Universul literar Anul XLIV N r . 27

WÊÊmi JUS if-. . S ffl№5№HK№w№ SES

CHIRURGUL

Ш. — UNIVERSUL LltËftAft - - —•• •••• •• - -.- - - - - • •

C t i t o r i i PROF. DR. THOMA IONESCU

A c u m doi an i , î n z iua d e Flor i i , a fost s c u t i t d e suferoniţ-ele u n e i boli c h i n u i ­toare), uin g i g a n t a l c u l t u r i i româneşti; pes te d o u ă alte, i n ' m a i e s t u o s u l h a l i a l F a c u l t ă ţ i i de Med ic ină , î n j u r u l ca ta fa l ­cu lu i s ă u , v e n i r ă m i n i ş t r i i şdi foşti m i ­n i ş t r i i , r e p r e z e n t â n d toate p a r t i d e l e po­l i t ice d i n R o m â n i a , v e n i r ă ce le m a i s t r ă ­luc i te f i gu r i a l e i n t e l e c t u a l i t ă ţ i i n o a s ­t re să- i p r o s l ă v e a s c ă mémorisa. I n spa­tele t i n e r e t u l u i m i ş c a t d e a t â t a slavă], p r i n co l ţu r i , l ă c r i m a u cei m a i d i s t inş i p r o f e s o r i ai n o ş t r i , ca niiişte copi i l i p ­si ţ i de t a t ă l lor . I a r pes te c â t e v a zile, toate r ev i s t e l e m e d i c a l e î n c h i n a u Prof. T h o m a Ionescu , a r t i co le p l i n e de cele m a i f r u m o a s e elogii . Soc ie tă ţ i l e s a v a n t e , d in toată. 1 urneai, a u preamăr i t , , p r i n cele m a i i l u s t r e graiuri-, m e r i t e l e ma.re iui

s a v a n t şi m a r e l u i r o m â n . Intr 'adervăr , Prof. T h o m a Ionescu în­

t r 'o r o d n i c ă a c t i v i t a t e ş t i in ţ i f ică şi 'po­l i t i că a p r o d u s o o p e r ă u r i a ş ă . E a s e î m p a r t e în d o u ă p ă r ţ i : l u c r ă r i l e făcute în tiimpul c â n d a a p a r ţ i n u t U n i v e r s i t ă ­ţii d i n P a r i s , a d i c ă p â n ă în 1895, ş i d e -atutnci încoace , câ t t i m p a dominait cu * t r ă l u c i r e M e d i c i n a r o m â n e a s c ă . E s u ­f ic ient s ă men ţ i ionăm că m a r e l e W a l -deyer,, c â n d i s 'a p r e z i n t a t l a Berten, m i r a t văizăndu-1 a ş a t â n ă r , î n t â i n u a voi t să c r e a d ă c ă el este f a imosu l Io-nescu , c a r e l u c r a s e a t â t d e m u l t şi a l e oăruria o p e r e , el l!e> a d m i r a de m u l t ă v r e m e ; s a u să a m i n t i m c ă o p e r a luii T h o ­m a I o n e s c u e c u p r i n s ă î n v re -o 700 d e l u c r ă r i ş i putb l ica ţ iuni , î n d i v e r s e re ­v is te ş i soc ie t ă ţ i r o m â n e ş t i şi s t r ă i n e .

P u t e r e a e a de m u n c ă , î n c ă d i n t ine -rerţe, o m a i dovedeş t e f ap tu l că, l a P a ­rität a u r m a t Med ic ina işdi Drepturi, î n acelaiş ' t i m p : a d a t concursui l de ex te r ­n a t odai tă cu e x a m e n u l de l i c e n ţ ă în d r e p t şi la a m b e l e e x a m e n e a fost p r i n ­t r e p r i m i i .

Ca i n t e r n l a u r e a t a l sp i t a l e lo r d i n P a ­ris , a o b ţ i n u t p r e m i u l Laiborie, !a Aca­d e m i a d e Medicină), c a r e a c o n s i d e r a t l u c r a r e a s a d e s p r e h e r n i i l e i n t e r n e r e -t r o p e r i t o n e a l e , d r e p t o l u c r a r e c a r e a c o n t r i b u i t l a pnoigrcisull c h i r u r g i e i . De­v e n e a a s t f e l şi l a u r e a t a l A c a d e m i e i .

I n 1891, î n u r m a u n u i s t r ă l u c i t con­c u r s , a fost n u m i t p r i m u l , c a p rosdo tor de f in i t iv , l a F a c u l t a t e a d e Medic ina , d i n P a r i s ; aco to , a c e a s t a es te c e a m a i î n a l ­t ă s i t u a ţ i e , a f a r ă d e cea de p ro feso r ; în a c e s t pos t , c a r e c o n d u c e l a a g r e g a ţ i e şi l a locui de c h i r u r g al sp i t a l e lo r , î n a f a r ă de P a n a s (1862), n u a p u t u t a j u n g e nici n u s t r ă i n , d e c â t T h o m a I o n e s c u (1892).

Doctor In Medic ină , în aoefta-ş an , s 'a

p r e z i n t a t la c o n c u r s u l de a g r e g a ţ i * pen ­t r u A n a t o m i e şi a fost p r i m u l d i n 15 c a n d i d a ţ i . M i n i s t e r u l I n s t r u c ţ i u n i i P u ­bl ice , d in P a r i s , îl t r i m i s e s ă s t u d i e z e şi s ă raporteze a s u p r a m o d u l u i c u m se face î n v ă ţ ă m â n t u l a n a t o m i c î n G e r m a ­n i a şi în A u s t r i a .

I n 1894, î m p r e u n ă cu P ro fe so ru l Po i ­r ie r , Prof. C h a r p y , Prof, Nico las şi a-gregatuű. P r e n a n t , a co labora t l a ce l m a i m a r e t r a t a t de A n a t o m i e ; c a r e a a p ă r u t în F r a n ţ a . Aces t fapt i l u s t r e a z ă câ t p r e ţ p u n e a u inanciEtoiii p e v a l o a r e a ş t i in ţ i f ică a t â n ă r u l u i p rosec to r , c a r e cu 5 a n i m a i î n a i n t e , fusese n a t u r a l i s â t f rancez .

I n 1895, i n v i t a t de profesor i i d i n Bu­cureştii, a v e n i t aici şa' a l u a t d i r ec ţ i a ' I n s t i t u t u l de (Anatomie topotgraifică şi de c h i r u r g i e e x p e r i m e n t a l ă , creiiate a n u ­me p e n t r u d â n s u l , p r e c u m şd d i r e c ţ i u ­n e a cl inici i c h i r u r g i c a l e delta Gol ţea . î n c ă d i n 1896, p e n t r u a p u n e î n v a l o a r e lu ­crări i '» r o m â n e ş t i , a iniiiiinţat, l a Pasris, o r e v i s t ă . .Archives des Sc iences M é d i ­ca les" , î m p r e u n ă c u profesor i i B a b e ş şi K a l i n d e r u , c u c o l a b o r a t o r i d i n toate ţă­rile, i a r î n B u c u r e ş t i , a î n f i i n ţ a t Rev i s t a de c h i r u r g i e .

M e m b r u al A c a d e m i e i de Med ic ină d in P a r i s , m e m b r u ail Soc. d e C h i r u r g i e , a l Asoc ia ţ ie i de Uro log ie din. F r a n ţ a şi n u m e r o a s e a l te ţăni, a f ă c u t u n l u n g ş i r un c o m u n i c ă r i s a v a n t e , î n d i v e r s e cap i t a l e : în 1897, la M o s c o v a î n t r e a l ­te le , a v o rb i t d e s p r e r ezec ţ i a s i m p a t i c u ­lu i , î n g u ş a exofitiaimieă şi î n ep i l eps i e ; î n 1898, la Mars i l i a , a v o r b i t desipre cas-t r a ţ i a a b d o m i n a l ă totală p e n t r u l e z iun i s e p t i c e u i te roanexia le ; î n 1900, da P a r i s , a faicut 5 c o m u n i c ă r i a s u p r a s i m p a t i c u ­l u i ; î n 1902, l a R o m a , a i r apor ta t desipre c a n c e r u l u t é r i n ; în a c e l a ş an , l a Pani» , a fost sollicitât de prof. Роиг і s ă f acă î n a i n t e a m e m b r i l o r c o n g r e s u l u i del c h i ­r u r g i e de acolo , o p e r a ţ i a s a de c a s t r a ţ i e a b d o m i n a l ă t o t a l ă ; î n 1903, l a Liisaibona, a rapor t i a t a s u p r a sdimpaticului c e r v i c a l ; î n 19Ü5, l a B r u x e l l e s , a fost d e s e m n a t ca r a p o r t o r a s u p r a t r a t a m e n t u l u i afec­ţ i u n i l o r necan/ceroase a le s t o m a c u l m ; î n 1908, tot l a B r u x e l l e s , a v o rb i t d e s p r e rachianeis tez ie , de sp re c a n c e r u l s â n u l u i şi a l u t e r u l u i ; î n 1909, l a P a r i s , a vor­b i t d e s p r e m e t o d a sa d e r a o h i a n e e t e z i e ; de-acolo , a p l e c a t î n A n g l i a şi î n A m e ­r ica , p e n t r u a d e m o n s t r a af i rmaţ i funi le sa le

A ope ra t l a L o n d r a , în s e r v i c i u l lu i Mc. Gav in , cu r e z u l t a t e exce len te . I n A-meriica, a f ăcu t 11 operaţ iuni i î n New-York, 5 în F i i a d é i fiai, 4 î n C h i c a g o , 3 la Roches te r . F r a ţ i i M a y o , i luş t r i i c h i r u r g i a m e r i c a n i , a u r ă m a s e n t u z i a s m a ţ i de

n e î n c h i p u i t a a b i l i t a t e c h i r u r g i c a l ă a ma­r e l u i n o s t r u o p e r a t o r şi d.-au a r ă t a t de-a t u n c i , cea m a i c ă l d u r o a s ă priKItenie,

In u r m a a c e s t o r i s b â n z i s t ră luc i te , ale m a i m a r i r e v i s t e m e d i c a l e , din Paris, L o n d r a şi B e r l i n , s ' au g r ă b i t să-i public« a r t i c o l e d e s p r e r a e h i anes t ez i e .

A fost i n v i t a t şi l a B e r l i n , de .prof. S o n n e n b u r g p e n t r u a vorbi în íiranfu-zeişte d e s p r e a n e s t e z i e şi s ă facă expe­r i en ţ e , în d i v e r s e spitale-, în servicA iu i Sonnen iburg , I s r a e l şi Bier . I a toatu a c e s t e s ă l i de ope ra ţ i e , u n d e î n fiecare an , s u t e d e c h i r u r g i , d i n t o a t ă lumea, s o l i c i t ă c i n s t e a d e a a s i s t a l a operaţii, T h o m a I o n e s c u e r a i n v i t a t , pentru oa d â n s u l s ă a r a t e , s ă i n s t r u i a s c ă . Cellebwl Bier , c a r e m a i î n a i n t e n u fusese * pă­r e r e a l u i T h o m a Ionescu , a făcut amen­d ă o n o r a b i l ă z i când : „ c â n d m ' a m pro­n u n ţ a t c o n t r a aces te i metodei, nu o cu­n o ş t e a m ; a c u m r e c u n o s c c ă a m greşit",

I n ţ a r ă , l a S o c i e t a t e a d e Chirurgie, pe ca r e el o î n f i i n ţ a se ei u n d e a rapor­t a t toate l u c r ă r i l e s a l e , p r e z i d a cu o in­t e l i g e n ţ ă ex t r ao rd ina ră , , în ţe legea pe fie­c a r e d i n comunica tor i i , ál completa şl încura ja , . P l i m b a pes t e bănc i l e amfitea­t r u l u i del a Coliţiea, u n d e s t a u străluciţii lu i e levi , t o ţ i c h i r u r g i c u renume mon­dia l , o p r i v i r e c a l d ă d e p r i e t e n iubitor, i a r c â n d d i scu ţ i i l e d i n t r e elevi devenea a/pninse, cu o log ică f ă r ă pereche, № o î n d e m â n a r e f ă r ă s e a m ă n demonstra fie­c ă r u i a p a r t e a d e m e r i t ,sau de lipsă; toţi se p o t o l e a u î n ţ e l e g â n d u - s e şi iuibiiAi-se.

I n sp i t a l , e levi i săi a v e a u toartă voia ,să-şi p u n ă î n .ev idenţă î n suş i r i l e tor mi­e u n a t e , cu o cond i ţ i e foa r te grea: s4 ş t ie p e r f e c t a n a t o m i a şi e ă fie deştepţi căci d i s p r e ţ u i a , c a n i m e n i al tul , stângă­c i a şi l i p s a de i n t e l i g e n ţ ă .

I n p r e a j m a r ă z b o i u l u i s 'a manifeste! ica u n m a r e p a t r i o t : „ C â n d toate j» p o a r e l e l u m i i c iv i l i za t e , m a r i şi ижі î ş i j e r t f esc b u n u r i l e lo r ce le mai scum­p e î n t r u a p ă r a r e a d r e p t u l u i ş i aspira-ţ iu i ţ i lo r lor n a ţ i o n a l e , n e a m u l romtaeî n u p o a t e l ă s a s ă t r e a c ă aces t momeai u n i c p e n t r u î n f ă p t u i r e a idealului sili', s a u „ s e r v i n d u - s e n e a m u l , vom servi li ac t l laş t i m p şi u m a n i t a t e a , contrMBl la c u r m a r e a c u m p l i t u l u i măcel ce de­z o n o r e a z ă v e a c u l n o s t r u " .

I n t r ' o s c r i s o a r e c ă t r e să ten i , puWati în 1916, s p u n e a : „ să m e r g e m cu toţii A n e î m p l i n i m d a t o r i a şi l a întoamceM ѵмЬогіюаеа, ve ţ i a v e a şi p ă m â n t şi dwp-t u r poilitiice e,gale c u no i" .

. . . .„Săteni , p reo ţ i şi î nvă ţ ă to r i , nmiţi-vi g â n d u i , a p r i n d e ţ i - v ă i n i m i l e la .focul № c r u a i patrieti celei m a r i , al Romanţe M a r i şi g â n d i ţ i - v ă c ă d e l à voi dieţpM

Ш І V É R S Ü L L Í T E R A R . — ІЗІ

THOMA lONESCU Şl STRĂINĂTATEA Prof. J ean Louis F a u r e :

i,Veniia Ia toa te congrese le n o a s t r e , şi-J vedeam a p ă r â n d la tribuinia A c a d e m i e i de Medicină s a u al Soc. de C h i r u r g i e mai adesea .chiar d e c â t m u l ţ i d i n tir» n o i " .

...„avea t oa t e î n s u ş i r i l e uniui c h i r u r g de rasă. Ii p l ă c e a u o p e r a ţ i i l e g r e l e a l e niairei chirurgia v i s ce ra l e . Niiei o o p e r a ­ţie au-1 făcea să d e a înapo i , f i indcă so ­liditatea c u n o ş t i n ţ e l o r sa le a n a t o m i c e îi dădeau c o n ş t i i n ţ a d r e p t u l u i oed a v e a pentru a le executa. . C h i r u r g i a s i m p a t i ­cului n u m a i a v e a t a i n e pctntru daraaul".

...,Лоі, toţi c h i r u r g i i t r e b u e să. s a l u t ă m pe aoest om c a r e a î n ă l ţ a t l a o a s e m e ­nea t reap tă c u l t u l a r t e i dificile, c ă r e i a niam c o n s a c r a t v i a ţ a " . „ I o n o s c u a ţ i n u t tei un loc e m i n e n t p r i n t r e c h i r u r g i i g e ­neraţiei n o a s t r e . C u elevi i s ă i a .illius-trait acea maire ş coa l ă d e c h i r u r g i e r o ­mână ce r e p r e z i n t ă în m o d g lor ios a c e a chirurgii? l a t i n ă — aşi zice c h i a r a c e a chirurgie f ranceză , c a r e p u n e d e a s u p r a dogmelor şi a teor i i lor , c l a r i t a t e a , s i m ­

tă acest foc s ă n u fie n u m a i o s i m p l ă vapae, ci u n foc n e s t i n s c a r e î n veci A lumineze şi s ă î n c ă l z e a s c ă p e toţi românii de d i n c o a c e şi d inco lo d e Car ­iaţi uir.iiţi şi î n t ă r i ţ i as t fe l ca s ă poiată «aista pe vecie v r ă j m a ş i l o r ca.ri a r v r e a să, distrugă n e a m u l r o m â n e s c " .

Lua c u v â n t u l cu î n f l ă c ă r a r e î n î n t r u ­niri publice, î n P a r l a m e n t , con t imuàn-du-ş.i opera ş t i in ţ i f ică , c o m p l e t â n d - o prin cursuri spec ia le , î n car i n e î n v ă ţ a chirurgia de război . Ctai ca r i a m a v u t cinstea să-1 a u z i m la a c e s t e c u r s u r i n u d тот uita n i c i o d a t ă ; t e r m i n â n d u - ş i u l ­tima prelegere , n i - a s p u s : , ,Vârs t a m e a тииі mai î n g ă d u e să fac m a r e l u c r u pentani.răniţii g lor ioş i a i r ă z b o i u l u i nos ­tru, care t r ebue s ă v ină , p r i n p u t e r i l e mele slăbite de a n i ; a m în să , sa t i s fac ­ţia să fac p r i n voi , p r i n s fo r ţ ă r i l e v o a s ­tre tinere m a i m u l t c h i a r d e c â t aş fi putart face s i n g u r " . C u l a c r i m i î n o c h i s'a despărţit d e noi , c a r i e r a m a t u n c i , ultima serici а e l ev i l o r s ă i . ,

După război , a t r e b u i t s ă se exi leze ta Franţa, căc i n e m ţ i i n u i -a r fi e r t a t Ktivitatea r ă z b o i n i c ă . La P a r i s , a publii-tei facrarea s a de sp re r a c h i a n e s t e z i e , în 1919. In 1922, a o p e r a t în c a p i t a l a l u m i i , chemat de Vaquez , u n caz de a n g i n ă de pept. In ace laş a n a făcu t c o m u n i c ă r i la Congresul d e c h i r u r g i e d i n P a r i s şi a lost ales m e m b r u a s o c i a t a i A c a d e m i e i Iraniceize doi M e d i c i n ă şi m e m b r u a s o c i a t al Soc. de Chi i rurgie , t i t l u r i excep ţ io ­nale.

In 1923, a p u b l i c a t în F r a n ţ a , u n t ra ­tat de mare i m p o r t a n ţ ă a s u p r a s i m p a ­ticului ce r iv ico- torac ic .

In t impul r ă z b o i u l u i ş i d u p ă r ă z b o i , nu s'a m u l ţ u m i t s ă a t r a g ă a t e n ţ i a l u m e i piinţifice a s u p r a va lo r i i u n u i î n v ă ţ a t

pli t a t ea, şi v i r t u t e a s u v e r a n ă a b u n u l u i s imţ" . . .

...„Fie ca aces te c â t e v a c u v i n t e s ă co­r e s p u n d ă acelora, pe c a r i lc -ar fi do r i t d â n s u l p e n t r u a 1 s e « o n s a o r a m e m o r i a , a ici , în a c e s t a m f i t e a t r u , u n d e a vorb i t a ş a 'de des , î n aces t locaş v e n e r a b i l p l i n de a d u c e r e a a m i n t e a sa, î/n a c e a s t ă F a ­c u l t a t e dira P a r i s , ail c ă r e i a fiu in te lec ­t u a l e r a , şi c a r e îşi v a p ă s t r a m â n d r i a că i-a f o r m a t s p i r i t u l , şi f ă r ă î n d o i a l ă , efe-a fi p ă s t r a t , p â n ă în z iua în ca re a î n c e t a t de a-i ba t e , p u ţ i n d in i n i m a a-ces tu i om, oare a fost m a i m u l t decâ t un s a v a n t i l u s t r u , m a i m u l t d e c â t u n m a r e c h i r u r g , care a fost u n m a r e ce ­t ă ţ e a n al c ă r u i a n u m e v a t r ă i în i s to r i a P a t r i e i s a l e " .

(Din d i s c u r s u l p r o n u n ţ a t l a c e r e m o -•rJia c o m e m o r a t i v ă î n o n o a r e a lu i T h o m a Ionescu , l a F a c . de Medic ină , d i n P a r i s , în. 4 Mai 1926).

r ă m â n , c i a făcu t o vie p r o p a g a n d ă po­l i t i că p e n t r u d rep t e l e cerer i a le R o m â ­nie i , î n d ive r se z ia re şi r e v i s t e f r anceze . A făcu t confe r in ţ e l a P a r i s şi îmi p r o v i n ­cie,, c o n f e r i n ţ e p u b l i c a t e î n 1920, cu o p r e f a ţ ă d e P o i n c a r é . A m a i p u b l i c a t 2 v o l u m e i n t i t u l a t e L a Ques t i on r o u m a i n e , d e s t i n a t ă să facă c u n o s c u t p u b l i c u l u i frainc-ez şi s t r ă i n , t r e c u t u l R o m â n i e i , p r e ­z e n t u l o i şi j u s t e ï e - і r e v e n d i c ă r i . I n 1920, a fost n u m i t p r i m u l de l ega t a l n o s t r u Ia Soc. N a ţ i u n i l o r , u n d e a şi fost a les p r é s i d e n t a l u n e i s e c ţ i u n i .

R e v e n i t în ţ a r ă p ă r e a r e î n t i n e r i t ; fe­r i c i r ea d e a-şi fi v ă z u t ţ a r a î n t r e g i t ă îi d a n o u i a v â n t u r i . C h i p u l s ă u „de î m p ă ­r a t r o m a n " , c u m i-a zis m a r e l e Prof. J. L. F a u r e , îşi r e g ă s i z â m b e t u l е а й , d a r , M a e s t r u l v e n e r a t de u n a n i m i t a t e a . s t ră luc i ţ i lo r să i e l ev i , a v u s ă sufere , du/pa 30 de a n i de v i a ţ ă ş t i i n ţ i f i c ă g lo­r i o a s ă , f iz iceşte d in p r i c i n a chinuirillor u n e i boa le c r u d e , m o r a l m e n t e d i n p r i ­c ina i n g r a t i t u d i n i i u n u i elev carie. îi fu­se se d r a g . L u m e a m e d i c a l ă a voi t să-1 m â n g â e , p u b l i c â n d u n s p l e n d i d v o l u m j u b i l i a r şi p o a t e că, în p a r t e , a i s b u t i t s ă a l i n e , c â t e v a l u n i î n a i n t e a m o r ţ i i , s u f e r i n ţ e l e ace lu i a , a l căruiia n u m e v a rămânea», p e n t r u vec in ic i e , l e g a t de cele m a i i m p o r t a n t e r e g i u n i al c o r p u l u i o-пюпізэс, p e ca r e 1-a s t u d i a t î n ce le m a i m i c i a m ă n u n t e , a a c e l u i a c a r e a î n d r ă s -riit cel d i n t â i s ă î n f r u n t e d i f i cu l t ă ţ i l e icelor imai p r i m e j d i o a s e o p e r a ţ i u n i , a

a c e l u i a c a r e ş i -a i u b i t Ţ a r a cu o p a t i m ă (nes t insă ş i ca.re a d a t P a t r i e i lu i i u b i t e şi Î n t r e g i t e , p o a t e c e a m a i f r u m o a s ă p l e i a d ă d ech i rung i d i n câte a p u t u t d a c i n e v a p e l u m e .

Dr. V. T R I F U

a d e v ă r c s f f c

Din d i s c u r s u l ţ inut dé T h o m a íonesöü , î n P a r l a m e n t u l f rancez , l a 24 I a n u a r i e 1918 :

...„pentru noi Români i , ches t iunea se pune l impede : vrem unirea într'o s ingu­ră ţară a tuturor Români lor ce g e m sub un jug strein. N u l u p t ă m pentru s impla autonomie a Trans i lvanie i . N u pentru aceasta a m făcut sacrif ici i enorme, a m îndurat suferinţe n e m a i auzite. Noi s u n . tem s iguri de a putea conta pe a l iaţ i i noştri , de a cărora victorie nu n e i n . do im, pentru a real iza unitatea naţ io­na lă cu Bucov ina , Trans i lvan ia şi Ba­natul . Voi termina, Domnilor, redeştep­tând ecoul acelor voci t inere, p l ine d e speranţă şi de vitejie, din cari m u l t e s'au omorît în s o m n u l cel veşnic , ş i a-oest ecou repetă: „Trăiască Frânt a l i­b e r a t o a r e ! Trăiască România Mare".

Din d i s c u r s u l p r o n u n ţ a t l a Congresu l de c h i r u r g i e da la P a r i s , în Oct. 1918 :

,.Voi r e a m i n t i m i m a i u n c u v â n t c a r e n i -a m e r s d r e p t la i n i m ă , s p u s d e ofi­ţer i i francezi,, v ă z â n d pe s o l d a ţ i i n o ş t r i la a s a l t : , ,on d i r a i t les pott ius d e F r a n c e !" Ce a p r e c i e r e m a i f r u m o a s ă siair fi p u t u t face s o l d a ţ i l o r r o m a n i i d e c â t c o m p a r à n d u - i c u cei m a i m a r i sol­d a ţ i ai l u m i i ?"

NOTE BIOGRAFICE N ă s c u t în 1860, la P loeş t i , m o r t i n

M a r t i e 1926, l a Bucuiritştl , s u f e r i n d d e a n g i n ă de p iept . A .făcut l iceul la ,,Sf. S a v a " . B a c a l a u r e a t î n 1879, l i c e n ţ i a t î n d r e p t i a P a r i s , î n 1882, doc tor î n m e d i ­c ină în 1892.

I n t e r n a l Spitt, d i n P a r i s l a 188f>, a j u ­to r d e a n a t o m i e i n 1887, p r o s e c t o r în 1888, d e f i n i t i v a t î n 1892.

M e d a l i a sp i t a iMor d i n P a r i s şi l au -creat a l A c a d e m i e i de M e d i c i n ă , i n 1890.

P r o f e s o r în B u c u r e ş t i , în 1895.

432. - U N I V E R S U L L I T E R A R

ARTTJR ENĂŞESCU

P R I M Ă V A R A C Â N T E C E

Coperiş de trestioară Tu, căsuţă din cătun ; Pe deasupra-ţi un lăstun, Aplecă din aripioară.

Aplecă de drag, să moară ; Goana glonţului nebun, II străpunse'n ceasul bun, Când luceferii coboară.

Când şuvoiul dela moară, Lin, doineşte 'ntr'un susur, Lunecâmlu-ţi împrejur, Castă, sfântă, căsicioară.

C. I. ŞJCIXWANIJ

C A R N E T I N T I M Ochii-au închis, strânse, drumuri şi depărtările seci, Strigătul lor răsucit pe chinuite poteci. Un vo iaj nou adunat în priviri, deapănă Tristeţea mea, numai aur şi patimă.

N'am să uit dansul trupului tău strâns în brăţări, Nealinată 'mloială în veghea cu păreri şi chipuri — Când vremea şi calinul se strâng între zări, Ca dintr'un aluat, din spaţiu te închipui.

Şi când se-amestecă văzduhu'n diminenţniitreagă, Când totul doar pare, capul сн frică mai nii-1 întorc, Tot ce trupul nu poate să spună, privirile storc : Lumi nevăzute în spaţiu se încheagă.

II.

Liliecii'n floare Râd sub cerul clar, Ceru-i ide-o culoare, Cu ciorchinul rar Ce'n azur s'nvântă ;

Frunzişul cuvântă ! In juru-ţi, cu mii guri Intonând o rugă Nobilei naturi.

III.

Liliecii'n floare Trec peste zăplaz, îngropând sub soare, Rumenul obraz Al unei fetiţe.

Vecinii'u portiţe An ieşit de drag, Dragul primăveri i . ....Un aeropag De cumetre'-n curte Se cutremur merii..,

IV.

Vântule nebnn de sară Arde suflu-ţi ca de pară Când eu trec prin d umbră vioară După mândra bălăioară !

Vântule, de dimineaţă Ţi-e suflarea, ca de ghiaţă Când mă'ntorc fără de viaţă, Dein mândra, prin fâneaţă.

Primăvara când veni Cu amurgul sur, Tot pământul înflori, D e jur împrejur.

ANDREI TUDOR

N U M E Clădeşte-te din destrămalul veac Şi strânge.fe întreagă 'ntr'o chemare, j e'uclieagă între drumuri ce desfac Şi te alege într'o singură cărare.

Căci, dacă despărţită, inegală, le-ai dumicat cu fiece clipită, acum în linişte sfârşită şi serală, şezând şi din afară eşti privită.

întreagă întâmplarea asta veche reende moale, fără de îndemn. Chemarea nu mni stărue'n ureche, ci strânsă e aci : sicriu şi semn.

CONST. РАСГ.К

S E A R A Soarele pe munte departe s'a s l îns Din Huer oierul din va le 1-n plâns Joc de comoară p e zări violete Un fir de lumină încearcă regrete Pentru ziua ce inonre pe Incuri...

Prin parcuri.

Vino ! e timpul să intrăm în grădină Din crengi să culegem cea din urmă lumină Uşor ca pe-un v i s în mână s'o prindem Şi'n suflete-ndâne s'o închidem

Cn'n noaptea ce zarea, s'o spargă, apasă Cine ştie vre-o sien de-o să iasă.

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 433

D A N S U L M O R Ţ I L O R L e o n D o n i c i A foű una dintre figurile cele mai interesante pe care întoarcerea Basarabiei la

albia românească le-a adus culturii noastre. In Rusia, după mărturia celor care au cunoscut viaţa literară rusească de azi, era

socotit ca un scriitor ae frunte. Arta lui, pe care noi am cunoscut-o în fragmente t/aduse de el însuşi şi unele scrise direct în româneşte, ne face să socotim întemeiată această opinie.

Şi ce campanie inteligentă şi pasionată a dus acest formidabil boem la Paris, în polemicile lui cu naţionaliştii ruşi. Socotim că mai puternic decât orice, ne evoacă acum după doi ani de la moartea lui, propriul lui scris.

Şlioţiăind a g a l e d in ga loş i pe t r o t u a ­rul ud şi nu işcându-ş i l â n c e d p ic ioa re l e slăbite, Fiilatov se a p r o p i a de c i n e m a ­tograful . .Melpcmena", cu acel d e s g u s t ţi cu acea o b o s e a l ă su f l e t ea scă , ce se prelingea în f iecare s e a r ă în i n i m a lui din lampioane!o e lect r ice , o r b i t o r de strălucitoare, r â n d u i t e în s emice rc l u ­minos deasupra it iurării in c i n e m a t o g r a f ie afişele co lora te , de î n s u ş i c u v â n t u l Дірошепа", a r z â n d cu focuri r o t u n ­de şi moarte în întuineireeul ser i i , d in jindul că va t r e b u i p a t r u ore d e a r â n -dul să MnuLgă clin p i a n i n a s p a r t ă va l ­uri, marşuri , polci şi p o t p o u r i u r i . Du-jä ce cânta zi lnic la p i a n o opt o ro — filatov u r m a c o n s e r v a t o r u l ) mâindle- i slăbite păreau a ( ipa de d u r e r e şi îi sta greu să mi.ştc d in dege te , — a t â t de mit îl p ă r ă s e a u p u t e r i l e . .Astăzi p r o g r a m nou ! ! ! \ — citi F i -

Itov in v i t r i na l u m i n a t ă de la i n t r a r e . ШегіЬ; liliachii, roş i i şi ve rz i , d e s e m -latî cu coarde lung i şi s t r â m b e pe s u -(rih(a în t insă a camionului . p ă r e a u liste şerpi încolăci ţ i - . „ I n t e n ţ i o n â n d să iá distracţiile cel?: m a i interesamite, şi letimbate cât m a i d e s — c o n t i n u a să iească ei c u o t r i s t ă i n d i f e r e n t ă — Jfelponiena" şi-a a s i u g r a t a p a r a t e l e «le mai s cumpe şi m a i b u n e in l u m e Icelei mai n o u i t-on&firacţii e u r o p e n e şi Bttricane, cu a j u t o r u l c ă r o r a p r o d u c e hqpnesHle e d e m ni f r u m o a s e şi z g u d u i -taft Partea I . P o v e s t i r e a g r a n d i o a s ă , tetremurănd su f l e tu l p r iv i to r i lo r , a ex-itetării nftu.sinor.se une i n a t u r i de fe­lei iară voinţă . Se r i e tle p r o p a g a r a l ă , Wvocând impres i i z g u d u i t o a r e , ed i t a -IIn Turin de o soc ie t a t e i t a l i a n ă foar-I tuncecută p e n t r u a p ă r a r e a m o r a l i t ă ­ţi femeii".

D r a c u şt ie ce o m a i fi şi a s t a ! — se g â n d i F i l a tov , .şi ceti m a i d e p a r t e :

•— „ M a x s'a p ă c ă l i t ! R â s h o m e r i c ! S i t u a ţ i i spKindide.. . ' '

Fiilatov i n t r ă în c inema tog ra f . Iu p r i m a c a m e r ă , a r a n j a t ă cu o m o ­

bi lă d ă r ă p ă n a t ă , cu ca t i fea s f â ş i a t ă şi u n s u r c a s ă , cu p a l m e a r t i f i c ia le , p r ă f u i ­te, oa f runze le a p l e c a t e e l v ă z u pe 1 so ţ i a p r o p r i e t a r u l u i , Mavra . I v a n o v n a , o b ă ­t r â n ă e n o r m de g r a s ă şi pe n e p o a e l e ei, Fac la şi Dar ia , s a u F a n i a şi Dora , c u m se n u m e a u ele.

F a n i a s t ă t e a in fa ţa une i oglinzi, luai-gi, . r ă s f r â n g â n d t u r b u r e — ea o t ips ie de s a m o v a r — fa ţa tu, şi -şi a r a n j a p e f run te u n s m o c de p ă r blond 1 , i a r Dora ş e d e a a l ă t u r i de m ă t u ş a s a pe o c a n a ­pea , şi c ă s c â n d cu g u t a î n c h i s ă î n c â t îi e ş i au l a c r ă m i pe ochi,. aiscu/Ma ceea ee ii s p u n e a M a v r a I v a n o v n a .

V ă z â n d pe F i l a t o v i n t r â n d , M a v r a I-v a n o v n a înce t ă să v o r b e a s c ă şi, t ă c â n d , ii î n t i n s e dege te le s c u r t e , g r o a s e , silăni-n oase .

M ă t u ş a a p r i m i t o seiiiisoare- de pe f ront , — zise Dora , f ă când g r i m a s e , — ni se c o m u n i c ă u l t i m e l e nou ta t e . Si t r o p ă i î n c e t i ş o r pe d u ş u m e a , c u picio­ru l în ghe te cenuş i i , de pos t av .

— D a r d u m n i a t a A l e x a n d r u C u z m k i , a i cunoscuţi i la r ă z b o i u ?

— N ' a m . — r ă s p u n s e F i l a t o v , sa lu ­ta nd pe F a n i a . c a r e făină s ă se întoaircă s p r e el , îi î n t i n s e m â n a s t â n g ă , şi se a ş e z ă la m a s ă în fa ţa M a v r e i I v a n o v n a .

Dora făcu o g r i m a s ă de i n d i f e r e n t ă şi d i s p r e ţ şi-şi s c u t u r ă câ r l i on ţ i i m ă r u n ţ i , s ă r i n d î n j u r u l feţii .

— In s c h i m b eu c u Fanda a v e m foar­te muilţi of i ţ i r i c u n o s c u ţ i . Ne sa r iu nru-m a i d e s p r e l u p t e ,

F i l a t o v ş t ia că ele n u aveaai nici u n fel de ofiţ iri cunoscuţi i , că n i m e n i n u le s t r i e şi c ă ele vorbesc d e s p r e a s t a p robab i l i m i t â n d pe c ineva , ş i î n c h i -zflndu-şi ochii de desgus t . ca re în to t ­d e a u n a t r e s ă r e a în el l a as t fe l d e con­v e r s a ţ i i , zise î n c e t :

— N u of i ţ i r i , ci ofiţeiri, D a r i a P a n f e -l eevna

F a ţ a Dorii se roş i de s u p ă r a r e , i a r F a -inia. î n t o r c â n d u - s e d e la oglindă:, ros t i o f ensa t ă :

— Mă rog. n u Dar i a P a n t e i eev n a , ci m a d m a z e l Dora şi apoi te r u g ă m să n u ne cori jezi . Gândeş t e - t e , m ă rog, oă d in m o m e n t ce înve l i în conserva to r . . . E a n u şi sfârşi g â n d u l ci n u m a i b o m b ă n i s u p ă r a t ă : ..Ia u i t a ţ i - v ă la e l ! " . . .

— Bine , b ine — se a m e s t e c ă î m p ă c i u i ­to r M a v r a I v a n o v n a . m i s e â n d u - ş t o b r a ­ji i a t â r n a ţ i şi b ă r b i a c r e ţoa să , ce s e m ă ­n a a guşi?' de c u r c a n . — A j u n s e ! Nu m a i t r ă n c ă n i , m a d m a z e l . E a se î n t o a r s e s p r e F i l a t o v ţ/i c o n t i n u ă a m i c a l : ,,Vo-ş e n c a m i - a t r i m i s o s c r i s o a r e , î m i s c r i e acolo : „ s t au în ş a n ţ , m ă m i c a " , — M a v r a I v a n o v n a clipi i u t e d i n och i şo r i i r o ­

tunz i , de peş te ş i — şi t r a s e n a s u l . — S t ă ' d r ăg u ţ u l m a m e i , şi ţ i ne p u ş c a i n mână. . Scr ie : . ,eum o fi voia l u i D u m ­nezeu , imămico", — M e vira I v a n o v n a îşi c l ă t i n ă c a p u l , i zbucn i în p l â n s şi, s t ă -p â n i n d u - ş i liaicrărnile, î n c e p u s ă c a u t e in b u z u n a r b a t i s t a .

Dora şi F a n i a se p r i v i r ă , s t r à n g â n d u -şi buze le şi f ă r ă s ă se p o a t ă stăpânii în­c e p u r ă s ă irâdă.

— N u vă e r u ş i n e ! — ros t i M a v r a I v a n o v n a m â n i o a s ă , ş tergând-u-ş i ochi i . De-aşi fi a v u t a c u m a fier în m â n ă . v ' a ş fi b ă t u t c u f ierul . Ste c h i a m ă c ă sunte ţ i , n e p c a t e . E a îşi î n c l i n ă c a p u l s p r e F i ­la tov, şi îngh i t in d u - ş i l a e r ă m i l e , .conţii -n u ă m a i încet : îmi s c r i e el, îşi-mi po­ves t e ş t e c u m d u ş m a n i i ă ş t i a a i noş t r i a u eş i t t â r â i : d u - s e d in ş a n ţ u r i , i a r a i n o ş t r i a u b ă g a t de seamă ' ş i aui î n c e p u t să t r a g ă !

M a v r a I v a n o v n a ise î n f i e r b â n t ă şi izbi cu p u m n u l g r a s în m a s ă , u n p u m n ee s e m ă n a ca o m i c ă p e r n i ţ ă b i n e î n d e s a ­tă . Ochii ei mic i s i r epez i . î n n e c a ţ i î n i g ră s imea l u c i t o a r e a o b r a j i l o r , l u c i r ă de r ă u t a t e .

N e p o a t e l e î n c e p u r ă s ă r â d ă t a r e . M a v r a Iva i rovna se u i t ă la ele, d e s c h i s e guiră v r â n d să s p u n ă ceva , d a r n u s p u s e n i m i c şi d ă d u d in m â n ă .

In sa l ă , u n d e e r a e c r a n u l , s t r ă l u c i e-leetni c i t a te a şi se auizi ş o a p t a p u b l i c u l u i ce-şi ocupa locu l .

I I

F i l a tov ştia că nu- i n imica r ău în fap­tu l că el c â n t ă în c i n e m a t o g r a f ; t r e b u i a s ă câş t ige c incizeci de r u b l e pe l u n ă , ca s ă p l ă t e a s c ă c h i r i a uneri c a m e r e mieii, s ă beai, s ă m ă n â n c e şi să î n c h i r i e z e şi p i a n o . D a r în f iecare s e a r ă , a ş t e p t â n d c lopo ţ e lu l r ă s u n ă t o r î n a i n t e a î n c e p e r i i f i lmulu i , s i m ţ i a o r u ş i n e t a i n i c ă , a s c u ­ţ i tă , a s c u n s ă a d â n c în s u f l e t u l lu i . Vroita s ă se facă in s a l ă câ t m a i c u r â n d î n t i ' n e r e c . să î n c e a p ă să hârăiie a p a r a ­tul , f i i ndcă m i n u t e l e de a ş t e p t a r e e r a u t r i s t e , g r e o a i e şi in f in i t e .

D a r as tăz i d i n p r i c i n a s c h i m b ă r i i p r o ­g r a m u l u i spec taco lu l n u m a i î n c e p e a de m u l t . F i l a t o v s t ă t e a î n fa ţa f e r e s t r e i şi p r i v e a î n s t r a d ă p r i n g e a m u r i l e î n t u n e ­ca ta , t u l b u r a t e de p u l b e r e a de p l o a i e , d a r n u v e d e a n i m i c a f a r ă d e pe te le a l ­b ă s t r u i a l e f e l i na re lo r d in s t r a d ă . î ş i s i m ţ i a suf le tu l scâ rb i t , şi a t â t de î n t r i s ­t a t c a indiciodată p â n ă în s e a r a a c e i a .

A l ă t u r i , l â n g ă u n bufűt cu l i m o n a d a ,şi c u b o m b o a n e s t ă t u t e , de c ioco la t ă , s t ă t e a F a n i a şi s t r e c u r a p r i n d in ţ i :

— D u m n e a t a p a r i amoreza t . . . do altfel ex i s t ă o fată. ca re te s i m p a t i z e a z ă m u l t .

F i l a t o v ş t i a c ă fa ta ace ia e r a c h i a r F a n i a . c a r e îşi c a m b ă t e a joc de el î n p r e z e n ţ a s t r ă in i l o r , i a r c â n d e m u î n t r e p a t r u ochi făcea a luz i i l a s e n t i m e n t e l e s a l e . El n u r ă s p u n s e mumie, ci s t r â n -

434. — U N I V E R S U L L I T E R A R

gându-işi p u t e r n i c b u z e l e î n c e p u s ă p r i ­v e a s c ă •aii m a i s t ă r u i t o r pe f e r e a s t r ă .

— A l e x a n d r u Guzimiei, a s c u l t ă Ale- . x a n d r u Cuzmic i ! — zise F a n i a şi m a i înce t . - • -

— Ce v re i ? — î n t r e b ă c r u d Fillatov, iară s ă se u i t e la ea .

F a n i a î ş i a p r o p i e d e el fa ţa şi îl p r iv i s emni f i ca t iv .

^ L a d u m n e a t a v i n d o a m n e î n v i ­z i tă ?

F i l a t o v n u r ă s p u n s e , i a r F a n i a d â n d d i n c a p ş i z â m i b n d d i n buze le î n t i n s e şi vops i t e î n c e p u s ă f redoneze u n cu ­p l e t

In sală» d e a s u p r a uş i i s u n ă c lopoţe lu l . Se făcu î n t u n e r i c şi a p a r a t u l î n c e p u s ă h â r â i e tă ios , cu î n t r e r u p e r i .

F i l a t o v se d u s e g r ă b i t lia locul s ă u , t ă ie t o r e n t u l de l u m i n ă a l b a s t r ă , c© se r e v ă r s a pe e c r a n şi se a ş e z ă l a p i a n o p u s p e p l a t f o r m ă s c u n d ă de l e m n , l a s t â n g a e c r a n u l u i .

— .„Fainmiecul f a t a l " , — p r o n u n ţ ă d e l a spa te , t a r e şi r ă s p i c a t , o vooe r ă g u ­ş i t ă şl a t e n t ă — „ C h t o u r i t e i n i m i i ' ' .

Filiatov îşi p u s e degete le pe c l a p e l e umede 1 , ce p ă r e a u a c o p e r i t e de o m u c o a ­s ă rece ş i î n c e p u s ă cân t e u n va l s în­cet, g i n g a ş , î n c â n t ă t o r .

Din. p r i m e l e s u n e t e , d i s p ă r u în el j e n a îşi a m ă r ă c i u n e a de m a i ' na in fe . Doru l d i n el m a ş t e r n u , a p ă s ă m a i cu g r e u t a t e . G â n d u r i n e g r e , c h i n u i t o a r e , î n c e p u r ă s ă se î n l ă n ţ u i a s c ă u n u l du ­p ă a l t u l — ca tacteJe v a l s u l u i . P e e c r a n u l , t r e m u r â n d d e micile l en te cine­m a t o g r a f i c e , î n c e p u r ă să a p a r ă o a m e n i , s ă facă ceva, s ă m e a r g ă , s ă dea d in m â i n i . Conte le făcea d e c l a r a ţ i u n i d e d ragos t e , s t r â n g â n d u - ş i m â n a l a p iept , i a r cu c e a l a l t ă a p u c â n d u - s e de oap . D u p ă a c e i a pleca, sie' u r c a î n automobil i , c a r e z b u r a p e o s t r a d ă l a rgă , c u copac i pe o p a r t e şi a l t a .

F i l a t o r a p ă s a c lape le , şi s u n e t e l e ho­dorogi te , b a n a l e a le p i a n u l u i p r o s t s e c o n t o p e a u î n t r ' u n m o t i v nes fâ r ş i t , ca v a l u l m ă r i i .

C i n e v a s u s p i n a s g o m o t o s în s a l ă , p r i ­v i n d l a e c r a n , a l t c i n e v a , î n d u i o ş a t , îş i su f la masul .

„Ş i ©э o isă fie m a i d e p a r t e , ce o s ă fie m â i n e ?" — se g â n d ia- Fiteutov c â n ­t â n d . V i a ţ a i ise î n fă ţ i şa ca şi e c r a n u l l â n g ă care 1 se a f l a e l . Ace iaş i m u z i c ă aici' şi m â i n e şi p o i m â i n e şi, D u m n e ­zeu şt ie c â t ă v r e m e î n c ă . L a fel vo r s t a l a s p a t e l e l u i o a m e n i t ă c u ţ i şi atenţi 1 , v o r t u ş i la fel şi vo r şopt i î n t r e ei . Şi oa r e n u tot lia fel t r ec l â n g ă el , a l ă ­turi; ăi v i a t a 'lui — f ă r ă d e s f â r ş i t — o a m e n i n e c u n o s c u ţ i , s t r ă i n i , rec i şi n i ­m ă n u i dini ei inu-i p a s ă de el, de v i a ţ a lui , d e d o r u l l u i a p ă s ă t o r şi d e t r i s t a lu i s i n g u r ă t a t e !

î ş i a m i n t i de M a v r a I v a n o v n a cu d u ­r e r e a e i d'e m a m ă , cu c h i n u r i l e ei d e m a m ă . de car i îşi; b a t joc n e p o a t e l e . Ce r idicol ar fi deven i t şi el d a c ă a r fi: a p u c a t s ă p o v e s t e a s c ă c u i v a su fe r in ­ţele s a l e su f l e t e ş t i .

Ce rece şi g r o a z n i c şi i n s u p o r t a b i l es te s ă t r ă e ş t i s i n g u r î n t r ' u n o r a ş m a r e , s i n g a r p r i n t r e miiiei de o a m e n i indi fe­r e n ţ i . Ge v i a ţ ă c r u d ă .

I n s a l ă s e făcu l u m i n ă . A p a r a t u l t ă cu .

F i l a t o v ş t i a că aces t a n t r a c t e s c u r t , î n t r e d o u ă păr ţ i 1 alle d r a m e i , ş i n u - ş i p ă r ă s e a locul delia p i a n o . I n r ă s t i m p u l a c e s t a el s t ă t e a cu ochi i î nch i ş i , a s c u l ­t â n d l a s p a t e l e s ă u v o r b i r e a t u r b u r e , m u t ă , c a r e se r e v ă r s a s p r e el şi apo i ia­r ă ş i î n a p o i , şi i se p ă r e a că o s i n g u r ă voce a c u i v a , r ă s u n ă în t o a t e c o n v o r ­b i r i le , în toa te ce le la l t e voci , — o vo­

ce veşn ică , n e s c h i m b a t ă , î n t o t d e a u n a a-ceiasi , o voce î n s p ă i m â n t ă t o a r e .

Din n o u î n t u n e r i c , d i n n o u h ă r ă i a l a a p a r a t u l u i , d i n n o u miuzica, muzica. , muzica. . .

I I I

lin t i m p u l a n t r a c t u l u i m a r e , M a v r a I v a n o v n a c h e m ă pe Fiflatov la u n p a h a r de cea iu .

In t r ' o c a m e r ă m i c ă , u n d e a t â r n a u p a l ­t oane l e Dorei şi F a n t e i , p e o m ă s u ţ ă scoroj i tă , s t ă t e a u n cea in ic burtos!, a l b a s ­t ru , d e s m a l ţ , scoroj i t şi el pe ici pe colo.

— B e a u n p a h a r de c ia iu , A l e a x n d r u Cuzmic i : Ia u i t e c u m te-ai î n f i e r b â n ­tai!, c â n t â n d . — E a s u s p i n ă . •— G r e a m e s e r i e şi a s t a ! Degete le t r ebu ie să - ţ i fie b ă t ă t o r i t e , ca. l abe le de şobo lan i .

U t t â n d u - s e l a F i l a tov , ea î ş i c l ă t i n ă , t ă c u t ă , c a p u l şi s u s p i n ă :

— M ă u i t l a d u m n i a t a şi m i se p a r e c ă în fa ţa m e a s t ă V a s e n c a al m e u . — E a izbucni în plânşi, ş t e r g â n d u - ş i ochiii umez i cu p a l m a m u r d a r ă şi g r ă s u l i e .

— Când a p leca t , î m i s p u n e a : ,,să. h u uit?, m a m ă , pe Vasca al t ău , să - t i a d u c ' a m i n t e m a m ă , d e Vasca al t ău ' ' . V r o i a m de m u l t , A l e x a n d r u Cuzmic i , s ă te în­t r e b сіэ ceva, d a r a ş a m i - e c a r a c t e r u i , u i t ă c io s . N u m a i fetelor m e l e să n u le s p u i inimic. E a pr iv i î n sp re u ş e , şi s e a p r o p i e d e m a s ă î m p r e u n ă cu s c ă u n e ­lul . V r e a u s ă - i sc r iu l u i Vasca al m e u . să-i sc r iu tot . p â n ă în p u n c t ; s ă ş t ie câ t m ă s f ă r î m şi m ă p r ă b u ş e s c d u p ă el. E u s c r i u p r o s t i a r d a c ă n e p o a t e l e vor af la , vo r r â d e de m i n e . P e n t r u D u m ­nezeu , scrie-i d u m n i a t a , A l e x a n d r u Cua ime i . ţ i -oiu poves t i e u toa t e " .

I n su f l e tu l lu i F i l a t o v t r e s ă r i c e v a ca ld , ceva mi los .

— Rine , d a r c â n d ? — Vrei m â i n e ? Voiu ven i Ia d u m -

niafial. î n casă . F i i a t â t de b u n ! M a v r a I v a n o v n a îl p r iv i c u ochii p l in i

de r u e ă m l n t i . — Vino m â i n e , la o r i ce o r ă v re i . Mâi ­

n e t o a t ă ziuia s t a u în c a s ă . M a v r a I v a n o v n a îşi încreţ i , f r un t ea ,

şi g â n d i n d u - s e o dlipă, zise cu h o t ă ­r â r e :

— P e n t r u adeist se rv ic iu , îţi vo iu d a 0 r u b l ă .

F i l a t o v t r e s ă r i şi se î n c r u n t ă , d a r ui-tând 'u-se la f a ţ a M a v r e i I v a n o v n a , î n ­c r e m e n i t ă de ' a ş t ep t a r ea r ă s p u n s u l u i , î n ţ e l e se că ea n u poa te a t l fe l , ş i a r fi fost c i u d a t c a ea. oare şi-a t r ă i t t o a t ă v i a ţ a c u g â n d u r i l e l a r u b l e , să n u a-m i n t e a s e ă şi a c u m de ele , —. şi r ă s ­p u n s e p o s o m o r i t :

— N ' a m n e v o i e de ban i . S c r i u şi aşa . . . M a v r a I v a n o v n a zâmbit — obraj i i i

se tăi a r ă , de p ă r e a u c ă sei r e v a r s ă în­l ă t u r i .

— Să te a j u t e D u m n e z e u !.. Vin m â i ­n e d i m i n e a ţ ă , c â n d m ă î n t o r c de l a .piaţă.

Şi d in mou f u g ă r i n d u - s e u n u l pe a l ­tu l , a p ă r u r ă pe e c r a n tablourile*, conţ i i , viciontji. d o a m n e d i n l u m e a m a r e d i n . F a r m e c u l fa ta l" , vede r i d in A u s t r a l i a , v â n ă t o a r e de t i g r i î n Golful Benga l i e .

,,Ce r o s t a u toa te a s t e a ? — se g â n -d i a F i l a tov , c â n t â n d . Dece e f ăcu t în a ş a Í 4 c ă u n o m n u în ţe lege pe ce l ă l a l t , d u p ă c u m Dora şi F a n i a n u în ţ e l eg pe M a v r a I v a n o v n a , c u m M a v r a I v a n o v n a n u le î n ţ e l ege pe ele, c u m el î n s u ş i n u în ţ e l ege pe aceia , ca r i s t a u la s p a t e l e lui în sa lă , ia c ă r o r r ă s u f l ă m o s i m t e şi ale c ă r o r şoap te a p r o b a t i v e î l fac s ă 1 se s t r â n g ă i n i m a ca d e d u r e r e a s c u ţ i t ă

şi n e c r u ţ ă t o a r e . De ce e a ş a ?"

In s a l ă se a u z i r ă ş o a p t e , vesele. Fila­tov f ă r ă săi-şi î n t r e r u p ă cântulv privi o c l i p ă pe e c r a n şi ceti l i t e r e mari i roşii, t r e m u r ă t o a r e : , ,Max s ' a ' p ă c ă l i t " . ,

— „ I a t ă ce le t r ebu i e , — se gândi el, — l u m e a a s t a v r e a s ă v a d ă cum unii m e r g cu p i c ioa re l e în s u s , cum a p oad v o i o s d i n a l t r e i l e a etaj peste ca­pe te le t r e că to r i l o r , c u m şed pe pălării s t ră i i i*" . . .

M â i n i l e lu i F i l a t o v t r e s ă r i r ă . Se opri o c l i p ă In l i n i ş t e a diln p r e j u r se auzia c l a r t r o s c ă i l u t a p a r a t u l u i şi r â su l vesel, u şo r - înnă ibuş i t a l p u b l i c u l u i , încântat de f a v o r i t u l s ă u , u n g h i d u ş c u mustăţii» r ă s u c i t e , f ă c â n d pe e c r a n m u t r e am* z a n t e . T r e b u i a s ă c â n t e o polcă veseli s a u u n m a r ş , d a r F i l a t o v se simţi în c l i p a ace i a ca i l u m i n a t do o lumină, ce s t r ă l u c i po n e a ş t e p t a t e , şi degetele lui înici p u r ă . s ă 'evidenţ ieze înce t tictawi m i s t e r i o s , de m i e z de n o a p t e ail pendu­le!. El î n c e p u să cân t e . .Danse Macabre" al lu i S a i n t - S a e n s .

U n c i m i t i r u i t a t , pe s t e c a r e se revar­s ă l u i m n a verde, t r i s t ă şi înspăimân­t ă t o a r e a l un i i ; d i n m o r m i n t e se înalţi m o r ţ i i şi î n t r ' u n d a n s furios, turbat, În­f ă ş u r a ţ i în a lbe giuligiuri funebre, м fugă resc p i r n t r e s o c l u r i fărîmate ţi c ruc i r u p t e . I a r dl:laisupra umbre negre a le copac i lo r f runzoşi , u m b r e graaznta, în ca r e se a s c u n d e şi r â d e colţos moar­tea c â r n ă , i n e v i t a b i l ă p e n t r u toţi, nes. ch imrbă toare , e t e rnă , ve şn i c una şi a-ceiaş .d

M u z i c a isădbaucăi, g roazn ica chema f a n t o m e n o u i şi n o u i , ' însufleţind noap­t e a t ă c u t ă cu d a n s de schele te , cu cioc­n i r e a o a s e l o r 'de oase le moarte . . .

I n s a l ă r ă s u n a h o h o t u l diei r â s al spec­ta to r i lo r , î n t r e r u p t de a d m i r a ţ i a , de ţi­p ă t u l femei lor . Se a u z i voci :

— Ah, ce f r u m o s e... — Bravo . . . — Vai , n u m a i pot ! b i r u i a ţipăt ii-

t e r i c de femeie . F i l a t o v s e s i m ţ i î ng roz i t . Srmtia cum

o vi jel ie r e c e t r ecea p r i n muzică, îl cu­p r i n d e a , î l î n v â r t e a î m p r e u n ă cu am­b re l e m o r t u a r e , d a n s â n d în tăcerea nop ţ i i î n t r ' u n c i m i t i r pă răs i t , printre m o r m i n t e uitatei şi părăiginiilte.

G â n d u r i l e îi s ă r i a u î n toate părţile, i l u m i n a t e de o l u m i n ă groaznică, ful­g e r ă t o a r e şi p r i n t r e eile p l u t e a un atl s i n g u r , v a g . deabiia în ţe les , zburdând în. coace şi încolo : gând- în t r eba re , gând' r ă s p u n s :

— „ C u m oare n u în ţe leg aceştia? Se p o a t e să fie vesel i ? D o a r ă ş t i a danscad ăştia! ă ş t i a !...."

I n toa te co l tu r i l e să l i i , l umea se pră­p ă d e a dl?) r â s ; pe e c r a n necontenit i> cea fe lur i te m u t r e f a ţ a voiasă şi furt gri j i , cu m u s t ă c i o r i n e g r i şi răsuciţi

, ,Sfârş i t ' ' — ce t i F i l a t ov , uitândiHI l a ec ran .

P u b l i c u l n ă v ă l i d in cinematograf, În­ghesu i n d u - s e şi î m b r â n c i n d u-se în uşa s t r â m t ă . Ftilatov m e r e g a Ini urma t i i ror .

Vr>ia m a i r e p e d e s ă r ă m â n ă singur, s ă s e v a d ă în o d a i a s a , să-şi vâre ca­p u l s u b p e r i n ă , ca s ă n u vadă nimici s ă n u a u d ă nilm.io. s ă a d o a r m ă şi ii d o a r m ă , să d o a r m ă !...

— Ce po lcă f r u m o a s ă ne-a,i cântat;-îi zise Famia , <când el îşi îmbrăca, p i bit, w l t o n u l , — c h i a r foar te simpatici!

F i l a t o v n u r ă s p u n s e n i m i c şi eşi l! s t r a d ă .

P e d r u m . î n s e m i î n t u n e r i c u l luminii a l s t r ă z i l o r , se s imtia . u r m ă r i t de oa-men i -umib re şi de umtore-oamenii, ţii e r a g r o a z ă .

TradL d in r u s e ş t e de G. M. IVANO?

U N I V E R S U L LITERAR. — 4 3 5

VITRINA CU ANTICHITĂŢI Astăzi uşa p răvă l i e i e închisă ; doi

drugi de fier, înfipţii în zid, s e î n c r u c i ­şează peste uşă ca o c r u c e n e a g r ă cu care cineva î n s e a m n ă sfârş i tu l vieţ i i — ori cât de umi lă , da r totuşi v i a ţ a — a ce]ei mai modes te p răvă l i i d i n p ia ţă . In adevăr, foarte modes t ă ; un fel d e eori^ dor lung, în tunecos , î năbuş i t î n t r e d o u ă prăvălii largi , l uminoase şi b o g a t e car i slriveau în t r e coa te p e mica lo r tova­răşă, una in d r e a p t a , c e a l a l t ă în s tân-şa, repetându-i p a r c ă de-o mie d e o r i pe zi : „Pleacă d e aci ; nu vezi că n u e loc pentru t ine ; ş ţ e rge-o de aci , d a c ă vrei să nu te s t r i v im" .

0 cruce n e a g r ă d e a s u p r a uşei, şi nici im fel de î n ş t i i n ţ a r e : „ î n c h i s d i n c a u z ă de doliu..."

• Şi totuş, p r ăvă l i a e r a înch i să d in cau-

à de doliu. Ceva, mur ise î n t r ' o s ea r ă ; a doua zi,

coridorul cel î n tunecos nu m a i r e v ă z u pe cucoana Cr i s t ina , un ica- i l o c a t a r ă . Cucoana Cr i s t ina n u se ruş ina că p r ă ­vălia, în ca re îşi p e t r e c e a ea zilele, e rnieă, nici ch ia r când se g â n d e a l a p r ă ­văliile vecine, fie la cea d i n d r e a p t a a bogatului anticar, Biancot t i , fie la cea din stânga ,a lu i F u r ţ a n i , special is t în imitaţuini d e stil din m a t e r i a l vechi . Nn ! De ce eă-i fie r u ş i n e ?

Priviţi doa r p i a ţ a o r ă şe lu lu i de la poa­lele catedralei: în mij loc , sub b ă t r â n a fântână, u n covor de i a r b ă , la fel cu nn covor î n t r ' o sa lă b o g a t ă sub masa din mijloc : şi d e j u r î m p r e j u r , d e a l u n -ful prăvăliilor, d a r m a i cu s e a m ă în faja prăvălioarei cucoane i Cr i s t ina , co­vorul de i a rbă e aşa d e bă tă to r i t , c'a-proupe calci p e p i e t r e l e (joale. Asta ce înseamnă ? î n s e a m n ă că l u m e a p r e f e r ă să treacă pr in faţa p răvă l i i l o r , decâ t să iaverseze p ia ţa ; toţ i fac Ia fel. a fa ră de câte un ştrerurar c a r e fuge şi se a-ja|ă pe gh lzdur i l e f ân tâne i ca să pr i ­vească în fundu-j umed şi u m b r o s , apa, si ca să-şi r ă co rea scă f run tea a r să de soare...

Prin urmare , se g â n d e a C u c o a n a Cr i s ­tina, dacă l u m e a p r e f e r ă să t r e a c ă p e ici, înseamnă că v i t r ine l e noas t r e a t r a g pe streini. Mer i tu l r ev ine d e s i g u r şi celorlalţi ; e, f i reşte , al vec in i l o r car i (spun în v i t r ine le de c r i s t a l stofe şi j i l ­ţuri, şi fotolii d e p ie le îmnodob i t e cu tifiiri istorice, pu ţ in p ă s â n d u - l e de au­tenticitatea mărfe i lor ; d a r e î n t r u cât-, ra si meritul meu . c a r e am pu ţ ină m a r ­fa, drept e, însă toată p re ţ ioasă şi au ­tentică ! Negoţul din p ia ţă făcea p a r t e din cele

două bunuri pe car i soful cucoane i Cristina, murind!, i le l ă s a s e m o ş t e n i r e , ba averea mora l ă a văduve i , t r e c u t a ie 60 de ani : cea la l tă , a v e r e a m a t e r i ­ală, era a lcătui tă d i n t r ' o p r o p r i e t a t e a-fară din oraş. p e ma lu l apei şi cu toa te ca mică ele o p u t e a u 'nsrri.jî d o u ă pe r ­soane, totuşi a t â t d e rodnică încât asi-jnra existenţa l a treji fi inţe : s t ă p â n a ţi cei doi ţ ă ran i a r endaş i , Ca lmacc i a şi aevastă-sa. Des igur , n u m a i să, fi v r u t rncoana C r i s t i n a ori când a r fi p u t u t si renunţe la nego ţu l d e an t i că r i e . Pu ­

tea să se r e t r a g ă Ia m|oşioară şi să t r ă ­iască din ven i tu l ei. D a r de u n d e ! Se s imţea lega tă , ca o s t r id ie de c a r a p a c e , de cei p a t r u p e r e ţ i coji ţ i a i p răvă l i e i ; t o a t ă v ia ţa ei e r a aco lo : t r ecu tu l , t ine­re ţea , a m i n t i r e a so ţu lu i , fe r ic i rea ei, i a r azi, î n t r e a g a r a ţ i u n e a vieţi i sale. D a c ă b ă r b a t u - s ă u i sbut i se să c u m p e r e moşi-oară , aj>oi a făcut -o cu ban i i s t rânş i d in câ teva mici a facer i puee la ca le în p r ă ­văl ioara aceia.. . Avusese no rocu l să vândă p e n t r u câ teva hâ r t i i de-o mie , un S a n C r i s t a f o r o d i n v e a c u l a'l XV p e ca re ab ia daeă-1 p lă t i se cu câ teva su te de l i re ; d u p ă aceas tă afacere , m a i făcu a l te le , f i indcă s e m u t ă la Roma, şi iaca-aşa p u s e s e d e o p a r t e a t â t cât să-i î ngădu i e az i Cr i s t ine i să-şi p e t r e a c ă res ­t u l zi lelor în fundu l p r ăvă l ioa re i , în ca r e î n c e p u s e r ă să agonisească , şi să nu se ma i s inchisească d a c ă face deve r . N u că m a r f a d e azi n ' a v e a valoare. . . î n g h e ­sui te , î nghesu i t e , d a r a v e a u şi ma i m a r e va loa re an t ică , şi mai mul t gust . ace le douăzec i 6au t re izec i de obiec te a d u ­n a t e p e g a l a n t a r u l d e cr is ta l din v i t r ina ei, d e c â t t oa t ă b o g a t a şi s t r ă l u c i t o a r e a m a r f ă d in v i t r i ne l e lui Biancot t i sau F u r l a n i . Şi când te gândeş t i , că F u r l a n i , uin o m u l e ţ rotofei ş i î n g â m f a t , s e a r a , * i a i n t e de-a înch ide ob lonu l , î n d r ă z n e a să-i s p u n ă cucoane i Cr i s t ina , cu glas b l a j in a c ă r u i i ron ie b ă t r â n a o în ţ e ­legea :

- El, coană Cr is t ino , făcuşi ceva vân ­za re azi ? Făcuş i v re -o t r e a b ă ?

Nu ! în z iua aceea v â n d u - s e n imica ioa tă ; ab i a o p e r e c h e d e cerce i , car i se p u r t a u p e v r e m u r i , pe la Í830, şi a că­ror m o d ă p a r e că revine , j u d e c â n d d u p ă s t ă r u i n ţ a muş te r i i lo r . Vându- se pu ţ in ; d a r ce - a r e aface ? D e v â n d u t i - a rdea ei? Ea avea un alt scop în v i a ţ ă : ch iar d e n u v indea n imica toa t ă ziua. ca tot sim­ţea acea scânte ie d e m u l ţ u m i r e ca r e li î n t r e ţ i n e a î n t r e a g a exis tenţă . . . F i r e ş t e ! du - t c şi s p u n e I ii mei . d u - t e şi fă pe a l ţ i i să p r i c e a p ă t a ina fericir i i f iecăruia ! Toţ i t e -a r lua în r â s ! Dacă ar fi încer ­ca t aşa ceva Cr i s t ina , toţ i ş i-ar fi spus : „A î n e b u n i t !" Ba n u zău, cum ar fi p u t u t b i a t a b ă t r â n ă să poves tească unu i si re in ta in ică b u c u r i e cu ca re ea, Cr i s ­t ina, p r ivea , d in fundul co r ido ru lu i în­tunecos u n d e şedea, pe t r e c ă t o r u l ce se o p r e a în faţa v i t r i n e i sa le ? Păi , asta e ra t o a t ă m â n d r i a ei, s ingura ! N ' apuca v re -unu l să s e oprească d i n a i n t e a pră­văl iei , şi bătrâjna se r idica înce t - înce t de p e scaunul pe ca re sta ghemui t ă ca

o pisică, însă nu se î n d r e p t a g răb i t ă s p r e l u m i n a v i t r ine i şi B( p ieţ i i , cu ba­nala frază pe b u z e : „Ce do re ş t e dom­nul ?" sau „ P r e ţ u r i m o d e s t e " sau „Pof­tiţi înăunt ru" . . •

Aş ! din po t r i vă ! C u c o a n a Cr i s t ina p roceda l inişt i t . Se r idica încet , d u p ă ce mai în tâ i l ă sa pe mesc ioa ra d e a lă tu r i g h e m u l şi ig l i ţe le cu luc ru , şi d u p ă ce mângâ ia , ca de. obicei, b l a n a pisicii ; a-poi. to t încet , p a r c ă fiindu-i t e a m ă să nu t r ezească pe cineva, î na in t a în vâ r ­ful p ic ioa re lo r d e a l u n g u l pe re te lu i , pen­t rucă a scunsă apo i în sna t e l e v r e u n e i mobi le să p o a t ă spiona, l iberă , pe t recă­torii ca r i p r i v e a u cur ioş i în v i t r ină . Asta e r a s i n g u r a e i fer ic i re : s ă g h i c e a s c ă , s ă

Г F A U S T O MARIA MARTINI

afle, c a r e a n u m e din ob iec te le e x p u s e în g a l a n t a r u l d e cr is ta l , a t r ă se se a t e n ţ i a t, e c ă ţ o r u l u i • poa t e că ine lu l episcopal , c a r e cu toa te qă n u e r a p r e a vechi a-veu to tuş i n i ş te re f lexe u l t r a m a r i n e în fundul o ie t re i , î n c e r c u i t ă în f i l igran ? Sau noa t e frumoşi i cerce i de l ap i s ţazu l i ce-ar fi p u t u t împodob i u rech i l e une i cv.eoane ? Sau p o a t e ace le d a n t e l e vechi şi î ngă lben i t e ca foile u n e i căr ţ i b ă ­t r âne , de-o l u c r ă t u r ă a t â t d e r a r ă şi d e migă l i t ă încâ t a l că tu ia u n j oc d e u m b r e şi l umin i c u m n u m a i l u n a s i n g u r ă şt ie să f ău rea scă u n e o r i j u c â n d u - s e p r in f n n z i ş u l sa lcâmi lo r d in p i a ţ a c a t e d r a ­lei ? O s ingură cur ioz i ta te o a ţ â ţ a p e Cr i s t ina : c a r e a n u m e d i n ob iec te le ex ­puse , i sp i t i se pe t r e c ă t o r deş i aces ta poa t e nici nu s e g â n d e a să-1 c u m p e r e . Ce v r e ţ i Işi a v e a şi ea amb i ţ i a ; v ' am spus-o : modes t ă din ca le a f a r ă d a r ca r e d ă r u i s e t o tu ş d e - a t â i e a ori , vieţ i i sa le mono tone , clirje d e a d e v ă r a t ă exa l ­t a r e !

Gând i ţ i -vă ! D e câ te or i nu se î n t â m ­plase , ca t r ecă to r i i car i , t r e c u s e r ă d i s ­t r a ţ i , pe d i n a i n t e a v i t r ine lo r lui Bian-cci t i şi F u r l a n i , să se oprească , în sch imb, ma i lung , în fata v i t r ine i sale, de ai fi zis că t r o t u a r u l e cu lipici !... Şi p r iveau , pr iveau. . . i a r b ă t r â n a , c a r e clin u m b r a vieţ i i şi a a s c u u z ă t o a r i i sale, c ă p ă t a s e acea i n t u i ţ i e s igu ră ce o făcea să cunoască suf le tul t r e c ă t o r u l u i p r i v i t în p l ină l umină , b ă t r â n a nu se înşe la , nu , când i se p ă r e a că vede pe fa ta v i e u n u ' a fu l ee rând un zâmbe t l a rg d e satisfacţie. . , Fe r i c i r ea ei a t ingea a tunc i cea mai î na l t ă t r e a p t ă D a r cui p u t e a oa re , Cr is t ina , să poves tească t o a t e a-cestea ? Or i c ine i-ar fi r ă s p u n s cu des­tu lă i ron ie în g las : ,,Eh ! da , d u m n e a t a te poţr m u l ţ u m i şi cu a t â t a , că d o a r t răieşt i din ven i tu r i !"

Mai b ine . deci , t ă ce rea : mai b ine să-şi păs t r eze t a ina în in imă şi să con t inu ie obişnui ta- i v ia ţă , l ă sând curioşii să se î n t r e b e nedumer i ţ i d e c e cucoana Cr i s ­t ina p re fe r ă să t ân j ească în u m b r a co­r idoru lu i cu tencuia la coj i tă . în loc să se b u c u r e de aer . d e lumină , în l ivada lui Colmaccia , care. pe v r e m e a t r e e r a -tu lu i . în Iul ie , t r e e r a la doi, paş i de râu . şi eu s im tă . în toiul c ă ldu re i , î n a e r u l ca o p u l b e r e n ă b u ş i t o a r e d e au r , toa tă r ă c o a r e a ape i c u r g â n d a l ă t u r i p r i n t r e şirul di? plopi !....

• D a r în t r 'o s ea ră , acel fir sub ţ i r e de

fericire de ca re e ra l ega tă umi la v ia ţă cot idiană a bă t rân ic l i i fu r u p t cu o lo­v i t u r ă : un nimic, un gest. o r eve la ţ i e în o p r i v i r e ; şi fer ic i rea iî fu ucisă pen­t r u to tdeauna. . .

î n t r ' o seară , ca ele obicei, C r i s t i na şedea în fundu l p răvă l i e i . Nu ieşise d e loc toa tă z iua f i indcă fusese o zi înă­b u ş i t o a r e d e August , şi b ă t r â n a nu în­d r ă z n i s e să se miş te din colţu] ei d e u m b r ă iu ca r e se re fug iase de groaza că ldure i . P i a ţ a r ă m ă s e s e pus t ie de l a a-miază , da r Cr i s t ina se g â n d e a că poa t e şi în seara aceea va avea sat isfacţ ia ei de fiece z', ca s ă se înapo ieze acasă mu l ­ţumită .

436. — U N I V E R S U L LITERAR

Spre seară , îsî zicea Cr i s t ina , to t a r e să t r e a c ă n isca iva l u m e . , C i n e n u iese să se r ăco rea scă - v a r a d u p ă asfinţi t ? C i n e reni in jă la b i n e c u v â n t a r e a l im­pede şi r ă co roasă ce coboa ră pes te în­t r e a g a Д г е în c l ipa înse ră r i i s ch imbând tot o ra şu l î n t r ' o u r i a ş ă biser ică , n e m i ş ­ca ta î n t r ' u n sen in ex taz .

Şi Cr i s t i na nu greşea . Ia tă că d in col­tu l pieţi i a p a r e o t â n ă r ă cucoană îm­b răca t ă în a lbas t ru . U n d e se d u c e ? N u cuniva se î nd reap t ă sp re p răvă l i a ant ică-resii ? D o a m n e ! Ce mer s uşor ! Nu ! n 'o s ă se oprească : o să t r e a c ă ma i de ­par te . P r e a e g răb i tă ! Ce fiice ? Se în-f o a r e e ? N u . t r a v e r s e e z ă p i a ţ a ; t rece p r i n fafa p r ă v a l d o r . N'a ajun» încă în fata v i t r ine i" cu an t i ch i t ă ţ i . Să fi i n t r a t la F u r i a ni ? O fi a d m i r â n d stofele, s ipe­tele, j i l ţ u r i l e ?... „Nu" ar v r e a Cr i s t ina să- s t r ige . ..ira e mar fă de p rê t , aceia . Nu mer i t ă să t e op reş t i şi s'o pr iveşt i . . . " Şi Cr i s t i ana dă busna p â n ă a p r o a p e de d u l a p d e u n d e sp ionează pe necuonscu-ta . trecătoare. . . Ba n u zău ! Adică şi în яіца a c e e a . în ca r e n imeni nu v â n d u s e nimic. Fur la 'n i să a ibă totuşi norocul să v â n d ă ceva ? Şi nu s t re in i lor , ci unei t i n e r e fete ce p a r e ma i de g r a b ă de pr in vecinăta te . . . In ima Cr is t ine i bă tea tare. . . Nu, t r e c ă t o a r e a n 'a in t r a t la F u r -lani , şi nici în faţa v i t r ine i Iui n 'a în­tâ rz ia t p r e a mul t .

Şi-a r e l u a t d r u m u l de -a lungu l z idulu i ; însă încet - încet , cu o c iudată c ă u t ă t u r ă îu privir i . . . P a r c ă nu s'ar grăbi.-, Tnceti-nează p a s u l ca şi cum ar v r e a să în­târz ie . E cu n e p u t i n ţ ă — gândeş t e Cr i s ­t i n a — să t r e a c ă p e acii. şi s ă n u - ş i a-r u n c e ó p r iv i r e , una s i ngu ră măca r , pe comor i le ce-am r â n d u i t azi d iminc tă în v i t r ină ! Ah ! pomana une i s ingure pr i ­vir i p e vech i le re l icve de cari îşi agă­ţ a se Cr i s t ina toa tă v ia ţa ei !

l a t -o ! necunoscu t a a a j u n s în u ş a p răvă l i e i ! Oh-! dac ' a r p u t e a Cr i s t ina , iu te- iu te . şi nevăzu t ă , să mai t r eacă o-dntă cu mâna p r i n t r e comori le ei. să l u s t i u ' a s c ă nu | i n f i l î c rama ine lu lu i , să dea mai mul tă , s t r ă luc i r e p i e t r e l o r delà e r c e i . în sTârşit să le facă cât mai a t ră -ge toa re p e n t r u p r iv i r i l e r ă t ăc i t e a le fe­tei "... D a r nu se pu tea mişca. Dacă s 'ar mişca nr d i s t ra poa t e o e t ână ra femee şi a r sili-o. pr in p r e z e n t a ei. să i n t r e în p r ă v ă l i e ca să-i c u m p e r e ceva, da r în «cela? t i m p nr sili-o s'a şl p l ece înda tă . Deci Cr i s t i na aşfoaotn nemişca tă . Şi r e vede ? Vede că fata se onreşfe ; da. so op re ş t e ch iar în fata v i t r ine i ! Ce c iuda tă pr iv i re , r ă tăc i t ă , îi p l u t e ş t e în ochii l impezi , l impezi !... D a r ce face ? P r iveş te , admiră . . . Lung, lung ! P r iv i r ea ei p lu teş te . însă nu se op reş t e pe nici rin obiect . O a r e să mi găsească n imic în v i t r ina cu an t i ch i t ă ţ i c a r e să mer.ife a t en f i e ? Si to tuş fata cont inuă să p r i ­vească... Nu, Cr i s t ina nu se înşe lase ; în clipa aceia, ch ia r în cl ipa aceia , pe fata t i ne re i fete a p ă r u un zâmbe t de m u l ţ u m i r e , z âmbe t pe ca re dea tâ t ea or i anţicărca.sa îl descoper ise ne chipu­r i le a t â t o r a l t i t r ecă to r i . Ce zâmbe t ve­sel şi cum l u m i n a chipul t â n ă r al fetei. C r i s t i na g â n d e ş t e : toată ziua v i t r ina nu căpă t a se î ncă p o m a n a unei p r iv i r i : d a r a c u m . şi-a găsit, în sfârşit . a d m i r a ­t o a r e a ! Şi fata nu se mişca d e l o c ! Sta p a r c ă î n ţ epen i t ă : a p r o a p e în extaz. . .

D a r d e o d a t ă b ă t r â n a t resare . . . D u m ­nezeu le ! Ce-i, văd ochii ? Pa rcă i-nr fi ( la t c ineva o lov i tu ră pe g r u m a z i ! Vede cum t â n ă r a fată scoate delà p iep t un

pe tec d e o landă cu ca r e se ş te rge pe sub ochi, l u n g , fără să-şi r id ice p r iv i ­rea d in v i t r i na cu an t i ch i t ă ţ i ' ; apoi , o vede, cum îsî po t r iveş te p ă r u l ^ c u m â n a , con t inudnâ să zâmbească şi în fine. o vede porn ind în d e p ă r t a u du-se . g răb i t ă , ca ad ineoar i când a p ă r u s e , în co l ţu l pieţii .

C r i s t i n a se înf iora toa ta , p r in să d e neaş t ep ta t e f r igur i : un gând t i r an ic îi t recu pr in m i n t e ; Cr is t ina e cea mai liniştită fenice d in tot oraşul , d a r ia pr i ­viţi-o acuma s t r ăbă tu t ă d in creş te t p â n ă în tălpi do o furie oa rbă . In furia ei. nu-şi mai dă scama ce face ; nu-şi dă s eama că şi-a pus pă lă r i a s t r â m b pe cap şi că a porn i t -o în fugă pe u r m a felei... O fuirareşte din u r m ă , fără să scoa tă o vorbă , cu o a r s u r ă în piept , cu in ima zbuc iuma tă ; da r d a c ă i-ar pu tea vorbi , a r şti ca, cocoana Cr is t ina ce i-ar spune .

J a r s p u n e — rău tăc ioase , r ă u t ă c i o a s a ! dece ai făcut asta . dece ai veni t să t e ogl indeşt i în v i t r ina m e a ? Eu care-mi făceam iluzii că t recă tor i i se opresc să-mi a d m i r e b i ju t e r i i l e şi dan t e l e l e , şi e i i iuletele pe cari . în fiece d iminea ţă , le ránduia in cum f-e cuv ine ! Ah. ab ia n-cuni î n ţ e l eg d e c e se o p r e a u toţi de p re ­fe r in ţă în fa |a celei mai modes te vi t r i ­n e din p i a ţ ă ; v i t r i na m e a ! Se o p r e a u să se oglindească. . . Ah ! fată rea, cu va­n i t a t ea ta ai rup t firul i luz ie i ca re ma i ţ inea încă în p ic ioa re viata unei b ă t r â n e cu zilele n u m ă r a t e !... numai din p r ic ina vani tăţ i i t a le ?

D a r ch iar dc -a r li izbut i t şă-i spună b a t e aces tea , t â n ă r a la tă n u i-ar li pu­tut r ă s p u n d e fiindcă la colţul s trăzi i _un­de a junsese o a ş t ep ta un b ă r b a t ; şi incă tiiive ştie d e când !..,

Apoi, la ce bun să-i vorbească ? De a c u m C r i s t i n a ştia tot.. D e acum Cristina nu-şi ma i făcea iluzii.. Se înapoia deci cu u n simţimâji t de l in iş t i tă deznădejde, şi a j u n s ă în d r e p t u l p răvă l i e i , se opri o cl ipă în fata vi t r inei şi se privi in. t r ' însa. . . Da, as ta e r a a d e v ă r u l : Cati­f eaua din s p a t e l e c r i s ta le lo r pe carie-ran r â n d u i t e obiec te le făcea ca fiecare s t i c l ă . s ă r ă s f rângă imagina acelui ce se pr ivea , cu s t r ă l u c i r e a precisă a unei o-gl inzi a d e v ă r a t e . Şi p e n t r u p r i m a şi ul­t i m a o a r ă Grislinia îşi c o n t e m p l ă chipul re f lec ta t în c r i s ta lu l v i t r ine i .

Л dona zi doi dri iüi de fier fură în­cruc işa ţ i pe uşă şi an t i că r ea sa nu semai t n a p o i e la n r ă v ă l i a î n c h i s ă p e n t r u moar­t e i mie i i lu/ i i . In sch imb, cele două în­gâmfa te p răvă l i i de a l ă tu r i , a lui Bian. cotti şi a lui Fu rh in i , car i o îngliesuinii d e - o p a d t e şi de a l t a . aveau parcă aerul să-i s t r ige p r ă v ă l i o a r e i închise : — Ha*-, de p l eacă d e aci ; ce mai cauţ i , nu vezi că nu- i loc p e n t r u t ine ?

• Văzuta - l i v reoda tă pe banca unei gră­

dini pub l ice doi coşcogeamite burta verzi cu gre le l an ţu r i d e а ц г pe pân­tece , s t ând a l ă t u r i <le un om slab si tăcut , t r i s t si dus pe gândur i ? Burtoşii vorbesc , râd. ţ ipă : iar cel tăcut , ca şi cum nici nu i-ar vedea, ca şi cum nici ini i-ar auzi , cu ( landuri le m cl însuşi, s 'ă la mij loc î n t r e coi doi guralivi, ne­mişcat , cu gura închisă.. .

T r a d u c e r e d in original de T H E O D O R SOLAC0L0

T O N I T Z A : C O P I I

U N I V E R S U L L I T E R A R . 43?

c r i l l « ti litere irci U N F R A Z E O L O G

F R E N E T I C SI MISTIC Tânărul Mircea (nu ne face nici o p lă ­

cere, d a r ţ inem să a m a r a m cât mai pu­ţin pe aces t j u n e ca re a r e obiceiul de a trata faini l 'ar pc scr i i tor i mai în vârs tă , ?i arc pe d e a s u p r a p re t en ţ i a să i se res ­pecte^ obiceiur i le) pr in u r m a r e Mircea cel tânăr e foar te a m ă r â t , eă nc-nm per ­mis să arăfăin că nu şH'e să serie si mai îles nu s«ie să gândească . Cet i tor i i noş t r i vor rămâne su rp r inş i poa te d e tonul a-crshii ar t icol — că iul ştiu cât d e obiec­tivă a fost d e m o n s t r a ţ i a noas t ră . în nu­mărul t recu t — socot im însă că t r e b u e să vorbim eu fiecare în c ra iu l p e ca re sU alege. R ă s p u n s u l lui Mircea cel t â ­năr al t iner i i genera ţ i i a r e \ re-o t re i fire împlet i te . U n u l de necuvi inc ioase trăsături ne r sona lc pe ca re le -ar fi dor i t dezagreabile la adresa celui ce scrie ace­ste râiubi'-ii. a l tu l ат- f; o î u t r ă ; i i n n r e Je răspuns logic, şi res tu l ob ic inu i tu l sos li­ric şi îmstic.

Sa începem cu în tâ iu l , şi cerem i e r t a r e dacă i-am aco rda t cam rnu]t spa ţ iu d a r si problemele d e ord in mora l îşi aii iu-toresul lor. Vieillira misticul mă d e n u n ţ ă opiniei publice că i-am răspuns , unu i pe r sona j ta (l-sa numai ca să-mi dau i m p o r t a n ţ ă :

..Deslcgâud d i s t r a t m u l u r i l e , d iscuţ ie i , i]i sileşti a d v e r s a r u l să reia de là începu t mimca şi să-j.i c i teze numele Ia f ie-carc pas".

Aici. in'a pr in*. Căci ini şuii de ce o ' fi scriind ceilalţi scr i i tor i , d a r eu. fiiii mai spus-o. scriu n u m a i ca să-mi dau importanţă",. D a c ă , după. o a r e c a r e ac t iv i ­tate de ,scrib rumân , mi-am pe rmis să scriu ş' despre Mirre- i cel inné *t mist ic este numai ca să afle în sfârşi t lumea şt

: Je mine, Ce e d r e p t si aici cum vedeţ i , j a nimerit-o. I ..Ciinoasleiii acest inofensiv tu l i t e r a r

«1 d-lui Camil P e t r o s ( u şi îl t o l e r ă m " íontinuií t ână ru l Mircea. în t r ' un ton de comunicat oficial.

Era de p r i sos însă aceas t ă a f i rmare , ţt'ithi că îl cunoaş te deeând în câ teva foiletoane s'a ronezit la vve-o câfî-va stritte"! tViilltasî. T â n ă r u l Mivciulică e de л modestie n e a ş t e p t a t ă când dec la ră că )1 „cunoştea" numa i aces t tic. 11 m â n u e ş t e Ш o măestrie de ar iv is t l i t e r a r fără pe­tecite.

Noi l-am to le ra t şi fără dec la ra ţ i i so­lemne m' frică s-l luăm Europa mar to ră a mnrinimiei noas t r e .

Mărttirts'in că n'a m pus nic iodată pre ţ pe modestia sc r i i to ru lu i . Scr i i tor i i adn-văraţi nu au fost n ic ioda tă modeş t i . De aceea n'am socot i t necesa r să dăm vre-o

'declaraţie adltoc. când acum un a n . sui>t Wlitur,". tra / .ctarul Mircea Elinde vi ir-

! '"."i .'-n admira t i" de geniul lui Mircea fjiade.nuvelistul. Această dennjija.re a ,.1'psei d e r n o d e r

jtte" pe care a r fi dovedi t -o unii dintiŢ;

scr i i tor i , e un l amen tab i l şi vu lgar m i j ­loc de a l inguşi mul ţ imea , c a r e din mo­tive lesne d e în ţe les , nu poa te concepe pe m a r e l e scr i i tor de cât modest . (Toate biografi i le conven ţ i ona l e făcute p e n t r u uzul publ icu lu i , încep cu aceas t ă t r ă s ă i u -t'ă-poncif). Acest t r i v i a l p rocedeu e d e altfel p rac t i ca t n u m a i p r in sudu l C a u c a -.'tilui şi în t r 'o p a r t e din B a b a n i (o zonă ca re frece pe la N. E. d e T i r a n a , urcă V a r d a r u l , u r m e a z ă pu ţ in D u n ă r e a şi pe u rmă o ia în lungul Ca rpa ţ i l o r ) . Ca e le ­vii de şcoală leneşi ' şi l i che îu ţe , p r in a . ceste părţ i , scr i i tor i sc pâ r ă sc r id i când două dege te :

— Domnu le . îmi daţ i voie să vă sprtil : Vasilescu ci teşte a l tceva. D o m n u l e pu-l.-l'c îmi daţi voie să vă spun : Cuinii Pc-t rescu nu e modes t ca mine . D o m n u l e publ ic îmi daţ i voie să л ă spun : C n i i d Pet iében merge la cafenea şi amen in ţ ă pe (;!)> Mihăescu.

C o m p a r a ţ i deci pe Mircea Eliade care, leşină de a d m i r a ţ i e in publ ic , p e n t r u o раціпа pe ca re a pub l ica t -o in . .Univer­sul L i t e r a r " ( t recut) cu cel ca re mă de­nunţă că nu sunt liiöclest şi veţi descoper i o t r ă să tu r ă de ca r ac t e r c a r e e eti totul e sen ţ ia lă t ine r i i gene ra ţ i i " .

Nu . t i n e r e Mircea nu e ch ia r o „spir i ­t ua l i t a t e nouă" în asta . E vech i tu ră rân­cedă (tprempe,

Alt motiv d e necaz ín j t tné le Mircea e m"i-*ur ; s ; rci i mea. că d u p ă ce ani' cetit vre-o d o u ă foiletoitne. a m renun ţa t , d e m iilt să-] unii citesc.

ДIII aviíí a bttllsi voinţă imensă , o d ra ­goste de om caro. a t r ecu t p r in înce rcă r i gyeié, pe t í t rü vf'e-ö câ ţ i -va d i n t r e scr i i to­rii t iner i , p e eai'e — Spre b ine le aces te i ţ ă r i — i-nşi fi. dor i t altfel de cât au fost cei d ina in t ea lor.

fei bif té d e c l a r încă odată şi susţin ca voiri pu tea dovedi de câte or i va fi ne­voie că. ga l imat iasu l táníi i l t lui Mircea es te absolu t il izibil şi desfid pe c ineva să d e c l a r e că în a fară d e ar t ico le le pa ro ­dice, în ca i i ' exce l ează ca şi d. Seva «tos. c ineva a pu tu t îuţelee'e v r e -unu l d i n t r e fo i le toanele mist ice a le acestui f renet ic frazeolog, a cărei i n c o h é r e n t e de carac­ter îşi a re ech iva len tu l în scr i s . E o în­câ lc i re apocal ip t ică , d e că lugăr în picioa­re l e goa le c a r e b l e s t eamă p e g r ă m a d a de nie i re id in m a r g i n e a şoselei, d 'n lec tur i rău

d igera te , n u m e şi da t e îndesa te î n t r ' u n (••'o m ă r u n t ambi ţ ios in i n t e r m i n a b i l e lec­tur i din ca re n'a p r icepu t cu a d e v ă r a t nici o frază, sau a prieepiif-o rău . D e mul t nc-ii p r e o c u p a t un a n u m i t fenomen in t e l ec tua l şi pe ca re l-am d e n u m i : ..al p scudo în ţe leger i i " . T â n ă r u l Mircea. cu

I lui de Dala i l ama balcanic , inspi­rat , a r e impres ia că aco rdu l g rama t i ca l î n s e a m n ă şi aco rdu l logic.

'Mai pu team fi silit --.Í iiu;li !i toată m a c u l a t u r a ae-stni .scrii 'or Г ' ( a să te convingi cn o pu t ină de b rânză e s t r i ca t ă nţi e nevoii" să o mănânc i ioniă .

Iei pe m u c h e a cu ţ i tu lu i o fel ioară, o guşti şi r es tu l îl a runc i .

Şi acu ni să ana l i zăm şi pa r t eu d e răs­p u n s propr iu zis.

C i t a m în n u m ă r u l trecut î n t r e a l t e l e aceas tă frază ca r e mi s'a pă ru t un monu­ment d e a p r o x i m a t i v şi r idicol .

, ,Valori le pu r sp i r i t ua l e — uvân-du-ş i inpote i i ţe le etilice n u m a i un ve­hicul — sunt s ingure le ca r e ne s t ăpâ ­nesc" .

A r ă t ă m cuvân t cu cuvân t ve rba l i smu l găunos al acestei f raze .

Cum crede ţ i că răpi i i ide la aceas t a tâ­n ă r u l M i r c e a ? Cu \ r e - u n a r g u m e n t : Cu vre-o ana l iză s t r i c t ă ? ' ) Nu. C i t ând p e Kant fără nic i -un rost (e şi acest a b u z d e ci tate , m u l t e necoi i t ro la te , o a p u c ă t u r a de semidoct p e ca re T i tu Maiorescu a s t igmat iza t -o pe v remur i , când în st i lul lui V. Л. U r e c h e şi a l ţ i ag lomera ţ i evi­denţ i , făcea ravag i i ) . Nu n u m a i că a ci ta t p e Kant fără nici iui rost , d a r .şi to ta l lip ir lie în ţ e l ege re , ignorând parcă fap­tul cii >IIIIT itzi t rei pa t ru şcoli filosofice, cari f iecare preiincl că au înţeles , s ingure , metaf izica a c e s t u i gând i to r . Deal tfel însăşi sufri'k'iija <u c a i c vor­beş t e d. Mircea E l i ade , e o dovadă d e ignoran ţă neaş t ep ta t ă .

In n e n u m ă r a t e a r t i co le şi f ragmen­te am cerce ta t , f ixa i î? i lustrat , concep­

ţ ia pe r sona l i t ă ţ i i .

Şi e s u r p r i n z ă t o a r e aceas tă pretenţie" peii t i t leă d a c ă din toată filosof ni lui Berg-«oii nu va r ă m â n e în viitor n i m i c acest gândi io- va fi adus to tuş un apo r t con­s i d e r a b i l ş t i in ţe i arătând că nici concep­tele sociale, nici cele psihologice nu se pot „fixa".

D a r j u n e l e D a l a i l u m a ba lcan ic t r ece ci< sen ină t a t e şi c a n d o a r e ciliar pes te leg i le gândi r i i . D u p ă b frază ca asta mai poate fi cineva obligat să- | c i tească : C u m . când vine la t i n e un inven ta to r cu plete , ca să-ţi expl ice p r o e c t u l lui p e n t r u u n pod pes te ocean şi când î ncepe a d u n â n d i şi cu 2 fac şapte , f> şi cu 3 fac zece. opt <-u unu, şapte , eşti obl igat oa r e să-i

*) D e a l t fe l faptul că aceas tă . s tăpâ­n i r e " nu împied ică pe a u t o r să co labore­ze la (iâ tuli rea ca re a r e în p r o g r a m toc­m a i va lo r i f i ca rea po t en t e lo r e tn ice e o dovadă şi de falsi tatea a f i rmaţ ie i şi do lipsa de c a r a c t e r a t â n ă r u l u i nos t ru în acelaş t imp.

i

438. — U N I V E R S U L L I T E R A R

citeşti un vagon de p l a n u r i şi cifre p â n ă să a i d r e p t u l sa-I da i p e uşă a f a ră ? Şi ca să înche i cu u n d o m n ca re dec l a r ă că a fixat concepţia (?) personalităţii, e ne ­voie să-i înghi ţ i s u t e de foi letoane şi să citeşti un mil ion de pag in i sansc r i t e ?

D. Mircea E l iade se p l â n g e că n ' a m ce­tit în deoseb i f r a g m e n t u l „Apologia vi-r i l i tăţ i i( îmi d ă şi n u m ă r u l z i a ru lu i : Cu­vân tu l No. 982).

Am t r imis să mi-1 a d u c ă , p e n t r u că îmi p r e t i nde în deosebi să-1 citesc, or icât de r.uspcct mi se pa r aceş t i apologi ai vi­r i l i tăţ i i ve rba l e .

Sun t acolo cons idera ţ i i neaş t ep t a t de lioui, nu t ăgăduese :

„Or ice mascu l e d a t o r să creeze . F e c u n d a r e a s exua l ă a fost poa t e s e m n u l u rs i t e i cereş t i (?)".

d u p ă ce ma i sus a f i rmase că :

„A t r ă i în p e r m a n e n t ă p r ime jd i e— aceas t a e p o r u n c a vir i l i tă ţ i i . Nu-mi spune ţ i că v ia ţa m o d e r n ă e x c l u d e eroica primejdie etc., e tc .

C a să a j u n g ă la concluzia, nouă c r e d e d-sa, că : „Există primejdii le duhului" Şi u r m e a z ă şap te l e co lonade de p l a t i t u ­dini a l t e r n a t e cu i n c o h é r e n t e a sup ra „dionis iacului şi c r i t icului" , a s u p r a con­flictului „carne -duh" .

E a p r o a p e delà s ine în ţe les că aces tea nu a v e a u de a face cu „gene ra ţ i a de azi" , mai mul t decâ t a r e d e a face i s tor ia Chi ­nei (vezi gândac i i d e mătasă ) cu lupta delà Podu l îna l t .

Un s ingur m o m e n t î ncea rcă n u m a i , d. Mircea El iade (hotăr î t e p rea vul­ga r ,,d. Mirciul ică") o schi ţă d e răs­puns p e d o u ă co lonade şi ne es te imposi­bi l să nu c i tăm acest r ă spuns , căci i lus ­t r ează d e o p o t r i v ă şi i n c a p a c i t a t e a de a gândi cohé ren t a neser iosu lu i t â n ă r , şi in­solenţa lui v e r b a l ă şi falsa lui e rud i ţ i e .

•Iată cum începe acest r ă s p u n s :

„D-sa se î n t r e a b ă : 1. D a c ă e nea ­p ă r a t nevo ie ca în t â n ă r a g e n e r a ţ i e să fie o spiritualitate nouă ? 2. D a c ă e necesa r ca ea să fie colect ivă.

R ă s p u n d e m : î n t r e b a r e a I descal i f i ­că pe a u t o r ca o d o v a d ă de ignoran­ţă p e n t r u c ă or ice gene ra ţ i e se a n g r e ­n e a z ă în is tor ie şi is tor ia e un d ina­mism sp i r i tua l (crede d. Pe t r e scu alt­fel ?...), i a r fo rmele sp i r i tu lu i rea l i -zânduse în funcţ iuni sociale şi eve­n imen te is tor ice se depăşesc. Or i ce gene ra ţ i e efectiv nouă, a d u c e o spi­ritualitate nouă.

Per fec t e o t eor ie ca o r i c a r e a l ta ca re se poa te sus ţ ine sau nu. Dep inde de factori pe care nici odată , abso lu t n ic i o d a t ă nu

i-a b ă n u i t d. Mircea El iade ca să o ac­cepţi — mai a les c u m s'o accepţ i — sau nu Dtrr d. Mircea E l iade o accep tă ho tă ­rît : Absolu t or ice g e n e r a ţ i e a d u c e o spi­r i t ua l i t a t e nouă şi a te îndoi n u m a i de a-cest l uc ru e să fi descal i f icat ca o dova­dă de c u n o a ş t e r e a is tor iei . Perfect .

D a r u l t ima frază a a l i n i a tu lu i d-lui Mii •cea E l iade r ă s t o a r n ă ca tegor ic acea­s t a d e teor ie , cu o inconş t ien ţă de i res ­ponsabi l , căci concluzia a l in ia tu lu i con­t raz ice îndâr j i t , cu sub l in ie r i , a f i rmaţ ia p r e c e d e n t ă :

„Or ice gene ra ţ i e efectiv nouă, aduce o sp i r i tua l i t a te nouă".

E scr is d e d. Mircea El iade , a r e t re i cu iu te sub l in ia te de d-sa.

P r i n u r m a r e : nu orice gene ra ţ i e a d u c e o sp i r i tua l i t a t e nouă (aşa cum cere d ina ­mismul istoric, etc.) ci numai genera ţ i i l e ..efectiv noui" .

Că orin u r i n a r e dacă genera ţ ia nu es te efectiv nouă nu a d u c e o sp i r i tua l i ­ta te nonă . că deci sunt şi genera ţ i i (care nu aduc o sp i r i tua l i t a t e nouă) că e p ro ­babi l ch ia r ea n u m ă r u l acesta e cel mai m a r e . De m i n u n e . C u m r ă m â n e însă cu descal i f icarea mea p e n t r u că m'niu în­t r eba t numa i aces t lucru ?

Mă c o n d a m n ă a t â t de violentei . Mircea E l iade n u m a i ca s ă -mi dea d r e p t a t e pe s t e (0 r â n d u r i mai jos ? (exact zece şi un sfert) . D a r a m mai spus . O d iscuţ ie cu a-cesf t â n ă r frazeolog incongruen t e im­posibilă. Tot ce .spune, î n t r ' o formă de un r id ica i sen ten ţ ios , e în fond a p r o x i m a t i v , confuz, suscept ibi l de vo lume în t reg i do d ' scul ic . F ă r ă nici o c o n s t r â n g e r e logică, lăsa t la de r iva u n u i v e r b i a j mon­s t ruos , oferă în t r ' o bâ igu i r e de că lugă r urni te , d i a t e ned ige ra fe de elev de l iceu semidoct .

Ce să ne mai mi răm că a r e cu ra ju l să vr rbească de . sus . d e pa rcă ar avea pi­c ioroange ? Acest t â n ă r , a că ru i îngâm­fare aţi văzu t , sc r ie f renet ic a c u z â n d u - m ă că nu a d u c solutÜ def ini t ive .

su s ţ i nu t , că a m so lu ţ iona t vre-o da tă vre-o p r o b l e m ă esen ţ i a lă . C ă l e -am discutat da, că l e - a m so lu ţ iona t însă nici odată. Las d-lui Mi rcea Ë l iade g lor ia d e a fi „solu­ţ i o n a t " p r o b l e m e esenţialei aşa cum Ie e n u m ă r ă cu m â n d r i e : Concep ţ i a , genera­ţiei, a e x p e r i e n ţ e l o r , a personal i tă ţ i i , a sensu lu i " . P a t r u .

U n a s e m e n e a caz a fost posibi l la noi n u m a i d a t o r i t ă i gno ran ţ e i c a r e domneşte în l i t e r a t u r a n o a s t r ă d e azi, când tonul de sus şi o r ice p r e t i n s ă e r u d i ţ i e intimi­dează şi când e d u c a ţ i a gaze tărească (în s e n s u l rău) a ma jo r i t ă ţ i i scriitorilor noş t r i , c r e e a z ă t e r e n fer t i l p e n t r u orice soiu de bă l ă r i i f rene t ice e r u d i t e şi mistice.

CAM1L PETRESCU

P. S. C h i a r în e x e m p l u l d e cinci rân­d u r i confuzii le de d a t e şi n u m e abundă :

„Aleg încă o p i ldă : generaţ ia ro­m a n t i s m u l u i g e r m a n din j u r u l anilor 1790—1800. Nu vădesc t r ă să tu r i co­m u n e Schb i e rmache r , Fichte, cei doi Schlage] , H e r d e r , Novalis , Ticek (Lieck p robab i l ) Sliell ing",

F ich te n ' a fost din g e n e r a ţ i a lui Scliel-l ing c a r e i-a fost e lev şi că ru ia i-a lăsat în 179S ca t ed ra . H e r d e r p u t e a să fie bu­n icu l ce lor c i ta ţ i mai sus, chiar lui F ich te . In sch imb e l ăsa t deopar te Hör-de r l in , cel de-o vâ r s t ă , d a r opus lui No­val is , poe tu l cel m a i ca rac te r i s t i c al tim­pu lu i , d a c ă e x c e p t ă m pe Goe the şi Schil­ler , ma i b ă t r â n i , ca re şi ei t răiau încă.

n o t e

A iabut i t să se vădească inap t în cr i t ica filosofică, ne in fo rma t în is to­r ie (!) subiec t iv (?) şi superf ic ia l . Din p r o b l e m e l e esen ţ ia le n 'a so lu ţ ionat nici una .

„ Inap t în cr i t ica filozofică ?" (de, poa­te, văzură- ţ i ) ne in fo rmat în is tor ie ? (când ? că n ' am a f i rma t nimic) subiec t iv (la mis t icul şi f r ene t i cu l d. Mi rcea E l iade aceat p u n c t de a c u z a r e frizează incon-ş te in tă) , superf ic ia l (mai m u l t sau ma i p u ţ i n des igur ) . , ,Din p rob l eme le esen ţ ia ­le n 'a so lu ţ ionat nici u n a . Asta da. E p e r ­fect a d e v ă r a t , d a r iau m a r t o r i pe toţi ci­t i tor i i câţ i îi am, că n ' am avu t n ic ioda tă p r e t e n ţ i a asta şi desf id s ă -mi dove­dească or icând , con t ra r iu l . Să fiu b ă t u t cu vergi în p i a ţ ă dacă se v a a r ă t a că a m

ITALIA DE AZI

E foar te p u ţ i n c u n o s c uită l a noi aceas­t ă I t a l i e m o d e r n ă c a r e în ţe lege eă preia — i m p e r i a l — t o a t e t r a d i ţ i i l e de mare c u l t u r ă a le g lo r ioase i pen insu l e . E a-eolo, in ţ a r a care-ş i t r imi te steagul şi c u v â n t u l pe s t e o c e a n e şi pus t iur i le po; l a r e . O m i ş c a r e l i teirară, pe care mulţi o considieră a p r o a p e o r e n a ş t e r e . Ataşa­t u l de p r e s ă , a l l e g a ţ i e i •noastre delà Ro­m a , ca r e n u e d e c â t scri i torul : atât de p r e ţ i o s T h e o d o r So laco lu , s e oferă e& ne în fă ţ i şeze t r e p t a t , c â t e u n a d in figurile l i t e r a r e a l e a ce s t e i Hal i i moderne. În­cepe în n u m ă r u l de faţă cu mult apre­c ia tu l F a u s t o Marin Mar t in i .

• Din l i p s ă d e epaţiiu, con t i nua rea ro­

m a n u l u i , ,Viaţa m i n u n a t ă a lui Afltai P a n n " se a m â n ă p e n t r u n u m ă r u l viitor,

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 439

i n %friiiii«ifcif«» F A U S T O M A R I A M A R T I N I

F A U S T O MARIA MARTINI

Despre Fauste- Mar ia Mar t in i s'a ocu­pat, pe la rg , a c u m câţ iva an i . rev i s ta „Roma" a d-lui p rofesor Romi ro Or t i z . Prezentând azi c i t i tor i lor „Unive r su lu i Literar" n u v e l a d e ma i jo«, ţ inem să p r e ­cizăm locul de f runte pe ca r e F a u s t o Maria Mar t in i îl de j ine în l i t e r a t u r a i ta­liana1 modernu l _

E x p o n e n t t ip ic al poeziei in t imis te — crepusculare cum o numesc în I ta l ia — F. M. M. inf luenfat d e poezia f ranceză n w e w n - t a t ă p r in Ver la ine , S a m a r a , R o ­denbach , a d u c e în l i t e r a t u r a i t a l i ană o a r t ă neafec ta tă , necompl ica tă , suf leteasca, p l ină d e sub t i l e flori de sti l , o a r t ă d e .suggestie în ca r e a r m o n i a sen t imen te lo r î m p r u m u t ă ceva d i n p r ive l i ş t ea asfinţi-u r i l o r p rov inc i a l e . F a u s t o Mar ia Mar t in i îşi ce rce tează eroi i în a m ă n u n t e l e une i vieji t ihn i te , t r i s te , fără or izontur i , în afară , d a r cu ne l imi ta te zăr i î n c l r s e în suflet şi în v i sur i

Eroi i lui F . M. M. s u n t î n s ă ş i î n t r u c h i ­parea, surfletuihn a u t o r u l u i , în , s i tu a ţ i i m a i t o t d e a u n a ident ice , r a r e o r i d i fer i te ; t r e c p r in via ţă ca p r in un vis, r ă t ăc ind în t r ' o l ume i r ea l ă pe ca re ei s ingur i o în ţe leg, în t i m p ce l egă tu r i l e cu l umea şi luc ru ­r i le ce-i î n c o n j o a r ă se topesc şi se des­t r a m ă , d e v e n i n d s t răvez i i ca zăr i le în cea ţ a înop tă r i i .

Veşnic nel iniş t i ţ i , veşnic d o r u r i ne izbă­vite, iluzii spu lbe ra t e , n ă d e j d i ch inui te ; a r d în suf le te le ero i lor lui Faus to Mar ia Marl in K ca o f l a că r ă miistud'toare c a r e , fără să le d i s t r u g ă înfă ţ i şarea , îl lumi­

nează mis t ic p u r t â n d u - i p r in v ia ţă ca pe n i ş te fan tome d i n t r ' o l u m e fără sfârşit .

In poezii , în nuvele , în r o m a n e sau în t e a t r u , F a u s t o Mar t in i î n t r e b u i n ţ e a z ă to­n u r i în su rd ină , şi u n stil n e p r e t e n ţ i o s , l impede , clasic .

R o m a n e l e şi nuve le l e sale suirt pag in i d e p roză l i r ică p l ine de o l en t ă şi fină în t rospec t iune .

To tu l e pe rsona l , in t im, l inişt i t — ecou vÜMWftt. al t r i s t e lo r traoascedenitale — b u c u r i i l e şi d u r e r i l e î n c e r c a t e de a u t o r p ă s t r â n d , în ace l a ş t imp, u n c a r a c t e r de e t e r n ă şi universală , u m a n i t a t e .

Th. S.

SCRIERILE LUI F. M. M.

Poezi i P rov inc i a l e (1910). P o a r t a r a iu lu i (nuvele) . C r i n u l n e g r u (comedie 1914). F l o a r e a d e sub ochi (comedie 1920). Vi t r ina cu an t ich i tă ţ i (nuve le 1923). I n ima ce ші-а і da t ( roman 1925).

J E A N S T E R I A D E : OSMAN TAKE S O R O C E A N U : D R U M E Ţ U L

440. — UNIVERSUL LITERAR

c a z e l q r i a IMPRESARUL LUI DUMNEZEU I l f f l i l - U C I I . M

• 9 9

un m e m b r u de o n o a r e

A c a d e m i a r o m â n a a fost zi lele a c e s t e a în m a r e î n c u r c ă t u r ă . T r e b u i a s ă a i e a g ă u n n o u m e m b r u în Locui l u i Vas i le P â r -van , l a s e c ţ i a iistoribă. A lege rea păcrea că n u p r e z i n t ă n ic i o g r e u t a t e p e n t r u că e r a a p r o a p e f ixat vui torul a l e s : profeso­r u l de l à U n i v e r s i t a t e a clin B u c u r e ş t i . P . P. Negu leseu , a u t o r u l c â t o r v a o p e r e în domen iu l is tor iei filosofiei ca r i fac cin­ste c u l t u r i i u n i v e r s a l e .

I n u l t i m u l m o m e n t uipaire î n s ă u n c a n d i d a t n e c u n o s c u t , pe c a r e ee paire c ă v e n e r a b i l a i n s t i t u ţ i e e r a o b l i g a t ă să-1 a-leagă . î n c u r c ă t u r a s a v a n ţ i l o r n o ş t r i e r a c o n s i d e r a b i l ă . S ă Jaişa in a f a r ă de Aca­d e m i e o p e r s o n a l i t a t e de a t â t a v a l o a r e , c â n d d-n i i R ă d u l e s c u Mot ru , D. Gus ty şi S. M e h e d i n ţ i s u n t de a t â t a tin*p a-leşi , n u se p u t e a p a r c ă . S ă nu-1 a leg i pe cel n e c u n o s c u t se p a r e c ă e r a t o t a t â t de dif ici l .

So lu ţ i a g e n i a l ă a v e n i t f i reş te de la u u u l d i n t r e acei m e m b r i ai b i rou lu i h ă r ţ u i ţ i î n a r a n j a m e n t e . A fos t a l e s m e m b r u ac t iv domni ui n e c u n o s c u t ,іат d. P . P . Neguliescu a fos t p roc lama t . . . m e m b r u de o n o a r e .

Se ş t ie c ă A c a d e m i a p o a t e a lege m e m ­br i i de o n o a r e a n u m i t e p e r s o n a l i t ă ţ i po­l i t ice şi u n e l e d i n t r e p e r s o n a g i i l e s t r e ­ine .

Ia tă-1 deci pe p ro fe so ru l P . P . N e g u -Iescu a l e s l a acadei-me p e n t r u . , m e r i t e l e pol i t ice s 'au as imi la t c ine ştie c u Ras-u l Abis in ie i , c a r e se ş t ie , es te m e m b r u de o n o a r e al v e n e r a b i l e i i n s t i t u ţ i i .

susceptibilitate

Nu se p o a t e s p u n e c ă u l t i m a ' şedin ţă a S. A. D. R. a fost s o m n o l e n t ă şi c e r emo­n i o a s ă .

Ma i î iniâiu a fos t foar te p o p u l a t ă . De c â n d s'a î n f i i n ţ a t se p a r e c ă n i c i o d a t ă n u m ă r u l de m e m b r i i p r ezen ţ i , n ' a fost a t i n s c a D u m i n i c ă .

I nc iden t e o a r e c u m d rama t i ce , (fireş­te) a u t u l b u r a t i n s ă o ş e d i n ţ ă a t â t de i m p o r t a n t ă . F i e c a r e ar t icol al „Regula­m e n t u l u i " p e n t r u Bi rou l , p e n t r u p e r c e ­p e r e a d r e p t u r i l o r de a u t o r , e r a v o t a t d u p ă a m u z a n t e ş i p a s i o n a t e d i scu ţ i i . E i n u t i l s ă s p u n e m c ă fos tu l p r e ş e d i n t e ă. Caton T h e o d o r i a n a f ă c u t p r o p u n e r i l e ce le mai j u s t e şi car i au fost mai toa te a c c e p t a t e . F i r e ş t e că a s t a n u c o n v e n e a a v o c a ţ i l o r d i n s â n u l soc ie t ă ţ i i , d-ni i C. A s l a n şi I. Saba.ru. A ş a î n c â t a c e s t a din u r m ă , n u p i e r d u ocaz ia s ă răspundă! , l a î n t r e b a r e a d-lui Ca ton Teodor i an „dacă a r e d r e p t a t e " cu p r o m t i t u d i n e .

— S i g u r . Mi se p a r e c h i a r că a v e ţ i m a j m u l t t a l e n t ele j u r i s c o n s u l t de câ t de a u t o r d r a m a t i c . j

D. Ca ton T e o d o r i a n ş i -a l u a t p ă l ă r i a şia p lecat . A u t o r u l lui Ca in a r eg re t a t cel d i n t â i u i n c i d e n t u l .

D u m n e z e u v ă z â n d că oameimid se în ­torc de là el şi că u i t ă p â n ă şi n u m e l e său , r e v e n i în t r ' o zi pe p ă m â n t p e n t r u a le a d u c e c u v â n t u l a d e v ă r a t .

El î n c e p u cu F r a n ţ a , p e n t r u c ă c a es te fiica cea m a i v â r s t n i c ă a Biser ic i i , ş i , pe d e a s u p r a , cea m a i e m a n c i p a t ă . Dar z a d a r n i c p a r c u r s e d i fer i te le ţ i n u t u r i , p r e t u t i n d e n i îşi b ă t e a u joc d o c i . E r a î m b r ă c a t ca u n s ă r a c ş i el p r e d i c a ca şi a l t ă d a t ă d i s p r e ţ u l bogăţ i i lor , u i t a r e a lumeii, î n f r ă ţ i r e a şi v i r t u t e a . Şi n i m e n i n u vo ia să-1 a s c u l t e ; el îşi î n c h i p u i a că miuilţimile o să se r id ice la t r e c e r e a lu i ; d a r pes te tot ol m e r g e a s ingu r , i g n o r a t , n e b ă g a t în s e a m ă ; fu l u a t d r e p t v a g a ­b o n d şi copi i i asvâr l ieau cur p ie t re când t r ecea p r i n «mtci Se decise să facă câ­t eva m i n u n i şi v i n d e c ă unai m u l ţ i bo l ­n a v i c o n d a m n a ţ i de ş t i i n ţ a . D a r fu ur­m ă r i t c ă profe.sea.za i l ega l m e d i c i n a .

Era a p r o a p e descumi ja i c â n d sosi ia P a r i s ; şi , d e l à î n c e p u t în mi j locu l i-r n c n s u l u i o r a ş , se s imţ i p i e r d u t , f ă r ă a j u t o r , l ips i t c h i a r de o r i ce s p e r a n ţ ă de a se face r e c u n o s c u t . P a r c u r s e t o t u ş i m a h a l a l e l e şi nileel« l u x o a s e şi p r e t u ­t i n d e n i fu, r e s p i n s : in CHiSeile bogăţiilor e r a o p r i t din p r a g de p o r t a r i i galonaţ i i şi i m p o z a n ţ i î n a i n t e a c ă r o r a «1 se s im­ţea c u t o tu l i n t i m i d a t , şi în eaiittereile s ă r a c e ce p r e f e r a u pe cânităreţutl a m b u ­l a n t ca re s e â r ţ â e la m a n d o l i n ă p r i n fun­dul c u r ţ i l o r şil c ă r u i a i se a r u n c ă câ ţ iva go l cgan i de là fe res t re .

î n t r ' o d i m i n e a ţ ă pe c â n d re f lec ta t r i s t la mi izerabi la m a n s a r d ă pe ca re o înoh i -riasei, auzi in u ş ă d o u ă l o v i t u r i p u t e r ­nic,} şi a u t o r i t a r e , şi i m e d i a t d u p ă a-ceea i n t r ă un o m î m b r ă c a t cu p r e t e n ţ i e , p u r t â n d în dege te ine le ma.ri şi c u obra ­zul îngr i j i t ras..

- - D u m n e z e u ? î n t r e b ă el. — Eu s u n t , r ă s p u n s e D o m n u l cu s im­

p l i c i t a t e . — Şi eu, m ă n u m e s c J a m e s H y demain,

c e t ă ţ e a n al l ibere i A m e r i c e . I a t ă des­pre ce e v o r b a : m i s 'a vorb i t d e D - v o a s t r ă ; m a m i n f o r m a t ; V a n i u r ­m ă r i t ; ş t iu m o t i v u l p e n t r u cărei a ţ i r e ­v e n i t p r i n t r e o a m e n i ; s u n t i n c u r e n t de s fo r ţă r i l e ca şi de e ş e c u r i l e D - v o a s t r ă şi d a c ă a m veni t s ă v ă c a u t e s t e ca să vă a ju t în o p e r a d -voas t r ă .

•— D-voas t ră , a ş a da r , c rede ţ i în m i n e ?

- - A s c u l t a ţ î - m ă b ine . Găsesc р г о с с Ы э Dv. foar te i n t e r e s a u ce, d a r n ' a ţ i proce­d a t b i n e . E a t â t a v r e m e de c â n d no v 'a ţ i miai eobor î t pe p ă m â n t î n c â t nu în ţe lege ţ i b ine t impuri i le n o a s t r e . O i i , s ă ş t i ţ i b ine , este impos ib i l , ca în ziua de a z i , s ă r ă u sets ti f ă ră o s a v a n t ă p u ­b l i c i t a te , Vă î n c h i p u i ţ i oare , p e n t r u c ă s u n t e ţ i Dumnezeu. , să v ă pu t e ţ i lipsii de a c e s t .luioru .Greşeală . D u m n e z e u s i g u r n u poa t e n i m i c ; îi t r e b u e , şi i u i , o pu ­b l i c i t a t e . P e n t r u a c e a s t a m ă ofer ca im­p r e s a r , şi r ă s p u n d do r e u ş i t ă .

— Vorbi ţ i ca s t r ă i n foar te b ine f r a m ţrize.şte, zise s i m p l u Dumneizeu.

— I n t r e noi fie vorbai, po t s ă v 'o m ă r ­tu r i s e sc , s u n t n ă s c u t l a Courbe/vole ;

ETIENNE REY

d a r m i - a n i l u a t u n p s e u d o n i m american p e n t r u c ă u s l a de a j u t ă în a face r i . Con­t i n u i : D - v o a s t r ă p u r t a ţ i u n n u m e foar­te c u n o s c u t şi foar te vechi , n u m a i că n u ş t i ţ i s ă v ă folosiţi de el. Dacă ne în­ţ e l egem, m ă î n s ă r c i n e z eu, de a vă Qi'oi o r e c l a m ă a d m i r a b i l ă . Mai întâi o s ă u m p l u c a p i t a l a de a f i şe imense , pe c a r i se v a p u t e a citi cat l i t e r e m a r i roşii aces te s i m p l e cuminte :

D u m n e z e u s e află printre zidurile noastre .

— A s t a v a p r o d u c e un efect enorm ; eo .spuneţ i V

— C o n t i n u a ţ i , v ă rog. — P e u r m ă , voi î n c h i r i a s a l a Operei,

do o a r e c e la P a r i s n u s e a j u n g e decât p r i n t e a t r u . O s ă ţ ine ţ i c â t e v a confe­r i n ţ e l a c a r e o să a l e r g e cele ma i ele. g a n t e d i n t r e pa i i s i eneäe noastre. . Şi. mă g â n d e s c s ă cer d i r ec to r ml u i Operei să m î m p r u m u t e pe Mefis tafelee, în serile în ca re n u se j o a c ă Faust . Confer inţe le con­t r a d i c t o r i i se b u c u r ă in aioesit moment de o m a r e r e p u t a ţ i e . Şi a.m să vă ofer eluipă p r o g r a m pe m a r e a vede t ă .

— S u n t e ţ i foa r te amabil i . — Al tceva : Ş t i ţ i s ă faceţi .minunii. — Vindec b o l n a v i i . — Pf ! Ştiţii, bo lnav i i a ceş t i a nu inte­

r e s e a z ă pe n i m e n i . Mi -a r p lăcea mia de g r a b ă a l t ceva . De e x e m p l u , fabricaţi d i a m a n t e , să faceţi s c a m a t o r i i , să mer­geţi pe tavain c u eaipui în jos Asta ar izbi m a i a d â n c m a s e l e . Aceas ta , nu vă î m p i e d i c ă , pe u r m ă . dacă ţi.iieţii, să reoo-maindiaţi v i r t u t e a şi re l ig ia . Dar , înainte de ' toate , t r e b u e ceva n e m a i v ă z u t ceva n e a ş t e p t a t , D u m n e z e u a r e nevoe să fie şi n i ţ e l excen t r i c . Iii b ine , sunte ţ i dis­p u s să t r a t a ţ i c u m i n e .

— D-voas t r ă m - a ţ i i n t e r e s a t mul t . răs­p u n s e D o m n u l , du r n u c r ed a- vă con­v e n i .

— A r ă t a ţ i c o n d i ţ i u n i l e D-voas t ră şi le voi a ccep t a d i n a i n t e .

— Ascul ta ţ i . -mă şi l a r â n d u l d-voastră, V r e a u să c o n t i n u i s ă r ă t ă c e s c p r in lume,,-s i n g u r şi d i s p r e ţ u i t . î m i v a t rebui , făiră î n d o i a l ă , a n i m u l ţ i p â n ă s ă răuşesc a r ă s c u m p ă r a pe o a m e n i p e n t r u a doua o a r ă . Dar , d u p ă a n i i a ceş t i a de mizerie şi muceniciei , î n ca r e voi cont inua să p r ed i c m i l a ş i i u b i r e a , a t u n c i poate că d o m n i a lu i D u m n e z e u v a r e v e n i pe pă­m â n t ,

— D-voas t r ă aveţ i u n p r o g r a m ridi­ca/1, .zise J a m e s l i y d e m a n , c a r e nu face .nici uri b a n . Cu cutat m a i r ă u pentru D-voastră. , eiu p lec .

Şi se î n d r e p t ă sipre u ş ă d â n d din u-, m e r i , Da r , î n a i n t e de a păş i pragul^ el . su rp r in se p r i v i r e a l u i Dumnezeu., care e r a î n d r e p t a t ă sp re el , ş i aceas tă pri­v i r e e r a a t â t de du lce , a t â t de curată, a t â t d e l u m i n o a s ă , c ă , f ă r ă voia lui, el ise s i m ţ i pe s t e m ă s u r ă de tu rbu ra t . Ieşi d e a n d a r a ţe le , şi, c â n d fu î n josul scă-re i , o b s e r v ă că ţinea. î ncă pă lăr ia îa m â n ă .

trad. 1.1

l i t e r a r i i o s e a m ci ele ctf ^іпіе

Lordul C u r z o n , pe c â n d e r a v ice- rege al Ihdiilor, d i s c u t a î n t r ' o zi cu u n î n a l t funcţionar, u n v e t e r a n , c a r e , p e n t r u a întări p u n c t u l s ă u de v e d e r e voi să in-voaioe ,,cei treizeci d e a n i ai săi de ex­perienţă".

Atunci, l o rdu l C u r z o n r ă s p u n s e cu fo­nul lui s e m e ţ :

•— Eu n u s u n t aci ca s ă m ă î n c h i n in faţa u n e i e x p e r i e n ţ e de t re izeci de ani, ci p e n t r u ca să i î n d r e p t e ror i le !

Socrale, î n u r m a rugămi r i ţ e i u n u i fle­car, ca să-1 î n v e ţ e r e t o r i c a , îi ce ru u n preţ de d o u a ori m a i m a r e c a ce lo r l a l ţ i .

Palavragiul î n t r e b â n d de ce iretoue să plătească îndo i t . Socrafe îi r ă s p u n s e :

— Fi indcă pe t i ne t r e b u e s ă te ' nvă ţ ţi să vorbeşt i şi s ă taci !

• In serile ca lde de v a r ă , D a n t e a v e a

obiceiul să s t ea l â n g ă P i a ţ a S f â n t a Mă­ria del Fiore , î n t r ' u n loe ca re — m a i pe urină — s'a n u m i t S t â n c a lu i D a n t e .

într'o zi se a p r o p i e d c e l u n necu­noscut şi, ş t i i nd u d o m î n v ă ţ a t î n toa t e , ii rugă să-i a ju te s ă r ă s p u n d ă J a î n t r e ­barea pe ca re . şi lu i , i-o p u s e s e c i n e v a , care-i h r a n a cea m a i b u n ă ?

- Oul ! zise P a n t e . După un an , n e c u n o s c u t u l sosi clin

nou în acelaş loe şi f ă r ă nic i o in t ro­ducere îl î n t r e b ă d e o d a t ă : — Cu ce ? fa ca r e D a n t e r ă s p u n s e : - Cu sare !

• T

într'o zi, A lgh ie r i î n t r ebă pe un ţă-MVcât este ceasul ? - E s t e ora c â n d oile se d u c să bea,

tispunse aces ta m o j i c e s t e . - Ş i t u de ce r ă m â i a c i ? r ep l i că

joetul?

• AiAer se afla o d a t ă în soc i e t a t ea u n u i

l i fa t t â n ă r şi foarte, boga t . La întrebarea cu ce se ocupai, t â n ă r u l ispunse cu î n g â m f a r e : -Compun o o p e r ă î n două . m a r i ac t e №tra Opera comică ! D a r d u m n e a t a ce kiî -Eu, r ă spunse A l iber cu o p r e f ă c u t ă Ш, tocmai a m t e r m i n a t cincii ac te gtele pentru O p e r a M a r e !

i» ca z>ca •• C O M O R I L E G O L G O N D E I

De c u r â n d , g u v e r n u l t u r c şă-a a s igu ­r a t s e r v i c i i l e a doi experţii f rancezi pen ­t r u a p u n e î n o rd ine c o m o r i l e l ă s a t e d e c ă t r e eul i tani i C o u s t a n t i n o p o l u l u i .

La S t a m b u l , c o m ori Le v e c h i u l u i s e ra i s u n t păz i t e do e n u n c i î n a r m a ţ i . Se vede aci , p r i n t r e a l te ia , o foarte 1 f r u m o a s ă ser ie de f igur i d e c e a r ă — în m ă r i m e n a t u r a l ă — r e p r e z i n t â n d pe s u l t a n i i de a l t ă d a t ă , m a g n i f i c învaşmamtaiţu şi coa­faţi c u t u r b a n e s t r ă l u c i t o a r e d e d i a -mantei, r u b i n e şi i s m a r a l d a

U n t r o n d e a u r p o a r t ă , î n i n c r u s t a ţ i i , două z e c i de m i i de pe r le , r u b i n e ş i s m a ­r a lde .

I n p i v n i ţ e l e m i n i s t e r u l u i d e i i n a n ţ e d i n A n g o r a , s e m a i g ă s e s c a s e m e n e a c o m o T i , p r i n t r e c a r i co lec ţ i a c o r o a n e l o r de ro'ze a le I s l a m u l u i , f ăcu te î n î n t r e g i ­m e d i n p e r l e de o g r o s i m e şi o per fec ţ i e i n c o m p a r a b i l ă .

I n g e n e r a l , a r t i ş t i i -sunt a t r a ş i de c inema tog ra f , p r i n f ap tu l c ă s e c r e d po­sesor i i u n u i aspect, m a i m u l t s a u m a l p u ţ i n es te t ic .

' io tu i ş i c i n e m a t o g r a f u l a dat . ocaz ia u n u i a n u m e L o u i s Wolheim. , c a r e în t i m p u l celor zece' anii a.i v ie ţe i s a l e a. a-vut. s ă s u p o r t e n u m i r e a de, »cel m a i u r â t o m d i n l u m e " , s ă se fo losească de, pe u r m a u r â ţ e n i e i sa l e .

E l so l i c i t ă o aud ien ţă , l a m a r e l e r eg i -sor GriiWith ş i c â n d a c e s t a se arăi tă s t u -pefiiat, n e p u t â n d să i-şi ia ochii d e l,n o-e e a s ţ ă fată, Lou i s W o l e h i m î n c e p u să spiere.

Şi s p e r a n ţ a «a. n u a fost î n ş e l a t ă , Lo­u i s W o l h e i m es te a c t u a l m e n t e angaja t , de Griifthth şi se mădăijdueşte că v a d e ­venu în c u r â n d o vede tă .

E v i d e n t , n o u l a r t i s t d e c i n e m a n u v a i n t e r p r e t a r o l u r i de a m o r e z , n i c i nai a r e aceas t ă p re ten ţ i e , l.ouis Wolhe im este u n în ţe lep t .

KILOMETRI DE... CĂRŢI

Pen t n i sportiivi, c a r i s u n t o b i ş n u i ţ i s ă v a d ă d e f i l â n d pe dirum p i e t r e l e k i l o m e ­tr ica, u n k i l o m e t r u î n s e a m n ă p u ţ i n lu ­c ru , c h i a r d a c ă es te f ăcu t c u p i c io ru l .

Nu fot astfel p a r e k i l ome t ru l , ga rd ie ­n i lo r Bib l io tece i N a ţ i o n a l e d i n P a r i s .

I n t r ' a d e v ă r , f i eca re d i n t r e aceş t i ga r ­d ieni a u d e s u p r a v e g h i a t 7 k i lomet r i ' , n u de d r u m , ci d e c ă r ţ i alir.tiatc u n e l e lângă, a l t e l e .

K i l o m e t r u l es te u n i t a t e a d e m ă s u r ă a aces te i Bib l io tec i N a ţ i o n a l e . Gele 4.200.00t) de c ă r ţ i s t r â n s e ac i r e p r e z i n t ă o l u n ­g i m e de 91 k i lomet r i . . .

U n u i a u t o m o b i l i s t , m e r g â n d cu 60 dc k i l o m e t r i pe oră-, p e n t r u a. defila. î na in ­tea a c e s t o r cărţii, іі-аг t r e b u i o o r ă ş i ju­m ă t a t e , şi u n u i b ic ic l i s t , r u l â n d 30 k i ­lomet r i po oră , i-atr t r e b u i 3 o r e .

Câ t tiimip a r t r e b u i î n s ă une i p e r s o a n e ca s ă le c i t e a s c ă ?

C o n s i d e r â n d o carte» pe zi, a r t r ebu i 10.000 d e an. i

— Nu ţi-a fost t eamă când ai furat por tofelul ?

— Ba da. M'am t emut să nu fie gol. ( C a r i c a t u r ă d e Ion Savn)

NUANŢA !

— O p e r e c h e d e c iorapi d e mă ta se . — Da... p e n t r u nevas t ă -mea , u n cadou. — C e n u a n ţ ă dor i ţ i ? P r e f e r a ţ i : beige,

gr is pe r l e , m a u v e , t e n d r e , hor izon, cen­d re , melon, a rgen té , clair d e l u n e on c la i r -obscur . . .

SPECULA

SERVITOAREA. — D o m n u l delà Nr . 14 a căzut î n t r ' o gă lea tă de l ă tu r i po ca re o u i t a sem p e coridor.. . Ce să facem ?

P A T R O N U L . — Dă- i un şe rve t cu ra t şi pune - i în socotea lă o bac,

Ш . - UNIVERSUL LITERAR

V I A T A L U I O S C A R W I L D E Frank Harris După p/opriasa mărturisire, Oscar Wilde a fost un elen sosit prea târziu în lume.

Eleganţa spiritului său precum şi aspectul său atrăgător l-au impus societăţei londonien­ne ca pe unul dintre cei mai preţuiţi causeuri şi răsfăţaţi „dandy". înconjurat de aşa numiţii „esteţi'1, tineri bogaţi şi culţi dar în acelaş timp viciaţi, Oscar Wilde se simte încetul cu încetul supravegheat. Prietenia sa pentru Lordul Alf rea Douglas, a adus, ceeace deja se aştepta: scandalul. De aci condamnarea lui Oscar Wilde. In închisoare, sufletul acestui „întârziat elen" simte adierile unui adânc creştinism, cristalizate în „De Profundis". Escaladând stări sociale şi atacând toate genurile literare, Oscar Wilde şi-a consumat într'adevăr geniul în viaţă şi numai talentul în operă.

O s c a r Wi lde

UN S C A N D A L LA DUBLIN

In z iua de 12 D e c e m b r i e 1%4 m a ţ u l D u b l i n e r a în f ie rbere . Un scanda l de mul t t imp n u m a i şopt i t se a r ă t a însfâr-şiit în fafa t r i b u n a l u l u i ; toţ i îl a ş tep tau cu n e r ă b d a r e şi cur ioz i ta te .

E ro i i aces tu i scandal j c s t u l d e p i p e r a t a p a r ţ i n e a u societă ţe i bune . Acuza tu l e r a un doctor şi ocul is t ce lebru , inobi la t r ecen t p e n t r u l uc ră r i l e sa le ; nevas t a lui, sc r i toa re cu r e p u t a ţ i e , îşi câş t igase sim­pat ia pooporu lu i , p r i n p a s i u n e a cu ca re sus ţ inea şi a p a r ă d r e p t u r i l e I r landei .

P l â n g e r e a e r a i n t e n t a t ă d e t â n ă r a fiică a u n u i profesor de j u r i s p r u d e n ţ ă medi ­

ca l ă î n „Tr in i t y Col lege" . • Se poves teş te că d - ra T rave r s , în vâr ­

s tă d e douăzec i d e an i a fost s e d u s ă - d e dr . Wi l l i am Wi lde în t i m p u l îngr i j i r i lo r ce a fost chema t să-i dea . Câ ţ i -va afir­m a u , că a d o r m i t ă cu cloroform, a fost violată.

J u r i u l d e l i b e r â n d t imp de d o u ă ore ,

h o t ă r î de v e r d i c t p l i n de u m o r . P r o ­fesorul R. ] . T y r r e l l a r e z u m a t in t r 'o scr isoare s a v u r o a s ă opinia g e n e r a l ă a epocC ' i. D u p ă p ă r e r e a lui p rocesu l con­firma p u r şi s implu ccetice toa tă l umea .ştia : „Sír Wi l l i am Wi lde e r a un tip d e o s enzua l i t a t e r a r în tâ ln i t ă . Nevas ta lui fenice p r e t e n ţ i o a s ă şi a fec ta tă c u idei şi concepţ i i e x t r a v a g a n t e , b a z a t ă pe c â t e v a poeme nu p r e a b u n e î.şi lăsa ciliar când era t â n ă r ă , locuin ţa în u m b r ă , pen t ru a nu i se vedea gros imea fa rdur i lo r" .

Aceas tă seve ră j u d e c a t ă a unui con­t imporan , c o r e s p u n d e j u r n a l e l o r epocei Ob ţ inem, astfel, d u p e cât s e p a r e , un por t re t des tu l d e rea l i s t al lui Sir Wil ­liam şi L a d y Will d e .

Aceştia au fost pă r in ţ i i lui Oscar Wilde .

OSCAR IN LICEU

Soţii Wi lde au a v u t trei copii, dor fii şi o fică. Ce l mai m a r c născut în p r imu l an d u p e căsă tor ia lor, cel ma i mic do i a n i m a i t â r z i u ; p r o n u m e l e ce- l e - a u p r i ­mit e r a u i n s p i r a t e ele î n f l ă c ă r a r e a pa­tr iot ică a m a m e i lor : Oscar , l ' inga l , O ' T h a h e r t i e , Wils .

Din aceş t i doi copii, Osca r p ă r e a nrai p u ţ i n vioi, ma i pu ţ i n seducă tor , ma i p u ­ţ i n f r u m o s d e c â t f ra te le s ă u W i l s . A u pr imi t a m â n d o i cea mai b u n ă educa ţ i e posibi lă în aceea epocă.

De ta l i i culese a s u p r a lui Oscar Wi lde şcolar , s u n t foa r te p u ţ i n e . D. E d w a r d S u l l i v a n c o n t i m p o r a n u l l u i Oscar , a lă­s a t o de sch ide re v ie şi i n t e r e s a n t ă a s u ­p r a lui W i l d e :

..L'am cunoscu t p e O s c a r Wi lde în a-n u l 1866 : A v e a t r e i sp rezece sau p a t r u ­sprezece an i . P ă r u l Iui lung b lond şi d r e p t îi d ă d e a un

aspec t pa r t i cu la r . Era d u p e a tunc i , cum a mai r ă m a s mu l ţ i a n i încă vesel , p lă-cându- i jocul , ag i t a t chiar . E ra d e pe a tunc i un a d m i r a b i l povest i tor . D a r u r i l e sa le desc r ip t ive , şi felul umor i s t i c de a n e r e ­da inc idente le şcolare) n e d i s t r a u foar te mul t .

In ser i le d e i a r n ă p e n t r u a v o r b i în voe, e levi i a v e a u obice iu l să se s t r â n g ă în j u r u l sobei. Aci Osca r e r a în e l emen­tul său. 'lini amin t e sc că în t r ' o s ea r ă p e

la 1S70, o d i scu ţ ie s'a ivit in ju ra i unui proces , a tunc i în cu r s ; Oscar fiind de faţă şi foa r t e impres iona t , nc-a mărtu­risit, că nu i-ar p l ăcea nimic mai mult decâ t să fie ma i târz iu , eroul unei „cauze ce l eb re" .

Mult mai t â rz iu Wi lde a fost întrebat ducă nu v ia ţa de i n t e r n a t din liceu, a fost îu p a r t e cauza depravăre i lui s exua le .

— Toţi englez i o cred — răspunse el-,.eu nu am însă nici o exper i en ţă perso­nală . Până la 16 ani t recuţ i , eram foarte copil. P i n e în ţe les , e ram şi eu curios şi senzua l , de mul t e or i u r m ă r i t ele ima-gi.ii, fără totuşi să mă opresc prea mult a s u p r a lor. I n ş coa l a noastttră-, nouî din zeci băe ţ i , se g â n d e a u numai la gim­nas t ică şi spe r t ; „ e r am ca nişte tineri să lba tec i , foar te sănătoş i şi nimic alt­ceva" .

D U B L I N ŞI O X F O R D

fu „ T r i n i t t y Co l l ege" Oscar Wilde a o b ţ i n u t succese şi m a i m a r i . A intrat la 19 O c t o m b r i e 187І, t re i zile după a şapte-sprezecea a n i v e r s a r e .

, . l )e a tunci , O s c a r e ra admirabil І strălucitor* ' scr ie Sir Edward Sullivan, şi pe r sona l i t a t ea lui dev ine din ce în ce mai ca rac te r i s t i că .

„Işi consacra cea mai m a r e parte din t imp s tud iu lu i şi p r epa rându- ş i exame­nele a s u p r a clasici lor, ci tea totuşi cu în­f r igurare cei ma i bun i au tor i englezi, E r a a d m i r a t o r în f l ăcă ra t al lui Swin-h u m e .

F r e c v e n t a în acel t imp, diferite cercuri m o d e r n e d in D u b i n şi pe r soane le la care se d u c e a p r i m e a u cu bucur i e acest mu­safir, e x t r e m de dis t rac t iv .

N u se p u t e a găsi a tunc i în universita­t ea d i n D u b l i n u n t i m p m a i perfect al in­t e l ec tua lu lu i . Nu-i plăcea să bea, nu-i p l ăceau j o c u r i l e d e căr ţ i ; totuşi când se p r e z e n t a ocazia, ca să fie amabil se o-ferea să joace , să bea , împreună cu co­legii s tuden ţ i .

Toţ i cei ce l-au cunoscu t în epoca a-ceea e r a u u imi ţ i d e u m o r u l lui şi de a-ceea „ c u r ă ţ e n i e suf le tească" dupe № pres ia d-lui E d w a r d Sul l ivan care eramai d e g r a b ă n a t u r a lui p a r t i c u l a r ă de cât cei

carii recitite in e i l r a s e

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 443

tofinată, N imen i n ü a auz i t v r e -oda t a pe Oscar i s tor is ind o poves t e scabroasă . Ori ce e x p r e s i e g roso lană sau v u l g a r ă il desgusta. P ă r e a să-ş i consac re vocea pentru a e x p r i m a n u m a i f rumosul .

POFESOR DE ESTETICA

In timp ce s tud ia l a O x f o r d s'a p r o d u s evenimentele cele m a i i m p o r t a n t e d i n tinereţea lui . T a t ă l său m u r i în anu l 1876, lăsând a p r o a p e tot ceace a v e a so-jiei sale, s u m ă ce ab ia a s i g u r a L a d y e i Wilde o ex i s t en t ă mi j loc ie . P u ţ i n u l ce i-a revenit Iui Oscar , Га î n t r e b u i n ţ a t , să-şi achite câ teva d a t o r i i d e s tuden t şi să facă o că lă to r ie în Grec ia . Aceas tă că lă­torie în Grecia , făcută la vârs ta d e douăzec i şi trei de ani i-a conf i rmat ideea ce-şi for­mase despre via ţă . Şi es te impos ib i l de a-1 înţelege p e Wi lde d a c ă p ie rz i d in ve­dere faptul că e r a u n p ă g â n născu t , pen ­tru care d u p ă e x p r e s i a lu i T h é o p h i l e Gautier „doar l u m e a sens ib i l ă există'* înzestrat cu tot s enzua l i smul a n t i c , în­drăgostit de f r u m u s e ţ e a p l a s t i c ă , î n toc ­mai ca Nie tzche şi T h é o p h i l e Gau t i e r , păgân cu a n t i p a t i e vădi tă fajă d e creş t i -nism.

Altă ca rac te r i s t i că a t â n ă r u l u i Wi lde e înclinarea ce of s imţea p e n t r u t e a t r u . Din tinereţe cvh ia r a a v u t p e n t r u scenă o atracţie ne s t ăpân i t ă . E r a n u n u m a i va­nitatea ac torulu i , d a r ceeace s 'ar p u t e a nunii, pas iunea omulu i de t e a t r u p e n t r u viaţa mult iplă ce oferă scena ; avea a-tracţie spre d e c o r u r i , c o s t u m e , d r a g o s t e pentru g rand i locven tă şi a m p l i t u d i n e .

Cu moartea t a t ă lu i lor Wi l l i am Wi lde , s'a sfârşit şi viafa fami l i a ră din Dub l in . Lady Wilde veni să se ins t a l eze l a Lon­dra, Fratele lui , Wi l l ie , j u r n a l i s t la zia­rul monden , ,The Wor ld" , a con t r ibu i t in mare m ă s u r ă la c e l e b r i t a t e a lui Oscar .

„Requiescat" p r im ii l vo lum d e p o e m e al lui Oscar Wi lde a fost pub l i ca t în me­moria sorei lui , m o a r t ă t â n ă r ă . Şi i a tă că Oscar Wi lde începe să d e v i n ă un personagiu ; f iecare gest a l lu i t rez ia curiozitatea şi e r a v iu d i scu ta t .

Cheltuindu-şi cu c ă l ă t o r i a f ăcu tă în Grecia, pu ţ inu l moş ten i t , se v ă z u nevoi t să-şi caute o c a r i e r ă ; în| aces t scop se |ută şi el la Londra . Poet , cu o n a t u r ă Щ artist p e n t r u c a r e n u m a i p r e z e n t u l tte valoare, î m b i b a t d e o î n c r e d e r e ne ­limitată în p r o p r i i l e lui mi j loace , decis ţi convins s ă c u c e r e a s c ă l u m e a . „ D a ţ i - m i lucrul nefolositor şi las ce lor la l ţ i nece ­sarul" avea obiceiul să spună .

Încercând to tuş i să-şi r e d u c ă chel -taelile şi să d u c ă o e x i s t e n ţ ă l abor ioasă , închiriază d o u ă odă i modes t e î n Sal is -

,kry Street, c a r t i e r m i z e r a b i l p e n t r u u n tânăr elegant şi îşi î n c e p e c a r i e r a d e jurnalist. Ar t ico le le lui , n u a u î n s ă la Început decât u n foa r te s lab succes . E le m se adresau d e c â t celor m a i sub t i l e inteligenţe — p e s t e to t g r e u d e găsi t — ţi producţiile l U | i e r a u î n c ă p r e a a c a d e ­mice şi l i t e ra re . C u t e n d i n ţ e m a i vu lga ­re Willie, f ra te le lui , p ă r e a m a i b ine e-chipat pent ru aces t meş teşug .

Oscar a avu t to tuş i şi î n Lond ra , de là Început succes in soc ie ta te . Seducea n u lumai prin d a r u l l u i d e a d m i r a b i l p o -testilor, d a r şi p r i n fe lu l lu i d e a fi, mrîzător, a t en t , p l i n d e e x p a n s i u n e , p r i n cochetăria lui , p r i n felul de a l auda , lără rezervă o a m e n i i şi l u c r u r i l e ce-i plăceau. Aceas tă f acu l t a t e d e a d m i r a ţ i e utuiiaetă e r a u n a d in c a r a c t e i i s t i c c l e

lui cele mai atrăgătoare şi arata în ace­la ş t i m p şi s t r ă l u c i t o a r e a lu i in te l igen tă . Aceas ta a fost cu s igu ran jă d a r u l ce l a serv i t cei m a i m u l t în v ia ţă .

To tuş i succese le m o n d e n e nu- i spo reau de loc ven i tu l , ci c o n t r a r i u ii epu izau toa te r e su r se l e . C o m p l i m e n t e l e mime-roş i l o r m o n d e n i : i i s p o r i r ă î n c r e d e r e a în el însuş i ; î n c e p u să vo rbească ma i m u l t şi să scr ie m a i pu ţ in . Mănuş i le , t r ă su r i l e , p a n t a l o n i i şi c io rap i i de m ă t a s e cos tau m u l t ; se văzu deci nevoi t să-ş i ipote­cheze p ă m â n t u l din I r l a n d a iar mai tâ rz iu ch i a r ,în p l in succes; să se umi­lească p r i n a ce re b a n i m a m e i lui . Şi a tunc i în 1881 pub l i că v o l u m u l d e p o e m e pe ca r e cr i t ica 1-a p r imi t cu răcea lă , d a r c a r e a a v u t un succes de l i b r ă r i e ce nici un a l t vo lum nu cunoscuse p â n ă a tunc i . P r i m e l e p a t r u edifii s 'au v â n d u t in două s ă p t ă m â n i . Aces t succes îi a s i g u r ă pen­t r u u n m o m e n t ceva ban i , ce lebr i t a t ea lui se m ă r i , to tuş i n u câş t igă nimic sau a p r o a p e n imic .

C a r t e a n u conţ ine nici o e x p r e s i e d e m n ă de re ţ inu t , n ic i o caden ţă nouă, nici u n s t r i g ă t s incer .

O s c a r decep ţ iona t de crit ici , d a r încu­r a j a t d e v â n z a r e a vo lumulu i , şi de ră ­s u n e t u l p rovoca t , r ă m a s e m a i mul t ca nic i o d a t ă h o t ă r î t să reuşească .

CONFERINŢE IN STATELE-UNTTE

P r i m a r e p r i z ă în d u e t u l cu des t inu l a r ă m a s nedec i să . In doi ani Osca r a în­vă ţ a t m u l t e l u c r u r i a s u p r a vieţei , ma i m u l t e a s u p r a lui însuşi , a reuş i t să se facă şt iut , să se v o rb eas că m u l t des ­p re ei, d a r şi-a che l tu i t to ţ i ban i i s'a î nda to ra t , f ă ră însă să găsească posibi-l i taea u n u i câş t ig p e n t r u a t r ă i conve­nabi l ; v i i to ru l p ă r e a îngr i j i to r . î ş i de t e s e a m a că p e n t r u e l , îi es te m a i u ş o r s ă vo rbească decâ t să scr ie . O b ţ i n e a tunc i de là f ra te le său, să- i pub l i ce în „The W o r l d " : „ în u r m a e x t r a o r d i n a r u l u i s u c ­ces a l p o e m e l o r sale , d. O s c a r Wi lde a fost invi ta t să ţ i nă o s e r i e d e confer in ţe in Amer ica" .

I n v i t a ţ i a e r a i m a g i n a r ă . A v e a to tuş i pos ib i l i t ă ţ i de succes în

aceas tă n o u ă î n c e r c a r e , gus tu l a m e r i c a n fiind format de gus tu l englezj şi dacă Oscar , a r fi fost ma i p r egă t i t e p r o b a b i l că e x t r a o r d i n a r a lu i e locven ţă i-ar fi as i ­g u r a t succesul .

R ă s p u n s u l lu i func ţ ionar i lo r vamal i , c â n d a d e b a r c a t : ,,Nu a m n imic de de­c l a r a t d e c â t g e n i u l m e u " 1-a p u s în l u m i n ă şi a h r ă n i t conversa ţ i i l e ţ â r e i în t r eg i .

C o n f e r e n ţ i a r u l de f rumoasă p r e s t a n ţ ă , cu p a n t a l o n i scur ţ i şi c io rap i de m ă t a s e o b ţ i n e succese , ca r i n u sun t însă d e p a r t e d e ceeace n u m i m bluff. Spec ta to r i i îi i m i t a u î m b r ă c ă m i n t e a şi î i m i m a u s i lu ­eta . In A u g u s t 1885 se î n t o a r c e în An­gl ia , u n d e î n c e p e o n o u ă se r ie de confe­r i n ţ e : „ Impres i i p e r s o n a l e d i n A m e ­r ica" .

D r a g o s t e a d e o m a i m a r e c u l t u r ă 1-a a d u s p e n t r u m a i p u t i n ă v r e m e la P a r i s .

PRIMELE SUCCESE

Este p e r i o a d a când se dezvol tă în Wilde, p e r s o n a g i u l faimos, l e g e n d a r d a r poa te şi cel a d e v ă r a t . P a r a d o x a l , i ub i to r

de ap lo r i sme , vo lumele sa le d e ve r su r i şi p roza , î n c e p e .să a i b ă s u c ces. Des igu r m a i în tâ i în l u m e a j . es te ţ i lo r" viciaţ i , a r b i t r i a i îna l te i societăţ i londoniene , fo rma tă d in cea ma i î n a l t ă c l a să a b u r ­ghez ie i şi d in nobi l ime. D a n d y şi gent i ­lom per fec t a n t r e n a t o t d e a u n a p r i n d a r u l său d e causeur . Ar t ico le le sa le dacă n u e r a u copii s l abe a le oauser i i lor sale, e r a u r e z u m a t e a l e aces tora . Poza . R u g a t d e e x e m p l u , s ă d e a o l is tă d e o su t ă din cele ma i b u n e căr ţ i e l r ă s p u n e d e cu „nu ştie să e n u m e r e cele o s u t ă d e că r ţ i ma i n u n e , p e n t r u c ă p â n ă în p r ezen t , el nu a scris decâ t cinci.

D e a c u m Oscar Wilde , sau ma i p e scur t Osca r cum îl n u m e a socie ta tea Londrei , a t r a s ă d e inf ini te le sale d a r u r i de poet şi om de lume, cu d r e p t cuvân t începe s ă îşi c o n s u m e gen iu l în v ia ţa şi n u m a i t a l en tu l în operă . Cu o m a r e în­c r e d e r e în v i i to ru l său d e scri i tor , W i l d e î ncea rcă un nou gen, în ca r e c rede că s'a găsit p e s ine, t e a t r u l . Succese le p r i ­melor sa le piese, p r e c u m şi n u m e r o a e oferte d e p r e s ă îi m ă r e a u v e n i t u r i l e . T r ă ­ind şi chi tu ind, astfel p r e c u m a dor i t î n todeauna , p e n t r u el m o n e d a nu mai a r e decâ t v a l o a r e a u n u i j e t o n . D a r or ice f igură in a s c e n s i u n e la L o n d r a est£ pând i t ă de ceva inev i tab i l : s canda lu l .

Wilde s e găseş te acum. î n c o n j u r a t de o b a n d ă de a d m i r a t o r i , t i ne r i culţ i , da r în ace laş t imp viciaţ i . N ' a r e n u m a i d a r u l de a p lace c i şi a ce l a d e a s educe . Al in ­tat în cele ma i r e n u m i t e sa loane mon­dene , de j a încep să c i r cu le a n u m i t e zvo^ mi r i pe socotea la lui . Numeroş i i săi d u ş ­man i cau tă ca p r i n f iecare r â n d scr i s sau gest a l lui Oscar să î n t ă r e a s c ă a-ceste zvonur i .

„ P o r t r e t u l lui D o r i a n " G r a y şi „Salo­m e n " con t r ibuesc ca zvonur i l e l a n s a t e în pub l i c să se în t ă rească . Se a t r i b u e pe socotea la lui a n u m i t e înc l ina ţ i i de or­d in int im. Ins i s t en ta lu i de a i n t e r p r e t a ded ica ţ ia l u i S h e a k c s p e a r e d in f runtea sone te lor sale e r a u o semnif ica ţ ie şi p e n t r u cei ma i b u n i p r i e t e n i a i lui. A-ni .me „W. 11." in i ţ i a le le n u m e l u i că ru i a S h e a k e s p e a r e îi ded icase sonete le sa le , după Wilde n u e r a u cele a le p r o t e c t o r u ­lui său Wi l l i ams H e r b e r t ci acele a l e u n u i t â n ă r şi f rumos actor , W i l i a m H u ­ghes. Se p ă r e a că ace tsor înc l ina ţ i i de o rd in i n t i m , Wi lde le cău ta o scuză p r i n ap rop ie r i cu S h e a k e s p e a r e , Socra te , P la ­ton s a u Dav id .

In or ice caz ra f iné r ia sa n u e r a cu to tu l cea ob işnui tă . L u c r u r i l e aces tea însă se m u r m u r a u şi r e p u t a ţ i a lu i ofi­c ia lă e r a nccl in i ta . „Evantaiul doamnei Wiudermere" cons t i tue un nou succes în t ea t ru al lui Wi lde ; p r e s a c a r e la înce­pu t o p u n e a rez i s ten ţă , cedează .

LORDUL ALFRED DOUGLAS

„My o w n y boy" . . .Sonetul t ă u es te î n t r u to tu l adorab i l

şi e s t e o m i n u n e că buze le t a l e roşi i ca pe ta le le roze lor sun t făcute n u m a i pu ­ţin p e n t r u n e b u n i a muzice i şi a cân te ­cului , ca p e n t r u be j i a s ă r u t ă r i l o r .

Suf le tul t ău d e a u r fin se zba te î n t r e p a s i u n e şi poezie . Nici un H y a c i n t din t impul greci lor n ' a u r m a t d r agos t ea în­t r ' un m o d a t â t de n e b u n e s c ca t ine . D e ce r ă m â i s ingu r la L o n d r a şi când vii la S a l i a b u r y ? Vine aici să - ţ i îimiprosipăteai mâini le în c repuscu lu l c lăd i r i lo r got ic? .

L

l i t . U N I V E R S U L L I T E R A R

Voi r ă m â n e .cât t imp îţi va plSecâ. Este un loc delicios, n u d e nu li|>se.şti decâ t iu. Vinio deci la Sa l i sbury .

Pen t ru t o t d e a u n a cu o iub i re i ieperi-t a o r e "

„Al t ău

„Osca r "

Acesta es te t ex tu l unei scr isor i a d r e ­sată d e O s c a r Wilde l o rdu lu i Douglas , care e r a în vâ r s t ă n u m a i d e două zeci de an i , sc r i soare ca re avea să dea în­t r eaga cu loare a procesu lu i de ma i târ­ziu. C e l egă tu r i e r au î n t r e sc r i i to ru l în p l ină m a t u r i t a t e şi efebul , al că ru i n u m e de veche nob le ţ ă î ncân t a buze le rafi­na tu lu i poet , m u r m u r / m d u - i s i labele ? El p r e t i n d e a că nu e r a u decâ t ap rop ie ­rile sufleteşt i d i n t r e ei şi ca l i tă ţ i le a r ­tistice a le t â n ă r u l u i lord. Des igur şi a-ces te ca l i t ă ţ i a u c o n t r i b u i t : a aces te le­g ă t u r i , d a r Wi lde se î n c ă p ă ţ â n a să re­cunoască şi in f luen ţa f rumuse ţe i fizice a lui Douglas . Scr i soarea r ep rodusă , p r e ­cum şi a l t e le p i e r d u t e din cauza negl i­j en ţ e i l o rdu lu i Douglas au format obiec­t u l u n o r încenciăiri d e ş a n t a j a s u p r a luii Wilde. Poli ţ ia ch iar î ncepuse să îl su­p ravegheze .

Este văzut în comapn ia unor t iner i dubioşi , c ă r o r a le l ăcea n u m e r o a s e ca­dour i şi le vo rbea de sp re j ocu r i l e olim­pice, curm se l u p t a u efebii î n v e ş m â n t a ţ i în n u d i t a t e a lor numa i cu s o a r e si fru­museţe , a r u n c â n d discul , d i spu t ând curse le şi câş t igând co roana d e mir t .

Cel c a r e nu vedea cu ochi bun i p r i e ­tenia d i n t r e Wilde şi l o rdu l Alfred Dou­glas e r a t a t ă l aces tu ia d in u r m ă , mar -clur/.ul Q u e n s b e r r y . l a toa te a m e n i n ţ ă ­ri le aces tu ia de desmoş ten i r e , Dbnglns r ă s p u n d e p r in a m e n i n ţ ă r i . Scanda lu l es te inevi tabi l . Q u e n s b e r r y r e c u r p e la insul te , astfel încât Wilde se vede n e ­voit să-1 dea în j u d e c a t ă . D a r p robe l e s t r â n s e de r e p r e z e n t a n t u l min i s te ru lu i publ ic p r e c u m şi mar to r i i , c i taţ i î n t o r c l u c r u r i l e con t ra lui Wilde. Q u e n s b e r r y es te ach i t a t , ia r Oscar Wi lde es te a r e s t a t şi, dat în j u d e c a t ă pen t ru a t ingerea bune­lor m o r a v u r i .

D O I ANI D E M U N C A SILNICA

In j u r u l lui Oscar Wi lde se găsesc s t rânş i a d e v ă r a ţ i i şt mari i săi p r i e t en i : B e r n a r d S c h a w , A n d r é Gide. F r a n k H a r ­ris, a u t o r u l aces te i căif i , l o rdu l Alfred Douglas , fratele aces tu i a , lo rdu l Porci Douglas şi ch ia r mania lor L a d y Q u e n s ­b e r r y .

In t i m p u l e l i b e r ă r e i safe pe ac ţ iune , un iacht, oferi t de b u n ă voie, se afla sub p i e s i u n c să-1 t r eacă dincolo d e e s tua ru l Tamise i . D a r Wilde e r a cup r in s d e d e -zr l a i e şi d e s c u r a j a r e . ,,Ttni vor da cel

mult un an d e închisoare , căci nu vor uita că cel c o n d a m n a i este Osca r Wilde", spunea el. Şi ştia că pe d i n a i n t e a unu i a s e m e n e a t r i b u n a l t r ecuse şi, Socru te.

D a r a tmosfera se î ncă rca în c o n t r a poe tu lu i . N u m e l e d e „ O s c a r " a junsese , cea mai odioasă î n j u r ă t u r ă a p l e b e u l u i englez.

Însfârşi t a face rea v ine î n a i n t e a j u d e ­că toru lu i Wil ls la 21 Mai 1895. Wi lde s t i ă lucc p r in sp i r i t ua l i t a t ea r ă s p u n s u ­rilor sale, nu l ipsi te însă d e echivocii ri.

I a t ă c â t eva pă r ţ i d in i n t e r o g a t o r i u : „— D o m n u l W i l d e a colaiborat la o

pub l i ca ţ i e n u m i t ă T h e C h a m e l e o n ? — Da. — Es te el a u t o r u l u:iei poves t i r i i n t i ­

t u l a t e „ P r e o t u l şi a l coJy tu l "? — Nul. — Es te p o v e s t i r e a i m o r a l ă ? — Î n a i n t e do a fi i m o r a l ă este p r o s t

sc r i să . — D o m n u l W i l d e a c o n s i d e r a t v r e o ­

d a t ă că ope re l e sa le a r a v e a o f a ţ e t ă de i m o r a l i t a t e ?

Wi lde d e c l a r ă a t u n c i , că n u a v i z a i nici sp r e b ine , nici sp re r ă u , ci a în­ce rca t nurmai s ă scr ie l u c r u r i f r u m o a s e . F i i n d î n t r e b a t d a c ă i n s p i r a ţ i a a r t i co l ' ! -lu i d in , ,The C h a m e l e o n ' ' e r a i m o r a l ă , r ă s p u n s e : i n s p i r a ţ i a n u c o m p o r t ă mici 0 idee i m o r a l ă s a u m o r a l ă . U n m u ermü­de a p r o b a r e se r i d i c ă î n s a l ă şi l o v i t u r ă cu l o v i t u r ă el r e s p i n s e v ic tor ios to;uo 1 n s i n u ăr i l e ip roc u ro ral u i :

— Nici o o p e r ă d e a r t ă mi a d m i t e p r inc ip i i . P r inc ip i i l e n u a p a r ţ i n a r t i ş ­t i lo r .

— In D o r i a n G r a y vorbi ţ i de un o m ca re adoră, pe al tul ?

— Aţi a d o r a t v r e - o d a l ă u n b ă r b a t ? — Nu, r ă s p u n s e p lac id Oscn.r. Nit

m ' a m a d o r a t n i c i o d a t ă d e c â t pe m i n e . T o a t ă s a l a i zbucn i în r â s " .

In te roga to r iu l dev ine însă un chin :

— L-aţi p r i m i t pe T a y l o r la d - v o n s h ' ă ? în unu l sau a l t u l d in d o m i c i t i u r i l e dv ?

— Da, — Aţi fost la T a y l o r la. nmwni l e re­

u n i u n i „de ceni"? - - Da. — A p a r t a m e n t u l luii T a y l o r v 'a frrtpit

p r i n v r e - u n c a r a c t e r spec ia l ? —- l i r a f rumos . — L'nţ i v ă z u t a l t fe l l u m i n a t d c â t cu

l u m â n ă r i , c h i a r în t i m p u l zilei ? — Mi se p a r e , clar n u s u n t s i g u r . — Aţi î n t â l n i t acolo um t â n ă r nu i . i i t

W o r d ? — Da, o s i n g u r ă d a l ă , — N 'a ţ i î n t â l n i t n i c i o d a t ă acolo- pe

S idney M a v o r '? — Pos ib i l . -— Car i e r a u l e g ă t u r i l e vosfcre cu Tay­

lor ?

— T a y l o r era u n b u n p r i e t en , u n tâ­n ă r i n t e l igen t , cu b u n ă c r e ş t e r e ; a Io"4 c r e s c u t î n t r u n a d i n cele m a i îna l t e scoale er.igleze.'

— Ş t i a ţ i că T a y l o r e r a supraveghiaţ! de pol i ţ ie .' ,'

— Nui. • A

— Şt i a ţ i că T a y l o r , în t i m p u l unei rá-' zii pol , i ţ ie i i n ş t i , a fost a r e s t a t , a n u l tre­cu t , î n t r ' o casă d i n F i t z r o y S q u a r e . îm­p r e u n ă cu u n a n u m i t P a r k e r ?

— A m a i i tt d i n j u r n a l e . — C â n d aţ i î n t â ln i t pen t ru pr ima oară

pe E r n e s t Scarfc ? — in D e c e m b r i e 1893. •— C i n e vi 1-a p rezen ta t ?

Taylor. — Sca r l e e r a fără serviciu, nu-i aşa? — Nu .ştiu.

- Aţi făcut cadou lui Scarfe o taba­che re ?

— Da. Am obice iu l să fac astfel de cadour i o r i c ă r u i t â n ă r ca rp mi-e sim­pat ic .

— C â n d a ţ i făcut cunoş t in ţa cu Mavor? — In 189:3.

— Lui i-aţi da t ban i sau o tabachere? — O t a b a c h e r e . — L-aţi cunoscu t p e W a l t e r Grain­

ger ? Nu l-aţi î m b r ă ţ i ş a t niciodată ? — O ! p e D u m n e z e u nu ! era un tânăr

ii rî t , cu to tu l n rît. E r a m eu totul dez­gus ta t d e el" .

Şi noi n u m e izvorau fără sfârşit. U r m a r e a a fost că j u r i u l a adus o,

s en t in ţ ă în baza căre ia Osca r Wilde era c o n d a m n a t la doi ani m u n c ă silnică pen­t r u mot ivul amin t i t la sfârşitul capi­tolului p r e c e d e n t .

De-aeu in sufletul l u i ' Oscar Wilde, a l ia j d e p u t e r n i c p ă g â n i s m şi profund cresl imism, se va. dezvă lu i în toată com-plect i t iwlinen lui .

( C o n t i n u a r e în n u m ă r u l vii tor).

M e r c u r e tio F rance , Paris.

T I P . Z I A R U L U I „ U N I V E R S U L " , STR. R R E Z O I A N U Nr. 11