ffiffiffiffiffiffiffiWffitu ffimffiffiww*'

| :.-t'1.

': "lvu. -

"w#&refu= ffiffimfffmE$ilf'lril

#axpn$mm

l. De unde se vede cd povestea este adevdrate .................... sll. Unde apare Lupul Sur ........ ..................6lll. Unde apare iepurele sasiu ....... g

lV. De unde se vede de ce iepurele nu a ajuns la timp(dupd explicatiile sale)

V. De unde se vede de ce nu mai mdn6nc6 lupul miere(gi de cdnd...)

Vl. De unde se vede de ce nu e bine s6 intri cu capulintr-o scorburd .......20

Vll. De unde se vede de ce nu e bine sd calci pe musuroaiede furnici ................24

Vlll. De unde se vede de ce nu e bine sd sariintr-o f6nt6n6(nici mdcar la sfatul cuiva care pare binevoitor) ........... ...26

lX. De unde se vede cd nu trebuie sd renuntiin nicio situatie, chiar dacd ea pare fdrd iesire ................ 30

X. Epilog sau cum poli deveni respectatchiar si c6nd egti sagiu ......... 96

Xl. Al doilea epilog sau despre puterea iertirii(scris la solicitarea c6torva dintre cititorii cam naivi,dupd pdrerea personald a lupului) ...... gg

Xll. Sfargit ........... ........39

14

17

.crl?)r-

g. ffi* wrc## s# ws#* *& pww*s&*m ms&* md*w&rm€&

$tiu prea bine ce vegi zice: ci am si vi spun o povesreinventati gi ci, de fapt, nici nu existi povegti adevirate, toc'mai de aceea se gi numesc povegti, nu-i aga? Ei, bine, aceasta

chiar este o poveste adevirati, care s-a petrecut cAndva, nu cufoarte mult timp in urma, intr-un loc indepdrtat, dar nu prea

indepirtat, unde - daci vi nimerigi din intAmplare - agi pureasi vi convingegi ci totul este intocmai cum vi povestesc eu

acum gi cAt se poate de adevirat. $i, daci stim bine si ne gAn-

dim, ce interes credegi ci ag avea si vi indrug verzt gi uscate?

Niciunul! Deci, daci veti trece printr-o pidure in care veli dapeste o fAntAni pirisiti, acoperiti cu un bolovan mare, din care

s-ar putea si se audi strigite de disperare, sI gtigi ci vi aflagi

exact in locul unde s-au desfaturat cele ce urmeazi si vi le po-vestesc. Acum insa, nu vreau si mai pierd timpul ginAndu-vi de

vorba, ci mai bine vi spun exact cum s-au intAmplat lucrurile.Toate astea le vegi gisi consemnate Siin Jurnalul UriaS al Padurii(doar nu credeagi ci jurnalul a fost inventat de copiii din ziua

de azi, nu?!), pe care eu am avut onoarea s5-l consult. Jurnalula fost completat zilnic de un raton mirungel gi scrupulos, unfel de scrib al animalelor care nota cu mare congtiinciozitatetoate intAmplirile petrecute in pidure. 5i, daci toare au rimasneschimbate, domnul raton va consemna gi vizita voastri inpidurea cu pricina. PAni atunci insi, voi incerca si redau maijos, cAt mai fidel cu putingi, ceea ce am gisit eu scris acolo.

Xg. Urnde ffiper* Lupa*fr Saxn

in pidurea aceea despre care vi spuneam pugin maidevreme locuia, nu cu mult timp in urmi, un lup foarte lacom gi

fioros, care mAnca animalele pe care le intAlnea in cale doar dinplScere, ;i nu din nevoia de a se situra. De aceea nu era delociubit gi respectat, ata cum s-ar fi cuvenit si fie un animal maregi puternic ca el. Vieguitoarele incepuseri si piriseasci pidureade teama lui, iar vestea i se dusese pAni departe, lucru consem-nat de altfel gi in Jurnalul Padurii: pentru ci blana lui era asprigi cenugie, celelalte animale il cunogteau drept Lupul sur. Toatevieguitoarele tremurau de frici atunci cAnd ii auzeau numele,deoarece era nemilos.

i ntr-o p a d u re- n dep artata,Traia Si stdpdnea odatd,Cu ochii verzi Si plini de ura,

Cel mai rau lup, cu blana sura!...

(Primul extras din Jurnal)

/l

am pugrn mat

foarte lacom gi

n cale doar din|a nu era delocrn animal mareseasci pidurealucru consem-

ra lui era aspriupul Sur. Toate

uzeau numele,

extras din Jurnal)

l! n

inspiimAntate ci pAni la urmi vor fi prinse gi vor ajungetoate hrana lupului nemilos, animalele pidurii s-au strAns lasfat gi impreuni au hotirAt ca in fiecare zi sA-i trimiti lupuluicAte un reprezentant din rAndurile lo6 reprezentant care urmasi-i serveasci drept masi in ziua respecrivi. Lau ingtiingat ti pelup, iar acesta a fost de acord, cu condigia ca animalul pe careurma si-l minAnce si vini singur la vizuina lui intunecoasi gi

infricogitoare, in fiecare zi la ora prAnzului.Zis gi ficut! incepAnd chiar de a doua zi, animalele aleseri

mai intAi o vulpe, apoi un jder; un bursuc Ai tot aga, ii trimiteaulupului cAte un animal din rAndurile lor; doar-doar lScomia aces-tuia va fi potoliti,iar celelalte vietuitoare vor putea si locuiasciin continuare acolo, fari teami. Pentru o vreme, lucrurile s-au

{,l

i

F

r'

mai linigtit, furia lupului s-a mai domolit, iar locuitorii pidurii nuau mai fost atAt de ingrijorati de soarra lor.

u"cnAt I

orn; ir|r!'cutik,

"&

{

/.:cntt

|-\

.L,

sb* ^

-:culif;

Ft^terr1y",,

Jdi "+,.n

\ \".qrodsi c; ''_ yr surJ

Xg3. Ur*de ffipffir& $epusne$e sms$u

in scurt timp, a venit gi rAndul iepurilor sd trimiti un confratede-al lor care si-i serveasca drept hrani lupului infometat. Dupio indelungati dezbatere, prin vot unanim in Marea Adunare alepurilor, au ales un iepure srab ca o umbri, cam impiedicat giun pic sagiu (zis gi Riri cer sagiu, din aceasti cauzi), si meargi ravizuina lupului. Aregerea a fost destur de grea, deoarece, in ciudafaptului ci era enervant de curios gi de vorbire,t, bigandu-semereu neintrebat in vorbi, iepurele ales prin vot le era destul desimpatic. Partea proasti era ca totdeauna clefiia cand mancaceva, aspect care arita clar o lipsi elementari de educagie.Din cauza obiceiuriror rui proaste (consemnate aminuntitin Jurnalul LJrias at pqdurii), sagiur gi impiedi..;;r ,i,ul,' .";exaspera pe toti confratii lui, care hotirArS, cu toati pirerea lorde rau, si scape astfel de el. Desigur; Rili nu a fost de acord cuaceasti decizie, dar nici nu se putea opune majorititii:

:rimiti un confrateri infomerar. DupiMarea Adunare acam impiedicat gi

uza), si meargi laCeoarece, in ciuda>iret, bigAndu-seot le era destul de:fiia cAnd mAnca:ari de educagie.

rnare aminungiticacul Rili ii camtoati pirerea lorfost de acord cu

jorititii:

Un iepure cam bdlbhitTraia, chndva, intr-o padure.Era fi slab, si aiurit,Fricos, bine'nfeles, din fre.Prea vorbare! Si curios

$i enervant peste mdsurd,

Vorbea fara niciun folos,Fiind, se pare, rau de gura.

$i, vrdnd sa scape toli de el,

Au hotarht sa il trimitaLupului Sur ce-avea, de fel,O uitatura cam cumplitat

(Al doilea extras din Jurnal)

I

I

,@#'

%