' it urnn concursuluide tineri creatori.

elfie

volum coordonat deFlorentina Sfrmihdian

qffi!

- Bucuregti:

al ART.

Affnun

opa, a venit timpultptul cd nu am add-

rti pe care i-a arun-

.i urmez gi-am fostoar ci ve$ afla ce-aEva mai important

Lat rimas bun de la

: de la un selfie. . .: citit pe noptieri., draga mea, dar,)t camera noastrd

itd cd se terminaseeau ochii de somn,

Cuprins

Inoitatie in pooestede Florentina SAmihdian / 5

llustralii de Bianca-loana Croitoru

Delia Bilag - Albastuu de ois I 9

Andreea Bichir - Un portret pdtat cu magie I l5

Daria Nicola Nild - Eu ca o po

Alexandra Chercht - Cine sunt? I 65

Rarni-Mihai Cristescu - Din tonenlii I 69

Teodora Cufure scu - Puzzle I 75

Mihnea Alexandru Ionescu - Cronicile din Narnia:

selfie-ul meu I 8l

Marin Cdlin Ioan - Selfie / 87

Teodora Minea - #SELFIE / 91

Ilustrafii de Ioana Vdllimdrescu

Maria Irina Georgescu - Selfie. .. / 97

Vlad Iordache Grigore - Selfie cu Elinor I 705

Roxana fidveian - in lumea mea... I 171

Maria Merca - S elfieblitzuita gi bunicul dispdrut I \\7Elena Diana Ne delcu - Adeadratul meu portret I 723

Horia Petrean - Selfle pentru oenn caod I 1.3l

Maria Preoteas a - De-a zs-afi ascunselea I 157

Maria Miruna S olornon - Lurotagila I 148

Sara Zapodeanu - Penelopa lhte I l5l

ffie&&m

ffia t*s,'13 ani, BucurettiScoala GimnazialS nr. 10,,Maria Rosetti"

+lmi dmintesc si acum de parci ar fi fostieri zilele de denult in care puneamstiloul pe foaie gi dideam fr6u liberimaginaliei. De mici ndscoceam tot fe-lul de povesti scurte 9i poezii. Cu fie-care poveste si personaj descopereamcd orizontul imaginatiei mele se lirgeatot mai mult iar eu tindeam si petrecmai mult timp cu stiloulin mAni. Con-tinuAnd sd scriu, am inceput sd observcd in povestile mele se oglindeau in-tdmplari din viatd mea de zi cu zi, iarprin personajele mele md descopereampe mine.

t

E nr. lo"Maria Rosetti"

rcum de parce ar fi fostnult in care puneam9i dideam frAu liber

mici niscoceam tot fe-orte gi poezii. Cu fie-personaj descopereamrginatiei mele se lirgear eu tindeam si petrecu stiloul in mAni. Con-; am inceput si observmele se oglindeau in-r$ mea de zi cu zi, iarnrele mi descopeream

Albastru de ais

,,Hmmm! Ce pozi veche."Eram la mine in camerd. Scotocisem prin toate sertarele

dupi toate pozele pe care le aveam, ca sd-mi amintesc cumaritam in copildrie. Acum toate pozele erau rdspAndite pepat gi le analizam pe fiecare in parte.

Md uitam la o fotografie in care mi se citea spaima pechip. Purtam un tricou rogu, nigte blugi gi o pereche deadidagi. Pdrul meu castaniu era prins intr-un coc. Pe fundalse vedea intrarea ir Casa Groazei, din care tocmai iegisem.,,Ah! Ce speriatd eram in poza asta. Mi se vedea pe fafi:aveam ochii de un albastru foarte deschis."

Am lisat poza aceea qi am luat alta, in a doua fotogra-fie aveam pdrul impletit, purtam un hanorac alb, colanfi sighete. ,,imi amintesc c6nd am fdcut fotografia asta", mi-amzis. ln spatele meu se zdrea o clidire de curAnd renovatd,cu un panou pe care scria Loterie, ,,Eram supirati cd nucAgtigasem la loz i:r plic! De aceea aveam ochii de un albas-tru aga inchis, aproape la fel ca cerul noaptea."

Delia Bdlag

Am luat o altd fotografie. Acolo aveam pdrul desfdcu!purtam o rochie galbeni gi niqte pantofi care mi se asortaucu geanta neagrd. Eram imprer:ld cu pdrintii mei, care mdimbriligau strAns. Pe masa din fala noastrd era un tort deciocolati cu douisprezece lumAndri aprinse. ,,La petrece-rea de ziua mea de anul trecut!" mi-am amintit. ,,Aveamochii albagtri ca cerul senin, deci eram fericiti fiindci primi-sem cadoul mult agteptat. Pdrin{ii mei imi oferiserd in daro excursie la Paris."

UitAndu-md cu atenlie la toate pozele, am observat ci inniciuna ochii mei nu aveau aceeagi nuanfd. Dar eu qtiu dece.'Nu sunt de vind nici bliful, nici lumina. O sA povestescce am aga de special.

Cu mult timp in urmi, culorile nu existau. Creierul omu-lui le proiecta pe diverse obiecte, dar ele nu se aflau acolocu adevdrat. in aceastd lume de nonculori am trdit cu tofii,pAni acum 13 ani.

Totul mergea aqa de mii de ani, pAni cAnd s-a intAmplatceva gi a intervenit in desfdgurarea normali a acestui feno-men de proieclie. O stea s-a desprins de pe cer, a strdbetutvizduhul cu o vitezd incredibil5 gi a aterizat pe PdmAnt.Dar acea stea nu avea forma uneia obiqnuite, ci era perfectsferici, argintie, ca un glob de cristal, gi pe deasupra maigi strdlucea. Oamenii au considerat-o o descoperire impor-tanti qi au expus-o intr-un muzeu. A stat acolo vreme decAliva an! pAni cAnd un angajat mai stAngaci s-a impiedi-cat de o mdsuld qi s-a privilit peste suportul pe care stdteasteaua. De indatd ce a atins podeaua, corpul ceresc s-a spartintr-un milion de bucXfele. Atunci, cei din muzeu au con-statat ce induntrul ei se afla o fiinld: un bebelug. Eram eu.

Curioasd, ca tofi copiii mici, m-am uitat pdn iur. CAndam atins podeaua cu mAna, parchetul s-a fdcut deodati

70 | Albastru de lis

ram perul desfdcu![i care mi se asortau,drinlii mei, care mdastrd era un tort de:rinse. ,,La petrece-m amintit. ,,Aveam:riciid fiindci primi-imi oferiseri in dar

.e, am observat cd inanld. Dar eu gtiu dena. O sd povestesc

istau. Creierul omu-rle nu se aflau acolo.ori am trdit cu tofii,

i c6nd s-a intAmplatmali a acestui feno-e pe cer/ a strebetutaterizat pe PdmAnt.

:nuite, ci era perfect

9i pe deasupra maidescoperire impor-

stat acolo vreme detAngaci s-a impiedi-rortul pe care stdtea,rpul ceresc s-a spartdin muzeu au con-bebeluE. Eram eu.uitat prin jur. CAndLl s-a fdcut deodatd

:.(.' ':*l':"'

albastru. Aceasta a fost prima culoare adevdratd. Apoi, avenit o doamnd gi m-a dus intr-o casd, sd locuiesc cu ea.

Doud zile mai t|rziu, o alth stea s-a desprins de pe cer,a atetizat prin tavanul casei gi s-a privdlit peste masd,fdcAnd-o linddri. De sub un maldir de lemne gi cioburis-a ivit un alt bebelug care a dat culoarea rogie celei maiapropiate scAnduri. Dupd o vreme, fenomenul s-a repetatgi doamna Mary (aga am aflat mai tArziu cd o cheami pedoamna care avea grijd de noi) s-a pomenit cu un alt bebelugpe cap, unul care ficea ca toate obiectele pe care le atingea sidevini galbene. Cred cd e de prisos se mai spun cd noi treiam devenit de indatd cele mai bune prietene. Ne-am petre-cut copil5ria impreunS" ca trei surori, cu doamna Mary, carene era ca o mamd. Desigur, ea ne-a dat gi nume: Cdpgunic4Albistrica ;i Floarea-Soarelui.

intr-o seari, pe cAnd aveam vreo gapte ani, s-a intAmplatceva. Eu voiam ca lampa de pe noptiera din dormitorul deoaspe{i si fie albastr5, aga ci am atins-o. Dar Floarea-Soare-lui voia sd fie galbenS, si a atins-o gi ea. lnsi cAnd cele doudculori s-au imbinat, lampa s-a fdcut verde. De indatd, s-adesprins o alti stea ce conlinea un bebelug care fdcea verzitoate obiectele pe care le atingea. De aceea, i-am dat numeleSmaralda.

ln u.ma acestei intAmpldri, ne-am g6ndit si tot ameste-cim culorile, creAnd altele noi. insd am constatat cd toateau pornit de la cele trei culori de baz6,: albastru, rogu, gal-ben (care sunt cunoscute sub denurnirea de culori primare).CAnd ne-am fdcut destul de mari, doamna Mary ne-a datspre adoplie, dar nu inainte de a ne oferi nigte minugi dinpiele neagrS, ca sd nu mai putem colora obiecte din gregealdsau intentionat cAt timp le purtam, ceea ce este bine, dinmoment ce nimeni in afard de familia noastrd adoptivd nu

12

latuastru

deois

: adeviratd. Apoi, asi locuiesc cu ea.r desprins de pe cer,rdvdlit peste masd,de lemne si cioburirarrea roQie celei mairomenul s-a repetat,ziu ci o cheami penit cu un alt bebelug: pe care le atingea sdmai spun cd noi treiietene. Ne-am petre-r doamna Mary caresi nurne: Cdpgunic4

rte ani, s-a intAmplata din dormitoruI der. Dar Floarea-Soare-insd c6nd cele douderde. De indatS" s-aelug care fdcea verzi-a, i-am dat numele

;andit se tot ameste-m constatat ce toate: albastru, rogq gal-a de culori primare).rmna Mary ne-a dateri nigte mdnusi dinobiecte din greseald€a ce este bine, dinnoastrd adoptivd nu

trebuie si afle ci putem face asta. M-am obignuit sd portmdnusile gi sunt fericitX cd triiesc intr-o familie iubitoare.

Nu le duc mult timp dorul prietenelor mele, ceci o datepe lund ne vedem acas5 la doamna Mary ca sd discutdm des-pre noile noastre viefi. Doamna Mary ne reamintegte mereucd e foarte mAndri de noi fiindcd noi am colorat lumea, lapropriu Ei la figurat.

Revenind in prezen! eu sunt la mine in camerd gi md uitla o fotografie cLl mine, Cipgunic4 Floarea-Soarelui, Sma-rald4 Violeta gi multe alte prietene, iar in mijloc std doamnaMary. Am pus bine acest selfie, cel mai recenf intr-o cutie, casd-mi amintesc mereu de timpul frumos petrecut impreund.

Mi-am dat seama ci prefer pozele alb-negru, fiindcd dinele nu i1i poti da seama de ceea ce simt uitAndu-te la nuan{aochilor mei. Culoarea lor e trdsdtura care md definegte celmai bine, iar faptul cd am o legdturd directX cu albastrul eun avantaj, dar uneori gi un dezavantaj.

oaiarabs

l'

73

&ndrceabtcntr'13 ani, GalatiColegiul Na!ional,Vasile Alecsandri"Profesor coordonator:Daniela Angelica Nistor

Caut inspiratia uitAndu-md la soare,gdsesc ideile privind stelele 5i imi a9-tern creatiile Ia lumina lSmpiidebirou.Ascult muzici rock atunci cAnd imi caut..Sinele" si scriu povesti cjnd il gdsesc.Capul meu e mai tor timpul in nori,picioarele numai pe p;m;nt nu-misunt. \4-am dpucat de scris d intr-o joa-cd. Cine stia ci va ajunge sd-mi placiaga mult? Cu sigurarli nu eu.

tea

al,Vasile Alecsandri"matona Nistor

a uitiindu-mi la soare,nivind stelele gi imi aq-ftmrina limpii de birou.ro&atunci c6nd imi cautu povegti cAnd il gdsesc.mai tot timpul in nori,mai pe pdm6nt nu-miucat de scris dintr-o joa-i va aiunge si-mi placiiguran$, nu eu.

Un portret pdtat cu magie

De obicei incerc sd fiu exact aqa cum sunt, dar, uneori,pretind cd sunt altcineva, vreau si ardt altfel sau sd md credmai bund decAt sunt cu adevirat. De acee4 fotografiile mdajutd intotdeauna sX md redescopir, bazAndu-mi strict pepropria mea infdtigare. Mai noq in ton cu moda, imi fac sier selfie-rri.

Din punct de vedere tehnic, un sefie este un autoportretpe care-l poli fa ce cn un smartphor4e sau cu un aparat de foto-grafiat. Pentru mine, un selfie inseamnl persoana mea aqacum e ea sau aga cum vreau eu sd fie: pusi intr-o luminibund, amuzantd, autoironicS, veseld, nostalgicd sau visi-toare.

Printre locurile mele preferate de fdcft selfie se numdrigi gcoala. De ce? Pentru cX este un loc plin de inspiraliedupi ora de romAnS, de simboluri dupi matematici, defrumusele la sfArEitul orei de desery de surprize dupi orade fizicd qi, de ce nu, de animilule gi plante la sfArgitul oreide biologie.

andreeanichn

175

hrsd niciodati nu am putut sd-mi fac selfietxi dupd orade istorie. Ce ar fi insemnat ele?Cd doar n-o sd invie cava_leri, regi sau impdrali pentru a apdrea in fotografia mea. Mise pHrea fdrd rost, dar am zis sd incerc.

Astfel cd, intr-o zi de miercuri, dupd o ord plind depovegti despre cuceririle lui Napoleon Bonaparte, am hotd-rAt sd-mi fac un selfie in lala clasei. Eram sigurd cd viitoareafotografie nu va insemna aproape nimig o fdceam doar dedragul incercdrii (n-aveam nimic de pierdut).

Am zAmbit frumos, mi-am asezat ochelarii mai binepe nas, mi-am aranjat coronifa din pdr qi am apdsat buto_nul camerei foto. Imediat ce am vdzut selfie-ul am avut orevelalie asupra provenien(ei mele, adici a ISTORIEI chi-pului meu, a zAmbetului, a culorii ochilor, a ochelarilor. .. atot ce mi definegte in acea fotografie. Astfel mi-au venit inminte povegti legate de ceea ce sunt eu cu adevdrat. Le-amagtemut pe foile unui carnelel aldturi de fotografie gi le-ampdstat cu sfinlenie. Am sX vd impdrtdqesc ir cele ce urmeazdcAteva dintre capitolele preferate.

OCHII

lntotdeauna mi-a plicut culoarea ochilor mei: ocombinatie de albastru gi verde, in funclie de stare, atitu-dine, triire. CAnd eram mic5, ochii mei erau albagtri, unalbastru intens cu care smulgeam zAmbete oricui md vedea.Povestea ochilor mei am descoperit-o dupd o plimbarelungd pe malul Dundrii:

A fost odatX un rege care domnea peste un tdrAm minu-nat, cu doui lagune. Supugii regelui pescuiau zilnic somon

ac selt'ie-ttt dupd orarar n-o si invie cava-in fotografia mea. Mi

lupi o orX plini deBonaparte, am hoti-m sigurd cd viitoarearic, o fdceam doar deierdut).t ochelarii mai bineLr si am apdsat buto-tl selfie-ul am avut odici a ISTORIEI chi-ilor, a ochelarilor... a

-\stfel mi-au venit inr cu adevdrat. Le-amle fotografie Ei le-amlsc in cele ce urmeaz;

rea ochilor mei: onctie de stare, atitu-nei erau albastri, unrete oricui mi vedea.-o dupi o plimbare

reste un tirAm minu-:scuiau zilnic somon