\

3SDA0T2TOSA,Atsliistnţiiiiiea \\ TlgoinliBraşov, piaţa mare ar. 30.

Scrisori netrancaie na *« primesc.

M»aascripte na se rslrisssî«.ÎNSERATE

ss primesc Ia Adrnlnlstrtţlans fca Braşov si Ia următor©!« 3IR0URI da ANUNŢURI:

Ia Vlsna: la M. Dukes Nachi., N w . Augenield & Emerio Les- nsr., Heinricb Sobalek, A. Op ■ peiik Nackf., Anton Oppeiik. în Budapesta la A. V. Qold- berger. Skstein B em at, Iuiiu Leopold (VII Eraeebot-kSrut),

PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­rie garmond pe o aoionă 1 0 bani pentru o publicare. Pu­blicări mai dese după tarifă 91 învoială. — RECLAMI! pe pagina 3-a o seria 2 0 bani

Braşov, Miercuri 5 (18) Iulie. 1 9 0 6 .Nr. 147.

A N U L L X I X .

gazeta» lese îs S e « diAbonamente pentru Ansîio-HngarUPe un an 24 cor., pe şese luni

12 cor., pe tre i luni 6 cor. N-rlI de Dumlneoi 4 oor. pe an.

Pentru România şi străinătate :Pe un an 40 franci, pe ş6se

luni 20 fr., pe trei luni 10 £r. B-rll de Oumineoă 8 fr. pe an,

Se prenumeră la tote oâ- ciele poştale din in tru şi din afară şi la d-nii colectori.

Abonamentul pentru BraşovÂdmtntftraţtunea, Piaţa mare,

Târgul Inului Nr. 30. etagiu I.: Pe un an 20 cor., pe şese luni 10 cor., pe trei luni o oor. Cu dusul in casă: Pe un an 24 cor., pe şâse luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. — Un esem- p iar 10 bani. — Atât abona­mentele cât şi inserţiunile sunt a se p lăti Înainte.

XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

. ^ o 33 a b o n a u ^

LA

„GAZETA TRANSILVANIEI“ .Cu 1 iulie st. v. 1906

se deschide nou abonament, la care invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii foiei nostre.

Preţul abonamentului:Pentru Austro-Ungaria: Pe un an 24

cordne, pe şese luni 12 corone, pe trei lunî 6 corone, pe o lună 2 corone.

Pentru România şi străinătate: Pe un an 40 franci, pe şese luni 20 franci, pe trei luni 10 franci, pe o lună fr. 3.50.

Abonarea se pote face mai uşor prin m a n d a t e poştale.

ADM/NISTRAŢIUNEA,

xxxxxxxxxxx^xxxxxxxxxxxx xxxxxxxx

Osteneală zadarnică.

Erî s’a început în camera un­gară desbaterea asupra budgetului ministeriului de culte şi instrucţiune publică.

Impresiunea ce-o avem din sci- rile primite despre decursul acestei

r tCbsbateriT í̂re face w(J ifflüftdUl cali­tatea specială a actualului ministru de culte şi instrucţiune publică Ap­ponyi, de a sci sö scape din orî-ce încurcătură, cum de pildă îţî scapă păstrăvul din mână, când gândesci că l’ai prins mai bine.

Aşa-1 vedem pe Apponyi şi ca ministru, cum l’am cunoscut ca par­lamentar, când, oposiţional când gu­vernamental. Şi ce .am mai (jis re­petăm : Nu degéba a fost educat In anii tinereţelor sale acest conte de pedagogii iesuiţi dela Kalksburg, insti­tut renumit pentru aceia mai ales, cari în cariera lor ca diplomaţi ori ca poJiticianî unguri au lipsă de un grad de dibăcie pentru a şti convinge pe cei cu cari au de lucru, că albul e negru şi că negrul e alb, când aşa cere marele scop pentru care se jertfesc.

Póte alţii să fie de altă părere, dér acesta a fost şi este impresiunea nostră, ori de câte-ori îl audim pe Apponyi vorbind ca propovăduitor al civilisaţiunei şi al unităţii naţionale maghiare.

Deputaţii naţionalişti fideli rolu­lui ce şi l’au luat asuprăşi, de a căuta se convingă cu binele şi sé le vorbâscă la inimă lucéferilor coaliţiei din guvern, au mobilisat erî pe cel mai bătrân şi pe unul dintre cei mai tineri membrii ai clubului lor, pe Dr. Mihail Pofit şi pe Dr. Alexandru Vaida, ca să susţină isonul gravaminelor na­ţionale faţă cu Apponyi. Ei s’au de­gajat destul de bine de acăstă însăr­cinare. Au trecut cu vederea însă un lucru, după noi de forte mare însem­nătate, că nu era bine să se expună în acest mod pericolului, de a scăpa păstrăvul şi de a mai avă şi neplă­cerea să fie luaţi în cleşte de logica lui Apponyi, care când e vorba să tragă consecenţele, adecă jarul la óla lui, scie să facă concluziunî perfecte

ér când se tractézá de interesele de supremaţie maghiare nu se sfiesce a dovedi sus şi tare, că doi şi cu doi fac cinci.

Cel dintáiü, care a luat cuventul a fost dep. Polit, care a dis, că cu bucurie a audit la timpul său despre numirea lui Apponyi ca ministru de culte, fiind-că spera, că va călca în urmele celui mai mare ministru de culte maghiar Eötvös. Dér s’a înşelat căci vede că Apponyi e un aderent al şovinismului maghiar, care cresce pe di ce merge, şi că are alure cle­ricale şi cum se vede din budget a- cesta e îndreptat în contra rasselor nemaghiare. II rogă în fine pe Ap­ponyi să’şi ia de pildă pe Iosif Eötvös.

Şi ce credeţi, că a răspuns Ap­ponyi? I-a ţinut lui Polit o dicţiune despre trecutul Ungariei, care dise, este cel mai vechili stat centrálisát în Europa. A adaus că e departe de el gândul de a împedeca pe conce­tăţenii de limbă nemaghiară în des- voltarea culturală şi a însuşirilor lor de rassă. Când a ajuns însă la punc- tuni saliens: executarea legei de na­ţionalităţi, a întors foia şi a pus Ges­tiunea aşa : Deak şi Eötvös, când au adus acea lege, au spus în introdu­cere în §-ul 4 de ce o aduc. Pen- tru-ca, adecă, toţi cetăţenii la olaltă să formeze naţiunea maghiară uni­tară şi indivizibilă.

Ei au sperat, că cetăţenii nema­ghiari se vor contopi cu toţii în acéstá ideie de stat maghiar. Speranţele lor însă nu s’au împlinit. Şi acum vine ce vine. „Pănă când naţionalităţile“, dice Apponyi, „vor sta pe picior de résboiü cu aceste disposiţii întrodu- cétóre şi fundamentale din legea na­ţionalităţilor, pănă atunci nu esistă posibilitate morală şi materială, ca să facem destul îndatorirei condiţionate, ce o amintesce legea“.

Aşadăr pănă când nil vor do­vedi Românii, Serbii, Slovacii şi Ger­manii, că sunt Maghiari în cugete şi simţiri, nu póte fi vorba de esecuta- rea paragrafilor 17, 18 şi 19 ai legei din 1868 favorabili lor, şi cu atât mai mult nu póte fi vorba, cu cât figurile mari ale acelei epoce, Deák şi Eöt­vös, au îngrijit de pe atunci să vîre în acei paragrafi cuvântul fatal „a lehetőségig“, (pe cât va fi cu putinţă).

Tot cam aşa a răspuns Apponyi şi deputatului Vaida, care observă între altele, că şi Ioan Huniadé a fost Român şi totuşi a adus mari servicii patriei. Da, dise Apponyi, nu voiü se neg, că Huniadé a fost Român, dér tocmai el dovedesce, „că încă şi în Ungaria medievală au putut face fru- mósá carieră aceia, cari au simţit un- guresceA

Décá nu e osteneală zadarnică a purta astfel de discuţiuni, atunci am vrea să seim ce este?

Disensiuni în cabinetul ungar. Jn ma­zilirea funcţionarilor car! au făcut servi­cii guvernului Fejervary, stăpânirea de sub noua eră este neobosită. Fie mari, fie mici, acei funcţionari trebue să fie daţi afară şi în locul lor puşi alţii din cei hă- misiţî după funcţii. Numai cu secretarul

de stat al lui Kossuth, jupanul Szterényi, s’a făcut o escepţie. încercarea lui Olay de a-1 răsturna n’a reuşit, căci Kossuth a fe lá rá t, că dăcă plecă Szterényi, atunci şi el îşî dă di misia.

In situaţie analogă a ajuns acum mi­nistrul de interne contele Andrassy, că­ruia i-se cere să mazilósca pe căpitanul de poliţie Boda din Budapesta. Andrassy a răspuns, că îşi I0gă portofoliul de sórta lui Boda. Rămâne Boda — rămâne şi An­drassy. Şi Boda rămâne.

Acelaşi Andrassy însă a pus suliţa în cósta colegului său dela culte cerând să mute pe consilierul baronul Barkoczy dela secţia scólelor secundare la altă sec­ţie, de óre-ce s’au supărat rău pe el jido­vii şi francmasonii, fiind-că îndrăsnise a enunţa, că în şcălele secundare trebue să se dea elevilor o educaţie creştinescă. Ap­ponyi a răspuns însă, că nu sufere ames­tec în resortul său.

Mai gravă pare a fi situaţia lui Po- lonyî, împotriva căruia s’au ridicat mulţi din propriul său partid pe motiv, că Polo- nyi a ştirbit libertatea de pressă. Din a- părător mare al libertăţii de pressă pe vremea, când era în oposiţie, Polonyi a ajuns să fie acusat de reacţionarism. Se mai aud contra lui Polonyi şi alte acusa- ţiuni de samsarlâc cu emigrările etc. aşa că după ultimele scirî, ce sosesc din Bu­dapesta, situaţia lui Polonyi pare sdrun- cinată şi se vorbesce chiar de un urmaş al lui în persóna lui Szivak Imre!

QllOta. De ăre-ce comisiunile de quotă austriacă şi ungară au raportat am­belor parlamente, că nu s’au putut înţe­lege în cestiunea stabilirei quotei, va ave să decidă Maj. Sa monarchul. Arabele gu­verne au convenit să propună corănei sus­ţinerea quotei de pănă acuma.

Comitetul reuniunei regnicolară a func­ţionarilor eomitatensi a decis în şedinţa sa de Duminecă, ţinută în Budapesta, să escludă pe acei membri, cari călcând legământul lor de solidaritate au primit şi ocupat funcţiuni mai înalte sub regi­mul guvernului Fejervary.

Vorbirile deputaţilor naţionaliştiţinute cu ocasiunea desbaterei adresei.

Coriolan Brediceanu: Onor. Cameră! Mie mi se revine ondrea, ca să încep săp­tămâna a doua a discuţiei adresei. {Sgo- mot în stânga).

Preşedintele: Rog linişte!Coriolan Brediceanu: Regret, că nu

ne-am putut înţelege din prima <ji. Păre­rea mea este, că chiar décá vom mai lua cuvântul câţi am luat pănă acuma, şi décá vom urma discuţia tot în alvia de pănă acuma, putem să vorbim pănă la S. Mihai şi tot acolo vom ajunge, unde suntem as- tădî. (Sgomot. Preşedintele sună).

înainte de tóté trebue să no răfuim cu imputările, ce ni-se aduc, că noi de a- ceea vorbim aici, pentru-ca să predispu- nem străinătatea contra Ungariei. Aşa a a spus fie-care orator, aşa şi d-1 secretar do stat. Ei bine, Domnilor, astăzi statele nu se pot împrejmui cu zid chinezesc. As- tădî apărătorii drepturilor popórelor um­blă în tóté părţile, vin şi se duc şi studi- eză din punct de vedere al valorării drep­turilor popórelor stările de fapt la tóté naţionalităţile. Cu mijlócele moderne de comunicaţiune nu trebue să vă surprindă nici pe D-v0sţră, nici pe nimeni, că stră­inătatea este férte bine informată despre

stările reale, nu cum le presentă aici un partid său altul. Fiţi siguri, că de geaba ne acusaţî. In apărarea drepturilor popo­rului avem un aliat atât de puternic, în cât este imposibil să-i sdrobiţî, ameninţaţi séu nimiciţi.

Somogyi Aladar: Aliaţi cu Bokányi!Coriolan Brediceanu: De aceea, on.

cameră, cercetând motivele vorbirilor nós- tre, lăsaţi suspicionările, căci la nimic nu ajungeţi cu ele, cel mult că aceia cari cu­nosc în adevăr stările din Ungaria, se vor convinge că aceste suspicionărî sunt o manta, sub care vă sforţaţi a disimula a- devăratăle fapte.

A doua suspicionare este, că noi nu ne-am mulţumi cu atâta, că aţîţăui acasă, dór am venit să aţîţăm şi aici, voind să diriguim din parlament naţionalităţile. Despre aţîţările acestea atâta ni-se tot tóca la urechi, în cât mie, care printre conaţionalii mei sunt unu), de care as­cultă, imî vine să vă invit, a mă învăţa cum trebue să aţîţ. (Sgomot. Preşedintele sună.)

Somogyi Aladar: Grandios!Coriolan Brediceanu: O fi grandios,

dór e adevărat! Eu trăiesc de deci de ani cu poporul, şi sunt pe acolo şi Unguri. La mine au venit ómení de tóté naţiona­lităţile şi religiile solicitând intervenţia mea in caşuri de violări de drept. Am fost mândru tot-deuna, de câte-ori în a- dunarea municipală puteam să mî încep vorbirea cu asemenea cuvinte: Mă simt fórte onorat, că pot să-mi ridic cuvântul în interesul Maghiarilor. In acest mod mi-am manifestat eu în tot-deuna şi aşa trebue să-şî manifeste ori-cine sentimen­tul patriotic şi simţul de drept.

Markos Gyula: Nu cu vorbe, ci cu lapte trebue să probeze cineva. (Sgomot. Preşedintele sună).

Coriolan Brediceanu: Când vréu să ies în cerc, omenii îmi spun să nu mă ostenesc, căci mă cunosc ei, şi sciu, ca sunt bun Român. Da, eu aşa le dic Ro­mânilor: Să nu alegeţi de cât un bărbat din sângele vostru ! întreb: este acésta a - ţîţare? Unde s’o spun acósta? In Dobri- ţin? In Veszprim? Contactul acesta între inteligenţi şi popor este sănătos şi con- stitue tăria, nu slăbiciunea ţă rii! De géba spune d-1 deputat Baloghy Ernő, că déca poporul nostru ar sci unguresce, atunci nu ne-ar alege pe noi deputaţi, ci pe alţii. Asta-i dorinţa D-vóstrá? Ne invidiaţi, că noi suntem representanţii voinţei poporu­lui nostru? La 1848 cugetau altfel des­pre acăstă .cestiune cei ce au întemeiat parlamentarismul ungar. Lui Makay Sán­dor, care fusese deputat în dieta ordine­lor, i-s’a oferit la 1848 mandatul din Zor- lenţ, dér el a răspuns că de óre-ce cercul este curat românesc, ar fi o crimă să-şi pună acolo candidatura, cât timp poporul, legea şi regele vréu, ca cercul só trimită un deputat în care are deplină încredere.

Aşa era concepţia la 1848 şi nu cum spunea d. deputat Baloghy, după care a- cela trebue să fie deputat pe care îl spri- jinesc gendarmii, puterea statului şi cei dela centru, acela care vine în cerc cu patalamaua iscălită de Kossuth şi cu re­comandata, că dânsul este unicul candi­dat şi salvator. Noi nu avem şi nici nu ne trebue patentă dela nimeni. Noi nu luptăm, pentru ca să fim aleşi, ci luptăm împotriva abusurilor autorităţilor.

Oratorul arată, că adevărata armonie în ­tre popórele ţării numai în cadrul indicat de adresa naţionaliştilor se póte reálisa, apoi con­tinuă :

Partidele coaliţioniste şi noi suntem de acord asupra punctului, că sistemul de pănă acum a iost rău, laş, netrebnic, mur­dar şi abject. Aşa este, domnilor, iscălesc şi eu. Acel sistem a dat faliment, şi de vreme ce a dat faliment, nu vréu să scor­monesc nimic din murdăria aceea; décá a dat faliment, să-l îngropăm pentru vecie. Să nu perdem din acel sistem ceea-ce la aparenţă ne este preţios nouă, séu D-vós-

Pagina 2. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 147.—1908.

tré, dér se nu primim concepţia Iui în chestia naţionalităţilor ; să ne lapadăm de acea concepţie şi să căutăm pentru so- luţiunea chestiei naţionalităţilor altă cale, căci este forte natural, că în acel sistem mocirlos nu putea se prindă rădăcini o flóré bună şi frumósa, ci numai o flóré cum se potrivea pentru un atare sol.

N’am audit despre chestiunea naţio­nalităţilor în forma sa de astăzi, nici pe timpul legislaturei din 1848, nici mai târ- diu, când trăiau încă acei mari bărbaţi. Chiar şi pe la începutul anilor 70, ches­tiunea s’a presentat în forma, că aceea este identică cu valorarea ideeii de stat. după aceea ea a devenit ideea de stat ma­ghiar, apoi ideea statului unitar maghiar şi în sfirşit ideea de stat uaţional maghiar cu limbă unitară.

Aşa a crescut mereu acéstá concep­ţie ; era ca un scorpion, a cărui înţepare devine din ce în ce mai veninósá, şi mo­tivul ei n’a fost, că trebue să se promo­veze binele ţării, ci só se creeze stăpânirea, pe care d-1 deputat Veress Tozsef a expri- mat’o cu cuvintele că »Ungurul e stăpân în acestă patrie.« (Aprobări în stânga ex­tremă.) Asta este adevărat, dór nu e sin­gur stăpân ; şi eu îi sunt tovarăş şi vreu se fac parte din societate şi la stăpânire. (Vii aprobări si aplause pe băncile naţio­naliştilor.) Cât timp şi eu piătesc impozi­tele, cât timp fiul meu face armata, cât timp sunt gata a lua şi eu arma pentru patrie, decă e trebuinţă, — am dreptul să-mi cer partea şi din viaţa publică.

imî iau voie acum, On. Cameră, a reveni asupra discursului d-lui secretar de stat.

D-1 secretar de stat a găsit de cu­viinţă a se opri la un singur pasagiu al adresei nóstre, paragini unde se releveză abuzurile electorale. Ei bine, decă noi ne­am plâns de aceste abuzuri, ain adus şi probe, şi mai mult ce puteam să facem? Am relevat mituirile, amestecul ilegal al organelor publice, care a influinţat în mă­sură surprindătore resultatul alegerilor, şi am invocat fapte şi dovedi, că în vreme ce abuzurile revoltatóre ale organelor ofi­ciale au rămas nepedepsite, alegătorii car! n’au spriginit guvernul pănă în diua de astădî sunt expuşi persecuţiunilor celor mai straşnice. (Aprobări pe băncile naţio­naliştilor.)

Oratorul se refere la dovecţile expuse în interpelaţia sa făcută mai deunăcjl în chestia abuzurilor electorale. Afară de acestea la tribu­nalele din Zălah şi Sătmar s’au făcut arătări, ér (fiarele românesc! le-au descris pe larg — dér pro­curorii nu pândesc în foile nóstre decât agitaţie contra statului maghiar, ér de abuzurile contra naţionalităţilor nu se emoţionâză. Poporul şî-a perdut încrederea în justiţie.

Oratorul citeză caşul cu înmormân­tarea lui Janicsăry, care a fost gr. orien­tal şi a fost înmormântat în Budapesta. Baronul Banffy s’a jeluit atunci în »P. H.« că de ce n’a cântat preotul unguresce la acea înmormântare. La articolul lui Banffy, care insulta drepturile legale ale bisericei nóstre, noi am răspuns, er procurorul nî-a făcut proces şi a urmat o condamnare Ia opt Iun! temniţă pentru aţîţare. (Aprobări.)

Somogy Aladár: Numai opt Juni?Coriolan Brediceanu: Atunci nu

aduceţi legi, decă aşa le respectaţi.Somogy A ladár: Noi le respectăm,

dér D-vóstra nu le respectaţi. (Sgomot.)D-1 Brediceanu respuncţend secretarului de

stat Gűnther dela ministerul de justiţie, care in ­vocase ordinele ministrului de justiţie adresate procurorilor şi preşedinţilor de tribunal, ca sö resolvéscá de urgenţă abuzurile electorale, dfice :

întreb însă pe d-1 secretar de stat, câţi preşedinţi de tribunal şi procuror! sunt în Ungaria, car! să nu fie de rassa maghiară?

Tocmai faptul, că în oficiile publice sub diferite pretexte nu se numesc decât aprópe exclusiv funcţionar! maghiari, este causa că procurorii din ţinuturile nema­ghiare interpretézá cu totul altfel ordinele ministeriale, dovadă procuratura dela tri­bunalul din Lugoş. Cum au fost interpre­tate aicî ordinele ministrului de justiţie, se vede de acolo, că la noi procurorii fără să asculte pe inculpaţi, au redactat ime­diat actul de acuzaţie şi au cerut deţi­nerea.

Somogy Aladár: Forte corect!Coriolan Brediceanu: Cum ? La

denunţul jandarmilor să fie permis aşa ceva? Ia mai lasă onorate coleg, aşa ceva jnu e permis! Pe basa raportului jandarmilor, fără ca inculpaţii să fie ascul- taţî, nu se póte înainta act de acusaţie.

Preşedintele: Rog pe d-1 deputat Somogyi să nu tot întrerupă pe orator.

Coriolan Brediceanu: Arătaţi-mî un singur cas, unde procurorul maghiar faţa cu un Maghiar să fi procedat astfel si

atunci ne-am răfuit. Nu trebue să vorbim aicî atâtea palavre, când faptele triste sunt atât de eloquente!

(Va arma)

Un meeting anti-grecesc în BucurescîDuminecă după ameadî la orele 3 s’a

ţinut în sala Dacia o mare întrunire stu- denţescă de protestare contra crimelor grecesc! din Macedonia, care a fost prezidată de studentul Gr. Diaconescu.

Deschidându-să întrunirea, preşedin­tele a propus să se trimită Regelui Carol următărea telegramă:

Sire,»Tinerimea universitară chemând azî

pe cetăţenii Capitalei la întrunirea de pro­testare în contra banditismelor antarţilor grec! asupra fraţilor noştri din Macedonia, depune cu acestă ocasie la piciorele Tro­nului omagiile lor de credinţă şi devota­ment.

(ss) Comitetul studenţilor universitari.

Telegrama a fost primită cu ovaţii.D. Diaconescu vorbesce apoi despre

originea poporului român şi arată câ te de puternică consciinţa naţională la Români! macedoneni. Infiereză banditismele greci­lor şi se plînge că în ţerâ nu s’au luat încă măsuri energice conţi a grecilorde aici.

D-1 Eremia ţine un discurs entusiast, arătând starea nenorocită în care se află românii din Macedonia, şl termină dieend: La arme, români!«

D. C. Popescu arată perfidia politicei grecesc!, care în străinătate răspândesce scirea că ar exista bande organisate de român!.

D-şăra Virginia Rădulescu, institută- re la şcăla română din Constantinopol, arată la ce resultate s’a ajuns prin orga- nisarea învăţămîntului primar român din Constantinopol. Exprimă speranţa, ca tine­rii macedoneni car! îşi termină studiile să se întărcă cât mai curînd la căminele lor, spre a propaga iubirea de limbă şi de neam.

D. D. Vasiliu spune, că tinerimea uni­versitară e datore a lupta pe tăte căile, căci sângele nevinovat vărsat la Pind, cere răsbunare.

D. D. Munteanu, face pe scurt istoricul luptelor românilor. Dă cetire unui articol din diarul grecesc »Piros«, în care se spu­ne că românii trebuesc distruşi prin foc şi sabie. De la vorbe trebue se trecem la fapte.

După ce mai vorbesce d. C. Bender, român din Basarabia, D. C. Diaconescu dă cetire următorei moţiuni:

Studenţimea universitară română bu­ciumând astădî 2 Iulie, buciumul luptei contra sălbătăciilor grecesc! din Macedonia a chemat la o mare intrunire în sala Da­cia pe toţi cetăţenii Capitalei şi împreună cu ei au hotărât următorele.-

»1) Studenţii vor colinda întregă ţe- ră, ca să cheme pe toţî Românii la luptă.

»2) Cetăţenii români ai Capitalei îşî iau angajamentul cu trup şi suflet, ca studentul să fie în causă comună pentru apărarea fraţilor din Macedonia şi pro- mit că nu vor mai avea a face şi nu vor mai cumpăra nimic de la greci! din ţără.

»3) Se vor lansa liste de subscripţii in totă ţera, spre a strînge ajutore pentru victime şi spre apărarea românilor ma­cedoneni.

»4) Cere guvernului să intervină, a- plicând cele mai energice mijlăce, făcând represalii contra grecilor din ţeră şi inter­venind pe cale diplomatică cât mai grab­nic, mai ales cătră imperiul otoman, ai cărui conaţionali din Dobrogea sunt pu totul altfel trataţi şi ocrotiţi în statul nos­tru, ca bandele de antarţî grec! se fie în­lăturate din Macedonia.

»5) Declară că nu vor dezarma pănă când dorinţele nu le vor fi îndeplinite.

Moţiunea a fost acoperită cu aplause. In sunetul imnului »Deşteaptă-te Române« întrunirea se sfîrşesce. De la Dacia se for- meză un impunător cortegiu, compus din câte-ve mii de omeni şi cântând »Deşţep- tăte Române« Cortegiul percurge strada Carol, calea Victoriei, bis. Albă, Poşta- Veche, str. I. C. Brăteanu. La statua lui Mihai Viteazul un student ţine un discurs

scurt. Pe strădile Şepcari şi Gabroveni, manifestanţi! au demonstrat în faţa magazi­nelor angrosiştilor greci. S’au făcut manifes­taţii ostile la hotelurile Colaro şi Kiriazi.

Cronica externa.Pentru ce a fost amânată visita es­

cadrei englese în Rusia? Agenţia »Vestnik« spune, că visita ce trebuia să o facă esca­dra engleză în porturile Balticei rusesc!, a fost amânată în urma intervenţiei unui acord reciproc pănă la un timp mai favo­rabil, probabil anul viitor.

Iniţiativa acestei hotărîrî a fost luată de Rusia şi este basata pe următărele consideraţiunî: anunţarea visitei a fost primită cu o vie satisfacţiune de guvernul rus, care a vădut în acestă proiectată vi- sită, o dovadă de simpatie a naţiunei en­gleze pentru Rusia.

Din nefericire anumite partide poli­tice din Anglia şi Rusia au provocat o vie agitaţiune contra acestei visite, cer­când a amesteca chestiuni de politică in­ternă rusă. Declaraţiunile energice şi le­ale ale ministrului afacerilor străine, au redat chestiunei caracterul ei adevărat şi au fost mult apreciate la Petersburg, to­tuşi guvernul rus crede, dată fiind crisa politică, prin care trece Rusia actualmente de a amâna visita vaselor engleze, acestă visita putând să aţîţe spiritele şi se pro- văce incidente, ce ar fi de natură a pute aduce prejudicii raporturilor dintre Rusia şi Anglia.

Regele Eduard şi Ţarul au schimbat cu acestă ocasiune fărte cordiale tele­grame.

*Afacerea Dreyfus. »Monit. Of.« francez

publică cele două leg! votate eri, prin care se reintegreză Dreyfus şi Piquart în drepturile lor, numind pe Dreyfus şef de escadron, er pe Piquart general de bri­gadă.

»Monitorul Oficial« publică de ase­menea numele lui Dreyfus pe tabloul fă- cut pentru a fi numit cavaler al legiunii de onore, er pe cnmandantul Tarse, care a făcut în parte instrucţiunea revisumii pentru gradul de ofiţer al aceluiaşi ordin.

SOIRILE DUEL— 17 Iulie n.

Noue crime grecesc!. Din Bitoiia seanunţă că consulul grec din acest oraş s’a dus acum câteva dile la Nijopole, sub pre­text de a asista la festivitatea şcolară de la biserica gróca, dér în realitate spre a încuraja pe partizanii săi Ia săvîrşirea de omoruri contra Românilor. — Din Perlepe (Macedonia) vine scirea că celnicii Guşu Cardulea şi Taşcu Geista Dicâ din Cruşova au fost capturaţi la localitatea Dantiţa din districtul Veles de cătră faimosul ban­dit Isieam Ceauş. Numai pentru liberarea celui dintâiu. cere rotunda sumă de 600 lire turcescî. Étá însă că un alt bandit nu mai puţin faimos Talhir-Tole, care s’a an­gajat să-l iibereze dânsul, cu omenii săi pentru o sumă mai inică.

Fundaţiune pentru un orfelinat. »Ră­vaşul« publică textul testamentului, ce l’a făcut un tîner absolvent în teologie, Filon V. Tat, care şi-a lăsat íntréga avere pă- rintéscá, o moşie în valóre de 30.000 co­rone, situată în Sângerul Câmpiei Ia »Re­cea« cu scop de a se întemeia în Blaj un asii pentru orfanii de preoţi. — Repau- satul a fost îndemnat la acest act gene­ros mai ales prin cetirea frumósei cărţi »Roadele milei creştineşti« scrisă de pre­otul gr. or. Câmpeanu apărută nu de mult la Aiud în editura protopopului Daianu dinCluşiii. Din cartea lui Câmpeanu tipărită în 1000 exemplare, după cum aflăm din »Răvaşul« nu s’au vândut pănă acum de­cât 100 exemplare deşi preţul de 3 cor. plus 30 b. porto în raport cu mărimea şi frumuseţa ei este un bagatel. Editorul cărţii promite acum, că în diua când se va vinde ultimul exemplar va oferi şi dân­sul pentru fondul orfelinatului amintit 1000 corone.

Repausatul Filon V. Tat era şi el or­fan şi cuprins de o bólá crudă, n’a putut să se dedice carierei ce şî-a ales. El a mu­rit în etate de 26 ani şi a fost înmormân­tat la 27 Iunie în Chicheriul de sus.

La examenul de cuaiificaţiune învăţă-tOréSCâ din Caransebeş — scrie »Rena­şterea« — s’au prezentaţii candidaţi din tóté obiectele, er 10 candidaţi numai la examenul de corigenţă. In decursul exa­menului s’au retras 2 inşi. Au făcut exa­menul cu succes 13 inşi, ér 6 inşi au ră­mas corigenţi. Au obţinut calcul general »bun« următorii: Solomon Bistrean, Iosif Bogdan, George Săcoşan, Romul Şandru, Victor Sciopon şi Iosif Stoica. Cu suficient Lazar Cloşan, Patriciu Drăgălina, Alexe Creţu, George Drăgoiu, Octavia Gaşpar şi Romul Ioanoviciu. Comisar minist, la acest examen a fost d-1 Dr. Siegescu, a cărui lealitate şi pricepere »Renaşterea« o apre- ciăză cu elogii într’un prim-articol.

Nou doctor în teologie. D-1 loan Bât­lan preot al arehidiecezei de A. lulia-Fă- găraş a fost promovat la 11 Iulie doctor în teologie la universitatea din Viena. In teza de doctorat d-1 Bălan a tratat despre »dipticele bisericesc!«.

Un scandal la ex/josiţia din Bucurescî.Marinarii englezi angajaţi în serviciul lup­telor navale ce se dau pe lacul din inte­riorul exposiţiei din Bucurescî, turmentâa- du-se într’una din berăriile exposiţiei, au înscenat Duminecă în drum spre locuinţele lor un mare scandal, luând la bâtae pe mai multe persóne, ce-şi vindeau pe strădi mărfurile lor. Intervenind poliţia s’a iscat între aceştia şi între marinari o bătaie formidabilă, fiind răniţi mai mulţi poliţişti. In fine i a succes poliţiei să pună mâna pe 4 marinari, cari au fost duşi la sec ţie. Ma- rinarii scandalagii vor fi aspru pedepsiţi. Din causa acésta representaţia navală anun­ţată pe Duminecă sóra, nu s’a putut ţine.

La gimnaziul din Bsiuş s’a depus exa­menul de maturitate cu următorul résul­tat: A. Bolcaş şi R. Voina cu distincţie; A. .Ardeleanu. S. Andru, A. Balea, I. Ionescu, V. Petru, A. Mihali, D. Pop cu bine; 20 inşi simplu maturi, 8 inşi au rămas cori­genţi din câte un obiect, er unul va tre­bui să repete examenul.

Turneul Gorfescu. Cunoscutul cântă­reţ de operă d-1 N. Corfescu a dat dilele acestea un concert în Tatra-Szeplak in Un­garia de nord, obţinând un succes desă­vârşit. De acolo s’a dus la Uj-Tatra, O. Tátra, Tatra-Lomnitz şi Csorba-See. Ab- solvându-şi acolo turneul, d-1 Corfescu se va duce la Pöstyen.

Petro&ere de vară în tfepria română.Duminecă, în 22 Iulie inteligenţa română din Hepria română şi împrejurime va da o petrecere de vară în localul şc0lei. Be­neficiul net e destinat pentru procurarea rechizitelor şcolare. In fruntea comitetului vedem pe I. Stanciu N. Gábor, Ant. Fili- pescu, I. Gligorescu şi numeroşi tineri.

Grevă într’o temniţă. Din Vaţ seanunţă, că socialiştii internaţi pentru dife­rite delicte în temniţa din Vaţ au decla­rat Sâmbătă greva pe motiv că directorul temniţei n’a permis socialistului Tarczai să expedeze un articol scris de dânsul dia- rului »Népszava«. Tarczai şi soţi n’au mai gustat de Sâmbătă nici o mâncare. Direc­torul temniţei a dispus ca greviştii să fie vizitaţi dilnic de două ori de medicul temniţei. Ministrul de justiţie Polonyi a fost încunosciinţat despre cele petrecute.

Un favor acordat reserviştilor de în­tregire. Ministrul de finanţe a invitat pe vice-şpanii comitatelor, să-i comunice nu­mele tuturor reserviştilor de întregire (Er- satzreservist) chemaţi anul acesta la ser­viciu activ, cari n’au avere şi pot dovedi, că au să susţină tamilie. Aceşti reservişti vor primi prin viceşpani o despăgubire. Reserviştii de întregire, cari n’au se sus­ţină familii, nu vor primi despăgubiri în bani, li-se vor erta însă în schimb deprin­derile de arme, ce ar ave să mai facă în timpul reservei.

La gimnasiul de stat din Făgăraş aufost 6 elevi români, cari s’au supus la exa­menul de maturitate. Toţi au reuşit cu succes. Aceşti absolvenţi sunt: Iuliu Cârje, Ilarie Cojocariu, Sirnion Cornea, Iuliu Dan Gavrilă Metea şi Mihail Novacu.

Avis. Adï Marţi la orele 6 repetiţia reuniunei de cântări. Mercuri la órele 5 întrunirea secţiei de gimnastică, ér Joi la órele 6 p. m. repetiţia »Acordului«.

Muzica oraşului va concerta mâne, Mercuri, la órele 5 l/2 pe promenada de jos. In program e luată şi frumósa bucată »Fantasie romànéscà» de Elinescu-Krause.

Orbit de un trăsnet. Din oraşul Lan­dau a. J. se- anunţă, că un cismar privea Vinerea trecută la trăsnetele ce cădeau asupra ţinutului Landau. Urmarea a fost că bietul om, care şi aşa era miop, a or­bit, perdându-şi cu totul lumina ochilor.

Nr. 147.—1906. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3.

Instalaţia noului fişpan în Deva.Deva, 14 Iulie n. 1906.

Adi a fost instalarea noului fişpan, baron Leopold Bornemisza. Mare a fost bu­curia Ungurilor, însă în dulceaţa bucuriei lor a cadut şi un strop de amăreală, care deşi micuţ, totuşi a fost destul ca să nu le română bucuria limpede...

Anume flşpanul Bornemisza desfăşu- rându-şî în congregaţie programul, după care vrea să proceadă a dis între multe, că va lupta cu trup cu suflet, pentru idea de a clădi statul naţional unitar maghiar şi că va pune stavilă la ori şi ce încer­cări »separatistice«.

Aplause frenetice au salutat vorbele fişpanului din partea Ungurilor. Insă în clipa acesta, din şirul Românilor, cari n’au fost mai mulţi de vre-o doi trei (?! — Red.) s’a ridicat tînărul luptător Dr. Victor Bontescu şi într’o vorbire româ- născă, înăbuşită de strigătele infernale ale membrilor unguri i-a comunicat fişpanului neîncrederea obştei românescî, din comi­tatul Hunedórei. Asta i-a scos pe Unguri din fire. In zadar i-au mai liniştit alţi ora­tori. Picătura de venin le-a amarît dulcăţa bucuriei !...

Codreanul.In afară de corespondenţa de mai

sus, care se mărginesce la constatarea că puţinii Români presenţî au esprimat neîn­credere faţă cu noul fişpan, am primit ur- mătortle informaţiuni, privitóre la instala­rea din Deva.

Bar. Bornemisza, nou numitul fişpan a fost mult combătut de Unguri înainte de a-şî ocupa postul. Nu numai că au câr­tit în contra lui, dér l’au ameninţat chiar formal, mai ales amicii actualului vice-şpan care aspira sé fie el numit. Se dicea chiar că se vor înscena scandaluri la sosirea noului fişpan.

De altă parte voinicoşii activişti de la »Libertatea« se pregăteau şi ei la o straşnică demonstraţie pentru rolul ce Pa avut noul fişpan Bornemisza la ultima ale­gere din Dobra, unde numai lui i-se atri- bue căderea lui Dr. Rozvany.

Şi ce s’a petrecut în diua instalării? Ungurii i-au făcut lui Bornemisza o pri­mire strălucită, cum n’a avut-o nici un fişpan pană acuma. încât pentru omenii noştri (Jişî de acţiune au dat cu acest prilej o nouö dovadă despre confusiunea ce domnesce în tabăra lor, căci fără de a-se înţelege mai nainte că ce ar fi de făcut, matadorii nici că s’au presentat, ér cei câţiva câţi au riscat sé vină la con­gregaţie au avut un rol férte puţin im­punător.

Văzând adecă Maghiarii, că Românii în cea mai mare parte absenteză, Ia înce­put au înscenat un scandal ne mai pomenit nu în contra fişpanului, ci în contra tînă- rului Dr. Bontescu şi a celor veniţi cu el, fluerând ca nisce vizitii şi urlând ca nisce turbaţi, apoi înjurând într’un mod ne mai pomenit, pronunţând cuvinte mai urîte ca la gura cortului.

Firesce că prin acésta şi-au arătat numai lipsa de educaţie şi ura neîmpăcată faţă de tot ce e românesc. Faptul în sine însă nu justifică nici decum rolul slab al celor ce au trebuit sé bage în buzunar a- tâtea insulte şi batjocură, fără a putea ri­posta cum se cuvine, pe când Maghiarii jubilau, huiduind oştea neorganisată.

Vorbă scurtă. La noi »se face« o luptă fără de nici un căpătâiîi şi neînţelăsă, căci adi îi vedi pe eroicii luptători activişti ve­nind la congregaţie cu dróia, case sprigi- nescâ alegerea de viceşpan alui Pogány Béla, sé i-se asigure acestuia victoria, pre­cum şi victoria unui şir de funcţionari ad­ministrativi, care de care mai şoviniştî; mâne îi vedi sfătuindu-se, cum ar puté face oposiţie viceşpanului, ales cu ajutorul lor; apoi ărăşi îi vedi făcând pact cu acest vi­ceşpan, pentru-ca după alegeri sé-1 atace în congregaţie, că nu s’a ţinut de învoială.

Una din douő: Ori sé fi venit la in­stalare o falangă puternică de membrii ro­mâni şi sé facă cel puţin atâta cât s’a fă- •cut mai nainte la asemeni ocasiunî — séu

sé nu se fi presentat nici unul dintre mem­bri români şi apoi în congregaţiunea urmă- tóre sé fi espus motivele, pentru ce au ab­sentat. Dér aşa: haid’ câţî-vala congrega­ţie şi înghiţiţi, băeţi, tóté insultele.

Acésta nu póte sé fie o luptă démna de o poporaţiune aşa mare românăscă ca cea în comitatul Hunedórei. Ei réspundá de tot ce fac.

In tot réul se găsesce însă şi ceva bun. La plocónele obicinuite de astă-dată n’a fost representată nici una din biseri­cile nóstre românesc!.

Un învăţător român— fabricant de vioSine.

Bistriţă. 14 Iulie st. n. 1906.Făcând un turneu de călătorie, m’am

oprit puţin şi în Bistriţă, unde am petre­cut 2 (Jile. Aici am avut ocasiunea sé des- coper un meşter de violine în persóna d-lui învăţător gr. cat. luliu Chilia din Bistriţă, care mî-a istorisit cum a învăţat dénsul sé facă violine. Mî-a adus apoi 3 violine făcute de dânsul în timpul din ur­mă, pe cari subscrisul, ca espert în acéstá materie, încercându-le, spre mirarea mea cea mai mare am constatat, că violinele sunt atât de bune, încât întrec cu totul violi­nele de duzină din fabrici de instrumente musicale.

Tóté violinele încercate de mine le-am preţuit peste 20 cor. şi în special una, care mi-a plăcut fórte mult, e atât de bună, încât eu i-am oferit pentru dânsa 50 cor., dér maestrul-învăţător a cerut timp de cugetare şi nu mî-a dat’o încă pentru preţul oferit, voind sé o preţuiăscă şi cu alţii.

Violinele făcute de învăţătorul Chitta sunt întocmai după forma şi mărimea celor din fabrici, cu deosebirea, că pană ce cele din fabrici nu sunt tóté scobite, învăţă­torul Chitta le scobesce atât spatele cât şi partea dinainte şi grinda, împrejurare, care le face de câştigă atât în frumseţea, cât şi rotundimea şi puterea tonului, şi le face cu totul superióre celor fabricate în fabricele de instrumente musicale.

Violinele făcute de d-1 Chitta sunt fórte frumos şi artistic lucrate şi colorate cu lac procurat dela o fabrică de instru­mente musicale din Boemia.

Ce e însă de mirat, d-1 învăţător Chitta n’a învăţat dela nimeni acest meş- şteşug frumos. Ci după cum mî-a istorisit dânsul, desfăcând odată o violină, a stu­diat structura ei şi după aceea a început sé facă şi 1)-Sa una. Se ’nţelege că lucrul mergea cam greu, deórece dispunea de unelte fórte primitive. Cu timpul apoi a început a-şî procura câte ceva din unel­tele trebuincióse şi astfel treptat mergea şi lucrul mai iute. Adi în o săptămână e în stare s0-ţî facă o violină buna.

L’am întrebat, decă şî-a trimis dintre violinele făcute de dânsul vre-una şi la exposiţia din Bucureşti? Mi-a răspuns, că n’a făcut acésta, deórece la exposiţia din Sibiiu în vara trecută încă şi-a trimis 2 violine şi nimeni nu le-a luat în samă şi nici baremi o diplomă de colaborare n’a obţinut.

Astfel deci de frică, să nu păţiască şi în Bucurescî tot aşa, şi ca sé nu spe- seze înzadar, n’a trimis nici o violină la exposiţie. Mî-a dis, că va încerca la ex- posiţiile străine, póte va fi mai norocos.

Apoi referitor la acésta îmi permit a face observarea, că On. Comitet a l»Aso- ciaţiunei a făcut forte reu, că a trecut cu vederea şi nu i-a conferit d-lui Chitta nici barem o diplomă de colaborare, ceea-ce fór le a mer itat1 o!

Pentru-că a face instrumente musi­cale şi în special violine — şi incă chiar fórte bune, — nu e lucru de tóté dilele! SÖ nu fie cu supăre dér acest om a me­ritat mai multă atenţiune !

Din parte-mi atrag atenţiunea tutu­ror iubitorilor de musică, cari ar dori s0-şî procure violine în preţ mai moderat de circa 20—50 cor. ca să se adreseze la d-1 învăţător luliu Chitta în Bistriţă (Besz- tercze) şi îi asigur, că îşi vor câştiga o

violină bună, cu mult mai bună, decât cum şi-ar fi putut procura cu preţul acela în ori şi care fabrică!

I. CI. luga,când. de advocat.

BuffalO Bill. Colonelul american W. F. Cody, supranumit »Buffalo Bill«, deórece la o vínátóre de bivoli sălbatici aranjată în America a reuşit învingător, împuşcând într’o singură di 69 bivoli, ér într’un sin­gur an 4862 bivoli, este un celebru şi fórte popular ofiţer american, care s’a distins în numeróse lupte purtate sub generalii Ir­ving Dodge, W. F. Shermann, Phil. Sheri­dan, Harney, Crook etc. contra Indienilor. Esind din serviciul armatei americane si-a propus să înfăţişeze publicului american prin representaţiunî în stil mare luptele mai însemnate, la care a luat dânsul parte activă, pe lângă alte scene din preriile ame­ricane.

Din America a trecut în curând cu trupa sa, compusă în majoritate din In­dian! şi soldaţi americani, pe continentul european, traversând în scurt timp aprópe tóté ţările Europei. Ultimul turneu este, ce l’a întreprins acum prin monarchia nóstrá, venind şi la Braşov, unde, precum seim, a dat în dilele de Sâmbătă şi Duminecă pa­tru representaţiunî, la cari au luat parte vre-o 25,000 persóne.

Vorbind despre representaţiunile date in Braşov trebue să constatăm, că ele nu ni-au impus atât prin prestaţiuni artis­tice, pe cari le oferă în diua de a<jî re- presentaţiile unui circ modern şi cu renu­me, ci prin representaţiunile în massă ale diferitelor seminţii americane, cari ni-au oferit aşa-dicend o bucată din viaţa popó- relor din continentul american. Obiceiurile Indianilor în timp de pace şi de luptă, des- teritatea aşa numiţilor »Cowboy« americani în călărit, în domesticirea cailor sălbatici, în aruncarea aşa numitului »lasse«, scene din viaţa Cazacilor, Japonezilor, Arabilor, Zuavilor etc., aceste sunt punctele de forţă ale representaţiunilor lui »Buffallo Bill«. Demne de relevat sunt fără îndoială şi prestaţiunile colonelului Cody şi ale ame­ricanului Johnny Baker, cari s’au distins ca ţintaşî remarcabili, nimerind cu puşca globurele de sticlă aruncate în aer cu o siguranţă fenomenală. Fie-care represen- taţiune a durat precis 1 oră şi 3/é fără în­trerupere, urmând ca într’un caleidoscop un tablou după celalalt.

Duminecă săra după ultima represen- taţie societatea americană a părăsit cu trei trenuri separate Braşovul. Eri a dat o representaţiune în Sighişora, de unde a plecat adî nópte la Cluj, unde va arangia de asemenea 4 representaţiunî în 18 şi 19 1. c.. ér în (filele viitóre în Murăşoşorhei şi Oradea. Din Oradea societatea trece în Galiţia şi Bucovina.

Bucurescî, 1 Iulie 1906.Onorate d-le redactor ! In Nr. 26 al

»Gazetei de Duminecă« ce apare în Şim- leul Silvaniei, am cetit o dare de sămă asupra Pavilionului Transilvaniei dela Ex­posiţia de aici, al cărui secretar sunt eu, în care trimisul seu special face alusii ne- cuviincióse la adresa mea, pentru-că eu, om obscur, cum scrie d-sa, aş fi refusat să i dau un catalog al obiectelor aflate în acest pavilion. Fiind-că numitul domn spune un neadevăr cât d-sa de mare, vă rog d-le redactor a publica următorea serisóre, pe care am trimis’o şi »Gazetei de Duminecă«, însă n’a fost publicata. O reproduc în tocmai:

Domnule Redactor ! Am cetit în Nr. 26 al diarului d-v. o dare de séma asupra pavilionului Transilvaniei dela Exposiţia generală de aici, in care trimisul D-v. spe­cial se plânge că, un domn obscur, care face pe mai marele, aştăptă să fie prea mult rugat spre a-i da un catalog.

Mă miră inesactităţile sus numitului domn, pe care dăcă nu mă înşel, îl cunosc.

Din causa mea n’a putut studia?Dér dăcă d sa a voit să studieze in­

tensiv pavilionul, să mă erte, nu putea să facă acest lucru într’o singură dare de séma, căci chiar unele diare de aici con­sacră mai multe articole pentru Pavilionul nostru.

De ce d-1 trimis n’a studiat catalogul oferit de d-1 Dr. Diaconovich, căci putea

să scrie un articol kilometric despre obiec­tele aflate în el şi apoi nici catalogul, ce pretinde că mi-l-a cerut, nu era întru ni­mic schimbat de acel oferit d-sale.

Dér d-sa orî de câte-orî a venit, s’a mulţumit să stea pe banca din drépta în- trărei, făcând meditaţii filosofice (lucru pen­tru care nu-1 învinovăţesc căci mi-se pare că e Dr. în filosofie). Aştepta óre prea lu­minatul Dr. trimis, ca omul obscur să-i facă un compliment şi să-i presinte cu tóté onorurile un catalog? Cred că au ve­nit destui corespondenţi de diare, cari n’au avut ocasia, decât să-şi arate mulţumire prin publicitate pentru modul cum au fost conduşi şi lămuriţi. Dér lucrul acesta nu mă supără de loc; îl ert, căci n’a sciut ce scrie. Şi acum un sfat pentru domnia sa: Mai puţină filosofie şi mai multă seriosi- tate şi bunăcuviinţă. Vă rog a face cuve­nita rectificare. Cu stimă etc.

(urméza iscălitura.)Vă rog încă-odată a publica acéstá

serisóre pentru stabilirea adevărului. Mul- ţumindu-vă vă salut prietinesce

D. Raţiu,secretarul societ. Transilvania.

ULTIME SOIRI.Budapesta, 17. Iulie. Deputatul

Vaida a vorbit la posiţia scölelor de stat. Cuvintele cu cari a sfîrşit: „Voi să fiu bun Român şi bun pa­triot ungar“, au produs un sgomot iufernal. Kebik strigă: „Nu esistă de cât un fel de patriot maghiar. Du-te in România şi fă acolo pe patriotul român!“ Lengyel Zoltan : „Retrageţî cuvântul!“ Hentz: Sâ-ţi fie ruşine a vorbi aşa ! (Mare sgomot. Preşedin­tele suspendă şedinţa.)

Petersburg, 17 Iulie. Erl sâră tre­nul dela Serinowska, care trecuse peste corpul unui soldat beat a fost atacat de o mulţime ca de 3000 de omeni care a împedecat calea cu tra­verse şi punând prăjim în râtele lo­comotivei. Mulţi dintre căletori au fost răniţi. Cuvântarea împăciuitore a unui lucrător linişti în sfîrşit mul­ţimea.

Petersburg, 17 Iulie. In districtul Petru-Pawlowsk a avut loc între Kir- gizi şi ţeran! o ciocnire sângerosă. Se (Jice că sunt mai mult de 100 ră­niţi şi morţi. Causa conflictului este o cârtă pentru pământ.

New^york, 17 Iulie. Agenţia „Reu­ter“ comunică după o telegramă, pe care a primit’o din San-Salvador, că armata de Sansalvador a atacat ar­mata de Guatemala, Sâmbătă sera în apropiere de Platanar. Guatemalienii au perdut 2000 de omeni, ucişi, ră­niţi şi prisonieri. Armata de Guate­mala năvălind pe drumul Santafe a fost respinsă, Presidentul Bonifia dia Honduras telegrafiâză, ca Honduras nu a declarat rësboiü.

Lubek, 17 Iulie. Visita flotei en­gleze care urma a se face la Kron- stad a fost contramandată în mod oficial.

Köln, 17 Iulie. »Kölnische Zeitung« a află din Petersburg că starea capitalei ruse este din cele mai îngrijitôre. Oameni înarmaţi atacă publicul diua ’namiaza mare. In părţile mai îndepărtate ale oraşului hu­liganii jefuesc şi pradă fără nici o téma. Publicul nu mai pote conta pe sprijinul poliţiei, deörece nu trece di fără să nu se comită vre-un atentat. Proprietăţile şi băn­cile de pe lungul căilor ferate sunt pă­zite de soldaţi. In grădinile publice, pe co­răbiile de pe Neva, în trâmwaele orăşe- nesci sunt dilnic demonstraţii.

Petersburg, 17 Iulie. Se asigură că teroriştii au declarat că retrag decisiunea luată de dînşii la deschiderea Dumei de a nu comite nici un atentat şi că vor în­cepe în curând o serie de atentate.

Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu,Redactor responsabil: Traian H. Pop.

C o r s e t e—s cele mai bune şi moderne —

la B. Goldstein, Braşov strada Vămei 21.

Pagina 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 147— 19C6.

Cursul la bursa din Viena.Din 16 Iulie n. 1906.

Renta ung. de aur 4%- • • •Renta de corone ung. 4% • •irapr. căii. fer. ung. în aur 37j%Impr. căii. fer. ung. în argint 4%Bonuri rurale croate-slavone . .Irapr. ung. cu premii . . . .Losurî pentru reg. Tisei şi Seghedin . 155.65 Renta de hârtie austr. 42/io • • • 99.60 Renta de argint austr. 42/i0 •Renta de aur austr. 4% . .Renta de corone austr. 4% •Bonuri rurale ungare 372% •Losurî din 1860 . . , . .Acţii de-ale Băncei ung. de credit 1684.— Actiî de-ale Băncei austr. de credit 805.—

113.40 95.05 8470 94 90 97,—

207.75

99.55117.8599.7089.45

15875

Actif de-ale Băncei austro-ung. . 667.50Napoleondori. . . . 19.077sMăre! imperiale germane . . . 117.40London vista . . . 240.227,Paris v ista................... 95.50Noie italiene. . . .

C u r s u l p i e ţ e i B r a ş o vDin 17 Iulie, - , 1906.

Bancnote rom. Cuinp. 18.94 Vênd. 18 98Argint român „ 18.80 „ 18.84ftapoleond’orî. „ 19.06 „ 19 f 0Galbeni _ 11.20 „ 11.4CMăre! germane „ 117.20 „ 117 30Lire turcescî „ 21.50 „ SÍ.65Scris. fonc. Albine 5% 101— * 102Ruble Rusescî „ 2 63 „ 2.c8

Strămutare de locuinţă.Văd. PRISKA JENO ne moaşă [gdiplomată, şi au strămutat la- IM Ciiinţd, din Strada Sf. Ioan nr. jffi 17, în Strada Hirscher nr. 28. M

3—5.‘2460. fBI

iiiel!5I

V.Sz. 1334-1C06.

Árlejtési hirdetmény.Zernest nagyközség elöljárósága

közhírré teszi, hogy a község tulaj­donát képező 107 és 111 házszám alatti lahóház épületek átalakítását 1906. évi julius hó 22-én d. e. 10órakor tartandó nyilvános szóbeli á r l e j t é s utján v á l l a l a t b a adja.

A kikiáltási ár a költségvetések szerint 31693*25 korona, bánatpén­zül pedig ennek 5°/0 leteendő az ár- lajtést vezető járási főszolgabíró ke­zéhez.

Zárt ajánlatok az árlejtés meg­kezdése előtt elfogadtatnak és ezek­nek tartalm aztok kell a feltételek megismerésére és elfogadására vo­natkozó záradékot.

Az építkezési feltételek, továb­bá a költségvetés és tervrajzok Zer­nest nagyközség irodájában megte­kinthetők.

Z e r n e s t e n , 1906. évi julius hó 1-én.

Voda János,jegyző.

loan Colesiu,2—2.2464 biró.

(k xCine sufere de Soldină, reumatism

se nu foloséscá alta doftorie, decât se cumpere o sticlă de

Fluid de reumatism aiDr.Fieschcare vindecă mai sigur ca ori şi care doftorie Soldină, reumă, dureri de spinare, Slăbiciuni de mâni şi piciére causate prin aruncătură, oste- nélá, scrintire. Se foloseşte şi intern şi extern. Efectul se simte în scurt timp şi Ja boale în­vechite, la care n’au folosit băi séu altă dofto­rie. — Şe capătă numai la inventator şi singu­rul producent:

Dr. EMIL FLESCH „Magyar korona“farmacie. G y ő r , Baross-ut 24.

D eposit principal pentru Budapesta farmacia T örök J. VII, Kirâly-utcza 12, şi la farma­

cia „Opera“, Andrâssy-ut 26.1 sticlă de l 1/. decilitru 2 cor. Sticle familiare

pentru folosire mai îndelungată 5 cor.Se trimit francate la comandă de 2 sticle mici

séu 2 sticle familiare.% _____________ 40—50.2004._________

Nr. 406-1906.a. f. c. şe. d.

C o n c u r s .La gimnaziul superior fundaţio*

nai din Naszód sunt de a se ocupa cu 1 Septembre 1906, d o u e c a t e ­dre o r d i n a r i de p r o f e s o r : una catedră pentru sciinţele naturali şi geografice şi alta pentru filologia clasică, îa cari pot concura acei civi din Ungaria, cari au cualificaţie de profesor pentru şcdlele medie din respectivele specialităţi şi poşed per­fect în vorbire şi scriere limba ro­mână şi maghiară.

Cu acestea catedre, dacă se com­plinesc cu profesori ordinari sunt împreunate următorele emolumente:

a) plată anuală de 2200 coróne care cu timpul se urcă la 2400 cor.;

b) cuartir natural;c) adause cincenale, de câte 200

coróne, cel mult în 5 rînduri, şid) drept de pensiune în sensul

articulului de lege XXVII, din anul 1894, dacă înse se complinesc cu profesori suplenţT, competinţa lor anuală face 1600 coróne.

Concurenţii se-şi trimită cereri­le adjustate cu tóté documentele de lipsă şi adresate la „Comisiunea ad- ministratóre“ până 20 Iulie 1906 la 6 óre după amâcţî pre calea direo- ţiunei gimnaziului fundaţional din Naszód.

Din şedinţa comisiunei admini- stratóre de fondurile centrali şcoîa- stic şi de ştipendiî din districtul Nă- séudului, ţinută în

Năseud , la 11—12 Iunie 1906.Preşedintele:

Gerasim Domide m. p.Secretar;

Dr. Nestor Simon m. p.1-12436 .

«flr i

C e H

dór trebue şi probat renumitul medicinal

Steckenpferd din lapte de crina lui Bergmann & 0o.,

===== in Dresden şi Tetschen a/E.------Săpun din lapte de crin a lui Bergmann (marca 2 mineri) pentru a obţinea un teint alb, fără pistrui

şi o colóre fină a feţei.S e a f l ă b u c a t a e u 8 0 b a n i ,la fa rm a c iile :

VICTOR ROTH ia „Ursu“,FR. STENNER la „Leu“,JUL. HORNUNG la „Arap“,E NEUSTÄDTES, „Schutzengel“J. Jeckelius la „Speranţă,ED. KUGLER, şi la drogueria

TEUTSCH & TARTLER La farmacia W. LINGNER şi la

J. B. MISSELBACHER

In Braşov.

I în Sighişora

Veritabilă numai sticlele ce portă numele ,SiOULIA‘

Apa QI p l BI I A « din minerală j j O S l / U I - I M Málnáseste regina tuturor apelor minerale

saline, din izvor artesic sfredelit prin straturi

de stâncă.Vindecă inmediat indisposiţil de stomac. Escitézá apetitul. Speci­alitate cu efect contra suferin­ţelor cataralice ale gâtlegiului, plămânii, stomacului, rinichi,

băşică etc.Espertisele domnilor Profe­

sori Karácsonyi, Kétly, Tauszk,Riegler numesc izvorul vinde­cător „SICULIA“ din Mâln«ş ca cea mai bogată apă minerală cu conţinut natural de sare al- calică din continent.= Deposit 'engross —pentru Braşov şi Făgăraş la

WILHEU1 BRESSNANDT în Braşov.8 -1 * .2887.

o r A V I S !Subcrisul am onórea a face cunoscut Oa. public şi în deosebi

epitropilor bisericcscî, că am d esch is în Braşov (Ia 2 Porumbi) ^ Strada Négrá nr. 3 (3 Felso-Villa-utcza 3)

0 f a b r i c ă d e l u m i n ă r i d e e é r á c u r a t ă ş i p a r a f i n ăs u b f i r m a

I O A N P E T E U .Prima fabrică de luminări de cérá şi parafină din Ardeal.Şi sunt în plăcuta posiţie de a executa tot-felül de iumînărî în

t ó t é f o r m a t e l e , precum şi aurite, ér comaridele le voiu executa p r o m p t şi cu p r e ţ u r i f ó r t e c o n v e n a b i l e . 72-901858.

A n tre p r ise de pompe funebre

B raşo v , S tra d a B o rtii Mi*. 3. v is -à -v is de B ă că n ia S té u a R o sie .

9

Recomandă Onor. public la caşuri de mérte, aşe4ămentul seu de înmormântare b o g a t a s o r t a t în cari tôte obiectele, atât aortele mai de rend, cât şi cele mai fine, se p o t c ă ­p ă t a cu p r e ţu r i ie ft in e .

Comisiune şi d ep ou de sicrflir! de m etal ce se pot închide bermetic, din prima fabrică din Viena.

Fabricarea propria a tuturor sicrfuriloi* de lem n, de m eta l şi imitaţinnl de metal şi de lem n de stejarii.

Depou de cununi pentru monumente şi plailticl cu preţurile cele mai moderate.

Representaoţă de monumente de marmură, care ÎUHebre proprii CU 2 şi CU 4 cai, precum şi un c a r f u n e b r u venot, pentru copii» precum şi cioclii.

Comande întregi se eseeutâ p r o m p t s i i e f t i n , i a u asupra-mi şi t r a n s p o r t u l * ! d e m o r t ! i n ' s t r e i u a t a t c .

La caşuri de morte a se adresa lao * E. T u t s e k .

o « « f ' i .

A. MureşianuB ra şo v , T erg u l In u lu i Mr. 3 0 .

Acest stabiliment este prove ciut cu cele mai bune mijloce tehnice şi fiind bine asortat cu *ot felul de caractere de litere din cele mai moderne este pus în posiţiune de a pute esecuta orl-ce Comande cu promptitudine şi acurateţa, precum:

6>[IMPRIMATE ARTISTICEÎN AUR, ARGINT ŞI COLORI.

CĂRŢI DE S C I I N Ţ a ,LITERATURĂ ŞI DIDACTICE

s 'X ’. A . T 'c r - r i E : .

FOI PERIODICE.

CCJJ

BILETE DE VISITĂD IF E R IT E FORMATE.

PROGRAME~ELESANTE.BILETE BE LOGODNA ŞI DE NUNTA

DUPĂ DORINŢĂ Ş I ÎN COLORI.

REGISTRE ş i IMPRIMATEpentru tote speciile de serviclurî.

B n b A K T 'T i:rO E Z X .

C o r u p tu r i , A d r e s e , C i r c u la r e , S c r i s o r i .

Q o u v c /v t z 1 î n I o tă m ă v i m e a •

INDUSTRIALE, de HOTELURI şi RESTAURANTE.

PEEŢDRI-CURENTE ŞI DIVERSEBILETE DE INMORMÊNTAHI.se primesc în biuroul

M D i W U R I .

Comandele eventuale tipografiei, Braşov Târgul Inului Nr. 30, în eta- giul, îndărepţ în curte. — Preţurile moderate. —Comandele din afară rugăm a le adresa la

Tipografia A. MUREŞIANU, Braşov.

Abonamente la„Gazeta Transilvaniei“

se pot fac© ori şi când pe timp mai îndelungat seu lunare.

„Gazeta Transilvaniei1 cu numeral ă 10 fii. se vinde la zaraful Dumitru Pop, l a tu tungeria de pe parcul Rudoli

Tipografia A. Mureşianu. Braşov.