5/24/2018 V. Voiculescu - In Gradina Ghetsemani

1/3

In gradina Ghetsimanipoezie[]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -deVasile Voiculescu[Vasile_Voiculescu ]

Isus lupta cu soarta si nu primea paharul ...

Cazut pe branci in iarba, se-mpotrivea intr-una.

Curgeau sudori de sange pe chipu-i alb ca varul

Si-amarnica-i strigare starnea in slavi furtuna.

O mana nendurata, tinand grozava cupa,

Se cobora-mbiindu-l si i-o ducea la gura ...Si-o sete uriasa sta sufletul sa-i rupa ...

Dar nu voia s-atinga infama bautura.

In apa ei verzuie jucau sterlici de miere

Si sub veninul groaznic simtea ca e dulceata ...

Dar falcile-nclestandu-si, cu ultima putere

Batandu-se cu moartea, uitase de viata!

Deasupra, fara tihna, se framantau maslinii,

Pareau ca vor sa fuga din loc, sa-l mai vada ...

Treceau batai de aripi prin vraistea gradiniiSi uliii de seara dau roate dupa prada.

Traditionalismul

- I n Gradina Ghetsemani -

De Vasile Voicul escu

Traditionalismul este o miscare literara, manifestata in perioada interbelica, a carei

ideologie se cristalizeaza in jurul revistei "Gandirea". Atitudinea traditionalista este mai veche

in cultura noastra, iar ideologia cristalizata in perioada interbelica preia elemente din

orientarile antebelice smntorismul si poporanismul. Traditionalismul interbelic seconstituie in opozitie cu modernismul promovat de E.Lovinescu. Modernismul include, in

sens larg, toate acele miscari artisitce, fundamentate sau nu ideologic, care exprima o ruptura

de traditie, negand, in forme uneori extreme, epoca ori curentul care le-au precedat.

Traditionalismul pretuieste si apara traditia, inteleasa ca o suma de valori expuse

pericolului alterarii si degradarii. Spiritual critic nu este exclus din atitudinea traditioanlista,

numai ca el este "intors", de regula, impotriva tendintelor si valorilor moderne, ce aduc o

eroziune si chiar o dezagregare a "vechiului". De fapt, ambele atitudini, si cea traditionalista si

http://www.poezie.ro/index.php/author/0002190/type/poetry/index.htmlhttp://www.poezie.ro/index.php/author/0002190/type/poetry/index.htmlhttp://www.poezie.ro/index.php/author/0002190/Vasile_Voiculescuhttp://www.poezie.ro/index.php/author/0002190/Vasile_Voiculescuhttp://www.poezie.ro/index.php/author/0002190/Vasile_Voiculescuhttp://www.poezie.ro/index.php/author/0002190/Vasile_Voiculescuhttp://www.poezie.ro/index.php/author/0002190/type/poetry/index.html

5/24/2018 V. Voiculescu - In Gradina Ghetsemani

2/3

cea modernist, isi trag o mare parte din substanta lor din lupta uneia impotriva alteia, cuexagerari si extremisme de ambele parti.

Specifice si definitorii pentru traditionalism sunt interesul si pasiunea pentru folclorul

vazut ca un depozitar ideal al traditiilor unei comunitati. Traditionalismul romanesc nu face

exceptie de la aceasta regula, completand-o insa cu idealizarea si conservarea in mit atrecutului national, mai ales a celui de factura rurala. Cel mai "intens" traditionalism l-a

reprezentat insa, in cultura noastra, gndirismul, miscare literara (treptat politizata) dezvoltatain jurul revistei "Gandirea". Revista are printre colaboratori nume de prestigiu: Lucian Blaga,

Tudor Arghezi, Adrian Maniu, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Cezar Petrescu, Tudor Vianu,

Gib Mihaescu, Mateiu Caragiale, cuprinzand fenomenul literar in toate aspectele sale: poezie,

proza, teatru, cronici. Dupa primii 10 ani, in care publicatia este deschisa spre formule

cultivate in literature europeana (simbolism, expresionism), se orienteaza spre absolutizarea

autohtonismului, ortodoxismului si primitivismului rural.

Gndirismul insista asupra specificulu religios, spre deosebire de orientarea traditionalista a

lui Nicolae Iorga, care pune accentul pe specificul national in cultura romana.

Poezia publicata in paginile revistei a surprins particularitatile sufletului national prin

valorificarea miturilor autohtone, a credintelor stravechi (Lucian Blaga, Adrian Maniu, Ion

Pillat, Vasile Voiculescu) sau a elogiat elementarul, teluricul, vigoarea existentei rurale (Aron

Cotrus).

I n Gradina Ghetsemanide Vasile Voiculescu este o poezie de inspiratie religioasa, autorulfiind inclus de George Calinescu in gruparea "Ortodoxistii - Iconografia mistica. Doctrina

miracolului", alaturi de Nichifor Crainic.

Textul face trimitere la momentul de dinaintea arestrii lui Iisus Hristos de ctre soldatii

romani. El se afla n Gradina Ghetsemani mpreun cu apostolii si. tiind ce va urma, IisusI s-a adresat lui Dumnezeu, implorandu-L sa-i dea taria morala "de-a bea paharul" intreg al

amaraciunii si al suferintei. Ruga biblica rostita pe Muntele Maslinilor poate avea urmatoarelesemnificatii religioase si morale: in sens crestin, dezvaluie lupta lui Iisus cu ispitele

Diavolului si victoria sa asupra indoielii de sine; in sens teologic, denota incercarea de a-I

convinge pe ucenicii sai ca spiritual uman trebuie sa ramana neadormit si se cuvine sa

vegheze asupra patimilor proprii; tristetea lui Iisus ca tradatorii Lui s-au aflat in imediata sa

apropiere, chiar mancand dintr-un "blid" cu el; temerea si chiar regretul ca va indura suferinte

atat de mari, pentru infruntarea carora cere Divinitatii sa-i dea tarie morala deosebita si sa-L

despovareze de limitele specific omenesti; incercarea de a schimba firea umana prinrugaciune, asceza si prin credinta in Dumnezeu; fireasca parere de rau ca paraseste existenta

terestra, pe ucenicii sai si pe oamenii carora le-a facut numai bine; supunerea deplina fata de

hotararea Tatalui Ceresc, singurul care decide atat soarta Fiului Sau, cat si pe a muritorilor.

Termenul de "pahar" - folosit atat in Biblie, cat si in poemul voiculescian - trebuie inteles

atat in sens spiritual, evocand momentul cand omul bea cupa amaraciunilor pe durata vietii

sale, cat si in sens material, reflectand clipa morii sale, in care Iisus - insetat - a baut otetul ce

i-a curmat sirul suferintelor.

Poemul voiculescian evoca lupta Mantuitorului cu propria-I soarta si temerea Lui fireasca

de a bea "paharul" suferintelor omenesti.

5/24/2018 V. Voiculescu - In Gradina Ghetsemani

3/3

Compozitional, poezia este alcatuita din patru strofe cu caracter descriptiv. Primele trei

strofe surprind planul subiectiv, starea sufleteasca a lui Iisus, iar ultima amplifica suferinta,

care se rasfrange asupra planului exterior, al naturii.

Prima strofareda impotrivirea Omului in fata destinului, intr-o formulare concis de

incipit: "Iisus lupta cu soarta si nu primea paharul.". Verbele: "a lupta", "nu primea", "se-mpotrivea" exprima refuzul asumarii unui destin implacabil, in clipa de ezitare a Fiului lui

Dumnezeu. Gestul ingenunchierii nu este al unui invins, ci al rugaciunii (invocarea divinitatii

si asceza spirituala).

Strofele a doua si a treiaconstituie a doua secventa poetica, realizata in jurul metaforei -

simbol, "grozava cupa". Dramatismul este sugerat de valoarea de superlativ stilistic a

epitetelor: "mana nendurata", "grozava cupa", iar rezistenta la ispitire (cale a purificarii

spirituale), prin epitetele "sete uriasa", "infama bautura". Oximoronul releva interiorizarea,

trecerea la o alta etapa a purificarii de patimi, de la lupta cu lumea, la lupta cu sinele. Versul

"batandu-se cu moartea uitase de viata" concentreaza sensul luptei christice: moartea trupului

- viata de apoi.

Strofa a patraconstituie ultima secventa poetica i surprindeproiectia suferintei

interioare asupra cadrului natural. Se utilizeaza personificarea si hiperbola pentru descrierea

elementelor decorului: "Deasupra, fara tihna, se framantau maslinii, / Pareau ca vor sa fuga

din loc, sa nu-l mai vada.".

Imaginea apocaliptica este sugerata prin sintagma "vraistea gradinii". Ultimul vers, "Si

uliii de seara dau roate dupa prada", intareste sugestia mortii / imaginea, thanatosului prin:

simbolul "uliii", simbolistica temporala "de seara" si aceea a gestului "dau roate dupa prada".

Conjunctia adversativ"dar", in strofele a-II-a si a-III-a sustine ideea impotrivirii, a

rezistentei la ispita. Prezenta unor regionalisme: "sterlici", expresii populare: "pe branci",

"fara tihna" - intensifica dramatismul.

Poezia I n Gradina Ghetsemani" de Vasile Voiculescu este o poezie de tip traditionalistprin inspiratia religioasa (poezie iconografica), coordonanta a spiritualitatii romanesti, iar la

nivel formal, prin conservarea prozodiei clasice (strofe de tip catren, masura versului de 14

silabe, rim ncruciat)