PAULTANICUI

col4()lA

Fotografiide

Barna Nemethi, RSzvan Lazdr, Sorin Deaconu

TrbANrLtRTARAF DE nnTDouKs

CURTnIGVECHE

h dln gcert vtllum ar avea vreo

d dlntre el nu qi-a revendicat

d I cee,r ce sc itttdmpli in pre-

tl t; prrten sil ttu le mullumesc

gfl€l, tttnl pu(in de imposturl.I tt chlfitoric c{c doudzeci de ore

il flu uurtlo.

La Clejani, tataie, la Clejani...

$i vioara Caliu prive;te spre bdtrhna vioard Culae:

o datd, de doud, de trei ori, cdt trei ani, cdt trei vieli.Nicio ;oaptd, niciun gest, nicio clipire...

Primul concert in Rominia

in 1991 am auzlt pentru prima dati Taraful din Clejani pe casetele editate de

Muzeul Jlranului RomAn, prin grija Speran{ei Ridulescu, etnomuzicolog al

prestigioasei institulii. La inceput n-am in{eles dach etavorba despre o piesl de

teatru sau pur gi simplu ascultam nigte ldutari complet nebuni... Cintatul pe maimulte voci, felul in care se opreau si povesteascl vreo intdmplare din sat, vocilelor gAjAite, dar pline de cilduri, dialogul instrumentelor, atitudinea relaxati,informali, de parci erau in curtea casei 1or, toate acestea m-au bulversat com-

plet! Mai auzisem cintece aseminltoare, dar niciodati la fel. Mai ascultasem

b[trini cintind, dar nu cu un asemenea patos. M[ intrebam: cine sunt aceqti

muzicanli? De unde vin? Care e treaba cu ei? Unde au fost pAni acum?

Apoi am aflat cd niEte striini i-au luat s[ c6nte in lume. $i c[ au un succes

nebun... Dar cum de le plac strlinilor asemenea muzici? Ce inleleg ei? Cu ce se

identificl acegti muzican{i? $i de ce nu s-a gdsit nimeni si-i faci aici cttnosculi?

A trebuit si treacl noui ani ca si pricep.

in decembrie 2000, Taraful din Clejani, devenit intre timp Taraf de Haidouks, iqi

anunfl primul lor concert in Rominia. (Eveniment mult agteptat de unii, igno-rat de majoritatea. De ce? Pentru cd informafiile despre ei au parvenit sporadic

in media romineascl, gi nu la nivelul la care ar fi trebuit prezenlate. Chiar dacl

9

unele ziare au preluat articole din presa strdin6, care-i prezenta ca fiind cel maibun grup din lume la categoria world music, in Romdnia anilor'90 spiritul rasistincl se manifesta cu putere.)

Aflu de concert in ultimul moment, promovarea, cum spuneam, a fost destulde discreti. Dau de veste la allii care inc[ n-auziseri, comentim cu infl[cirareevenimentul gi agtept cu neribdare ziua in care urmeazd, sd-i v[d.

Ajung la Sala Arcub cu dou[ ore inainte. Valuri, valuri incep si vini, public pes-tri!, colorat, giligios. Yizavi e Ambasada SllA gi-i vid pe soldalii din post destulde agita{i.

Ni se di drumul in foaier. Se aprind ligiri, se discut6, unii se laudi ca au maivdzut Taraful cdntincl prin fdrile Europei, allii cd se cunosc cu muzicantii, dartoati lumea convine: un concert in RomAnia se impunea de mult!

in sfArqit, intrim in sal[. Pe scenl igi face aparilia Stephane Karo, managerulTarafului. it vdd emotionat. Spune cd gi pentru ei e un moment special, cd Ei-audorit de la inceput sa cinte in Romdnia, dar cddin motive obiective nu s-a putut.Nu insisti cu aminuntele si ne anun!6 c[ alituri de Taraf vor cAnta ca invitatispeciali cei din trupa macedoneani de suflStori Kodani Orkestar. Am auzit deei. Suni precum brass band-urile de la noi din Moldova - la TarafulZece Pr[jinima refer.

Stephane mullumegte inci o dati publicului pentru prezenlb, gi iese din scenl.Lumina se fileazi si-n aplauzele publicului neribddtor, unul cite unul, iEi fac apa-ri{ia membrii Tarafului: Culae, apoi Cacuricd, Ilie lorga, Caliu, Costic[ Boeru,Fluierici, Piqelan, Marin Marius Manole, Ioni![ Manole... Se agazi pe pozifii, Culaespune ceva hAtru, dup[ figura lui, dar nu se-n{elege din cauza ovatiilor din sala.

incep si cdnte. Mai intAi o hor6. Apoi o sArbi. Din nou o hor6, de data asta cu unsolo de acordeon al lui Ionitd. Cacuricd cAnta,,Padure, verde p[dure" gi publicul

10

Fllanta ca fiind cel mai

lnllor'90 spiritul rasist

lpunesm, a fost destul

€Ofifcntlm cu lnfldcirare

trece de la bucurie lafrenezie,{afi,faze intermediare. Din acest moment, nu maigtiu exact daci ce vid e real sau doar imi imaginez concertul! Caliu e un drac,

vioara lui e drlceasci, te bagi in draci. Omu' e un fel de Paganini incircat la1000 V! ,,Cucule!u1", faimosul lor cAntec, e interpretat pe trei voci - Ilie Iorga,

Costicl Boeru, Pigelan. Ilie e de-a dreptul imperial, degi e un omule! sublire 9i

fragil. in sali e nebunie. llrmeazd un solo de acordeon al lui Marius Manole,

sensibil, cald, de-o virtuozitate desivdrgiti. Caliu, mucalit, pune paie pe foc cu

o altl intervenlie mliastr[. El gi Culae cu a sa,,Balada lui Ceaugescu"! BltrinulcAnti fbri arcug, doar cu un fir din plr de cal legat de corzileviorii! Halucinant...

Fd-i sd zbkrndie, Caliule! Aruncd-i tnapoi in lume a$a cum erau! $i vioa-

ra Caliu prive;te spre bdtrhna vioard Culae: o datd, de doud, de trei ori,

cht trei ani, cht trei vie{i. Nicio ;oaptd, niciun gest, nicio clipire... Pe doud

corzi, noapte ;i zi, una lhngd alta, niciun frhu ;i-athlia nebuni de legat,

unde dracu' or fi ;inut ascun;i caii d;tia care te fac sd plhngi ;i sd plhngi

ca prostu'! liganu' ,;tie cd te-a fdcut ;i d-aia i;i aratd din[ii, dinlii lui albi.

Rhde cdnd tu-li ;tergi lacrimile, pa;tele md-sii! RAde cd are de ce. Vioara

lui din cer chntd sufletului tdu de pe pdmhnL

Cdci despre asta e vorba: suntem purtali in toate direcliile, sus, jos nu mai exis-

t[ pentru nimeni, plutim fermecafi de acegti extrateregtri venifi de pe planeta

Clejani!

Dup[ o micl pauz6, intr[ in scenl macedonenii de la Kodani Orkestar. Dar nu

am urechi pentru ei pentru ci se-ntimpli ceva ciudat cu mine. Pe cit mi-amdorit si vid acest concert, pe-atit vreau acum si se termine! De ce? Ard de

neribdare si-i cunosc pe acegti oameni din Taraf de Haidouks. Simt cd daci nu

s-ar intAmpla, ag rata ceva esenfial!

Concertul ia sfirgit. Aflu pe unde se vor retrage muzicanlii gi ies s[ le afin calea.

rl.l vld.

lnctp r[ vin6, public pes-

p rclda{ii din post destul

unll se laudl ci au maiCUnoNc cu muzicanfii, dar

de mult!

ttlphane Karo, managerul

ln mttment special, ci gi-au

SlOtlve rtbiective nu s-a putut.

,& nrsf vor cAnta ca invitaliOrkestar. Am auzit de

- lu laraful ZecePritjini

pU prerenl[ gi iese din scen[.

kn unul cAte unul, igi fac apa-

h krrgu, Caliu, Costici Boeru,

EjOle,,, Se aqazi Pe Pozifii, Culae

I dln cnuza ovaliilor din sald.

I llOu o hor[, de data asta cu un

dUre, verde pidure" gi publicul

'11

Sunt stresat gi nelinigtit pentru ce vor spune. Daci md vor ignora? DacI am sd

fiu ridicol? Iatd-i cd ies. Primul e tot Culae, aEa cum a intrat pe scenl. imi iauinima in dinfi gi mi duc direct la el. ii spun ci vreau si-i cunosc. Ci vreau sd

aflu despre ei, despre viafa 1or... Mi privegte zAmbind. imi pune mAna pe umirgi zice, simplu: Vino la Clejani, tataie. Vino cAnd vrei matale. Ne gdsegti acolo.

Ce e ,,Clejani"?

Un sat la sud de Bucuregti, in mijlocul CAmpiei RomAne. il pofi accesa ori din$oseaua Alexandriei, fbcAnd dreapta inainte de Ghimpali, ori din autostradaspre PiteEti, prin Bolintin Vale, inainte de kilometrul 30.

Primele date istorice ne parvin din anul 1522, cknd tn zona Clejaniului auloc lupte intre romdni ;i turci. $aizeci de ani mai thrziu, Mihnea Voievod,

domnitorul larii Romhne;ti, emite o serie de documente de tmproprietdrire,din care afldm cd pe domeniile boiere;ti din Clejani existau robi figani.

Dupi dezrobire, acegtia au muncit la cAmp, au ficut cdrimiddrie (pe care o maifac gi acum) gi au cdntat la nunli. Instrumentele lor de baza au fost vioara, cobza,

lambalul, contrabasul, acordeonul ;i chitara. Meseria de lautar se mo;tene;te dintata tn fiu, uneori ;i fetele erau tnvd{ate sa chnte, dacd ardtau interes pentru asta

sau parinlii lor considerau cd au talent.

Cu timpul llutarii s-au strAns pe o singuri ulil[, numitl, cum altfel, dec1t UlilaL[utarilor.

12

F

IuA nril vor ignora? Daci am s[uluu n itrtrat pe scenl. imi iauVfedtr sil.i cunosc. Ci vreau s[

tthlrrrl. lrni pune mAna pe umirI vrt'l rrrltnle. Ne glsegti acolo.

llrrrritrrc. Il poli accesa ori dinr' ( ilrirrrpafi, ori din autostrada:'lrrrl .10.

t lltttl in zona Clejaniului aututi ltlrziu, Mihnea Voievod,

tu trtttcrttc de improprietdrire,|lr j n t i axistau robi ;igani.

I rrt citrlmidlrie (pe care o maitt' rlr ltazd au fost vioara, cobza,rrt'itt lc ldutar se mo;tene;te dintltcti urdtau interes pentru asta

rrrrrrriti, cum altfel, decit Ulila

Gheorghe Anghel, zis Caliu

Doamne, fi-mi ti pe mine liutar!

Fiul lui Ion gi al Rozei, Gheorghe Anghel, zis Caliu (khali, khalo,,,negru'i ,,inne-grit" in ligdnegte) s-a niscut la 30 martie 1960ln satul Clejani, judeful Giurgiu.Are o copilSrie cu ndbddli, dup[ cum el insugi se expriml, dragostea pentrucAntat 9i nestatornicia (,,neam nu puteam sta locului") atrag in cAteva rAndurifuria tatilui slu (viorist cunoscut in sat) gi fuga de-acasi a micului caliu.

Zice Caliu:

Aveam zece ani. Dacd a; fi avut o putere, atunci a; fi plecat tn lume. Sd fiumare cum sunt acum, sd md cunoascd lumea, da' eu fugeam tn porumbi sd

nu md afle nimeni ;i chntam. Chntam phnd rdmhneam fdra corzi, aveam

o vioard micd, dupd posibilitd\ile noastre de-atunci, ;i corzile se rupea una

cAtu una ;i eu md uitam tn sus gi ziceam: Doamne, fd-md ;i pe mine ldutar!

Curtea lu'tuga Floarea nu are gard. in fa{i e ulifa, in spate cimpul, pe c6mp cAte-

va sonde de petrol, unele uitate, altele inci in funcfiune. in fintdnile oamenilore petrol. E bogatl !ara, oamenii sunt siraci. Fasolea cea de toate zilele are qi ea

gust de petrol. De-aia sunt at1t de negri figanii. Agtia din Clejani au supt petrolin loc de lapte.

13

$i iat6-l pe dom primar trecAnd pe drum insolit de preotul satului. $i lor le bil-tegte petrolul in curte, da' nu le std gAndul la asta acum. Se duc la o petrecere.

- Al cui egti, ml?

Micul Caliu cAntl ln curte. Cinti de-l aude tot satul, dd oamenii se prefac cd

n-ascult[. Ce le mai trebuie un strop de bine cind lor le e aga de riu?

- Mel Md,n-auzi?.|

Se opregte puradelul din cAntat.

- A lu' Roza lu' Gindac e, Marine. Ta-su cAntb la nunli cu vioara gtie pirintele.

- Sdru-mina, pirinte, siru-mdLna, dom'primar, apare gi tuga Floarea. Poftili incurte, pofti1i...

- Nu, nu, las5,. Ia, m6, zi cevat Zi o sdrbd,, ceva de joc...

$i se pornegte Caliu. Cu o sirbl, cu o hor[, cu una de ascultare, c[ are de unde.Mai-marii satului se sprijinl unu'pe altul si-l asculte gi-ar sta aga sprijini{i citar vrea lla micui

Zice doni primar:

- Fa, Floareo!... Lasi-l pe ista micu' sl ne cAnte... Ti-l trimit acasi cu IMS-ullgi-i dau gi bani...

il cunoscuse lumea in sat, dar nu aga. Ci dacl gi popa, si primaru'te bag[ inseami, atunci sigur Ji-a pus Dumnezeumdna-n cap!

14

1 Magini de teren fabricati in RomAnia in afii 1957-1975 dupd modelul automobilului sovietic GAZ.

,rcrrtrrl silttllui. $i lor le bdl-

1,,,, ,ic.luc la o petrecere.

ttl,(l,l oillllcl'lii se prefac cd

rr lr,t'ilr\it (lc rau!

Micile iubiri, marile sperante

in mod surprinzitor pentru un adolescent frumugel, viitorul bdrbat arltos ca

un ,,prin! indian', cum adesea a fost asemuit, viafa lui amoroasi nu a fost atAt

de plinl - ba, din contri, indrlgostirile lui s-ar putea numlra pe degetele uneisingure mAini. Hai si socotim, odatd cu el:

Ileana,vecina lui,la citeva case mai in deal. Fata se linea mare, pelitori o grdmadS,

dar ea nu gi nu! Na gi cind Caliu i-a tras primul clopot. A doua oard oachegul a fostmai gmecher gi a venit cu vioara. N-a apucat si termine primul cAntec, ci frumoasaa rds[rit la geam! Din porumbi a trecut Caliu in vie gi a luat-o gi pe Cosinzeanacuel. $i a finut-o ascunsl pAni fata gi-a dorit sd asculte si alt instrument.

Mariana zisd Maricica, mai mare cu vreo opt ani decAt el, fatd de ligani maiscipitafi, prin urmare mai cu fumuri. D-aia ai ei s-au pus de-a curmezigul, 9itatl-su 9i mumi-sa. Mai ales tat[-su, care intr-o seari i-a alinut calea lui Caliugi, fbri alte introduceri,l-a amenin{at c[-i taie boagele.

Cami, de la Camelia, fatl de rumini din Vadu Lat. A cunoscut-o la o nuntl insatul ei si s-au slrutat dttpb dar, in gopronul din spatele casei mirelui. Relafia adurat cdteva luni, cu intAlniri la jumltatea drumului dintre Clejani gi Vadu Lat,in casa unui vlr de-al lui. intr-una dintre defi, Caliu a venit mai devreme qi gi-aglsit iubita in bra{ele virului Costici. Nu s-a supirat prea tare. Mai mult i-apirut riu de drumul pe care a trebuit s6-l bati.

$i bine a fbcut c[ nu s-a suplrat: dupi trei luni de la intimplare, viru' Costici a

luat-o pe Cami de nevasti gi Caliu le-a cintat la nunti. $i a fost o nunti frumoasS.

1r'rr Vioitra, gtie Pdrintele.

1ri tu.,sir l;krarea. Poftili in

t1, ,rs, rtll i, t., c[ are d.e unde'

,j1,,.ii ,,' t1,, ti;a sprijinili clt

ll lilirllil acasi cu IMS-ul'

'rrlrir,fi

l)l'ill)ilru' te bagd in

15

,.r,,runrollillrlui sovietic GAZ.lllrrL"

Cati

Pe Cati, nevasta lui, a cunoscut-o la botezul copilului unor rude. O mai vdzuse,

dar nu-gi vorbiseri niciodatl. Auzise ci-i murise tatll gi ci nu se avea prea binecu neamurile ei, pentru ci pur gi simplu era altfel. Nu cd n-ar fi fost cuminte, nucd ar fiumblat dupi unu' sau altu'. Cati era ;i nu era ligancd. Tocmai asta i-a pli-cut lui Caliu. Tocmaifelul ei strdin de a se purta l-a fbcut si creadl ci ea e femeia

sortiti lui, un b[rbat cu sufletul in Clejani, dar cu mintea in alta parte.

Povestegte Caliu:

Cati a mea, dom' Paul, e, cum sd vd zic... O fatd cum n-am mai vdzut pe

nicdieri pe unde amfost. Vd jur pe Sfhnta Cruce cd vd spui adevdrul... Nici

ligancd, nici romhncd, nici franluzoaicd, nici englezoaicd... Pe nicio partein lumea asta nu se gdse;te a;a. Nevasta mea e... Am gtiut de cknd am

vdzut-o, acu' treizeci de anL Am cunoscut-o la un botez;i m-am dus directla ea: ,,Cati, eu pe tine te vreau..." $i ea la fel a spLts: ,,Da, Caliule... Cu tinevreau sd md mdrit..."Cum ar fi fost fdrd ea? Nu mai eram Caliu! Eram un ligan amdrdt cu ovioard amdrhtd ca el.

Povestegte Cati:

Auzisem de Caliu. A venit la botezu'bdiatului unui vdr de-ai mei. Nu sd

chnte a venit, eu cred cd pentru mine, sd intre in vorbd cu mine... Ne maivdzusem p,knd atunci, dar nu vorbisem... Stdtea mai retras, nu prea bea,

nu prea mhnca... Ne-am uitat unu'la altu' mai mult a;a, pefuri;... M-a;fidus eu la el, cd nu prea tndrdznea, dar erau to{i ai mei acolo... Abia ckndlumea tncepea sd plece a venit: ,,Eu sunt Caliu, Cati..." I-Am zis ;i eu: ,,Da,Caliule, te;tiu..."

16

O mai vizuse,avea prea bine

cuminte, nuasta i-a pli-

c[ ea e femeiaparte.

mai vdzut Peadertdrul... Nici

Pe nicio Partede chnd am

tn-arn dus direct

Caltute,., Cutine

amdrht cu o

de-ai mei. Nu sd

cu mine... Ne mai

lrtrds, nu prea bea,

pefuriS... M-a;fiacolo.,. Abia chnd

- CAnd ai aflat c[ ai un birbat... important, Cati?

Ride. Risul o intineregte cu weo doulzeci de ani.

- CAnd sd aflu?... CAnd l-am luat...

- $tiai asta de la inceput?...

- Ei, nu era aga cunoscut ca acum, dar lumea il gtia.

- Erau multe fete care-l voiau de birbat? l

- Multe!

RAde iar69i.

- Pei, cum ai fbcut?

- El a fbcut! Eu m-am prefhcut, ha, ha, ha...

- Egti vesell...

- De ce si nu fiu?

- $i, 2i... Te gtia, te-a curtat, a umblat dupi tine, a durat mult pAn[ v-a{i luat?

- Me gtia, da. Eu il gtiam de mult. Cum s[ fie? Am rlmas in vorbd vreun an.

Dupi aia ne-am luat.

- Aqa cum se face, a mers la ai tdi si te cear[, tot ce trebuie?

- Da. A venit in pe{it. Tata il Etia, toati lumea din sat...

- $i unde ali stat, cum afi fbcut?

- in casa lui, la ai lui. Eram noi, ei gi incl o rudl a 1or. Trei familii in trei camere.

- Acum v-a!i ridicat casi cu etaj peste casa bitrineascl.

- A dat Dumnezeu!

- Cefl ani au trecut de-atunci? i

- Treizecl! l

- Cafi copii avefi?

- Pe Robert Ei inci doul fete.

17

t l-am zis Si eu: ,,Da,

- V-a!i luat. Caliu a inceput s[ meargi cu taraful... Cum ai vdzut asta atunci?

- Cum si v[d? Ne-a scos din sirlcie. Eram tdn[r[, domnu' Paul... $ai9pe ani.

Robert abia se nlscuse. Ce gtiam? Mi-era gi mie greu fbrd el, nu gtiam cum sd

mi descurc...

- Cum vezi asta acum?

- Acum gi ei au mai rlrit plecirile.

- El a vlzut toati lumea. Tu?

- Ce-i cu mine?

- N-ai fi vrut si mergi gi tu cu el si vezi lumea?

- Am mai fost la cAntiri de-ale lor cdnd au avut aici in lar6.Dar de plecat, plea-

c[ ei. Ei cint6, nu nevestele.

- Aga...

- A$a e viala de nevastd de liutar, domnu'Paul!

- Dat iazi,ilipovestegte cum e pe acolo, ce vede?

- imi mai spune. il mai intreb gi eu. Mai mult spune Robert. De v[zut, ei vldce e pe-acolo.

- Egti geloasi?

- Normal, ca orice figancd... Satu'e mic, domnu'Paul, figanii sunt rii... Vorbesc

vrute gi nevrute. Nu m[ iau dupl ei. Dac[ am si-i zic cevalu' Caliu, ii zic.

- E fericit Caliu?

- Nu gtiu. intrebafi-l pe el.

- Tu ce crezi?

- De ce si nu fie? A mai imbltrinit gi e1... Nu mai e ca-n tinerefe. E vremea simai stea gi p-acas[. S[ se mai obignuiasci gi aga. A colindat destul.

- Tu egti fericiti?

Di din umeri. Zdmbegte.

- La noi,la {igani, nu e ca la romini, domnu' Paul. Viala e grea. Copii, nepoli,si le dai si mlnAnce, si-i imbraci, si fii casa... Nu te mai gindegti la distracfii...

18