Generaţia sec. XXI

S TAT DIN MOLDOVADE24 aprilie, 2012. Nr.9 (132).

Meridianul colaborării universitare internaţionale

Galicia ne-a întânit cu mireasma pomilor în floare, cu pâine de casă, dar mai ales cu multă căldură şi bună-

voinţă din partea gazdelor, a dlui Juan Mendez Donega, di-rectorul Centrului de Cercetare Aula de Productos Lácteos al Universităţii din Santiago de Compostela (USC), filiala din Lugo. Pe durata aflării la Lugo am fost înso-ţiţi de către dna Elena Lopez Colmero, coor-donatoarea proiectelor europene din cadrul centrului. „Crearea Reţelelor Universitare Tematice în Ştiinţele Aplicate şi Economice în Republica Moldova” CRUNT este unul din proiectele TEMPUS, coordonat cu mult entuziasm şi responsabilitate de către dl Petru Todos, prim-prorector al Universităţii Tehnice din Moldova. Din acest proiect fac parte nouă universităţi de stat din Republica Moldova, precum şi universităţi din diferite state euro-pene, inclusiv Universitatea din Santiago de Compostela, Spania. Vizita efectută în Spania între 25-29 martie de către o delegaţie oficială, reprezentată de rectorii şi prorectorii universi-tăţilor din Moldova, face parte din activităţile acestui proiect european, care are ca obiectiv modernizarea învăţământului superior prin implementarea noilor metode de predare şi utilizarea mijloacelor experimentale e- lear-ning în procesul didactic. Programul de lucru a fost planificat minuţios de către Elena Lopez Colmero şi a inclus atât ore de formare la centru Aula de Productos Lácte-os, care are o experienţă bogată în formarea la distanţă, cât şi vizite la campusurile din Lugo şi Santiago de Compostela.

Un eveniment important în stabilirea şi dezvoltarea rela-ţiilor de colaborare între universităţi s-a produs pe 27 martie, la întâlnirea cu Rectorul Universităţii Santiago de Compos-tela, dl Juan Casares Long, în sediul rectoratului, Colexio de San Xerona (1652), care se află în Piaţa del Obradoiro, unde se înalţă Catedrala din Santiago de Compostela, a că-rei construcție fost iniţiată în 1075, conform datelor din Liber Sancti Iacobi. Codex-ul Calixtinus ne marturiseşte că aici se află moaştele Sf. Apostol Iacob, Ocrotitorul Spaniei. Alfonso al II-lea, Rege de Asturias, a ordonat construcţia unei Catedra-le în onoarea Sfantului Apostol Iacob (Santiago în spaniola) pe locul în care s-a găsit mormântul, mai exact pe Câmpul

În ultima decadă a lunii martie 2012, o impunătoare (echipă de intelectuali) din R. Moldova, reprezentată de rectorii şi prorectorii celor mai importante instituţii de învăţământ universitar din ţara noastră s-a aflat într-o delegaţie de câteva zile în Ţara Cavalerului Don Quijote (membrii delegaţiei au fost surprinşi în imaginea alătu-rată). Câteva detalii despre scopul şi rezultatul acestei vizite memorabile sunt elucidate în relatarea ce urmează. Este de reţinut, în mod special, următoarea constatare: sistemul de învăţământ din Spania este considerat drept unul dintre cele mai dezvoltate pe bătrânul nostru continent european.

Evenimentul anului 2012

cu Steaua – Campus Stellae – Compostela. Santiago de Com-postela a devenit astfel al III-lea mare loc de pelerinaj după Ierusalim şi Roma. Se spune că până acum se dăruiesc din mormântul Sf. Apostol Iacob tămăduiri de boli şi se săvârşesc minuni întru slava lui Hristos Dumnezeu”. Din 1987, Camino de

Santiago a fost declarat Drum Cultural European, iar din 1993 este acreditat pe lista moştenirilor culturale UNESCO. Din anii 1980 s-a impus şi simbolul săgeţii galbene, ca marcaj al trase-ului de pelerinaj, iar de la an la an, numărul de refugii speciale pentru pelerini de pe Camino este în creştere.

Domnul Rector Juan Casares Long le-a vorbit celor pre-zenţi despre experienţa Universităţii din Santiago de Compos-tela, fondată în 1495 de către Arhiepiscopul Alonso al III-lea de Fonseca, om deosebit de cult, mecenat, unul din prietenii lui Erasmus de Rotterdam. Actualmente instituţia are înmatriculaţi peste 30 de mii de studenţi, care îşi fac stuiile la cele peste 60 de specialităţi, asigurate de către profesorii angajaţi la 80 de ca-tedre. „Universitatea din Santiago de Compostela continuă să privească cu dârzenie spre viitor, promovând zi de zi noi iniţiative, fiind un lider în serviciul societăţii, căreia îi dato-rează existenţa”, a menţionat dl Juan Casares.

În cadrul întrevederii a fost prezentată experienţa Cen-trului de Tehnologii pentru Învăţământ (CeTA) de către

dnul Ceferino M. Lopez, director adjunct. Domnul Gheorghe Ciocanu, Rectorul Universităţii de

Stat din Moldova, s-a arătat interesat şi preocupat de experi-enţa Universităţii din Santiago de Compostela în implementarea reformelor în sistemul universitar spaniol şi în dezvoltarea centrelor de cercetare.

La finalul discuţiei, dl Ion Bostan, Preşedin-tele Consiliului Rectorilor, i-a mulţumit dlui Rec-tor pentru primirea caldă a delegaţiei noastre şi l-a invitat să viziteze universităţile din Moldova. Domnul Juan Casares le-a înmânat rectorilor mol-doveni scutul Universităţii din Santiago de Com-postela, pe care apar reprezentate şi cele cinci stele, care au dat naştere sintagmei „universitate de cinci stele”, fapt de care s-au convins membrii delegaţiei, vizitând Campusul Norte, Campusul Vida- Campus de Excelenţă Internaţională, unde este situat edificiul EMPRENDIA – un important centru de cercetare şi inovare, acesta asigurând transferul tehnologic şi conexiunea dintre mediul academic şi cel de afaceri.

Sistemul de învăţămînt din Spania este considerat unul dintre cele mai dezvoltate din Europa şi, cu certitudine, universităţile spaniole joacă un rol central în crearea unei

Europe a cunoaşterii cu demensiuni intelectuale, sociale şi culturale.

Apropo: Universitatea de Stat din Moldova colaborează fructuos cu Universitatea Complutense din Madrid, cu Uni-versitatea din Alicante, cu Universitatea de Deusto din Bilbao, cu Universitatea din Granada, cu Universitatea din Malaga, cu Universitatea din Valladolid, cu Universitatea din Navarra şi cu Institutul Cervantes din Bucureşti, fiind un centru acreditat de susţinere a examenelor de cunoaştere a limbii spaniole pentru obţinerea diplomei DELE a Ministerului Educaţiei din Spania.

Traducerea, medierea şi comunicarea a fost asigurată de subsemnata -

Angela ROŞCA, şef Catedra Filologie Spaniolă şi Italiană,

doctor, Universitatea Complutense din Madrid

Norocoasa domnişoară – frumoasă, inteligentă, modestă, dar şi curajoasă – este studentă în

anul I la Facultatea de Ştiinţe Economice. A venit la Universitatea de Stat din Moldova după absolvirea cu eminenţă a Liceului Teoretic „Alexandru cel Bun” din Tighina. Chiar din primele zile s-a încadrat cu toată pa-siunea şi energiile sale tinereşti în forfota studenţească, devenind printre liderii familiei noastre universitare.

Prin urmare, ştirea precum că Liga Tineretului din R. Moldova organizează un concurs al frumuseţii şi

inteligenţei printre studentele USM a fost o surpriză şi pentru Diana, fiindcă colegii de grupă şi facultatea au propus-o anume pe ea să se încadreze în această competiţie responsabilă. Concurenţa a fost des-tul de încordată, deoarece le-a avut ca advresare puternice pe opt pre-tendente cu o pregătire excelentă de la Facultăţile Drept, Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, Litere, Biologie şi Pedologie ş.a.

Concursul cu cele patru etape: prezentarea propriu zisă, proba de inteligenţă, sport, aspectul rochiei de seară, viitoarea specialistă în domeniul bănci şi finanţe le-a trecut cu brio. Competiţia a avut loc la finele lunii Mărţişor, adunând în celebra sală de spectacole a Clubu-lui de Elită City un public select, reprezentând floarea intelectualităţi, a mediului academic şi studenţesc din Chişinău.

După cum ne-a informat ulterior Ion Curmei, preşedintele Li-gii Tineretului din R. Moldova, Diana Corcoja are şanse reale de victorie la următoarea etapă – Concursul de frumuseţe şi inteligenţă Miss – Universitatea, care va avea loc deja în a doua jumătate a lunii mai, curent, la care vor fi selectate domnişoarele-studente, reprezen-tante ale majorităţii Universităţilor de Stat şi private din toate oraşele Moldovei. Să-i dorim Dianei Corcoja izbândă şi la acest eveni-ment de anvergură.

Mihai MORĂRAŞ

Peste 100 de specialişti din Republica Moldova, România, Ucraina, Elveţia, Belgia şi Spania participă, începând cu 26 aprilie curent, la Congresul internaţional de istorie a presei. Evenimentul ştiinţific este organi-zat de Asociaţia Română de istorie a presei (ARIP), gazdă fiind Universitatea de Stat din Moldova. Tema acestei ediţii este “Mass-me-dia – între document şi interpretare”. Sunt reprezentate 20 de universităţi, patru acade-mii, muzee, biblioteci şi instituţii mass-media. Lucrările congresului (27 aprilie) se vor deru-la în cadrul a şase secţiuni consacrate meto-dologiei cercetării istoriei jurnalismului, pre-zenţelor basarabene în presa din România, contribuţiei presei la consolidarea identităţii naţionale, impactului noilor tehnologii de co-municare etc.

În cadrul evenimentului ştiintific, pe 28 aprilie, va fi lansată Revista Română de istorie a Presei, numarul 1 (11), 2012, şi volumele cu comunicările ştiinţifice ale participanţilor Con-gresului IV ARIP (Constanţa, 2011) şi ai Con-gresului V ARIP, cu statut de internaţional (Chi-şinău, 2012).

Silvia GROSSU,conferenţiar, doctor, Facultatea Jurna-

lism şi Ştiinţe ale Comunicării,vicepreşedinte ARIP, preşedintele Filialei

Basarabia ARIP

Parteneri:Institutul de Integrare Europeană şi Şti-

inţe Politice, Academia de Ştiinţe a Moldovei (AŞM); Institutul de Istorie, Stat şi Drept al A.Ş.M.; Asociaţia Istoricilor din Republica Moldova; Centrul pentru Jurnalism Indepen-dent; Muzeul Naţional al Literaturii Române – Bucureşti, România; Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei; Arhiva Na-ţională a Republicii Moldova

Parteneri media:Adevărul; Agenţia de presă AGERPRES, Bu-

cureşti; Agenţia Media Amos News, Bucu-reşti; ClementMedia.ro; Crai nou, Suceava; Ex-presul, Ungheni; Express Tv Galaţi-Brăila; Impact literar, Târgovişte; Jurnal de Chişinău; Jurnal de Argeş, Piteşti; Literatura şi Arta, Chi-şinău; Agenţia de presă MEDIAFAX, Bucureşti; Magazin istoric, Bucureşti; Observator cultural, Bucureşti; Observator de Constanţa; Observato-rul de Nord, Soroca; Oglinda literară, Focşani; Radio Moldova; Radio Chişinău; Radio Româ-nia – Agenţia de presă RADOR, Bucureşti; Ra-dio Oltenia, Craiova; Răsunetul, Bistriţa; Tele-radio Moldova, Chişinău; The Romanian World Press –Lumea românească, USA; România liberă, Bucureşti; Revista ZEIT, Brăila; Timpul de dimineaţă, Chişinău; Vocea Basarabiei, Chi-şinău. Radio Constanţa, România.

I n f o r m ă m cadrele didactice universitare şi tineretul studios că, pe data de 3-4 mai 2012, îşi va ţine lucră-rile Conferinţa Interuniversi -tară „Educaţie prin cerceta-re – garant al performanţei învăţământului superior”.

Conform da-telor prealabile, la lucrările aces-tui for de anver-gură vor participa aproximativ 300 dintre cei mai activi studenţi şi masteranzi de la cele mai impor-tante instituţii de învăţământ supe-rior din Republi-ca Moldova.Departamentul

Cercetare şi Inovare

Cronica universitarăȘansa

afirmării

C O M U N I C A T

În centrul imaginii alăturate (rândul I în picioare) domnul Juan Casares Long, rectorul Universităţii Santiago de Compostela

UNIVER ITATEA

MAI APROAPE DE O EUROPĂ A CUNOAŞTERIICU DIMENSIUNI INTELECTUALE, SOCIALE ŞI CULTURALE

DIANA CORCOJA – MISS USM 2012! Asociaţia română de istorie a presei

UNIVERSITATEA2 24 aprilie 2012, nr.9 (132) Actualitatea la zi

În perioada 9-13 aprilie a.c. s-a desfăşurat Conferinţa Internaţională „Tehno-logii şi Resurse Educaţionale pentru Învăţământ Modern”. Evenimentul a fost organizat de Universitatea de Stat din Moldova, Centrul de Excelenţă pentru Educaţie Modernă, USM, în parteneriat cu Alfa Vega, România; Didact Vega, Republica Mol-dova, şi cu susţinerea Parlamentului şi Guvernului Republicii Moldova. La acest for înalt au participat rectorul USM, dl Gheorghe Ciocanu; Chiril LUCINSCHI, preşe-dintele Comisiei parlamentare cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport; Mihai ŞLEAHTIŢCHI, Ministrul Educaţiei;

Ion TIGHINEANU – vicepreşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei; Valeriu CANŢER, academician, Preşedintele Consiliului Naţional de Acreditare şi Atestare şi preşedinte al Socie-tăţii Fizicienilor din Republica Moldova. Ne-au bucurat cu prezenţa lor reprezentanţii ambasa-delor SUA, Marii Britanii, României, Ucrainei, ai Asociaţiei Culturale Italiene a originarilor din ex-URSS. La lucrările conferinţei au luat parte şi specialişti ai companiilor mondiale care pro-duc tehnologii, resurse şi softuri educaţionale moderne.

Conferinţa şi-a ţinut lucrările în trei etape precum urmează:

***În zilele de 9-13 aprilie a.c. a fost organizată Expoziţia Internaţională cu prezentarea teh-

nologiilor şi a resurselor educaţionale de ultimă generaţie; Table Interactive Ceramice Eno şi Eno One mobile, încorporate cu sisteme audio; proiectoare 3D cu lungime de proiecţie ultrascurtă (Po-lyVision); flexcamere: Elmo şi Fuse (PolyVision), softuri interactive pentru ştiinţe (Edison, Newton etc.), platforma software interactivă pentru ştiinţe Eureka, filme video educaţionale 3D de la firma indiană Designmate, truse pentru fizică, chimie, ecologie, biologie etc. pentru nivelul gimnazial, liceal, precum şi diverse tipuri de mobiliere ergonomice de calitate, pentru grădiniţe, instituţii preu-niversitare şi universitare; albinuţe interactive pentru grădiniţe de la TTS Group, flanelografe (de la EQD); materiale pentru psihopedagogie; pătuţuri rabatabile conform standardelor internaţionale etc, cu scopul de a oferi posibilitatea cunoaşterii tehnologiilor şi resurselor educaţionale, a softurilor (3D, 2D) necesare formării profesionale continue a personalului didactic din învăţpmântul preuniversitar (preşcolar, primar, secundar general, profesional şi mediu de specialitate) şi cel superior, inclusiv cel interdisciplinar la distanţă.

***La 11 aprilie a.c. s-au organizat discuţii la masa rotundă între reprezentanţii marilor companii

(Polyvision, Pasco Scientific, NaMaYa, TTS Group, Designmate, Ascendia Design, Alfa Vega, Di-dact Vega), delegaţi ai ambasadelor SUA, Marii Britanii, României, Ucrainei, reprezentanţii Asocia-

UNDĂ VERDE PROGRESULUI MONDIAL(Conferinţa internaţională „Tehnologii şi Resurse Educaţionale pentru Învăţământul Modern”)

Performanţele sec. XXI

ţiei Culturale Italiene a originarilor din ex-URSS şi Centrul de Excelenţă pentru Educaţie Modernă, Universitatea de Stat din Moldova, conducerea Parlamentului, a Guvernului cu ministerele (Ministe-rul Educaţiei, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor), AŞM, CNAA, Centrul de Guvernare Electronică, DGITS municipiul Chişinău, e-Guvernarea, UNICEF ş.a.

Şi încă un detaliu semnificativ şi relevant: reprezentanţii companiei britanice, TTS Group, îm-preună cu colegii Asociaţiei Culturale Italiene a originarilor din ex-URSS au avut posibilitatea să viziteze instituţii de învăţămînt preşcolar, excursiile fiind organizate de directorul programului Edu-caţional Pas cu Pas, Cornelia Cincilei, unde au luat cunoştinţă de perspectivele învăţământului pre-

şcolar din Republica Moldova.***

La 12 aprilie a.c. a fost convocată conferinţa în plen „TEHNOLOGII ŞI RE-SURSE EDUCAŢIONALE PENTRU ÎN-VĂŢĂMÂNTUL DIN REPUBLICA MOL-DOVA” . Evenimentul s-a desfăşurat la Sala cu Orgă (ora 8.30 – 12.00), după care a con-tinuat vizionarea expoziţiei din incinta Uni-versităţii de Stat din Moldova (vezi imagi-nea alăturată), care s-a încheiat la 13 aprilie 2012. În acest format reprezentanţii compa-

niilor mondiale, invitaţii Republicii Moldova şi participnţii la Conferinţa Internaţională, împreună cu conducerea ţării (Parlamentul, Guvernul) şi responsabilii de la Alfa Vega, Centrul de Excelenţă pentru Educaţie Modernă, USM, au pus în discuţie Proiectul „Prima Tablă Interactivă Ceramică Eno”, fiind invitaţi şi preşedinţii consiliilor raionale din RM, şefii de direcţii de învăţământ, primarii etc. S-au discutat lucruri foarte interesante şi utile despre perspectivele colaborării între aceste companii, prin intermediul Alfa Vega – CEEM USM, Didact Vega, şi al reprezentanţilor puterii de stat şi locale.

Şi ultima constatare: cu prilejul acestei conferinţe, graţie parteneriatului dintre USM CEEM şi Alfa Vega, România, au fost lansate proiecte internaţionale, pentru şcoli, ele fiind susţinute de companiile mondiale (PolyVision, Pasco Scientific, NaMaYa, TTS Group, Designmate, Ascendia Design): „Prima Tablă Interactivă ENO”(PolyVision), iar pentru grădiniţe -„Prima Albinuţă In-teractivă” (TTS Group) şi Colecţia de Jocuri Didactice „Anotimpurile Anului” (Alfa Vega). În viitorul apropiat şcolile incluse în proiect vor fi conectate într-o reţea de centre de excelenţă şi vor beneficia de dotări cu tehnică modernă performantă, tablă interactivă, material didactic modern, de softuri educaţionale, mobilier şcolar şi preşcolar şi alte tehnologii pentru învățământul interactiv, de servicii de instruire la distanţă şi de alte oportunităţi.

Silvia EVTODIEV,lector universitar, cercetător ştiinţific în cadrul LCŞ „FMF”,

administrator CEEM, Facultatea de Fizică, USM

Ilustrul gânditor şi scriitor Emil Cioran afirma că istoria e mânată de oameni care-şi pipăie necontenit pulsul. Cât de organic li se potriveşte această sintagmă şi marilor făuritori ai Uni-unii din 1918! Curajul epocal de care au dat dovadă acum 94 de ani neînfricaţii şi temerarii membri ai Sfatului Ţării în acel me-morabil 27 martie, votând Unirea Ba-sarabiei cu România, rămâne înscris cu litere de aur, dar şi de foc în zbuciu-mata istorie a poporului nostru.

Acel act de un nemaipomenit ero-ism şi însemnătate istorică a configurat şi a consolidat pentru vecie blazonul demnităţii noastre naţionale, puterea de credinţă şi voinţa de fier a statorniciei şi perpetuării neamului daco-roman în afirmarea ideaulrilor şi năzuinţelor sale. Întocmai cum ne caracteriza şi marele Eminescu: „...Iar noi locului ne ţinem, cum am fost, aşa rămânem!”

Asta a vrut să însemne şi memorabile-le evenimente ce s-au produs la Chişinău şi în alte localităţi basarabene cu prilejul zilei de 27 martie, 1918. Unul dintre acestea a fost consumat într-o atmosferă sobră şi solemnă la Universitatea de Stat din Moldova, care de fapt a întrunit câteva activităţi, îngemănate şi legate organic una de alta prin semnificaţia lor profundă şi inseparabilă. Este vorba de lansarea, în Sala Senatului, a unui volum de excepţie „Şi cerul s-a umplut de sfinţi”, de sărbătoarea unei frumoase aniversări a marii poete Ana Blandiana, cu prezenţa domniei sale şi verni-sarea Expoziţiei „Basarabia şi Marea Unire”, concepută de ilustrul istoric Ion Negrei.

Acest florilegiu de acţiuni de suflet şi profundă simţire românească au fost organizate de Institu-tul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău, în colaborare cu Institutul de Istorie Socială „Pro Memoria”, Universitatea de Stat din Moldova (Facultatea de Istorie şi Filosofie).

Referitor la cartea „Şi cerul s-a umplut cu sfinţi” vom preciza că ea cuprinde studii care anali-zează cauzele, caracteristicile, modelele precreştine şi interpretările date martiriului creştin în Anti-chitate şi în timpurile moderne, în paginile volumului fiind incluse comunicările susţinute în cadrul colocviului internaţional „Martiriul în Antichitatea creştină şi în secolul XX”, desfăşurat la Sighet,

Să ne cunoaştem istoria

în perioada 2-5 iunie 2011.Punând în evidenţă istoricele evenimente legate de Marea Unire din 1918, de dramele ce ni s-au

întâmplat nouă, basarabenilor, dar şi confraţilor din România sub odiosul regim totalitar comunist, poeta Ana Blandiana a menţionat că Adevărul a fost căutat încă în lumea creştinismului antic, apoi prin jertfa lui Iisus Hristos.

În această ordine de idei, „Memorialul de la Si-ghet” rămâne a fi o mărturie cutremurătoare a ceea ce nu ar trebui să se mai întâmple pe faţa pămân-tului.

În luarea de cuvânt a remarcabilului scriitor şi editor Romulus Rusau, la fel de emotivă ca şi a cele-brei dumisale soţii Ana Blandiana, domnia sa a făcut o surprinzătoare prezentare a unei colecţii de cărţi cu genericul „Ora de istorie”, acestea înglobând pagini răscolitoare din trecutul nu prea îndepărtat al românilor de pe cele două maluri de Prut, care au

trecut prin malaxorul cruntei ideologii comuniste al regimului totalitar-stalinist şi al celui de mai încoace.

Manifestarea în cauză s-a transformat într-o pilduitoare lecţie de patriotism, de dragoste de neam, de venerare a trecutului nostru istoric, de credinţă idealurilor noastre pentru care au militat şi au lup-tat adevăraţii oşteni – întemeietori ai Sfatului Ţării, ei reuşind, la vremea lor, să readucă pământurile noastre răzleţite la sânul Patriei-Mame.

Or, cei prezenţi în Sala Senatului USM (majoritatea studenţi de la diferite facultăţi) au participat la o vibrantă şi plină de învăţăminte oră academică de patriotism şi de istorie naţională adevărată, pe care le-au prezentat-o şi alţi vorbitori de valoare: Tudor Arnăut, prorector USM, Petre Guran, di-rectorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu”, scriitorul Vladimir Beşleagă, Nina Negru, distinsă colaboratoare ştiinţifică la Biblioteca Naţională din Chişinău, profesorul universitar Anatol Petrencu, istoricul Ion Negrei, criticul literar Ana Bantoş, redactorul-şef al revistei „Limba Româ-nă” Alexandru Bantoş, studenta de la Jurnalism Iulia Brad ş.a.

Pe parcursul acelei singulare ore academice am ajuns cu toţii la concluzia că însuşi timpul cu istoria lui zbuciumată şi plină de învăţăminte ne aprţine. Acum şi în veac!

Mihai MORĂRAŞ

Ziua de 6 aprilie 2012 a adus pe holurile Blocului VI al Universităţii de Stat din Moldova, Facultatea Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative un oaspete drag şi aşteptat – pe domnul Iurie LEANCĂ, viceprim – ministru, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova.

În cuvântul de deschidere, domnul Vasile CUJBĂ, doc-tor, conferenţiar universitar, decanul facultăţii, a menţionat că „anul 2012 aduce jubilee în lanţ de stabilire a relaţiilor diplo-matice a Republicii Moldova cu statele lumii, iar recentele vi-zite ale ambasadorilor statelor europene la facultatea noastră sunt urmate de o lecţie publică a profesorului în diplomaţie – Iurie LEANCĂ.”.

Excelenţa sa Iurie Leancă şi-a deschis discursul prin a aduce mulţumiri studenţilor pentru efortul depus în procesul academic şi profesorilor pentru munca investită în pregătirea viitorilor specialişti. Cuvântarea a avut o structură bine în-chegată şi calmă. Oratorul a punctat istoricul ministerului pe care îl conduce, criticând „sub musteaţă” perioada 2001-2009, calificând-o ca fiind deloc competentă în abordarea relațiilor cu partenerii strategici: SUA, Rusia, UE şi cu instituţiile financiare internaţionale: Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional.

În runda de întrebări-răspunsuri, domnul ministru a fost antrenat într-un dialog dinamic cu stu-denţii şi profesorii, curioşi să afle din prima sursă viziunile diplomaţiei de la Chişinău privind chesti-

Personalităţi de vază la USM

unile – cheie ce ne privesc pe noi, cetăţenii. Elena Chiriţa, studentă în anul I, Relaţii Internaţionale, a întrebat care este relaţia Moldovei cu Federaţia Rusă, la care ministrul a opinat că în relaţia cu Rusia sloganul „de la dragoste până la ură este un singur pas” nu mai ţine, iar relaţiile pot fi catalo-

gate ca normale şi fireşti, asigurând eficienţă şi pragmatism din partea ambelor părţi.

Octavian Ursachilă, student în anului II la Administraţie Publică, a întrebat despre re-gimul liberalizat de vize, o întrebare care plu-tea în mintea multor studenţi. Răspunsul a fost unul ferm: „Suntem în perioada de negocieri, urmăm un plan de lucru, vă promit public că în cazul în care pe 23 decembrie 2012 nu-l vom avea, îmi voi da demisia de onoare”, la care un student a exclamat din sală: „dar să reveniţi în funcţie pe 24 decembrie”.

Într-un final, Iurie LEANCĂ a opinat că Republica Moldova se mişcă într-o direcţie

corectă, iar diplomaţia moldoveană trebuie să devină pilonul central al acestei dezvoltări. A fost o adevărată lecţie a unui maestru, pe care holurile Blocului VI de pe strada Testimiţanu o vor ţine minte până la următorul „rendez-vous!” (vorba francezului) cu şeful diplomaţiei Republicii Moldova.

Elena CHIRIŢA, Daniel VODĂ,studenţi în anul I, Facultatea de Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative

CU LITERE DE AUR ŞI DE FOC

În faţa numeroasei asistenţe cuvântează domnul Petre Guran, directorul Institutului Cultural Român

„Mihai Eminescu”, filiala Chişinău

О PILDUITOARE LECŢIE PUBLICĂ

UNIVERSITATEA 324 aprilie 2012, nr.9 (132)Actualitatea la zi

Voi porni cu următoarea constatare: de la începutul lui 2008 şi până la finele lui 2011, sub egida Universităţii de Stat din Moldova şi UNICEF Moldova, a fost lansat şi re-

alizat, pas, cu pas un Proiect Internaţional foarte important cu genericul, „Educaţia centrată pe elev, student şi pe profesor.” Prin urmare, acest proiect a unit într-o echipă puternică şi di-namică manageri, adică profesori universitari, profesori din colegii pedagogice, elevi şi studenţi. De fapt, ideea era ca să unim într-un context unic şi elevul, şi ministrul, astfel încât să promovăm aceleaşi abordări care trebuie să aibă în centrul atenţiei elevul şi studentul. Prin acest proiect noi am pregătit cadrele didactice universitare pen-tru a forma viitorul profesor di-dactic şi a-l pregăti pentru educa-rea şi instruirea copilului în noile condiţii şi în baza unor noi valori democratice.

În acest sens, noi le-am dat o bună bază pregătitoare studenţilor care ulterior s-au inclus activ în practica pedagogică, demonstrând abilităţi şi cunoştinţe destul de bune, concomitent lucrând în paralel cu manageri din Direcţiile raionale de învăţământ şi din Ministerul Educaţiei care au corelat acest proces atât de important: educaţie – instruire. Or, este vorba de faptul că în această direcţie am abordat o viziune sistemică pentru reformele cu valoare şi consecinţe pozitive doar atunci când ele sunt privite şi realizate în sistem. În acest răstimp, noi am format şi am pregătit mai mult de o mie de cadre didactice (cel puţin zece formatori naţionali şi 60 de formatori locali). Cu alte cuvinte, noi am coborât reforma învăţământului, sau mai bine zis procesul de dezvoltare a învăţământului, la nivel local, adică la instituţii, la elevi. Drept consecinţă, pentru o bună şi temeinică percepţie a acestui proces s-au înscris la o formare

TIMPURI NOI, CERINŢE NOIÎn prima decadă a acestei luni de primăvară Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei (moderator domnul decan Vladimir Guţu, profesor universitar, doctor ha-

bilitat, director de proiect) a organizat Conferinţa de finalizare cu genericul „Educaţie centrată pe cel ce învaţă”. Este vorba de Proiectul cu aceeaşi denumire care a fost implementat şi realizat la Universitatea de Stat din Moldova pe parcursul ultimilor trei ani cu sprijinul financiar al UNICEF în Moldova şi coordonat cu Ministerul Educaţiei şi administraţia USM.

Acest important for internaţional şi-a ţinut lucrările în Sala Senatului, cu participarea unor personalităţi marcante din domeniu. Reporterul nostru l-a rugat pe domnul Vladimir Guţu să facă câteva referiri la evenimentul respectiv.

Coordonatele învăţământului modern

continuă în cadrul Proiectului nominalizat 17 grupe de profesori şi academicieni de la USM şi de la alte instituţii de învăţământ superior.

În cadrul dezbaterilor aprinse şi la obiecct s-a pus, cum s-ar spune, punctul pe i în cele mai principiale aspecte, şi anume: educaţia – instruire centrată pe student, educaţia centrată

pe competenţe. Iar ca fina-litate – formarea de com-petenţe intelectuale şi pro-fesionale la student, adică formarea managementului participativ.

Cu alte cuvinte, im-pactul acestei Conferinţe de finalizare este de lungă durată. Vom preciza că la evenimentul în cauză au luat parte activă domnul Ministru al Educaţiei Mihai Şleahtiţchi, condu-cerea Universităţii de Stat din Molodva; de aseme-

nea au fost prezenţi toţi vicedirectorii direcţiilor raionale de învăţământ, directorii sau adjuncţii colegiilor pedagogice şi reprezentanţii administraţiilor tuturor instituţiilor cu profil pedagogic din republică.

Deci, am purces la implementarea şi finalizarea Proiectului nostru pas cu pas: mai întâi, am format cadrele didactice universitare, apoi cadrele didactice din raioane; am pregătit formatorii locali şi naţionali. Am putea concluziona că am format o echipă de formatori, adică am format nişte resurse umane capabile să schimbe radical starea lucrurilor. Adică Proiectul „Educaţia centrată pe cel ce învaţă” a avut un indiscutabil impact pozitiv şi durabil asupra întregului sis-tem de învăţământ din Republica Moldova.

Mihai MORĂRAŞ

În perioada 20.03 – 23.03.2012, la Mos-cova, şi-a desfăşurat lucrările Salonul

Internaţional de Invenţii şi Tehnologii Inova-ţionale „ARHIMEDE - 2012”.

Expoziţia a fost organizată de Centrul de promovare a activităţilor inventive şi de raţionalizare din Federaţia Rusă, cu suportul Organizaţiei Mondiale de Prorpietate Inte-lectuală (OMPI).

Salonul a avut sco-pul de a susţine inven-tatorii care promovează elaborările şi-şi imple-mentează proiectele inovative în domeniul tehnologiilor avansate şi al produselor perfor-mante pe pieţele inter-ne şi externe, precum şi atragerea potenţialilor investitori, determina-rea conjuncturii pieţei, utilizarea eficientă a re-surselor intelectuale şi a potenţialului industrial al întreprinderilor.

În cadrul Salonului au fost organizate di-verse concursuri, seminare, cursuri de instru-ire, prezentări ale inovaţiilor.

Elaborările de perspectivă au fost eva-luate de un prestigios juriu Internaţional. În cadrul ediţiei din acest an au participat 398 de întreprinderi, instituţii şi organizaţii

din 16 state (inclusiv ţările CSI): Bosnia şi Herţegovina, Cehia, China, Malaezia, Marea Britanie, Polonia, România, Serbia, Taivan, R. Moldova.

Au fost prezentate circa 1000 de expona-te, cele mai bune dintre ele fiind menţionate cu 190 de medalii de Aur, 190 – de Argint, 100 – de Bronz.

Universitatea de Stat din Moldova şi-a expus un set întreg de ela-borări ştiinţifice; cele mai valoroase dintre ele au fost apreciate cu medalii de aur, de argint şi de bronz: „Интен��������� ����е-н��������� ����е-��в б��г�з�в�й техн�л�-г��” (autor V. Covaliov), Medalia de Argint; „Инн�-в����нные �ешен�� �е-�у���бе�ежен�� � э��л�-г�че���й без����н��т�” (autor V. Covaliov), Medalia de Bronz; „��ве�шен�тв�-„��ве�шен�тв�-в�н�е ���тем в�д���дн�й эне�гет���” (autor V. Co-���” (autor V. Co-valiov). În afară de aceste

menţiuni, USM a fost distinsă cu „Diplomă de Excelenţă” a Salonului „ARHIMEDE - 2012”.

Eleonora BOLBOCEANU,specialist – coordonator în Marketing,

Departamentul Cercetare şi Inovare, USM

Imaginea USM

SALONUL INTERNAŢIONAL „ARHIMEDE - 2012” La sedinţa Consiliului ştiinţific al Fa-

cultăţii de Biologie şi Pedologie, din 5 aprilie, într-o atmosfera cu grad sporit de solemnitate a fost dat startul unor acţiuni de binefacere a Asociaţiei ”Alexei Donos”, sa-vant cunoscut în domeniu, doctor în agro-chimie, cercetător ştiinţific, Institutul N. Dimo.

Prin acor-darea unor bur-se unice a câte 500 de lei, al-tfel spus, prin premierea a pa-tru studenţi cu performanţe în domeniul pedo-logiei şi agro-chimiei este dat startul unor ac-tivităţi de încu-rajare şi sporire a profesionalis-mului într-un domeniu care ar trebui să devină prioritate strategică pentru R.Moldova. De susţineri similare au beneficiat studenţii Ion Burduja şi Violeta Topor din anul II, Vasile Lăpuşneanu, anul III şi Alina Stegărescu, anul I (vezi imaginea alăturată).

Savant onest şi om de omenie, unchiul meu Alexei Donos, recent trecut la cele veş-

nice, s-a călăuzit în viaţă de căteva princi-pii, pe care încerc să le urmez şi eu – mun-că, muncă şi iar muncă! Ştiinţă onestă şi nepărtinitoare!

Doamna profesor Aurelia Crivoi, colega de facultate a lui Alexei Donos, mărturisea: ”Preocupat în permanenţă de starea soluri-

lor din Moldova, de modalităţile de protejare/salvare a lor, acest om de-osebit credea că bogăţia noastră - pământul trebuie să devină cauza comună a fiecărui cetăţean”.

În proaspăt inaugurata Sală Nicolae Dimo va fi amenajat un ungheraş al me-moriei savanţi-lor, absolvenţi ai facultăţii. Câteva din exponatele

acestui mic muzeu vor fi legate de activita-tea savantului Alexei Donos, care a meritat un astfel de piedestal al memoriei în inimile celor care l-au cunoscut.

Cu recunoştinţă – Silvia GROSSU,doctor, conferenţiar universitar,

Catedra Comunicare

Una din cărţile rare, editate în 1937 la Bucureşti, „Mărturii finlandeze despre România” (autor R. V. Bossy), denotă un interes istoric viu,

impresionant din partea străinilor faţă de poporul nostru. Autorul ne informea-ză în particular: „Finlanda fiind alipită Imperiului rus, sub forma unui ducat autonom, de la pacea din Fredrikshamm, 1809 (formă de rapt ţarist), până la proclamarea independenţei în 1918, numeroşi au fost finlandezii în serviciul armatei Ţarilor; au călătorit prin Ţările Române cu prilejul trecerii oştirilor

ruseşti pe la noi. ...36 de ofiţeri finlandezi au participat în cadrul armatelor ruseşti. Între aceştia colonelul Gustav – Adolf Ramsay, comandat al batalionului de tiraliori finlandezi (Finska skarpskytte Batalion), regimentul de infanterie Ufimsky, spre a ajunge la armata rusă de opera-ţiuni, aflată în ţinuturile bulgare ale Imperiului otoman, el a străbătut Basarabia tur-retur”.

La Biblioteca Universităţii din Helsinki se păstrează un Jurnal intim început la 3 martie 1829 al colonelului G. – A. Ramsay (1794 - 1859). Din paginile acestui Jurnal reiese că au-torul lui, la 30 martie 1829, se afla la Otaci, în drum spre Iaşi, iar, la întoarcere, trece a prin Isaccea (29.06.1830) spre Chişinău – Dubăsari, unde trece Nistrul.

R. Bossy relevă atitudinea deosebită a militarului faţă de oamenii şi pământul Basarabiei: „...Este cuprins de vraja surâzătoare a peisajului moldovenesc şi alternanţa văilor şi dealurilor a ogoarelor şi livezilor, a pădurilor şi viilor, de minunata îmbinare a tuturor rodurilor unui pământ blagoslovit”.

Mărturii istorice

Finlandezul a rămas încântat de felul de a fi, de cumsecădenia şi hărnicia localnicilor, bărbaţi şi femei, menţionând cu uimire: „Moldovenii sunt mândri de originea lor româ-nă, limba lor se aseamănă mult cu cea latină”.

Şi deodată evidenţiază cu admiraţie o trăsătură distinctivă a basarabenilor: „...N-ai voie să-i spui moldoveanului că este moldovean, ci trebuie să-l chemi „Frate Român” (s.n.).

Pentru mai multă claritate colonelul precizează: „... alt nume decât cel de Român îl jigneşte (s.n.) în mândria lui naţională.”

Vasăzică, la 1829-1830, la circa douăzeci de ani de la raptul ţarist, scârbos, al Basa-rabiei, acesta era comportamentul înnăscut al predecesorilor noştri, în arterele cărora continua să zvâcnească sânge mândru de Dac.

Acum, la 2012, noi, urmaşii lor, privind pe furiş în jur, repetăm cu jumătate de gură pătrunzătoarea afirmaţie a Poetului – Nepereche –„Suntem români şi punctum”, parcă buimăciţi de stridenţa insistentă, diabolică, a guvernanţilor de diverse culori şi hatârul elec-toratului lor cu memorie istorică tocită – „Suntem moldoveni şi tocika”.

Legitimă întrebare: ce s-a întâmplat cu noi?Într-adevăr ...

Dr.Doc. Vlad CIUBUCCIU,absolvent USM, promoţia 1962

CE S-A ÎNTÂMPLAT CU NOI?

PRINCIPIILE NOBLEŢEI ÎN VIAŢĂ

În faţa participanţilor la Conferinţă ţine un discurs domnul Mihai Şleahtiţchi, Ministrul Educaţiei

UNIVERSITATEA4 24 aprilie 2012, nr.9 (132) Caleidoscop

Salvarea noastră e în noi înşine

În ziua de 6 aprilie 2012 facultatea noastră a fost onorată de prezenţa domnului Ministru al Mediului Gheorghe Şalaru, la această întrunire de suflet fiind prezente cadre didac-

tice, şefi de catedre şi laboratoare, conducerea facultăţii şi, bineînţeles, un număr însemnat de studenţi. Evenimentul a avut loc în aula 501, una dintre cele mai spaţioase săli de studii de la Facultatea de Biologie şi Pedologie, care abia de a reuşit să-i găzduiască pe toţi doritorii. Dom-nul Ministru, vizibil emoţionat, a precizat că este absolvent al Universităţii de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie, şi că a ascultat multe ore de curs şi a susţinut multe examene chiar în audi-toriul unde s-au adunat pro- fesor i i şi discipolii lor.

Chiar din start atmosfera s-a anunţat a fi una plăcută, colegială, constructivă şi plină de conţinut. Dom-nul ministru a vorbit, din punctul nostru de vedere, argumentat, discursul dum-nealui fiind bine documen-tat, structurat şi accesibil, cu evidenţierea celor mai complicate probleme ce ţin de mediul nostru vital atât în plan local, regional, cât şi în cel european şi global. Vorbitorul a enunţat şi o serie de soluţii care se con-turează, a elucidat măsurile aplicate de Ministerul Me- d i u l u i în vederea rezolvării acestor probleme, legate de ecologie, de ocrotire a spaţiului terestru, de educaţie a cetăţenilor în spiritul păstrării tuturor bogăţiilor pe care ni le-a dat şi ni le-a lăsat natura pentru generaţiile viitoare. Domnul ministru, în mod special, s-a axat pe ideea racordării Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene în domeniul mediului, în special, la cele ce ţin de cadrul legislativ şi logistic, de implicarea cât mai activă şi cât mai hotărâtă a autorită-ţilor publice locale, a celor centrale şi chiar a cetăţenilor simpli în această operă de ocrotire a mediului ambiant, a vieţii umane, a celei vegetale şi a necuvântătoarelor.

În această ordine de idei, tebuie să conştientizăm cu toţii că cel care aruncă gunoiul la întâmplare, poluează aerul, apele, izvoarele, distruge flora şi fauna, tot el devine jertfa aces-tor acţiuni nesăbuite (nu trebuie să ne temem a le spune) necugetate, chiar criminale! Vorba înţeleaptă din moşi-strămoşi: cum ne vom aşterne, aşa şi vom dormi. Or, discursul domnu-

TERRA – MAMA NOASTRĂ OCROTITOAREVizita de lucru a domnului Gheorghe Şalaru, ministrul Mediului al R. Moldova la Facultatea de Biologie şi Pedologie

lui ministru Gheorghe Şalaru a durat exact o oră, după care s-a purces la cea de a doua fază a întâlnirii: luări de cuvânt, completări, lansarea de întrebări şi răspunsurile exhaustive la ele. Într-un cuvânt – un dialog dinamic, în două sensuri, care a incitat atmosfera, dominând spiritul constructiv, obiectiv şi în cunoştinţă de cauză al acestei manifestări memorabile şi de bun augur.

S-au făcut remarcate şi la locul lor intervenţiile domnului profesor universitar Vasile Şala-ru, membru corespondent al A.Ş.M., a domnului decan Mihai Leşanu, a domnului şef de ca-tedră Victor Şalaru, a doamnei Maria Frunză, doctor în biologie. Apropo, evenimentul a fost

filmat în întregime de Televiziunea noastră naţională şi ulterior reprodus chiar în ziua Sfintelor Paşti, 15 aprilie, în cadrul cu-noscutei şi apreciatei de către telespectatori emisiuni „Natura în obiectiv”.

În contextul aces-tor dezbateri, sub-semnatul a atins o chestiune extrem de importantă, din punc-tul nostru de vedere, vizând în particular relaţiile între Ministe-

rul Mediului şi instituţiile de învăţământ superior din R. Moldova, în cazul dat – Universitatea de Stat din Moldova, şi anume: am propus ca ministerul de resort să urmeze exemplul Ministe-rului Educaţiei şi să facă în fiecare an o ofertă de locuri vacante de muncă pentru angajarea tine-rilor specialişti – absolvenţi în domeniul mediului. Cu atât mai mult că Facultatea de Biologie şi Pedologie pregăteşte cadre calificate la şapte specialităţi, toate fiind din domeniul mediului, inclusiv Ecologia şi Protecţia Mediului. Nu mai vorbim de cele zece programe de master, toate ţinând de ştiinţele naturii. Am avea de câştigat şi noi, dar şi toate subdiviziunile ministerului în cauză care ar putea fi impulsionate de energiile unui sânge proaspăt.

Am rămas plăcut surprinşi şi satisfăcuţi de faptul că domnul ministru a acceptat propunerea noastră. Iar noi urmează s-o aplicăm în mod gradual, sistematizat şi bine argumentat.

Vitalie SOCHIRCĂ,prodecan al Facultăţii de Biologie şi Pedologie, doctor, conferenţiar universitar

Înfiinţarea şi promovarea unei structuri-tip „catedră–la-borator” este impusă de practica educaţională mondială,

considerată drept model firesc de integrare în unison a ştiinţei şi învăţământului, prin care se doreşte sistematizarea cercetă-rilor ştiinţifice în centrele universitare. Cu scopul implemen-tării acestor idei şi al aprofundării cercetărilor politologice, la 1 ianuarie 1988, este fondat laboratorul ştiinţific „Sociologia Politicii”.

Laboratorul de cercetări ştiinţifice „Sociologia politicii” prinde contur, avându-l la cârmă în calitate de conducător ştiinţific pe regretatul Alexandru Zavtur, doctor habilitat, profesor universitar, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1988-1990). La acea vreme laboratorul este parte componentă a secţiei de ştiinţe a Universităţii de Stat din Moldova, urmând ca în 2001 să pună bazele Facul-tăţii de Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administra-tive şi ale Catedrei Politologie.

De-a lungul anilor laboratorul este gestionat de oameni de ştiinţă selecţi din Republica Moldova. Perioada anilor 1990-1992 îi revine Nadejdei Şişcan (doctor habilitat în economie, profesor universitar), iar din 1994 şi în cei 14 ani care i-au urmat, ex-rectorului Gheorghe Rusnac (doctor ha-bilitat în istorie, profesor universitar, academician) să-i con-fere laboratorului un renume şi motivaţia corespunzătoare, muncă de echipă, performanţă, calitate în cercetare. În anul 2008, subsemnatul preia ştafeta, colectivul nostru coninu-ând tradiţia în cercetare, dând o expresie adevărată ştiinţei noastre universitare. Astefel, în ultimii patru ani de activita-te, au apărut de sub tipar 3 monografii, 3 materiale metodice, cca 40 de articole ştiinţifice publicate în reviste naţionale şi internaţionale, teze la conferinţe internaţionale (Polonia, Spa-nia, Lituania, Slovacia, Rusia, România, Ucraina, Kîrgîstan). Aceste realizări, în bună parte, i le datorăm şi domnului Va-lentin Ţurcan, doctor în filozofie, şef al laboratorului, care din 1988 face parte din echipa de cercetare. În prezent, această structură întruneşte un doctor habilitat, 3 doctori în ştiinţe şi 3 magistri, implicaţi zilnic în misiunea de cercetare, dornici de muncă, fără de care nici nu ne putem imagina performanţa laboratorului.

Direcţiile principale ale activităţilor noastre sunt centrate pe formularea unor ipoteze generale de lucru, colectarea de date şi repere cu referinţă la problematicele cercetărilor, ela-borarea fundamentelor teoretice-metodologice ale investiga-ţiilor în desfăşurare, analiza principalelor paradigme, con-cepte şi teorii referitoare la fenomenele studiate, dezvăluirea variilor aspecte ale problemelor abordate. Metodele de cer-cetare ţin de analiza istorică, de studierea datelor biografi-

ce, de interviuri şi focus-grupuri, de sondaje, chestionare, de examinarea documentelor de arhivă etc. Rezultatele obţinute ca urmare a cercetărilor efectuate, luând în considerare nouta-tea şi importanţa acestora, sunt reflectate anual în monografii, materiale metodice, articole în revistele de profil. Tot la acest capitol se includ prezentarea tezelor, participarea la conferin-ţele naţionale şi internaţionale ş.a. Temelia laboratorului „So-ciologia politicii” a fost pusă odată cu lansarea a două proiecte fundamentale succesive: „Factorii de formare a activităţii cre-atoare a tineretului în condiţii de restructurare” şi „Eficienţa

proceselor de formare a personalităţii în condiţiile şcolii na-ţionale şi ale instituţiei de învăţământ superior” (1988-1990), perioadă marcată de numeroase investigaţii sociologice, prin publicarea unei monografii, a 2 broşuri, 16 articole ştiinţifice şi 12 teze susţinute la conferinţe în ţară şi peste hotarele ei. A fost un început de drum cu multe amintiri plăcute, care i-au mobi-lizat pe toţi membrii grupului de cercetare al laboratorului la obținerea unor noi reuşite şi performanţe.

De domeniul nostru ţin şi elaborarea comunicărilor ştiinţifi-ce valoroase şi succesive în sfera migraţiilor, a intenţiior migra-ţioniste, a migraţiei circulatorii, a migraţiei familiale, a migraţiei de muncă, a emigrării, capitalului umani, etc. În 2011 începe gestionarea proiectului instituţional de cercetare ştiinţifică „Poli-tici publice cu privire la reîntoarcerea şi reintegrarea migranţilor de muncă în Republica Moldova din perspectiva integrării eu-ropene”, iniţiativă susţinută şi aprobată de Universitatea de Stat din Moldova şi de Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică din cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Un alt proiect ce va derula pe durata a 4 ani şi va studia gestionarea proceselor migraţioniste şi în special a migraţiei de muncă, care, având un caracter masiv, afectează grav procesul

de modernizare a Republicii Moldova. Scopul şi obiective-le principale ale proiectului în cauză rezidă în identificarea specificului proceselor de reîntoarcere a migranţilor şi rein-tegrarea lor acasă, luându-se în calcul şi perspectiva integrării europene a Republicii Moldova.

Or, lucrul de proiect întruneşte activităţi complexe la nivel teoretic şi practic. În ce priveşte aspectul teoretic, sunt par-curse 3 etape de elaborare ştiinţifică în ordinea corespunză-toare: de documentare – colectarea materialului cu referire la fenomenul studiat; de prelucrare – analiza informaţiei poten-

ţiale şi eliminarea surplusului teoretic; de definire – elabora-rea conceptelor, a tezelor şi a problematicilor de cercetare. Deznodământul practic presupune cercetările de calitate pe teren, aplicarea instrumentelor de cercetare prin utilizarea metodelor statistice şi sociologice (gen anchetă, interviuri, realizate cu subiecţii cercetării, cu migranţii şi cu experţii în domeniu).

Finalitatea studiului presupune crearea suportului teoreti-co-metodologic integral şi sistematizat de caracter interdisci-plinar al problemei vizate, formarea bazei empirice comple-xe privind practica autohtonă de reîntoarcere şi reintegrare a migranţilor de muncă în ţară, realizarea studiilor ştiinţifico-analitice în problema managementului migraţional şi post-migraţional sub diferite aspecte şi dimensiuni ale acestuia (instituţional, normativ, administrativ, socio-economic etc.), elaborarea unui sistem de recomandări cu caracter general şi

aplicativ, adresat numeroaselor organizaţii cu competenţe şi practici în politici migraţionale care să faciliteze reîntoarcerea migranţilor de muncă şi eficientizarea procesului de reintegra-re a acestora în societatea moldovenească. Rezultatele obţinu-te ulterior vor fi oglindite în articole ştiinţifice cu publicarea în reviste şi almanahuri internaţionale, inclusiv cu participarea la conferinţele naţionale şi internaţionale.

Generalizând cele expuse mai sus, credem că activitatea Laboratorului de cercetări ştiinţifice „Sociologia Politicii” se circumscrie perfect imaginii şi expresiei ştiinţifice ale Univer-sităţii de Stat din Moldova. Este o muncă responsabilă, efec-tuată în regim permanent. Grupul nostru este unit, receptiv la necesităţile actuale ale societăţii şi nu ne rămâne decât să răspundem cerinţelor timpului cu aceeaşi monedă, fiindcă cea mai importantă carte de vizită sunt cercetările noastre, rezulta-tele obţinute. Totodată suntem deschişi ochiului critic şi sensi-bil al opiniei publice, nouă rămânându-ne doar să fim cât mai eficienţi în activitatea noastră.

Valeriu MOŞNEAGA, doctor habilitat, profesor universitar,

şeful Catedrei Ştiinţe Politice

Obiectivul nostru – să fim cât mai eficienţi

VII. COTIDIANUL LABORATORULUI DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE „SOCIOLOGIA POLITICII”

Acest articol este o continuare a serialului de publicaţii anterioare despre preocupările şi direcţiile de activitate bine coordonate ale subdiviziunilor din Cadrul Departamentului Cercetare şi Inovare, rubrica „Şcoala experienţei avansate” fiind una tradiţională în ziarul „Universitatea”

Şcoala experienţei avansate

UNIVERSITATEA 524 aprilie 2012, nr.9 (132)

Aşadar, Olimpiada de Chimie, ediţia a 49-a, s-a desfăşurat în perioada 8-11 aprilie,

2012 şi a inclus două tururi de competiţii - turul teoretic şi turul practic.

În cadrul olimpiadei au participat 177 de elevi din 35 de raioane şi municipalităţi ale Republicii Moldova, inclusiv elevii de la liceul nr. 2 din Tira-spol, liceul din Bender, liceul academic al AŞM, liceul republican cu profil real, colegii.

Deschiderea oficială a olimpiadei a avut loc în incinta Facultăţii de Chimie şi Tehnologie Chi-mică cu participarea Preşedintelui Academiei de Ştiinţe a Moldovei, academicianul Gh. Duca, a prorectorului pen-tru ştiinţă a USM, profesor universitar Mihail Revenco, a membrilor Con-siliului Olimpic la Chimie, a profeso-rilor şi studenţilor facultăţii.

Pentru elabora-rea subiectelor la turul teoretic şi tu-rul practic au con-tribuit cadre didac-tice experimentate de la facultate, care au asigurat conţinutul aca-demic şi olimpic al acestora. Pentru desfăşurarea organizată a concursurilor responsabilii de clase dr., conf. Bulimestru Ion (clasa a 9-a), dr., conf. Ţapcov Victor (clasa a 10-a), dr., conf. Dragali-na Galina (clasa a 11-a), dr., conf. Bulmaga Petru (clasa a 12-a) au lucrat conştiincios cu echipele de profesori de la facultate în vederea asigurării nivelului olimpic al subiectelor şi al controlului obiectiv al răspunsurilor concursantilor.

In urma examinării rezultatelor participanţilor la Olimpiada Republicană de Chimie, ediţia a 49-a, în fiecare clasă au fost nominalizaţi învingătorii şi au fost decernate Diplome şi premii din partea Ministerului Educaţiei, a Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi USM. Cei mai buni elevi au participat şi la proba de baraj, care reprezintă o preselecţie

pentru participare la Olimpiadele Internaţionale.Anul acesta, la iniţiativa rectorului USM,

profesor universitar Gh. Ciocanu, celor mai buni participanţi la olimpiadă, elevilor clasei a XII-a li s-au înmânat Diplomele USM. Deţinătorii diplo-melor vor avea dreptul de a-şi continua studiile la Facultatea de Chimie şi Tehnologie Chimică a Universităţii de Stat din Moldova, Specialitatea Chimie, fără taxa de şcolarizare, cu finanţarea studiilor de la bugetul de stat.

La desfăşurarea bună a olimpiadei au contri-buit mai multe structuri ale Universităţii de Stat din Moldova care au demonstrat un interes deose-

bit faţă de acest eveniment educaţional de nivel repu-blican.

Comitetul Olimpic adu-ce sincere mulţumiri tuturor celor care au contribuit la organizarea Olimpiadei Re-publicane la Chimie - doam-nei N. Velişco, dr., conf., şef Direcţie a Ministerului Edu-caţiei, conducerii USM pen-tru susţinerea şi asigurarea necesară cu spaţii, personal şi servicii, cadrelor didac-tice de la facultate, care au

elaborat subiectele şi au asigurat evaluarea lor corectă, personalului tehnic pentru deservirea tu-rului practic, precum şi studenţilor facultăţii pen-tru organizarea tehnică a Olimpiadei, celorlalte persoane care au asigurat buna evoluare a acestui eveniment.

Pentru participanţii Olimpiadei Republicane de Chimie: Facultatea noastră îi invită la studii-le universitare pe toţi cei care sunt pasionaţi de tainele acestei ştiinţe fermecate şi necesare eco-nomiei ţării noastre! Ii aşteptăm în aulele şi labo-ratoarele noastre!

Viorica GLADCHI,preşedintele Comitetului Olimpic, decanul

Facultăţii de Chimie şi Tehnologie Chimică, doctor, conferenţiar

universitar

Actualitatea la zi

Cotidianul vieţii studenţeşti

Anul acesta, pentru prima dată, la conferinţă au participat studenţii îm-preună cu masteranzii, obiectivele ei fiind următoarele:

oferirea de posibilităţi studenţilor şi masteranzilor de a participa în •cadrul reuniunilor ştiinţifice în care să-şi prezinte rezultatele cercetărilor;

integrarea tinerilor cercetători în programe de investigare; •familiarizarea cu tehnici moderne de investigare; •formarea deprinderilor şi abilităţilor oratorice. •

Conferinţa în ansamblu este un bun prilej de afirmare şi manifestare a ca-lităţilor, a talentului de cercetător al studenţilor şi masteranzilor, precum şi un

moment potrivit pentru maturizarea ştiinţifică a acestora.Este îmbucurător faptul că, an de an, numărul studenţilor şi masteranzilor care solicită par-

ticiparea la conferinţe este în creştere, deoarece anume pe activităţile extracurriculare se pune un accent deosebit. Anul acesta, ca niciodată până acum, la toate facultăţile pregătirea la acest capitol a fost la nivel înalt, unele chiar înregistrând progrese mari faţă de anii precedenţi.

Preselecţia organizată în cadrul desfăşurării lucrărilor conferinţei, ediţia 2012, ne-a oferit posibilitatea de a evidenţia pe cei mai originali şi pe cei mai ingenioşi participanţi, spre atenţia publicului fiind propuse un şir de lucrări actuale, interesante, cu o tematică bogată, ele având în exclusivitate tangenţe cu toate domeniile ştiinţei. Marea majoritate a comunicărilor au trezit discuţii, comentarii şi întrebări, fapt ce semnifică interesul studenţilor şi al masteranzilor faţă de astfel de activităţi. Temele, uneori complicate, au necesitat o documentare minuţioasă. Partici-panţii au propus auditoriului şi materiale ilustrative: tabele, grafice, fotografii, colecţii, postere, filmuleţe, diagrame şi sondaje de opinii efectuate de ei cu scopul de a-şi demonstra capacităţile şi competenţele.

PRILEJ DE MATURIZARE ŞTIINŢIFICĂ(Bilanţul Conferinţei Ştiinţifice „Educaţie, Cercetare şi Inovare – baza dezvoltării economiei şi a societăţii contemporane”)

Sub acest generic, în lunile februarie-martie 2012, în cadrul Universităţii de Stat din Moldova şi-a desfăşurat lucrările conferinţa ştiinţifică a studenţilor şi masteranzilor .Implicarea tinerilor noştri în dezbaterile asupra comunicărilor expuse demonstrează actuali-

tatea obiectului cercetat şi interesul lor profund faţă de fenomenul cercetare şi inovare.Or, iniţierea şi desfăşurarea conferinţei este o manifestare importantă în viaţa universitară.

Practica deja a arătat că studenţii şi masteranzii noştri au o atitudine serioasă faţă de acest dome-niu, sunt plini de emoţii şi de dorinţa de a prezenta cât mai bine şi cât mai argumentat rezultatele obţinute. Credem că munca depusă a avut un rezultat pozitiv şi au câştigat cei mai ambiţioşi, cei mai talentaţi şi perseverenţi.

Toate comunicările au avut un conţinut original şi au atras atenţia tuturor participanţilor. Din aceste considerente au fost depăşite limitele timpului rezervat pentru desfăşurarea conferinţei.

Cele mai bune comunicări din fiecare secţie au fost apreciate cu notă maximă de un ju-riu competent format din lectori, doctori conferenţiari, profesori universitari, doctoranzi, fiind propuse spre publicare în culegerea de rezumate care, ulterior, vor fi prezentate la Conferinţa interuniversitară „Educaţie prin cercetare – garant al performanţei învăţământului superior” din 3-4 mai 2012.

Indiscutabil, Conferinţa ştiinţifică „Educaţie, cercetare şi inovare – baza dezvoltării econo-miei şi a societăţii contemporane”, ediţia 2012, a fost un eveniment remarcabil pentru viitorii specialişti şi oameni de ştiinţă.

Larisa DRAGANCEA, inginer coordonator pentru activitatea ştiinţifică a studenţilor,

Departamentul Cercetare şi Inovare, USM

Continuăm dezvoltarea subiectului expus mai sus cu prezentarea unei relatări succin-te la tema dată, care ne-a parvenit de la Facultatea de Istorie şi Filosofie.

Anul acesta conferinţa ştiinţifică studenţească universitară la Fa-

cultatea de Istorie şi Filozofie, cu generi-cul Educaţia, cercetarea şi inovarea – baza dezvoltării economiei şi a societăţii con-temporane a întrunit un număr record de participanţi – 93.

Acest interes fără precedent, dar oarecum prognozabil, graţie calităţii contingentului studenţesc, a obligat organizatorii să divizeze lucrările în şase secţii: Istorie Antică; Arheo-logie; Muzeografie şi Etnografie; Istorie Me-die; Istorie Modernă şi Contemporană; Filo-zofie şi Antropologie. Marea provocare pen-tru juriu, în care au intrat, deopotrivă, distinşi profesori (prof. univ., dr. hab. Ion Niculiţă, profesor universitar, doctor habilitat Pavel Cocârlă, profesor universitar, doctor habi-

litat Valentin Tomuleţ, profesor universitar, doctor habilitat Anatol Petrencu, conferenţi-ar universitar, doctor habilitat Svetlana Coandă, profesor universitar, doctor habilitat Vasile Ţa-poc) dar şi studenţi eminenţi (Oreste Dabija, Alina Recen-co, Victoria Surdu, Aneta Bejenar, Ghe-orghe Eftodi, Angela Calmîc etc.) a fost să selecteze cele mai valoroase contribuţii elaborate de studenţii de la ciclul I (licenţă) şi de la ciclul II (masterat).

Misiunea sacră a cadrelor didactice universitare, inclusiv ale celor de la Faculta-tea de Chimie și Tehnologie Chimică, este pregătirea specialiștilor de înaltă

calificare, ceea ce presupune altoirea cunoștințelor teoretice, a deprinderilor, abilităților practice, precum și a celor atitudinale în domeniul abordat. Toate acestea se cultivă în cadrul orelor planificate și al activităților extracurriculare tradiționale. Din acestea, la facultate, fac parte conferințele științifice studențești, zilele mondiale de protecție a pământului, a apelor, a mediului, balul bobocilor, ziua internațională a studenților, olimpiada republicană de chimie, botezul chimiștilor, analistul anului etc.

Sărbătoarea Botezul Chimiştilor, bunăoară, este un eveniment unic, pe care îl așteaptă cu nerăbdare întreg colectivul facultății. Însăși perioada de pregătire este in-teresantă; fiecare cântec, dans, scenetă și alte prezentări sunt inventate în mare taină de către studenți și presărate abundent cu glume. Ana Popușoi, lector la secția Chimie Organică (secție responsabilă anul acesta de Botez) a fost persoana de incredere şi ma-nagerul repetițiilor.

Finalitatea acestei sărbători este botezarea studenților anului I, adi-că primirea lor în marea familie a chimiștilor, ma-nifestare ce se produce doar prin lunile februarie-martie, când cei de la a. I reușesc să iasă cu brio din sesiunea de iarnă.

Anul acesta Bote-zul Chimiștilor a fost unul deosebit, dat fiind că s-au împlinit 40 de ani de la inaugurarea lui. Evident, programul și realizarea lui au fost pe potriva jubileului. Au participat reprezentanți din toate grupele, ba chiar și profesori. Toți veneau cu crijmă pentru cei botezați. Masteranzii Sargun A. și Darbinean E., în funcția de prezentatori, au manifestat artistism și înaltă creativitate. Au cules aplauze fierbinţi scenetele pline de umor. Astfel, de exemplu, publicul a aflat că studentele chimiste (în rolul studentei – Mihai Popuşoi) au mărturisit că sunt dezamăgite de cavalerii contemporani, care au pe suflet o singură dragoste – Internetul şi merg la braţ doar cu Lap top-ul. Iată de ce ele au hotărît să se mărite cu extratereştri, chit că ei mai sunt şi bogaţi – sunt proprietari de planete din univers. Alte piese ne-au demonstrat în ce mod la cămin se pregătesc către atestări studenții chimiști (în rolurile principale – Hramco N. și Samohvalov D.) sau care este istoricul şi tehnologiile procesului de pregătire a fiţui-celor și de copiere la examene. O surpriză deosebită a fost concursul pentru cea mai romantică pereche de dans, pe care l-au câştigat decanul facultăţii Viorica Gladchi şi prorectorul USM pentru ştiinţă Mihail Revenco.

Punctul culminant l-a constituit sfărşitul sărbătorii, când toţi studenţii anului I, îmbrăcaţi în halate albe, au cântat pe scenă tradiţionalul Imn al Chimiştilor (versuri şi muzică – Galina Dragalina), apoi au depus Jurământul Chimistului, fiind stropiţi cu agheazmă chimică din laborator, agheazmă care îndeamnă studenţii la carte.

Astfel, ne-am convins încă o dată că chimiştii cinstesc cu mult talent tradiţiile facultăţii.

Galina DRAGALINA, doctor, conferenţiar universitar, şefa Catedrei Chimie Analitică şi Organică

Facultatea de Chimie şi Tehnologie Chimică a Universităţii de Stat din Moldova tra-diţional este gazda şi organizatorul principal a Olimpiadei Republicane de Chimie pentru elevii claselor IX - XII din gimnaziile, liceele şi colegiile din toate raioanele republicii. Acest eveniment important se organizează în comun acord cu Ministerul Educaţiei şi se desfăşoară anual în sălile şi laboratoarele facultăţii, ceea ce contribuie esenţial la orientarea profesiona-lă a elevilor şi la promovarea imaginii facultăţii şi a universităţii în ansamblu.

ÎNTR-O ATMOSFERĂ COMPETITIVĂ, PROFUND COLEGIALĂ...(Conferinţa studenţilor şi masteranzilor la Facultatea de Istorie şi Filosofie)

OLIMPIADA REPUBLICANĂ DE CHIMIE -2012 BOTEZUL CHIMIŞTILOR

dochia Saharneanu). Locul II le-a revenit studenţilor Alina Revenco şi Roman Zabo-lotnâi (secţia Istorie), Ştefan Popov şi Nina Brânzan (secţia Filozofie-Antropologie), iar locul al III-lea - Elenei Arcuş, Mariei Iaban-ji, Victoriei Biovol, Victoriei Cojocari, Inei Plohih şi Dariei Oscolova. Toţi premianţii au obținut dreptul să participe la conferinţa in-teruniversitară a studenţilor şi masteranzilor, care va avea loc între 3-4 mai 2012.

Conferinţa s-a ţinut într-o atmosferă com-petitivă, profund colegială, demonstrând în-altul potenţial ştiinţific al viitorilor istorici, filosofi şi antropologi. Acest fapt ne permite să privim cu mult optimism la perspectivele dezvoltării Facultăţii noastre.

Virgil PÂSLARIUC,doctor, conferenţiar universitar

În urma jurizării, s-a decis ca cele mai bune lucrări să fie declarate cele semnate de Alexan-

dru Roitman (secţia Istorie), cu tema Con-secinţele introducerii “rabinatului dublu”, pentru populaţia evreiască din Basa-rabia (coordonator ştiinţific: conferen-ţiar universitar, doc-tor Ion Gumenâi) şi Dina Barcari (secţia Antropologie) cu tema Semnificaţia socială şi religioasă

a totemismului în contemporaneitate (coordo-nator: profesor universitar, doctor habilitat Eu-

UNIVERSITATEA6 24 aprilie 2012, nr.9 (132) Disocieri

Meridianul cunoaşterii

Acest adevăr enunţat de filoso-ful francez e valabil atât pen-

tru om (după cum ne vom convinge mai jos în cazul lui M.Eminescu), cât şi pentru comunitatea umană, fapt demonstrat de geniul poporului antic grec, căruia îi aparţine meritul incon-testabil de a fi scos Europa din barbarie şi de a o fi îndreptat pe drumul civiliza-ţiei. Acest lucru ar fi fost imposibil de realizat în lipsa propriei invenţii – „fi-losofia”, care în vechea greacă însem-na „dragoste de înţelepciune”.

Raportul dintre cunoştinţe şi înţelepciune este complex şi greu de înţeles chiar şi în zilele noastre. Spre cinstea grecilor antici, ei l-au înţeles şi dovadă e aplicarea lui în viaţa lor de zi cu zi. Asupra complexităţii acestui raport atrage atenţia Heraclit (c540- 470 î.Hr), când afirmă că „mulţimea cunoş-tinţelor nu te învaţă să ai minte”(fr.40). Pe de altă parte, dacă cunoştinţele pot fi transmise de la om la om, înţelepciu-nea nu ţi-o poate transmite nimeni. Putem afirma că pre-zenţa cunoştinţelor este necesară pentru a ”avea minte”, a fi deştept, adică a nu fi prost. Prostia vine din incapacitatea raţiunii de a folosi cu maximă eficienţă cunoştinţele obţinu-te. Iar eficienţa se dobândeşte prin regândirea cunoştinţelor pentru a le înţelege cu adevărat şi a le transforma în princi-pii („ cunoaşte-te pe tine însuţi”, „păstrează măsura”, spre exemplu) şi a le folosi la transpunerea cunoştinţelor în viaţă. Ca urmare a acestei acţiuni, prin implicarea gândirii proprii, şi este obţinută „înţelepciunea”.

Spre exemplu, Socrate (469-399î.Hr.), primul ca valoare din rândul celor şapte înţelepţi ai Greciei antice, susţinea că „nu ştie nimic”. Constatarea sa pornea, probabil, de la conşti-entizarea imensităţii, practic infinite, a cunoştinţelor de care ar putea să aibă nevoie omul pe parcursul vieţii în diverse împrejurări. Legenda mai susţine că, atunci când Socrate s-a dus să se consulte la alţi înţelepţi privind problemele la care nu avea răspuns, cu uimire a constatat că aceştia nu numai că nu cunoşteau răspunsul, dar nici măcar nu bănuiau despre existenţa unor astfel de probleme. Spre deosebire de aceştia, Socrate continua să mediteze asupra mecanismelor naşterii cunoştinţelor, descoperind metoda filosofică a cunoaşterii – maieutica (gr. Maieutike – „pricepere de a moşi” – precur-soarea metodei dialectice din filozofie.

Considerând că omul poartă în sine conştiinţa sa, adevă-rul, Socrate îndeamnă omul la cunoaşterea de sine: „Cunoaş-te-te pe tine însuţi”. Dar ce prezintă acest adevăr? Grecii erau convinşi că cosmosul este pătruns de logos – „raţiune uni-versală producătoare de ordine”, prezentă şi în om. Metoda cunoaşterii fiind aceeaşi – a „moşitului”. Al doilea principiu sau normă pe care se baza înţelepciunea greacă cerea: „Res-pectă măsura”, adică nu cădea în exces în comportamentul din viaţă. Al treilea principiu cerea ca, după cunoaşterea de sine, să te îngrijeşti de sine, respectând normele (morale, ju-ridice) din societate şi să te orientezi spre autoperfecţiune. Ulterior, bazându-se pe aceste principii, C.Noica (1909-1978) recomanda: Fie-ţi milă de alţii: trăieşte frumos, învaţă mult, creează bine – trebuie să spui fiecărui om tânăr. Alţii au nevoie de împlinirea ta la fel de mult ca tine”.

Revenind la mentalitatea greacă de pe timpurile lui Pe-ricle (490-429î.Hr.) – aşa-numita „epocă de aur” a Greci-ei, vom observa că pentru veritabilul grec, spre deosebire de barbar, „a şti”, „a vrea” şi „a putea” – înseamnă acelaşi lucru. Prin aceasta se lămureşte calificarea îmbolnăvirii la grecii antici drept fapt amoral. Chiar şi peste un mileniu cu-noaşterea de sine filosoful roman Boethius (480-524) o con-sideră trăsătură distinctivă a omului de animal. În lucrarea Consolarea filosofiei el susţine:”…lipsa cunoaşterii de sine este firească la alte creaturi vii, dar pentru oameni ea este pată morală”.

Prin efortul sinergetic al ştiinţei, al religiei, al artei şi al filosofiei grecii antici, bazându-se pe înţelepciunea filosofică ca metodă, au reuşit să menţină trează ideea principiului va-loric, prezent şi în competiţiile olimpice inventate de ei, de: „mai bine, mai drept, mai adevărat” în toate acţiunile vieţii. Astfel, ei au obţinut echilibrul şi demnitatea ca ştiinţă supe-rioară a păstrării liniştii şi păcii interioare, distanţându-se de lumea barbară.

***

Dar cum stau lucrurile azi? Şi nu doar la noi, ci mai ales în acele ţări ale căror standarde de viaţă dorim

să le implementăm la noi. Să dăm ascultare aprecierilor fă-cute de unul din reprezentanţii de frunte al acestor ţări. De exemplu, Joseph Ratzinger, devenit din 2005 Papa Benedict al XVI-lea, semnalează „vacuumul sensului” într-o „lume care oferă totul, dar nici o direcţie”.

De fapt suveranul pontif vine să confirme constatarea filosofului german Fr. Nietzsche (1844-1900) din ale sale Fragmente postume: „Omul crede experimentând ba într-o

valoare, ba într-alta, pentru ca, în cele din urmă, să le abando-neze pe fiecare; cercul valorilor depăşite şi abandonate se lăr-geşte din ce în ce mai mult; se simte din ce în ce mai mult vidul şi sărăcia de valori; mişcarea nu poate fi oprită{…}.Ceea ce povestesc eu este istoria următoarelor două veacuri”(v.4,119).

Acest „vacuum de sens si sărăcie de valori” poate fi depă-şit, în viziunea lui J.Ratzinger, doar prin conştientizarea faptu-lui că „lumea are nevoie de sfinţenie”, că nu există viitor fără trecut.

Starea la care s-a ajuns are mai multe cauze. Iată unele din ele: a) din diverse motive, pe parcursul istoriei, a fost distrusă unitatea sinergetică a ştiinţei, a religiei, a artei (îndeosebi a literaturii) şi a filosofiei – ceea ce a distrus sursele sănătoase ale idealurilor individuale şi colective; b) răul cel mare a venit din credinţa că astăzi e posibil să te lipseşti de reflecția filoso-fică – ceea ce a dus la îndepărtarea înţelepciunii şi la instalarea acţiunilor negândite, la răspândirea nelimitată a prostiei; c) trecerea în umbră a unor personalităţi notorii, care şi-au trăit viaţa înţelept, în conformitate cu principiile asumate şi care ar putea însufleţi, îndeosebi, generaţia tânără, la o viaţă spirituală sănătoasă; d) în lipsa gândirii critice, nu se mai face la noi distincţie între intelectuali şi ideologi, între cei ce descoperă şi promovează adevărul (îndeosebi, cel istoric) şi promova-rea semiadevărurilor şi a minciunii crase cu scopul cuceririi şi menţinerii puterii politice; e) se ignoră faptul că anume cu-noaşterea de sine este pentru noi cunoaşterea vocaţiei cu care Dumnezeu ne-a înzestrat. Ea ne permite să ne vedem aşa cum suntem cu adevărat şi să luăm măsurile de îmbunătăţire, având susţinerea divină, ţinând cont de afirmaţia Bibliei: „Dumnezeu este acela care lucrează în noi” (Filipeni 2:13). Însă Dumne-zeu, creându-ne după chipul şi asemănarea Sa, ne-a înzestrat cu liberul arbitru. Prin aceasta El nu ne forţează să facem doar binele, să luăm deciziile corecte. El ne-a înzestrat cu energiile necesare, dar de noi depinde: să fim înţelepţi şi să realizăm vocaţia divină din noi sau să fim neînţelepţi şi iresponsabili, căzând în mediocritate, adică în păcat, și să suportăm con-secinţele. Filozofia, în acord cu credinţa religioasă, ne suge-rează:” Fă ceea ce depinde de tine cât mai bine şi crede în susţinerea lui Dumnezeu!”

Odată cu distanţarea de perioada înfloririi culturii spiritu-ale în Grecia antică, începând cu Renaşterea, popoarele din vestul Europei au început să-şi manifeste slăbiciunea pentru cultul progresului material, ceea ce a dus la slăbirea legăturii noastre speciale cu divinitatea. Fără a nega ordinea impusă de progres (prin ştiinţă), elitele societăţii americane au reuşit prin filozofie (armonizarea cu logosul universal) şi religie (ataşarea la ordinea divină) să creeze, în cele din urmă, o societate ar-monioasă, chiar şi dacă a fost nevoie în acest scop să elaboreze până şi o Filozofie pentru copii.

Rezultatele, care astăzi ne impresionează, încununează un drum îndelungat, ce denotă încrederea deplină a

americanilor în forţele creatoare nu doar ale ştiinţei, ci şi în ale filosofiei şi religiei. Modelul grec al filosofării îl reîntâlnim la filosoful american William James (1842-1910), care menţiona, în lucrarea Tipurile experienţei religioase (1902): „Dacă ar fi să caracterizăm existenţa unei religii în termenii cei mai gene-rali şi cuprinzători posibil, am putea spune că se hrăneşte din credinţa într-o ordine nevăzută şi că binele nostru suprem stă în armonizarea noastră cu această ordine”. El, de fapt, se în-scria în tradiţia mai veche a mentalităţii americane, exprimată inclusiv de filosoful american Ralph Waldo Emerson (1803-1882), în lucrarea Încrederea în sine (1841). Acesta, pornind de la esenţa noastră divină, cerea de la compatrioţii săi: „Fiţi ceea ce sunteţi; nu imitaţi niciodată. Puteţi să vă demonstrați în orice moment propriul talent, cu forţa cumulativă dată de cultivarea de o viaţă…”. Şi îşi exprimă regretul: „Nu ne ex-primăm pe noi înşine decât pe jumătate şi ne ruşinăm de acea idee divină pe care fiecare din noi o reprezintă”. W. Emerson este şi el un continuator al tradiţiei fondate de Benjamin Fran-clin (1706-1790), care, împreună cu Thomas Jefferson (1743-1826) şi John Adams, (1735-1826) a elaborat Declaraţia de Independenţă (1776) şi Constituţia americană, bazată pe ideile filosofice ale lui Thomas Hobbes (1588-1679), John Locke (1632-1704) şi Jean Jacyues Rousseau (1712-1778), care este şi azi în vigoare. În Autobiografia (1790) sa, Th. Jefferson a demonstrat cum viaţa şi caracterul unui om pot căpăta nobleţe printr-o continuă reafirmare de sine, având la bază permanenta autoperfecţionare şi dragoste de învăţătură, care asigură acce-sul la realizări neobişnuite.

Această tradiţie în SUA e vie şi astăzi. Drept exemplu, unul din multe altele, serveşte lucrarea lui Stephen R. Covey (n.1932) Eficienţa în 7 trepte sau un abecedar al înţelepciu-nii (1989), care conţine sinteza informaţiei de acest gen din literatura ultimilor 200 de ani. Aprofundând înţelegerea expe-rienţei acumulate, el pune accentul pe asumarea responsabili-tăţii autentice de cel interesat de propria soartă, recomandând: „gândiţi-vă ce este mai important pentru dumneavoastră şi ob-servaţi dacă acestea reprezintă axa în jurul căreia evoluează întâmplările vieţii. Nu vă preocupaţi de eficienţă. Este inutil să

fii „eficient”, dacă ceea ce faci nu are niciun sens sau nicio calitate esenţială pentru îmbunătăţirea de sine”. Aceasta se obţine nu dintr-o dată, nu printr-o „revoluţie” a vieţii, ci ca rezultat cumulativ a mai multe schimbări care pornesc din interior spre exterior şi, fiind formulate în câteva cuvinte, ar suna astfel: „Seamănă un gând şi vei culege o acţiune; sea-mănă o acţiune şi vei culege un obicei; seamănă un obicei şi vei culege un caracter; seamănă un caracter şi vei culege un destin”. Filosofia lui St. R. Covey demonstrează, prin mai multe exemple, că doar centrându-te pe cele 7 principii, pu-tem produce acea sinergie care ne-ar permite să fim eficienţi în a face lucrurile care sunt cele mai utile împlinirii noastre.

În continuare ne vom reţine un pic asupra „portretului” spiritual al geniului culturii româneşti Mihai Eminescu

(1850-1889), pentru a înţelege cum a lucrat modelul greco-renascentist la formarea sa.

M.Eminescu a activat în perioada dezvoltării vertiginoa-se a ştiinţei, literaturii şi filosofiei ce îşi păstrase forţa se-ducătoare asupra minţilor curioase din acele timpuri. Deşi, după cum mărturisesc datele din Fragmentarium. Ediţie după manuscrise cu variante, note, agendă şi indici, el se interesa permanent de descoperirile din ştiinţă: matemati-că, astronomie, fizică, chimie, biologie, botanică, zoologie, demografie, economie, drept, etnografie, istorie, lingvistică, psihologie ş.a. El nu a încercat să absolutizeze importanţa lor sau a vreuneia dintre ele, privindu-le ca elemente indis-pensabile ale culturii. Pentru el „…cultura ca inteligenţă nu este mărginită pe un teren anumit al ştiinţei:…ea se poate mişca liberă în universul celor ce se pot şti…, a ac-tivării…spiritului, a vieţii interne, a nălţării şi aprofun-dării lui, ea-i albina care suge din florile a toată ştiinţa”. Şi continuă: „Scopul culturii este individual în fiecare om singuratic, fără vo referinţă nemijlocită şi folositoare la întregul şi generalitatea semenilor săi, şi, cu toate aces-tea, în legătura cea mai intimă cu scopul general al ome-nirii” p.32).

Eminenţa lui Eminescu, ca şi cea a altor mari personali-tăţi ale omenirii, cum ar fi, spre exemplu, cea a lui Goethe (1749-1832), se datorește sintezelor îndrăzneţe într-o vizi-une unitară a întregii culturi: literaturii, ştiinţei, mitologiei, religiei şi filosofiei, ultimei revenindu-i un merit deosebit. În ms.2306, inclus în Fragmentarium, M.Eminescu notează: „Filosofia are valoare critică, ea creşte intelectul, îl dez-vaţă de lenea cugetării şi de la încrederea prea mare în idei străine, o deprinde a cerceta lucrurile în mod genetic şi a cumpăni fiecare cuvânt într-o teorie” (p.63). Filosofia în instituţiile de învăţământ, în viziunea sa, trebuie să consti-tuie „…un curs de gimnastică a minţii, care-i fereşte pe elevi de a crede cu uşurinţă în teoriile generale câte i se ivesc…” fără o analiză critică. „Filosofia este aşezarea fiinţei lumii în noţiuni, spre a căror stabilire judecata nu se serveşte de altă autoritate decât de a sa proprie” (p.61), filosofia tocmai contribuind la formarea propriei judecăţi.

Experienţa pozitivă a lui M.Eminescu, pe de o parte, rea-lizările impresionante din Grecia antică şi din epoca Renaş-terii, pe de altă parte, situaţia de criză despre care a vorbit inclusiv actualul Papa de la Roma, ne obligă să schimbăm aprecierile noastre ale filosofiei, ale religiei, ale literaturii şi ale ştiinţei, luate în interpătrunderea valorică a lor în ceea ce priveşte locul şi rolul lor în viaţa noastră spirituală de zi cu zi. În scopul însănătoşirii acestei vieţi, autorii cărţilor cu care se încheie acest material propun o terapie prin filozofie înţeleasă ca „măduvă a culturii spirituale”, îndeosebi prin în-ţelepciunea milenară. Iată unele din operele recomandate:

Lou Marinoff, 1. Înghite Platon, nu Prozac: aplicarea înţelepciunii eterne la problemele de zi cu zi. Tr. de Florin Lobonţ, Bucureşti: Ed. Trei, 2009, 509p.

Giovanni Reale, 2. Înţelepciunea antică. Terapie pentru suferinţa omului de astăzi. Tr. de Di Benedetto şi Cristian Şoi-muşan, Târgu-Lupuş: Ed.Galaxia Gutenberg, 2005, 260 p.

Luc Ferry, Învaţă să trăieşti: 3. Tratat de filozofie pentru tânăra generaţie. Tr. de Cristina Bâzu, Bucureşti: Ed. Curtea veche, 2007, 288p.

Stephen R. Covey, 4. Eficienţa în 7 trepte sau un abe-cedar al înţelepciunii. Tr. de Gina Argintescu-Amza, Bucu-reşti: Ed.ALL, 1995, 319p.

Stephen R. Covey, 5. A 8-a treaptă a înţelepciunii: Tr.de Radu Nicolae Trif, Bucureşti: Ed.ALLFA, 2006, 391p.

Joel Osteen, 6. Cum să ai o viaţă mai bună – 7 moduri de îmbunătăţire, Bucureşti: House af Guides, 2008, 384p.

Vasile Andru, 7. Terapia destinului. Ed. 2-a revăzută şi adăugată. Chişinău: Ed. Cartea Moldovei, Ed. Ruxanda, 1997, 319p.

Vasile ŢAPOC profesor universitar, doctor habilitat

Catedra Filosofie şi Antropologie

TERAPIE SPIRITUALĂ PRIN FILOSOFIEValoarea incontestabilă şi actualitatea acestui articol constă în scoaterea la iveală a neglijenţei, a nepăsării care s-a creat în ultima vreme faţă de cultura spirituală

a poporului şi necesitatea stringentă a valorificării funcţiilor educaţionale şi formative ale religiei, ale ştiinţei, ale literaturii şi filosofiei din societatea noastră. Omul nu e nimic altceva decât ceea

ce el însuşi face din sine. J.- P. Sartre (1905-1980)

UNIVERSITATEA 724 aprilie 2012, nr.9 (132)Lumina din Lumină

LOGOSPagina de gândire şi sPiritualitate a asociaţiei

studenţilor creştini ortodocşiIcoana

Sfântului Apostol şi EvanghelistIoan Teologul

O, cât mi-aş da silinţa şi câtă dragoste aş avea, de necuprins îmi este mie

acest ,,Praznic al praznicelor şi sărbătoare a sărbătorilor”. Dar, Chemarea Asta Prealumi-nată mă înalţă de fiecare dată când ajung să O trăiesc, fiindcă în Ea este Viaţa. Iată, fra-ţilor, o nouă glăsuire a Celui mult râvnit, o nouă jertfă a Mielului preînchipuit ne bate să deschidem şi cu umilinţă răsună ,,Cine are urechi de auzit să audă”.

Nu e sărbătoarea mâncării şi a băuturii, nu e dezmăţ şi chef lumesc, e reîntregirea lumii, e înnoirea firescului şi surparea legii vechi, e curăţarea de păcate, e Lumina Neprivită, e Învierea Celui Preaînalt.

Nimic mai frumos, mai vrednic de sim-ţit, mai divin decât a trăi Paştele Domnului, or, ceea ce ar trebui noi oamenii să învăţăm legat de Sfânta Sărbătoare nu e: a vopsi ouă-le roşii, a pregăti mielul, a coace cozonacul; a ne primeni, ci, mai ales, a cunoaşte sem-nificaţia hristică a Paştelui, altfel reducem Marele Praznic la trebuinţele animalice şi nu mai savurăm din adevărata esenţă a sărbă-torii pascale. Ştim noi oare pentru ce L-am numit Mântuitor, Păstor, pe Acel care a creat lumea? Ştim osârdia, dragostea, dar patima şi

răstignirea? Astea sunt predecesoare Celeia pe care am numit-o Înviere.

Învierea înseamnă că Mesia a stricat bol-dul morţii, dăruindu-ne nouă – oile pierdute – răscumpărare şi iertare de păcatul strămo-şesc, iar toate acestea s-au putut împlini doar prin crucificarea Fiului Sfânt. Învierea înseamnă descuierea uşilor încuia-te şi slobozirea Luminii în întuneric. Învierea înseam-nă Viaţa şi veşnica trăire. Spre întoarcerea lumii păcă-toase, spre înnoirea firii s-a făcut Această Mare taină, care urmăreşte îndreptarea noastră şi conştientizarea supremaţiei dumnezeieşti. Dar, aceste zile sfinte nu sunt de întristare, ci de vese-lie preaînălţătoare. ,,Aceasta este ziua pe care Domnul a făcut-o să ne bucu-răm şi să ne veselim întru dânsa’’. Sunt clipe propice de a fi aproape de sărmani, de orfani, de trişti şi suferinzi. Sunt momente unice în care ne aşezăm la masă cu cei ,,adormiţi” părinţi şi fraţi, în care inima saltă inexplicabil – e Duhul

Sfânt Acesta, vorbitor al iubirii Părinteşti. Sunt trăiri nemaipomenite, cântate în pătrunzătorul ,,Hristos a Înviat”. Ciripitul păsărilor, gemetele mieluşeilor, clopotele, toate vestesc că lumea a fost izbăvită, că demonul a fost biruit, că Ade-vărul a triumfat şi Stăpânul neamurilor a înviat.

Învierea Domnului Dumnezeului nostru Iisus Hristos are o re-levanţă deosebită nu numai pentru creştinii din toată lumea, dar şi pentru Sfânta Tradiţie a Bisericii, pentru testa-mentul spiritual, cultic şi apologetic al aceste-ia. Or, Biserica luptă-toare este cea care, prin această ,,armă” conto-pită în Sfintele Taine,

tinde la Biserica triumfătoare. Astfel, sărbătoa-rea Paştelui întruchipează trecerea de la legea veche la cea nouă, de la minciună la adevăr, de la moarte la viaţă.

Bucuria este cu atât mai măreaţă cu cât re-uşim să înţelegem sacrificiul pe care l-a făcut

Dragi tineri, fie ca Sărbătoarea Sfintei Învieri a Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos să fie un moment de bu-curie, linişte sufletească şi armonie. Învierea Domnului să ne aducă aminte că ni s-a dat şansa mântuirii.

Sărbatoarea Sfântă să reverse asupra tuturor sănatate, bel-şug şi bucurii, iar Lumina din Noaptea Învierii să vă ridice su-

fletele spre noi trepte duhovniceşti şi să vă însoțească paşii pe drumul vieţii.

Dumnezeu să vă binecuvânteze şi să vă îndrume calea.Hristos a Înviat!

Cu dragoste întru Hristos Domnul nostru cel Înviat, Prot. Octavian MOŞIN

În incinta Teatrului de Operă și Balet a avut loc un eveniment de suflet şi pentru suflet – Expoziţia cu vânzare „Mergând spre Înviere”. O prezentare neobişnuită şi profundă a sentimentelor şi trăirilor tinerelor vlăstare, care s-au materializat în lucrări la tema Patimilor şi Învierii Domnului.

Sute de copii din centrele comunitare şi de plasament ale Direcţiei municipale, precum şi ale celor din republică,

au depus multă trudă şi dragoste în ceea ce s-a realizat. Astfel, circa 50 de instituţii au prezentat cum simt şi înţeleg copiii drumul Golgotei şi cum aşteaptă Învierea Domnului prin in-termediul lucrărilor expuse în cadrul expoziţiei. Frumoasa ini-ţiativă a organizării expoziţiei „Mergând spre Înviere” este în urma actelor de voluntariat ale tinerilor membri ai Asociaţiei Studenţilor Creştini Ortodocşi şi ale studenţilor Academiei de Teologie Ortodoxă din Moldova, în centrele Direcţiei munici-pale pentru protecţia drepturilor copilului, prin care copilaşi-lor care confecţionează diverse lucrări cu tematică creştină li se explică simbolismul şi importanţa lor.

Expoziţia a fost posibilă graţie conlucrării dintre Mitro-polia Moldovei şi Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Fa-miliei.

Evenimentul a început cu cântări duhovnicești interpretate de corul Seminarului Teologic din Chișinău, condus de dna Liliana Lungu.

Cu un cuvânt de binecuvântare a venit Înalt Prea Sfinţitul

Lejeritatea este o stare propagată pe toate căile posibi-le şi infiltrată în toate domeniile de activitate umană.

Suntem martorii, dacă nu şi participanţii, la o cursă, cel pu-ţin, îngrijorătoare, după confort şi simplism.

Această „filosofie” afectează nemijlocit şi modul în care percepem şi trăim credinţa. Sub pretextul modernizării şi conformării ortodoxiei la aşa-zisele standar de civilizatorii ale modernităţii suntem gata să supunem datina strămoşeas-că celor mai absurde şi periculoase metamorfoze, care, într-un final, vorba lui Petre Ţuţea, vor coborî credinţa la rangul de morală pentru grădiniţa de copii.

Sunt puţini cei care conştientizează acest pericol, dar mai puţini sunt cei care încearcă să facă ceva pentru a stopa această tendinţă, cel puţin, la nivel personal. Supuşi unui tratament toxic, dar totuşi ademenitor, nu ne obosim să ne punem nişte întrebări despre tendinţele zilei de azi, ideali-zând şi idolatrizând modernitatea şi „progresul”.

Anume „progresul” este cheia în această ecuaţie; detrac-torii Ortodoxiei, în retorica lor, acuză Biserica de faptul că

URMEAZĂ LUI HRISTOS NU DOAR LA ÎNVIERE, CI ŞI LA PURTAREA CRUCII!

EXPOZIŢIA ,,MERGÂND SPRE ÎNVIERE”Mitropolit Vladimir, cel care a încurajat şi a susţinut numeroase proiecte de binefacere, dând astfel un exemplu demn de urmat tuturor oamenilor de bună credinţă. Ierarhul a menţionat că se intenţionează stabilirea unui acord de colaborare cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi, prin acesta, cu toate instituţiile de profil.

Doamna ministru Valentina Buliga a remarcat disponibilita-tea de a contribui, prin intermediul instituţiei pe care o conduce,

la apropierea dintre oameni prin proiectele sociale şi de cari-tate, bucurându-se că mai are un partener de nădejde – Mitro-polia Moldovei.

La eveniment au fost prezenţi reprezentanţii tuturor in-stituţiilor statale: Preşedinţie, Parlament, Guvern, precum şi delegaţi ai ambasadelor, reprezentanţi ai asociaţiilor obşteşti, dar şi numeroşi creştini dreptmăritori.

Iniţiativa unei astfel de expoziţii a fost salutată şi de dl Marian Lupu, Președintele Parlamentului Republicii Moldo-va, şi dl Mihai Moldovanu, viceprim-ministru.

Cei prezenţi au confirmat realitatea că cea mai importantă celulă a societăţii, dar şi a Bisericii, este familia. Astfel, prin conlucrarea între aceste două instituţii se va încerca depăşi-rea problemelor stringente cu care se confruntă familia con-temporană. Această colaborare este mai mult decât firească, deoarece încă din secolul al IV-lea al erei creştine, Biserica a născut şi a întreţinut primele instituţii de menire socială: orfe-linate, aziluri, spitale şi centre de caritate.

Printre obiectele expuse în cadrul expoziției au fost: icoa-ne, cruci sculptate în lemn, obiecte croşetate, brodate, picturi, etc., toate confecţionate de copii talentaţi din familiile defavo-rizate, care sunt găzduiţi de centrele comunitare.

Vizitatorii au apreciat exponatele, iar unii dintre ei au cumpărat obiecte confecţionate manual de copii. Oficialii au mers pe la mesele tuturor participanților, procurând câte ceva. Toate lucrările procurate de către ÎPS Vladimir vor fi donate de Învierea Domnului unor copilaşi nevoiaşi.

DESPRE PERICOLUL LEJERITĂŢIIar fi un impediment în dezvoltarea şi propăşirea civilizaţiei din cauza învăţăturii învechite şi limitate pe care ar răspân-di-o.

Din fericire, lucrurile nu stau deloc aşa, după cum încearcă să ne convingă cineva; Biserica dintotdeauna a fost alături de cei care, mânaţi de intenţii nobile, şi-au dedicat viaţa pentru binele umanităţii. Acesta este adevăratul progres, necesar şi binecuvântat, iar pseudo-dezvoltarea de astăzi nu este altceva decât o modalitate de amorţire a simţurilor şi de adormire a vigilenţei duhovniceşti. De ce se întâmplă toate acestea? Din simplul motiv că un om bine ancorat în nişte principii du-hovniceşti şi morale, după care îşi ghidează viaţa şi relaţiile cu ceilalţi membri ai societăţii, este greu de controlat şi de determinat să acţioneze într-un anumit mod, incompatibil cu valorile şi standardele autentice, vitale.

Pentru a rămâne în duhul adevărului şi pentru a nu deveni jertfele acestor fluctuaţii de valori, nu ni se cere să fim revo-luţionari sau să ne ascundem în catacombe. Unicul lucru re-comandat pentru a rămâne integri este să rămânem ascultători

învăţăturii Bisericii Ortodoxe şi să ne încredem în autentici-tatea acesteia, oricare ar fi ispitele timpurilor.

Lejeritatea despre care vorbeam mai sus are rolul unui anestezic care paralizează capacitatea spirituală şi psiholo-gică de a reacţiona împotriva acestui fenomen de dezinte-grare duhovnicească.

Tocmai din acest motiv ni se cere să rămânem treji prin rugăciune şi prin trăire, să ne înarmăm cu dreptatea Evan-gheliei şi să străjuim suma de valori care ne-a format ca neam şi ca societate, ce s-a dezvoltat şi a rezistat tuturor dezastrelor istoriei datorită credinţei în Hristos.

Avem astfel o datorie morală faţă de Creator, de îna-intaşi şi de noi înşine de a păstra şi a promova comorile sufleteşti şi culturale definitorii şi pentru a ne împotrivi prin credinţă şi pentru credinţă oricăror tentative de dezintegrare individuală sau colectivă.

De la Suflet la Suflet, rubrică susținută de Preotul Octavian MOȘIN

MIRACOLUL ÎNVIERII

Responsabil de pagină Protoiereu Octavian MOŞIN

Însuşi Dumnezeu Fiul pentru noi – cei mici, nepăsători, păcătoşi, muritori, dar atât de do-riţi şi iubiţi de Păstorul Cel Blând.

În această Zi Sfântă şi Săptămână Lumi-nată, cerurile stau deschise, iar îngerii cântă înălţător, oamenii primesc cu bucurie vestea desăvârşită. Deşi avem o mulţime de alte săr-bători, prin adâncul înţeles, prin profunzimea şi simbolistica Sa – Învierea Domnului Iisus Hristos rămâne a fi Cea mai mare şi mai de-osebită.

De aceea gândul şi osârdia noastră du-hovnicească trebuie să cuprindă mărinimia acestei sărbători, ca, ajungând la Sfânta Învi-ere, să fim încredinţaţi de multa iubire şi zel pentru Mântuitorul sufletelor noastre. Deci, să purtăm neîncetat grija rugăciunii, a postu-lui, a privegherii, a dragostei, a râvnei adevă-rate faţă de al nostru Domn şi Dumnezeu.

Iar în această luminată trăire sălăşluin-du-ne să aflăm cu toţii minunata cuvântare: ,,Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţa dăruindu-le”.

Hristos a Înviat!Nadejda BUTNARI

Redactor-ºef: Mihai MORÃRAªDesign ºi machetare computerizatã: Maria BONDARI

Corector: Viorica MOleAOperatoare: Doina BRAGARIFotoreporteri: Marina CeBOTARI ºi Karim GRAID

editor: USM. Tiraj 1000 ex.Comanda: 200

Adresa: str. A.Mateevici 60, MD 2009Blocul II (Anexa), bir.15, tel. 57-76-39Versiunea electronicã: www.usm.md/ziar

Sportul universitar

Câtă dreptate a avut filozoful englez, Francis Bacon, când spunea acum 500 de ani: ,,Un corp sănătos este ca o casă de vacanţă. Un corp bolnav este ca o temniţă”. Dialectica

evoluţiei fiinţei umane în mişcarea de depăşire a limitelor înseamnă cunoaşterea legităţii la nivelul unităţii dintre corp şi minte. De aici, tot mai frecventele teme care analizează locul activităţilor fizice în viaţa omului modern şi ale căror reflexe ating esenţa noţiunilor de educa-ţie, sănătate, capacitate de muncă, bunăstare în general, aptitudinea şi atitudinea prosportivă, rezistentă la maladiile ce au ca efect o degenerare lentă, dar sigură, a condiţiei fizice etc. Tocmai această filozofie coerentă, care include deopotrivă şi elanul şi gândirea, şi demnitatea şi curajul, serveşte ca deviză pentru marea majoritate a corpului didactico-ştiinţific a Universităţii de Stat din Moldova, reconfirmânduşi supremaţia şi de această dată prin evoluţia admirabilă la Cam-pionatele Cadrelor Didactice de la Instituţiile de Învăţământ Superior din R.Moldova ,ediţia

2012, încheiate recent.Dacă la ediţia din anul 2011 echipele de profe-

sori ai Universităţii de Stat din Moldova şi ai Uni-versităţii de Stat de Medicină şi Farmacie ,,Nico-lae Testimiţeanu au acumulat câte 126 de puncte în clasamentul general, apoi în acest an universitarii USM am obţinut o victorie concludentă în clasa-mentul general, depăşind Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport cu o diferenţă de 28 de puncte. La ediţia precedentă ai noştri au cucerit trei locuri premiante: locul I la şah, locul II la joc de dame şi locul III la tenis de masă. După finalizarea ediţiei din acest an noi am obţinut cinci locuri pre-

miante: patru locuri de I : la joc de dame, baschet, tenis de masă şi şah şi un loc II la mini-fotbal.

Cu deosebită plăcere dorim să nominalizăm cam-pionii ediţiei 2012. Componenţa echipelor la joc de dame şi şah a fost aceeaşi, ca la ediţia precedentă:

Greta Sturza, Ion Secrieru, Valeriu Raileanu şi Gheorghe Enache la joc de dame şi Mihai Croitoru, Valentin Dorogan, Stanislav Orlov şi Raisa Grigor la şah. Trebuie de menţionat că cel mai vârstnic participant al competiţiilor la şah a fost dl.Stanislav Orlov, doctor conferenţiar de la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, care a acumulat la masa a treia 8 puncte din opt posibile!

Locul I la tenis de masă echipa noastră l-a cucerit după o pauză de patru ani. Dnii Vladi-mir Guţu şi Serghei Boldârev (ultimii unsprezece ani evoluiază pentru USM) au fost susţinuţi de mai tânăra Ana Caraivan, lector la Catedra Cultură Fizică şi Sport, candidat în maeştri ai sportului.

Şi echipa de baschet a USM a reuşit să urce pe cea mai înaltă treaptă a podiumului de onoa-re după o pauză de cinci ani. Aceasta a fost posibil graţie dlui Eugen Melnic, maestru în sport, multiplu campion şi premiant al R.Moldova, Ucrainei şi Azerbaijanului, care este considerat cel mai bun produs al baschetului autohton al tuturor timpurilor.

Cuvinte de laudă merită şi membrii achipei de mini-fotbal a USM, care au cedat la limită cu scorul de 2:3 în meciul final cu echipa Universităţii de Stat de Edicaţie Fizică şi Sport.

Mai jos vă propunem bilanţul Campionatelor Naţionale ale Cadrelor Didactice, ediţia 2012 pentru primele zece echipe.

BILANŢULCampionatelor Naţionale ale Cadrelor Didactice 2012

Clubul de dezbateri Leadership Educaţional activează în ca-

drul USM, la Facultatea de Psiholo-gie şi Ştiinţe ale Educaţiei, începând cu luna septembrie a anului de studii 2011-2012 şi îşi desfăşoară şedinţele în fiecare lună. Clubul nostru şi-a început activitatea datorită iniţiativei

şi susţinerei doamnei Viorica Goraş-Postică, doctor în pedagogie.

Pe parcursul celor 8 luni de când activează clubul (din luna septembrie 2011), am avut ca invitaţi persona-lităţi notorii care ne-au deschis câte ceva din secretele devenirii lor profe-sionale.

Iar la ultima şedinţă cu care a

încheiat într-un mod absolut inedit gala liderilor la şedinţele noastre, a fost distinsa cântăreaţă de pe plaiurile bucovinene MARIA ILIUŢ – inima, sufletul şi spiritul deja celebrului An-samblu Etnofolcloric „Crenguţa de iederă” de la USM. Am avut ocazia unică să ascultăm povestea vieţei unei

artiste, care în mod evi-dent, este încununată de cântecul şi portul popu-lar şi care promovează valorile noastre autenti-ce cu mult talent, efort şi energie inepuizabilă. Studenţii au pus întrebări diferite, legate de viaţa şi creaţia invitatei noas-tre. Doamna Maria Iliuţ ne-a vorbit cu multă in-spiraţie şi discernământ despre viitorul creaţiilor folclorice în contextul actual al modernităţii pe toate domeniile vieţii. În

finalul acestei impresionante întâlniri urechea şi inima ne-a fost mângâiată de ritmuri şi oscilaţii inconfundabile ale vocii sale, cei prezenţi fiind plăcut surprinşi de deschiderea şi simplitatea doamnei Maria Iliuţ.

Mariana CARACAŞ, studentă în anul III,

Specialitatea Psihopedagogie

Cadran cultural

Era este un termen folosit pentru a denumi o perioadă

lungă de timp. În ştiinţă cunvântul este utilizat pentru a defini perioade bine determinate de timp, cum ar fi, de exemplu, era geologică – cea mai mare subdiviziune a timpului geologic, sau era glaciară – o peri-

oadă de timp cu durata de câteva milioane de ani în care are loc o răcire generală a climei pe Pământ.

În calendarul gregorian, cel mai răspândit sistem calendaristic astăzi în lume (dar şi în cel iulian) numărarea anilor se face de la naş-terea lui Hristos, iar perioada respectivă de timp este numită era creştină sau era lui Hristos. Era creştină a fost propusă de către călugărul creştin Dionisie cel Mic – Dionysius- Exiguus (470-544) născut în Sciţia Mică, actuala Dobruja din Româ-nia şi Bulgaria (vezi imaginea) pentru a înlocui era lui Diocleţian, un tiran care persecuta creştinii.

În anul 1284 de la întemeierea Ro-mei Dionisie a declarat că Hristos s-a născut cu 532 de ani în urmă. Aceasta este perioada după care sărbătoarea Paştelui cade la aceeaşi dată. Numărul 532 reprezintă produsul a trei perioade diferite: 4 x 7 x 19, în care 4 este perioada de succesiune a anilor biseţi, 7 este numărul de zile în săptămână şi 19 este aşa numitul ciclu al lui Meton – perioada după care fazele Lunii cad la aceleaşi date calendaristice. Dionisie a denumit noua eră „Anni Domini Nostri Jesu Christi”.

Pentru a face deosebire între anii dinainte şi anii de după naşterea lui Hristos, adică pentru a identifica era, numărul care exprimă anul respectiv este însoţit de o abreviere. Astfel, în practica occidentală, anii din era introdusă de Dionisie sunt însoţiţi de abrevierea AD (Anno Domini) scrisă obligatoriu în faţa anului respectiv, de exemplu, AD 1582, în timp ce anii dina-intea naşterii lui Hristos sunt urmaţi de abrevierea BC (before Christ – înainte de Hristos), de exemplu, anul 46 BC. De remarcat că în calendarul actual nu există anul 0, deci după anul 1 BC urmează anul AD 1.

Pentru a nu leza sentimentele re-liogioase ale celor de altă credinnţă decât cea creştină, în lucrările scri-se laice din majoritatea ţărilor lumii se folosesc alte abrevieri decât cele menţionate mai sus. Astfel, anii din era lui Hristos în literatura de limbă engleză sunt urmaţi de abrevierea CE (Common Era sau Current Era ori Christian Era) (ex. 2012 CE, echivalent cu AD 2012)), iar anii de până la era creştină – de abrevierea BCE (Before Current Era), ex. 46 BCE.

În fosta URSS, inclusiv în RSSM, pentru desem-narea anilor erau folosite abrevierile secularizate e.n. (era noastră) şi î.e.n. (înaintea erei noastre). După 1990, în majoritatea publicaţiilor din R. Moldova, in-clusiv în manuale s-a trecut la standardul î. Hr. (îna-inte de Hristos) şi d. Hr. (după Hristos).

Ştefan D. TIRON,lector universitar superior

Meridianul cunoașterii

Cred că niciodată gândurile mele nu au fost atât de răcite. La propriu. De

câteva zile sunt într-o înver; unată luptă cu somnul, care a ieşit învingător de fiecare dată până acum. Uimitor, dar senzaţiile sunt foarte plăcute, chiar mi-e frică ca nu cumva să devin

dependentă.Dar faptul e deja consumat. M-am trezit în vis.Sunt eu, într-o rochiţă albă care mai mult dezgoleşte decât

acoperă, părul lăsat în bătaia vântului rătăceşte drumul fulgi-lor, ochii albaştri ca de obicei, iar buzele au răcit de singu-rătate, sau poate, tăcere. Mâinile, le văd, dar nu le simt. Au îngheţat, dar şi bagajul e atât de greu, nici nu ştiu cum de pot să-l mai ridic. Desculţă, însă mi se pare că zbor prin zăpada ce creşte necontenit. Ce fac? Merg la Paris!

Simt autenticitatea eu-lui - pornită spre ”nu ştiu cum să ajung”, să ajung ”nu ştiu în ce anotimp”, iar cel mai important ”nu ştiu pentru ce sau pentru cine”.

O stradă foarte îngustă, dacă eram în doi nu cred să fi putut

merge într-un pas. Pe ambele părţi strada e îngrădită de case, care emană spirit de sărbătoare. Le văd mai mult albe, neaua le albeşte. E foarte multă lumină, poate fi soarele, dar e iarnă, poate fi luna, însă e prea caldă lumina.

Mă opreşte un copil:- Mă scuzaţi, îmi puteţi spune cât e ceasul? - Pentru tine e timpul să înveţi a citi, pentru părinţii tăi e

timpul să-ţi dăruiască un frăţior, iar pentru mine e timpul să ajung mai curând la Paris!

Cu un zâmbet până la urechi puiul de om a luat-o la fugă printre case. Oare care timp l-a bucurat atât de mult?

Ajung pe o stradă mult mai largă. Aici sunt mulţi tineri. Toţi perechi. Eu sunt cu geamantanul. Dar e atât de greu, încât cred că îl voi lăsa aici, în mulţime. L-am lăsat. şi mâinile mi s-au încălzit, şi pasul mi se-ndreaptă mai grăbit spre oraşul iubirii. Lumina devine din ce în ce mai slabă. Uite că trec pe ulicioarele unui sătuc.

Mă abate din cale un bătrânel:- Fată tânără, încotro mergi?

- Mă duc la Paris, de ce? - Ţi-au spus şi ţie că acolo e oraşul iubirii? - Da, presupun că de asta şi merg într-acolo... - Eu caut Parisul de când am ieşit din armată, am mers

şi cu trenul, am şi zburat, am călătorit pe jos ca tine, însă nu l-am mai găsit.

- Dar eu sunt sigură că îl voi găsi! - Fiica mea, vei găsi Parisul atunci când vei căuta fericirea,

şi nu iubirea. A zâmbit şiret şi a dispărut în ceaţa apărută ca prin minu-

ne.Am zâmbit şi eu. Mai grăbită decât eram la început de

drum, am făcut cale întoarsă şi m-am pornit acasă. Acasă pri-măvara e nu ştiu cum e mai a noastră, şi oamenii sunt mai plini de omenie, şi soarele luminează mai altfel.

M-a cutremurat fiorul deşteptării. Şi în loc de ”Bună dimi-neaţa!” am spus ”Parisul meu e Chişinău!”.

Lia CULEV,anul I, Facultatea Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării

Ispita slovei inspirate

Micronuveletă

JOC

DE

DA

ME

BA

SCH

ET

BA

DM

INTO

N

VO

LEI

ŞAH

TEN

IS d

e M

ASĂ

MIN

I-F

OTB

AL

TOTA

L PU

NC

TE

LOC

UL

instituţia

L P L P L P L P L P L P L PUSM 1 26 1 26 5 15 5 15 1 26 1 26 2 21 155 1

USEFS 6 14 2 21 2 21 3 18 8 12 5 15 1 26 127 2USMF 3 18 3 18 4 16 1 26 4 16 10 10 4 16 120 3UTM 4 16 4 16 3 18 8 12 3 18 2 21 7 13 114 4

ASEM 2 21 8 12 6 14 7 13 5 15 6 14 6 14 103 5UPS 8 12 7 13 1 26 9 11 6 14 4 16 X 0 92 6UST 7 13 9 11 7 13 4 16 9 11 7 13 8 12 89 7

UASM 5 15 6 14 8 12 2 21 X 0 9 11 9 11 84 8AMAI X 0 5 15 X 0 6 14 X 0 3 18 3 18 65 9ULIM X 0 X 0 X 0 X 0 2 21 X 0 5 15 36 10

LOCUL 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12PUNCTE 26 21 18 16 15 14 13 12 11 10 9 8

Boris BOGUŞ,şeful Catedrei Cultură Fizică şi Sport „V. Plângău”, Antrenor Emerit al R. Moldova, doctor în psihopedagogie, conferenţiar universitar,

Lucrător Emerit al Culturii Fizice şi Sportului

În prim plan: dl Stanislav Orlov, unul din cei mai puternici şahişti la Campionatele

cadrelor didactice de la instituţiile de învăţământ superior din R. Moldova. Alături

de dl profesor e tânărul Mihai Croitor, o speranţă a şcolii de şah din ţara noastră.

CASELE DE VACANŢĂ ALE UNIVERSITARILOR USM

O inconfundabilă forță creativă ERA CREŞTINĂ

VIS DE PARIS