ANN TAYLOR - carti de dragoste PDF giannyjollys...Nu mai devreme de seara trecut`, \ncepuse s`...

157

Transcript of ANN TAYLOR - carti de dragoste PDF giannyjollys...Nu mai devreme de seara trecut`, \ncepuse s`...

  • ANN TAYLOR

    Sora TemplarTraducerea [i adaptarea \n limba român` de

    ILEANA DINU

    ALCRISM-94

    giannijolys

  • Capitolul 1

    – }i-am g`sit un loc \ntr-un col] al compartimentului [i

    ]i-am ridicat bagajele pe suport. Mai este doar un tip \n vârst`

    \n compartiment dar lucreaz`, a[a c` te vei putea odihni.

    Linden se \ntoarse de la raftul de unde \[i alegea reviste

    pentru drum [i-i mul]umi zâmbind lui Rupert Ellis. De[i se

    odihnise insuficient \ntre balul de la Forrester [i acel mic

    dejun chinuit, nu p`rea obosit`. Era obi[nuit` s` doarm`

    pu]in [i, la dou`zeci [i patru de ani, nu-[i pierduse vitalitatea.

    – |]i mul]umesc mult, Rupert; cu toate astea, \mi pare r`u

    c` a trebuit s` te treze[ti atât de devreme, ca s` m` conduci.

    Puteam s` iau un taxi.

    – Asta este problema ta, morm`i el, e[ti mult prea

    independent`.

    giannijolllys

  • A[ fi vrut s` nu trebuiasc` s` faci drumul `sta lung. Nu temai pot face s` renun]i, s` r`mâi la Londra?

    – Cu siguran]`, nu! Abia a[tept plecarea! M` a[teapt` doardou` ore de drum cu trenul. Ai putea s` vii s` m` vezi, dac`dore[ti.

    Rupert se apropie, luându-i mâna \n palmele sale.– {tii c` mi-a[ dori s` vin, Linden, dar sunt sigur c` te-a[

    g`si mereu ocupat`.– Nu voi fi mereu ocupat`, spuse Linden cu voio[ie,

    sperând totu[i c` el nu va \ncheia acest moment al desp`r]iriiprin cine [tie ce declara]ie plin` de emo]ii. Nu mai devremede seara trecut`, \ncepuse s` suspecteze c` Rupert se gândeaserios la ea. Se cuno[teau de mult, din [coal`, iar ea \lconsidera un fel de frate mai mare. Iar acum, cred c` estetimpul s` plec, zise ea repede. Mul]umesc pentru ajutor,Rupert. Imediat ce m` voi aranja acolo, o s`-]i scriu.

    – Mai po]i \ntârzia o clip`. Linden...Dar ea \[i retr`sese deja mâna [i se \ndrepta spre tren.

    Dac` Rupert \[i imagina c` este \ndr`gostit de ea, ceea ce erapu]in probabil, era ceva trec`tor, pentru c` \n ultima vremepetrecuser` mult timp \mpreun`.

    – Nu mai pierde vremea, \i spuse, sunt sigur` c` abiaa[tep]i s` te culci.

    – A[ putea veni la sfâr[itul s`pt`mânii, dac` e[ti liber`, ziseel, plin de speran]`.

    6 ANN TAYLOR

  • – M` \ndoiesc c` voi avea timp liber, Rupert, [i oricum,cred c`-l voi petrece amenajându-mi apartamentul.

    – Te-a[ putea ajuta.– Nu cred. Ar trebui s` m` concentrez asupra muncii vreo

    dou` s`pt`mâni.{i pentru c` se aflau \n fa]a compartimentului ei, Linden

    se \ntoarse [i-i \ntinse mâna. – Mul]umesc mult, Rupert, pentru tot.Un hamal trecu pe peron, trântind u[ile vagoanelor [i se

    auzi fluierul locomotivei.– Du-te, Rupert, doar nu vrei s` r`mâi \n tren!– Promi]i s`-mi scrii? insist` el.– Sigur c` da, dar, te rog, coboar` mai repede!– Bine. La revedere, Linden, drum bun. Ai grij` de tine.{i când trenul se puse \n mi[care cu o smucitur` [i ea

    reu[i s`-[i elibereze mâna [i s`-l \mping` spre u[`, el se\ntoarse brusc [i-o prinse \n bra]e. Se trezi s`rutat`, darRupert s`ri din trenul care se pusese \n mi[care [i \ncepu s`alerge pe lâng` el, strigându-i ceva neinteligibil.

    Numai când trenul trecu de peron, Rupert fu nevoit s`-[iopreasc` alergarea [i gesticul`rile, iar ea reu[i s`-[i vin` \nfire. S`rutul lui la care nu se a[teptase, ce-i drept, \iconfirmase temerile. Faptul c` o s`rutase \n public ar`taintensitatea sentimentelor lui, pentru c` era, de fapt, untân`r plin de conven]ionalism. Era deja alarmant c` o s`ruta

    SORA TEMPLAR 7

  • \n public cu atâta ardoare. Probabil se \ndr`gostise de mult,altfel n-ar fi reac]ionat astfel.

    – O, Dumnezeule, de ce nu mi-am dat seama maidevreme? se \ntreb`, plin` de nelini[te.

    Trenul \ncepuse s` prind` vitez` deja [i dup` ce [i-a\ndreptat p`l`rioara pe care gestul precipitat al lui Rupert i-od`duse pe spate, Linden intr` \n compartiment. Când \nchiseu[a \n urma ei, una din reviste \i c`zu [i partenerul ei dedrum se aplec` s-o ridice.

    – O, mul]umesc. |nc` \ngrijorat` de cele \ntâmplate,Linden \i zâmbi absent`. Apoi, când li se \ntâlnir` privirile,Linden ro[i [i aproape \i smulse revista din mân`.

    Se mir` de ce-l categorisise Rupert drept" b`trân". Era defapt destul de tân`r, avea probabil \n jur de treizeci de ani.Dar ea reac]ionase astfel observând c` \n pofida teancului dehârtii pe care-l avea \n fa]`, acesta privise cu aten]ie la celepetrecute pe culoar. De fapt, dup` acea lucireatotcunosc`toare din ochii lui, putea s`-[i dea seama c`v`zuse totul. Dintr-o dat`, realiz` c` i se [tersese rujul,Linden \[i a[ez` po[eta pe genunchi [i deschise o revist`. I-arfi pl`cut s`-[i poat` aprinde o ]igar` [i s` \ncerce s`-[i revin`,dar era con[tient` c` b`rbatul o urm`re[te cu privirea [i i-arfi tremurat mâinile.

    Un sunet ca de clopo]el anun]a c` urmeaz` micul dejun [iun steward ap`ru, invitându-i \n vagonul restaurant. Linden

    8 ANN TAYLOR

  • aproape s`ri de pe bancheta compartimentului [i se repezi\ntr-acolo. Abia apuc` se se uite la meniu, când chelnerul \lconduse pe vecinul de compartiment chiar spre masa ei.

    La naiba, \[i spuse, cred c` a venit special aici. Dar curândel \ncepu s` consulte lista [i apoi relu` lectura ziarului dediminea]`. F`r` \ndoial`, v`zuse modul intempestiv \n care-[iluase r`mas-bun Rupert [i se distrase pe seama lor. Vina era\n \ntregime a lui Rupert.

    Dup` ce mânc` ni[te cereale, o felie de [unc` [i b`ucafeaua, Linden \[i mai reveni. Chiar [i starea de nervozitateprovocat` de Rupert se mai diminuase [i acum nu se gândeadecât la noua slujb`. Numai atunci realiz` c` vecinul decompartiment o fixa din nou, cu un aer u[or batjocoritor.

    Linden avea doi fra]i mai mari, cu care era bun` prieten`.De aceea, se sim]ise dintotdeauna destins` \n companiab`rba]ilor, nu era ru[inoas`. B`rbatul din compartimentcontinua s-o priveasc`.

    – Este din cauza acelei p`l`rii prea \ndr`zne]e pe care opor]i, \i spuse.

    Linden \l privi, intrigat`.– Spuneam c` aceast` p`l`rioar` este la baza tuturor

    relelor care ]i se \ntâmpl`.Dac` ar fi fost oricine altcineva, probabil ar fi ro[it, dar

    ceva din felul \n care ar`ta acest b`rbat, din felul lui de a fi, of`cu s`-i arunce o privire intrigat`:

    SORA TEMPLAR 9

  • – M` tem c` nu \n]eleg. Scuz`-m`.Se ridic` [i se \ndrept` spre toalet`, unde \[i aprinse o

    ]igar`. Poate din cauz` c` era nedormit` era a[a de nervoas`;asta, [i poate faptul c` nu [tia la ce s` se a[tepte de la lumeanou` \n care intra.

    Privind la ceas, v`zu c` parcursese deja jum`tate dindrum. |[i scoase p`l`ria [i-[i piept`n` p`rul blond, m`t`sos.|l strânse apoi \n coad` la spate, pentru c` a[a p`rea maiordonat [i o f`cea s` arate mai matur`. Dar diminea]` \ngraba s` nu piard` trenul, nu-l mai strânsese, iar buclele \iatârnau liber pe umeri.

    |n contrast cu p`rul, sprâncenele [i genele \i erau negreiar ochii erau cenu[ii; nasul mic, obraznic, era acoperit depistrui. |n copil`rie f`cuse totul s` scape de ei, dar acum \iaccepta cu resemnare. Nu era o frumuse]e ca Louise dar aveaun chip rezonabil [i picioare foarte lungi [i frumoase.

    Dup` ce-[i repar` machiajul, reveni pe coridor. Trenuloprea \ntr-o gar` [i de aceea r`sufl` u[urat` când o doamn`cu doi copii intr` \n compartiment, de[i momentul demul]umire se cam epuiz` când cei doi \ncepur` s` vorbeasc`f`r` \ncetare. Dup` cinci minute, b`rbatul nu mai rezist` [iie[i pe culoar, iar Linden, care nu se sim]ea nici eaconfortabil, era totu[i satisf`cut` de disconfortul lui.

    Privindu-l cum st`tea rezemat cu o mân` de cadrulferestrei [i cu cealalt` \n buzunar, Linden \[i spuse c` era

    10 ANN TAYLOR

  • genul de b`rbat care i-ar fi pl`cut Louisei. |n privin]ab`rba]ilor, gusturile celor dou` surori erau diferite. Louisei \ipl`ceau b`rba]ii de lume, elegan]i, spilcui]i, u[or arogan]i. Einu-i pl`cea acest gen.

    B`rbatul se \ntoarse brusc s` urm`reasc` ceva din peisaj,iar Linden \i studie profilul, remarcându-i sprâncenelefrumos arcuite, b`rbia puternic`. Era chipul unui b`rbatputernic. B`rbatul \[i scoase port]igaretul, ocazie cu care \iobserv` mâinile expresive, cu unghiile t`iate scurt. Se \ntreb`dac` era cumva medic. Nu, sigur c` nu, \[i spuse singur`,pentru a se lini[ti. Niciun medic de provincie nu purta unastfel de costum costisitor, foarte elegant, iar pentru a ficonsultant, era prea tân`r. {i oricum, poate nu cobora \naceea[i gar`. {i chiar dac` era a[a, ora[ul nu era atât de mic\ncât s` se mai \ntâlneasc` \ntâmpl`tor.

    Trenul intra \n gar`, iar Linden examin` cu interes ora[ulcare se vedea. Dup` gara aceea \nfrico[`toare din Liverpool,cea de aici era aproape relaxant`. Casele erau curate [i bine\ntre]inute.

    Linden se ridic` [i când vru s` se \ntind` ca s`-[i iabagajele din portbagaj, b`rbatul o opri:

    – Te rog, las`-m` s` fac asta pentru tine.|i a[ez` cu u[urin]` bagajele pe banchet`, primind

    mul]umirile ei. Pentru prima oar`, Linden descoperi c`-idispl`cea teribil superioritatea fizic` a b`rba]ilor. Majoritatea

    SORA TEMPLAR 11

  • se purtau astfel, patronând cu superioritate tot ce erafeminin.

    Din fericire, se ivi imediat un hamal care-i duse bagajele,iar când lucrurile ei fuseser` puse pe un c`rucior, b`rbatuldisp`ru \n mul]imea de pasageri, gr`bindu-se spre ie[ire.

    Taxiurile din gar` erau ocupate toate, iar Linden \l l`s` pehamal s`-i p`zeasc` bagajele [i se duse s` se spele. Nu voia s`se prezinte \n fa]a asistentei [efe cu mâinile pline de praf [icu nasul lucios.

    Prin fereastra deschis` a toaletei auzea salv`ri trecând,ma[ini. Era \ncordat`, pentru c` tocmai \ncepea o nou` etap`din via]a ei. Auzi zgomotul f`cut de ni[te tocuri \nalte, apoivocea unei femei care se scuza c` l`sase pe cineva s-o a[tepte.Dar r`spunsul \i atrase aten]ia mai mult pentru c` voceab`rbatului \i era cunoscut`, era a celui care c`l`torise \nacela[i compartiment cu ea.

    – Este \ntr-adev`r o surpriz` pl`cut`, Melanie, dar undeeste Andrew?

    – A fost foarte ocupat, a[a c` m-am sim]it obligat` s` vin\n locul lui. Apoi, femeia ad`ug` pe un ton provocator: \]iplace bronzul meu? Sau nici nu l-ai observat?

    – Sigur c` l-am observat, ar`]i foarte bine. Ai avut ovacan]` pl`cut`?

    – Obi[nuit`, nu s-a \ntâmplat nimic deosebit, replic`femeia pe un ton plictisit. Apoi, femeia ad`ug`: [tii ce cred

    12 ANN TAYLOR

  • eu, Randall? C` e[ti cel mai necurtenitor b`rbat. Suntbronzat` perfect, port cea mai atr`g`toare rochie, iar tot cepo]i s` spui este c` ar`t foarte bine. Nu-mi faci o primireprea... promi]`toare.

    – Ce-ai fi vrut s`-]i spun? C` ar`]i ca o zeitate tahitian`?– Adev`rat? se \mbun` femeia. Linden \[i [i imagina ni[te

    priviri languroase care \nso]eau aceste vorbe.B`rbatul numit Randall \ncepu s` râd`.– De ce-]i plac doar complimentele b`rba]ilor, Melanie?

    Unde-mi este ma[ina? Abia a[tept s` m` sp`l [i s` beau ocafea.

    – Nu dureaz` mult. Am venit prea devreme [i l-am trimispe Roger s`-mi aduc` un pachet. Ar fi trebuit s` se \ntoarc`de acum. Bietul de tine, a trebuit s` vii cu trenul! Nu suports` c`l`toresc cu trenul. Nu este de mirare c` e[ti atât demoroc`nos. Linden \[i uscase mâinile [i-[i verifica dungaciorapilor, \nainte de a ie[i din toalet`. Dar remarca lui o f`cus` mai z`boveasc` o secund`.

    – De fapt, a fost chiar o c`l`torie amuzant`, spuse el pe unton ironic. Am fost \n compartiment cu o tân`r` viitoarefemeie fatal`.

    – Oh! exclam` femeia. Ce vrei s` spui?– A \nceput printr-o \mbr`]i[are furtunoas` cu un tân`r,

    apoi a fost asaltat` de priviri insistente la vagonul restaurant,\ncât a plecat destul de repede.

    SORA TEMPLAR 13

  • Pe când asculta discu]ia, \n obrajii lui Linden ap`ruser`dou` pete ro[ii.

    – Era frumoas`, cel pu]in? \ntreb` femeia.– Tu n-ai fi considerat-o frumoas`.– A \ncercat s` te seduc` [i pe tine? O, dar uite ma[ina,

    po]i s`-mi poveste[ti pe drum.Dou` perechi de pa[i disp`rur` din dreptul ferestrei [i

    Linden r`mase s` se calmeze. Taxiul cu bagajul o a[tepta la ie[ire. |i d`du bac[i[

    hamalului, apoi \i spuse [oferului unde voia s` ajung`. Laprima intersec]ie observ` c`, \ntr-o ma[in` de lux, unArmstrong-Siddeley cu [ofer \n livrea, se afla acel Randall [iuna dintre cele mai frumoase femei pe care le v`zusevreodat`. El era prea absorbit de discu]ie ca s-o observe.

    – Sunte]i una din asistentele de la clinic`, miss? o \ntreb`[oferul.

    – Poftim? O, da, sunt, r`spunse Linden repede.– Mi-am \nchipuit, zise omul. Fiica mea a n`scut luna

    trecut` un b`iat de patru kilograme. Mi-a vorbit foarte frumosde asistentele de la clinic`. I-au acordat mult` aten]ie. Credc` este o meserie destul de solicitant`. S`ri]i peste mese,sunte]i chemate la orice or` din zi [i din noapte.

    – Ei, nu este chiar a[a de r`u, \i spuse Linden. Cum estenepotul acum?

    {oferul \ncepu s` râd`.

    14 ANN TAYLOR

  • – Foarte bine, r`stoarn` toat` casa. Nu le prea convinevecinilor, dar cred c` vor trebui s` se obi[nuiasc`. Asta esteproblema caselor cu pere]i comuni, se aude tot.

    – {i eu voi locui \n astfel de apartament, \i spuse Linden.Undeva, pe Westleigh Estate.

    – Tocmai acolo? Vei avea drum lung, miss. Locuiesc acolomulte cupluri tinere [i se \nregistreaz` multe na[teri.

    – Dumnezeule, sper s` nu fie a[a! exclam` ea. Este bine s`ai un loc numai al t`u, unde s` te relaxezi. Multe asistentelocuiesc \ntr-un hotel pentru personalul clinicii, dar euprefer s` fiu independent`.

    – {i masa, cum o vei rezolva? o \ntreb` omul. Dup` o zigrea, s` fii nevoit` s` g`te[ti!

    – Sper c` m` voi descurca.{oferul lu` o curb`, apoi intr` pe poarta clinicii [i porni

    pe aleea care ducea la intrare, str`juit` de copaci \nal]i.Linden aflase c` sediul Maternit`]ii Centrale se afla \ntr-ocl`dire veche, victorian`, care nu mai era potrivit` pentruacest scop. Linden nu se a[teptase s` vad` o gr`din` atât defrumoas` care \nconjura aceast` cl`dire [i pe moment regret`c` nu alesese s` locuiasc` \n apartamentele personalului deaici. |n ora[ul aglomerat, gr`dina era o oaz` de culoare [i delini[te, un loc pl`cut de relaxare.

    Când taxiul opri \n fa]a treptelor de piatr`, se ivi o tân`r`\n uniforma bleu a surorilor de caritate.

    SORA TEMPLAR 15

  • Se uit` la taxi \n treac`t [i se gr`bi spre o alt` ma[in` aflat`\n spatele acestuia.

    – Se pare c` a fost chemat` de urgen]`, zise [oferulsco]ându-i valizele din portbagaj.

    -Poate vreun viitor t`tic a intrat \n panic`, zise Lindenrâzând. L`sa]i-mi valizele la intrare, v` rog. Cred c` voi plecaimediat.

    Omul accept` banii [i bac[i[ul.– Mult noroc, miss. Cred c` ne vom mai vedea. La

    revedere, deocamdat`.Linden \i f`cu semne de bun-r`mas [i urm`ri cum taxiul

    dispare. Prietenia acestuia [i considera]ia fa]` de asistenteleclinicii p`reau de bun augur.

    16 ANN TAYLOR

  • Capitolul 2

    Dup` o or`, [i mai ales dup` ce b`use o cafea [i discutase

    cu asistenta-[ef`, doamna Langley, a fost prezentat` asistentei

    Adams, care trebuia s-o conduc` la apartamentul ei.

    Jill Adams era o tân`r` asistent` cam de seama ei, cu un

    minunat p`r ro[u, foarte dr`gu]`. Locuise toat` via]a \n acest

    ora[ [i fusese instruit` la spitalul local.

    – |]i va trebui o vreme s` te obi[nuie[ti cu drumurile de

    pe aici, \i spuse. Westleigh este ca un teren imens de

    vân`toare de iepuri. O lumini]` ciudat` str`lucea \n ochii ei

    alba[tri juc`u[i [i Linden sim]i c` se vor \mprieteni.

    – |mi place asistenta-[ef`, \i spuse Linden.

    – O, da, este o femeie de treab`, \ncuviin]` Jill. Este

    v`duv`. So]ul ei a murit \n r`zboi [i a venit aici, la clinic`,

  • pentru a-[i ajuta cei doi fii. Acum se ocup` de administra]ie,dar dac` este nevoie de ea la vreo na[tere urgent`, nupreget` s` fie de ajutor. }ine mult la diet`, a[a c` nu-i spunec` te hr`ne[ti cu fasole [i cârna]i.

    Westley Estate se afla la marginea ora[ului, a[a cum sea[teptase. Un cartier \ntreg de case [i blocuri cu apartamentede \nchiriat. Erau [i spa]ii verzi, mici, dar \ntr-o stare jalnic`.

    Apartamentul \nchiriat de ea se afla al etajul al doilea alunui bloc de lâng` centrul comercial.

    Fusese ocupat doar patru luni \nainte [i era dotat doar cuelementele de baz`.

    – Nu este prea \mbietor, dar \l po]i transforma cu timpul,zise Jill când intrar` \n fiecare \nc`pere.

    – |mi va sosi restul de bagaje mâine [i ni[te bani, ca s` m`pot descurca la \nceput, \i explic` Linden.

    Jill o privi piezi[. Nu provenea dintr-o familie cu stare.Avea patru fra]i [i dou` surori, doi dintre ei \nc` \n [coal`, iarfaptul c` alesese meseria de asistent` \n locul uneia maisimple de vânz`toare sau secretar`, care i-ar fi permis s`contribuie imediat la bugetul familiei, \nsemnase un sacrifiupentru p`rin]i.

    |mbr`c`mintea lui Linden \i spunea lui Jill c` fata provinedin cu totul alt mediu, ceea ce o f`cu s` se \ntrebe de ceLinden alesese meseria de asistent de maternitate, care eraconsiderat` cenu[`reasa meseriei de asistent`, de[i

    18 ANN TAYLOR

  • aduc`toare de satisfac]ii; cu toate acestea, nu avea str`lucireacelorlalte ramuri ale medicinei, mai ales \n ochii publicului.

    Dup` plecarea lui Jill, Linden despachet` [i f`cu patul.Apoi lu` un autobuz care ducea \n centru [i cump`r` celenecesare pentru weekend.

    Ziua urm`toare primi lucrurile, chiar [i scuterul pe care [i-l cump`rase cu un an \n urm`. Duminic` searaapartamentul \ncepuse s` arate mai bine, iar pe la opt, cândsosi Jill, din cuptor se ridica un miros \mbietor de friptur` devit`. Linden \[i c`lca uniforma.

    – O, miroase grozav! exclam` Jill [i se pr`bu[i \ntr-unfotoliu.

    – R`mâi s` m` aju]i s-o mânc`m, o invit` Linden.– Cu mare pl`cere, dar voi suna acas` s`-i spun mamei s`

    nu m` a[tepte cu masa.– Ai avut vreo na[tere azi? o \ntreb` Linden.– Da, una care ar fi trebuit s` fie foarte simpl`, zise Jill

    obosit`, dar n-a fost s` fie. Mama [i soacra tinerei mame i-au\mpuiat capul cu prostii [i \n loc ca na[terea s` mearg` f`r`probleme, a intrat \n panic` [i a durat de dou` ori mai mult.Oft`. M` \ntreb uneori dac` mai are rost s` le tot vorbimdespre importan]a respira]iei [i a relax`rii când sunt atâteafemei \n jur gata s`-[i \mp`rt`[easc` experin]eletraumatizante.

    – Da, nu este prea pl`cut, spuse Linden.

    SORA TEMPLAR 19

  • Nu o dat` mi s-a \ntâmplat s` g`sesc jum`tate de strad`plin` de rudele gravidei; descriau cele mai teribile scene. Eumi-am dedicat toat` ziua acestui apartament, dar va trebui s`cump`r o hart` a str`zilor ca s` m` pot descurca mai u[or.

    – Apropo, ai [tiut c` va trebui s` acoperi [i cartierulHeights?

    – Heights? repet` Linden.– Da, este un cartier reziden]ial. Lumea de acolo n-a fost

    prea mul]umit` constatând c` priveli[tea le este \ngr`dit` dincauza construirii cartierului t`u. Locuiesc acolo foarte mul]isnobi.

    – {tii asta pentru c` ai lucrat deja pentru ei, nu?– Am ajutat, desigur. Nu ajungi acolo decât dup` mul]i ani

    de experien]`, zise Jill cu invidie. Dar mai ajungem uneori peacolo dând o mân` de ajutor asistentelor noastreexperimentate.

    – Dar cum se face c` ace[ti oameni boga]i apeleaz` la unspital de stat? De obicei, au propriul obstetrician, asisten]imaternali angaja]i...

    – Da, \n general a[a este, dar sunt [i excep]ii; doamnaCraig ne-a chemat pe noi pentru c` fratele ei este \n comisiade s`n`tate a consiliului local.

    – Cine este doamna Craig? \ntreb` Linden, curioas`.– Familia Craig este una din cele mai importante din ora[.

    Au o fabric` de automobile [i locuiesc \ntr-o vil` enorm`, pe

    20 ANN TAYLOR

  • colina numit` Heights. Paula Craig a fost numit` \ntotdeaunadoamna Craig cea tân`r`, pentru c` soacra ei \nc` mai de]inetoate frâiele familiei. So]ul ei este Andrew Craig, un pilot decurse pasionat. Arat` foarte bine, are bani mul]i, dar este unfel de b`iatul mamei. Dac` m-ar fi interesat banii familieiCraig, m-a[ fi uitat la Randal.

    – Randal? repet` Linden.Jill nu observ` interesul ei brusc.– Da, fratele mai mare, un mare cuceritor, \i explic`.

    Mama lui a fost prima so]ie a defunctului Simon Craig. Eracânt`rea]` de oper`, dar a murit la na[terea lui Randal, iarlumea a cam uitat-o. Am auzit c` era extrem de frumoas`, deaceea mul]i se \ntreab` cum de a luat-o pe Adela ca a douaso]ie. |i cam place s` bea.

    – Domnul Craig a murit?– Da, a avut un atac de cord acum opt ani, parc`. Randal

    se ocup` de afacerile familiei, iar Andrew se joac` mereu cuma[inile.

    Dup` plecarea lui Jill, Linden f`cu o baie apoi se culc`.Mama \i d`ruise un ceainic cu ceas de[tept`tor, a[a c` \naintede culcare \l umplu cu ap` [i-l puse s` sune la [apte. St`tua[a, cu ochii deschi[i \n \ntuneric, ascultând cum l`tra uncâine [i gândurile ei revenir` la ce-i spusese Jill despre familiaCraig. A[adar, acel individ detestabil din tren era RandalCraig, un VIP din ora[.

    SORA TEMPLAR 21

  • Ei bine, chiar dac` Jill \l considera un mare cuceritor, eanu gândea la fel. C`utând \n gând adjective care s`-lcaracterizeze pe acel nesuferit, adormi.

    ***

    Prima s`pt`mân` la o slujb` nou` este \ntotdeaunasolicitant` [i de aceea Linden fu mul]umit` c` doar una dinmamele care trebuia s` nasc` [i de care r`spundea ea a venits` se interneze. Copilul a venit pe lume la ora patrudiminea]a [i dup` o or`, dup` ce a fost cânt`rit, sp`lat [i\nf`[at, iar mama a adormit lini[tit`, Linden s-a dus labuc`t`rie s` bea un ceai. Bunica nou-n`scutului, o femeie cucapul pe umeri, [i-a l`sat fiica pe mâinile profesioni[tilor [i le-a preg`tit ceaiul \ntre timp.

    – Tocmai voiam s` pr`jesc [unc` [i ou`, sor`. Cred c` ]i s-a f`cut foame dup` ce ai stat cu Janet atâta timp. Am f`cut[i focul \n [emineu. Odihne[te-te câteva minute. |]i aduc eumâncarea.

    – V` mul]umesc, doamn` Lesley, spuse Linden. Nu eraobosit`, \i era doar foame.

    |n salon a fost surprins` s`-l g`seasc` pe doctorul cel tân`rcare a asistat la na[tere. Abia l-a observat la \nceput, fiind

    22 ANN TAYLOR

  • foarte ocupat`, dar acum remarc` faptul c` era \nalt, avea unchip pl`cut, prietenos, ochi alba[tri [i p`rul blond.

    Peter Carbury se ridic` atunci când intr` Linden; avea ocan` cu cafea [i o ]igar`.

    – Este totul \n ordine, sor`? o \ntreb` l`sând ]igara jos, cas` trag` un scaun pentru ea.

    – Da. Doamna Ellis a a]ipit pu]in, iar so]ul ei se uit` lacopil de parc` nu i-ar veni s` cread` c` este adev`rat, ziseLinden zâmbind.

    Doctorul \ncepu s` râd`.– Sunt un cuplu dr`gu]. N-au putut avea copii de la

    \nceput. Se a[ez` din nou [i-[i \ntinse picioarele. Ei, cum ]i separe s` munce[ti aici?

    – |mi place, spuse Linden. Este ora[ul t`u natal?El \ncuviin]`, aprinzându-[i alt` ]igar`.– Da, am urmat meseria tat`lui meu. Este un ora[ pl`cut,

    dac` iube[ti via]a tihnit`. Nu exist` teatru aici [i totul este mort pe la zece [i

    jum`tate, dar nu m` deranjeaz`. Când am timp liber, m` ducla pescuit.

    Doamna Lesley ap`ru cu mâncarea lui Linden, mai vorbir`câteva minute, apoi femeia se duse din nou la buc`t`rie.

    – De unde vii? o \ntreb` doctorul.– De la Londra.– O, \n acest caz via]a de aici ]i se va p`rea cam retras`.

    SORA TEMPLAR 23

  • Exist` câteva cluburi, petreceri private, dar ca \n orice ora[de provincie, lumea tinde s` se distreze \n grupuri.

    – Atâta timp cât exist` un loc unde s` pot \nota [i obibliotec` bun`, sunt mul]umit`, replic` Linden.

    – Desigur, de asta nu ducem lips`. Exist` o piscin`acoperit` [i altele chiar pe malul râului, iar bibliotecile suntbine dotate.

    |n timp ce ea mânc`, el \i vorbi despre ora[, aparent f`r`a se gr`bi s` se duc` la culcare. Linden era obi[nuit` cudoctorii care plecau la câteva minute dup` na[terea copilului[i se mir` de ce doctorul Carbury st`tea a[a de mult.

    Dup` jum`tate de or`, dup` ce-[i \mpachetase uniforma[i-i spusese doamnei Lesley c` va reveni diminea]`, oconduse pân` la drum.

    – Nu ]i se pare c` e[ti cam expus` \n caz de vreme rea?F`cea aluzie la scuterul pe care venise ea. {tii c` ai dreptul s`prime[ti \mprumut de la clinic`, pentru o ma[in`.

    – {tiu, dar prefer scuterul, ca s` n-am probleme cuparcarea.

    – O, v`d c` e[ti genul sportiv. E drept c` ma[ina mea e a[ade veche, c` nu m` mai ad`poste[te de vremea rea.

    Linden se uit` la ma[ina veche parcat` sub un copac [izâmbi.

    – Noapte bun`, sor`. {i fii atent`, nu conduce prearepede. Dup` ce-i mai f`cu o dat` semn cu mâna, el plec`.

    24 ANN TAYLOR

  • |n dup`-amiaza zilei urm`toare, Linden avu câteva ore \ncare s` cumpere un lampadar [i un covor. Dup` ce leachizi]ion`, se opri s` bea o cafea unde \ntâlni o alt` coleg`,asistenta Lyall. Auzindu-i inten]iile, acesta-i suger` s`-[i beaceaiul \mpreun`.

    |n restaurantul celui mai mare magazin din ora[ tocmai sedesf`[ura o parad` de mod`, pe care cele dou` tinere ourm`rir` cu interes, când manechinele trecur` prin fa]amesei lor purtând tocuri foarte \nalte, \n costume de plaj`sau rochii de var`.

    – Opt guinee pentru un costum de baie! exclam` soraLyall. Nu ne putem permite! Cred c` nici tu, Templar, nu teprea gr`be[ti s`-]i cumperi. |i ar`t` un costum roz, cu bluz`[i [ort asortat.

    – Din nefericire, nu m` duc la Nassau anul `sta, ziseLinden râzând. Se uit` spre intrare, de unde ap`rea altmanechin.

    Dar a fost o impresie gre[it`. Fata care purta acel costumalb superb nu era manechin. |n loc s` treac` pe podium catoate celelalte, se a[ez` aproape de ele [i când \[i scoaseochelarii, Linden o recunoscu pe fata care se \ntâlnise cu acelRandal Craig, cu care c`l`torise ea \n compartiement.

    – Ea \[i poate permite s` dea opt guinee pentru uncostum de baie, spuse Lyall. Banii nu sunt o problem` pentruMelanie Fletcher.

    SORA TEMPLAR 25

  • Linden observ` cum tân`ra \[i pune po[eta [i m`nu[ile pemas` [i ridic` o mân` bronzat` spre p`rul ro[cat. V`zut` deaproape, era la fel de uluitoare ca atunci, la gar`. Spredeosebire de majoritatea ro[catelor se bronza u[or, iarcombina]ia dintre p`rul ei, tenul bronzat [i albul imaculat alcostumului era uluitoare. Linden observ` c` lumea prezent`la parad` nu se mai uita la manechine, ci la fascinanta missFletcher.

    – Cine este? o \ntreb` pe sora Lyall.– Tat`l ei este pre[edintele consiliului de directori de la

    fabrica de biscui]i. Se duce \n Elve]ia la fiecare Cr`ciun, iaracum abia s-a \ntors de la Cannes. |ntotdeauna se \mbrac`superb. Are gusturi formidabile, uit`-te la port]igaret!

    Linden o v`zu pe Melanie cum scoate o ]igar` din acelport]igaret de aur cu ini]ialele ei. Se \ntreb` dac` eracon[tient` c` fiecare mi[care era studiat` de lumea dinrestaurant. Sau poate c` era obi[nuit` s` fie \n centrulaten]iei.

    – Se vorbe[te c` se va c`s`tori cu Randal Craig, continu`Alice Lyall.

    – Adev`rat? spuse Linden la \ntâmplare. Se gândea c` sepotriveau perfect, era una din acele c`s`torii foarte potrivitefinanciar, unde dragostea nu conta.

    – Cred c` e grozav s`-]i po]i cump`ra tot ce-]i place, ziseAlice jinduind, f`r` a-[i lua privirea de la Melanie.

    26 ANN TAYLOR

  • – Dar nu pare s` radieze de fericire, remarc` Linden.{tia c` se putea spune despre ea c` este ca vulpea care nu

    ajunge la struguri [i apoi spune c` sunt acri, dar n-o suportape aceast` bogat` miss Fletcher. Nu o invidia; aici, \ntr-unora[ de provincie, Melanie putea s` str`luceasc`, dar laLondra erau multe femei frumoase, iar Linden nu se sim]iseniciodat` dezavantajat` din acest punct de vedere. Nu-ipl`cea felul ei de a fi [i de a se adresa chelneri]ei. Nimeni nuare dreptul s` fie atât de arogant, se gândi ea. Melanie nici nuse obosi s` se uite prin restaurant. Era ca [i cum ar fi [tiut c`cei din jur sunt doar localnici, nimeni atât de interesant \ncâts` merite aten]ie.

    – Dau un ban pentru gândurile tale, spuse Alice. Parifoarte adâncit` \n ele.

    – Adev`rat? zâmbi ea. Apoi se uit` \n po[et` s` caute baniipentru bac[i[. Mergem? Mi-am amintit c` trebuie s`-micump`r ciorapi.

    ***

    |n timpul s`pt`mânii primi dou` scrisori de la Rupert, dar\n niciuna nu-i spunea clar c` este \ndr`gostit de ea.

    |i scria doar c` trebuie s-o vad` cât mai curând cu putin]`.

    SORA TEMPLAR 27

  • N-ar putea veni la ea câteva zile, sau mai bine, nu vine ea\n primul ei weekend?

    Duminic` dup`–amiaz`, Linden \ncepu s`-i scrie unr`spuns. Era convins` c` dac` ar putea evita subiectul câtevaluni, Rupert i-ar fi recunosc`tor. Fusese \ntotdeauna un tân`rfoarte susceptibil [i era clar c` imediat ce o nou` cuno[tin]`va intra \n orbita lui, a[a-numita lui dragoste imaginar`pentru Linden s-ar transforma \n vechea lor prietenie.

    Când termin` scrisoarea \n care-i oferea multe detaliidespre noua ei via]` [i munc`, se f`cuse ora ceaiului. Puseibricul pe aragaz [i se gr`bi s` ia ultima coresponden]`. Se\ntoarse ud` de afar`; \ncepuse o ploaie cald`.

    Tocmai urca treptele câte dou`, cu p`rul ud, când \l v`zupe doctorul Carbury coborând de la un etaj superior.

    La \nceput, el nu p`ru s-o recunoasc`, f`r` uniform`, darapoi \i zâmbi:

    – Ai alergat?– Numai pân` la cutia po[tal`. A[tept o scrisoare.Linden \[i scoase mantaua [i c`ut` cheia \n buzunar.Doctorul o studia cu un zâmbet pe buze, observând c` era

    foarte dr`gu]`, a[a \mbr`cat` sport, cu o e[arf` mic` la gât.– Pe vremea tat`lui, meu asistentele maternale erau ni[te

    dragoni \n vârst`, cu bicep[ii foarte bine contura]i.Linden plec` privirea spre hainele ei viu colorate [i-i

    zâmbi.

    28 ANN TAYLOR

  • – Sunt \mbr`cat` prea colorat, admise ea, dar petrec preamult timp \n uniform` ca s` nu m` bucur de o schimbare.

    – De ce nu? E[ti o apari]ie foarte pl`cut`. Am fost la ni[tevecini ai t`i. Au o feti]` de cinci ani, care nu prea are poft` demâncare, [i se temeau de ceva grav.

    – {i este? \ntreb` Linden.– Nu, este doar o r`ceal` u[oar`. I-au administrat toate

    injec]iile [i o voi mai supraveghea o zi sau dou`.Prin u[` Linden auzea ceainicul care \ncepuse s` fluiere.

    Tocmai f`ceam ceai. Nu vrei s` bei o cea[c`?El ezit`.– Mul]umesc, dar cred c` este mai bine s` m` duc acas`,

    s`-mi rezolv treburile \n gr`din`.Linden ro[i. Pe moment, uitase rela]ia lor profesional` [i

    cât pot fi de circumspec]i doctorii la un moment dat.Probabil, el a observat c` este jenat` [i-i spuse:– De fapt, am b`ut ceai la vecinii t`i. Trebuie s` fiu atent,

    s` nu-mi creez dependen]`.– Cred c` noi to]i bem prea mult ceai. Remarca lui despre

    gr`din`rit o f`cu s` se gândeasc` la faptul c` probabil era\nsurat [i avea copii.

    |[i luar` r`mas-bun, iar ea se duse \n buc`t`rie s` ia de pefoc apa care fiersese prea mult.

    Fereastra de la buc`t`rie d`dea spre strad` [i observ` doipu[tani care scriau \n praful de pe capota ma[inii lui. Ace[tia

    SORA TEMPLAR 29

  • o rupser` la fug` când \l v`zur`, iar el \i amenin]` \n glum`.Pu[tii nu se obosiser` s` [tearg` ce scriseser`. Linden zâmbi,amintindu-[i de Randal Craig, f`r` s` vrea. Ma[ina lui nu va finiciodat` plin` de praf, dar dac` s-ar \ntâmpla asta, el nu s-aramuza de glumele copiilor.

    Luni seara se duse s`-i fac` o vizit` de rutin` Paulei Craig.|n contrast cu restul zonei, care avea un aer destul de tern,aici casele erau construite la distan]` de drum, cu mult`verdea]` \n fa]`. Paji[ti \ntinse, bine \ntre]inute, lini[te. Chiar[i pietri[ul de pe alei p`rea proasp`t cur`]at.

    |ncetinind la col] Linden auzi zgomotul f`cut de mingilede tenis. Un drum lateral era plin de ma[ini scumpe. Uncocteil era \n plin` desf`[urare pe terasa unei case.

    Pine Avenue avea case moderne, cu gr`dini \ngrijite. Lanum`rul la care i se spusese c` locuie[te Paula Craig poartadin fier forjat era deschis`. Linden aflase c` familia Craigavusese foarte mult teren \n jurul casei, dar c`-l vândusepentru valoarea sa mare. Casa era un conac victorian,\nconjurat de o paji[te bine tuns`, cu mul]i trandafiri. Ici [icolo copaci, un mic lac.

    Linden \[i parc` scuterul lâng` un Renault Floride [i urc`treptele casei. Când ap`s` pe butonul soneriei se sim]i un picnervoas`.

    U[a se deschise foarte repede de c`tre o servitoare\mbr`cat` \n uniform` cafenie, cu un [or] portocaliu.

    30 ANN TAYLOR

  • – Doamna Craig este acas`? \ntreb` Linden.– V` rog s` pofti]i, sor`. V` spun imediat dac` v` poate

    primi.Linden r`mase \n hol, \n timp ce servitoarea se duse s`

    \ntrebe de doamna Craig.– V` prime[te imediat. Cum v` numi]i?Linden \[i spuse numele, iar aceasta \l repet` prin u[a

    \ntredeschis`.– Este sora Templar, doamn`.Linden intr` \ntr-o \nc`pere a[a cum v`zuse doar \n reviste

    de decora]iuni interioare. V`zu \n treac`t canapelelemoderne, vazele cu liliac alb.

    – Bun` seara, sor`. Po]i s` iei loc. Doamna Craig \[i ridic`privirea de pe o scrisoare pe care tocmai o citea [i-i indic` unscaun de lâng` ea. Era o femeie \nalt`, slab`, trecut` decincizeci de ani, cu p`rul grizonant, coafat impecabil [imachiat` cam tare, dup` p`rerea lui Linden, \mbr`cat` cu orochie albastr` de [antung, trei [iraguri de perle [i cerceiasorta]i.

    Felul \n care o invitase s` ia loc spunându-i: "po]i lua loc”o l`sase f`r` cuvinte pe Linden, dar se str`dui s` priveasc` \nacei ochi alba[tri [i reci f`r` s` se piard`.

    – P`cat c` sora Manton a trebuit s` plece \n acest stadiu alsarcinii nurorii mele, dar \ntrucât vei fi \nlocuitoarea ei, a[vrea s`-]i explic \n ce const` serviciul dumitale, spuse

    SORA TEMPLAR 31

  • doamna Craig cât se poate de \n]epat. Nu m` \ndoiesc c` te\ntrebi de ce folosim serviciile moa[ei districtuale; desigur, a[fi preferat ca nora mea s` fi fost \ngrijit` la Londra. DomnulRandal Craig este membru al comitetului executiv [i deaceea, conform obiceiului, trebuie s` foloseasc` facilit`]ilelocale. F`cu o pauz`, aruncându-i lui Linden o alt` privireestimativ`.

    – Pari foarte tân`r`, sper c` nu e[ti elev` la [coala deasistente?

    – Am absolvit de doi ani, doamn`, spuse Linden.– Foarte bine. Oricum, doctorul nostru va fi prezent [i el,

    ad`ug` doamna Craig, la fel de rece. Acum, a[ vrea s`...Linden decise c` venise momentul s` intervin`.– Din p`cate, nu prea am timp \n seara asta, doamn`

    Craig; dac` nora dumneavoastr` este acas`, a[ dori s-o v`dnumaidecât.

    Timp de câteva secunde, femeia o fix` cu ochii ei reci. Dar\nainte ca doamna Craig s` poat` spune ceva, se auzir` vocide afar` [i dou` fete intrar`. Una era Melanie Fletcher, iarcealalt`, o brunet` dr`gu]` cu rochie de gravid`.

    Amândou` se oprir` v`zând-o pe Linden, iar Paula Craigzâmbi.

    – Este asistenta Templar, Paula.Linden se ridic`, \ntinzându-i mâna tinerei doamne Craig,

    care-i zâmbi.

    32 ANN TAYLOR

  • – Bun` seara. Apoi se \ntoarse spre Melanie: controlulperiodic. Nu dureaz` mult.

    – Biata de tine, ce treab` nepl`cut`! Nu trebuie s` ui]i \ns`c` este ceva temporar apoi la[i copilul \n grija bonei [irecuperezi timpul trecut, zise Melanie.

    Paula \ncepu s` râd`.– Abia a[tept! M` simt de parc` a[ avea o sut` de

    kilograme. Dar cred c` te-am plictisit cu sarcina mea.Melanie oft` exagerat.La \nceput, Linden se gândi c` \n pofida zâmbetului

    fermec`tor, pacienta va fi la fel de ciudat` ca [i mama soacr`.Dar când ajunser` \n dormitorul acesteia, tân`ra se dovedi opersoan` foarte pl`cut`.

    – |mi pare r`u c-am pierdut orele de relaxare des`pt`mâna trecut`, spuse ea cu mult` sinceritate. Soacra meanu este convins` c` exerci]iile de relaxare sunt importante [ia trebuit s` stau acas`, s` beau ceaiul cu ea. Dar le-am f`cut\n fiecare zi. Linden \i verific` pulsul, tensiunea, [i-i mai puseuna sau dou` \ntreb`ri. Din indica]iile l`sate de fostaasistent` [i din experien]a ei, aprecie c` Paula Craig era otân`r` s`n`toas`, care va da na[tere unui copil s`n`tos, f`r`prea mare greutate. Din ce vedea, putea spune c` tinerei \if`cea pl`cere maternitatea [i c` abia a[tepta s` nasc`.

    – Te gr`be[ti, sor`? Vino s` vezi leag`nul pe care l-amcump`rat, \i spuse \n timp ce Linden \[i nota datele ei.

    SORA TEMPLAR 33

  • Linden o urm` \ntr-o \nc`pere al`turat`, care fusesedecorat` \n vederea venirii pe lume a copilului, \n culori deroz [i alb. Admirând p`tu]ul \n culori pastel, cu p`turicaasortat`, Linden se \ntreb` de ce voise oare Paula s`-i arate eicamera copilului [i nu Melaniei? Oare aceasta ar fi dispre]uitdorin]a mamei de a o face cât mai pl`cut`? Sau soacra?

    – Ne vedem s`pt`mâna viitoare la lec]ii, atunci, i-a spuscând se desp`r]ir`.

    De team` c` b`trâna doamn` Craig s-ar putea s-o cheme\n acel birou s`-i cear` rezultatele examin`rii, Linden sestrecur` \n lini[te pe u[`. Tocmai o \nchidea când, \ntorcându-se, d`du tocmai peste Randal Craig.

    – Bun` seara, sor`, totul este bine? o \ntreb` din polite]e.Apoi o privi lung, dup` care exclam`: nu cumva ne-am maicunoscut?

    34 ANN TAYLOR

  • Capitolul 3

    Cu toate c` f`cu un efort s` se controleze, Linden ro[i

    u[or. Randal o examin` pe \ndelete, f`r` ru[ine. |notase. Un

    prosop colorat \i atârna pe um`r, iar p`rul \i era umed.

    Linden \[i reg`si vocea \n cele din urm`.

    – Bun` seara, domnule Craig. Cumnata dumneavoastr`

    este \ntr-o stare foarte bun`. Iar acum, v` rog s` m` scuza]i;

    mai am câteva vizite de f`cut.

    Linden plec`, con[tient` de privirea lui care o urm`rea.

    Dorindu-[i ca scuterul s` nu-i fac` probleme chiar acum,

    a[ez` po[eta pe suport [i-[i puse m`nu[ile, de[i i se p`reau

    ridicole.

    Câteva minute mai târziu, când ie[ea pe poart`, \[i sim]i

    gura uscat` [i inima \i b`tea necontrolat. Era ridicol c`-l

  • l`sase s` aib` asemenea efect asupra ei. Desigur, fusese doarpentru c` o luase prin surprindere, dar chiar [i a[a, nu eragenul care s` fie atât de surprins` de o asemenea \ntâlnire. Arfi vrut s` nu fi l`sat s` se vad` c` [tie cine este. Asta l-ar fi f`cutmai pu]in arogant.

    De când se afla aici, Linden avea o munc` diversificat`,de[i programul \i era destul de plin; lec]ii s`pt`mânale derelaxare, vizite zilnice la nou-n`scu]i, la mamele care a[teptaus` nasc`. Dar fiecare zi \i aducea ceva nou, se \ntâlnea cuoameni noi \n familiile unde mergea.

    Jill \i spusese c` \n general asistentele maternale aveaucam [aptezeci de na[teri anual [i, dintr-a doua s`pt`mân`,Linden se ridicase deja la trei. Biata doamn` Lesley, carefusese prima ei pacient` avea probleme cu copilul ei,Charles. Dup` ce-[i petrecuse primele trei zile de via]` \ntr-ostare de continu` somnolen]`, se trezise [i urla trezind toat`casa. |i f`cuser` modific`ri de diet`, dar Linden suspecta c`suferea de colici severe, iar p`rin]ii erau prea obosi]i dincauza lipsei de odihn` [i nu mai f`ceau fa]`.

    La cap`tul a dou` s`pt`mâni, Linden \nregistrase dejapatruzeci [i opt de ore de lucru.

    Duminic` dup`-amiaz` \[i lu` un prosop [i ni[tesandvi[uri [i se duse la râu s` \noate. Acolo v`zu multegrupuri de tineri cu radiouri portabile. G`si un loc maideparte de ei, pe iarb`, sub un copac. Dincolo de râu erau

    36 ANN TAYLOR

  • case cu gr`dini mari, care ajungeau pân` la mal. |[i scoasesandalele [i v`zu un b`rbat care mo]`ia \ntr-un [ezlong cu op`l`rie de pai pe un ochi [i \n alta un b`ie]el jucându-se cuun terier.

    Pe când se \ntindea la soare, Linden se gândi c` dimine]ile\nsorite erau la fel de frumoase pretutindeni. |[i strânse p`rul\n coad` de cal, apoi se ridic`, \ndreptându-se spre râu. Clipides de câteva ori, gândindu-se c` era din nou fericit` [i lipsit`de griji.

    Intrase de câtva timp \n ap`, când se auzi strigat`. Se\ntoarse [i-l v`zu pe doctorul Carbury, care-i f`cea semnedinspre gr`din`.

    – Se pare c` te distrezi de minune, \i spuse el.Linden \i zâmbi.– A[a [i este. Dar tu, ce faci aici?– Aici locuiesc. Mama tocmai a f`cut ceaiul. Vrei s` vii s`-

    l bem \mpreun`?– |n costum de baie?– De ce nu? |]i \mprumut un prosop.– {i lucrurile? Le pot l`sa acolo?– M` duc s` ]i le aduc. |nainte s` poat` protesta, el

    plecase. Linden ie[i din ap` [i-l a[tept` s` se \ntoarc`. Speranumai ca mama lui s` nu se supere c`-i aducea un astfel demusafir.

    – Uite-l, spuse Carbury.

    SORA TEMPLAR 37

  • Pornir` spre casa lui, Linden sim]indu-se afectat` de\mbr`c`mintea ei sumar`.

    – Ce flori frumoase! Cum reu[e[ti s` le faci s` creasc` atâtde mari?

    El \ncepu s` râd`.– De fapt, mama se ocup` de ele. Eu dar le plivesc [i le ud.|n partea de nord a gr`dinii se afla un chio[c. Linden v`zu

    o femeie cu p`rul alb, care tricota \ntr-un balansoar.– Mam`, ea este sora Templar, spuse el când femeia ridic`

    privirea de la lucrul de mân` [i le zâmbi. Am g`sit-o \notând[i am invitat-o la ceai.

    – Bine ai venit, draga mea, spuse doamna Carbury cumult` c`ldur`. Te rog, ia loc. Peter, te rog s` mai aduci oce[cu]`.

    Privind-o pe doamna Carbury, Linden se gândi c` eraopusul doamnei Craig. Erau de aceea[i vârst`, ambele \nalte[i slabe, dar aici se termina orice asem`nare. ConstanceCarbury avea un chip blând, plin de bun`tate. Ar`ta exact a[acum era; o femeie mul]umit` de ceea ce era, fericit` la casaei.

    – Cum g`se[ti Melchesterul, miss Templar? o \ntreb`,\mp`turindu-[i lucrul de mân` [i punându-l deoparte.

    – |mi place. Sper c` nu v-am deranjat venind astfel aici.– Nu-]i face probleme, draga mea, \i spuse doamna

    Carbury zâmbindu-i binevoitor. Am trei b`ie]i [i m-au

    38 ANN TAYLOR

  • obi[nuit cu invita]ii ciudate. |mi amintesc de Tom, care lanou` ani mi-a adus un vagabond \n buc`t`rie [i au mâncattoate pr`jiturile pe care le preg`tisem pentru petrecereacelui de al doilea fiu. O fat` dr`gu]` \n costum de baie nu esteceva ie[it din comun.

    – {i ce a]i f`cut \n situa]ia aceea? o \ntreb` Linden.– I-am dat ni[te bani [i o salopet` de-a copiilor [i l-am

    rugat pe Tom s` nu mai aduc` invita]ii direct \n buc`t`rie.Peter mi-a adus mereu pisici f`r` st`pân, sau pui c`zu]i dincuib. Le aducea pentru ca so]ul meu s` le fac` injec]ii, s` lepun` pe picioare.

    – |ntotdeauna [i-a dorit s` fie medic, nu?– Da. |mprumuta p`pu[i de la o feti]` din vecini [i a

    \nfiin]at un spital. M` tem c` uneori \i lua p`pu[ile cu for]a,ad`ug` doamna Carbury.

    Peter Carbury, care li se al`tur` \ntre timp, interveni:– Ar trebui s`-i spui toat` povestea. |i recomandam acelei

    fete s` ia vitamine [i s` bea mult lapte. Chiar [i acum, cândam \ntâlnit-o dup` atâ]ia ani, i-am f`cut aceea[i recomandare.De fapt, toate femeile ar trebui s` ]in` cont de acest sfatpentru a se sim]i bine.

    La naiba cu toate dietele de sl`bire! Ave]i nevoie de hran`,mai ales când munci]i mult.

    – Eu nu ]in cur` de sl`bire, spuse Linden.El o privi sceptic.

    SORA TEMPLAR 39

  • – {tiu, bei un ceai la micul dejun [i o cutie de sup` searala cin`.

    – Nu toat` lumea are apetitul t`u, Peter, spuse mama luiamuzat`.

    – Poate c` nu, dar sunt convins c` multe femei auprobleme pentru c` nu se hr`nesc.

    – Eu sunt s`n`toas`, \l lini[ti Linden.– M` gândesc cu inima strâns` la fetele cu care se vor

    c`s`tori fi mei; vor sta tot timpul \n buc`t`rie.– Vina este a ta, pentru c` ne-ai crescut s` fim gurmanzi,

    ad`ug` Peter. Dac` nu m-ai fi for]at \ntotdeauna s` iau [i adoua felie de tort, m-a[ fi dus la bazin. Acum, trebuie s`a[tept jum`tate de or` ca s` se digere.

    Cele dou` femei \[i zâmbir` complice, pentru c`-lv`zuser` cum \nghi]ise pu]in mai \nainte pr`jituri de pemas`.

    – Ceea ce-mi aminte[te c` trebuie s` m` ocup de cin`,spuse doamna Carbury. Nu r`mâi cu noi la cin`, draga mea?

    – Este o idee foarte bun`, zise [i Peter. Vor veni [i Ruth [iTom.

    – E[ti sigur c` nu deranjez? \ntreb` Linden.– Suntem bucuro[i s` te avem aici cu noi. |ntotdeauna

    când te mu]i \n alt ora[ dureaz` pân` s` cuno[ti oamenii. |ncazul t`u, programul pe care-l ai ar putea fi un impediment.

    – De ce \n cazul meu?

    40 ANN TAYLOR

  • Peter scoase pipa pe care o umplu cu grij`; Linden, care-lurm`rea, \[i aminti c` \n ziua sosirii \n ora[ privise mâinile luiRandal Craig [i se \ntrebase dac` este cumva medic.

    – |ntâlnirile nu constituie un punct important \n via]aunei tinere?

    – Da, presupun c` sunt, r`spunse Linden. Dar nu nesacrific`m via]a social` pentru ele. Linden se aplec` s` ridicemarginea baticului legat \n mijlocul taliei. Vrei s` spui c` nefacem probleme c` nu avem [ansa s` \ntâlnim b`rba]i [i s` nem`rit`m? Dac` aceasta a fost \ntrebarea, r`spunsul este: nu.Uneori, este dezam`gitor s` nu ie[i seara, dar asta nu\nseamn` totul. Cel pu]in \n cazul meu.

    Doctorul o privi curios.– Doctorii sunt cam \n acelea[i situa]ii, dup` cum [tii.

    Problema noastr` este c` nu ne retragem din activitate cândne c`s`torim. Poate o tân`r` rezist` la interven]iile de noapteo vreme, dar nu poate face asta toat` via]a.

    – Atunci, \nsoar`-te cu o sor` medical`, spuse Lindenzâmbind. Abia dup` ce rosti aceste vorbe realiz` ce spusese [iro[i.

    Peter termin` de umplut pipa [i o privi. Pentru o vreme,chipul lui p`ru foarte aspru, apoi liniile dure se mai \ndulcir`[i pufni \n râs.

    – Te rog s` nu te sim]i jenat`, Linden.Ea \[i dori s` nu fi ro[it atât de tare.

    SORA TEMPLAR 41

  • – {tii, \n prima sear` când ne-am cunoscut am fostintimidat; erai atât de st`pân` pe tine, \ncât m-am temut c`e[ti un zbir \n devenire. Acum, m-am lini[tit v`zând c` nu e[titoat` numai eficien]`.

    Linden clipi des, ne[tiind ce s` spun`.|n cas` \ncepu s` sune telefonul [i dup` câteva minute

    doamna Carbury ap`ru la fereastr`.– Este pentru tine, Peter.Doctorul exclam`, disperat:– S-a terminat cu seara mea lini[tit`. Vrei s` mai \no]i?Linden scutur` din cap.– Atunci, intr` \n cas` s` te schimbi. Dac` sunt chemat la

    spital, ai putea s-o aju]i pe mama la preg`tirea cinei pân` m`\ntorc.

    Dar, din fericire, telefonul fusese de la un pacient [i dup`ce se \mbr`c`, Linden \l g`si la buc`t`rie ajutându-[i mamacare preg`tise un jeleu cu aspic.

    A fost o sear` foarte pl`cut`. Tom Carbury era la fel deagreabil ca [i fratele s`u. Logodnica lui, o profesoar`mignon` de la [coala de gramatic`, le povesti desprecursurile de perfec]ionare f`cute la o [coal` din Fran]a.

    Dup` ora zece, doctorul o conduse acas`.– Nu te mai deranja s` cobori din ma[in`, \i spuse ea. A

    fost o sear` foarte pl`cut`, doctore Carbury, mul]umescpentru invita]ie.

    42 ANN TAYLOR

  • – {i pentru noi a fost o pl`cere s` te avem cu noi, sor`Templar. Iar acum, \ntrucât e[ti o cuno]tin]` a familiei, credc` trebuie s` renun]`m la formalit`]i \ntre noi, când suntem\n afara spitalului, \i spuse el. Noapte bun`, Linden.

    – Noapte bun`, Peter.

    ***

    – O, ce b`iat frumos avem aici! exclam` Linden. Nu te maiagita, \]i vom da mâncarea \ntr-o clip`. Linden a[ez` cu grij`nou-n`scutul, sprijinindu-l de bra]ul ei.

    – |l po]i lua, doamn` Anderson. D`-i s` m`nânce \naintes` moar` de foame, zise ea râzând.

    – Mi-e team` s`-l \mb`iez. Dac`-l scap \n ap`? spusetân`ra. Linden \[i desf`cu masca pe care o purtase \n timp ce\ngrijise nou– n`scutul.

    – Nu este chiar a[a de greu, dup` ce cape]i pu]in`experien]`. Ai putea \ncerca mâine. Sunt sigur` c` te veidescurca.

    Linden verific` lucrurile care-i trebuia pentru baie; toateaveau monogram` brodat` de mam` [i erau din materialefoarte moi. Acest nou n`scut fusese norocos; \l a[teptaser` cudragoste [i era \ngrijit bine.

    SORA TEMPLAR 43

  • Dar \nainte, Linden vizitase un alt nou-n`scut, care nuavusese atâta noroc; sosirea lui pe lume era o alt` sarcin`greu de dus la cap`t de o mam` epuizat`. Femeia mai aveatrei copii [i Linden, luându-l \n bra]e, avu impresia c` micu]ulsim]ise c` via]a lui va fi o continu` [i nedreapt` lupt`.

    |i preg`ti micu]ului baia, verific` apa [, privind \n acelmoment pe fereastr`, \l v`zu pe Randal Craig.

    – O, ce ma[in` elegant`! exclam` menajera. A venit lavecini. Poate este de la oficiul de pensii.

    Linden se duse s`-[i scrie raportul.– Nu este de mirare c` pl`tim taxe atât de mari, bomb`ni

    menajera. Ca s` aib` ei cu ce s` ]in` ma[inile astea mari. Dar\n ea era un tip foarte dr`gu]. O s`-i scriu s` vin` [i la mine,zise femeia, f`cându-i cu ochiul lui Linden.

    Dup` ce b`u ceaiul [i urm`ri cum nou-n`scutul adormise,Linden plec`.

    Ajungând pe alee, realiz` c` se \ntâlnea cu Randal Craig,dar era prea târziu s` se \ntoarc` din drum.

    – Bun` ziua, sor`, spuse el. Chiar voiam s` te \ntâlnesc. Aiun minut liber? F`r` a-i da lui Linden ocazia s` se scuzecumva, el se \ntoarse [i-[i lu` r`mas– bun de la doamnab`trân` la care fusese. Dup` ce aceasta \nchise u[a, el i seadres` lui Linden:

    – {tii, miss, \nc` nu m-am obi[nuit cu ideea c` e[tiasistent` maternal`, \i spuse el zâmbindu-i. Când am c`l`torit

    44 ANN TAYLOR

  • \mpreun` de la Londra, era ultima slujb` pe care ]i-a[ fiatribuit-o.

    – Adev`rat? spuse Linden, cam \n]epat`. Cu ce v` pot fi defolos, domnule Craig?

    – |ncepe prin a renun]a la aerul acesta superprofesionist,a[ vrea s` discut`m despre cumnata mea. Dar dac` n-am alesmomentul potrivit...

    – Nu se simte bine?– Nu s-ar putea spune, nu de s`n`tatea ei sunt \ngrijorat.– Atunci, cu ce v` pot ajuta?– S` discut`m dup` ce ie[im \n [osea, vrei?Str`b`tur` \mpreun` aleea, iar el \i deschise poarta,

    l`sând-o s` treac`.– De câteva s`pt`mâni, am sentimentul c` Paula nu este

    fericit`, \ncepu el pe un ton foarte grav. I-am spus astaso]ului ei [i mamei mele vitrege, dar niciunul n-a observat c`ar fi a[a. Ieri, am g`sit-o plângând. Mi-a spus doar c` se simtedeprimat` [i m-a implorat s` nu spun nim`nui. {tiu c`femeile \ns`rcinate au capricii [i modific`ri de dispozi]ie, dartot sunt \ngrijorat. M` gândeam c` atunci când vei veni lavizit`, ai putea s`-i pui unele \ntreb`ri. S-ar putea s` aib`\ncredere \n tine [i s`-]i spun`.

    – Mi-a]i putea da un singur motiv pentru care ar fideprimat`?

    – Niciunul, decât c` trebuie s` stea mai mult pe acas`.

    SORA TEMPLAR 45

  • Linden scutur` din cap.– Nu poate fi numai asta. Mie mi-a f`cut impresia c` este

    foarte fericit` c` va fi mam`. Dup` cum a]i spus, femeile trecprin st`ri schimb`toare \n timpul sarcinii, mai ales \n ultimeles`pt`mâni.

    – Mul]umesc, sor`; sper, oricum, s` afli mai multe.Poate c` dac` asta ar fi fost prima lor \ntâlnire, Linden l-ar

    fi pl`cut. Acum, f`r` acel surâs ironic [i f`r` aerul atot[tiutor,p`rea mai tân`r [i mai apropiat. Pe moment, Linden uit` c`avusese motive s` nu-l plac`. Un om care nu se ocupa numaide sine, ci [i de problemele pensionarilor [i ale cumnatei salenu putea fi un egocentric.

    – Mergi de mult cu scuterul `sta? o \ntreb`.– De un an. Iarna nu-l folosesc decât cu o hain` groas`,

    r`spunse Linden.– {i ce faci dac` se stric` atunci când e[ti chemat` la o

    urgen]`?– |l duc regulat la service, a[a c` n-are de ce s` se strice,

    spuse ea. Nu v` plac scuterele, domnule Craig?– Pentru plimb`ri scurte vara, poate, dar nu le consider

    vehicule de \ncredere pentru munca ta.Linden privi peste um`r la ma[ina lui.– Chiar dac` a[ conduce o ma[in` de ultim` genera]ie, [i

    ea m` poate l`sa \n drum.– O, sigur c` da, dar probabilitatea este mai mic`.

    46 ANN TAYLOR

  • Dar spun toate astea ca s` te informez c` municipalitateate poate ajuta s`-]i cumperi o ma[in`. Apoi, ad`ug`; nu te maire]in, sor`. La revedere.

    Urm`rind cum se \ndreapt` spre ma[in`, Linden regret`pe moment c` fusese atât de incisiv`. Indiferent care erap`rerea ei despre el, nu trebuia s` fie cinic`.

    De[i \ncerc` s`-[i alunge din minte \ntâlnirea cu Craig, nuse sim]i prea bine toat` ziua, amintindu-[i mereu discu]ia cuel. Ca to]i cei care-[i pierd foarte rar cump`tul, atunci când se\ntâmpl` asta avu o mul]ime de remu[c`ri.

    Dup`-amiaza urm`toare trecu pe la familia Craig [i de dataasta ajunse imediat la pacienta ei, care se odihnea pe unbalansoar de r`chit` pe o teras` din spatele casei. Când seapropie, un tân`r se ridic`, iar Paula spuse:

    – Bine ai venit, sor`. Acesta este so]ul meu.Când \i \ntinse mâna, Andrew Craig \i aminti de vederile

    de vacan]` din magazine, frumos colorate, \n care tinerefrumoase [i b`rba]i la fel de ar`to[i pluteau pe marea albastr`\n minunate b`rci cu pânze. Andrew era de statur` mijlocie,dar foarte bine f`cut; p`rul blond, ondulat, \i ajungea pân` laumeri, \ncadrându-i un ten superb, bronzat. Era atât dediferit de fratele vitreg, \ncât era greu s` crezi c` exist` vreorela]ie \ntre ei.

    Dup` ce discut` cu Linden câteva minute, se \ntoarse spreso]ia sa:

    SORA TEMPLAR 47

  • – V` las singure. Dac` nu te superi, iubito, m` duc s` facjogging. Nu \ntârzii mult.

    – Du-te, dragul meu. Mi-a[ dori s` pot merge cu tine,spuse Paula cu regret. Era evident c`-l iubea mult.

    – {i mie \mi pare r`u, iubito, dar [tii c` nu po]i nesocotisfaturile Fratelui cel Mare, ad`ug` el râzând. Ai grij` de tine.La revedere, sor`.

    Dup` plecarea lui, Paula puse deoparte lucrul de mân` pecare-l avea \n poal`.

    – Mi-a[ fi dorit s` nu dureze atât de mult s` dau na[tereacestui copil, oft` ea. Andrew se poart` foarte atent cu mine,dar cred c` este teribil de plicitisit [i nemul]umit c` nu pot s`ies cu el niciodat`.

    – Un drum cu ma[ina nu ]i-ar strica; cu condi]ia s` numergi prea repede, spuse Linden luându-i tensiunea.

    – Tocmai asta este problema; Andrew conduce foartebine, dar este vitezoman, iar Randal i-a interzis s` m` scoat`cu ma[ina. I-am spus c` nu m` tem de vitez` [i c` Andrew n-a avut niciun accident, dar Randal nici nu vrea s` aud`.

    – Ei bine, chiar [i cei mai buni [oferi pot face accidente,a[a c` poate este mai bine s` fi]i precau]i. {i de fapt, mai aidoar trei s`pt`mâni, dac` fiul t`u se va na[te la timp.

    – O, da, slav` Domnului, spuse Paula, mai vesel` de data asta.De[i sunt sigur` c` atunci voi fi mai ocupat` ca acum. Soacramea vrea s` angaj`m o d`dac`, dar Randal nu va fi de acord.

    48 ANN TAYLOR

  • Se p`rea c` acest Randal controla vie]ile tuturor celor dincas`.

    – Se spune c` dac`-]i po]i permite una, ar fi o nebunie s`n-o angajezi. Este foarte mult de munc` atunci când ai copilmic, [i te vei sim]i epuizat`. Pe de alt` parte, dac` ai o d`dac`profesionist`, vei pierde foarte mult din bucuria pe care ]i-oofer` copilul [i nu vei fi o mam` adev`rat`. Asta [tiu de la ceicare le-au \ncercat pe amândou`. Ce spune so]ul t`u?

    – Andrew vrea s` fac a[a cum vreau, ca s` fiu fericit`.– Iar domnul Craig de ce se \mpotrive[te?– Consider` c` niciun copil nu se simte protejat dup`

    na[tere, dac` este \ngrijit de altcineva decât de mam`. Credc`-[i aminte[te propria-i copil`rie. N-a fost una fericit`. A fostun pu[ti cam ciudat [i cam retras, iar dup` na[terea luiAndrew s-a sim]it \nl`turat.

    Linden \i puse termometrul [i \ncepu s` admire gr`dina.A[adar, lui Randal \i displ`cuse s` fie pe planul doi, iar apoidevenise un fel de despot al familiei. Linden sim]ea mil` fa]`de orice copil care-[i pierdea familia [i era nevoit s` tr`iasc`\n alta format` dup` aceea.

    Dar nu avea \n]elegere pentru un adult care \ncerca s`controleze vie]ile celorlal]i.

    Dup` ce termin` examinarea, accept` oferta Paulei [i b`uun ceai cu ea; discutar` despre probleme mai pu]inpersonale o vreme.

    SORA TEMPLAR 49

  • – Sub copacul acela ai putea pune leag`nul copilului,spuse ar`tându-i un mesteac`n de pe paji[te. Locuie[tipermanent aici, doamn` Craig, sau numai pân` se na[tecopilul?

    – Nu s-a stabilit \nc`, spuse Paula. Suntem c`s`tori]i abiade un an [i ne-am stabilit aici imediat dup` luna de miere,pentru a avea timp s` c`ut`m o cas`. Dar am renun]at ovreme la planurile noastre, dat` fiind sosirea copilului. |mieste mai u[or s` stau aici o vreme, pentru c` n-am nicioresponsabilitate legat` de cas`.

    Linden avu impresia c` Paula aducea argumentele altcuiva\n favoarea acestui argument. Fusese f`cut` s` considere c` \ncondi]ia ei nu era bine ca un cuplu tân`r s` aib` propria-icas`. Poate `a asta era cauza depresiei Paulei; \n adânculinimii, \[i dorea s` aib` casa ei.

    Deodat`, Paula f`cu semne cuiva care venea peste paji[te;era Randal Craig. Linden sim]i nevoia s` plece mai repede.

    Paula, care nu [tia c` se cunosc, vru s` fac` prezent`rile.Din felul \n care o privi Randal, lui Linden \i fu greu s`realizeze dac` era sup`rat, sau uitase complet ultima lor\ntâlnire.

    – Am crezut c` Andrew va fi acas` dup`-amiaz`, spuse el.– Era, când a venit sora Templar; s-a dus s` alerge pu]in,

    \i explic` Paula. El nu coment` \n vreun fel, dar se v`zu c` nui-a pl`cut r`spunsul.

    50 ANN TAYLOR

  • Linden se ridic` s` plece, iar Randal se oferi s-o conduc`.El nu deschise imediat discu]ia despre starea Paulei.

    – M` tem c` n-am fost prea politicoas` cu dumneata,domnule Craig, la ultima noastr` \ntâlnire, \ncepu ea.Trebuie s`-mi cer scuze.

    El o privi cu un zâmbet sarcastic.– Este frumos din partea ta, sor` Templar. S` uit`m acea

    discu]ie. Ai aflat motivul care o sup`r` pe Paula?Linden ezit`.– M` tem c` nu. Cred c`, dac` a fost pu]in sup`rat`, a fost

    ceva trec`tor. Ultimele s`pt`mâni i se par interminabileviitoarei mame [i cred c`-i lipsesc ie[irile cu so]ul ei.

    – M-da, dac` asta crezi c` este. De fapt, Linden [tia c` este ceva mai mult, dar discu]ia cu

    Paula nu fusese concludent`, iar Randal Craig nu erapersoana cea mai indicat` s`-i comunice problemele femeii.Din fericire, menajera \l strig` la telefon [i, scuzându-se el,disp`ru \n cas`.

    SORA TEMPLAR 51

  • Capitolul 4

    Zilele urm`toare au fost atât de pline, \ncât Linden n-a

    avut timp s` se gândeasc` la eventualele conflicte din casa

    Craig. Dou` colege lipseau de la serviciu din cauze de

    s`n`tate, astfel c` munca lor a fost \mp`r]it` \ntre colegele

    r`mase. Atât Linden, cât [i Jill erau cam obosite din cauza

    num`rului mare de na[teri, care se \nregistrar` chiar \n

    aceste zile.

    – M` \ntreb ce s-ar \ntâmpla dac` am face grev`? zise Jill.

    Linden \ncepu s` râd`.

    – Cred c` lumea nu s-ar opri \n loc, dar cu siguran]` ar

    intra \n panic`, spuse Linden.

    – M` \ntreb dac` to]i cei care fac grev` \[i imagineaz` cât

    este munca noastr` de grea. Nu [tiu dac` ar renun]a s` stea

  • la televizor cu orele [i s` leneveasc` \n pat duminicadiminea]a. A[ vrea s` m` cear` careva de nevast`. Sunt sigur`c` partea de produc]ie este mai u[oar` decât cea care nerevine nou`, s` aducem pe lume nou-n`scu]ii. Chiar a[ face-o, dac` a[ g`si o "victim`" adecvat`, glumi Jill. Dac` a[ fifost la chirurgie [i a[ fi stat \n preajma medicilor, a[ fi m`ritat`de-acum.

    Jill f`cu o pauz` ca s` se pudreze, apoi continu`:– Problema noastr` este c` nu \ntâlnim decât ta]i dispera]i

    [i doctori mult prea c`s`tori]i. Cu excep]ia lui Peter Carbury,nu-mi amintesc niciunul care s` merite o a doua privire [i,din nefericire, el nu reac]ioneaz` la farmecele mele. Dar tu?}i-a murmurat ceva pl`cut când o asista pe doamna Baxter?

    – Mai mult \njur`turi abia rostite, râse Linden. La cincidiminea]a, nu prea mai sim]eam putere s` flirt`m.

    Au plecat \mpreun` de la clinic`, dup` ce s-au mai\nveselit pu]in. Pe la jum`tatea drumului l-au \ntâlnit pe celcare-i furase inima lui Jill; era cu celebra sa ma[in` veche. Lef`cu semn s` se opreasc`.

    – E[ti liber` dup`-amiaz`? Mama insist` s` te mai aduc pela noi.

    Linden \[i f`cuse planuri s`-[i spele p`rul, s` calce câtevarufe, dar perspectiva unei dup`– amiezi petrecute la \not oatr`gea mai mult.

    Accept` invita]ia [i se duse s` se schimbe.

    SORA TEMPLAR 53

  • Dar \n timp ce-[i schimba uniforma cu o rochie veselcolorat`, sun` telefonul: era Rupert.

    – Alo? Linden? Ce mai faci?Linden ro[i. Uitase complet de el. G`si \ns` destul de

    repede o scuz` [i porni \n fug` pe sc`ri, \ntrebându-se dac`nu cumva se \n[elase \n privin]a sentimentelor lui. Nutrecuse \nc` o lun` de când o s`rutase la desp`r]ire. Tot elobi[nuia s` spun` râzând c` [ase s`pt`mâni este termenul \ncare te po]i \ndr`gosti [i renun]a la o dragoste.

    Mergând spre casa familiei Carbury, \[i aminti ce spuseseJill despre soarta lor, a asistentelor maternale. Fusese oglum`, dar reflectând serios, Linden realiz` c` nu se gândisela c`s`torie decât ca petrecându-se dup` mult timp, nuimediat.

    A[a cum \i promisese Peter, o baie \n râu [i o cin` bun` aufost mai mult decât relaxante. |ntins` \ntr-un [ezlong dingr`din`, Linden descoperi c` oboseala \i disp`ruse ca prinfarmec.

    Se \ntreb` ce f`cea Randal Craig \n seara aceasta, apoiridic` surprins` din umeri; oare de ce se gândea la el?

    |ntoarse capul spre Peter.– Te urm`resc de cinci minute [i trebuie s`-]i spun c` [tiu

    la ce te gânde[ti. Ai \nceput prin a ar`ta ca [i cum ai fi muritde somn, apoi ai oftat [i ai o min` dispre]uitoare.

    – Adev`rat?

    54 ANN TAYLOR

  • Linden r`sufl` u[urat` c` nu era prea mult` lumin` [iPeter nu putuse s` vad` c` ro[ise. Nici m`car nu-mi amintescla ce m` gândeam, spuse.

    |ntre scaunele lor era oarecare distan]`, dar Peter se ridic`brusc [i-i lu` mâna \n palmele sale.

    – Cum reu[e[ti s` ai mâinile a[a de frumoase când sunt tottimpul \n ap` sau \n dezinfectant? o \ntreb` privindu-i pieleafrumoas` [i unghiile \ngrijite. Atingerea lui era impersonal`,dar contactul a f`cut-o pe Linden s` se simt` ciudat.

    – Le ung cu crem` \n fiecare sear`, ca s` nu se usucepielea. Uneori, dorm cu m`nu[i de bumbac. Dar nu voi aveaniciodat` acele unghii lungi, ro[ii, care sunt la mod`.

    – Oricum, nu pari genul ahtiat dup` mod`, sau m` \n[el?– Nu, eu nu apar]in niciunui gen, admise Linden. Nu sunt

    vreo orhidee s`lbatic`, oricum, dar nici genul de femeiededicat` casei. Nici de plimb`rea]`.

    – Cred c` e[ti o combina]ie \ntre cele dou`, spuse Petergânditor.

    Linden \ncepu s` râd`. Cu toate astea, nu-i pl`cea felul \ncare o vedea Peter. |[i aduse brusc aminte de MelanieFletcher cu acel chip extraordinar de frumos [i de studiat, cugura plin`, vopsit` cu ro[u. Pe Melanie nimeni nu [i-oimagina la buc`t`rie. Iar via]a ei se desf`[ura \ntre sporturilede iarn` la St. Moritz [i plajele de la Cap d'Antibes. {i-oimaginau stând la o mas` \mpodobit` cu flori [i cu lumân`ri,

    SORA TEMPLAR 55

  • nicidecum asudând \n buc`t`rie. Nu-i pl`cea Melanie. Nu-ipl`cea doar ca femeie, ci [i pentru ce reprezenta. F`cea partedin categoria femeilor \n care nu putea avea \ncredere niciunb`rbat, femei care n-au timp pentru cas`, ci doar pentruactivit`]i personale pe care le consider` interesante.

    |l auzea ca prin vis pe Peter, care-i vorbea despre planurilelui de vacan]`.

    Poate era mai obosit` decât \[i \nchipuia, de[i asta nu-id`dea st`ri de dezechilibru sau de \ntristare. Sau poate tânjeadup` ceva nou care s` apar` \n via]a ei.

    – ... a[a c` m-am gândit s` mergem cu ma[ina de laBruxelles [i s` explor`m Ardenii. Ai fost acolo? o \ntreb`.

    Linden \ncerc` s` formuleze un r`spuns corect, s` nu lases` se vad` c` fusese absent`.

    – ... nu, n-am fost...El \i zâmbi.– Din nou te-am surprins c` nu ascul]i ce-]i spun, Linden.Ea ro[i.– |mi pare r`u, Peter, nu vreau s`-o consideri impolite]e.

    Cred c` sunt obosit`.– S` te conduc acas`?– O, nu, nu sunt chiar atât de obosit`... numai dac` vrei

    cumva s` scapi de mine....– Nicidecum. Cred c` mama ne va aduce ni[te cafea

    proasp`t`. E[ti logodit`, Linden? o \ntreb` f`r` alt` introducere.

    56 ANN TAYLOR

  • – O, nu! Ce te-a f`cut s` crezi c` a[ fi?– Nimic. M` \ntrebam doar...– Ai fi putut s` te ui]i la mâna mea...– {i dac` ai fi p`strat inelul doar pentru ocazii speciale?

    Apoi o privi lung; faptul c` nu auzi ce ]i se spune nu este cevabun...

    – Este chiar un semn r`u?– Sau bun, depinde cum prive[ti. De obicei, sunt

    simptomele a ceea ce se nume[te dragoste.Linden trase aer \n piept.– Adev`rat? Ei bine, nu sunt \ndr`gostit` de nimeni... ai

    pus un diagnostic gre[it, doctore. Sunt pu]in neatent` doaratunci când am mâncat prea mult sau când m` simt foartebine.

    Dar mai târziu, când se preg`tea de culcare, se \ntreb` dece se panicase auzind diagnosticul lui Peter. De bietul Rupertnu era \ndr`gostit`, asta era sigur, iar de când venise aici,cunoscuse doar doi burlaci. Peter era un tip dr`gu], dar eraudoar prieteni. Cel`lalt, Randal Craig, era un tip de care nu s-ar putea \ndr`gosti. Absurditatea ideii o f`cu s` pufneasc`\n râs [i se duse la culcare alungându-[i orice gând de acestgen din minte.

    ***

    SORA TEMPLAR 57

  • Se trezi de diminea]` din cauza alarmei telefonului [i ade[tept`torului.

    – Melchester? auzi vocea operatoarei.O, nu, Rupert din nou! Nu la ora asta!Dar era vocea tat`lui ei.– Linden. Tata te treze[te atâ de diminea]`. Am vrut s` fiu

    sigur c` te prind acas`. E[ti liber` \n seara asta?– Nu [tiu \nc`. S-a \ntâmplat ceva? Mama?– Mama este bine. Ascult`-m`...Domnul Templar \i explic` despre c`l`toria pe care o

    f`cea \n nord [i despre inten]ia de a se abate din drum pentrua petrece o sear` la Melchester.

    – O tat`, ar fi minunat s` vii, dar n-am unde s` te cazez!– M` descurc undeva, la un hotel. Poate \mi rezervi o

    camer`, ca s` fiu asigurat. Carlton mi se pare un loc unde amputea cina. Mai discutar` câteva minute, iar Linden \i promises` fac` totul ca s` fie liber` seara.

    Din fericire, niciuna din pacientele lui Linden nu intr` \ntravaliu \n ziua aceea [i dup` ce l`s` la clinic` num`rul detelefon la care putea fi g`sit`, se \ndrept` spre Carlton. Acesthotel era al doilea din cele mai importante din ora[, a[a c` se\mbr`c` \ntr-o rochie verde din [antung, cu decolteu decent,iar ca bijuterie folosi doar un lan] de aur.

    L`sându-[i scuterul \n fa]a intr`rii, p`trunse \n holulhotelului, unde-[i g`si tat`l citind un ziar.

    58 ANN TAYLOR

  • – Ar`]i foarte bine, draga mea, nu pari deloc obosit`, cutoate c` sunt sigur c` munce[ti pe rupte, observ` domnulTemplar.

    – Sigur c` ar`t bine, tat`, credeai c` m` voi l`sa doborât`de oboseal`?

    – Mama era cam \ngrijorat` din cauza ta. De fapt, ea mi-asugerat c-a[ putea petrece o noapte aici. O s`-i telefonez\nainte de cin`, s-o asigur c` totul este bine.

    – Mama este ca \ntotdeauna; refuz` s` admit` c` amcrescut, c` m-am maturizat, zise Linden cu afec]iune. M` mirc` nu ]i-a dat siropul de coac`ze s` mi-l aduci, sau s`-mirecomanzi s` m` sp`l cu mai mult` grij`.

    Domnul Templar o privi lung.– Sincer s` fiu, [i mie mi se pare greu s` accept c` te-ai

    maturizat, c` e[ti o femeie pe propriile-i picioare. Asta m`face s` m` simt [i mai b`trân.

    – Prostii! Tat`, nu ar`]i deloc b`trân, \l lini[ti Linden.{i asta era adev`rat. Niciunul din p`rin]ii ei nu-[i ar`ta

    vârsta. Linden \[i aminti c` atunci când lucra la Londra \[iducea prietenele acas` [i constata cu uimire c` acestea \lconsiderau un b`rbat fermec`tor pe tat`l ei.

    – O voi suna pe mama ta \nainte de cin`, s-o lini[tesc.– Sun-o, transmite-i dragostea mea [i spune-i c` de când

    am venit aici, m-am \ngr`[at. S` comand ceva de b`ut pân`atunci?

    SORA TEMPLAR 59

  • Linden sorbea dintr-un pahar cu sherry, bucurându-se deopulen]a decorului \n care se afla, când u[a se deschise [iintr` un grup de persoane.

    Erau trei femei [i patru b`rba]i. O femeie \i eranecunoscut` [i trei dintre b`rba]i. Celelalte erau MelanieFletcher, Adela Craig [i fiul ei vitreg. Dac` luau masa aici,trebuia s` treac` pe lâng` masa ei. Linden l`s` privirea \n jos[i stinse ]igara. Nu c` vreunul din ei ar fi recunoscut-o. Cei cafamilia Craig [i prietenii lor nu se a[teapt` s` g`seasc`servitorii din categoria c`rora f`cea [i ea parte, prinrestaurantele pe care le frecventau. Iar dac` acest lucru se\ntâmpla totu[i, \i ignorau.

    Auzi fo[net de m`tase [i sim]i parfum fran]uzesc.– Bun` seara, miss Templar.Con[tient` c` grupul se oprise s` vad` cui i se adresase el,

    Linden ridic` privirea. Randal Craig \i zâmbea.-Bun` seara, domnule Craig, \i spuse rece. F`r` s` se

    \ntoarc`, sim]i c` atât doamna Craig cât [i Melanie o priveaucurioase [i intrigate.

    – Ai cunoscut-o pe miss Templar, Adela? i se adres` elmamei vitrege.

    Doamna Craig o privi cu r`ceal`.– Miss Templar se ocup` de Paula, \i explic` el scurt. M`

    bucur s` constat c` nu e[ti \ntotdeauna chemat` la viitoarelemame, miss Templar.

    60 ANN TAYLOR

  • Linden reu[i s` schi]eze un zâmbet, urm`rindu-i cumpleac`. O v`zu pe doamna Craig murmurând ceva lui Randal.Nu era greu s` \n]eleag` ce-i spunea:"chiar a fost necesar s`mi-o prezin]i, Randal?

    Sunt sigur` c` ai pus-o \ntr-o situa]ie dificil`. Nu pare s` sesimt` \n largul ei”.

    Domnul Templar se \ntorcea de la telefon [i pe momentLinden se sim]i tentat` s`-i sugereze s` ia masa \n alt` parte.Apoi realiz` c` n-avea un motiv \ntemeiat ca s` fac` aceast`propunere [i c` tat`l ei era probabil obosit dup` lungul drum[i n-ar fi acceptat dac` nu i-ar fi adus un argument solid.

    Dar \ntreaga sear` i-a fost stricat` de faptul c` Randal arurm`ri-o.

    Numai dup` ce-[i termin` cocteilul Linden ridic` privireaspre ei.

    Randal era a[ezat cu spatele spre ea, dar când privi \ndirec]ia lui \ntâlni privirea Melaniei, pe care o v`zu cum \i[opte[te ceva doamnei Craig, care le arunc` o priviresuspicioas` lui Linden [i tat`lui ei.

    Dumnezeule, doar nu cred c`...|[i aminti comentariilecolegelor la adresa tat`lui ei [i zâmbi.

    Familia Craig se afla la cafea când Linden [i tat`l eip`r`sir` restaurantul.

    – O, era s` uit, zise domnul Templar, am un pachetpentru tine de la Louise.

    SORA TEMPLAR 61

  • – O! Ceva dr`gu]? \ntreb` Linden.Sora ei era designer la o firm` de \mbr`c`minte de dam`

    [i se \mbr`ca \ntotdeauna [ic. Purta hainele un singur sezon, apoi i le d`dea lui Linden,

    care le accepta cu mare bucurie.– Nu [tiu; ar fi mai bine s` vii s` vezi singur`; dac` nu-]i

    place ceva, \l iau \napoi cu mine.Se \ndreptar` spre lift [i a[teptar` s` coboare. Când liftul

    se opri la parter, auzi vocea Melaniei. Linden \[i spuse c` dac`pân` acum o suspectau de cine [tie ce, acum femeile Craigerau sigure de ce vedeau.

    Zilele urm`toare au fost lipsite de evenimente [i Linden [i-a petrecut timpul probând rochiile trimise de sora ei.

    Curând se duse la Paula Craig pentru o vizit` [i o g`si \ntr-o stare de spirit destul de bun`. Reu[i s` p`r`seasc`familia Craig f`r` s` \ntâlneasc` pe vreunul din membrii ei.Urc` pe scuter [i, apropiindu-se de curba care o scotea \nautostrad` tocmai admira frumuse]ea florilor albe alerododendronului de Britannia, când o ma[in` sport, alb`,veni \ntr-o vitez` nebun`.

    Dac` nu s-ar fi aflat pe partea stâng` a drumului, Lindenn-ar fi avut nicio [ans` de sc`pare. Din instinct, a urcat cuscuterul pe iarb`.

    S-a auzit un zgomot \nfior`tor de frâne [i Linden s-a trezitaruncat` pe iarb`.

    62 ANN TAYLOR

  • Uluit` de c`dere, r`mase cu ochii \n sus, spre cerulalbastru.

    Auzi cum se trânte[te o u[`, apoi pa[i care se apropiau. Unbra] puternic i se strecur` sub umeri.

    Chipul lui Randal Craig era alb de furie.– Dumnezeule, putea s` te omoare! exclam` el furios.

    SORA TEMPLAR 63

  • Capitolul 5

    Linden \[i reg`si ritmul respira]iei destul de repede.

    – Scuterul a p`]it ceva?

    – La naiba cu el! E[ti bine?

    Linden \ncerc` s`-[i mi[te bra]ele [i picioarele. Respira

    greu \nc`, dar nu sim]ea dureri.

    – Da, sunt bine. A[ vrea s` m` ridic... se pare c` mi-am

    pierdut bereta... o, v` rog, nu este nevoie....

    Vocea \i pieri când Randal o ridic` \n bra]e [i o strânse la

    piept.

    – Nu-]i face probleme, \i spuse el. M` voi ocupa imediat

    de scuter. Vreau s` m` asigur c` nu ]i-ai scrântit ceva.

    – Dar...

    – Prinde-m` cu bra]ele de gât, o opri el.

  • Linden, care era prea ame]it` ca s` se mai \mpotriveasc`,f`cu a[a cum i se spusese. Apoi, când se \ntoarser` spre cas`,v`zu ma[ina. Intrase \n tufi[uri [i Melanie Fletcher serezemase de volan cu capul.

    – E r`nit`? \ntreb`, când ajunser` aproape de ea.– Se pare c` nu, r`spunse Randal. Linden deveni

    con[tient` c` ]inuta ei nu mai era ordonat`, c` fusta i seridicase deasupra genunchilor [i c` ciorapii i se rupseser`.

    Randal o duse pe trepte aparent f`r` efort [i o duse \ntr-ocamer` mic` aflat` pe un hol. Acolo o a[ez` cu blânde]e pe osofa, cu instruc]iuni s` nu se mi[te [i se \ndrept` spre undulap.

    – Este brandy, \i spuse. Bea!O menajer` vâr\ capul pe u[`.– Nu s-a \ntâmplat nimic grav, Mason, o lini[ti el. Adu-mi

    trusa de prim-ajutor [i un capot al doamnei Andrew.– {i mie adu-mi un whisky, Mason, se auzi vocea

    Melaniee, c`reia \i tremurau mâinile cu care ]inea ]igara.– Ar fi mai bine s` a[tep]i \n salon, Melanie, \i spuse

    Randal peste um`r. El \ngenunchiase lâng` patul lui Linden,sco]ându-i pantoful. Cred c-ar fi normal s` chem un doctor s`te examineze, miss.

    – O, nu! protest` Linden. Apoi, ad`ug` pe un ton mai calm:nu este nevoie. A[ [ti dac` a[ avea oase rupte. Numai dac` a]isuna la clinic` s` explica]i c` am avut un accident minor.

    SORA TEMPLAR 65

  • – Te rog s`-]i sco]i ciorapii cât telefonez. Ai ambiigenunchi r`ni]i. M` \ntorc imediat.

    Dup` plecarea lui, Linden \[i examin` r`nile. Când se\ntoarse Randal, \[i aranja rochia.

    – Am sunat [i le-am adresat rug`mintea s` nu te cheme \nseara asta dac` te va solicita vreo gravid`. I-am \n[tiin]at c`accidentul a fost din cauza noastr`.

    Menajera care intr` cu trusa o privi lung [i-i spuse luiRandal:

    – Miss Templar pare cam afectat`, sir. N-ar fi mai bine s`stea pu]in \ntins`?

    – Te rog s` suni acas` la ea, ca s` vin` s-o ia cineva. Apoi,te rog s`-i cure]i r`nile.

    – V` rog s` nu v` deranja]i, spuse Linden, \ncercând s` seridice.

    Randal o for]` s` r`mân` pe sofa.– Ai suferit un [oc, trebuie s` stai pu]in lini[tit`, s` te

    relaxezi.Pentru Linden, era o experien]` nou` s` fie \ngrijit`

    medical.– Cred c` este o senza]ie oribil` s` sim]i c` intri sub ro]ile

    unei ma[ini, spuse el. Acum, m` duc s` m` uit la scuterul t`u;dac` nu este prea deteriorat, \l voi repara la garajul nostru deaici.

    Te rog s` r`mâi aici, s` te odihne[ti.

    66 ANN TAYLOR

  • |nainte de a ie[i din \nc`pere, regl` transperantele \ncât s`nu str`bat` prea mult` lumin` prin ele.

    – Ar fi bine s` vede]i \n ce stare este miss Fletcher, spuseLinden. {i ea este \n stare de [oc.

    Randal ie[i, iar ea se sim]ea atât de ame]it`, \ncât \nchiseochii pentru câteva minute. Un ceas de por]elan tic`ia pe[emineu [i \n camer` se sim]ea miros de trandafiri.

    Probabil c-a adormit un moment. Când i-a deschis, luminaera din ce \n ce mai slab` [i se auzeau voci pe hol.

    – Nu [tiu de ce te agi]i atâta! auzi vocea Melaniei.Important este c` nu este r`nit`. Pentru mine nu e[ti\ngrijorat.

    – }i-am mai spus c` te compor]i ca o nebun` la volan, \ir`spunse Randal. O pauz`, un oftat prelung, alt` t`cere lung`.

    – Cred c-ar fi cazul s`-i ceri scuze. Vocea lui Randal era totsever`.

    – O, Randal, [tii c` n-am f`cut-o inten]ionat! spuseMelanie pe un ton plâng`re]. {i a fost vina ei c` a c`zut de pescuter.

    – Dac` fata asta n-ar fi o cuno[tin]`, probabil te-ar chema\n judecat` pentru conducere imprudent`, spuse Randalfoarte t`ios. Este ultima oar` când m` mai urc cu tine lavolan.

    – Nu [tiu dac` este cazul s-o consider`m cuno[tin]`, dup`ce-am v`zut ieri la Carlton.

    SORA TEMPLAR 67

  • – Ce vrei s` spui?– Randal, nu pretinde c` nu \n]elegi. Numai Dumnezeu

    [tie cum a reu[it s` pun` mâna pe un tip atât de prezentabil,dac` abia a venit \n ora[! Nu c` mi-ar p`sa ce face \n timpulliber, dar am considerat \ntotdeauna c` persoanele carelucreaz` \n domeniul medical trebuie s` fie foarte discrete.

    – Cred c` ]i-ai pierdut min]ile, Melanie, o apostrof`Randal. Ce te face s` faci astfel de afirma]ii?

    – Nu este cazul s`-mi sari la gât, Randal. Adela gânde[te lafel. Dac` ar [ti c` n-o deranjeaz` prea mult pe Paula, ar ceres` i se trimit` alt` asistent`.

    |n acest timp, Linden c`uta s` le atrag` aten]ia c` u[a eradeschis`. Dac` tu[ea, ar fi fost prea evident c` a auzitschimbul de cuvinte. Numai dac` ar fi avut ceva s` lase s`cad`!

    Dar Melanie se pare c-a \n]eles c` insinu`rile ei nuavuseser` efectul scontat, pentru c` schimb` tactica [i spusepe un ton mai calm:

    – Nu vreau s` ne cert`m, Randal. Am suferit destul ast`zi.|mi ajunge.

    Linden era con[tient` c` vorbele nedrepte rostite deMelanie se datorau faptului c` femeia realiza c` fusese l`sat`pe planul doi.

    Când Randal reveni \n \nc`pere, nu i se citea nimic pefigur`.

    68 ANN TAYLOR

  • – Te sim]i mai bine? o \ntreb` pe un ton pl`cut.– Da, mult mai bine, mul]umesc. A[ vrea s` plec acas`,

    dac` se poate.Randal \i \ntinse o cutie de argint.– {tiu c` fumezi când nu e[ti \n uniform`.Linden zâmbi. |i observ` mâinile cu degete lungi, \ngrijite,

    amintindu-[i cu cât` \ndemânare \i pansase r`nile.Randal se a[ez` la cel`lalt cap`t al sofalei.– Am trimis-o acas` pe miss Fletcher. A vrut s`-[i cear`

    scuze c` te-a speriat astfel, dar am crezut c-ai adormit.– Nu mai conteaz` acum, n-am fost accidentat`, r`spunse

    Linden.– Garajul trimite un camion pentru scuterul t`u. Nu mai

    trebuie s` spun c` vom suporta noi cheltuielile repara]iilor.– Mul]umesc.Se l`s` o t`cere stânjenitoare, timp \n care Randal urm`ri

    rotocoalele de fum care se ridicau, iar ea se gândea cudisperare la ce i-ar putea spune.

    – M` bucur c` nu sunt la Londra pe vremea asta torid`.Randal se \ntoarse spre ea [i \ncepu s` râd`.– Chiar a[a s` fie, sor` Templar?Ea ro[i, dorindu-[i ca menajera s` apar` mai repede cu

    rochia. Era o senza]ie nou` [i deranjant` s` fie con[tient` [inervoas` din cauz` c` era singur` cu un b`rbat aproapestr`in. Ce avea deosebit acest b`rbat \ncât o destabiliza? Cu

    SORA TEMPLAR 69

  • Peter Carbury ar fi discutat cu u[urin]`, dar apropierea luiRandal Craig o f`cea s` se simt` ca [i cum ar fi avut unp`ianjen veninos \n camer`.

    Linden avea convingerea c` Randal era con[tient deefectul pe care-l avea asupra ei [i tocmai de aceea profita deel.

    Când se auzir` pa[i pe hol, Linden r`sufl` u[urat`. Dar numenajera, ci doamna Craig deschise u[a.

    – Aici erai, Randal? Ce caut` ma[ina Melaniei \n tufi[urilede pe drum?

    Randal \i explic` ce se \ntâmplase.Doamna Craig se opri imediat ce o v`zu pe Linden.

    Ascult` \n t`cere explica]ia lui cu privirea pe picioarele goaleale lui Linden.

    – |n]eleg, zise ea \ncet. Oricum, consider c` sora Templarse va odihni mai bine \n propria ei cas`.

    – O voi duce acas` imediat ce Mason \i aranjeaz` rochia,spuse Randal.

    Doamna Craig vru s` spun` ceva, apoi se r`zgândi.– M` duc s` sun la familia Fletcher, s` v`d cum se simte

    Melanie. Cu acestea, p`r`si \nc`perea.Numai când Randal o conduse acas` f`cu referire la lipsa

    de \n]elegere a mamei sale vitrege.– M` tem c` dumneata supor]i toate comentariile pentru

    tot ce nu fac eu bine, miss Templar. Am \ncurajat-o pe

    70 ANN TAYLOR

  • cumnata mea s` nasc` acas`, iar planul meu n-a primitaprobarea tuturor. Provii dintr-o familie numeroas`, missTemplar?

    – Da, a[a este. Dar ce te face s` crezi asta?El ridic` din umeri.– |mi este greu s` spun ce m` face s` cred. |]i este dor de

    ei?– Sunt prea ocupat` ca s`-mi fie dor de cas`; oricum, cred

    c` le voi duce dorul de Cr`ciun.– Da, este unul din dezavantajele slujbei tale; trebuie s`

    munce[ti, atunci când al]ii sunt \n concediu.– Nu este chiar a[a. Cr`ciunul este o zi special`, oriunde

    te-ai afla. Spiritul Cr`ciunului d`inuie [i \n spital, \ls`rb`torim \mpreun` cu bolnavii. Dar mi-e mil` de oameniib`trâni care-l petrec singuri.

    Când ajunser` la blocul \n care locuia ea, Randal \i lu`trusa de pe bancheta din spate.

    – O duc eu, \i spuse.Când intrar` \n bloc fur` \ntâmpina]i de o familie cu trei

    copii de vârste diferite, c`reia Linden \i zâmbi cu prietenie.Dup` ce descuie u[a, era sigur` c` el \i va da trusa [i va pleca;dar observ` cu uimire c` Randal intr` \n apartament [iprivie[te cu interes \n jur. Probabil c` \n compara]ie cu casaaceea luxoas` \n care tr`ia apartamentul ei i se p`reaobi[nuit, dac` nu chiar s`r`c`cios, de[i f`cuse toate eforturile

    SORA TEMPLAR 71

  • s`-l fac` s` arate omene[te. |[i adusese de acas` chiar [i unbirou care se asorta cu covorul Sheraton cu carpetele [i curestul mobilierului. Avea chiar [i trandafiri albi, de la PeterCarbury. Pe rafturile bibliotecii aranjase c`r]ile aduse tot deacas`.

    – Este un apartament foarte pl`cut. Cine face cur`]enieaici? o \ntreb` el.

    – Eu, cine altcineva?El ridic` din sprâncene.– Probabil te treze[ti foarte devreme.Linden \[i scoase bereta, p`rul \i c`zu liber pe umeri [i

    privindu-se \n oglind`, observ` c` trebuia s`-[i refac`machiajul.

    – Pot s` m` uit la c`r]i? o \ntreb` Randal. FreyaStark...Rubaiul....AA. Milne...ai gusturi... catolice....

    – Vreau s` fac cafea. Bei?Randal puse cartea deoparte.– Te voi ajuta. Observându-i privirea, Randal o \ntreb`: ce

    s-a \ntâmplat, este dezordine \n buc`t`rie sau te \ndoie[ti c`pot ]ine o cea[c` \n mân` f`r` s-o scap?

    Linden se \ntreba \ns` din ce cauz` era atât de prietenos.Când cafeaua fu gata, el duse tava \n sufragerie [i urm`ri

    cum toarn` din ibricul Strafforshire. Atâta timp cât discutar`pe teme impersonale, lui Linden nu-i fu greu s` discute cu el.Vorbir` despre vacan]ele de var`, iar el ascult` cu interes

    72 ANN TAYLOR

  • despre vacan]a \n care ea fusese la cules de struguri laBungurdy.

    – Ai cules [i ai [i stors struguri? o \ntreb`.– Majoritatea viilor sunt dotate cu prese mecanice, dar a

    fost o vacan]` \n care am muncit din greu. Ne trezeam laivirea zorilor [i ne culcam foarte târziu. Dup` zece zile, amfost prea obosi]i ca s` cheltuim la Paris ce am câ[tigat.

    – {i anul acesta?Soneria o \mpiedic` s`-i r`spund`. Jill Adams venise \n

    vizit`.– Am auzit c-ai avut un mic accident, a[a c` am trecut pe

    la tine s` v`d ce este, \i spuse Jill, uimit` c` Linden arat`foarte bine [i era \mbujorat`.

    – Frumos din partea ta, Jill, dar n-a fost nimic serios. Terog, intr`.

    Jill intr`, \l v`zu pe Randal [i se opri, u[or uimit`.– N-am realizat c`...– Acesta este domnul Craig. Asistenta Adams este una din

    colegele mele. Randal \i \ntinse mâna lui Jill, iar Lindenobserv` c` acesta o privea u[or amuzat.

    Dup` ce el plec`, nu \nainte de a-i promite c` o va suna \nleg`tur` cu scuterul, Jill \ncepu s`-[i cear` scuze.

    – |mi pare r`u c-am dat buzna astfel! exclam` ea. DoamnaLangley mi-a spus c-ai avut un accident la Craig, dar nu mi-am imaginat c` el va fi aici.

    SORA TEMPLAR 73

  • – Nu conteaz`, Jill, oricum era pe plecare când ai ap`rut. – Cred c` i-ai f`cut o impresie puternic`, remarc` Jill.– Nu fi prostu]`, Jill, a f`cut ceea ce ar face orice om

    politicos.– Nu m-ar deranja s` am [i eu un astfel de accident, dac`

    i-a[ atrage aten]ia unuia ca Randal Craig, observ` Jill. Doar nuvrei s` spui c` nu te intereseaz` niciun pic? Este unul din ceimai atr`g`tori b`rba]i pe care i-am cunoscut.

    – Chiar dac` a[a este, zise Linden f`r` pic de entuziasm,nu mi se pare nimic grozav.

    Jill o privea f`r` s` mai \n]eleag` nimic.– Linden, nu-mi spune c` n-ai observat ce bine arat`!– Observ c` n-ai pierdut nimic, zise Linden râzând. Nu

    [tiu dac` mi-ar pl`cea s` fiu m`ritat` cu un astfel de b`rbat.Este mai potrivit pentru o aventur`, nu crezi?

    – Da, sunt sigur` c` tu ai avea o [ans` cu el. Nu [i eu,ad`ug` ea.

    – Vrei s` spui c` sunt mai potrivit` pentru un b`rbat carenu are inten]ii serioase?

    – O, nu la asta m-am gândit. Voiam s` spun c` tu ai puteareprezenta o concurent` pentru cineva ca Melanie Fletcher,pe când eu... Chiar [i \n uniform`, e[ti fermec`toare.

    Linden zâmbi.– |mi trebuie mai mult s` intru \n competi]ie cu acele

    haine de nurc` sau cu rochiile moderne ale ei. Dar ce te face

    74 ANN TAYLOR

  • s` crezi c` Randal Craig nu este genul de b`rbat care s-arc`s`tori?

    – N-am spus asta, o corect` Jill. Numai c` nu mi-ar pl`ceas` fiu m`ritat` cu el. Eu \mi doresc un so] care s` lucreze \ngr`din` dup`-amiaza, un b`rbat de cas`.

    Linden ridic` o petal` de trandafir c`zut` din glastr`. Ea segândise c` dac` Randal Craig s-ar \ndr`gosti de o femeie, arr`mâne \ndr`gostit toat` via]a de ea. Nu, nu putea fi unb`rbat confortabil, a[a cum gândea Jill. Ea considera c` n-arfi tipul egoist de b`rbat.

    Pe de alt` parte, dac` se c`s`torea cu o femeie ca MelanieFletcher, ar deveni un tip dur [i egoist. Poate Melanie l-ar faces-o iubeasc`, dar \n mod sigur nu i-ar r`spunde pe m`sur`.

    – La ce te gânde[ti? o \ntreb` Jill, ai o expresie ciudat` pechip.

    Linden arunc` petala la gunoi.– Oare? zise ea grav. M` gândeam, de fapt, la accident.Dup` plecarea lui Jill, Linden \[i mai f`cu o cafea. Avea de

    c`lcat o uniform`, ni[te bluze, dar nu sim]ea nici cea maimic` dorin]` de a o face [i puse asta pe seama [ocului suferit.

    Dup` o baie prelungit` lu` dou` aspirine [i se culc`. Dar de[i tr`sese draperiile, nu putu s` adoarm`. R`sucindu-se \n pat, auzea vocile tinerilor din col]ul str`zii

    chiar sub fereastra ei. La un moment dat \i invidie. Aici nu

    SORA TEMPLAR 75

  • cuno[tea pe nimeni de vârsta ei, \n afar` de Peter Carbury [ide colegele ei asistente.

    |n apartamentul aflat sub al ei, cineva deschise un aparatde radio [i muzica ajunse pân` la ea.

    Linden \[i \ngrop` capul \n pern`. |n cele din urm`,adormi chiar [i pe muzic`.

    76 ANN TAYLOR

  • Capitolul 6

    A doua zi diminea]`, \n afar` de câteva zgârieturi la

    genunchi [i de um`rul dureros, Linden nu mai sim]i altceva.

    Soneria o trezi din visare. Era un tân`r \ntr-o uniform` p`tat`

    de ulei, care-i spuse:

    – Miss Templar? Unde vre]i s` v` las scuterul?

    – L-a]i reparat deja? exclam` ea.

    – Este ca nou, miss. L-am l`sat pe trotuar, deocamdat`.

    – |l pute]i l`sa acolo. Ies imediat. A fost grav avariat?

    – Nimic care s` nu se poat` repara.

    – V` mul]umesc c` a]i rezolvat problema cu atâta

    promptitudine.

    – Pentru pu]in, miss. Dac` mai sunt probleme, v` rog s`

    ne spune]i.

  • Domnul Craig m-a rugat s` m` asigur c` este \n starebun`; totul, desigur, va fi suportat de el.

    Cei de la garaj f`cuser` repara]iile cu mult` aten]ie, \ntimp record; probabil c` Randal era cel mai important client,\[i spuse cu un zâmbet.

    Când plec` la vizite, o \ntâlni pe doamna Carbury, careie[ea dintr-o m`cel`rie.

    – Am auzit c` te ocupi de tân`ra doamn` Craig, \i spusefemeia. Cum te \mpaci cu Adela Craig? o \ntreb` ea, p`rândinteresat`. O, mai bine nu-mi spune [tiu c` ar fi o \nc`lcare aetichetei.

    Linden \ncepu s` râd`. Era evident c` doamna Carbury n-o suporta pe Adela Craig [i era convins` c` [i ea sim]ea lafel.

    – Randal [i Tom au fost colegi de [coal`, continu`doamna Carbury. Randal a venit la noi \n vizit` de câteva ori.Ca b`iat, a fost un pic ciudat, t`cut [i grav, dar foartemanierat. |mi pl`cea foarte mult pân` am auzit c`