 13, 107 etc. 0 a te convingi, cii Indrázneala cu care minteTribuna" e firh pfireche.

www.dacoromanica.ro

124

aproba, ca Tribuna" sa introduca in presanoastra §coala de a necinsti bettranetele oarnenilor deomenie?

Dar criteriul culturei unui popor nu il reprezintanumai literatura lui, ci mai cu seamd respectarea mo-ravurilor bune, caci acestea sunt dovezile culturei inirnei,fara de care toata poleiala sociald i toate cunoOinteleliterare nu stint decat un val, dupa care se adapostWebarbaria.

Nu, nu se poate, ca tu sa nu te revolti vazand cumincearca sa popularizeze Tribuna" un astfel de ton insocietatea noastra de tarani cuviincio;3i, de preoti onWi

de burghezi, cari tin la moravuri cinstite, un ton,cum nu e obicinuit nici chiar intre Tigani.

Nu se poate, ca tu sa perseverezi pe calea apucata,sa suferi aceasta anarhie detestabila in Were ori colabo-rand i in viitor la Tribuna".

Caci tie in urma dragostei, care ti-a dovedit-o unneam intreg, in urma gloriei, cu care te-a incununatacea dragoste, ti se impun datorii inalte de ordin nto-ral fata de numele tau.

Aceste datorii nu-(i este permis sa le nesocotesti inmod tiFuratic. Nu-ti este permis s. suferi, ca Tribuna"

acopere cu numele tau tradarea ce-o comite in con-tra intereselor partidului national roman, prin subrninareasingurei noastre for(e, a disciplinei de partid.

Daca in urma slabirei fortelor partidului national ro-man oligarhia rnaghiara, condusa de Tisza, ar izbuti safaca o lege electorala, prin care ar fi incatu§at poporulnostru din non peniru cate-va decenii*) i daca opinia

*) Budapesti Hirlap", Nr. din 10 Main a. c., In articolul de fond,datat din Arad li face Tribunei" din nou servidul colegial A. declaregruparea dela Tribuna" (Gogfiék") de mai radicalit din pullet de vederemaghiar.Dupi ce i a ofe, it astfel Tribunei.' ocazie fad', recIsmA, afisandu-se eaorgan national roman independent" ,Tr " (Nr.92 1912)pe baza celor publicateIn Budepesti Hrlap, ziarul maghiar I§i sfarseste astfel articolul de fondRominii intre ei": Noi, aici In Arad, insA, vedem, ca lupin Rornfinilor

Pop

si

sa-si

sill

www.dacoromanica.ro

125

noastra publica demoralizatol prin pilda Tribunei"care voeste sa sanctioneze ea un drept eat al trans-fugilor )patrioticig eat si al iote1itilor4 pseudoradicali,nesocotirea disciplinei de partid ar tolera, ea sa fieMangra octroat de Metropolit, atunci blestemul generatiilorviitoare ajunga-i pe oamenii Tribunei".

Numele tau insa ramana curat qi strollucitor.Acest nume sa nu fie pomenit alaturea cu numele

cl-nilor Bocu, Scheopul, Montani, Chendi si cu ale d-lor R.Ciorogariu i Oncu.

Din dragoste curata fata de tine, fa(a de numele taude poet si fata de interesele viitorului poporului roman teconjur, lapada-te de tovarAsia nevrednica de tine.

Iar daca ai dorul de-a te validita in politica, vinoiar in comitet, de unde a-i demisionat fara de nici ocauza. Te vorn primi cu bratele deschise si cu iubireasincera, care nu tinde sa-ti exploateze renumele, ci dorestesa te vadA mare si glorios.

OH dad, nutresti credinta, ca ai putea munci ea de-putat mai mutt pentru binele nostru obstesc, decat co-legii mei ori mine, nu ai decat sa doresti si iata eu itideclar, ea sunt gala sa renunt la mandatul meu dedeputal, spre a 0-1 oferi tie, cu invoirea comitetului nostrunational si a alegatorilor romani din cercul Arpasului.

Tot ce doresti vom implini, caci vrem sa-ti descarcienergia in cadrele legale ale vietii politice a partiduluinational roman.

Vrem sa te vedem clddivid, nu stricand.Si ne este insuportabil gandul, ea un Goga ar putea

In contra Romtini:or ia din ce in ce proportii tot mai marl. Nici chiarpostulatul sufragiului universal nu este In stare si uneascii, cele douli ta-bere rominesti i aceasta Ii doare nespus pe Justhisti i pe socialdemocrati.Ei perd o parte insemnati a poporului" la adunarile lor din provincie Inurma luptei romfmesti Intre frati i prin aceasta greutatea actiunei lor(pentru sufragiul universal) este foarte redusit. si din acest punctde vedere lupin intre frati a Rorniinilor de loc nu este spre paguba in-tereselor (Adecli a oligarhiei maghiare)

A-tfel

www.dacoromanica.ro

126

deserta din §irurile luptittorilor devotati ai acestui partid,care singur este indreptatit sa reprezinte in lupta poli-tica poporul roman. Ne este imposibil sa, credem, c unGoga ar putea fi sedus sa lucre in contra partidului na-tional roman, alaturea de d-nii .Scheopul, Bocu i Montani,condu§i de d-1 Ciorogariu, amicul lui Mangra.

Un indemn de veche iubire, isvorit din adancul su-fletului meu, m'a facut sa simt, ct am datoria sä ti-lespun acestea, ca amic, ca membru in comitetul partiduluinational roman ca autorul bro§urei Mangra, TiszaTribuna". Dumnezeu s. te lumineze §i sa te caliluzeasca.

Alexandru Vaida-Voevod

si si

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL.

Fag.Cuvint inainte . 3Cateva date informative . 6A cui politica o face Tribuna" . 10Inbirea de adevar a Tribunei" . . 14Tribuna" si solidaritatea noastri netionali . . . 35Idei" pe earl pretinde Tribuna" si le realiseze comitetul partidu-

lui national roman . 46Cine sunt oamenii Tribunei"? 55D-nul Dr. Nicolae Oncu . . . . 61.

P. C. S. d-1 protosincel Roman Ciorogariu . . . 68Campania Tribunei" in contra conferentei comitetului si a fruntasi-

lor romani tinutft la 19 si 20 Dec. 1910 in Budapesta 82Rominul" . . . . . P2

Un reasumat *i. o rafuiala (Pro demo) . 94Crepusculul nulitatilor mocnite 105

0 Were libera" . . . . 114

Scrisoare desehisi &kr% d-1 Octavian Goga . : 121

. . .

.

.

. . .

. .

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro