6 Literatura şi arta Nr. 12 (3629), 19 martie 2015

Despre semnificația rezultatelor științifice ale licenței denotă faptul că în baza acestora au fost publicate câteva lu-crări importante în colaborare cu acad. A. Prohorov și colegii săi de la Institutul de Fizică „Lebedev”.

După absolvirea cu eminență a Institu-tului de Fizică și Inginerie din Moscova, în calitate de doctorand s-a implicat în ac-tivitatea științifică a vestitului Laborator de Luminescență al Institutului de Fizică „Lebedev”, unde în anul 1982, sub condu-cerea ştiinţifică a savantului cu renume în domeniul materialelor fosforescente, prof. univ. A. Georgobiani și acad. S. Rădăuțanu, susține teza de doctorat, consacrată procese-lor electronice în compuși semiconductori. În această perioadă colaborează și cu școala științifică a prof. univ. V. Vavilov în dome-niul implantării ionilor diferitelor impurități în compuși semiconductori binari și ternari. După susținerea tezei, în fața tânărului sa-vant s-au deschis mai multe uși ale unor institute prestigioase de profil din Moscova pentru continuarea investigațiilor, însă do-rul de baștină prevalează în sufletul său şi el revine în țară. Tânărul doctor în științe, cu o pregătire științifică excelentă, este angajat în calitate de colaborator științific inferior la Institutul de Fizică Aplicată al AȘM, pe care o deține pe parcursul a doi ani. În 1984 este ales prin concurs colaborator științific superior.

Deprinderea de a prețui timpul în orice împrejurări, de a se autodisciplina și de a munci asiduu i-au permis încă în anul 1990 să susțină teza de doctorat habilitat cu tema „Influența nestehiometriei și dezordonării rețelei cristaline asupra proprietăților optice și fotoelectrice ale compușilor semiconduc-tori III-V și II-III2-VI4”. Susținerea tezei de doctorat habilitat a coincis cu destrămarea U.R.S.S., perioadă în care conducerea de atunci a țării nu acorda prea multă atenţie condițiilor de existență ale savanților, ceea ce a și determinat exodul masiv al acestora în alte țări. Doctorul habilitat Ion Tighineanu, grație semnificației deosebite a rezultatelor științifice și relaţiilor de colaborare, era deja bine cunoscut de comunitatea științifică din domeniu și, firesc, a fost invitat să activeze în cadrul a diverse universități și laboratoare științifice de prestigiu din Germania, SUA, Italia. A activat în calitate de profesor invi-tat la Universitatea Tehnică din Darmstadt, Institutul de Frecvențe Înalte, Germania, Universitatea din Michigan, SUA, Univer-sităţile din Cagliari şi Parma, Italia etc.

În anul 1998 este invitat de către unul din autorii articolului, rectorul UTM, acad. Ion Bostan, să activeze la această Universi-tate de prestigiu ca prorector pentru știință.

Colaborarea largă cu universitățile și institutele științifice din străinătate i-au per-mis de a crea o bază științifică experimen-tală de unicat, utilată conform exigențelor internaționale prin susținerea financiară a Fundației de Cercetare și Dezvoltare Civilă din SUA, NATO etc.: microscop electronic cu baleaj, microscop de forță atomică, uti-laj de prelucrare electrochimică și de studiu al proprietăților electrice ale materialelor, sistem criogenic cu ciclu închis, ce permite studiul proprietăților electronice și optice ale materialelor și dispozitivelor electroni-ce în intervalul de temperaturi de la -265 de grade C până la 80 de grade C etc.

În baza acestui Centru, a creat un colec-tiv de cercetători tineri talentați, care prin lucrările lor continuă realizarea ideilor pro-fesorului universitar Ion Tighineanu. Către sfârșitul secolului XX și începutul celui de al XXI-lea, Dumnealui demonstrează, pentru prima dată, eficiența implantării cu ioni pentru modificarea dirijată a morfolo-giei structurilor semiconductoare poroase; propune sitele semiconductoare și demon-strează eficiența lor ca materiale pentru optică neliniară, argumentează posibilitatea formării nanostructurilor tridimensionale, numite „Moldavite”, prin intersecția po-

rilor în compuși semiconductori; prezintă dovezi privind posibilitatea nanostructură-rii electrochimice ordonate la distanțe mari prin autoorganizare, fără aplicarea meto-delor litografice; elaborează și realizează o nouă tehnologie – litografia cu sarcină de suprafață, publicate și înalt apreciate în prestigioase reviste internaționale de speci-alitate.

Rezonanța largă în lumea științifică a succesului savantului autohton l-a deter-minat pe unul din autorii articolului, acad. Gheorghe Duca, președinte al AȘM, să-i propună prof. univ., dr. hab. Ion Tighineanu de a activa în calitate de vicepreședinte al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova.

Activând în această funcție din anul 2004, apoi în cea de prim-vicepreședinte al AŞM, şi-a extins aria intereselor științifice, fiind concentrat asupra nanotehnologiilor micro- și nanostructurării compușilor se-miconductori, noilor materiale fotonice și nanocompozitelor; metamaterialelor cu in-dicele de refracție negativ; efectului Raman, luminescenței și fenomenelor optice nelini-are; controlului spectrului de fononi optici și al defectelor rețelei cristaline în materi-ale semiconductoare; tranzițiilor de fază în compuși ternari și multicomponenți. Conco-mitent, s-au extins și atribuţiile de funcție ale vicepreședintelui AȘM, ce țineau de organizarea sistemului științei din țară, dat fiind faptul ca, conform Codului cu privire la știință și inovare nr. 259 – XV din 15 iulie 2004, Academia de Științe devenise respon-sabilă de gestionarea și dezvoltarea întregii sfere a ştiinţei şi inovării, indiferent de sub-ordine.

Activitatea managerială chibzuită și suc-cesele performante în dezvoltarea științei au fost înalt apreciate de comunitatea academi-că, fiind ales unanim în anul 2007 membru corespondent al AŞM.

În afară de multiple obligații, ce țineau de organizarea activității instituțiilor științifice din țară, Domnia Sa era respon-sabil și de stabilirea relaţiilor de colabora-re cu instituțiile științifice de peste hotare, cu structurile europene și internaționale ale științei. Vom menționa că și în acest dome-niu de activitate prof. univ. Ion Tighineanu a manifestat capacități deosebite. Ca rezultat al activităţii intense, alături de președintele AȘM, acad. Gheorghe Duca, au fost înche-iate contracte de colaborare cu multe Aca-demii de Științe din Europa, cu institute științifice de prestigiu din SUA, Japonia, Rusia etc. Această activitate fructuoasă a permis comunităţii ştiinţifice din Republica Moldova să se asocieze la programele Uni-unii Europene – Cadrul 7 și Orizont 2020, astfel R. Moldova devenind prima țară din parteneriatul estic și CSI care s-a integrat în spațiul de cercetare european.

E indiscutabil aportul prim-vice-președintelui Ion Tighineanu în stabilirea relaţiilor de colaborare a instituțiilor de cercetare din R. Moldova, în special, cu institutele și universitățile din Germania, unde Dumnealui a activat pe parcursul mai

multor ani ca profesor invitat și, în comun cu alți colegi moldoveni, a realizat multe proiecte, obţinute prin concurs și ca fost bursier al Fundaţiei „Alexander von Hum-boldt”. Această colaborare s-a intensificat îndeosebi după ce a fost organizată întâlni-rea președintelui AŞM, acad. Gh. Duca, cu conducerea de vârf a Ministerului Federal al Educației și Cercetării al Germaniei, cu care a fost semnat în anul 2008 un protocol de colaborare.

Unul din autorii articolului a avut po-sibilitatea de a se convinge nemijlocit de capacitățile reprezentantului plenipotențiar al Guvernului la Centrul Unificat de Cer-cetări Nucleare din Dubna, academici-anului I. Tighineanu de a duce tratative cu reprezentanții conducerii instituțiilor științifice internaționale. Aceasta a fost în anul 2006, când o delegație a oamenilor de știință din R. Moldova a participat la o conferință internațională organizată de In-stitutul Unificat de Cercetări Nucleare din Dubna, Federația Rusă, la care au fost exa-minate și rezultatele colaborării instituțiilor AȘM cu acest institut internațional. Rapor-tul științific prezentat de acad. Ion Tighinea-nu despre unele rezultate și perspectiva cer-cetărilor în domeniul nanotehnologiilor s-a bucurat de un mare succes. Din partea mai multor institute științifice din Rusia au par-venit oferte de colaborare sau de stabilire a sa în Rusia. Pe lângă multe alte merite, men-ţionăm că prin diplomaţia şi capacităţile sale înalte de comunicare acad. Ion Tighineanu a reuşit să convingă conducerea acestui insti-tut de a anula datoriile Republicii Moldova în volum de cca 700 de mii de dolari SUA.

Rezultatele științifice principial noi ale acad. I. Tighineanu în domeniul nanoteh-nologiilor s-au bazat pe un nou concept, conform căruia nanostructurarea dirijată a compușilor semiconductori este posibilă prin tratarea electrochimică a materialelor preliminar iradiate cu ioni, care modifică localizat proprietățile lor, și prin crearea condițiilor de autoorganizare a nanostruc-turilor, ce i-a permis să fondeze o direcție nouă – nanotehnologii nelitografice, bazate pe înscrierea directă sau procese de autoor-ganizare.

În baza acestui concept și a direcției noi în nanotehnologii, a devenit posibilă ela-borarea noilor metode de nanostructurare spațială a materialelor semiconductoare, în particular, a metodei litografiei cu sarcină de suprafață, realizată prin inducerea cu ajutorul razei focalizate de ioni la energii mici a unei sarcini negative la suprafața se-miconductorului, care îl protejează de coro-dare electrochimică, lucrarea fiind publica-tă în prestigioasa revistă „Applied Physics Letters”, vol. 86, 174102, 2005.

Printre metodele nanotehnologice în-alt apreciate de comunitatea științifică internațională din domeniu vom menționa:

• Metoda creării rețelelor ordonate de nanotuburi din dioxid de titan cu diametrul intern dirijat (Brevet de invenție nr 4063). Tehnologia a fost apreciată de site-ul Na-

noTechWeb.org din UK, vezi http://nanote-chweb.org/cws/article/tech/42313, precum și de site-ul MaterialsViews.com din Ger-mania, vezi link-ul http://www.materials-views.com/more-less-hollow-always-nano-titania-templates/;

• Metoda formării rețelelor ordonate de nanotuburi metalice incorporate în matrice de semiconductor. Tehnologia a fost apre-ciată de site-ul NanoTechWeb.org din UK, vezi http://nanotechweb.org/cws/article/tech/34704;

• Metoda vizualizării directe a nanoarhi-tecturii spațiale a dislocațiilor într-un corp solid, care a fost apreciată de site-ul Nano-TechWeb.org din UK, vezi http://nanote-chweb.org/cws/article/tech/44967;

• Metoda intensificării rezistenței la radiații a compușilor semiconductori prin nanostructurare, care a fost apreciată de si-te-ul NanoTechWeb.org din UK, vezi http://nanotechweb.org/cws/article/tech/30017;

• Metoda de formare a membranelor ultra-subțiri de GaN suspendate pe nanoco-loane de GaN create în mod dirijat în același proces tehnologic. Tehnologia a fost apre-ciată de site-ul NanoTechWeb.org din UK, vezi http://nanotechweb.org/cws/article/tech/49261;

• Metoda intensificării emisiei undelor Terahertz la excitare optică prin procesarea nanomatricelor semiconductoare cu ioni grei la energii mari (85 MeV Kr+15 și 130 MeV Xe+23), publicată în Applied Physics Letters Vol. 97, 181921, 2010;

• Metoda înscrierii ghidurilor de undă în membrane constituite din nanotuburi de bioxid de titan, apreciată de site-ul Nano-TechWeb.org din UK, vezi http://nanote-chweb.org/cws/article/tech/55933;

• Tehnologia electrodepunerii nanodo-turilor metalice „prin salturi” pe suprafeţe mari, apreciată de site-ul NanoTechWeb.org din UK, vezi http://nanotechweb.org/cws/article/tech/60254.

Utilizarea acestor metode a oferit posi-bilitatea de a dezvălui și a explica procesele de formare a nanotuburilor prin transfor-mări electrochimice, de a elabora nanoma-teriale noi așa ca membranele constituite din nanotuburi de TiO2 cu diametrul intern dirijat, rețelele bidimensionale ordonate metal/semiconductor, nanopiramidele din nitrură de galiu rezistente la radiații, mem-branele ultra-subțiri de GaN pentru diverse aplicații și de a studia proprietățile lor fizi-ce. În particular, prelucrarea nanomatrice-lor semiconductoare cu ioni grei la energii mari (85 MeV Kr+15 și 130 MeV Xe+23) a rezultat cu intensificarea emisiei undelor Terahertz la excitarea cu ajutorul laseru-lui cu impulsuri de femtosecunde, ceea ce a permis un studiu sistematic al procesului de generare a undelor Terahertz în funcție de mai mulți parametri. Dependența emisiei de densitatea de excitare optică, orientarea unui câmp magnetic co-planar aplicat și unghiul azimutal al feței nanomatricei față de polarizarea excitării a identificat rec-tificarea optică ca mecanism responsabil de generarea undelor Terahertz („Applied Physics Letters” Vol. 97, 181921, 2010). A fost observat, studiat și explicat fenomenul retroreflexiei luminii în probe nanoporoase puternic absorbante de InP cu o topologie de plasă („Optics Letters”, Vol. 36, no 16, pp. 3227-3229, 2011). A fost demonstrată fezabilitatea utilizării materialelor nano-compozite semiconductor-oxid în calitate de mediu activ al laserelor aleatoare, în care împrăștierea puternică a luminii necesară pentru formarea micro-cavităților este asi-gurată de fluctuațiile în spațiu ale indicelui de refracție al mediului poros, iar emisia și amplificarea radiației electromagnetice se datorează ionilor de pământuri rare sau ioni-lor de tranziție impregnați în materialul na-nocompozit („Physica Status Solidi C”, Vol. 6, no 5, 1097-1104, 2009). S-a demonstrat că explorarea modurilor de emisie în micro-tetrapozi de ZnO poate fi utilizată pentru

determinarea dependenței de temperatură a dispersiei indicelui de refracție în regiu-nea rezonanței excitonice („Applied Phy-sics Letters”, Vol. 95, 171101, 2009). Au fost elaborate LED-uri pentru UV în baza rețelelor de nanofire din ZnO depuse elec-trochimic la temperaturi relativ scăzute pe substraturi de p-GaN („ACS Applied Mate-rials & Interfaces”, Vol. 2, no 7, pp.2083-2090, 2010).

Rezultatele obținute sunt apreciate în-alt atât de comunitatea științifică din ţară, cât și de peste hotare. În anul 2012 este ales membru titular (academician) și prim-vicepreședinte al AȘM. Lucrările științifice ale acad. I. Tighineanu sunt solicitate de cele mai prestigioase reviste din domeniu („Na-notechnology”, „Applied Physics Letters”, „Journal of Applied Physics”, „Physical Review B”, „Journal of Physical Chemistry C”, „Semiconductor Science and Technolo-gy”, „Electrochemistry Communications”, „Electrochemical and Solid-State Letters”, „Physica Status Solidi” etc.), inclusiv so-licitarea prezentării lucrărilor de sinteză în reviste internaționale și la ședințele plena-re ale forurilor științifice, e.g. lucrarea de sinteză în „Journal of Nanoelectronics and Optoelectronics”, Vol. 4, pp. 20-39, 2009; Referatul „Nanostructuring of semiconduc-tor compounds by design” (Invited Paper) prezentat la 19th International Conference on Ternary and Multinary Compounds, Nii-gata, Japan, September 1-5, 2014; Referatul ”Maskless nanoscale fabrication by using negative charge direct writing (Invited pa-per)” prezentat la 2012 International Work-shop on Advanced Nanovision Science, Research Institute of Electronics, Shizuoka University, Hamamatsu, Japan, January 23-24, 2012; Referatul „Surface charge litho-graphy for GaN micro- and nanostructuring (Invited paper)” prezentat la SPIE Pho-tonics West Conference, Report 7216-34, January 24-29, 2009, San Jose, California, USA; Referatul „Nanoporous III-V and II-VI Semiconductor Compounds (Invited pa-per)” prezentat la International Conference on Surfaces, Coatings and Nanostructured Materials, July 9-11, 2007, Algarve, Portu-gal.

În scopul reflectării opiniilor specialiștilor privind semnificația rezultatelor științifice ale acad. Ion Tighineanu, vom apela la aprecierea acestora de către directorul unuia din cele mai prestigioase institute în domeniul fizicii din lume – Institutul de Fizică Generală „A.M. Rusia, academicianul I.A. Scerbakov: «Соз-данная профессором И. Тигиняну совре-менная технологическая база позволила ему разработать уникальные металлоди-электрические периодические структуры для применения в фотонике. Особо хоте-лось бы отметить недавнюю разработку, так называемую, «литографию с поверх-ностным зарядом», которая позволила впервые в мире получить мембраны тол-щиной в несколько атом-ных слоев на основе несло-истых полупроводниковых материалов».

Performanțele atinse de acad. Ion Tighineanu sunt confirmate și de prestigiosul portal internațional NanoTe-ch/Web.Org din Londra, care pe parcursul ultimilor ani a selectat 7 elaborări nanoteh-nologice ale sale ca fiind prin-tre cele mai importante din lume. Merită să fie menționat și faptul că informația despre aceste elaborări a fost plasată și pe copertele unor reviste științifice internaționale din domeniu, editate în Germania și SUA.

Despre autoritatea internațională a acad. Ion Ti-ghineanu și popularitatea lu-

crărilor sale în rândul colegilor de breaslă denotă și asemenea a factori ca: 1) nivelul înalt de citare a acestora: conform bazelor de date ISI au fost identificate mai mult de 2700 de citări ale lucrărilor sale (autocitări-le fiind excluse), iar indicele personal Hirsh alcătuiește 30, adică este unul din cei mai citați savanți; 2) prezentarea prelegerii pu-blice ‹‹Нанотехнологии – зов времени›› la canalul TV ‹‹Культура››, Federaţia Rusă, la care au prezentat prelegeri cei mai de vază savanți contemporani, printre care și acad. Ion Tighineanu. Această lecţie a fost retran-smisă și de canalul TV ‹‹РТР Планета››, având o rezonanță înaltă nu numai în Ru-sia; 3) alegerea sa în calitate de membru a 22 de asociații științifice internaționale și al comitetelor de organizare a conferințelor internaționale; 4) realizarea în comun cu alte instituții științifice europene a 18 pro-iecte științifice internaționale, obţinute prin concurs; 5) activitatea în calitate de recen-zent la programele PC7 și Orizont 2020 și a circa 20 de reviste științifice internaționale; 6) introducerea noțiunilor noi în literatu-ra științifică din domeniu („surface charge lithography”,„semiconductor sieves”, „hop-ping electrodeposition” etc.).

Despre munca titanică a acad. I. Tighi-neanu denotă și activitatea sa editorială: a publicat circa 600 de lucrări științifice, ½ din care în reviste internaționale cu factor de impact, 8 monografii, inclusiv 5 în limba engleză.

Este fondatorul unei școli științifice ori-ginale, recunoscute departe de hotarele țării – a pregătit 14 doctori în ştiinţe și 2 doc-tori habilitați care dezvoltă cu succes noua direcție în domeniul nanotehnologiilor – na-notehnologiile nelitografice.

Acad. Ion Tighineanu este un savant de o aleasă cultură, simplu şi corect în raport cu colegii, responsabil şi perseverent, un bun patriot al științei și al plaiului natal.

Realizările acad. Ion Tighineanu atât în dezvoltarea științei, cât și în managementul sferei ştiinţei şi inovării reprezintă o dovadă elocventă a faptului că și în R. Moldova se fac cercetări ştiinţifice la nivel mondial, și aici, la noi, activează somități care duc fai-ma științei autohtone şi a ţării departe peste hotarele ei.

Cea de-a 60-a aniversare a naşterii dlui acad. Ion Tighineanu, prim-vicepreședinte al AȘM, prezintă un frumos prilej pentru a-i exprima cele mai sincere sentimente de recunoștință din partea întregii comunități științifice, dar şi personal, pentru realiză-rile incontestabile în dezvoltarea științei și managementului și să-i dorim sănătate Dumnealui, soției – doamnei Agnia, copii-lor – fiicei Cornelia și feciorului Petru, noi succese întru prosperarea științei şi Acade-miei de Ştiinţe.

Acad. Gheorghe DUCA,Acad. Ion BOSTAN,

Acad. Teodor FURDUI

(Urmare din pag. 1)

ACADEMICIANUL ION TIGHINEANU – SAVANT ŞI MANAGER CARE DUCE FAIMA ŞTIINŢEI DEPARTE PESTE HOTARELE ŢĂRII

Colegul nostru Ion Tighineanu impresionează, pe parcursul anilor, prin multiple activităţi, fie ca vicepreședinte sau prim-vicepreședinte al Academi-ei de Știinţe, fie în calitate de cercetător știinţific sau profesor universitar. Permanent în mișcare, elevat, cu o capacitate de muncă impresionantă, deschis pentru a dialoga, a identifica soluţii în cele mai complicate situaţii, s-a impus drept unul dintre cei mai prolifici sa-vanţi autohtoni, cu o deosebită vizibilitate internaţio-nală, care este în continuă ascensiune. De unde absoar-be energia miraculoasă care-l alimentează pe parcursul vieţii și l-a adus la aceste înălţimi remarcabile?

Crescut la ţară, în satul Sofia, actualmente raionul Drochia, în copilărie a moștenit dragostea de muncă și faţă de lumea înconjurătoare de la părinţii săi, Mi-hail și Ana Tighineanu, care au observat și au susţinut pasiunea lui Ionică pentru carte, cum era numit acasă. Sub îndrumarea profesorilor de matematică și fizică Victor Proca și Anatol Chișlaru, începând din clasa a VII-a, căuta soluţii la probleme de matematică și fizi-că din manuale speciale. După cum își amintește, cel mai fericit era atunci când găsea calea spre rezolvarea problemelor, „cheia” fiind uneori identificată cu mult după miezul nopţii, adică după ore în șir de căutări. Totodată era un visător romantic, pasionat de literatura știinţifico-fantastică, scria poezii.

În 1972 a absolvit cu medalie de aur școala din sa-tul natal și a fost înmatriculat la Institutul Politehnic din Chișinău, astăzi Universitatea Tehnică a Moldovei, la specialitatea „Dispozitive cu semiconductori”. Aici tânărul a fost puternic impresionat de întâlnirea, orga-

nizată în anul 1973 de către rectorul Institutului, acad. Sergiu Rădăuţanu, cu renumiţii savanţi Aleksandr Pro-horov și Nikolai Basov, laureaţi ai Premiului Nobel în fizică, distincţie acordată pentru inventarea primului laser. Peste un an, în 1974, la Chișinău vine o comisie din Moscova pentru a selecta cei mai talentaţi studenţi în vederea continuării studiilor universitare la Institu-tul de Inginerie și Fizică din Moscova (IIFM), în ca-drul Facultăţii Speciale de Fizică, fondată pe atunci de academicianul Nikolai Basov. Printre cei trei studenţi selectaţi era și tânărul Ion Tighineanu, în ianuarie 1975 fiind înmatriculat la IIFM.

Chiar din primul an al aflării la Mos-cova se încadrează în activitatea de cerce-tare la Institutul de Fizică „P.N. Lebedev” al Academiei de Știinţe a URSS, în echipa condusă de acad. Prohorov, studiind for-marea clusterilor de impurităţi în materiale semiconductoare. În 1978 susţine cu brio teza de licenţă în limba engleză, iar rezul-tatele obţinute au fost ulterior publicate în reviste internaţionale, coautor fiind acad. Aleksandr Prohorov. După absolvirea cu menţiune a IIFM, a urmat doctoratul la Institutul de Fizică „P.N. Lebedev”, în ca-drul căruia a studiat procesele electronice în compuși semiconductori, sub îndruma-rea conducătorilor știinţifici prof. Anatol Georgobiani și acad. Sergiu Rădăuţanu. În anii de doctorat colaborează intens cu prof. Viktor Vavilov și colegii săi, în spe-

cial privind aspectele ce ţin de implantarea ionilor di-feritelor impurităţi în compuși semiconductori binari și ternari. În 1982, după susţinerea tezei de doctorat, revine la Chișinău, unde activează la Institutul de Fizi-că Aplicată în calitate de colaborator știinţific inferior/superior/coordonator/ principal și șef de laborator până în anul 1998. În decembrie 1990 susţine teza de docto-rat habilitat în baza rezultatelor investigării influenţei nestehiometriei și defectelor reţelei cristaline asupra proprietăţilor optice și fotoelectrice ale compușilor se-miconductori binari și ternari.

În anii ‚90 pleacă, pe perioade extinse, în ţările occidentale, cu scopul realizării mai multor proiecte, câștigate prin concurs. În 1995 devine bursier al fondu-lui Alexander von Humboldt, ceea ce i-a permis să ini-ţieze lucrări în domeniul nanotehnologiilor la Universi-tatea Tehnică din Darmstadt, în colaborare cu renumitul profesor Hans Ludwig Hartnagel. În acei ani, la figurat vorbind, a cutreierat în lung și în lat Germania, Italia, Statele Unite ale Americii, realizând proiecte de cerce-tare la Universităţile din Freiberg și Kiel, Laboratorul Laser Göttingen (Germania), Universităţile din Parma

și Cagliari (Italia), Universităţile din Michigan și Rochester (SUA) etc. În 1997, cu parteneri din Germania și Italia, câștigă primul grant de la Con-siliul știinţific NATO în domeniul nanotehnologii-lor, iar în anul 1998 este numit prorector al UTM. Aceste două evenimente l-au determinat să iniţi-eze crearea unei baze experimentale în domeniul nanotehnologiilor la Universitatea Tehnică, unde din anul 1988 cumula funcţia de profesor la Ca-tedra de microelectronică. În 2001, eforturile sale fuseseră răsplătite de un grant din partea CRDF/MRDA în valoare de 312 mii USD. Drept rezultat a fost fondat Centrul Naţional de Studiu și Testare a Materialelor, echipat cu dispozitive electronice moderne, căruia i-a revenit rolul de locomotivă în dezvoltarea nanotehnologiilor în Republica Mol-dova.

Experienţa acumulată i-a fost de bun augur în postura de vicepreședinte (din 2004) și prim-vice-președinte (din 2012) al Academiei de Știinţe a

Republicii Moldova. A avut și are o contribuţie sub-stanţială la consolidarea comunităţii știinţifice, fiind ani la rând responsabil de realizarea programelor de stat și de dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu universităţile din ţară. Academicianul Ion Tighineanu a promovat, cu insistenţa care îl caracterizează, iniţierea programului bilateral de cercetare știinţifică cu Germania. După vi-zitele de documentare, întreprinse de delegaţiile țării noastre la Ministerul Federal al Educaţiei și Cercetării, protocolul de colaborare a fost semnat în martie 2008, la Bonn, de către șeful de direcţie Michael Schlicht și președintele AȘM, acad. Gheorghe Duca. A contribuit la asocierea Republicii Moldova la cel de-al 7-lea Pro-gram–cadru al UE pentru cercetare-inovare, în 2012, și la Programul Orizont-2020, în 2014.

Acad. Ion Tighineanu reprezintă Republica Mol-dova în diverse structuri europene și internaţionale: este expert la Programele–cadru 7 și Orizont-2020, recenzent la circa 20 de reviste știinţifice internaţio-nale, membru al colegiilor de redacţie ale revistelor „Semiconductor Science and Technology, Journal of Nanomaterials”, „Romanian Reports in Physics, Ukrainian Journal of Physics”, „European Journal of Engineering Education”, „Surface Engineering and Applied Electrochemistry” etc., editor invitat la ediţii speciale ale revistelor Journal of Nanoelectronics and Optoelectronics (SUA) și Turkish Journal of Physics. Din anul 2005 este Reprezentantul Plenipotenţiar al Guvernului Republicii Moldova la Institutul Unificat de Cercetări Nucleare din Dubna, Federaţia Rusă, unde a reușit, prin forţă de convingere și comportamentul ra-

CHEIA SUCCESULUI ACADEMICIANULUI ION TIGHINEANU

În discuţie cu acad. G. Belostecinic, rectorul ASEM, şi acad. G. Duca, preşedintele AŞM

Prezentarea la AŞM a unei noi monografii editate în Marea Britanie

În dialog cu acad. Ion Bostan

7Literatura şi arta Nr. 12 (3629), 19 martie 2015

ACADEMICIANUL ION TIGHINEANU: PENTRU UN SAVANT CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ E MAI MULT DECÂT O PROFESIE

Ion Tighineanu, academician, prim-vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, fonda-tor al şcolii ştiinţifice în domeniul nanotehnologiilor nelitografice, autor a peste 600 de publicaţii, dintre care cca 300 – în reviste internaţionale, 5 monogra-fii editate în limba engleză, două dintre ele la Editu-ra „Springer” în Germania şi una la editura „Woo-dhead Publishing” în Marea Britanie, 52 de brevete de invenţie, dascăl al mai multor generaţii de studenţi, masteranzi, doctoranzi. Savant cu renume la scară in-ternaţională, a prezentat peste 100 de referate invitate la centre de cercetare şi universităţi în zeci de ţări pe diverse continente: SUA, Canada, Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia, Elveţia, Olanda, Belgia, Da-nemarca, Suedia, Japonia, Coreea etc. A atins perfor-manţe deosebite, printre care menţionăm noi nanoteh-nologii, nanomateriale şi nanodispozitive elaborate, apreciate de diverse portaluri internaţionale (Nanote-chWeb.org, MaterialsViews.com) şi plasate pe coper-tele unor reviste ştiinţifice internaţionale. Actualmente este cel mai citat savant al Republicii Moldova, indi-cele personal Hirsch fiind egal cu 30. A fost decorat cu Medalia de Aur „Inventator Remarcabil” al Orga-nizaţiei Mondiale de Proprietate Intelectuală (2011), este Cavaler al Ordinului Regatului Belgiei „Merite de l’Invention”, a câştigat 17 medalii de aur şi argint la expoziţii internaţionale de inventică. Este Laureat al Premiului Naţional în domeniul ştiinţei şi tehnicii (2004), Laureat al Premiului internaţional acordat de Academiile de Ştiinţe din Ucraina, Belarus şi Repu-blica Moldova (2014), a câştigat concursul naţional „Savantul Anului în domeniul ştiinţelor reale” (2005), precum şi bursa Alexander von Humboldt (Bonn, Germania, 1995). A realizat 15 proiecte internaţionale de cercetare ştiinţifică, majoritatea în calitate de co-ordonator de proiect, inclusiv proiectul Mold-Era din Programul comunitar PC7, în cadrul căruia au fost in-struiţi la nivel european cca 100 de tineri în domenii multidisciplinare. A pregătit 16 doctori în ştiinţe, in-clusiv 14 doctori şi 2 doctori habilitaţi în ştiinţe.

Mărţişorul din anul acesta vine pentru prim-vicepreşedintele Academiei, Ion Tighineanu, cu o zi mai specială, zi în care distinsul savant va marca frumoasa vârstă de 60 de ani. Ajuns la acest hotar omagial, încerc să-mi justific gestul de a-l ruga să ne dezvăluie câteva adevăruri despre diversa sa activitate, măcar la scară nanometrică, ca să mă exprim în limbajul domeniului academicianului şi împreună să descoperim sau să redescoperim per-sonalitatea complexă şi completă a Domniei Sale.

– Domnule academician Tighineanu, prin ce V-au atras sau V-au „sedus” nanotehnologiile? De unde a pornit pasiunea pentru Nano?

– Nanotehnologiile sunt ca şi poeziile. O poe-zie reprezintă un şirag de cuvinte, îmbinate în suc-cesiuni armonioase pentru a reflecta sentimentele şi emoţiile noastre: dragostea, durerea despărţirii, dorul, tristeţea etc. O nanotehnologie va îmbina atomii şi moleculele în diverse arhitecturi spaţiale pentru a construi noi nanomateriale şi dispozitive. În ambele cazuri avem procese de creaţie: poezia reprezintă o creaţie spirituală, nanotehnologia – o creaţie materială la scară atomică. Pasiunea pentru cercetare ştiinţifică a venit în anul trei de studii uni-versitare, adică cu 40 de ani în urmă, la Moscova. La mijlocul anilor ‚90, când activam la Universi-tatea din Darmstadt, Germania, această pasiune a fost direcţionată spre explorarea domeniului nano-

tehnologiilor cu oportunităţi enorme de a schimba lumea în bine.

– Seneca spunea la timpul său că viaţa, ca şi fa-bula, nu se preţuieşte pentru lungimea ei, ci pentru conţinut. La cele şase decenii de viaţă sunteţi o per-soană de notorietate, o personalitate cu destin de savant prin definiţie şi aceasta graţie muncii deter-minate, care uneori a fost cu siguranţă dincolo de puterile unui om. Ce contează cel mai mult pentru un savant?

– Un savant trebuie să muncească mult, cu pasi-une, cu dăruire de sine, cu optimism în suflet, să fie insistent, dar cumpănit, să înveţe continuu pentru a co-respunde celor mai înalte exigenţe ale timpului. Pen-tru un savant cercetarea ştiinţifică e mai mult decât o profesie...

– Care credeţi că sunt realizările care V-au adus recunoaşterea naţională şi internaţională cea mai mare sau materializarea aspiraţiilor şi, în acelaşi timp, satisfacţia lucrului bine făcut, că tot a intrat în ultima vreme în circuitul larg această frază?

– Am elaborat nanotehnologii noi: litografia cu sar-cină de suprafaţă („Surface Charge Lithography”) şi electrodepunerea prin salturi („Hopping electrodepo-sition”). În premieră, am creat membrane ultrasubţiri cu grosime nanometrică (un nanometru echivalează cu o milionime din milimetru) în baza compuşilor se-miconductori nestratificaţi, cum ar fi nitrura de galiu. Am introdus în literatura de specialitate sitele semi-conductoare („semiconductor sieves”) şi am demon-strat importanţa lor pentru utilizare în optica neliniară. Am creat noi tipuri de cristale fotonice, inclusiv în baza reţelelor ordonate, constituite din nanotuburi de bioxid de titan sau din nanotuburi metalice impregna-te în matrici dielectrice. Ultima elaborare tehnologică ţine de fixarea nanoparticulelor de compuşi semicon-ductori pe suprafaţa microtuburilor din grafit pentru a exclude aglomerarea nanoparticulelor. Anume aces-te rezultate au avut o rezonanţă internaţională, fiind apreciate de portaluri specializate, citate şi plasate pe foaia de titlu a revistelor ştiinţifice din domeniu.

– Se ştie că munca de administrare solicită foarte mult timp. În acest sens, aş vrea să Vă întreb cum se împacă Ion Tighineanu – savantul cu Ion Tighineanu - prim-vicepreşedintele Academiei de Ştiinţe cu Ion Tighineanu – familistul, la care aş mai adăuga şi respectul pentru personalitatea fie-căruia? Ce credeţi că ştiţi să faceţi cel mai bine sau ce Vă place mai mult să faceţi? Cine pe cine eclip-sează? Şi dacă nu, cum reuşiţi să îmbinaţi agenda de conducător, de cercetător cu viaţa de familie?

– Oricât ar părea de paradoxal, dar reuşesc să le îm-bin pe toate. Începând cu anul 1992, am întreprins vi-zite relativ îndelungate în diverse universităţi şi centre de cercetare din Germania, Italia, SUA, m-am docu-mentat pe viu cu modalităţi de organizare şi finanţare ale cercetării ştiinţifice în Occident. În particular, am vizitat Fondul Naţional de Cercetare (National Science Foundation) şi Fondul de Cercetare şi Dezvoltare Ci-vilă (Civilian Research and Development Foundation) din SUA, pe parcursul anilor am avut câteva întreve-deri la Ministerul Federal al Educaţiei şi Cercetării şi Consiliul de Cercetare (Deutsche Forschungsgemein-schaft) al Germaniei. În 1998-’99, aflându-mă în Ger-maina pe o perioadă mai îndelungată, eram persoana de legătură între AŞM şi universităţile din RM, pe de o parte, şi Comitetul Ştiinţific NATO, pe de altă par-te. Am contribuit în mod direct la fondarea Asociaţiei

RENAM în ţara noastră şi de fapt am pregătit, îm-preună cu dl dr. Erich Peplow din Stralsund (Ger-mania), primul proiect de creare a infrastructurii informaţionale RENAM cu sus-ţinerea financi-ară, acordată de către Comitetul Ştiinţific NATO. Am iniţiat vizi-tele delegaţiilor comunităţii ştiin-ţifice din Repu-blica Moldova la

Ministerul Federal al Educaţiei şi Cercetării, având suportul renumitului prof. Hans Ludwig Hartnagel din Darmstadt. După atare activităţi, implicarea mea în procesul de management al ştiinţei autohtone nu mi-a creat dificultăţi, reuşind să mă aco-modez relativ repede la noile obligaţii de serviciu. Desigur, cu includerea mea în echipa de conducere a AŞM, unde, apropo, am o bună conlucrare cu colegii şi am acumulat o ex-perienţă valoroasă în domeniul managementului ştiinţei, s-a redus brusc timpul acordat cer-cetării ştiinţifice. Depun însă eforturi considerabile pentru a face faţă situaţiei, practic toa-te weekendurile sunt destinate ştiinţei, identific în continuare tineri talentaţi pe care îi atrag în cercetarea ştiinţifică. Recunosc că prea puţin timp îmi rămâne pentru familie, însă am suportul soţiei Ag-nia şi de fapt reuşitele mele în cercetarea ştiinţifică se datorează anume armoniei din familie. Vreau să men-ţionez că soţia mea a fost un izvor de inspiraţie pentru mine pe parcursul vieţii, fapt demonstrat şi de poeziile pe care i le-am dedicat cu diferite ocazii.

– La iniţiativa Societăţii Internaţionale pentru Optică şi Fotonică şi a mai multor organizaţii şti-inţifice din lume, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a proclamat anul 2015 An Internaţional al Luminii. În acest context, pe lângă o serie de eve-nimente despre care aţi vorbit şi cu alte ocazii, la Barcelona, Spania, în mai va avea loc o Conferin-ţă Internaţională în Nanotehnologii, organizată de Societatea Internaţională pentru Optică şi Fo-tonică, unde Dumneavoastră aveţi onoarea de a fi preşedinte al Forului internaţional. Domnule academician, graţie cărui merit aţi dobândit acest privilegiu? Ce înseamnă asta pentru ţara noastră, pentru comunitatea ştiinţifică naţională şi la ce Vă obligă un asemenea prestigiu?

– Vă mulţumesc pentru această întrebare. Într-ade-văr, este o mare onoare să fii preşedinte al unui for internaţional de atare anvergură. Fondarea Centrului Naţional de Studiu şi Testare a Materialelor, dotat cu echipament modern, şi atragerea tinerilor talentaţi în cercetare a permis realizarea unor proiecte ştiinţifice importante, inclusiv implementarea unei serii de pro-iecte finanţate de Occident. Ca rezultat am publicat un număr impunător de articole în prestigioase reviste ştiinţifice internaţionale din domeniu. De exemplu, în revistele „Applied Physics Letters” şi „Journal of Applied Physics” numărul lor se apropie de 40. Vizi-bilitatea noastră în lumea ştiinţifică creştea odată cu majorarea numărului de citări la lucrările publicate. Concomitent, primeam invitaţii de a veni cu referate la foruri internaţionale de mare rezonanţă. Cu câţiva ani în urmă, în San Jose, California, am fost întrebat de colegii americani cum reuşim să dezvoltăm na-notehnologiile în Republica Moldova - o ţară destul de mică. Răspunsul meu a fost următorul: „SUA re-prezintă o ţară foarte mare, unde este suficient spaţiu pentru megatehnologii, iar în Republica Moldova, o ţară mică, avem spaţiu numai pentru nanotehnologii”. Adevărul este că şi resurse naturale avem doar pentru nanotehnologii, care permit elaborări de dispozitive electronice în baza atomilor sau moleculelor, adică în baza unei cantităţi infime de materie. Implicarea ple-nară în dezvoltarea nanotehnologiilor ne-a plasat în top la nivel global: site-ul NanotechWeb.org din Lon-dra a selectat, pe parcursul ultimilor ani, 7 elaborări nanotehnologice ale noastre ca fiind printre cele mai importante din lume. Desigur, onoarea de a fi preşe-dinte al Conferinţei Internaţionale de Nanotehnologii din Barcelona se datorează rezonanţei rezultatelor, pu-blicate în reviste cu factor de impact. Este de datoria noastră să consolidăm în continuare eforturile pentru a promova o imagine pozitivă a ţării la scară inter-naţională, pentru a demonstra că Republica Moldova are potenţial, că în Republica Moldova se merită de investit.

– Ce aţi moştenit de la părinţi?– De la părinţii mei, Mihai şi Ana, am învăţat arta

de a fi om, de a munci cinstit, ei mi-au insuflat dragos-tea faţă de natură, de lumea înconjurătoare. Oameni

de la ţară, care au trecut prin timpuri dificile şi care se hrăneau lucrând pământul din zori şi până în noapte, au înţeles şi au susţinut pasiunea mea faţă de carte. Anume părinţii au fost cei care m-au îndemnat să con-tinui studiile la Chişinău, apoi la Moscova, deşi îşi fă-ceau griji în legătură cu plecarea mea departe de casă după al doilea an universitar…

– De obicei, discipolii sunt cei care au de învăţat de la mentorii lor. Dar se poate întâmpla şi vicever-sa. Aţi învăţat ceva de la discipolii dvs.? Apropo, câţi aveţi?

– Am mulţi discipoli, atât în Moldova, cât şi pes-te hotare. Am pregătit 16 doctori în ştiinţe, inclusiv 2 doctori habilitaţi. În cadrul colaborării cu centrele şti-inţifice din Germania, 6 doctoranzi au susţinut tezele de doctorat la Universităţile din Darmstadt, Freiberg şi Kiel, iar 4 doctori în ştiinţe au câştigat ulterior bur-sele Alexander von Humboldt. O parte din tineri au prins rădăcini în alte ţări şi formează diaspora noas-tră în Occident (dr. Sergiu Langa, dr. Andrei Sarua, dr. Eugen Foca, dr. Victoria Ichizli, dr. Oleg Cojocari, dr. Veaceslav Samohvalov), dar avem şi tineri care au revenit la baştină şi continuă cu succes cercetările şti-inţifice acasă (dr. Veaceslav Popa, dr. Eduard Monai-co, dr. Victor Zalamai, drd Tudor Branişte, drd Mihai Enachi). Ştiţi, tinerii sunt mai receptivi la schimbările care se produc în tehnologii, în viaţa noastră, şi opi-nia lor contează mult. Eu cred că un grup ştiinţific de succes trebuie să reprezinte un aliaj al înţelepciunii cu tinereţea, adică să fie constituit atât din persoane cu experienţă, cât şi din tineri talentaţi. Numai la o ase-menea abordare experienţa acumulată de personalităţi pe parcursul vieţii va fi transmisă noilor generaţii de cercetători.

– Cui aţi datora succesul Dumneavoastră? Cui aţi dori să-i spuneţi un „mulţumesc” pentru cel sau cei de la care aţi învăţat şi care V-au marcat desti-nul, cariera?

– În acest sens soarta a fost destul de generoasă cu mine. Pe parcursul carierei, în cercetarea ştiinţifică am conlucrat cu adevărate somităţi: Aleksandr Prohorov, laureat al Premiului Nobel, academicianul Sergiu Ră-dăuţanu, profesorii Anatol Georgobiani şi Viktor Va-vilov, iar după destrămarea U.R.S.S. am avut o cola-borare fructuoasă cu personalităţi marcante din multe ţări ale lumii: profesorii Hans Hartnagel, Jochen Mo-necke, Helmut Föll şi Rainer Adelung din Germania; Robert Boyd, Dimitris Pavlidis şi Hadis Morkoc din SUA; Alberto Anedda, Alfio Serpi şi Carlo Razzetti din Italia; Claude Schwab, Daniel Lincot şi Thierry Pauporte din Franţa; Evangelos Anastassakis din Gre-cia, Katsuaki Sato din Japonia etc. Performanţele atin-se nu ar fi venit fără fundamentul construit cu apor-tul profesorilor mei din şcoală - Victor Proca, Anatol Chişlaru, Victor Edu ş.a., precum şi al celor din uni-versităţi: profesorii Anatol Casian, Aurel Marinciuc, m. c. Sergiu Dimitrachi, m. c. Tudor Şişianu şi mulţi alţi profesori de vocaţie din R. Moldova şi Moscova.

– Şi cum spuneam la începutul dialogului, în curând veţi număra a 60-a primăvară. Domnule academician, dacă nu cer prea mult, aţi putea deschide o mică paranteză şi să ne spuneţi cum veţi marca aniversarea? Vor veni să Vă ureze La mulţi ani colegii de peste hotare, aşteptaţi să Vă onoreze somităţi în ziua în care veţi sărbători 60 de primăveri?

– Aniversarea va fi marcată în stilul meu tradiţio-

nal: prin efort intelectual. Voi veni cu pre-legerea publică „Nanotehnologiile schimbă lumea”, pentru a informa societatea despre importanţa acestui domeniu nu numai pen-tru unele ţări, dar pentru omenire în ansam-blu. Desigur, sper să fie prezenţi cât mai mulţi prieteni şi colegi. Din Germania îi aştept pe dl Hans Hartnagel, Membru de Onoare al AŞM, împreună cu soţia, dl Vla-dimir Fomin, Membru de Onoare al AŞM, ambii academicieni fiind buni prieteni de familie. Din Minsk îl aştept pe academici-anul Serghei Gaponenko, un bun prieten şi coleg. Vor veni discipoli de peste hotare, în particular, dr. Sergiu Langa de la Institutul Fraunhofer din Dresda, Germania, dr. An-drei Sarua de la Universitatea din Bristol, Marea Britanie etc. Mă bucur mult că îl voi avea alături în această zi şi pe fiul meu Pe-tru, actualmente doctorand la Institutul Ni-els Bohr în Copenhaga, Danemarca.

– Şi dacă e să schimbăm un pic ca-drul discuţiei, dl academician, observăm că azi oamenii parcă se iubesc mai puţin, zâmbesc mai rar, sunt mai agresivi. Ca să fim mai aproape de adevăr, nu neapărat ştiinţific, de ce credeţi că se întâmplă asta?

– Odată cu dezvoltarea tehnologiilor oamenii se izolează de societate, comunicând cu semenii lor mai mult în spaţiul virtual decât în cel real. Copiii prind peşte, joacă şah sau fotbal la computere, informaţia de ultimă oră se transmite prin reţelele de socializare. În curând nu ne vom mai înscrie la medicul de familie, fiindcă el va monitoriza starea sănătăţii noastre onli-ne. Scufundarea în spaţiul virtual, izolarea lui Homo sapiens de natură poate avea consecinţe grave asupra sănătăţii omului. A venit timpul ca societatea să în-treprindă unele măsuri preventive, să readucă omul în spaţiul real, cu toate emoţiile, sentimentele frumoase, care pe parcursul dezvoltării civilizaţiei au fost izvoa-re nesecate de inspiraţie pentru creatori.

– Cine sunt copiii Dumneavoastră? V-au urmat calea sau şi-au realizat visurile în alte domenii?

– Spre bucuria şi fericirea mea, fiul meu Petru mi-a urmat calea: este licenţiat în microelectronică al Universităţii Tehnice a Moldovei şi master în optică şi fotonică al Universităţii din Karlsruhe, Germania, iar acum îşi încheie studiile de doctorat, după cum deja am menţionat, în Danemarca. Fiica mea Cor-nelia s-a specializat în domeniul economiei, ginerele meu Sergiu este specialist în juridică. S-au stabilit la Münichen, Germania, unde activează la firme private. Cu doi ani şi jumătate în urmă ne-au dăruit o nepoţică drăgălaşă, adorată de toţi, cu ea discutăm practic în fiecare seară prin Skype.

– Aţi muncit mult, V-aţi câştigat un nume de rezonanţă în comunitatea ştiinţifică din domeniu, dar şi în societate, aveţi o familie frumoasă, Vă în-conjoară cele mai frumoase fiinţe, copiii şi nepoţi-ca. Puteţi spune că V-aţi împlinit visul vieţii?

În plan sentimental da, sunt un om împlinit şi, îm-preună cu soţia, ne bucurăm de succesele copiilor. În plan profesional, am unele realizări frumoase în cer-cetarea ştiinţifică şi mereu tind spre a mă perfecţiona. Am multe idei, o echipă de tineri talentaţi şi ingenioşi, recent ni s-a deschis Spaţiul European de Cercetare cu toate oportunităţile de colaborare cu parteneri din zeci de ţări – toate acestea mă fac să cred că princi-palele descoperiri sunt încă la orizont. Actualmente, pregătim noi proiecte pentru programele de cercetare comunitare, vom munci în continuare cu pasiune şi dăruire de sine.

– Trăgând o linie uşoară, stimate domnule academician Ion Tighineanu, Vă mulţumesc pen-tru interviul acordat şi o să profit de minunatul prilej, în sensul cel mai frumos şi bun al acestui cuvânt, de a Vă adresa calde felicitări cu ocazia aniversării care, iată, Vă bate la uşă şi să Vă do-resc sănătate şi mult-mult bine, iar pragul celor 60 de primăveri pe care îl păşiţi să Vă fie încărcat de bucuria lucrului bine făcut şi de virtuţile ce ar-monizează perfect cu viaţa unui Om.

– Mulţumesc.A consemnat:

Eugenia Tofan, Centrul Media al AŞM

finat, să promoveze anularea datoriilor istorice ale ţării noastre (circa 700 mii USD). Pe parcursul anilor a dinamizat substanţial colaborarea știinţifică cu Institutul din Dubna prin implicarea mai multor tineri din R. Moldova, inclusiv prin stagii de cercetare în contextul studiilor de masterat și doctorat.

Este fondatorul școlii știinţifice în domeniul nanotehnologiilor nelitografice. A elaborat tehnologii de autoorganizare la dimensiuni nanometrice, în premieră a obţinut membrane ultrasubţiri în baza compușilor semiconductori nestratificaţi, metamateriale bidimen-sionale metal-dielectrice, structuri fotonice tridimensionale în baza nitrurii de galiu etc. A introdus în literatura știinţifică internaţională noţiuni precum litografia cu sarcină de suprafaţă („surface charge li-thography”), sitele semiconductoare („semiconductor sieves”), elec-trodepunerea prin salturi („hopping electrodeposition”), lentilele plate și antilentilele constituite din nanocoloane cu gradient transversal al indicelui de refracţie. Rezultatele obţinute au fost selectate și aprecia-te repetat de prestigiosul portal nanotehnologic NanoTechWeb.org din Londra și au fost plasate pe coperta revistei știinţifice „Physica Status Solidi” din Germania.

Este autor sau coautor a peste 600 de publicaţii știinţifice, dintre care 300 de articole publicate în reviste cu factor de impact. Coautor a 8 monografii colective, dintre care 5 au văzut lumina tiparului în lim-ba engleză, inclusiv 2 monografii la Editura „Springer” în Germania și o monografie la Editura „Woodhead Publishing” în Marea Britanie. Conform bazelor de date Thomson-Reuters, lucrările știinţifice ale acad. Ion Tighineanu au fost citate în literatura de specialitate de peste 2700 de ori, indicele personal Hirsch atingând cifra de 30, ceea ce re-prezintă un record pentru savanţii din Republica Moldova. A pregătit 14 doctori în știinţă și 2 doctori habilitaţi.

Vizibilitatea internaţională a academicianului Ion Tighineanu este reflectată și de invitaţiile la cele mai prestigioase conferinţe interna-ţionale din domeniul de activitate. A prezentat peste 100 de refera-te invitate la universităţi și centre de cercetare din SUA, Germania, Marea Britanie, Franţa, Japonia, Canada, Coreea de Sud, Italia, Spa-

nia, Portugalia, Suedia, Olanda, Belgia, Grecia, Danemarca, Polonia, România, Rusia, Ucraina etc. Este membru de Onoare al Academiei Oamenilor de Știinţă din România, membru al diverselor asociații profesionale internaţionale: „Materials Research Society” (SUA), „American Association for the Advancement of Science”, „Electro-chemical Society” (SUA), „Optical Society of America”, Societatea Internaţională pentru Optică și Fotonică (SPIE), Societatea IEEE etc.

Așadar, care este totuși cheia succesului acad. Ion Tighineanu în management, cercetarea știinţifică și pregătirea cadrelor de înaltă ca-lificare? Suntem ferm convinși că e pregătirea fundamentală de ex-cepţie, cele mai trainice cunoștinţe fiind dobândite în anii de studii la Institutul de Inginerie și Fizică din Moscova și Institutul de Fizică „Lebedev”, precum și pe parcursul activităţii sale la Institutul de Fizică Aplicată și Universitatea Tehnică a Moldovei și al vizitelor îndelungate la institutele de cercetare știinţifică și universităţi din Occident. Pregătirea multilaterală o demonstrează zi de zi, la diver-se evenimente ce au loc în ţara noastră și peste hotare. Vom veni doar cu două exemple, unul care ţine de trecut, iar altul de viitorul apropiat.

Acum trei ani, prof. Ion Tighineanu a fost invitat de Canalul TV ‹‹Культура›› din Federaţia Rusă să prezinte o conferinţă în domeniul nanotehnologiilor pentru studenţii și doctoranzii de la universităţile din Moscova, în cadrul Programului „Academia”, la care au ţinut prelegeri somităţi precum academicianul Jores Alferov, laureat al Premiului Nobel în fizică; profesorul Serghei Kapiţa; academicianul Vladimir Skulaciov, biochimist; academicianul Konstantin Skrebin, bioinginer; patriarhul arheologiei ruse Valentin Ianin etc. Emisiunea din 13 martie 2012 ‹‹Нанотехнологии – зов времени››, cu parti-ciparea acad. Ion Tighineanu, a adunat pe parcursul săptămânii re-spective cea mai mare audiență, iar prelegerea sa publică televizată a fost difuzată de canalele TV ‹‹Культура›› și ‹‹РТР Планета›› de încă cinci ori. A primit mesaje de înaltă apreciere de la colegi de pe diferite continente, prelegerea fiind și astăzi accesibilă online (http://tvkultura.ru/anons/show/ episode_id/155723/brand_id/20898/).

Iar recent, acad. Ion Tighineanu a fost onorat cu oferta de a fi președinte al Conferinţei Internaţionale în domeniul Nanotehnologii-lor, organizată de Asociaţia Internaţională de Optică și Fotonică la 4-6 mai 2015 în Barcelona, Spania. În procesul de pregătire a programului forului știinţific savantul moldovean este asistat de doi copreședinţi – prof. Rainer Adelung de la Universitatea din Kiel, Germania, și prof. Hidenori Mimura de la Universitatea Shizuoka din Hamamatsu, Japonia. În Comitetul de Program sunt savanţi cu renume din SUA, Germania, Franţa, Marea Britanie, Elveţia, Spania, Australia, Suedia, România, Turcia etc. (http://spie.org/EMT/conferencedetails/nanote-

chnology). Conferinţa Internaţională în domeniul Nanotehnologiilor din Barcelona va contribui, fără îndoială, la promovarea unei imagini favorabile nu numai a savantului moldovean, dar și a ţării noastre în ansamblu. În acest context putem sublinia că a depăşit aşteptările par-ticiparea savanţilor din ţară şi de peste hotare la cele două Conferinţe Internaţionale în domeniul Nanotehnologiilor și Ingineriei Biomedi-cale (iulie 2011 și aprilie 2013) cu o îmbrăţișare amplă a diferitelor domenii de cercetare și aplicaţii, iar acum suntem în perioada convo-cării celei de a treia conferinţe (septembrie 2015), unul din președinţii forului fiind la fel acad. Ion Tighineanu.

La 22 martie curent, acad. Ion Tighineanu, prim-vicepreședinte al Academiei de Știinţe a Re-publicii Moldova și bunul nostru coleg, împlineşte frumoasa vârstă de 60 de ani. Un răboj pe creasta timpului care reflectă o fructuoasă îngemănare a trecutului, prezentului și viitorului.

Un om al nanotehnologiilor, acad. Ion Tighi-neanu e un clasic al nanomaterialelor, un autor bine citit. Este cercetătorul care sapă în adâncuri, merge în profunzime cu o voinţă inspirată, descoperă noi orizonturi științifice. Între copertele monografiilor sale găsim termeni inediți care au intrat în uz inter-naţional, întâlnim modernitatea și selecţia temeini-că a nanomaterialelor, parte dintre care, metaforic vorbind, au deja o structură „tighineană”.

Persoană de notorietate și un nume de referinţă în elita savanţilor nu doar din ţară, dar și de pe di-ferite meridiane ale globului, succesul totdeauna a mers mână-n mână cu el. Îi dorim ca făcliile aprin-se ale speranţelor și realizărilor să-l călăuzească și de acum încolo spre noi vârfuri. La mulţi ani!

Acad. Mircea BOLOGA,Acad. Sveatoslav MOSCALENCO,

Acad. Vsevolod MOSCALENCO

Cu academicianul Vsevolod Moscalenco, la sedinta re-prezentanţilor plenipoteţiari ai tarilor-membre ale Institutu-

lui Unificat de Cercetări Nucleare din Dubna

În discuţie cu Ambasadorul UE în Republica Moldova dl Pirkka Tapiola

În dialog cu dl profesorul ger-man Hans Hartnagel, Membru

de Onoare al AŞM