Vasile Voiculescu - Misiune de încredere

download Vasile Voiculescu - Misiune de încredere

of 9

Transcript of Vasile Voiculescu - Misiune de încredere

Pnozn r pr cA

Misiune

d e i n cre d e re

P n ar uNc I E R AM c E L MA r c u v A z A ,daci nusi ngurul chi notehnician din gari. infiinlasem primul serviciu de cinematografie pe lingi Ministerul de Interne gi nu pridideam comenzile de filme pe care mi le ficeau autoritiqile, de la cele mai anodine instaliri si inauguriri pini la cele mai ridicole bancheteori demonstraqiiale vanitigilor publice. Degi, pe lingi mulf rivali gi concurenqi,imi ficusem si ciliva ucenici, trebuia sa supraveghezpersonal toat; punerea in sceni, mai ales acolo unde apireau personalitilile proeminente. Altfel, riscam si iasi vreunul strimb sau pe planul al doilea gi si mi incarc nu numai de nemultumiri si reprosuri, dar si mi se taie modestelecheltuieli cu careizbuteam si tirisc printr-o mie de greutigi mica injghebare, socotid de mulgi ca parazitarS.. Cum eram insd un pasionat, bucuros ci gisisem un cimp pentru desfisurareaactivitiqii mele cineastepe acestemeleaguri, ficeam pe dracul in patru si-i multumesc pe ro!i. Imi trebuiau insi maqini noi gi perfecqionate, personal priceput 9i mai alesbani. Pentru astaumblam pe lingi pregedinteleConsiliului de Minigtri ca pe lingi un ou cu zeamd,numai si-mi aprobe cererile, desprecare ceilalgispuneauca sint nebunegti. De altfel, gi el pirea ca mi pretuieste, aproape md,protejeazS,. Intr-o zi fui chemat de urgenti la cabinetul siu. - Dragul meu, mi intimpini el, dupi ce dere afarl,pe toli din birou, am nevoie de un serviciu de mare incredere. Si mi pofti pe scaun. Rimisei bineintelesin picioare, intr-o pozitie incordatd, de supremi agteptare devotati, cu ochii alintili asupra lentilelor excelentei-sale,mari cit ochelarii cailor de la dric si infipte in niste hulube negre, groase ca pe deget.

- Imi trebuie, relui el foarte confidenqial, film grandios. un Mi imbiqosai, cu capabilitate,intr-o si mai strasnici asteptare. - Un film, urmi el, gindindu-se,un film cu... cocoqide munte. M-am tinut bine si nu tresar gi si-mi schimonosesc astfel pozigiaserioasiin care mi fixasem. - Am absoluti nevoie, adicd gara,intelegi, pentm legiturile politice internationale, de o anume persoani din inalta diplomaqie mondiali, care adorl. vinitoarea de cocosi de munte. indriznii numai si zgiiescsi mai tare ochii... - Filmul ce vei face la fata locului imi va folosi, inlelegi, ca o nada, si-l aduc la noi. il voi cistiga sigur de parteanoastrl Reugita insi atirni de dumneata. Am pleogtit umerii, coplegitde imensarispundere ce cidea asupralor, gi am ficut gestul celei mai depline convingeri. - inlelegi ? repeti el insistent. - Da, excelenti, rispunsei ferm, ciznindu-mi repede si-mi viu in fire gi sa-mi aduc aminte mdcar ce sint iia cocogi de munte. - Pleci imediat. Voi da toate ordinele trebuitoare. $i suni pe geful de cabinet, poruncindu-i si vorbeasci numaidecit la Ministerul de Interne, care si dea instrucqii prefecgilor si-mi stea la dispozilie; cu directorul vinitorilor, si-mi asigure ajutorul trebuitor; cu directorul C.F.R., si-mi puna la indemini oricite vagoaneas cere...Eram coplesit. - Nu cruqi nimic, ca si iasi cit mai bine, mi incuraja el. - Dar pentru cheltuieli, excelen1i... - Ah, da... sigur, trebuie bani. Treci pe la casieriapregedingiei ia cu chi* si tan6. Cit iti trebuie ? - Nu pot gti, rispunsei incurcat, n-am ficut socotelile... - Asta nu te impiedici si pleci cit mai urgent. Scoli in contul ordonanqei, careva iegi mai tirziu, citeva mii de lei... $i daci nu-qi ajung, telegrafiezisi ti se mai trimeati. Vizind si flcind... la $i ?nsircini pe geful de cabinet si mi insoteasca casier,cu ordinul si-mi avanseze mic acont". ,,un Apoi ml concedie,scuturindu-mi cu putere mina, care mi seinmuiase. Dintre toqi, directorul vinitoarei mi primi cel mai cu riceala. - Te-ai incdrcat, din prea mare usuritate, cu o chestiedin care nu stiu cum ai si iegi. - Ce era si fac ? - Trebuia sdrefuzi scurt. IJnde sa-qigisesceu cocogide munte acum? - Cum unde ? ficui eu enervat.La munte, doar nu la ses! - Dumneata nu gtii ci e sfirsitul lui mai ? * Ba qtiu.

244

245

V

V r;l r

rJl t',(

tl

P R o/n

|,t( A

l'.ri .rtunci,clcunclcniribasriqi-i mai scot? ! ( locosii ri;tia rnigreaz.a intrebai eu cu nevinovigie... ? )ircctorul rrri privi stupid. [ ( le, nici atita nu gtii ? $i vrei inci si-i filmezi ?... Mri rog, urmai cu tinindu-mi cump;tul, pleaci sau rimin in qari ? - ( linc , dom nule? - ( )oco;ii d-tale. Sint ca sitarii, numai in pasaj,sau bagtinasi ? intrcbarile astea mi-au aduspe cap o intreagi lecgie despre,,celmai superb si tlif icil vinat al Carpaqilor", cum ii spuneadirectorul, care acum sfirsisecu amolul - vinatul, nu directorul - iesiseadici din perioadade reproducere9i se risipisc prin tainilele codrilor. * Nu-i nimic. il voi urmiri si-l voi gasi,continuai eu si bravez.Dn-mi numai indicagiiunde sint si cine mi poate ajuta si-i aflu... Dupi ce am trecut si pe la Ministerul de Interne, unde nu mi s-a ficut nici o grcutate,am pornit. $i astfel, din autoritate in autoritate, din prefectura in subprefecturl, apoi dat rlin primarie in primirie, ca dintr-o mini in alta, cu tren, cu caruqa, cdlare,am irjuns in munte, clli:uzit de trei vinitori vestili, insolit de un ajutor al meu gi slupidurari cu brad la pelnrii. Bagajele merindele se bilingineau in ursi fit de gase rni, incircate pe ciliva ciigori de munte. Tiram dupi mine doua trepiede cu rnasiniriile de filmat 9i un morman de cutii cu pelicule. Jineam cu orice pret sa fiu la innllimea misiunii ce mi seincredinlase.$i nu-mi pisa cd lumea muntelui sc cruceade rostul calabaliculuimeu. Privind la bietele animale, care gifiiau sub atita fieririe, mi intrebam gi eu ce-o si fac...Dar ,,vd.zind facind", imi ziceam numaidecit, repetind formula gi excelenlei-sale. IJrcam o vale impisliti cu ceaqi,pe-o vreme buhoasa,ferepic de priveligte. La Bucuresti lisasem aproape vari. Aici apucam din nou de coadi iarna indaritnici, ce se trigea anevoiespre culmi. Mi-am aritat, sevede,in cuvinte prea mari nemullumirea desprefelul vrijmag in care mi primea muntele, ci numaidecit un localnic mi puse la locul meu. - Apoi si la noi a fost soare si frumos pini mai ieri, gi mi privi banuitor, ca gi cum mi-ar fi bngat vina ci eu adusesemmizeria asta pe capul lor. Am inghiqit-o gi m-am resemnat si urc ticut, tirindu-mi in urma convoiului de munteni sprinteni. Pe la jumitatea drumului ne-a apucat o intunecime deasi, un fel de picli, o bezni surdi, cilloasi gi inecicioasi, careni sepuse stavili. A trebuit sane oprim chiar in locul unde furim prinEi. - Asta se cheami ,,boaghie",imi limuri cu un fel de mindrie de gazdi una din cilauze. Are si muntele apucaturile lui, ce si-i faci... ciuti el si mi mingiie. Da' trece !...

Auzcam intiia oari cuvintul asta,boaghe,care nu mi consola deloc, nu atit de intirziere, cit de frigul aspru gi umezealaputreda ce mi pitrundeau pini dincolo de piele. Ceala oarba, ta:ntd cu fuioare de aburi albi, amestecati cu burhai de ploaie, repede schimbati in mazdriche,ne incercui, nepitrunsi, din toate pirfle. Nu se mai putea face un pas, nici inainte, nici inapoi, nici pe lituri, unde pindeau pripistiile. Am stat robii ei mai bine de doui ceasuri,pini gi-a ridicat negurile spre alte piscuri. Cind a inceput si se zireasci usor, ca prin siti, am m gi pornit. Dar pierduse cdrarea ne-am ratacit...Intrasem cu nasul in nigte chianquri cu pereqi ca de sticli, inalli pini la cer, sub care ne invirteam capii. Noroc ca a risarit de nu qtiu unde un om al locului, care ne-a scos unul cite unul, suierindu-ne ca pe oi. Abia ii ghiceam niluca, miscindu-se uriasi prin ceaqa amortitoare, inaintea noastri. Glasul lui ne-a clliuzit ca un clopot de turmi pini am iegit in drumul cel bun, apoi ne-a pirisit. Dupi multe orbecdieli cu aluneciri gi cazituri, cind dus de subqiori, cind luat aproape in circi (mi-era teami cilare), am ajuns noaptea la o casi de vinitoare, intr-un munte vestit pentru bognlia lui in cocosi, unde am picat frint. Aici vremea cumpliti s-a qinut scai, cu viscoliri de zapaddizbiti'in obloane de vinturile ce se invirtejeau dintr-o suti de pirqi deodati. Barometrul sta neclintit la furtuna. Dupi citeva zile de morfoleali, privind culmile din ce in ce mai burzuluite, vinitorii s-au gribit sa mi piraseasci. Prea eram pigubos ! Am ramas doar cu pidurarii, cu careizbutisem si mi inqeleg.Pricepuseraqi ei ci trebuie cu orice chip sd trag in pozi cocogii, si mai alessi-i prind ficind renumitele lor jocuri gi oragii de lumini. Dar tot mai zimbeau, seriosi, pe sub mustiqi, aritind la aparatele mele. ? - Pii d-ta, cocoane,vrei si te apropii de ei cu fiarele astea explicau greutilile ce intimpina un vinitor hirsit, tot atit de dibaci gi $i-mi mlidios ca risul si vulpea, si se furigeze pini la cea mai simqitoare Ei bnnuitoare pasare. indati ce norii s-au mai rdzbunatgi ne-am putut migca, am inceput operalia. $i iati-mi, cu noapteain cap, dibuind orbenia pidurilor, cu bocancii smorciind de api 9i pantalonii leoarci pini dincolo de genunchi,pe urmele pidurarilor furigaqi printre trunchiuri, ascudnd urechile pentru vestitul cintec al cocogului silbatec. Aga alte citeva zile in sir am tremurat somnoros, cutreierind zadarnic pina descircate,puse sus la zadi, in preajma poienilor, unde poposeamct aparatele ca niEte tunuri in baterie. IJn om riminea acolo si mugtruluiasci biegii cai, nu cumva si clinteasci, gata si-i inhagede bot gi sn-i inibug e dacaar fi ar,'utchef si necheze.incetul cu incetul, lumini vinete seprelingeau printre pletele brazilor gi nigte zori vegtedese lisau cu amiriciune peste noi. Ziua se scula mahmuri,

246

V

V ()tr

l l l l ',{

ll

P R oIA t t' t( A

iar Ceasulcocogilortrecuse gi ne ui/ l',ir r'it;ltlc lrig, si trclruiasrinc intoarccm... mili nasurilezemoase ochii rosii de nesomn. gi r.rrrr trnii l,rrrllii, privindu-necu ( ,