UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE …...> CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE. 2 ......

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR - CONTABIL CONSTANŢA

GHID

PENTRU STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ

anii universitari

2011-2014

Specializarea:

> CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

2

UNIVERSITATEA SPIRU HARET – 2011

La 19 ianuarie 1991, din iniţiativa prof. univ. dr. Aurelian Gh. Bondrea, a luat fiinţă

FUNDAŢIA ROMÂNIA DE MÂINE şi în cadrul său Universitatea Spiru Haret, potrivit

prevederilor Legii pentru persoanele juridice nr. 21 / 1924 şi conform Procesului verbal încheiat

în data de 19 ianuarie 1991.În conformitate cu prevederile art. 7 din Statutul Fundaţiei România

de Mâine, aprobat de Adunarea generală constitutivă, scopul şi obiectivele propuse se realizează

prin instituţiile sale de profil, care organizează şi desfăşoară, în condiţiile legii, activităţi de

învăţământ, ştiinţă şi cultură.

Prin Sentinţa civilă nr. 109 din 12 februarie 91, Judecătoria Sectorului 1 din Bucureşti

admite cererea de înscriere a Fundaţiei România de Mâine în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor,

prin aceasta devenind persoană juridică de drept privat. Legea nr. 443 din 5 iulie 2002,

publicătă în Monitorul Oficial al României nr. 491 din 9 iulie 2002 consfinţeşte faptul că

Universitatea Spiru Haret este „instituţie de învăţământ superior, persoană juridică de drept

privat şi publică, parte a sistemului naţional de învăţământ". În conformitate cu prevederile

Statutului Fundaţiei România de Mâine şi ale Cartei Universităţii Spiru Haret, preşedintele

Fundaţiei România de Mâine are calitatea de preşedinte al Senatului Universitar.

Art. 116 (1) din aceeaşi lege prevede că ,,Structurile şi funcţiile de conducere ale

universităţilor particulare, atribuţiile, modul de constituire, durata mandatelor şi limitele de

vârstă ale cadrelor didactice sunt stabilite de Carta universităţii. Deciziile definitive, în acest

sens, revin universităţii". Legea nr. 480 / 2006 pentru modificarea şi completarea Legii

învăţământului nr. 84/1995, republicătă, stipulează că la art. 116 (2) faptul că ”Universităţile

particulare pot înfiinţa funcţia de preşedinte al universităţii, ordonator de credite, cu atribuţii

stabilite de Carta universităţii".

În temeiul prevederilor legale, prin Hotărârea Senatului Universităţii Spiru Haret, din data

de 24 ianuarie 2007, adoptată în unanimitate, preşedintele Fundaţiei România de Mâine,

preşedinte al Senatului universitar, precum şi rector ales al universităţii, a devenit, de drept,

preşedintele Universităţii Spiru Haret, având calitatea de ordonator de credite. Universitatea

Spiru Haret, instituţie de învăţământ superior particular acreditată, organizează studii

universitare de licenţă şi masterat, încadrate pe deplin în orientările Cartei Bologna, a cărei

semnatară este, şi în programele de studii ale Ariei Europene a Învăţământului Superior.

Universitatea Spiru Haret cultivă valorile ştiinţei şi culturii naţionale şi universale,

asumându-şi misiunea de învăţământ şi cercetare ce constă în :

a) formarea de specialişti cu un nivel superior de pregătire, asigurând acestora calificări

profesionale, care să le ofere şanse reale în competiţia de pe piaţa liberă a forţei de muncă;

b) dezvoltarea activităţii de cercetare ştiinţifică, stimularea gândirii şi a forţelor creative,

valorificarea multilaterală a procesului de creaţie ştiinţifică artistică, sportivă etc.

Pentru îndeplinirea misiunii sale, Universitatea şi-a stabilit următoarele obiective:

a. crearea şi organizarea structurilor instituţionale necesare predării, învăţării, evaluării,

cercetării ştiinţifice, corespunzătoare exigenţelor instituţiilor de învăţământ superior

performante;

b. modernizarea permanentă a procesului de învăţământ, prin perfecţionarea programelor

de studii universitare, în strânsă corelaţie cu progresul societăţii bazate pe cunoaştere, cu

cerinţele vieţii economico-sociale;

c. asumarea principiului calităţii în întreaga activitate desfăşurată în Universitate;

d. dezvoltarea activităţii de cercetare ştiinţifică, prin implicarea plenară a cadrelor

didactice, cercetătorilor şi studenţilor şi realizarea de parteneriate în acest domeniu cu

universităţi, instituţii de cercetare ştiinţifică, unităţi economico-sociale etc. din ţară şi din

străinătate;

3

e. autoevaluarea/evaluarea periodică a activităţii didactice şi ştiinţifice, având în vedere

standardele şi indicatorii de performanţă care asigură calitatea procesului de învăţământ şi a

cercetării ştiinţifice;

f. promovarea şi dezvoltarea programelor de mobilităţi naţionale şi internaţionale ale

studenţilor, cadrelor didactice şi cercetătorilor;

g. realizarea unui management instituţional strategic, performant şi transparent;

h. educarea studenţilor în spiritul respectării drepturilor şi libertăţilor

fundamentale ale omului, demnităţii, înţelegerii reciproce, toleranţei şi colaborării;

i. menţinerea relaţiilor profesionale şi ştiinţifice cu absolvenţii universităţii;

j. afirmarea performanţelor ştiinţifice ale membrilor comunităţii universitare pe plan

naţional şi internaţional;

k. extinderea şi diversificarea formelor de cooperare interinstituţională pe plan naţional şi

internaţional;

l. asigurarea surselor de finanţare, consolidarea, extinderea şi modernizarea permanentă

a bazei materiale, gospodărirea lor judicioasă şi eficientă.

Opţiunea strategică a Universităţii Spiru Haret este orientată spre viitor şi pe student, în

sensul că:

o oferă tinerilor şansa unei pregătiri superioare, în condiţii care să permită

valorificarea capacităţilor şi înclinaţiilor acestora;

o pune accent pe acele domenii de studii de licenţă şi specializări, programe de

masterat şi domenii pentru studii universitare de doctorat, pentru care tinerii

manifestă interes deosebit şi care răspund necesităţilor actuale şi viitoare ale

României;

o realizează un învăţământ superior dinamic, în măsură să integreze operativ, în

curricula universitară şi în programele de învăţământ, cuceririle noi, semnificative

pe plan mondial, ale cunoaşterii şi culturii;

o valorifică tradiţiile înaintate ale învăţământului românesc şi contribuţiile româneşti

la dezvoltarea ştiinţei şi culturii;

o promovează interdisciplinaritatea în desfăşurarea procesului de învăţământ şi

cercetării ştiinţifice;

o asigură un învăţământ formativ, capabil să ofere viitorilor absolvenţi deprinderea de

a-şi perfecţiona pregătirea de specialitate şi de cultură generală.

În prezent, Universitatea Spiru Haret are în structura sa un număr de 29 de facultăţi, cu 51

programe de studii universitare de licenţă, toate acreditate sau autorizate, şi 58 de programe de

studii postuniversitare de masterat, care funcţionează în conformitate cu prevederile legale. În

baza prevederilor art. 60 (1) din Legea învăţământului nr. 84/95, republicătă, cu modificările şi

completările ulterioare, în structura Universităţii Spiru Haret funcţionează, pe lângă

învăţământul de zi, formele de învăţământ cu frecvenţă redusă şi la distanţă (întreruptă în 2009).

Amploarea pe care o dobândise forma de învăţământ la distanţă se înscria în tendinţa actuală ce

se manifestă în ţările dezvoltate unde, paralel cu activitatea profesională, cetăţenii continuă

pregătirea pe tot parcursul vieţii, dar şi necesitatea perfecţionării superioare a tinerilor angajaţi.

În toate judeţele ţării şi în municipiul Bucureşti, Universitatea Spiru Haret a înfiinţat o

reţea naţională de 44 centre tehnologice de acces la platforma de e-learning. Astfel de centre

funcţionează, de asemenea, în S.U.A., Spania, Canada, Franţa, Italia, Austria, Israel, Republică

Moldova. Această formă modernă de desfăşurare a procesului învăţării, pregătirii şi evaluării

beneficiază de o infrastructură de excepţie, constând în 8.000 de calculatoare de ultimă

generaţie în laboratoarele din ţară şi 1.535 în Bucureşti, care au conexiune continuă la Internet,

precum şi programul de evaluare Blackboard, folosit în marile universităţi din ţările dezvoltate.

Odată cu acreditarea Universităţii Spiru Haret, au fost organizate, la specializările acreditate sau

autorizate, cu avizul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, programe de studii universitare, în

cadrul celor 29 de facultăţi existente în Bucureşti, Braşov, Blaj, Câmpulung-Muscel, Constanţa,

Craiova şi Râmnicu-Vâlcea.

4

Experienţa acumulată în organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare de licenţă atestă

capacitatea cadrelor didactice, a catedrelor şi a Consiliilor facultăţilor de a concepe şi a elabora

programe de studii universitare de licenţă în specializările solicitate. Studenţii care au urmat

aceste programe au apreciat utilitatea cunoştinţelor dobândite pentru activitatea profesională şi

faptul că le-a facilitat formarea de capacităţi şi abilităţi noi, le-a dezvoltat interesul pentru

cercetarea ştiinţifică sistematică.

Organizarea şi activitatea managerială în Universitatea Spiru Haret au la bază prevederile

Legii nr. 480/2006 pentru modificarea şi completarea Legii Învăţământului nr. 84/1995,

republicătă, şi prevederile Cartei Universităţii Spiru Haret, în care se stipulează modul

(principiile, normele) de funcţionare a Universităţii, structurile componente (departamente,

facultăţi, consilii, birouri etc.), competenţele şi responsabilităţile ce revin fiecăreia şi relaţiile

dintre ele. În Universitatea Spiru Haret sunt recunoscute şi aplicate normele şi principiile

general acceptate în spaţiul european al învăţământului. La nivelul Universităţii Spiru Haret

există o echipă managerială de conducere, al cărei responsabil este chiar preşedintele şi rectorul

Universităţii. De asemenea, toate structurile de conducere lucrează în echipă şi se implică activ

în atingerea obiectivelor propuse şi rezolvarea problemelor apărute. Universitatea este

organizată conform legii în facultăţi, departamente, catedre şi alte structuri (servicii funcţionale

şi centre tehnologice). Conducerea universităţii este asigurată de Senatul universitar şi între

şedinţele Senatului, de Biroul executiv, structuri prezidate de Preşedintele Universităţii –

ordonator de credite, care îndeplineşte şi funcţia de Rector.

În cadrul structurii manageriale a universităţii şi a prevederilor legale, prin hotărâri ale

Senatului au luat fiinţă şi funcţionează următoarele departamente: Departamentul pentru

evaluare internă şi asigurare a calităţii, Departamentul pentru Centrele Tehnologice,

Departamentul de Cercetare Ştiinţifică, Masterate şi Doctorate, Departamentul pentru Pregătirea

Personalului Didactic, Departamentul de Limbaje Specializate, Departamentul IT, Centrul de

Limbi Străine, precum şi Centrul de Consiliere şi Orientare în Carieră. Departamentele sunt

conduse de către un director.

La nivelul Senatului funcţionează Comisii şi Consilii de specialitate. Structura flexibilă de

tip reţea a permis Universităţii Spiru Haret să înlăture unele bariere tradiţionale, restrictive

privind accesul la studiile universitare în România: mobilitatea, costurile sociale şi barierele

ocupaţionale, facilitând aplicarea managementului axat pe student şi implicit, exercitarea

funcţiilor de management.

Totodată, Universitatea Spiru Haret a aderat la idealurile şi principiile înscrise în Magna

Charta Universitatum, adoptată la Bologna în anul 1988. Preşedintele şi rectorul Universităţii a

semnat, în septembrie 2005, la Bologna, această Charta, angajându-se, în numele Universităţii

Spiru Haret, să respecte şi să promoveze valorile şi drepturile universitare fundamentale,

cuprinse în acest document programatic. Structurile universităţii împreună cu cele ale Fundaţiei

România de Mâine funcţionează ca un organism bine închegat care imprimă tuturor membrilor

comunităţii responsabilitatea respectării criteriilor fundamentale prevăzute în Carta

Universităţii, respectiv: competenţă profesională, demnitate, corectitudine şi loialitate.

Facultăţile, conduse de Consiliul facultăţii şi de către Decan, au deplină autonomie, în sensul

descentralizării şi principiului răspunderii individuale şi colective care guvernează întreaga

activitate.

La nivel instituţional, funcţionează Comisia de evaluare şi asigurarea calităţii (CEAC), cu

misiunea de a supraveghea permanent modul în care se respectă legislaţia în vigoare, Carta

Universităţii, Codul de etică, regulamentele şi metodologiile, procedurile de evaluare internă şi

de asigurare a calităţii. Obiectivele strategice şi procedurile calităţii, aprobate în Senatul

Universităţii, sunt însuşite şi aplicate de toţi membrii comunităţii academice ai Universităţii

Spiru Haret. Anual, Comisia de evaluare şi asigurare a calităţii (CEAC) prezintă Senatului

Universităţii Raportul de evaluare internă şi asigurare a calităţii şi un program de acţiuni care

să ducă la îmbunătăţirea continuă a acesteia în toate domeniile de activitate didactică şi de

cercetare ştiinţifică. Universitatea Spiru Haret acţionează în direcţia formării unei culturi a

calităţii, promovând şi sprijinind standarde de calitate în domeniile educaţiei şi cercetării

5

ştiinţifice. Bunele practici şi experienţele nereuşite sunt împărtăşite de toţi membrii comunităţii

academice, contribuind la consolidarea unei culturi a excelenţei.

Universitatea îndeplineşte şi cerinţele şi standardele naţionale , dar are definite şi

standarde specifice. De asemenea, există o Comisie de etică, orientată de Codul de etică al

Universităţii Spiru Haret. Printr-o politică susţinută de recrutare, formare, promovare a cadrelor,

Universitatea Spiru Haret şi-a asigurat un fond valoros de cadre didactice proprii, în măsură să

acopere, al nivel teoretico-ştiinţific şi aplicativ ridicat, ansamblul activităţilor didactice, conform

planurilor de învăţământ. În facultăţile noastre, politica de personal a urmărit respectarea

prevederilor legale care privesc învăţământul superior, ceea ce a condus la îndeplinirea

standardelor de acreditare a specializărilor, cât şi la încadrarea, cu normă de bază, a unor

profesionişti de valoare, cu vocaţie şi experienţă ştiinţifică şi pedagogică.

În prezent, Universitatea dispune de numărul necesar de cadre didactice proprii, încadrate

cu normă de bază, capabile să asigure o calitate superioară a instruirii şi educaţiei studenţilor şi

să desfăşoare, la nivelul standardelor actuale, activitate de cercetare ştiinţifică. În anul

universitar 2010-2011 situaţia personalului didactic la nivelul Universităţii, aşa cum rezultă din

statele de funcţiuni şi personal, este următoarea:

Numărul total al posturilor didactice în statele de funcţiuni: 1.856

Numărul total al posturilor ocupate cu cadre didactice proprii (titulari cu normă de bază):

1.537

Numărul de posturi acoperite prin cumul de cadre didactice asociate: 60

Numărul de posturi acoperite prin plata cu ora de cadre didactice asociate: 259

În Universitatea Spiru Haret un număr de 401 cadre didactice posedă titlul de doctor, iar

un număr de 218 cadre didactice sunt doctoranzi, mulţi dintre ei în faza de definitivare a tezei de

doctorat. Cadrele tinere, în majoritatea lor, posedă titlul de master şi au absolvit modulul de

pregătire a personalului didactic (DPPD). Evaluarea cadrelor didactice se realizează anual (în

decembrie) pe baza unor criterii, standarde şi indicatori de calitate. În calitate de semnatară a

Magna Charta Universitatum (în 2005), Universitatea a depus eforturi susţinute pentru

implementarea procesului Bologna: structurarea studiilor universitare pe trei cicluri – licenţă,

masterat, doctorat (L-M-D) – cu o durată de 3(4), 2 şi respectiv 3 ani şi trecerea la sistemul de

credite transferabile, în număr de 60 de credite de studiu transferabile pe un an de studiu. S-au

făcut eforturi constante pentru restructurarea curriculei universitare, perfecţionarea sistemului de

credite (ECTS), creşterea calităţii actului educaţional- conţinut, modalităţi de predare şi

evaluare a pregătirii studenţilor, schimbarea accentului pe beneficiar/student, trecerea de la

indicatori de intrare la indicatori de ieşire a calităţii etc.

Activităţile de învăţământ ale Universităţii au în vedere cerinţele societăţii contemporane

bazată pe cunoaştere şi pe informatizare. În acest cadru, Universitatea urmăreşte: creşterea

volumului, structurii şi a calităţii cunoştinţelor studenţilor reflectate în noile paradigme, teorii şi

concepte educaţionale; dezvoltarea cunoaşterii ştiinţifice şi realizarea interdisciplinarităţii;

corelarea conţinutului studiilor cu exigenţelor generate de restructurările economice, politice şi

sociale contemporane, de noile forme de organizare a vieţii sociale din România, de dinamica

profesiilor şi ocupaţiilor pe plan naţional şi european.

Studenţii şi masteranzii au la dispoziţie următoarele categorii de resurse: carte tipărită

asigurată prin Editura şi Tipografia Fundaţiei România de Mâine, emisiuni-consultaţii

transmise prin TVRM Educaţional şi TVRM Cultural, programe TV şi postul propriu de radio,

Radio România de Mâine Student FM; platforma de e-learning Blackboard, susţinută de o

dotare adecvată cu computere, un fond bogat de cărţi din literatura de specialitate din ţară şi din

străinătate, ziare şi reviste de specialitate aflate în cadrul bibliotecilor facultăţilor.

Fundaţia România de Mâine şi Universitatea Spiru Haret dispun de o editură, un laborator

de tehnoredactare şi un complex tipografic digital de ultimă generaţie. Editura Fundaţiei

România de Mâine a publicăt un număr de 264 titluri de carte universitară, în anul 2008 şi 158

de titluri în 2009, asigurându-se astfel acoperirea cu manuale a tuturor programelor de studiu şi,

în perspectiva apropiată, a programelor de masterat. Achiziţionarea a două linii tipografice

6

complete, care utilizează tehnologie digitală de ultimă generaţie (full-color Xerox şi alb-negru

OCE), permite tipărirea în timp foarte scurt a unui număr important de cărţi şi manuale.

Avantajul acestor linii ultramoderne constă în capacitatea de a tipări, pornind de la conţinutul

cărţii stocat pe CD-ROM, a unui număr variabil de exemplare, în funcţie de cererea existentă,

fără ca preţul pe exemplar să se modifice. În tipografia Universităţii funcţionează, de asemenea,

şi o linie tipografică modernă care foloseşte tehnica priplay, a imprimării laser pe plăci

tipografice. Aceste tehnologii moderne asigură garanţia unei calităţi excepţionale a produselor

tipărite şi o satisfacere a tuturor cerinţelor de carte universitară venite de la studenţi şi

masteranzi. Asigurarea de resurse tipărite este accesibilă tuturor categoriilor de studenţi şi

masteranzi, indiferent de veniturile acestora, prin promovarea unei strategii adecvate de preţ,

respectiv subvenţionarea cu 30 % a achiziţiei de carte.

TVRM a lansat emisiuni cu caracter didactic (emisiunea Amfiteatru), emisiuni-consultaţii

care, prin contribuţia cadrelor didactice, pun la dispoziţia studenţilor şi masteranzilor un volum

însemnat de informaţii, elementul audio-vizual contribuind la o asimilare a cunoştinţelor mult

mai rapidă. Zilnic, în programul TVRM, se transmit 12 ore de consultaţii, difuzate în aşa fel

încât să poată fi vizionate de cât mai mulţi studenţi şi masteranzi. La realizarea acestor emisiuni

participă peste 22 de cadre didactice săptămânal, acoperind toate specializările. În sprijinul

studenţilor şi pentru a asigura o evidenţă clară şi fără echivoc în secretariatele facultăţilor, s-a

implementat sistemul de gestiune a studenţilor (engl. Student Information System) şi a activităţii

didactice bazat pe soluţia ORACLE Application, integrată cu toate celelalte sisteme informatice

utilizate în Universitate.

Sistemul modern de e-learning Blackboard, achiziţionat de Universitate în 2006, permite

utilizarea Internetului şi a computerelor pentru derularea procesului de învăţământ. Platforma

Blackboard răspunde în totalitate criteriilor de calitate privind educaţia, fiind un sistem integrat

care asigură comunicarea sincronă, cât şi asincronă cu studenţii şi masteranzii. Platforma

Blackboard este utilizată în prezent de peste 4.790 de instituţii de învăţământ şi organizaţii din

întreaga lume, iar creşterea cu 49,5 % a numărului de utilizatori faţă de anul precedent

demonstrează cât de performant este acest sistem de asistare pe calculator a procesului de

învăţământ.

Reţeaua de calculatoare (10.000), conectată la Internet prin trei conexiuni diferite (UPC,

Romtelecom şi RDS), funcţionează continuu şi oferă posibilitatea derulării activităţii didactice

online, dar şi organizării evaluării computerizate la toate formele de învăţământ, la toate

programele de studii. Posibilităţile de creare a materialelor didactice în Blackboard sunt

numeroase; este utilizată grafica extrem de atractivă, imaginea, sunetul datorită performanţelor

software ale programului. Cursurile pot fi transmise în format de document, fişiere audio sau

fişiere audio-video, iar interfaţa, deosebit de prietenoasă, nu creează dificultăţi utilizatorilor,

chiar şi mai puţin experimentaţi. Pentru a asigura comunicarea continuă cu studenţii direct la

secretariate, s-a achiziţionat de curând şi s-a pus în funcţiune sistemul de telefonie IP-CISCO.

Implementarea în 2009 a sistemului POLYCOM de video-conferinţă prin Internet, tip VPN,

face posibilă, în plus, modernizarea procesului didactic, asigurând legătura audio-video între

oricare dintre cadrele didactice şi studenţii acestora. Cercetarea ştiinţifică în Universitatea Spiru

Haret vizează: integrarea sa în Aria europeană a cercetării, dezvoltării şi inovării; îmbunătăţirea

permanentă a calităţii cercetării ştiinţifice, în concordanţă cu cerinţele învăţământului superior

modern la nivel european; şi dezvoltarea relaţiilor pragmatice dintre învăţământ – cercetare şi

comunitate, în folosul cele din urmă.

Cercetarea ştiinţifică în Universitatea Spiru Haret se desfăşoară în conformitate cu

Strategia cercetării ştiinţifice pe perioada 2007-2013 (actualizată în aprilie 2011), aprobată

de Senatul Universităţii. Aceasta se încadrează în liniile directoare ale Planului naţional al

cercetării dezvoltării inovării pentru perioada 2007-2013 (H.G. nr. 475/2007) şi Strategiei

Naţionale de Dezvoltare Durabilă a României. Universitatea Spiru Haret a fost atestată de

către ANCS şi CNCSIS prin decizia nr. 9692 din 04 iulie 2008 să desfăşoare activitate de

cercetare ştiinţifică, iar în prezent se află în plin proces de întocmire a documentaţiei necesare

acreditării la nivel naţional. De asemenea, recent, Universitatea Spiru Haret, prin Institutul

7

Central de Cercetare Ştiinţifică, s-a înscris în registrul CORDIS FP7 (Uniunea Europeană), ceea

ce permite Universităţii să participe şi să acceseze fonduri pentru proiecte de cercetare

europeană în parteneriat cu alte entităţi ştiinţifice din statele membre ale Uniunii Europene. În

cursul anului 2009 au fost obţinute venituri din activitatea de cercetare şi consultanţă ştiinţifică

în valoare de aproximativ 800.000 lei. De asemenea, au fost depuse spre finanţare 40 de

proiecte de cercetare ştiinţifică şi contracte de consultanţă ştiinţifică. Dintre acestea, 28 sunt

proiecte depuse pentru finanţare din fonduri europene nerambursabile din cadrul Programului

FSE.

Conducerea, desfăşurarea, monitorizarea şi evaluarea cercetării ştiinţifice se realizează pe

trei niveluri organizatorice şi operaţionale: Primul nivel, cel de management strategic, este

asigurat de Consiliul Cercetării Ştiinţifice şi Departamentul de Cercetare Ştiinţifică,

Masterate şi Doctorate (DCSMD) care raportează semestrial Senatului Universităţii Spiru

Haret; Cel de-al doilea nivel, de management operaţional şi executiv, este asigurat de Institutul

Central de Cercetare Ştiinţifică şi cele 30 de Centre de cercetare, acreditate de Senatul

Universităţii Spiru Haret (care reprezintă „nucleele” tehnice care efectuează activitate

complexă, colectivă, intra şi interdisciplinară, îndeosebi cu caracter aplicativ – contractual); Cel

de-al treilea nivel, de management executiv, revine facultăţilor şi catedrelor şi asigură,

îndeosebi, activitatea de cercetare ştiinţifică fundamentală. Cercetarea ştiinţifică efectivă se

realizează în laboratoare şi cabinete ale facultăţilor, dotate cu aparatură, biblioteci şi alte

facilităţi necesare documentării activităţilor de cercetare ştiinţifică, iar în unele cazuri cu

laboratoare specifice dotate cu aparatură de experimentare ştiinţifică (facultăţile de Medicină

Veterinară, Geografia Mediului şi Geografia Turismului, Matematică şi Informatică, psihologie,

Limbi şi Literaturi Străine etc.). Anual (în decembrie), este evaluat fiecare cadru didactic,

conform Planului de cercetare ştiinţifică ale catedrei, iar la nivelul DCSMD se realizează şi o

clasificare internă a facultăţilor pe criterii de cercetare ştiinţifică. De asemenea, s-a investit în

pregătirea profesională a responsabililor cu cercetarea ştiinţifică şi a directorilor de centre de

cercetare în vederea dobândirii cunoştinţelor necesare scrierii şi administrării de proiecte cu

finanţare din fonduri europene nerambursabile şi au fost extinse oportunităţile de finanţare a

proiectelor de cercetare, inclusiv prin dezvoltarea cooperării cu companii private şi autorităţile

locale.

Finanţarea cercetării ştiinţifice în Universitatea Spiru Haret se face pe patru niveluri:

1. un procent de 30 % din remuneraţia fiecărui cadru didactic este dedicat sprijinirii

activităţilor de cercetare ştiinţifică individuală. Fondul anual respectiv este de circa 9

milioane Euro;

2. un fond special anual de un milion de Euro, aprobat de către Senatul Universităţii Spiru

Haret, dedicat finanţării unor proiecte de cercetare ştiinţifică care vizează îndeosebi

îmbunătăţirea conţinutului ştiinţific al cursurilor universitare şi al sistemului de

învăţământ în general;

3. sume obţinute din cercetarea ştiinţifică aplicativă (contractuală), de granturi/proiecte de

tip european (FP7, Erasmus, Leonardo da Vinci, COST, Fondul Social European etc.)

ori naţionale (Academia Română, CNCSIS, ANCS etc.);

4. contracte directe cu diferiţi parteneri particulari sau de stat.

În ultimii ani, Universitatea Spiru Haret a derulat peste 100 de contracte de cercetare,

atât cu finanţare naţională, cât şi europeană. În acest sens, trebuie menţionat faptul că s-au

derulat 10 proiecte de tip grant, finanţate de către CNCSIS, iar în prezent se derulează patru (trei

în valoare de peste două milioane de lei, prin Facultatea de Geografie şi Georgrafia Turismului

şi unul, de circa 600.000 lei, prin Facultatea de Arhitectură, în parteneriat). Deşi sunt cu sume

mici, există peste 50 de contracte prin care Universitatea Spiru Haret colaborează cu

comunităţile locale, autorităţile locale – primării, organizaţii profesionale, precum şi cu mediul

privat de afaceri în domeniul cercetării şi consultanţei ştiinţifice.

Universitatea Spiru Haret redactează anual 15 reviste ANALE, pe specializări. Toate sunt

acreditate CNCSIS şi au cotaţii de la D la B+. Totodată, trei reviste ştiinţifice, editate de

facultăţi din domeniul economic, au fost reevaluate de către CNCSIS şi incluse în categoria B+.

8

Universitatea Spiru Haret şi-a dezvoltat şi consolidat, an de an, baza materială proprie, astfel

încât, în prezent, dispune de 37 imobile, cu o suprafaţă de peste 135.660 m², pentru

desfăşurarea, în condiţii optime, a procesului de învăţământ, a activităţii de cercetare ştiinţifică,

cultural-educative şi sportive în Bucureşti, la Constanţa, Câmpulung-Muscel, Craiova, Cluj-

Napoca, Braşov, Râmnicu-Vâlcea, Blaj, Ploieşti, Sibiu. Pentru buna desfăşurare a activităţii

didactice şi de cercetare, Universitatea dispune de 108 de amfiteatre şi săli de curs, 480 de săli

de seminar, peste 130 de laboratoare etc. şi Institutul Central de Cercetare Ştiinţifică.

Investiţii substanţiale au fost făcute pentru achiziţionarea de calculatoare de ultimă

generaţie (10.000 bucăţi), de echipamente performante pentru editare de carte (editură şi

topografie proprie), de aparatură pentru echiparea şi buna funcţionare a postului propriu de

televiziune România de Mâine (post naţional universitar şi cultural, singurul cu acest profil în

audiovizualul din ţara noastră). Televiziunea România de Mâine transmite emisiuni specializate

pentru învăţământ, precum şi emisiuni cu caracter ştiinţific, cultural, educativ şi sportiv,

informativ universitar, de larg interes public. În Universitatea Spiru Haret funcţionează 19

biblioteci (în Bucureşti şi pe lângă facultăţile Universităţii din ţară, care dispun de peste

150.000 de volume (în majoritate manuale, cursuri, tratate şi cărţi de specialitate), reviste şi

ziare de specialitate şi de 21 săli de lectură. În anul universitar 200-2001 a fost dat în funcţiune

un modern complex multifuncţional studenţesc Clubul Fundaţiei România de Mâine şi al

Universităţii Spiru Haret: în acelaşi scop, au fost realizate amenajări similare la Braşov şi

Câmpulung-Muscel. Căminele Universităţii, situate în Bucureşti, totalizează peste 1.200 locuri.

Universitatea oferă studenţilor condiţii deosebite pentru practicarea activităţilor sportive

în cadrul Complexului sportiv, situat în Şoseaua Berceni, nr. 104, care cuprinde: stadion cu o

capacitate de 10.000 locuri, terenuri de fotbal, tenis, volei, handbal, baschet. În vederea

dezvoltării în condiţii optime a bazei materiale proprii, a fost elaborat proiectul Complexului

Universitar şi Cultural România de Mâine, care va fi amplasat în Calea Văcăreşti şi B-dul

Tineretului, în cadrul căruia vor fi construite, în următorii ani, un nou edificiu al Universităţii,

un Spital clinic universitar, un Centru de conferinţe, un hotel-cămin pentru studenţi, un hotel de

4 stele pentru visiting professors.

9

METODOLOGIA PRIVIND ADMITEREA ÎN CICLUL DE STUDII

UNIVERSITARE DE LICENŢĂ PENTRU ANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT 2011-2012

În conformitate cu prevederile Legii învăţământului nr. 84/1995, republicătă, cu

modificările şi completările ulterioare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 288/2004 privind

organizarea studiilor universitare, în temeiul dispoziţiilor O.M.E.C.I. nr. 3331/2009 privind

criteriile generale de organizare şi desfăşurare a admiterii în ciclul de studii universitare de

licenţă, de masterat şi de doctorat pentru anul universitar 2010–2011, potrivit prevederilor

cuprinse în Carta Universităţii Spiru Haret, Senatul Universităţii Spiru Haret stabileşte

următoarea Metodologie:

I. ORGANIZAREA ADMITERII

Art.1. Ciclul de studii universitare de licenţă se organizează pe domenii de studiu.

Art.2.

o (1) Admiterea în Universitatea Spiru Haret se organizează pe domenii de

studiu de licenţă, la specializările acreditate şi autorizate să funcţioneze provizoriu,

prevăzute în Anexă.

o (2) Constituirea formaţiunilor de studiu pe specializări se face după

exprimarea opţiunilor de către candidaţii admişi, cu luarea în considerare a planului

strategic al universităţii.

Art.3. Admiterea pentru anul universitar 2011–2012 se desfăşoară pentru formele

de învăţământ zi, la distanţă şi cu frecvenţă redusă. La Universitatea Spiru Haret,

formele de învăţământ la distanţă şi cu frecvenţă redusă sunt organizate în

conformitate cu prevederile art.60 (1) din Legea Învăţământului nr.84/1995,

republicătă, cu modificările şi completările ulterioare: „Activitatea didactică se poate

organiza în următoarele forme: de zi, seral, cu frecvenţă redusă şi la distanţă. Formele

de învăţământ seral, cu frecvenţă redusă şi la distanţă pot fi organizate de instituţiile

de învăţământ superior care au cursuri de zi”.

Art. 4. Pentru anul de învăţământ 2011-2012, admiterea în ciclul de studii

universitare de licenţă se desfăşoară astfel:

o în perioada iunie–septembrie a.c., pentru candidaţii posesori de diplomă de

bacalaureat din promoţiile anterioare anului 2011;

o în perioada iulie-septembrie a.c., pentru candidaţii absolvenţi de liceu ai

promoţiei 2011, care au promovat examenul de bacalaureat, pe baza

adeverinţei eliberate de liceu (în care se precizează media generală şi notele

obţinute la probele susţinute, mediile obţinute în anii de liceu, termenul de

valabilitate şi că nu a fost eliberată diploma de bacalaureat), până la

dobândirea diplomei de bacalaureat.

II. CANDIDAŢII LA ADMITERE

Art. 5. Pot candida la admiterea în învăţământul superior, în ciclul de studii

universitare de licenţă, absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă

echivalentă cu aceasta. Pot candida, de asemenea, cetăţenii statelor membre ale Uniunii

Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene

în aceleaşi condiţii prevăzute de lege pentru cetăţenii români, inclusiv în ceea ce priveşte

taxele de şcolarizare. Recunoaşterea studiilor efectuate de către aceştia în ţările de domiciliu

se va realiza de către direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării,

10

Tineretului şi Sportului. Cetăţenii străini au obligaţia să prezinte un certificat de competenţă

lingvistică pentru limba română eliberat de către instituţii abilitate de Ministerul Educaţiei,

Cercetării, Tineretului şi Sportului. Aceeaşi condiţie se impune şi în cazul transferurilor

cursanţilor între instituţiile de învăţământ superior acreditate, care potrivit legii, au dreptul

să şcolarizeze cetăţenii străini şi sunt recunoscute de către statul român.

Art. 6. Documentele necesare înscrierii la admitere sunt următoarele:

o diploma de bacalaureat (diplomă echivalentă cu aceasta), în original sau

adeverinţă eliberată de liceu, în original, pentru candidaţii care au promovat

examenul de bacalaureat în anul 2011 (adeverinţa de absolvent de liceu se

poate depune în copie legalizată în cazul în care candidatul care se înscrie

la admitere are adeverinţa în original depusă la un alt dosar de admitere,

însoţită de o adeverinţă în care se certifică acest lucru);

o certificatul de naştere, în copie (xerox);

o certificatul de căsătorie (dacă este cazul), în copie (xerox);

o adeverinţă medicală tip;

o copie după buletinul (cartea) de identitate, care să cuprindă codul numeric

personal;

o 3 fotografii tip buletin de identitate;

o copie legalizată după diploma de bacalaureat, însoţită de adeverinţă

eliberată de facultatea la care se află diploma de bacalaureat, în original

(pentru cei care urmează a doua facultate);

o un dosar plic.

Art.7. (1) Taxa de înscriere la admitere este de 80 lei.

să şcolarizeze cetăţenii străini şi sunt recunoscute de către statul român.

(2) Fiii de ţărani, de cadre didactice, de pensionari şi şomeri, aflaţi în întreţinerea

părinţilor, sunt scutiţi de plata taxei de înscriere pentru admitere.

Această facilitate se acordă: o candidaţilor fii de ţărani, în baza adeverinţei eliberate de primăria comunei unde

domiciliază părinţii lor, care să ateste că unica sursă de venit a acestora este

agricultura;

o candidaţilor fii de cadre didactice, în temeiul unei adeverinţe eliberate de şcoala

unde funcţionează părintele/părinţii;

o candidaţilor fii de pensionari, în baza cuponului de pensie din ultima lună;

o candidaţilor fii de şomeri, în baza cuponului de şomer din ultima lună.

Art. 8. Înscrierea şi admiterea se desfăşoară la sediul central al Universităţii Spiru

Haret din Bucureşti, Str. Ion Ghica nr. 13, Sectorul 3, la sediile facultăţilor din Bucureşti,

Constanţa, Braşov, Craiova, Râmnicu-Vâlcea, Câmpulung-Muscel, Blaj.

III. DESFĂŞURAREA ŞI REZULTATUL ADMITERII

Art. 9. (1) Admiterea în anul I se face, în principal, pe baza rezultatelor obţinute la

examenul de bacalaureat, a fişei-chestionar şi a discuţiei pe care o poartă un membru al

comisiei de admitere cu fiecare candidat în parte, pe marginea răspunsurilor din fişa-

chestionar.

o (2) Fiecare candidat înscris la admitere va completa anexa 1 la fişa

chestionar, în care sunt cuprinse date necesare pentru întocmirea

Registrului Matricol Unic.

o (3) Pentru domeniile/specializările: arhitectură, teatru, muzică, cultură

fizică şi sport, limbi şi literaturi, facultăţile pot include, în structura

admiterii, şi teste de cunoştinţe, teste de limbă, teste de aptitudini şi

vocaţionale, probe practice etc.

11

o (4) Fişa-chestionar se semnează de cadrul didactic care a realizat interviul

şi se validează de conducerea facultăţii respective.

o (5) Rezultatele admiterii se comunică după susţinerea interviului şi, după

caz, a testelor specifice specializărilor vocaţionale.

o (6) Facultăţile au obligaţia să restituie, după afişarea rezultatelor finale, în

cel mult 48 de ore de la depunerea cererii şi necondiţionat, fără perceperea

unor taxe, dosarele candidaţilor respinşi sau ale celor care renunţă la locul

obţinut prin admitere.

IV. ALTE PRECIZĂRI ŞI DISPOZIŢII FINALE

Art. 10

o (1) Prezenta Metodologie privind admiterea în ciclul de studii universitare

de licenţă pentru anul de învăţământ 2011-2012 a fost aprobată de Senatul

Universităţii Spiru Haret, în şedinţa din mai 2011.

Rectorul Universităţii Spiru Haret

Conf. Univ. Dr. Aurelian A. Bondrea

12

LISTA FACULTĂŢILOR, DOMENIILOR ŞI SPECIALIZĂRILOR CARE

ORGANIZEAZĂ ADMITEREA LA STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ ÎN

ANUL UNIVERSITAR 2011-2012

Potrivit prevederilor art.3(3) din Legea nr. 88/1993, republicătă şi ale art. 60(1) din

Legea Invăţământului nr. 84/1995, republicătă şi în baza Hotărârii pentru completarea

Hotărârii Guvernului nr.749/2009 pentru aprobarea Nomenclatorului domeniilor, a structurilor

instituţiilor de învăţământ superior şi a specializărilor/programelor de studii universitare de

licenţă acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu organizate de acestea.

Facultatea

Domeniul de studii

universitare de

licenţă

Programe de studii/specializări

acreditate (A) sau autorizate să

funcţioneze provizoriu (AP)

Nr. de

credite

Facultatea de Matematică şi

Informatică, Bucureşti

Matematică Matematică 180

Informatică Informatică 180

Facultatea de Geografie şi

Geografia Turismului,

Bucureşti

Geografie

Geografie 180

Geografia turismului 180

Facultatea de Litere,

Bucureşti Limba şi literatura

Limba şi literatura română – O

limba şi literatura straină

(engleza,franceza)

180

Limba si literatura moderna

A(engleza, franceza) – Limba şi

literatura moderna B (franceză,

engleză, germană, spaniolă,

italiană, rusă, latină, arabă,

japoneză)

180

Relatii Internaţionale,

Istorie şi Filosofie,

Bucureşti

Relaţii

internaţionale şi

studii europene

Relaţii internaţionale şi studii

europene 180

Istorie Istorie 180

Filosofie Filosofie 180

Facultatea de Drept si

Administraţie Publică,

Bucureşti

Drept Drept 240

Ştiinţe

administrative Administraţie publică 180



Constanţa

Drept Drept A 240

Ştiinţe

administrative Administraţie publică AP 180



Craiova

Drept Drept AP 240

Ştiinţe




Râmnicu Vâlcea

Drept Drept 240

Facultatea de Ştiinţe

Juridice şi Administrative,

Braşov

Drept Drept 240

Ştiinţe


Facultatea de Sociologie –

Psihologie, Bucureşti

Sociologie Sociologie 180

Psihologie Psihologie 180

13

Facultatea

Domeniul de studii

universitare de

licenţă

Programe de studii/specializări

acreditate (A) sau autorizate să

funcţioneze provizoriu (AP)

Nr. de

credite

Facultatea de Psihologie şi

Pedagogie, Braşov

Psihologie Psihologie 180

Ştiinţe ale educaţiei Pedagogie 180

Facultatea de Jurnalism,

Comunicare şi Relaţii

Publice, Bucureşti

Ştiinţe ale

comunicării

Jurnalism 180

Comunicare şi relaţii publice 180

Facultatea de Finanţe şi

Bănci, Bucureşti Finanţe Finanţe şi bănci A 180

Facultatea de Management

Financiar-Contabil,

Bucureşti

Contabilitate Contabilitate şi informatică de

gestiune A 180

Management Management AP 180


Financiar-Contabil,

Constanţa


gestiune A 180

Finanţe Finanţe şi bănci AP 180

Management Management AP 180


Financiar-Contabil, Craiova

Contabilitate Contabilitate si informatica de

gestiune 180

Finanţe Finanţe şi bănci 180

Economie şi afaceri

internationale Afaceri internaţionale 180

Facultatea de Contabilitate

şi Finanţe, Râmnicu Vâlcea


gestiune 180


Facultatea de Contabilitate

şi Finanţe, Câmpulung

Muscel


gestiune 180


Administrarea

afacerilor Administrarea afacerilor 180

Facultatea de Ştiinţe

Economice, Blaj


Administrarea

afacerilor Administrarea afacerilor 180

Facultatea de Management,

Braşov

Management Management A 180


gestiune 180

Facultatea de Marketing şi

Afaceri Economice

Internaţionale, Bucureşti

Marketing Marketing 180

Economie şi afaceri

internaţionale Afaceri internaţionale 180

Facultatea de Arte,

Bucureşti

Teatru Artele spectacolului(actorie) 180

Muzică Pedagogie muzicală 180

Facultatea de Arhitectură,

Bucureşti Arhitectură Arhitectură 360

Facultatea de Educaţie

Fizica şi Sport, Bucureşti

Educaţie fizica si

sport

Educaţie fizică şi sportivă 180

Kinetoterapie şi motricitate

specială 180

Facultatea de Medicină

Veterinară, Bucureşti

Medicină

veterinară Medicină veterinară 360

14

CALENDARUL ANULUI UNIVERSITAR 2011-2012

15

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR-CONTABIL CONSTANŢA

STRUCTURA ANULUI UNIVERSITAR 2011-2012*

SEMESTRUL I

Curs de ZI şi FR

3 octombrie 2011 Deschiderea noului an universitar**

Luni 03.X.2011 – Vineri 20.I.2012 ACTIVITATE DIDACTICĂ ŞI PRACTICĂ

Vineri 23.XII.2011 – Duminică 08.I.2012 Vacanţă de Crăciun şi Anul Nou

Duminică 22.I.2011 – Duminică 06.II.2012 Sesiune de examene de iarnă

Luni 13.II.2012-Duminică 19.II.2012 Vacanţă de iarnă

Luni 13.II.2012-Duminică 19.II.2012 Sesiune de examene licenţă şi disertaţie

SEMESTRUL II

Curs de ZI şi FR

Luni 20.II.2012-Vineri 01.VI.2012 ACTIVITATE DIDACTICĂ ŞI PRACTICĂ

Joi 12.IV.2012 – Miercuri 18.IV.2012 Vacanţă de Paşte

Luni 07.V.2012 – Sâmbătă 20.V.2012 Pregătire privind elaborarea lucrării de

absolvire/licență în vederea susținerii acesteia

Luni 21.V.2012-Vineri 01.VI.2012 Sesiune de examene de vară pentru anii

terminali

Marți 05.VI.2012-Vineri Sesiune de restanţe (sem.1 şi sem.2 an curent)

08.VI.2012 ani terminali

Luni 11.VI.2012-Vineri Sesiune de credite și diferențe pentru anii

15.VI.2012 terminali

Marți 05.VI.2012-Vineri Sesiune de examene de vară (semestrul II)

29.VI.2012

Luni 02.VII.2012-Duminică 22.VII.2012 Sesiune de examene de vară de licență și disertație

Luni 02.VII.2012-Duminică 26.VIII.2012 Vacanţă de vară

Luni 27.VIII.2012-Miercuri 5.IX.2012 Sesiune de examene de toamnă ani neterminali

(Restanţe din sem.1 şi sem.2 an curent)

Sâmbătă 08.IX.2012-Duminică 16.IX.2012 Sesiuni de reezaminări credite şi diferenţe

Notă:

*Această structură generală a anului universitar 2011-2012 va fi adaptată la specificul fiecărui

domeniu de licenţă, în limitele perioadelor definite mai sus, ţinându-se cont, în toate cazurile, de

normele ARACIS, privind desfăşurarea activităţilor didactice şi a modului de organizare a

practicii

**Deschiderea anului universitar se realizează la sediul fiecărei facultăţi, luni 3 octombrie

2011 ***În zilele de 2-3, 9-10 iunie, 6-7 septembrie se procesează notele din Blackboard și

importarea lor în aplicația UMS.

****În zilele declarate sărbători legale nu se organizează activități didiactice sau de examinare

(joi 1 decembrie 2011, duminică 25 decembrie 2011, luni 26 decembrie 2011, duminică 1

ianuarie 2012, luni 2 ianuarie 2012, duminică 15 aprilie 2012, luni 16 aprilie 2012, marți 1 mai

2012, duminică 3 iunie 2012, luni 4 iunie 2012, miercuri 15 august 2012)

16

PREZENTAREA FACULTĂŢII DE MANAGEMENT FINANCIAR-

CONTABIL CONSTANŢA

17

Facultatea de Management Financiar-Contabil Constanţa

Str. Unirii, Nr. 32-34, Constanţa

Telefon: 0241.541.490

Decan: Conf.univ.dr. Ipate Dragoș Mihai

Prodecan: Lector univ.dr. Neguriţă Octav

Facultatea de Management Financiar-Contabil Constanţa funcţionează începând

cu anul universitar – pe baza celor trei specializări acreditate sau autorizate

(Contabilitate şi informatică de gestiune, Finanţe şi bănci, Management), conform Legii

nr. 443/05.07.2002, prin care a fost acreditată Universitatea Spiru Haret, şi prin

Hotărârea de Guvern nr. 944/29.08.2002, publicătă în Monitorul Oficial, partea I, nr.

675/11.09.2002.

Facultatea de Management Financiar-Contabil Constanţa are trei specializări :

Contabilitate şi informatică de gestiune (ZI) acreditată

Finanţe şi bănci (ZI, FR) autorizată

Management (ZI) autorizată. Misiunea facultăţii vizează învăţământul şi cercetarea, formarea de :

economişti specialişti în diversele arii ale contabilităţii (contabilitate generală,

contabilitatea instituţiilor publice, contabilitatea instituţiilor de credit,

contabilitate naţională, contabilitate consolidată, expertiză contabilă),

specialişti în finanţe şi fiscalitate,

specialişti în informatică de gestiune,

specialişti în management,

profesori de ştiinţe economice în învăţământul universitar sau preuniversitar,

precum şi de cercetători.

Absolvenţii facultăţii noastre se pot încadra în piaţa muncii în profesiile corespunzând

unor clasificări la nivel european şi, conform COR 2009, clasificării ocupaţiilor din

România.

În timpul studiilor, studenţii dobândesc numeroase abilităţi şi competenţe:

de a iniţia şi dezvolta afaceri de orice natură,

de a organiza o activitate contabilă adaptată schimbărilor şi necesităţilor

economice actuale

de a realiza rapoarte de expertiză şi de audit în domenii economice diverse

de a organiza şi gestiona societăţi sau instituţii din domenii diverse de

activitate (societăţi comerciale, instituţii de credit, instituţii publice),

de a realiza şi dezvolta programe informatice destinate gestiunii activităţii

economice (contabilitate, fiscalitate, analiză economico-financiară, evaluare)

Studenţii efectuează practică economică în cadrul instituţiilor publice, instituţiilor de

credit, firmelor autorizate în activitatea de evaluare, contabilitate, expertiză şi audit,

în cadrul societăţilor cu profil industrial sau comercial, în cadrul firmelor IT şi, la

alegere, efectuează practică pedagogică. Totodată, studenţii pot urma facultativ

Modulul de limbi străine şi Modulul psiho-pedagogic. Promovarea modulului de

limbi străine permite obţinerea unui atesta de cunoaştere a unei limbi străine, iar al

doilea modul permite obţinerea unui certificat de profesor, ceea ce este indispensabil

pentru a putea profesa în învăţământ.

18

Manualele publicate, sintezele şi dezbaterile didactice televizate constituie

instrumente preţioase, care completează activităţile desfăşurate direct cu studenţii.

Facultatea asigură manuale la toate disciplinele de curs.

După absolvire, studenţii îşi pot continua perfecţionarea în calitate de masteranzi, iar

apoi, de doctoranzi în domeniul ştiinţelor contabilităţii, informaticii, finanţelor,

managementului sau în alte domenii.

Conţinutul procesului de învăţământ este la nivel calitativ similar cu cel realizat în

numeroase universităţi româneşti şi occidentale de prestigiu şi de tradiţie în

specialitate.

DECAN,

Conf.univ.dr. Ipate Dragoș Mihai

19

SPECIALIZAREA

CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

ANUL I

2011-2012

> Planul de învăţământ

> Programele analitice

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Se aplică începând cu anul universitar 2011-2012 Anul 1

Denumirea disciplinei Pachet Codul

disciplinei Semestrul 1 Semestrul 2 Nr. ore pe disciplină

Forma de evaluare

(E, Cv, Pv) Credite

Ore săptămână Ore săptămână Total Curs Seminar

Practică

spec. Sem. 1 Sem. 2

Sem.

1

Sem.

2 C S Lp/L Total C S Lp/L Total

Discipline obligatorii

1. Microeconomie MFC1101 2 2 - 4 - - - 0 56 28 28 - Pv1 - 5 -

2. Macroeconomie MFC1202 - - - 0 2 2 - 4 56 28 28 - - E2 - 5

3. Matematici aplicate în economie MFC1103 2 2 - 4 - - - 0 56 28 28 - E1 - 5 -

4. Matematici financiare şi actuariale MFC1204 - - - 0 2 1 - 3 42 28 14 - - E2 - 5

5. Contabilitate (baze) MFC1105 2 2 - 4 - - - 0 56 28 28 - E1 - 5 -

6. Contabilitate (proceduri) MFC1206 - - - 0 2 1 - 3 42 28 14 - - E2 - 5

7. Informatică de gestiune (Baze şi Internet)

MFC1107 2 - 2 4 - - - 0 56 28 28 - E1 - 5 -

8. Informatică de gestiune (documente

contabile) MFC1208 - - - 0 1 - 2 3 42 14 28 - - Pv2 - 5

9. Management general MFC1109 2 1 - 3 - - - 0 42 28 14 - E1 - 4 -

10. Dreptul afacerilor MFC1110 2 1 - 3 - - - 0 42 28 14 - E1 - 3 -

11. Drept comunitar MFC1211 - - - 0 2 1 - 3 42 28 14 - - E2 - 3

12. Finanţe publice şi fiscalitate MFC 1212 - - - - 2 1 - 3 42 28 14 - - E2 - 4

12.Limba străină (engleză sau franceză) 1 MFC1113a/

MFC1113b - 2 - 2 - - - 0 28 - 28 - Pv1 - 3 -

13.Limba străină (engleză sau franceză) 2 MFC1214a/

MFC1214b - - -

0 - 2 - 2 28 - 28 - - Pv2 - 3

Total ore pe săptămână 12 8 2 22 11 8 2 21 43 23 20 - - - -

Total ore pe an de studiu 630 322 308 - - - -

Total credite 30 30

Total evaluări semestriale (E, Cv, Pv) 5E1+

2Pv1

5E2+

2Pv2

Legendă: C = curs; S = seminar; Pv = probă de verificare; Lp = Lucrări practice; L = laborator; Cv = colocviu; DF=disciplină fundamentală; DS=disciplină de specialitate; DC=disciplină

complementară; DO=disciplină obligatorie; DA=disciplină la alegere; DFc=disciplină facultativă.

MICROECONOME

Microeconomy

Disciplină obligatorie, sem. I; ore săptămânal – învăţământ zi: 2 ore curs, 2 ore

seminar, total ore semestru: 56; 5 credite; probă de verificare.

Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem

Număr de ore Număr

de

credite

Forma de

examinare săptămânal Total

semestru C S LP

Microeconomie MFC1101 I 1 2 2 - 4 5 Pv1

Categoria formativă a

disciplinei (DF, DS, DG) DF

Categoria de

opţionalitate a

disciplinei (DO, DA,

DFc)

DO

OBIECTIVUL general avut în vedere prin cuprinderea în Planul de învăţământ a disciplinei Microeconomie îl constituie însuşirea de către studenţi, într-o manieră riguroasă, a conceptelor şi categoriilor acestei ştiinţe, a metodelor de cunoaştere şi analiză utilizate în teoria şi practica economică, care stau la baza înţelegerii proceselor economice reale, a mecanismelor de funcţionare a economiei la nivel microeconomic.

Principalele obiective specifice au în vedere studierea comportamentelor individuale, respectiv comportamentul consumatorului, comportamentul producătorului şi combinarea factorilor de producţie, mecanismul de funcţionare a pieţei prin prisma analizei componentelor ei, cererea, oferta, preţul si concurenţa, precum şi principalele tipuri de pieţe şi formarea veniturilor fundamentale.

14. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

- Economia politică ca ştiinţă a raţionalităţii.

- Economia de piaţă. Caracterizare generală. Agenţii economici.

- Piaţa. Cererea şi oferta.

- Comportamentul consumatorului.

- Factorii de producţie şi combinarea lor. Comportamentul producătorului.

- Productivitatea factorilor de producţie.

- Piaţa muncii, salariul.

- Concurenţa şi mecanismul de formare a preţurilor.

- Costul de producţie şi comportamentul producătorului.

- Profitul şi renta.

- Piaţa monetară. Dobânda.

- Piaţa capitalului (financiară).

- Piaţa valutară. - Eşecul pieţii : externalităţi şi bunuri publice.

II. TEMATICA SEMINARIILOR 1. Seminar organizatoric. Nevoile şi resursele economice (2 ore)

22

2. Economia de piaţă: caracterizare generală (4 ore) 3. Cererea. Comportamentul consumatorului. Utilitatea (4 ore) 4. Oferta. Teoria producătorului. Combinarea şi utilizarea factorilor de producţie. Costul de producţie (6 ore) 5. Concurenţa şi preţul. Salariul. Profitul. Dobânda. Renta. (6 ore) 6. Piaţa muncii Piaţa monetară şi piaţa capitalului Piaţa valutară (4 ore) 7. Externalităţi şi bunuri publice (2 ore)

III. BIBLIOGRAFIE

1. Dobrotă N., Economie Politică , Editura Economică, Bucureşti, 1997

2. Mecu C.(coord.), Economie Politică I , Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,

2005

3. Niculescu N., Economie Politică, Editura Europolis, Constanţa, 2000.

23

MACROECONOMIE

Macroeconomy

Disciplină obligatorie, sem. II; ore săptămânal – învăţământ zi: 2 ore curs, 2 ore

seminar, total ore semestru: 56; 5 credite; examen.

Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Macroeconomie MFC1202 I 2 2 2 - 4 5 E2


disciplinei (DF, DS, DC) DF

Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DO

Obiectivul general avut în vedere prin cuprinderea în Planul de învăţământ a disciplinei Macroeconomie este de a ajuta studenţii să înţeleagă modul economic de gândire şi să se familiarizeze cu metodele de cunoatere şi analiză utilizate în teoria şi practica economică care stau la baza înţelegerii proceselor economice reale, de la nivel naţional şi internaţional. Disciplina este fundamentală pentru pregătirea de specialitate a studenţilor, pentru asimilarea conţinutului celorlalte discipline economice care dau profilul viitorilor economiti.

Principalele obiective specifice au în vedere studierea performanţelor globale ale economiei, prilejuind înţelegerea acţiunii legilor economice la nivel macroeconomic, factorii creterii şi dezvoltării economice şi principalele dezechilibre care apar în acest proces (inflaţia, omajul, deficitul bugetar), fluctuaţiile activităţii economice, intervenţia statului în economie, distribuirea şi redistribuirea avuţiei şi interdependenţe economice internaţionale (regionalizarea şi globalizarea activităţilor economice, integrarea economică şi locul României în economia mondială).


- Creşterea şi dezvoltarea economică.

- Venituri, consumul şi investiţiile.

- Echilibrul şi dezechilibrul economic.

- Fluctuaţiile activităţii economice.

- Şomajul.

- Inflaţia.

- Rolul statului în economie.

- Bunăstarea şi sărăcia.

- Distribuţia veniturilor.

- Economia deosebită.

- Subdezvoltarea economică.

- Economia mondială la începutul unui nou mileniu. Regionalism şi

globalizare.

- Starea actuală a economiei româneşti. - România în circuitul economic mondial.

24

II. TEMATICA SEMINARIILOR 1. Seminar introductiv. (2 ore)

2. Creşterea şi dezvoltarea economică. Echilibrul şi dezechilibrul economic. Problema dezvoltării ţărilor rămase în urmă din punct de vedere economic (4 ore)

3. Venitul, consumul, economiile şi investiţiile. Ciclurile economice (5 ore)

4. Şomajul şi inflaţia (5 ore)

5. Modalităţi de intervenţie a statului în economie. Bunăstarea şi sărăcia (4 ore)

6. Structuri de bază ale economiei mondiale. Locul României în economia mondială. Globalizare.Integrare economică. (4 ore)

7. Probleme actuale ale economiei româneti. Seminar recapitulativ (4 ore)

III. BIBLIOGRAFIE

1. Dobrotă N., Economie Politică , Editura Economică, Bucureşti, 1997,

2. Mecu C.(coord.), Economie Politică II , Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,

2005,

3. Niculescu N., Economie Politică, Editura Europolis, Constanţa, 2000.

25

MATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE

Applied Maths in Economics

Disciplină obligatorie, sem. I; ore săptămânal – învăţământ zi: 2 ore curs, 2 ore


Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Matematici

aplicate în

economie

1103 I 1 2 2 - 4 5 E1



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DO

Obiectivul general al cursului este deci acela de a asigura baza teoretică de înţelegere şi fundamentare a aparatului matematic utilizat în cadrul unor discipline de specialitate, precum: Economie, Informatică, Statistică, Analiză economico financiară, Econometrie şi previziune economică, Eficienţă economică, Modelarea deciziei monetar financiare. Se are în vedere familiarizarea viitorului economist cu modele economice, cu metodele generale de descriere matematică prin intermediul analizei matematice, preum şi acumularea progresivă a cunoştiinţelor şi formarea deprinderilor operaţionale Principalele obiective specifice au în vedere însuşirea noţiunilor şi cunotinţelor generale legate de problematica complexă pe care o presupune rolul şi locul matematicii în activitatea economică, în general, în instituţiile financiar-bancare (bănci, societăţi de asigurări, instituţii bursiere, ministere, alte instituţii financiare ale administraţiei centrale şi locale), în special.

I.CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Capitolul 1. Elemente de algebră superioară cu aplicaţii în economie

1.1 Spaţii vectoriale. Organizarea spaţiilor economice ca spaţii vectoriale

1.2 Bază şi dimensiune. Reprezentarea unui vector într-o bază

1.3 Modificarea coordonatelor unui vector la schimbarea bazei

1.4 Metode numerice de rezolvare a sistemelor de ecuaţii liniare

1.5 Operatori liniari pe spaţii vectoriale

1.6 Vectori şi valori proprii

1.7 Organizarea spaţiilor vectoriale ca spaţii metrice şi spaţii normate

1.8 Distanţa. Spaţiu metric

Capitolul 2. Fundamentarea optimă a deciziilor prin programare liniară

2.1 Formularea problemei de programare liniară şi a modelului matematic

2.2 Forme fundamentale ale problemei de programare liniară (PPL)

2.3 Algoritmul Simplex Primal

2.4 Forma duală a PPL. Soluţii. Clasificare. Interpretarea economică a PPL

2.5 Interpretarea economică a problemei duale; preţuri umbră

26

Capitolul 3. Decizii optime de transport

3.1 Formularea problemei transportului şi a modelului matematic

3.2 Modelul matematic al problemei de transport echilibrate

Capitolul 4. Elemente de analiză matematică cu aplicaţii în fundamentarea deciziei

economice optime

4.1 Serii numerice. Criterii de convergenţă

4.2 Serii cu tremeni pozitivi

4.3 Serii alternate

4.4 Serii de funcţii reale

4.5 Serii de puteri

4.6 Serii Taylor şi serii Mac-Laurin

4.7 Funcţii de mai multe variabile reale

4.8 Interpretarea economică a derivatelor parţiale

4.9 Extremele funcţiilor de mai multe variabile

4.10 Extremele funcţiilor de mai multe variabile condiţionate

4.11 Integrale duble

4.12 Integrale improprii

4.13 Integrale euleriene

Capitolul 5. Modelul dinamicii proceselor economice 5.1 Tipuri principale de ecuaţii diferenţiale cu aplicaţii în economie

5.2 Ecuaţii diferenţiale cu variabile separabile

5.3 Ecuaţii omogene

5.4 Ecuaţii liniare de ordinul intâi

5.5 Aplicaţii în economie a ecuaţiilor diferenţiale

II. TEMATICA SEMINARIILOR

1. Elemente de algebră superioară cu aplicaţii în economie; (4 ore)

2. Fundamentarea optimă a deciziilor prin programarea liniară; (5 ore)

3. Decizii optime de transport; (8 ore) 4. Elemente de analiză matematică cu aplicaţii în fundamentarea deciziei economice optime;

(6 ore) 5. Modelul dinamicii proceselor economice. (5 ore)

III.BIBLIOGRAFIE

1. Baciu A., Matematici aplicate în economie şi finanţe, Editura Fundaţiei România de,

Mâine Bucureşti, 2004,

2. Duda I, Matematici pentru economişti, Editura Fundaţiei România de Mâine,

Trandafir R., Bucureşti, 2005,

Baciu A.,

Ioan R.,

3. Duda I, Elemente de matematici economice, Editura Fundaţiei România de Mâine,

Trandafir R., Bucureşti, 2005.

Baciu A., Ioan R.,

27

MATEMATICI FINANCIARE ŞI ACTUARIALE

Financial and Actuarial Maths

Disciplină obligatorie, sem.II; ore săptămânal – învăţământ zi: 2 ore curs, 1 oră


Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Matematici

financiare şi

actuariale

MFC1204 I 2 2 1 - 3 5 E2



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DO

Obiectivul general al cursului este deci acela de a asigura baza teoretică de înţelegere şi fundamentare a aparatului matematic utilizat în cadrul unor discipline de specialitate, precum: Analiză economico financiară, Econometrie şi prognoză, Monedă şi politici monetare, Credit şi bănci, Pieţe de capital şi burse de valori, Gestiunea portofoliului, Eficienţă economică, Modelarea deciziei monetar financiare etc.

Principalele obiective specifice au în vedere însuşirea noţiunilor şi cunoştinţelor generale legate de problematica complexă pe care o presupune rolul şi locul matematicii actuariale în activitatea financiar bancară, în general, în societăţile de asigurări, în special. De asemenea, se are în vedere familiarizarea studenţilor cu terminologia adecvată operaţiunilor financiare, bancare şi bursiere. Studenţii vor fi în măsură să înţeleagă modelele matematice propuse pentru piaţa financiară şi să le poată utiliza în rezolvarea problemelor. Sunt prezentate mecanismele matematice aflate la baza principalelor operaţiuni financiare. Pentru fiecare tip de operaţiune cursul prezintă atât abordarea matematică teoretică cât şi exemple economice relevante cu scopul de a sublinia importanţa noţiunilor teoretice introduse.


Capitolul 1. Elemente de teoria probabilităţilor cu aplicaţii în economie

1.1. Câmp de evenimente.Probabilitate. Operaţii cu evenimente aleatoare.

1.2. Definiţia clasică a probabilităţii. Definiţia axiomatică a probabilităţii. Probabilităţi

condiţionate

1.3. Formule fundamentale de calcul cu probabilităţi.

1.4. Scheme clasice de probabilitate.

1.5. Variabile aleatoare.

1.6. Caracteristici numerice ale variabilelor aleatoare.

Capitolul 2. Elemente de matematici financiare

2.1. Dobânda simplă. Definiţii şi relaţii de calcul

2.2. Dobânda compusă. Definiţii şi relaţii de calcul

2.3. Dobânda anuală efectivă

2.4. Operaţiuni de scont. Definiţii şi relaţii de calcul

2.5. Scontul simplu raţional

2.6. Scontul simplu comercial

2.7. Scontul compus

28

2.8. Plăţi eşalonate

2.9. Anuităţi constante posticipate

2.10. Anuităţi constante anticipate

2.11. Plăţi eşalonate fracţionate

2.12. Împrumuturi. Definiţii şi relaţii de calcul

2.13. Amortizarea unui împrumut prin anuităţi constante posticipate

2.14. Împrumuturi cu anuităţi constante cu dobândă plătită laînceputul anului

2.15. Împrumuturi ramburasbile o singură dată

2.16. Împrumuturi cu amortismente egale

Capitolul 3.Elemente de matematici actuariale 3.1. Noţiuni de bază. Definiţii

3.2. Calculul primelor la asigurările de persoane


1. Elemente de teoria grafurilor pentru fundamentarea deciziei în managementul financiar

contabil; (3 ore)

2. Elemente de teoria probabilităţilor; (3 ore)

3. Statistică matematică; (3 ore)

4. Matematici financiare; (3 ore)

5.Matematici actuariale. (2 ore)

III.BIBLIOGRAFIE

1. Baciu A., Matematici aplicate în economie şi finanţe, Editura Fundaţiei România de,

Mâine Bucureşti, 2004,

2. Duda I, Matematici pentru economişti, Editura Fundaţiei România de Mâine,

Trandafir R., Bucureşti, 2005,

Baciu A.,

Ioan R.,

3. Duda I, Elemente de matematici economice, Editura Fundaţiei România de Mâine,

Trandafir R., Bucureşti, 2005.

Baciu A.,

Ioan R.,

29

CONTABILITATE (BAZE)

The Basics of Accountancy

Disciplină obligatorie, sem.I; ore săptămânal – învăţământ zi: 2 ore curs, 2 ore


Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Contabilitate

(baze) MFC1105 I 1 2 2 - 4 5 E1


disciplinei (DF, DS, DC) DS

Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DO

Obiectivul general la disciplina Contabilitate (baze) are menirea să asigure

studenţilor fondul de cunoştinţe privind fundamentele teoretice şi metodologice ale

contabilităţii, coroborate cu reglementările contabile armonizate cu directivele europene.

Principalele obiective specifice au în vedere conceptele şi noţiunile

introductive în bazele contabilităţii, cu accent pe modelarea poziţiei financiare a

întreprinderii prin documente contabile de sinteză, pe studiul privind contul, ca

procedeu specific contabilităţii pentru înregistrare, control şi calcul în contabilitate.

Se urmăreşte formarea gândirii economice privind utilizarea eficientă a resurselor

entităţilor economice, însuşirea fundamentelor teoretice şi metodologice ale

contabilităţii şi nu în ultmul rând formarea deprinderilor practice privind utilizarea

procedeelor specifice metodei contabilităţii. 14. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Capitolul I. Introducere în contabilitatea entităţilor economice

- Originile şi evoluţia contabilităţii;

- Contabilitatea – componentă a sistemului informaţional economic;

- Sarcinile şi funcţiile contabilităţii;

- Întreprinderea – domeniu de organizare a contabilităţii;

- Informaţiile contabile şi utilizatorii lor.

Capitolul II. Obiectul de studiu şi metoda contabilităţii - Obiectul de studiu al contabilităţii;

- Metoda contabilităţii;

- Procedeele metodei contabilităţii;

- Principiile generale ale metodei contabilităţii.

Capitolul III. Procedee de bază privind situaţia patrimoniului, poziţia financiară şi

performanţa întreprinderii

- Bilanţul contabil – model privind situaţia patrimoniului şi de evaluare a poziţiei

financiare a entităţii economice;

- Delimitări şi definiţii privind elementele componente ale activului bilanţului;

- Delimitări şi definiţii privind elementele componente ale pasivului bilanţului;

- Modificările bilanţului contabil;

- Contul de profit şi pierdere – imaginea performanţei financiare a entităţii economice;

- Structura contului de profit şi pierdere.

Capitolul IV. Mecanismul contabil: analiza, înregistrarea şi controlul tranzacţiilor în

30

conturi

- Contul: noţiune, funcţii, formă şi structură;

- Regulile de funcţionare a conturilor;

- Dubla înregistrare şi corespondenţa conturilor;

- Analiza contabilă a operaţiilor economico – financiare;

- Formula contabilă: structură, mod de scriere şi clasificare;

- Planul de conturi şi clasificarea conturilor;

- Balanţa de verificare: noţiune, clasificare şi mod de întocmire.

Capitolul V. Documentele contabile şi sistemele de contabilitate

- Definiţia, funcţiile şi clasificarea documentelor contabile;

- Documentele justificative: noţiune, conţinut, întocmire, prelucrare, verificare şi

arhivare;

- Registrele contabile: conţinut, completare şi gestionare;

- Documentele contabile de sinteză;

- Sistemele de organizare a înregistrărilor în contabilitate.

Capitolul VI. Evaluarea, punct de plecare a înregistrărilor în contabilitate

- Noţiunea de evaluare în contabilitate. Principiile evaluării;

- Formele de evaluare în contabilitate;

- Reevaluarea elementelor bilanţiere.

Capitolul VII. Inventarierea patrimoniului

- Obiectul şi sfera de cuprindere a inventarierii. Funcţiile inventarierii.

- Organizarea şi efectuarea inventarierii.

- Registrul de inventar – document contabil de sintetizare a rezultatelor inventarierii.


1. Abordare juridică şi economică în contabilitate. (2 ore) 2. Bilanţul şi contul de profit şi pierdere. (6 ore) 3. Contul şi sistemul de conturi. (4 ore) 4. Definirea, rolul contului şi structura contului. Regulile de funcţionare ale conturilor. (4 ore) 5. Clasificarea conturilor şi Planul de Conturi General. (4 ore) 6. Dubla înregistrare şi corespondenţa conturilor. (4 ore) 7. Analiza contabilă a tranzacţiilor. Formula şi articolul contabil. Tipuri de formule contabile. (4 ore)

III. BIBLIOGRAFIE

1. Caraiani C., Bazele contabilităţii, Editura A.S.E., Bucureşti, 2002,

Olimid L.,

2. Caraiani C. Bazele contabilităţii, Editura ASE, Bucureşti, 2007,

Olimid L.

3. Coman F., Contabilitate financiară, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005,

4. Feleagă N., Bazele contabilităţii – o abordare europeană şi internaţională, Editura

Malciu L., Economică, Bucureşti, 2002,

14. Feleagă N. Bazele contabilităţii, Editura Economică, Bucureşti, 2007,

Malciu L.

6. Gheorghe D., Contabilitate baze şi proceduri, Editura Ex Ponto, 2006,

7. Marinică D., Contabilitate. Baze, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004,

8. Ristea M., Bazele contabilităţii, Editura Naţional, Bucureşti, 2000,

Călin O.

9. Ristea M. Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitară, Bucureşti,

2005

31

CONTABILITATE (PROCEDURI)

Accounting procedures

Disciplină obligatorie, sem.II; ore săptămânal – învăţământ zi: 2 ore curs, 1 oră


Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Contabilitate

(proceduri) MFC1206 I 2 2 1 - 3 5 E2



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DO

Obiectivul general la disciplina Contabilitate (proceduri) urmăreşte înţelegerea

principiilor care să dezvolte aptitudini şi să modifice atitudini. În felul acesta lucrarea

deschide calea studiului şi permite înţelegerea cunotinţelor de bază aferente disciplinelor:

contabilitate financiară, contabilitate aprofundată, contabilitate de gestiune, contabilitate

bancară, contabilitate bugetară.

Principalele obiective specifice se referă la analiza şi funcţionarea unor conturi

reprezentative, înregistrarea cronologică şi sistematică în contabilitate a principalelor

evenimente şi tranzacţii ce au loc în cadrul unor întreprinderi, întocmirea situaţiilor

financiare anuale, precum şi interpretarea tabloului fluxurilor de trezorerie. În acest context,

se are în vedere formarea deprinderilor practice ale viitorului economist privind logica şi

mecanismul înregistrării în contabilitate a tranzacţiilor, evenimentelor şi a altor operaţii

economice şi financiare.


Capitolul I. Analiza şi funcţionarea conturilor de capitaluri

- Noţiunea de capital, structura şi caracteristicile capitalului

- Caracterizarea conturilor privind formarea capitalului

- Caracterizarea conturilor privind mişcarea capitalului

- Conţinutul şi structura rezultatului exerciţiului – caracterizarea conturilor de rezultate

Capitolul II. Analiza şi funcţionarea conturilor de active imobilizate

- Conţinutul şi caracterizarea conturilor de imobilizări necorporale

- Conţinutul şi caracterizarea conturilor de imobilizări corporale

Capitolul III. Analiza şi funcţionarea conturilor de stocuri şi producţie în curs de execuţie

- Conţinutul şi evaluarea stocurilor

- Caracterizarea conturilor de stocuri privind materiile prime şi materialele consumabile

- Caracterizarea conturilor de produse

- Caracterizarea conturilor de mărfuri

- Conturile privind producţia în curs de execuţie

- Conturile de stocuri aflate la terţi

Capitolul IV. Analiza şi funcţionarea conturilor de creanţe şi datorii pe termen scurt

32

- Noţiunea, structura şi evaluarea creanţelor şi datoriilor

- Caracterizarea conturilor de creanţe şi obligaţii comerciale

- Caracterizarea conturilor de creanţe şi datorii salariale

- Caracterizarea conturilor de creanţe şi datorii sociale

- Caracterizarea conturilor de creanţe şi datorii fiscale

- Caracterizarea conturilor de creanţe şi datorii diverse

Capitolul V. Analiza şi funcţionarea conturilor de creanţe şi datorii pe termen lung

- Conturile de creanţe şi datorii pe termen lung

- Conţinutul şi evaluarea creanţelor şi datoriilor pe termen lung

Capitolul VI. Analiza şi funcţionarea conturilor de investiţii financiare

- Structura şi evaluarea investiţiilor financiare

- Caracterizarea conturilor de investiţii financiare

Capitolul VII. Analiza şi funcţionarea conturilor de trezorerie

- Caracterizarea conturilor la bănci

- Caracterizarea conturilor de casă

Capitolul VIII. Analiza şi funcţionarea conturilor de provizioane

- Noţiune, clasificare, evaluare şi tratament fiscal

- Caracterizarea contului de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

Capitolul IX. Analiza şi funcţionarea conturilor de cheltuieli şi venituri

- Activităţile şi rezultatele financiare ale entităţii economice

- Funcţia şi funcţionarea conturilor de cheltuieli şi venituri


14. Analiză, funcţionare şi tranzacţii cu conturi de:

capitaluri, imobilizări, stocuri, T.V.A.

(2 ore) 2.Conturi de cheltuieli şi venituri. (2 ore) 3.Întocmirea balanţelor de verificare. (2 ore) 4.Lucrări contabile de încheiere a exerciţiului financiar. (2 ore) 5.Normalizarea contabilităţii. (1 ora) 6.Realizarea ciclului contabil. (3 ore) 7. Întocmirea şi interpretarea tabloului fluxurilor de trezorerie. (2 ore)

III. BIBLIOGRAFIE

1. Caraiani C., Bazele contabilităţii, Editura A.S.E., Bucureşti, 2002,

Olimid L.,

2. Feleagă N., Bazele contabilităţii – o abordare europeană şi internaţională, Editura

Malciu L., Economică, Bucureşti, 2002,

3. Gheorghe D., Contabilitate baze şi proceduri, Editura Ex Ponto, 2006,

4. Marinică D., Contabilitate. Baze, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004,

5. Ristea M., Bazele contabilităţii, Editura Naţional, Bucureşti, 2000.

Călin O.

33

INFORMATICĂ DE GESTIUNE (BAZE SI INTERNET)

Bussiness Data Processing –Basics and Internet

Disciplină obligatorie, sem.I; ore săptămânal – învăţământ zi: 2 ore curs, 2 ore

laborator, total ore semestru: 56; 5 credite; examen.

Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Informatică de

gestiune (baze

şi internet)

MFC1107 I 1 2 - 2 4 5 E1



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DO

Obiectivele specifice au în vedere însuşirea de către studenţi a conceptelor de bază privind funcţionarea şi programarea calculatoarelor electronice în procesul de prelucrare a datelor, precum şi a cunoştinţelor teoretice referitoare la structura calculatoarelor, a sistemelor de operare. Sunt tratate principiile constructive şi de funcţionare ale echipamentelor electronice de calcul, atât sub aspectul funcţional cât şi sub aspectul posibilităţii utilizării acestora în prelucrarea automată a datelor. Se are în vedere formarea de deprinderi privind utilizarea calculatoarelor şi a sistemului de operare, precum şi însuşirea cunoştinţelor teoretice şi formarea de deprinderi privind utilizarea reţelelor de calculatoare.

Problemele teoretice şi aplicative sunt astfel sistematizate încât să asigure însuşirea raţională şi formarea unei gândiri informatice a studentului. În acest context, se are în vedere însuşirea cunoştinţelor teoretice privind Internetul, limbajul HTML şi proiectarea paginilor Web, formarea de deprinderi privind utilizarea Internetului şi crearea paginilor Web. Activitatea în cadrul laboratoarelor îi propune să concretizeze problemele teoretice predate la curs sau studiate individual.


Capitolul I.

Organizarea şi structura calculatoarelor electronice

Structura unui sistem de calcul.Blocuri componente.

Memoria, rolul memoriei într-un sistem de calcul, tipuri de memorie.

Procesorul central al unui sistem de calcul, microprocesorul, schema bloc a unui microprocesor.

Placa de bază. Magistralele PC-ului. Echipamente periferice.

Capitolul II.

Sisteme de operare

Definiţia unui sistem de operare, funcţiile unui sistem de operare, multitasking, procese

şi fire de execuţie, gestiunea memoriei şi a perifericelor.

Tipuri de sisteme de operare: DOS, Windows, Linux. Sistemele de operare Windows XP şi

Vista. Interfaţa grafică. Comenzi. Operare. Aplicaţii importante.

34

Capitolul III.

Reţele de calculatoare.

Definiţia unei reţele de calculatoare. Topologii ale reţelelor de calculatoare. Protocoale utilizate

în reţelele de calculatoare. Utilizarea sistemului de operare Windows într-o reţea de

calculatoare. Internet. Structura. Utilizare. Perspective. Sistemul de poştă electronică.

Capitolul IV

Limbajul HTML

Noţiuni HTML de bază. Secţiuni într-un document HTML. Stiluri de text. Liste. Referinţe.

Imagini în pagini Web. Tabele şi cadre.


1. Aspecte teoretice privind prelucrarea automată a datelor; (2 ore) 2. Arhitectura generală a unui calculator personal; (3 ore) 3. Organizarea datelor în procesul prelucrării automate; (2 ore) 4. Metode de exploatare a datelor; (2 ore) 5. Sisteme de operare; (2 ore) 6. Reţele de calculatoare. (3 ore)

III BIBLIOGRAFIE

1. Gralla P. Cum funcţionează Internet-ul, Editura Teora, Bucureşti, 2003,

2. Mareş D.M., Informatică generală, Editura Fundaţiei România de Mâine,

Mihai G., Bucureşti, 2007,

3. McFedries M. Microsoft Windows Vista. Utilizare şi performanţă, Editura

All, Bucureşti, 2008.

35

INFORMATICĂ DE GESTIUNE (DOCUMENTE CONTABILE)

Bussiness Data Processing

Disciplină obligatorie, sem. II; ore săptămânal – învăţământ zi: 1 oră curs, 2 ore

laborator, total ore semestru: 42; 5 credite; probă de verificare.

Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Informatică de

gestiune

(documente

contabile)

MFC1208 I 2 1 - 2 3 5 Pv2



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DO

Obiectivele specifice au în vedere însuşirea de către studenţi a conceptelor de bază privind activitatea de birotică în cadrul instituţiilor financiar-bancare.

Problemele teoretice şi aplicative sunt sistematizate astfel încât să asigure însuşirea raţională şi formarea unei gândiri informatice a studentului. Activitatea în cadrul laboratoarelor îşi propune să concretizeze problemele teoretice predate la curs sau studiate individual.


Capitolul I. Procesorul de tabele Excel

- Prezentarea generală a procesorului Excel.

- Foi de calcul, registru.

- Operaţii cu foi de calcul.

- Programul Excel ca sistem de gestiune a bazelor de date (sortări, căutări, grupări, subtotaluri,

validări).

- Funcţii financiare, statistice.

- Utilizarea Excel pentru rezolvarea unor probleme de cercetari operaţionale.

Capitolul II. Procesorul de texte Word

- Prezentarea generală a procesorului de text Word.

- Faciltăţi avansate de editare ale Word-ului (stiluri de paragrafe, generarea automată a

cuprinsului).

- Crearea de documente HTML în Word.

- Opţiunea de îmbinare a corespondenţei.

Capitolul III. Aplicaţia PowerPoint

- Utilizarea aplicaţiei PowerPoint.

- Crearea prezentărilor.

- Formatare text şi imagini.

- Grafice, diagrame, desenarea obiectelor.

36

- Efecte asupra slide-urilor.


1. Excel – Operaţii elementare. Formule şi referinţe la celule şi foi de calcul (2 ore)

2. Excel – Funcţii (4 ore)

3. Excel – Funcţii de baze de date (4 ore)

4. Excel – Sortări şi subtotaluri, grafice (4 ore)

5. Formatare în Word la nivel caracter şi paragraf. Operaţii cu stiluri de paragrafe în

Word. Tabele în Word (6 ore)

6. Imbinarea corespondenţei în Word (4 ore)

7. Crearea unei prezentări PowerPoint (4 ore)

III. BIBLIOGRAFIE

1. Mareş D., Office XP. Instrumente birotice, Editura Fundaţiei România de Mâine,

Fusaru D., Bucureşti, 2007,

Mihai G.,

2. Popa M., Excel în 6 lecţii, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,

2001,

3. Sagman S., Microsoft Office 2003 pentru Windows, Editura Corint, 2006.

37

MANAGEMENT GENERAL

General Management

Disciplină obligatorie, sem.I; ore săptămânal – învăţământ zi: 2 ore curs, 1 oră


Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Management

general MFC1109 I 1 2 1 - 3 4 E1



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DO

Obiectivul general al disciplinei Management general îl constituie însuşirea cunoştinţelor teoretice şi practice privind organizarea, funcţionarea şi conducerea sistemelor social – economice în condiţiile economiei de piaţă. Ca disciplină de sinteză, ştiinţa conducerii utilizează concepte specifice psihologiei şi sociologiei, matematicii şi informaticii, economiei, precum şi propriile metode, principii şi tehnici în vederea fundamentării, adoptării şi aplicării în timp util a deciziilor, a optimizării activităţii generale, micro şi macroeconomice.

Principalele obiective specifice ale disciplinei au în vedere însuşirea noţiunilor şi cunotinţelor generale legate de problematica organizării şi conducerii societăţilor comerciale, a procesului decizional din cadrul unităţilor şi nu în ultimul rând a managementului resurselor umane.

14. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI:

- Consideraţii preliminare privind managementul general

- Funcţiile şi principiile managementului

- Consideraţii preliminare privind firma şi managerii

- Strategia şi politica firmei

- Influenţa culturii organizaţionale asupra firmei

- Procese şi relaţii manageriale

- Sisteme de management

- Conducerea personalului

- Gestionarea resurselor materiale

- Aspecte ale managementului comparat

II. TEMATICA SEMINARIILOR 1. Principiile managementului (1 oră)

38

2. Managementul stresului (1 oră) 3. Decizia – studiu de caz (2 ore) 4. Analiza structurii de organizare a unei SC – studiu de caz (2 ore) 5. Stimularea creativitatii resurselor umane (1 oră) 6. Teorii motivaţionale studiu de caz (2 ore) 7. Cultura organizaţională (1 oră) 8. Leadership (1 oră) 9. Plan de afaceri (3 ore)

III. BIBLIOGRAFIE

1. Gâf-Deac M., Management modern. Elemente de bază şi studii de caz, Editura

Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003,

2. Gâf-Deac M., Management, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004,

3. Grecu I., Management general. Concepte şi elemente fundamentale, Editura

Grecu Gh., Ex Ponto, Constanţa, 2005,

4. Nicolescu O., Management general, Editura Economică, Bucureşti, 2000.

39

DREPTUL AFACERILOR

Commercial Law

Disciplină obligatorie, sem.I; ore săptămânal – învăţământ zi: 2 ore curs, 1 oră


Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Dreptul

afacerilor MFC1110 I 1 2 1 - 3 3 E1



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DO

Obiectivul general al cursului este de a contribui la formarea intelectuală, ştiinţifică şi practică a studenţilor facultăţilor economice, care pregătesc viitorii specialişti în domeniile activităţilor economice şi anume marketing şi afaceri economice internaţionale, financiar bancare, financiare şi comerciale publice şi private, prin tratarea celor mai importante instituţii juridice ale dreptului afacerilor.

Obiectivele specifice ale disciplinei au în vedere familirizarea studenţilor cu principiile, noţiunile şi conceptele cu care operează dreptul afacerilor, evidenţierea principalelor tendinţe şi orientări manifestate în codificarea multitudinii şi difersităţii de reglementări întâlnite în fluxurile comerciale, precum şi reliefarea evoluţiilor înregistrate de ţara noastră în alinierea legislaţiei comerciale la cea europeană şi internaională.

14. CONŢINUTUL TEMATIC AL CURSULUI

- Introducere.

- Afacerile ca fapte de comerţ.

- Subiectele dreptului afacerilor.

- Obligaţiile comercianţilor.

- Societăţile comerciale.

- Activitatea in afaceri.

- Obligaţiile comerciale.

- Proscripţia extinctivă în afaceri.

- Normele de baza privind încheierea contractelor în afaceri.

- Tehnici si practici privind negocierea contractelor.

- Principalele tipuri de contracte în afaceri.

- Titlurile comerciale de valoare.

- Procedura reorganizării judiciare şi a falimentului.


40

1. Rolul şi importanţa dreptului afacerilor în activitatea agenţilor economici; (2 ore) 2. Raportul juridic de dreptul afacerilor. Actele şi faptele de comerţ; (2 ore) 3. Societăţile comerciale; (2 ore) 4. Contractele comerciale şi internaţionale. (2 ore) 5. Contractul de finanţare şi contractul de leasing; (2 ore) 6. Contractul de vânzare de mărfuri. (2 ore) 7. Alte contracte ce guvernează activitatea agenţilor economici. (2 ore)

III. BIBLIOGRAFIE

1. Clocotici D., Dreptul comercial al afacerilor, Editura Fundaţiei România de Mâine,

Bucureşti, 2001,

2. Florescu G., Drept comercial român, Editura Fundaţiei România de Mâine,

Bucureşti, 2005.

41

DREPT COMUNITAR

Community Law

Disciplină obligatorie, sem. II; ore săptămânal – învăţământ zi: 2 ore curs, 1 oră


Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Drept

comunitar MFC1211 I 2 2 1 - 3 3 E2


disciplinei (DF, DS, DC) DC

Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DO

Cursul de „Drept comunitar” are ca obiectiv general cunoaşterea spaţiului

normativ şi instituţional al Uniunii Europene, posibilitatea însuşirii, înţelegerii şi

aprofundării tratatelor institutive, a instituţiilor Uniunii Europene şi a principalelor

reglementări comunitare. Obiectivele specifice constau în însuşirea de către studenţi a noţiunii de drept

comunitar, a principiilor fundamentale ale dreptului comunitar, cunoaşterea principalelor instiituţii comunitare, bănci şi fonduri europene de asemenea studenţii urmează să fie informaţi cu privire la libertăţile fundamentale (libera circulaţie a marfurilor, a serviciilor, a persoanelor şi a capitalului), dar şi privind problematica complexă pe care o presupune Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. De asemenea, se urmăreşte formarea la nivelul studenţilor a unei gândiri bazate pe rigoarea analizei pe care o dă cercetarea unor instituţii de drept european.


Capitolul 1. Incursiune în istorie. Premisele ideilor de unificare europeană

1.1.Epoca mitologică

1.2.Perspectiva istorică

Capitolul 2. Apariţia comunităţilor europene

2.1.Aspecte introductive

2.1.1.Oragnizaţii militare

2.1.2.Organizaţii economice

2.1.3.Organizaţii politice

2.2.Procesul de formare a comunităţilor europene

2.2.1.Crearea Comunităţii Economice a Cărbunelui şi Oţelului (C.E.CO.)

42

2.2.2.Crearea Comunităţii Economice Europene (C.E.E.) şi a Comunităţii Europene a

Energiei Atomice (C.E.E.A.)

Capitolul 3. Evoluţia construcţiei comunitare. Tratatul asupra Uniunii Europene

3.1.Perfecţionarea instituţiilor comunitare

3.2.Procesul formării Uniunii Europene de la Luxemburg la Haga

3.2.1.Actul Unic European

3.2.2.Tratatul privind Uniunea Europeană. Tratatul de la Maastricht

3.2.3.Tratatul de la Amsterdam

3.2.4.Tratatul de la Nisa

3.3.Uniunea Europeană – deziderat şi realitate prezentă a construcţiei europene

3.3.1.Pilonii Uniunii Europen

3.2.2.Simbolurile Uniunii Europene

Capitolul 4. Principalele instituţii şi organe ale Uniunii Europene

4.1.Aspecte de ordin general şi clasificare

4.2.Principiile care guvernează activitatea instituţiilor comunitare

4.3.Consiliul European

4.4.Consiliul Uniunii Europene

4.5.Comisia Europeană

4.6.Parlamentul European

4.7.Instituţiile Jurisdicţionale

4.8.Curtea de Conturi Europeană

4.9.Organele auxiliare

Capitolul 5. Privire generală asupra dreptului comunitar

5.1.Noţiunea şi obiectul dreptului comunitar. Principiile generale

Capitolul 6. Izvoarele dreptului comunitar

6.1.Aspecte generale

6.2.Izvoarele primare

6.3.Izvoarele secundare

6.4.Normele de drept care provin din angajamentele externe ale comunităţilor

6.5.Izvoarele complementare ale dreptului comunitar

6.6.Alte izvoare posibile ale dreptului comunitar

Capitolul 7. Tratatul instituind o Constituţie pentru Europa

7.1.Premisele ideilor de Constituţie Europeană

7.2.Structura Constituţiei Europene. Natura juridică şi conţinut

Capitolul 8. Tratatul de la Lisabona

8.1.Etapele premergătoare ale definitivării Tratatului de reformă. Declaraţia de la Berlin

8.2.Concluziile Preşedinţiei Consiliului European din 21-22 iunie 2007

8.3.Semnarea şi intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona

Capitolul 9. România şi Uniunea Europeană

9.1.Istoricul relaţiilor dintre România şi Uniunea Europeană

9.2.Aderarea României la Uniunea Europeană

9.3.Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană

9.4.Efectele semnării Tratatului de aderare la Uniunea Europeană

9.5.România şi statutul de membru al Uniunii Europene. Obligaţiile derivate din acest statut


43

1. Aspectele fundamentale ale dreptului comunitar; (2 ore) 2. Instituţiile comunitare; (3 ore) 3. Băncile europene; (2 ore) 4. Uniunea Economică şi Monetară; (2 ore) 5. Libertăţile fundamentale; (1 oră) 6. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (1 oră) 7. Fondurile europene. (3 ore)

III. BIBLIOGRAFIE

1. Bejan A.M., Introducere în dreptul european, Editura Europolis, Constanţa, 2009,

Bejan C.

2. Chilea D., Dreptul Uniunii Europene, Editura Muntenia & Leda, Constanţa, 2001,

3. Dacian C.D. Drept comunitar european, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2003,

4. Preda B. F., Armonizarea impozitelor directe cu dreptul comunitar, Editura


5. Mazilu D. Drept comunitar şi instituţii europene, Editura Lumina Lex, Bucureşti,

2004.

44

FINANŢE PUBLICE ŞI FISCALITATE

Public Finances and Fiscality

Disciplină obligatorie, sem. II; ore săptămânal – învăţământ zi: 2 ore curs, 1 oră


Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Finanţe

publice şi

fiscalitate

MFC1212 I 2 2 1 - 42 4 E2



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DO

14. OBIECTIVELE DISCIPLINEI:

1. Evidenţierea importanţei finanţelor publice.

2. Prezentarea relevanţei cheltuielilor şi resurselor financiare publice la nivel naţional.

3. Evidenţierea importanţei impozitelor şi taxelor într-o economie, a contribuţiei acestora la

formarea veniturilor statului. Înţelegerea rolului sistemului fiscal într-o economie.

4. Înţelegerea modului de stabilire şi percepere a impozitelor la nivel naţional.

5. Înţelegerea mecanismului de desfăşurare a activităţii la nivel internaţional a diferitelor

componente ale pieţei financiare.

6. Prezentarea datoriei publice.

7. Înţelegerea conceptului de buget public şi a principiilor de întocmire a acestuia.

8. Evidenţierea rolului procesului bugetar la nivel naţional.

II. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Capitolul I. Aspecte teoretice privind finanţele publice

1.1. Conceptul de finanţe

1.2. Abordarea clasică versus abordarea modernă

1.3. Structura finanţelor în România

1.4. Funcţiile finanţelor publice

Capitolul II. Mecanismul economic şi politica financiară

2.1. Rolul mecanismului economic în economia naţională

2.2. Componentele mecanismului financiar

2.3 Definirea politicii financiare

Capitolul III. Sistemul cheltuielilor publice

3.1. Conţinutul şi caracterizarea cheltuielilor publice

45

3.2. Clasificarea cheltuielilor publice

3.3. Indicatorii de analiză a cheltuielilor publice

3.4. Caracterizarea generală a cheltuielilor pentru acţiuni social-culturale.

Dezvoltarea umană durabilă

Capitolul IV. Resursele financiare publice

4.1 Caracterizarea generală a resurselor financiare

4.2. Gruparea resurselor financiare publice

4.3. Indicatorii de analiză a resurselor financiare publice

Capitolul V. Sistemul fiscal

5.1. Sistemul fiscal-generalităţi

5.2. Conceptul de impozite, taxe, contribuţii

5.3. Fiscalitatea şi presiunea fiscala

5.4. Principiile care stau la baza sistemului fiscal

5.5. Elementele impozitului

Capitolul VI. Impozite directe

6.1. Caracterizare generală a impozitelor directe

6.2 Impozitele directe reale

6.3. Impozitele directe personale

6.4. Principalele impozite directe din România

6.5. Dubla impunere juridică internaţională – conţinut, metode de evitare.

Capitolul VII. Impozite indirecte

7.1. Caracterizare generală a impozitelor indirecte

7.2. Taxele de consumaţie

7.3. Monopolurile fiscale

7.4. Taxele vamale

7.5. Taxele generale

7.6. Principalele impozite indirecte din România

Capitolul VIII. Împrumuturile de stat

8.1. Conţinutul economic al creditului public

8.2. Tehnica împrumuturilor de stat

Capitolul IX. Datoria publică

9.1. Datoria publică – noţiuni generale

9.2. Indicatori de analiză a datoriei publice interne şi externe.

Capitolul X. Bugetul public

10.1 Conceptul de buget public

10.2. Principii bugetare

10.3. Metode clasice şi moderne de dimensionare a veniturilor şi cheltuielilor

bugetare

Capitolul XI. Procesul bugetar

10.1 Fazele şi trăsăturile procesului bugetar

10.2. Execuţia de casă a bugetului prin sistemul bancar şi prin sistemul de

trezorerie

III. BIBLIOGRAFIE

1. Cullis J., Public Finance and Public Choise, Oxford University Press,

Jones P. New York, 1988,

46

2. Musagrave R.A., Public Finance in Theory and Practice. 5th Edition, Mc Grew Hill,

Musagrave P.B. New York, 1989,

3. Ristea L., Finanţe publice – între teorie şi practică, Editura Fundaţiei România

Trandafir A., de Mâine, Bucureşti, 2005,

4. Ristea L., , Finanţe publice. Prezent şi perspective, Editura Ex Ponto, Constanţa,

Iacob L., 2006,

Trandafir A.

5. Ristea L., Finanţe publice. Aplicaţii şi soluţii, Editura Muntenia, Constanţa,

Trandafir A., 2006,

6. Văcărel I., Finanţe publice. Ediţia a IV-a, Editura Didactică şi pedagogică R.A.,

Bucureşti, 2003,

7. Vintilă G., Fiscalitate. Metode şi tehnici şi tehnici fiscale, Editura Economică,

Bucureşti, 2004.

47

LIMBA ENGLEZĂ 1

English Language 1

Disciplină obligatorie, sem. I; ore săptămânal – învăţământ zi: 1 oră curs, 1 oră

seminar, total ore semestru: 28; 3 credite; verificare.

Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Limba engleză

1 MFC1112a I 1 1 1 - 2 3 Vp1



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DO

Obiectivul general al cursului de Limba Engleză este acela de a asigura

studenţilor economişti cadrul autentic în care să-şi dezvolte percepţia asupra zonelor cheie

din domeniul afacerilor, creându-le în acelaşi timp ocazia de a-i îmbunătăţi competenţa

lingvistică.

Cursul ajută studenţii să dobândească abilitatea necesară de a se descurca într un

mediu în care se folosete în mod curent limba engleză.


- Introduction to Economics

- Market Economy

- Consumers in a Market Economy

- Business in a Market Economy

- A System of Markets

- Finances in a Market Economy

- Forms of Business Organisation

- Government in a Market Economy

- Competition in a Market Economy

- The English Morphology: The Verb

II. BIBLIOGRAFIE

1. Barbu A., English Language for Daily Use, Editura Fundaţiei România

Chirimbu S., de Mâine, Bucureşti, 2006

2. Nădrag, L., Business English. Practical Course for Intermediate Students.

Caraulan L., Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002.

3. Niculescu A. (coord.), The Language of Business - Accounting ▪ Banking

48

Crişan C., ▪ Finance – Workbook, Editura Fundaţiei România de Mâine,

Marcoci S., Bucureşti, 2006

Vlad C.

4. Paidos, C., English Grammar. Theory and Practice, Editura All

Educational, Bucureşti

LIMBA FRANCEZĂ 1

French Language 1

Disciplină obligatorie, sem.I; ore săptămânal – învăţământ zi: 1 oră curs, 1 oră

seminar, total ore semestru: 28; 3 credite; verificare.

Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Limba

franceză 1 MFC1112b I 1 1 1 - 2 3 Vp1



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DO

Disciplina are drept obiectiv general nu numai formarea unor competenţe în limba

franceză, ci şi evidentierea si constientizarea unui set de valori si atitudini precum: constientizarea contribuţiei limbii franceze la vehicularea culturii contemporane, raportarea critică la civilizaţia franceză şi francofonie, dezvoltarea gândirii autonome prin receptarea unei varietăţi de texte din limbajul cotidian în limba franceză, schimbul de idei în diferite situaţii de comunicare (ex.: la hotel, la restaurant, la cumpărături, la poştă, în gară sau aeroport, pe stradă).

Obiectivele specifice constau în prezentarea unor situaţii curente care folosesc structurile cele mai frecvente din limbajul uzual. Fiecare seminar va aborda probleme de morfologie a limbii franceze; de asemenea exerciţiile lexicale şi gramaticale vor fixa problemele abordate în fiecare capitol al manualului.


Chapitre 1: Saluer, s’informer - Vous arrivez à Paris et vous devez vous informer: comment le faire?

- Quels sont les pronoms sujets?

- Quelles sont les formes de l’indicatif présent du verbe „être”?

- Comment demande-t-on le chemin?

Chapitre 2: Prendre le contact, nationalités - Comment vous appelez-vous?

- Comment utilise-t-on la construction „ne...pas”?

- Trouvez l’adjectif correspondant pour un habitant de la France, de l’Italie, de

l’Angleterre;

- Remettez dans l’ordre correct les éléments suivants: „est tunisien chauffeur le”; „Paris

deux jours êtes depuis à vous”;

49

Chapitre 3: Demander son chemin - Trouvez le sens des mots: „renseignements”, „savoir”, „je vous en prie”;

- Comment demandez-vous votre chemin à une passante?

- Mettez l’article convenable: „Je ne travaille pas .... ambassade de la Roumanie”; „Le

cinéma est à côté .... café”;

- Quelles sont les terminaisons d’un verbe de I-er groupe à l’indicatif présent?

Chapitre 4: À l’hôtel - Quelles sont les formes correctes du verbe „payer” à l’indicatif présent?

- Quels est la signification des mots: „déménager”, „la ménagère”?

- Quels sont les adjectifs de couleur?

- Écrivez en lettres les numéraux suivants: 228, 534, 1000, 82, 21;

- Quelles sont les formes de l’indicatif présent du verbe „avoir”?

Chapitre 5: Téléphoner

- Comment pouvez-vous téléphoner à l’étranger?

- Quelles sont les formes du verbe „aller” à l’indicatif présent?

- Comment peut-on former le futur proche?

- Comment peut-on former l’impératif de II-e personne du singulier et du pluriel?

- Quelles sont les formes de l’adjectif pronominal possessif?

- Écrivez en lettres les numéraux cardinaux de 100 à 1000.

Chapitre 6: Se plaindre de sa chambre d’hôtel - Quelles sont les formes du verbe „plaindre” à l’indicatif présent?

- Comment utilisez-vous les adjectifs démonstratifs „ce”, „cet”, „cette” et „ces”?

- Quelle est la signification des mots: „l’ampoule”, „envoyer”, „marcher”, „fatiguer”?

- Quelle est la signification des structures: „à votre service”, „faire votre chambre”, „la

femme de chambre”, „tout de suite”;

Chapitre 7: Prendre le train - Comment voyage-t-on par le train?

- Répondez aux questions suivantes: „Quelle heure est-il?”, „À quelle heure part le

train?”;

- Comment conjugue-t-on un verbe de II-e groupe à l’indicatif présent?

- Dites l’heure: 8 p.m., 2,20 p.m., 10,45 a.m.;

Chapitre 8: Prendre l’avion - Répondez à la question „Quel temps fait-il?”;

- Quelles sont les formes des adjectifs interrogatifs?

- Quelles sont les formes du verbe „pouvoir” à l’indicatif présent?

- Mettez à l’interrogatif les phrases: „Vous parlez anglais.”, „Il est au restaurant”.

Chapitre 9: Appeler un taxi - Posez des questions en employant la formule „est-ce que”.

- Comment peut-on utiliser la comparaison des adjectifs et des adverbes?

- Quels sont les jours de la semaine?

- Quelle est la signification de l’article „le” devant un jour de la semaine?

50

II. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

1. Dobândirea unei competente orale si scrise;

2. Achiziţionarea fondului lexical de bază şi a structurilor gramaticale corecte ;

3. Atingerea unui nivel mediu-superior în vederea achiziţionării limbajului de

specialitate corespunzător domeniului de studiu.

III. BIBLIOGRAFIE

1. Bondrea E., Le français en situations, Discours quotidien, Applications type tests,

Iliuţă G. Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006,

2. Cristea T., Eléments de grammaire française, Editura Fundaţiei România de

Bondrea E. Mâine, Bucureşti, 2004,

3. Drăgoi S., Le français en situations, Editura Fundaţiei România de Mâine,

Bondrea E. Bucureşti, 2006.

51

LIMBA ENGLEZĂ 2

English Language 2

Disciplină obligatorie, sem. II; ore săptămânal – învăţământ zi: 2 ore seminar, total

ore semestru: 28; 3 credite; verificare.

Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Limba engleză

2 MFC1213a I 2 - 2 - 2 3 Vp2



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DO

Obiectivul general al cursului de „Limba Engleză” este acela de a asigura

studenţilor economişti cadrul autentic în care să-şi dezvolte percepţia asupra zonelor cheie

din domeniul afacerilor, creându-le în acelaşi timp ocazia de a-i îmbunătăţi competenţa

lingvistică.

Cursul ajută studenţii să dobândească abilitatea necesară de a se descurca într un

mediu în care se foloseşte în mod curent limba engleză.


- Management of Business

- Departments and Managers

- Accounting Activity and Examination

- Financial Accounting

- Management Accounting

- Types of Capital

- Types of Shares

- Case Study

- The English Morphology

II. BIBLIOGRAFIE

1. Barbu A., English Language for Daily Use, Editura Fundaţiei România

Chirimbu S., de Mâine, Bucureşti, 2006,

2. Nădrag, L., Business English. Practical Course for Intermediate Students.

Caraulan L., Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002,

3. Niculescu A. (coord.), The Language of Business - Accounting ▪ Banking

Crişan C., ▪ Finance – Workbook, Editura Fundaţiei România de Mâine,

52

Marcoci S., Bucureşti, 2006,

Vlad C.

4. Paidos, C., English Grammar. Theory and Practice, Editura All

Educational, Bucureşti.

LIMBA FRANCEZĂ 2

French Language 2

Disciplină obligatorie, sem. II; ore săptămânal – învăţământ zi: 2 ore seminar, total

ore semestru: 28; 3 credite; verificare.

Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Limba

franceză 2 MFC1213b I 2 - 2 - 2 3 Vp2



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DO

Disciplina are drept obiectiv general nu numai formarea unor competenţe în limba

franceză, ci şi evidentierea si constientizarea unui set de valori si atitudini precum: constientizarea contribuţiei limbii franceze la vehicularea culturii contemporane, raportarea critică la civilizaţia franceză şi francofonie, dezvoltarea gândirii autonome prin receptarea unei varietăţi de texte din limbajul cotidian în limba franceză, schimbul de idei în diferite situaţii de comunicare (ex.: la hotel, la restaurant, la cumpărături, la potă, în gară sau aeroport, pe stradă).

Obiectivele specifice constau în prezentarea unor situaţii curente care folosesc structurile cele mai frecvente din limbajul uzual. Fiecare seminar va aborda probleme de morfologie a limbii franceze; de asemenea exerciţiile lexicale şi gramaticale vor fixa problemele abordate în fiecare capitol al manualului.


Chapitre 1: Prendre le métro - Quelles sont les formes du verbe „vouloir” à l’indicatif présent?

- Quelles sont les formes du verbe „devoir” à l’indicatif présent?

- Comment peut-on composer le numéral ordinal?

Chapitre 2: Prendre un verre - Qu’est-ce qu’on peut boire au café?

- Qu’est-ce qu’on peut manger au café?

- Remplacez „du” et „des” par le mot correct: „Je ne bois pas du vin”; „Je n’achète pas des

livres”.

- Comment utilisez-vous le mot „chez”?

- Écrivez 5 expressions avec „avoir”.

Chapitre 3: Chez le boulanger

53

- Quelle est la signification des structures: „à côté”, „à votre disposition”, „faire vos courses”;

- Quelles sont les formes du verbe „faire” à l’indicatif présent?

Chapitre 4: Chez l’épicier - Écrivez 5 unités de mesure;

- Comment utilisez-vous l’expression „il y a”?

- Comment formez-vous l’impératif des verbes pronominaux?

- Comment formez-vous le passé récent? Chapitre 5: Chez le boucher - Quelles sont les formes du conditionnel de politesse?

- Remettez dans l’ordre correct les éléments suivants: „boucher a toujours notre raison”,

„voudrait un os son chien pour il”;

Chapitre 6: Achetez un cadeau - Quelle est la signification de l’expression „il faut”?

- Quelles sont les formes simples et composées des pronoms démonstratifs?

Chapitre 7: Au restaurant - Écrivez 5 expressions avec „être”;

- Comment formez-vous le passé composé des verbes de I-er groupe?

- Quelle est la signification du pronom „y”?

Chapitre 8: Au bureau - Quelle est la signification du pronom „en”?

- Quelle est la signification des pronoms „le”, „la”, „les”?

Chapitre 9: Faire des achats - Quelle est la signification des expressions: „la machine à laver”, „la machine à coudre”, „le fer

à repasser”;

- Comment indique-t-on la distance?

- Comment utilisez-vous les constructions de comparaison „plus que”, „moins que”, „aussi

que”?

II. BIBLIOGRAFIE

1. Bondrea E., Le français en situations, Discours quotidien, Applications type

Iliuţă G. Tests, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006

2. Cristea T., Eléments de grammaire française, Editura Fundaţiei România

Bondrea E. De Mâine, Bucureşti, 2004

3. Drăgoi-Făiniş S., Le français en situations, Editura Fundaţiei România de Mâine,

Bondrea E., Bucureşti, 2005

4. Stănescu A., À la recherche d’un plaisir... économique, Editura Europolis,

Constanţa, 2004.

5. Williams S., Franceza pentru oamenii de afaceri, Editura Teora, Bucureşti,

McAndrew-Cazorla N., , 1999

54

SPECIALIZAREA


ANUL II

2012-2013




Se aplică începând cu anul universitar 2012-2013 Anul 2



Forma de evaluare (E, Cv, Pv)

Credite


Practică spec.

Sem. 3 Sem. 4 Sem. 1 Sem. 2 C S Lp/L Total C S Lp/L Total


1. Contabilitatea financiară curentă MFC2301 2 2 - 4 - - - 0 56 28 28 - E3 - 5 -

2. Contabilitate financiară de raportare MFC2402 - - - 0 2 2 - 4 44 22 22 - - E4 - 5

3. Contabilitate şi gestiune fiscală MFC2303 - - - 0 2 1 - 3 33 22 11 - - E4 - 4

4. Informatică de gestiune (Limbaje) MFC2304 2 - 2 4 - - - 0 56 28 28 - E3 - 5 -

5. Inforrmatică de gestiune (SGBD) MFC2405 - - - 0 2 - 2 4 44 22 22 - - E4 - 5

6. Statistică MFC2306 3 2 - 5 - - - 0 70 42 28 - E3 - 4 -

7. Management financiar-contabil MFC2307 2 1 - 3 - - - 0 42 28 14 - Pv3 - 4 -

8. Finanţele întreprinderii MFC2309 2 1 - 3 - - - 0 42 28 14 - E3 - 4 -

9. Control financiar-fiscal MFC2310 2 2 - 4 - - - 0 56 28 28 - E3 - 4 -

10. Audit intern MFC2411 - - - 0 2 1 - 3 33 22 11 - - Pv4 - 3

11. Marketing MFC2412 - - - 0 2 2 - 4 44 22 22 - - E4 - 5

12. Practică de specialitate* MFC2413 - - - 0 - - - 0 90 - - 90 - CV4 - 3

Discipline opţionale

13. Istoria economică a României P1 MFC2313a 2 1 - 3 - - - - 42 28 14 - Pv3 - 4 -

Sociologie economică P1 MFC2313b 2 1 - 3 - - - - 42 28 14 - Pv3 - 4 -

Economia întreprinderii P1 MFC2313c 2 1 - 3 - - - - 42 28 14 - Pv3 - 4 -

14. Contabilitatea societăţilor comerciale P2 MFC2414a - - - 0 2 2 - 4 44 22 22 - - E4 - 5

Asigurări P2 MFC2414b - - - 0 2 2 - 4 44 22 22 - - E4 - 5

Discipline facultative

17.Limba străină pentru economişti

(engleză sau franceză) 1

MFC2315a/

MFC2315b - (2) - (2) - - - 0 (28) (14) (14) - (Pv3) - (3) -

18. Limba străină pentru economişti


MFC2416a/

MFC2416b - - - - - (2) - (2) (22) (11) (11) - - (Pv4) - (3)

Total ore pe săptămână 15 9 2 26 12 9 2 23 49 27 22 - - - -

Total ore pe an de studiu 776 378 308 90

Total credite 30 30

Total evaluări semestriale (E, Cv, Pv)

5E3 +

2Pv3

5E4+

1Pv4

+1CV4

Legendă: C = curs; S = seminar; Pv = probă de verificare; Lp = Lucrări practice; L = laborator; Cv = colocviu; DF=disciplină fundamentală; DS=disciplină de specialitate; DC=disciplină complementară;

Stagiul de practică este prevăzut a se efectua în mod compact la sfârşitul semestrului 4.

CONTABILITATE FINANCIARĂ CURENTĂ

Current Financial Accounting

Disciplină obligatorie, sem.III; ore săptămânal – învăţământ zi: 2 ore curs, 2 ore


Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Contabilitate

financiară

curentă

MFC2301 II 3 2 2 - 56 5 E3



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DO

I. OBIECTIVELE DISCIPLINEI :

1. Asigurarea unei cunoasteri specializate privind cadrul juridic şi organizatoric al

contabilităţii financiare in consonanta cu noile reglementari europene şi internationale.

2. Prin conţinutul şi structura sa, disciplina Contabilitate financiară oferă studenţilor

cunoştinţe noi despre fundamentele teoretice şi metodologice ale contabilităţii financiare din

România.


Capitolul 1. Principii şi reguli privind organizarea contabilităţii financiare

1.1. Definiţia contabilităţii financiare

1.2. Întreprinderea – sferă de acţiune a contabilităţii

1.3. Elemente privind normalizarea şi reglementarea contabilităţii financiare

1.3.1. Definirea normalizării. Dispozitivul normalizării

1.3.2. Cadrul contabil general IASB; definire şi funcţii; sferă de aplicare; utilizatorii

situaţiilor financiare; obiectivul situaţiilor financiare; caracteristicile calitative

ale situaţiilor financiare; imaginea reală şi corectă, imaginea fidelă; structurile

situaţiilor financiare – definire şi recunoaştere; conceptul de capital şi de

menţinere a capitalului.

1.3.3. Reţeaua de standarde contabile; definire; sferă de aplicare – standarde

internaţionale (IFRS), europene şi locale.

1.4. Situaţiile financiare

1.4.1. Definire şi obiectiv

1.4.2. Situaţiile financiare dereglementate – bilanţul; contul de profit şi pierdere;

situaţia modificării capitalului propriu; situaţia fluxurilor de trezorerie; politici

contabile şi note explicative.

1.4.3. Conturile anuale reglementate – modele şi scheme prevăzute în Directiva a IV-a

a CEE; bilanţul contabil; contul de profit şi pierdere; anexe la bilanţ.

1.4.4. Situaţiile financiare în România

58

Capitolul 2. Contabilitatea capitalurilor permanente (capitaluri angajate)

2.1. Structura categoriilor de capitaluri

2.2. Contabilitatea capitalului social

2.3. Contabilitatea primelor de capital

2.4. Contabilitatea rezervelor întreprinderii

2.5. Contabilitatea rezultatului reportat

2.6. Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli

2.7. Contabilitatea împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni

2.8. Contabilitatea creditelor pe termen lung şi a datoriilor diverse pe termen lung.

Capitolul 3. Contabilitatea activelor imobilizate 3.1. Structura activelor imobilizate

3.2. Evaluarea imobilizărilor în contabilitate

3.3. Contabilitatea amortizărilor

3.4. Contabilitatea operaţiilor privind intrările şi ieşirile de active imobilizate

3.4.1. Principalele căi de intrare a activelor imobilizate

3.4.2. Principalele căi de ieşire a activelor imobilizate

3.5. Contabilitatea operaţiilor de reevaluare a imobilizărilor

3.6. Contabilitatea subvenţiilor guvernamentale

3.7. Contabilitatea imobilizărilor financiare – cazuri particulare

3.8. Contabilitatea deprecierii sau pierderea de valoare a imobilizărilor

III.TEME SEMINAR:

1. Definiţii şi delimitări privind organizarea contabilităţii financiare.

2. Situaţiile financiare între reglementare şi dereglementare.

3. Aplicaţii practice privind contabilitatea capitalurilor.

4. Aplicaţii practice privind contabilitatea activelor imobilizate

IV. BIBLIOGRAFIE

14. Caraiani C. Bazele contabilităţii, Editura ASE, Bucureşti, 2007,

Olimid L.


3. Florea Şt., Bazele contabilităţii, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2006,


Malciu L.

4. Ristea M. Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitară, Bucureşti, 2005.

59

CONTABILITATE FINANCIARĂ DE RAPORTARE

Financial Accounting Reporting

Disciplină obligatorie, sem. IV; ore săptămânal – învăţământ zi: 2 ore curs, 2 ore


Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Contabilitate

financiară de

raportare

MFC2402 II 4 2 2 - 44 5 E4



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DO

OBIECTIVELE DISCIPLINEI:

1. Asigurarea unei cunoaşteri specializate privind cadrul juridic şi organizatoric al

contabilităţii financiare în consonanţă cu noile reglementări europene şi internaţionale.

2. Prin conţinutul şi structura sa, disciplina Contabilitate financiară oferă studenţilor

cunoştinţe noi despre fundamentele teoretice şi metodologice ale contabilităţii financiare din

România.


Capitolul 1 Contabilitatea decontărilor cu terţii

- Contabilitatea decotărilor cu furnizorii

- Contabilitatea decontărilor cu clienţii

- Contabilitatea decontărilor cu salariaţii, asigurările sociale, protecţia socială şi bugetul statului

- Contabilitatea decontărilor în cadrul grupului şi cu asociaţii

- Contabilitatea debitorilor şi creditorilor diverşi

- Contabilitatea conturilor de regularizare şi asimilate

- Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea creanţelor

Capitolul 2 Contabilitatea trezoreriei

- Contabilitatea investiţiilor financiare pe termen scurt

- Contabilitatea conturilor la bănci

- Contabilitatea operatiunilor prin casieria societăţii comerciale

- Contabilitatea acreditivelor şi viramentelor bancare

Capitolul 3 Contabilitatea cheltuielilor şi a veniturilor

Capitolul 4 Lucrarile contabile de închidere a exerciţiului financiar

- Prezentarea lucrărilor de inchidere - Întocmirea situaţiilor financiare anuale

60

II.TEME SEMINAR - Aplicaţii practice privind contabilitatea decontărilor cu furnizorii

- Aplicaţii practice privind contabilitatea decontărilor cu furnizorii

- Aplicaţii practice privind contabilitatea decontărilor cu salariatii şi bugetul statului

- Aplicaţii practice privind contabilitatea decontărilor cu debitorii şi creditorii diverşi

- Aplicaţii practice privind contabilitatea investiţiilor financiare pe termen scurt - Aplicaţii practice privind contabilitatea cheltuielior şi a veniturilor

III. BIBLIOGRAFIE 1. Caraiani C., Bazele contabilităţii, Editura ASE, Bucureşti, 2007,

Olimid L.


3. Florea Şt., Bazele contabilităţii, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2006,


Malciu L.

5. Ristea M. Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitară, Bucureşti, 2005.

61

CONTABILITATE ŞI GESTIUNE FISCALĂ

Accounting and Fiscal Administration

Disciplină obligatorie, sem. IV; ore săptămânal – învăţământ zi: 2 ore curs, 1 oră


Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Contabilitate şi

gestiune fiscală MFC2303 II 4 2 1 - 33 4 E4



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DO

Obiectivul urmărit este acela de a oferi studenţilor posibilitatea însuşirii cunoştinţelor

necesare pentru a analiza politica fiscala in paralel cu Directivele Europene şi Standardele

Internaţionale de Contabilitate (IAS) respectiv cu Standardele Internaţionale de Raportare

Financiară (IFRS).

I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

- Fiscalitatea în dezvoltarea întreprinderilor

- Gestiunea fiscală în deciziile manageriale ale întreprinderilor

- Abordarea fiscalităţii prin prisma normelor contabile internaţionale

- Sursele de drept fiscal

- Sistemul fiscal; structura sistemului fiscal

- Concilierea raportului contabilitate-fiscalitate

- Codul fiscal în România

- Contabilitatea şi fiscalitatea privind veniturile factorului uman angajat în întreprinderi

- Contabilitatea şi fiscalitatea privind contribuţiile sociale

- Contabilitatea şi fiscalitatea privind impozitul pe profit

- Contabilitatea şi fiscalitatea privind TVA

- Contabilitatea şi fiscalitatea altor taxe şi impozite

- Contabilitatea şi fiscalitatea privind taxele locale

- Contabilitatea şi fiscalitatea imobilizărilor corporale şi necorporale

II. TEME SEMINAR

1. Gestiunea fiscala si riscul fiscal

2.1. Definirea si structura sistemului fiscal

2.2. Mecanismul fiscal

2.3. Aparatul fiscal

62

2.4. Obiectivele fiscalităţii, politica fiscală, funcţiile sistemului fiscal

3.1. Contabilitatea impozitului pe veniturile din salarii

3.2. Contabilitatea contribuţiilor si taxelor angajaţilor si angajatorilor

4. Studii de caz privind contabilitatea si fiscalitatea impozitului pe profit

5. Studii de caz privind contabilitatea si fiscalitatea TVA

6. Studii de caz privind contabilitatea si fiscalitatea taxelor locale

7. Studii de caz privind contabilitatea si fiscalitatea imobilizărilor corporale si necorporale

III. BIBLIOGRAFIE

1. Morariu A. Contabilitatea şi fiscalitatea societăţilor comerciale, Editura Infomedica,

Bucureşti, 1997,

2. Ristea M. Contabilitatea între gestional şi fiscal, Editura Economică, Bucureşti, 1998,

3. **** Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată cu toate modificările şi

completările ulterioare în Monitorul Oficial al României nr. 48/2005;

4. **** Legea 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările şi completările

ulterioare,

5. **** Standardele Internaţionale de Raportare Finaciară (IFRS).

63

INFORMATICĂ DE GESTIUNE (LIMBAJE)

Bussiness Data Processing- Languages

Disciplină obligatorie, sem. III; ore săptămânal – învăţământ zi: 2 ore curs, 2 ore


Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Informatică de

gestiune

(limbaje)

MFC2304 II 3 2 - 2 56 5 E3



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DO


Formarea de deprinderi în operarea cu un sistem de gestiune a bazelor de date:

- Creare tabele

- Operaţii cu înregistrări

- Formulare

- Interogări

- Rapoarte

În cadrul acestei discipline sunt prezentate următoarele elemente:

conceptele de bază privind organizarea datelor financiar contabile;

sistemul de gestiune a bazelor de date ACCESS;

modelul relaţional pentru gestionarea bazelor de date;

programarea în limbajul VBA.

Însuşirea cunoştinţelor se face prin sistemul expunerilor la orele de curs şi prin elaborarea

concretă a unor programe din domeniul financiar contabil în cadrul orelor de laborator. În

instruire se insistă asupra pregătirii specialistului financiar contabil ca utilizator final .


Capitolul I. Baze de date şi sisteme de gestiune a bazelor de date

Conceptul de bază de date. Sistem de gestiune a bazelor de date. Niveluri ierarhice de

reprezentare a unei baze de date. Baze de date relaţionale

Capitolul II.Elemente introductive în ACCESS

SGBD ACCESS : prezentare generală. Operaţii asupra obiectelor bazei de date. Operaţii asupra

bazei de date. Funcţii accesibile în dezvoltarea aplicaţiilor. Noţiuni privind componentele

sistem.

Capitolul III. Modelarea bazelor de date relaţionale

Cadrul general al modelării datelor. Conceperea bazelor de date folosind normalizarea. Modelul

relaţional al bazei de date (MRD). Studii de caz- specificare probleme.

64

Capitolul IV. Obiecte de tip tabel

Crearea unei tabele. Definirea relaţiilor standard între tabele. Operaţii asupra înregistrărilor din

tabele. Utilizarea atributelor de tip Lookup Wizard. Modificarea structurii unei tabele. Moduri

de includere a unei tabele într-o bază de date.

Capitolul V.Interogarea bazei de date ACCESS

Obiecte de tip cerere. Cereri de sintetizare a datelor. Cereri de căutare a tuplurilor duplicate.

Cereri de căutare a tuplurilor fără corespondent. Cereri încrucişate. Cereri de tip acţiune.

Capitolul VI. Algebra relaţională şi limbajul SQL

Limbaje de interogare a bazelor de date. Algebra relaţională. Limbajul SQL. Definirea cererilor

SQL în Access.

Capitolul VII. Obiecte de tip Form

Definiţie şi clasificare. Crearea şi modificarea formularelor. Structura formularelor. Proprietăţile

obiectelor Forms. Controale în formulare. Proprietăţile controalelor. Formulare/subformulare.

Capitolul VIII. Obiecte de tip Report (raport)

Definiţie şi clasificare. Crearea şi modificarea rapoartelor. Afişarea şi tipărirea rapoartelor.

Proprietăţile rapoartelor. Proprietăţile secţiunilor din rapoarte. Controale calculate.

III. LUCRĂRI DE LABORATOR:

1. Gestiunea personalului. Model relaţional. Tabele. Legături.

2. Gestiunea stocurilor. Model relaţional. Tabele. Legături.

3. Evidenţa mijloacelor fixe. Model relaţional. Tabele. Legături.

4. Aprovizionarea cu mărfuri. Model relaţional. Tabele. Legături.

5. Agenţie imobiliară. Model relaţional. Tabele. Legături.

6. Agenţie imobiliară. Interogări.

14. Agenţie imobiliară. Rapoarte.

IV. BIBLIOGRAFIE

1.Jennings R. Totul despre Microsoft Access 2000, Editura Teora, Bucureşti, 2001,

traducere în limba română de Nicolae Ionescu-Crutan,

1.Tudoroiu N., Informatica de gestiune-baze de date, tutorial, Ovidius University

Grigore M. Press, Constanţa, 2002,

3. Zenovic G. Programare şi baze de date, Editura Fundaţiei România de Mâine,

Bucureşti, 2005,

4. Zenovic G., Aplicaţii economice în Visual Basic şi Access, Editura Fundaţiei România

de Mâine, Bucureşti, 2007.

65

INFORMATICĂ DE GESTIUNE (SGBD)

Business Data Processing and SGBD



Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Informatică de

gestiune

(SGBD)

MFC2405 II 4 2 - 2 44 5 E4



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DO


- Access – Tabele, interogări, formulare, rapoarte, macrouri.

- Proiectarea unei baze de date, reducerea datelor la nivel de atomi, menţinerea

integrităţii datelor. Crearea tabelelor, crearea relaţiilor. Bazele formularelor, sub-

formulare. Bazele interogării, construirea unor interogări. Bazele rapoartelor,

crearea unui raport.

- Interogări de tip TOTAL şi TABEL încrucişat, interogări acţiune. Importarea şi

exportarea datelor. Controale grafice, evenimentele raportului, filtre. Elemente de

macroprogramare.

- Depozite de date. Prelucrarea analitică online (OLAP) a datelor

- Principii de organizare a datelor pentru prelucrarea analitică online (OLAP).

Caracteristici generale şi tehnici specifice pentru depozite (magazii) de date.

- SQL

II. BIBLIOGRAFIE

1.Jennings R. Totul despre Microsoft Access 2000, Editura Teora, Bucureşti, 2001,

traducere în limba română de Nicolae Ionescu-Crutan,

1.Tudoroiu N., Informatica de gestiune-baze de date, tutorial, Ovidius University

Grigore M. Press, Constanţa, 2002, 3. Zenovic G. Programare şi baze de date, Editura Fundaţiei România de Mâine,

Bucureşti, 2005,

4. Zenovic G., Aplicaţii economice în Visual Basic şi Access, Editura Fundaţiei România

de Mâine, Bucureşti, 2007.

66

STATISTICĂ

Statistics

Disciplină obligatorie, sem. II; ore săptămânal – învăţământ zi: 3 ore curs, 2 ore


Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Statistică MFC2306 II 1 3 2 - 70 4 E3



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DO

I.OBIECTIVELE DISCIPLINEI:

1. Identificarea şi interpretarea corectă, pe baza diferitelor materiale cu specific statistic,

a principalelor etape şi noţiuni utilizate în cercetarea statistică.

2. Stabilirea şi calcularea în funcţie de scopul urmărit, a principalilor indicatori primari şi

derivaţi cu ajutorul instrumentelor şi metodelor specifice statisticii.

3. Analizarea şi interpretarea în strânsă corelaţie cu noţiunile dobândite la alte discipline

cu specific economic, a rezultatelor obţinute în urma prelucrărilor statistice.

4. Selectarea şi utilizarea informaţiilor cu caracter statistic, din diferite publicaţii, în

studii complexe cu specific economico – financiar.

II.CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Capitolul I. Introducere în studiul statisticii

1.1. Obiectul de studiu al statisticii social-economice

1.2. Metoda statisticii

1.3. Principalele noţiuni folosite în statistica social-economică

1.4. Organizarea cercetării statistice

Capitolul II. Observarea statistică 2.2. Organizarea unei observări statistice

2.3. Tipuri de observări statistice

2.4. Conceptul de eroare statistică

Capitolul III. Prelucrarea şi prezentarea datelor statistice

3.1. Conţinutul prelucrării datelor statistice

3.2. Planul prelucrării statistice

3.3. Metoda grupării

3.4. Metode de prezentare a datelor statistice: serii, tabele, grafice

Capitolul IV. Mărimile relative în statistica social-economică

4.1. Noţiunea de mărime relativă

4.2. Aspecte tehnice ale utilizării mărimilor relative

4.3. Tipuri de mărimi relative

67

Capitolul V. Mărimile medii

5.1. Necesitatea folosirii mărimilor medii în statistica social-economică

5.2. Condiţii de aplicare a mărimilor medii

5.3. Tipuri de mărimi medii: aritmetică, armonică, pătratică şi geometrică

5.4. Indicatorii de poziţie: modulul şi cuartilele

Capitolul VI. Indicatorii de variaţie şi asimetrie

6.1. Rolul indicatorilor de variatie in cercetarea statistică

6.2. Variaţia intercuartilică şi interdecilică

6.3. Indicatorii de asimetrie

Capitolul VII. Cercetarea selectivă

7.1. Noţiunea şi avantajele cercetării selective

7.2. Condiţii de bază ale realizării selecţiei

7.3. Procedee de selecţie

7.4. Tipuri de sondaje: simplu, mecanic şi stratificat

Capitolul VIII. Analiza legăturilor dintre fenomenele socialeconomice

8.1. Rolul analizei dependenţei dintre variabilele economice

8.2. Clasificarea legăturilor statistice

8.3. Metode de studiere a legăturilor statistice

8.4. Analiza regresiei

8.5. Metoda corelaţiei

8.6. Metode neparametrice de măsurare a intensităţii legăturilor dintre fenomene

Capitolul IX. Analiza seriilor cronologice

9.1. Noţiunea şi particularităţile seriilor cronologice

9.2. Construirea seriilor cronologice

9.3. Indicatorii seriilor cronologice

9.4. Prelucrarea statistică a unei serii cronologice

9.5. Metode de ajustare a seriilor cronologice

Capitolul X. Metoda indicilor

10.1. Conţinutul, importanţa şi clasificarea indicilor

10.2. Principalele categorii de indici utilizaţi în cercetările statistice

10.3. Metode de descompunere a dinamicii unui indicator complex

Capitolul XI. Indicatorii sintetici ai economiei naţionale

11.1. Economia naţioanală – sistem cibernetic

11.2. Clasificări şi nomenclatoare utilizate în activitatea economică

11.3. Rolul sistemului de indicatori ce caracterizează economia naţională

11.3.1. Structura sistemului de indicatori macroeconomice

11.4. Sistemul Conturilor Naţioanale – instrument de analiză a activităţii economice

Capitolul XII. Indicatorii statistici ai potenţialului economic

12.1. Avuţia naţională – indicator al potenţialului economic

12.1.1. Evaluarea avuţiei naţionale şi sursele de date

12.2. Indicatorii statistici ai potenţialului uman

12.2.1. Indicatorii resurselor de muncă

12.2.2. Indicatorii eficienţei utilizării potenţialului uman

12.3. Indicatorii statistici ai capitalului fix

12.3.1. Evaluarea fondurilor fixe

12.3.2. Structura mijloacelor fixe

12.4. Indicatorii statistici ai capitalului circulant

12.4.1. Mărimea capitalului circulant

68

Capitolul XIII. Rolul indicatorilor micro si macroeconomici în procesul de analiză

economică

13.1. Statistica rezultatelor factorilor de producţie la nivel microeconomic

13.1.1. Indicatorii statistici la nivelul agentului economic

13.1.2. Aspecte ale analizei rentabilităţii

13.2. Măsurarea rezultatelor la nivel macroeconomic

13.3. Analiza structurii şi dinamicii economiei naţionale

Capitolul XIV. Indicatorii nivelului de trai

14.1. Sistemul de indicatori ai nivelului de trai

14.2. Indicatorii veniturilor populaţiei

14.2.1. Salariul real şi indicele salariului real

14.2.2. Veniturile reale ale populaţiei

14.3. Indicele preţului de consum

14.4. Indicatorii consumului populaţiei

14.4.1. Consumul final de bunuri şi servicii

14.4.2. Structura consumului

14.4.3. Indicatorii consumului final al populaţiei

14.5. Indicatorii sintetici ai dezvoltării umane

Capitolul XV. Indicatorii financiari-monetari, rolul acestora în cadrul mecanismului

economic

15.1. Capacitatea şi necesarul de finanţare

15.2. Indicatorii bugetului public

15.3. Indicatorii monetari

Capitolul XVI. Statistica indicatorilor bursieri

16.1. Piaţa bursieră – premise ale apariţiei, importanţă

16.2. Funcţiile şi structura pieţeibursiere

16.3. Sistemul de indicatori ai bursei

16.4. Indicii bursieri

Capitolul XVII. Proporţii şi corelaţii macroeconomice

17.1. Principalele variabile macroeconomice şi corelaţiile din acestea

17.1.1. Corelaţia dintre ritmul de creştere al produsului intern brut şi rata şomajului

17.1.2. Corelaţia dintre rata inflaţiei şi rata şomajului

17.1.3. Corelaţia dintre ritmul de creştere al produsului intern brut şi rata inflaţiei

17.2. Corelaţii de bază ale creşterii economice

III.TEME SEMINAR

1. Selectarea în funcţie de scopul urmărit, a metodelor de structurare a datelor observate,

în vederea prelucrării statistice, şi calcularea indicatorilor derivaţi.

2. Utilizarea indicatorilor de variaţie în determinarea gradului de reprezentativitate a

mediei şi a aprecierii asimetriei.

3. Rolul selecţiei aleatoare în studierea unei părţi din colectivitatea totală.

4. Dependenţa dintre fenomenele social-economice, studiată cu ajutorul regresiei şi

corelaţiei

4. Analiza pe baza seriilor cronologice a fenomenelor social-economice

5. Utilizarea metodei indicilor în analiza potenţialului economic al unei ţări.

6. Efecte ale influenţei preţurilor asupra puterii de cumpărare a populaţiei

7. Indicatorii macroeconomci, bază a studierii corelaţiilor şi proporţiilor la nivelul

economiei naţionale.

69

IV. BIBLIOGRAFIE

1. Balu M.E. Bazele statisticii, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,

2007,

2. Capanu I. (coord.) Statistică macroeconomică, Editura Economică, Bucureşti, 1997,

3. Isaic Maniu Al. (coord.) Statistica pentru managementul afacerilor, Editura Economică,

Bucureşti, 2004,

4. Neacşu G. Statistică microeconomică şi macroeconomică, Editura

Universitară, Bucureşti, 2006,

5. Neacşu G. Concepte şi metode utilizate în statistică Editura Universitară,

Bucureşti, 2009,

6. Popescu A.(coord.) Statistică-teorie, aplicaţii teste grilă, Editura Universitară,

Bucureşti, 2005,

7. Ţarcă M. Tratat de statistică aplicată, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1998.

70

MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL

Financial-Accounting Management

Disciplină obligatorie, sem. III; ore săptămânal – învăţământ zi: 2 ore curs, 1 oră


Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Management

financiar-

contabil

MFC2307 II 3 2 1 - 42 4 Pv3



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DO

Obiectivul disciplinei îl reprezintă formarea unor specialişti cu profunde cunoştinţe

teoretice care să fie transformate în competenţe profesionale prin aplicarea instrumentelor de

lucru specifice managementului financiar contabil.


Capitolul 1. Managementul funcţiilor întreprinderii

1.1. Procesul managerial

1.2. Functiile managementului

1.3. Firma şi functiunile sale

Capitolul 2. Managementul financiar contabil

2.1. Concept, obiective

2.2. Domenii de abordare

2.3. Organizarea activităţii financiar-contabile

Capitolul 3. Mecanisme,fluxuri si cicluri financiare

3.1. Mecanisme financiare

3.2. Fluxuri financiare

3.3. Cicluri financiare

Capitolul 4. Componentele managementului financiar

4.1. Planificarea financiara

4.2. Definirea şi rolul B.V.C.

4.3. Conţinutul şi structura B.V.C.

4.4. Principalii indicatori economico-financiari

4.5. Alte modalităţi de întocmire a bugetelor financiare

Capitolul 5. Capitalurile intreprinderii

5.1. Capitalurile proprii ale intreprinderii

5.2. Capitalurile imprumutate

5.3. Piaţa capitalurilor

5.4. Costul capitalurilor

Capitolul 6. Echilibrul financiar

6.1. Analiza echilibrului financiar

6.2. Indicatorii echilibrului financiar

71

Capitolul 7. Analiza financiar contabilă în managementul întreprinderii

7.1. Metode şi tehnici de analiză economico-financiară

14.3. Analiza situaţiei financiare a întreprinderii Capitolul 8. Analiza financiara a bilantului contabil

8.1. Componentele de baza ale bilanţului contabil

8.2. Conceptul de factor restrictiv

8.3. Analiza riscului

Capitolul 9. Rata rentabilitatii contabile

9.1. Metoda cash-flow-ului actualizat

9.2. Managementul fluxurilor de numerar

9.3. Rata internă de rentabilitate

Capitolul 10. Decizia financiară

10.1. Strategii şi politici financiare

10.2. Deciziile financiare

10.3. Riscul în managementul financiar

Capitolul 11. Măsurarea rezultatelor economico-financiare

11.1. Informatia financiara şi utilizarea ei

11.2. Factorii şi elementele cheie cu implicaţii asupra rezultatelor financiare

Capitolul 12. Extinderea activităţii unei întreprinderi

12.1. Motivatia extinderii activitatii

12.2. Strategii de extindere a unei activităţi

14.3. Decizia de achiziţii

Capitolul 13. Creşterea valorii acţionarului

13.1. Conceptul de valoare a acţionarului

13.2. Analiza valorii acţionarului

Capitolul 14. Anticiparea eşecului unei întreprinderi

14.1. Cauzele ce conduc la faliment

14.2. Analiza rapoartelor financiare ale întreprinderii

14.3. Factorii şi informaţiile ce ajută la anticiparea eşecului unei întreprinderi

II. BIBLIOGRAFIE

1. Manolescu Gh. Managementul financiar, Editura Economică, Bucureşti 1995,

2. Mihu Şt. Managementul financiar contabil al întreprinderii, Editura

Europolis, Constanţa, 2005,

3. Robinson R. Management financiar, Editura Teora, Bucureşti, 2000.

72

FINANŢELE ÎNTREPRINDERII

Company Finances

Disciplină obligatorie, sem. I; ore săptămânal – învăţământ zi: 2 ore curs, 1 oră


Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Finanţele

întreprinderii MFC2309 II 1 2 1 - 42 4 E3



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DO


1. Identificarea şi fundamentarea, pentru cele trei modalităţi de manifestare a finanţelor

private: teorie, politică şi practică financiară, a elementelor comune – rentabilitate şi risc.

2. Evidenţierea aspectelor teoretice şi practice concrete la nivelul întreprinderii generate

de activitatea de exploatare, financiară şi extraordinară şi efectuarea unei analize financiare

capabile să realizeze o diagnosticare a stării de performanţă, o măsurare a creşterii valorii

întreprinderii.

3. Dimensionarea stocurilor şi asigurarea resurselor de finanţare.

4. Identificarea costului diferitelor forme de finanţare în alegerea investiţiei şi luarea

deciziei de finanţare.


Capitolul 1. Analiza echilibrului financiar Bilanţul contabil, instrument de analiză al echilibrului financiar

Descrierea contabilă. Situaţia netă

Indicatori ai echilibrului financiar

Capitolul 2. Analiza rezultatelor de gestiune Contul de rezultate

Soldurile intermediare de gestiune

Capacitatea de autofinanţare

Autofinanţarea

Capitolul 3. Cash-flow-ul de gestiune şi tabloul de finanţare Cash-flow-ul de exploatare şi cash-flow-ul de gestiune

Conţinutul tabloului de finanţare

Articularea tabloului de finanţare cu bilanţul şi contul de rezultate

Tipologia tabloului de finanţare

Capitolul 4. Diagnosticul financiar al rentabilităţii şi al riscului

Diagnosticul rentabilităţii întreprinderii

Diagnosticul riscului

73

Capitolul 5. Necesităţile de finanţare a activităţii întreprinderii

Ciclul financiar si ciclul de exploatare

Viteza de rotaţie a capitalurilor

Sistemul de rate cinetice

Metoda normativă de previziune a echilibrului financiar

Capitolul 6. Bugetele întreprinderii

Bugetul – instrument de planificare financiară

Sistemul bugetar al întreprinderii

Bugetul vânzărilor

Bugetul producţiei

Capitolul 7. Gestiunea ciclului de exploatare

Noţiunea de trezorerie

Bugetul de trezorerie

Elaborarea bugetului de trezorerie

Previziunea încasărilor şi a plăţilor

Acoperirea soldurilor de trezorerie

Capitolul 8. Determinarea necesarului de finanţare a cheltuielilor de exploatare

Metode de determinare a necesarului de finanţare a cheltuielilor de exploatare

Metode analitice de determinare a necesarului de finanţare a cheltuielilor de exploatare

Metode sintetice de determinare a nevoii de finanţare a cheltuielilor de exploatare

III.TEME SEMINAR:

1. Analiza indicatorilor de echilibru financiar

2. Analiza rezultatelor întreprinderii

3. Analiza cash-flow-ul întreprinderii şi tabloul de finanţare

4. Analiza diagnosticul financiar al rentabilităţii şi al riscului

5. Planificarea financiară a întreprinderii

6. Gestiunea stocurilor

7. Metode de determinare a necesităţilor de finanţare a activităţii întreprinderii

8. Previziunea trezoreriei

9. Decizia de finanţare şi decizia de investiţii

IV. BIBLIOGRAFIE

1. Achimescu G., Gestiunea financiară a întreprinderii, Sinteze teoretice, aplicaţii practice,

Verişan C.A. teste grilă, Editura Europolis, Constanţa, 2008,

2. Marin D., Gestiunea financiară a întreprinderii. Teste grilă. Răspunsuri.Aplicaţii.

Probleme, Editura Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti, 2005,

3. Marin D. Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Fundaţiei România de

Mâine, 2006,

3. Stancu I. Finanţe. Teoria pieţelor financiare. Finanţele întreprinderii. Gestiunea şi

analiza financiară., Editura Economică, 2005.

74

CONTROL FINANCIAR – FISCAL

Tax and financial control

Disciplină obligatorie, sem. III; ore săptămânal – învăţământ zi: 2 ore curs, 2 ore


Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Control

financiar-fiscal MFC2310 II 3 2 2 - 56 4 E3



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DO

14. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI:

Capitolul I. Controlul financiar-abordare din perspective teoretice

1.1. Controlul financiar-funcţie a managementului

1.2. Definirea, obiectul şi sfera de activitate a controlului financiar

1.3. Funcţiile controlului financiar

1.4. Formele controlului financiar

1.5. Sistemul de documente primare şi evidenţa tehnico-operativă şi contabilă: obiect şi sursă

de informaţii pentru controlul financiar

Capitolul II. Metodologia de exercitare a controlului financiar

2.1. Sistemul metodologic de control financiar

2.2. Procedee de control financiar

Capitolul III. Inspecţia fiscală

3.1.Principii generale privind aplicarea Codului de procedură fiscală

3.2. Sfera inspecţiei fiscale

3.3. Înregistrarea fiscală şi evidenţa contabilă şi fiscală

3.4. Declaraţia fiscală

Capitolul IV. Programarea, desfăşurarea şi finalizarea activităţii de control

financiar şi fiscal

4.1. Programarea activităţii de control

4.2. Pregătirea acţiunii de control

4.3. Exercitarea controlului

4.4. Întocmirea actelor de control

4.5. Stabilirea răspunderii ca modalitate de finalizare a controlului financiar-fiscal

Capitolul V. Controlul financiar propriu al entităţilor economice

5.1. Controlul financiar preventiv

5.2. Controlul financiar preventiv propriu

5.3. Controlul financiar preventiv delegat

5.4. Controlul financiar de gestiune

5.5. Auditul public intern

5.6. Controlul exercitat de cenzori

Capitolul VI. Controlul financiar al statului

6.1. Obiectivele controlului financiar al statului

75

6.2. Ministerul Finanţelor Publice

6.3. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

6.4. Garda Financiară

6.5. Particularităţi în exercitarea metodologiilor de control pe tipuri de obiective

CAPITOLUL VII. Creanţele şi obligaţiile fiscale

7.1. Generalităţi

7.2. Colectarea creanţelor fiscale

7.3. Accesoriile creanţelor fiscale

7.4. Modalităţi de stingere a creanţelor fiscale

Capitolul VIII. Curtea de Conturi

8.1. Organizarea, personalul şi conducerea Curţii de Conturi

8.2. Atribuţiile de control ale Curţii de Conturi

8.3. Controlul ulterior al Curţii de Conturi

8.4. Atribuţiunile jurisdicţionale ale Curţii de Conturi

II.OBIECTIVELE DISCIPLINEI:

1. Disciplina „Control financiar” prezintă elemente teoretice, legislative, organizatorice si

metodologice, precum şi studii de caz privind controlul financiar propriu exercitat de unitătile

patrimoniale, controlul exercitat la nivelul executivului de către Ministerul Finanţelor Publice şi

la nivelul legislativului, prin Curtea de Conturi.

2. Studierea si înţelegerea problematicii cuprinse în programa analitică presupune

utilizarea cunoştinţelor obtinute de studenti la disciplinele de contabilitate, drept, finanţe şi

fiscalitate. Conţinutul problemelor are caracter selectiv, de sinteză interdisciplinară.

3. Disciplina urmăreşte să transmită cursantilor tehnicile controlului financiar şi gestionar

şi cele ale auditului public intern.

III.TEME SEMINAR:

- Teste de autoevaluare privind rolul, funcţiile şi formele controlului financiar

- Test grilă privind procedeele şi tehnicile de control financiar

- Test de evaluare privind valorificarea constatărilor controlului financiar

- Teste privind însuşirea metodologiei de calcul a dobânzilor pentru neplata în termen a

obligaţiilor bugetare

- Teste privind metodologia de calcul a impozitului pe profit

- Teste privind însuşirea metodologiei de amânare şi eşalonare la plată a arieratelor bugetare

IV. BIBLIOGRAFIE:

1. Boulescu M. Controlul financiar – fiscal, Editura Fundaţiei România de Mâine,

Bucureşti, 2006,

2. Mitran P.C. Controlul financiar – fiscal. Expertiza contabilă, Editura Muntenia,

Constanţa, 2004,

3. Popeangă P. Organizarea şi exercitarea controlului financiar-contabil, Editura


4. *** O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările

ulterioare,

5. *** O.U.G. nr. 91/2003 privind organizarea Gărzii Financiare,

6. *** O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi

completările ulterioare, republicată,

7. *** H.G. nr. 735/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului

Finanţelor Publice.

76

AUDIT INTERN

Internal Audit

Disciplină obligatorie, sem. IV; ore săptămânal – învăţământ zi: 2 ore curs, 1 oră

seminar, total ore semestru 33; 3 credite; probă de verificare.

Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Audit intern MFC2411 II 4 2 1 - 33 3 Pv4



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DO

14. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Asigurarea unei cunoaşteri specializate a conceptului de audit intern, a obiectivelor sale

şi a rolului său în cadrul entităţilor patrimoniale.

Asigurarea cunoaşterii modului de organizare al auditului intern, locului şi rolului

auditorului intern în cadrul organizaţiei.

Prezentarea diferenţelor şi a asemănărilor dintre auditul intern, controlul intern şi

auditul extern.

Parcurgerea etapelor în cadrul unei misiuni de audit intern, începând cu planificarea

auditului intern, derularea misiunilor şi elaborarea raportului de audit intern.

Asimilarea metodelor şi tehnicilor specifice unei misiuni de audit intern, întocmirea

dosarului de audit şi a documentelor de lucru.


1. Auditul intern – funcţie nouă a managementului modern

2. Auditul intern versus audit extern

3. Audit intern versus control intern

4. Organizarea departamentului de audit intern

5. Cadrul General al Standardelor de Audit Intern

6. Principiile fundamentale ale auditului intern

7. Auditul intern si frauda

8. Misiunea de audit intern si etapele acesteia

9. Metode si tehnici de audit intern

10. Dosarul de audit si documentele de lucru

11. Elaborarea raportului de audit intern

12. Recomandari si monitorizarea raportului de audit intern

13. Eficacitatea auditului intern

14. Contribuţia auditului intern la procesul de guvernare a entităţii

77

III.TEME SEMINAR

1.Audit intern: retrospectiva si perspective

2.Auditul intern: concept si obiective

3.Tipuri de audit intern

4. Carta auditului intern

5. Atribuţiile departamentului de audit intern si pozitia auditului intern

6. Desfasurarea activitatii de audit intern: planificare misiune, plan de audit intern

7.Analiza riscurilor

IV. BIBLIOGRAFIE

1. Boulescu M., Fundamentele auditului, Editura Didactică si pedagogică,

Ghiţă M., Bucureşti, 2001,

Mareş V.

2. Boulescu M., Audit şi control financiar, Editura Fundatiei Romania de Mâine,

Bucureşti 2006,

3. Boulescu M.,. Control financiar intern şi audit intern la entităţile publice, Editura

Barnea C Economică, Bucureşti, 2004, 4. *** Normele Profesionale ale Activităţii de Audit Intern.

78

MARKETING

Marketing



Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Marketing MFC2412 II 4 2 2 - 44 5 E4



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DO


1. Să dezvolte o categorie de profesionişti în domeniul marketingului, în România, care să

contribuie la dobândirea avantajului competitiv pe piaţă, pentru organizaţiile în care vor acţiona

în calitate de manageri sau specialişti.

2. Dezvoltarea cunoştinţelor, abilităţilor şi performanţelor în domeniul marketingului,

asigurarea condiţiilor necesare pentru desfăşurarea la standarde înalte a activităţii de pregătire a

viitorilor profesionişti în marketing.

3. Poziţionarea favorabilă a marketingului şi profesiunilor de marketing în România, la

nivelul mediului universitar şi de afaceri.

4. Creşterea competivităţii şi profitabilităţii organizaţiilor româneşti, pentru a face faţă

exigenţelor şi provocărilor generate de integrarea ţării noastre în Uniunea Europeană şi de

procesul globalizării.


Capitolul 1. Esenţa marketingului

1.1. Contextul apariţiei şi promovării marketingului

1.2. Conceptul de marketing

1.3. Funcţiile marketingului

Capitolul 2. Apariţia şi dezvoltarea marketingului

2.1. Etape în evoluţia teoriei şi practicii marketingului

2.2. Instituţii şi organisme de marketing

2.3. Valenţele şi universalitatea marketingului

2. 4. Specializarea marketingului în activităţile economice

2. 5. Marketingul în domenii noneconomice

Capitolul 3. Conţinutul mediului de marketing

3.1. Mediul extern al intreprinderii

3. 2. Mediul intern: conţinut şi structură

3. 3. Relaţiile întreprinderii cu mediul extern

Capitolul 4. Piaţa întreprinderii

4. 1. Conţinutul pieţei întreprinderii

4. 2. Sfera pieţei întreprinderii

4. 3. Dimensiunile pieţei întreprinderii

79

4. 4. Dinamica pieţei întreprinderii

Capitolul 5. Concurenţa

5. 1. Obiectul şi conţinutul concurenţei

5. 2. Formele concurenţei

5. 3. Nivelul şi tipologia concurenţilor

Capitolul 6. Conjunctura pieţei

6.1. Conţinutul conjuncturii pieţei

6. 2. Factorii care determină conjunctura pieţei

6. 3. Indicatorii utilizaţi în analiza conjuncturii pieţei

Capitolul 7. Proiectarea cercetărilor de marketing

7. 1. Conţinutul cercetărilor de marketing

7. 2. Aria cercetărilor de marketing

7. 3. Tipologia cercetărilor de marketing

7. 4. Organizarea cercetării de marketing

Capitolul 8. Metode şi tehnici de culegere şi analiză a informaţiilor în cercetările de

marketing

8.1. Măsurarea şi scalarea fenomenelor în cercetările de marketing

8.2. Metode de obţinerea a informaţiilor

8.3. Analiza informaţiilor în cercetările de marketing

Capitolul 9. Studierea şi modelarea comportamentului consumatorului

9.1.Noţiunea şi dimensiunile comportamentului consumatorului

9.2.Teorii fundamentale şi modele globale privitoare la comportamentul consumatorului

9.3.Posibilităţi şi limite ale studierii comportamentului consumatorului

9.4.Modelarea comportamentului consumatorilor

Capitolul 10. Studierea pieţei

10.1 Coordonatele globale ale studierii pieţei

10.2. Obiectivul analizei pieţei

10.3. Studierea pieţei şi mediului concurenţial

10.4. Segmentarea şi tipologia pieţei

Capitolul 11. Previziuni de marketing

11.1. Conţinutul şi rolul previziunilor de marketing

11.2. Clasificarea metodelor de previziune în marketing

11.3. Metode cantitative de previziune

11.4. Metode calitative de previziune

11.5. Criterii de comparare şi selecţie a metodelor de previziune

Capitolul 12. Strategia de piaţă

12.1. Conţinutul şi locul strategiei de piaţă

12.2. Factorii determinării strategiei de piaţă

12.3. Tipologia strategiilor de piaţă

Capitolul 13. Politica de produs

13.1. Atribuţii şi domenii decizionale în politica de produs

13.2. Semnificaţii ale produsului în optica de marketing

13.3. Gama de produse

13.4. Conducerea procesului inovaţiei de produs

13.5. Lansarea produselor noi pe piaţă

Capitolul 14. Politica de preţ

14.1. Costuri şi preţuri de marketing

14.2. Preţul – instrument de marketing

14.3. Strategia de preţ şi politica preţurilor

Capitolul 15. Politica de distribuţie

80

15.1. Conţinutul şi rolul distribuţiei

15.2. Canale de marketing

15.3. Sistemul logistic

15.4. Strategia de distribuţie

Capitolul 16. Politica promoţională

16.1.Sistemul de comunicaţie al întreprinderii moderne şi activitatea promoţională

16.2. Structura activităţii promoţionale

16.3. Strategii promoţionale

16.4. Operaţionalizarea politicii promoţionale

Capitolul 17. Organizarea activităţii de marketing

17.1. Cadrul general de abordare a organizării activităţii de marketing

17.2. Locul activităţii de marketing în structura organizatorică a întreprinderii

17.3. Atribuţiile şi sistemul de relaţii ale compartimentului de marketing

17.4. Structura internă a compartimentului de marketing

17.5 Personalul compartimentului de marketing

Capitolul 18. Planificarea şi planul de marketing 18.1. Planificarea strategică

18.2. Planul de marketing

18.3. Auditul de marketing

18.4. Elaborarea strategiilor de marketing

18.5. Programul de marketing

14.3. Organizarea planificării de marketing

III. TEME SEMINAR:

- Test grilă la bazele marketingului.

- Test grilă privind cercetările de marketing

- Test grilă vizand tehnicile promoţionale

- Test grilă privind studiul comportamentului consumatorului

- Teste prind analiza mediului de marketing

- Teste privind gestiunea forţelor de vanzare

- Test de autoevaluare privind marketingul strategic

- Studii de caz

- Aplicaţii practice

IV. BIBLIOGRAFIE

1. Epure M., Cercetări de marketing. Teorie, aplicaţii, probleme de rezolvat, întrebări de

Gârdan D. A., autoevaluare, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006,

Geangu I.P.,

Gudei S.C.

2. Epure M. Metode şi tehnici moderne în cercetările de marketing, Editura Fundaţiei

România de Mâine, Bucureşti, 2006,

3. Mitran P.C., Caiet de seminar, Teste grilă şi aplicaţii practice, Ediţia a III-a, revizuită,

Editura HIG Muntenia, Constanţa, 2007,

4. Mitran P.C. Marketing, Note de curs, 2008,

5. Olaru S. Marketing. Elemente introductive, Editura Fundaţiei România de Mâine,

Bucureşti, 2008,

6. Pistol Gh. Marketing, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

81

PRACTICĂ DE SPECIALITATE

Practice

Disciplină obligatorie, sem. IV; total ore semestru: 90; 3 credite; colocviu.

Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Practică de

specialitate MFC2413 II 4 - - - 90 3 CV4



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DO


- Organizarea activităţii financiar contabile

- Conţinutul şi structura BVC

- Întocmirea BVC

- Întocmirea bugetului activităţii de trezorerie

- Repartizarea profitului întreprinderii

- Principalii indicatori economico financiari

- Costul capitalurilor întreprinderii

- Analiza echilibrului financiar

- Indicatorii echilibrului financiar

- Metode şi tehnici de analiza economico financiară

- Analiza situaţiei financiare a întreprinderii

- Analiza financiară a bilanţului contabil

- Strategii şi politici financiare

- Deciziile financiare operaţionale

- Deciziile financiare strategice

- Strategii de extindere a activităţii întreprinderii

- Decizia de achiziţii

II. BIBLIOGRAFIE

1. Manolescu Gh. Managementul financiar, Editura Economică , Bucureşti, 1995,

2. Mihu Şt. Management financiar contabil al întreprinderii, Editura Europolis,

Constanţa 2005,

3. Robinson S. Management financiar, Editura Teora, Bucureşti, 1997.

82

ISTORIA ECONOMICĂ A ROMÂNIEI

Economic History

Disciplină opţională, sem. III; ore săptămânal – învăţământ zi: 2 ore curs, 1 oră


Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Istoria

economică a

României

MFC2313a II 3 2 1 - 3 4 Pv3



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DA

Obiectivul general al disciplinei Istoria economică a României îl constituie

înţelegerea evoluţiilor economice din perspectiva devenirii (transformărilor) societăţii. Scopul cursului este de a forma gândirea economică a viitorului licenţiat în ştiinţe economice prin înţelegerea proceselor fundamentale ale evoluţiei economiei româneti şi europene în ultimele două secole.


- Economia în perioada getodacică şi Dacia Traiană

- Economie si societate în ţările române din secolul al XI-lea până la sfârşitul secolului

al XVI-lea

- Economie si societate în ţările române de-a lungul secolului al XVII-lea până la mijlocul

secolului al XVIII-lea

- Economia si societatea românească de la mijlocul secolului al XVIII-lea până la

revoluţia din 1848 - Formarea economiei moderne de piaţă (1821-1914)

- Economia românească în anii 1921-1929

- Economia României în perioada 1930-1944

- Economia României în perioada 1945-1989

- Economia României după 1989


1. Instituţionalizarea economiei de piaţă în Europa occidentală; evoluţia sistemelor

monetare şi financiar bancare. (1 oră)

2. Politica şi legislaţia economică a proceselor de tranziţie şi modernizare economică a

României. (2 ore)

3. Înfiinţarea sistemelor monetar şi de credit moderne în România. (2 ore)

4. Politici comerciale externe: liberul schimb şi protecţionismul industrial şi rezultatele lor în

perioada 1859 2000. (4 ore)

5. Creditarea şi finanţarea economiei Româneti. Investiţiile externe în România.

Controverse asupra rolului capitalului extern. (2 ore)

6. Moneda naţională: modificări valutare în perioada 1867 2000. (2 ore)

83

7. Nivelul şi stadiul de evoluţie economico socială a României, în comparaţie cu

economia europeană. (1 oră)

III. BIBLIOGRAFIE

1. Constantinescu N.N. Istoria economică a României, Editura Economică, Bucureşti, 1997,

2. Niculescu N. Istoria economică a României, Editura Europolis, Constanţa, 1999,

3. Scurtu I. Istoria contemporană a României. 1918-2003, Editura Fundaţiei

România de Mâine, Bucureşti, 2005.

84

SOCIOLOGIE ECONOMICĂ

Economic Sociology



Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Sociologie

economică MFC2313b II 3 2 1 - 3 4 Pv3



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DA

Obiectivul general al disciplinei „Sociologie economică” îl constituie transmiterea

şi familiarizarea studenţilor cu o serie de elemente de bază aflate la graniţa dintre ştiinţele

economice şi cele sociologice. În acest sens, se urmăreşte aprofundarea principalelor

cunoştinţe din domeniul economic şi sociologic, interpretarea principalelor intercorelaţii

dintre economie şi sociologie.


- Obiectul de studiu şi problematica sociologiei economice

- Dezvoltarea istorică a sociologiei economice ca ştiinţă pe plan naţional şi internaţional

- Metode şi tehnici de cercetare în sociologia economică

- Relaţia sociologiei economice cu alte ştiinţe

- Sociologia economică şi societatea civilă

- Personalitatea umană

- Raporturile între stadiile dezvoltării psihice umane şi stadiile economice

- Condiţionarea psiho-socială şi socio-economică a individului uman

- Comportamentul uman

- Comportamentul economic

- Comunicarea interumană

- Specificul comunicării umane în mediul economic

- Teorii explicative ale comunicării în mediul economic

- Sistemul social

- Sistemul economic

- Evoluţia sistemului socio-economic în România post-decembristă


1. Economia şi sociologia – ştiinţe socio-umane importante; (1 oră) 2. Statutul şi determinările sociologiei economice; (2 ore) 3. Aplicaţiile teoriilor şi doctrinelor sociologiei economice; (3 ore) 4. Raportul om economie societate; (2 ore)

85

5. Comportamentul consumatorului – influenţare şi modelare; (3 ore) 6. Comunicarea ca liant al acţiunilor umane; (2 ore) 7. Economia şi societatea românească în perioada contemporană. (1 oră)

III. BIBLIOGRAFIE

1. Constantinescu N. Reformă şi redresare economică, Bucureşti, Editura Economică, 1995,

2. Dobrescu E. Sociologie economică, Editura Fundaţiei România de Mâine,

Bucureşti, 2005,

3. McLuhan M. Galaxia Gutemberg, Editura Politică, Bucureşti, 1979.

86

ECONOMIA ÎNTREPRINDERII

Business Administration



Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Economia

întreprinderii MFC2313c II 3 2 1 - 3 4 Pv3



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DA


1. Cunoaşterea de către studenţi a problemelor de bază a economiei şi gestiunii

întreprinderii. 14. Cunoaşterea de către studenţi a structurii de organizare, a gestiunii funcţiilor

întreprinderii precum şi a strategiei economice a acestora.

II. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI:

- Întreprinderea şi mediul ambiant

- Structura organizatorică a întreprinderii

- Gestiunea funcţiei de producţie a întreprinderii

- Gestiunea funcţiei comerciale a întreprinderii

- Gestiunea funcţiei resurselor umane a întreprinderii

- Gestiunea funcţiei financiar contabile a întreprinderii

- Sistemul decizional al întreprinderii - Strategii economice ale întreprinderii

III. TEMATICA SEMINARIILOR

1. Rolul şi locul agentului economic în economia concurenţială. Întreprinderea – agent

economic – în cadrul pieţei. (1 oră)

2. Rolul mediului extern în activitatea întreprinderii. Relaţia întreprindere – piaţă. (2 ore)

3. Întreprinderea – sistem cibernetic. Scopurile şi funcţiunile întreprinderii. (2 ore)

4. Structura organizatorică a întreprinderii moderne. Concept şi componente. (2 ore)

5.Funcţiile (atributele) managementului întreprinderii. Concept, caracteristici şi structură.

(2 ore)

6. Rolul deciziei în managementul întreprinderii. (2 ore)

7. Strategia economică a întreprinderii moderne. Noţiune, componente şi tipologii.

Planul, instrument de realizare a strategiei economice. (3 ore)

87

IV. BIBLIOGRAFIE

1. Florea S. Economia şi gestiunea întreprinderii, Editura Ex Ponto, Constanţa

2008,

2. Bărbulescu C. Economia şi gestiunea intreprinderii, Editura Economică, Bucureşti

1995,

3. Bărbulescu C. Managementul producţiei industriale, Editura Economică, Bucureşti

1996,

4. Ploaie V. Economia şi gestiunea firmei, Editura Ovidius, Constanţa 1995,

5. Ploaie V. Economia întreprinderii, Editura Ovidius, Constanţa 2001,

6. Constantinescu D. Economia întreprinderii, Editura Universitaria, Craiova, 2000.

88

CONTABILITATEA SOCIETĂŢILOR COMERCIALE

Bussiness Firms Accounting

Disciplină opţională, sem. IV; ore săptămânal – învăţământ zi: 2 ore curs, 2 ore

seminar, total ore semestru 44; 5 credite; examen.

Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Contabilitatea

societăţilor

comerciale

MFC2414a II 4 2 2 - 44 5 E4



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DA

I. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

1. Asigurarea unei cunoaşteri specializate privind cadrul juridic şi organizatoric al

contabilităţii aprofundate în consonanţă cu noile reglementari europene şi internaţionale

2. Realizarea unei cunoasteri aprofundate, cu accent pe abordările practice privind aspecte

legate de fuziune, lichidare, leasing, contabilitate consolidată

II. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI :

- Contabilitatea achiziţiei de societăţi comerciale

- Contabilitatea fuziunii şi divizării societăţilor comerciale

- Contabilitatea dizolvării şi lichidării societăţilor comerciale

- Contabilitatea operaţiilor de leasing

- Contabilitatea consolidată

III. BIBLIOGRAFIE

1. Ionescu L. Contabilitate aprofundată, Editura Fundaţiei România de Mâine,

Bucureşti, 2005,

2. Ionescu L. Contabilitate aprofundată, teste grilă şi aplicaţii practice, Editura

Ilincuţă L. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004,

3. Iatan E. Contabilitate aprofundată, Editura Muntenia, Constanţa, 2004,

4. Iatan E., Contabilitate aprofundata (contabilitatea întreprinderilor în conformitate

Elefterie L. Cu directivele europene şi OMPF 1752/2005), Editura Muntenia,

Constanţa, 2007.

89

ASIGURĂRI

Insurance

Disciplină opţională, sem.IV; ore săptămânal – învăţământ zi: 2 ore curs, 2 seminar,

total ore semestru: 44; 5 credite; examen.

Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Asigurări MFC2414b II 4 2 2 - 44 5 E4



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DA

Disciplina „Asigurări” este o disciplină de specialitate cu caracter aplicativ. Prin

conţinutul său, se realizează îmbogăţirea cunoştinţelor privind calcularea primelor de asigurare,

contractarea asigurării, constatarea, evaluarea şi stabilirea despăgubirii de asigurare şi a sumei

asigurate. Totodată se prezintă tehnica de realizare a asigurărilor şi reasigurărilor şi problemele

privind organizarea, conducerea, echilibrul financiar şi eficienţa activităţii în domeniul

asigurărilor interne şi internaţionale.


Capitolul I. Importanţa protecţiei omului şi a bunurilor sale împotriva calamităţilor

naturale şi a accidentelor. Conceptul de asigurare

1.1. Fenomenele naturale şi accidentele – pericole permanente pentru viaţa şi bunurile

oamenilor

1.2. Tipuri de protecţie a oamenilor şi a bunurilor împotriva fenomenelor şi accidentelor

1.3. Tipuri de fonduri de asigurare

1.4. Conceptul de asigurare

1.4.1. Aspecte juridice

1.4.2. Aspecte economice

1.4.3. Alte abordări economice şi financiare ale asigurării

Capitolul II. Piaţa asigurărilor

2.1. Caracteristicile pieţei asigurărilor

2.2. Dinamica şi structura pieţei asigurărilor

Capitolul III. Dinamica asigurărilor şi incidenţa acestora asupra economiei

3.1. Dinamica asigurărilor

3.2. Incidenţa asigurărilor asupra economiei

Capitolul IV Elementele tehnice ale asigurărilor

Capitolul V Clasificarea asigurărilor

Capitolul VI Asigurările de bunuri

Capitolul VII Asigurările de persoane

7.1. Riscurile în asigurările de persoane

7.2. Condiţiile generale şi speciale ale asigurărilor de persoane practicate în România

90

Capitolul VIII. Asigurarea de răspundere civilă

8.1. Trăsăturile principale şi importanţa asigurărilor de răspundere civilă

8.2. Asigurările de răspundere civilă pentru pagubele produse prin accidente de autovehicule

8.3. Alte asigurări de răspundere civilă

Capitolul IX. Asigurări externe

9.1. Asigurarea maritimă

9.1.1 Conceptul de avarie

9.1.2. Asigurare bunurilor în timpul transportului

9.1.3. Asigurarea navelor maritime şi fluviale

9.1.4. Asigurarea de protecţie şi indemnizare (despăgubire)

Capitolul X. Reasigurarea: necesităţi şi forme de manifestare

10.1. Importanţa stabilităţii financiare şi căile de realizare a acesteia

10.2. Contractul de reasigurare

Capitolul XI. Efectele şi riscurile reasigurării

11.1. Efectele financiar-valutare ale reasigurării

11.2. Riscul valutar al reasigurării

Capitolul XII. Managementul în asigurări

12.1. Influenţa riscurilor asigurate şi a altor factori specifici asupra managementului

12.2. Influenţa riscurilor globale asupra managementului

Capitolul XIII. Veniturile, cheltuielile, echilibrul financiar, solvabilitatea şi

rezultatele financiare ale societăţilor de asigurare

13.1 Structura şi importanţa veniturilor şi cheltuielilor societăţilor de asigurări

13.2.Determinarea riguroasă a veniturilor şi cheltuielilor unei societăţi de asigurare – condiţie

de bază pentru realizarea echilibrului financiar

13.3 Solvabilitatea societăţilor de asigurări

13.4.Rezultatele financiare şi fondurile societăţilor de asigurare

Capitolul XIV. Eficienţa societăţilor de asigurare

14.1 Conceptul de eficienţă în domeniul activităţii de asigurare

14.2. Criterii şi indicatori privind aprecierea eficienţei activităţii de asigurare

14.3. Posibilităţi de creştere a eficienţei activităţii societăţilor de asigurări.

II. TEME DE SEMINAR

1. Necesitatea, formele şi importanţa asigurărilor în cadrul economiei naţionale. Contractul de

asigurare

2. Determinarea tarifelor de prime la asigurările de bunuri

3. Determinarea despăgubirilor de asigurare la asigurările de bunuri şi răspundere civilă

4. Tarife de prime la asigurările de persoane

5. Operaţiuni de reasigurare

6. Necesitatea stabilităţii financiare şi căile de realizare a acesteia

14. Întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli al societăţii de asigurare. Determinarea

şi analiza indicatorilor economico-financiari ai acesteia

III. BIBLIOGRAFIE

1. Dobrin M. Asigurări şi reasigurări, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000, 2. Grama I.G. Asigurări şi reasigurări, Editura Europolis, Constanţa, 2003,

3. Grama I.G. Asigurări şi reasigurări, Caiet de seminar, Editura Europolis, Constanţa, 2002,

Iacob L.

4. *** Legea 32 din 3 aprilie 2000 privind societăţile de asigurare şi

supravegherea asigurărilor, publicată în M.O nr.148 din 10 aprilie 2000,

91

LIMBA STRĂINĂ PENTRU ECONOMIŞTI – ENGLEZĂ 1,2

FOREIGN LANGUAGE FOR ECONOMISTS –

ENGLISH 1,2

Disciplină facultativă în cadrul trunchiului comun al curriculu-mului pentru

formarea iniţială a cadrelor didactice; semestrul III, semestrul IV; ore semestru: 1 curs 1

seminar; total ore semestru 28/22; 3 credite; probă de verificare.

Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Limba străină

pentru

economişti –

engleză 1,2

MFC2315a/

MFC2416a II ¾ 1 1 - 28/22 3 Pv3, Pv4



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DFc


Organisation. Company structure

Leadership

Quality

Change

Strategy

Cultures

Market

Competition

Globalisation

Brands

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE

1) Bonner M., Focus on Grammar. High intermediate, Longman, 2000,

Fuchs M.

2) Ciuciuc O. English fo Business Purposes, Editura teora, Bucureşti, 1999.

Tănăsescu E.,

92

LIMBA STRĂINĂ PENTRU ECONOMIŞTI – FRANCEZĂ 1,2

FOREIGN LANGUAGE FOR ECONOMISTS –

FRENCH 1,2

Disciplină facultativă în cadrul trunchiului comun al curriculu-mului pentru

formarea iniţială a cadrelor didactice; semestrul III, semestrul IV; ore semestru: 2

seminar; total ore semestru: 28/22; 3 credite; probă de verificare.

Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Limba străină

pentru

economişti –

franceză 1,2

MFC2315b/

MFC2416b II ¾ 1 1 - 28/22 3 Pv3, Pv4



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DFc


Organisation du travail, Fonctions dans l’entreprise

L’environnement de l’entreprise

Professions et métiers

Horaires de travail et week-ends, Pause-déjeuners, Invitations et rendez-vous, Le

temps de travail

Commerce et produits, Circuits de distribution, Types de commerces, Les

formes de commerce

Voyages professionnels, salons et congrès, Voyages et moyens de transport,

gare, aéroports

Expériences professionnelles, Sous-traitance, Chaîne de production, Embauche,

Education et formation, Universités et grandes écoles en France, Chômage, Le système

éducatif, Les pratiques de recrutement, les contracts de travail

Rechercher un emploi

Les relations dans le travail

Domaines et sources du droit

Les relations professionnelles dans l’entreprise

Les institutions européennes


1) Bondrea E., L’entreprise en situations, Editura Fundaţiei România de Mâine,

Dumitriu C., Bucureşti, 2003,

2) Cilianu L.C. Franceza pentru afaceri, Editura Teora, Bucureşti, 2002.

93

SPECIALIZAREA


ANUL III

2013-2014



94


Se aplică începând cu anul universitar 2013-2014

Anul 3



Forma de evaluare

(E, Cv, Vp) Credite


Practică

spec. Sem. 5 Sem. 6 Sem. 1 Sem. 2

C S Lp/L Total C S Lp/L Total


1.Audit financiar MFC3601 - - - 0 2 2 - 4 48 24 24 - - E6 - 4

2.Sisteme informatice de gestiune MFC3502 2 - 2 4 - - - 0 56 28 28 - Pv5 - 5 -

3.Sisteme informatice pentru asistarea deciziei

MFC3603 - - - 0 2 - 2 4 48 24 24 - - Pv6 - 4

4.Auditarea sistemelor informatice MFC3604 - - - 0 2 1 - 3 36 24 12 - - Pv6 - 4

5.Contabilitate de gestiune MFC3505 2 2 - 4 - - - 0 56 28 28 - E5 - 4 -

6.Analiză economico-financiară 1 MFC3506 2 2 - 4 - - - 0 56 28 28 - E5 - 4 -

7.Analiză economico-financiară 2 MFC3607 - - - 0 2 2 - 4 48 24 24 - - E6 - 4

8.Econometrie şi previziune economică MFC3508 2 1 - 3 - - - 0 42 28 14 - E5 - 3 -

9.Eficienţă economică MFC3509 2 2 - 4 - - - 0 56 28 28 - E5 - 4 -

10.Evaluarea întreprinderii MFC3610 - - - 0 2 1 - 3 36 24 12 - - E6 - 4

11.Monedă şi credit MFC3511 2 1 - 3 - - - 0 42 28 14 - E5 - 4 -

12.Pieţe de capital MFC3612 - - - 0 2 1 - 3 36 24 12 - - E6 - 3

13.Proiecte de contabilitate şi informatică MFC3513 - - 2 2 - - - - 28 - 28 - Cv5 - 2 -

14.Elaborarea lucrării de licență MFC3614 - - - - - - - - 60 - 60 - Cv6 - 3

Discipline opţionale

14. Contabilitate publică P1 MFC3515a 2 1 - 3 - - - 0 42 28 14 - Pv5 - 4 -

15. Contabilitatea societăţilor de asigurări P1 MFC3515b 2 1 - 3 - - - 0 42 28 14 - Pv5 - 4 -

16. Contabilitate internaţională P2 MFC3616a - - - 0 2 1 - 3 36 24 12 - - E6 - 4

17. Contabilitatea instituţiilor de credit P2 MFC3616b - - - 0 2 1 - 3 36 24 12 - - E6 - 4

Discipline facultative

21.Comunicare de afaceri în limbi străine


MFC3517a/

MFC3517b - - 2 2 - - - 0 (28) (14) (14) - (Vp5) - (3) -

22. Comunicare de afaceri în limbi străine (engleză sau franceză) 2

MFC3618a/ MFC3618b

- - - - - - 2 2 (28) (14) (14) - - (Vp6) - (3)

Total ore pe săptămână 14 9 4 27 14 8 2 24 51 28 23 - - -

Total ore pe an de studiu 196 112 28 336 168 72 12 252 666 364 302 - - -

Total credite 30 30

Total evaluări semestriale (E, Cv, Vp) 5E5+

1CV5+

2Pv5

5E6+2

Pv6+1

Cv6

-

-

Examen de licenţă - 10

Legendă: DF = disciplină fundamentală; DS = disciplină de specialitate; DC = disciplină complementară; DO =disciplină obligatorie; DA = disciplină la alegere; DFc = disciplină facultativă; C = curs; S = seminar; Vp = verificare pe parcurs; Lp = Lucrări practice; L = laborator; Cv = colocviu.

95

AUDIT FINANCIAR

Financial-Accounting Audit

Disciplină obligatorie, sem. VI; ore săptămânal - învăţământ zi: 2 ore curs, 2 ore


Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Audit

financiar MFC3601 III 6 2 2 - 48 4 E6



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DO

Obiectivul urmărit este acela de a oferi studenţilor posibilitatea însuşirii de cunoştinţe

referitoare la aspecte privind auditul financiar ca activitate profesională specifică, în contextul

unei societăţi bazate pe cunoaştere si în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit

(ISA).


- Conceptul de audit financiar şi de servicii conexe

- Auditul financiar ca expresie a externalizării controlului: obiective, principii

- Standardele de audit: concept, categorii de standarde

- Auditorul financiar şi Camera Auditorilor financiari din România

- Orientarea şi planificarea auditului

- Pragul de semnificaţie şi relaţia acestuia cu etapele auditului

- Riscul de audit: concept, tipuri, modalitate de calcul

- Eşantionarea în audit

- Evaluarea sistemului contabil şi de control intern al clientului

- Metode şi tehnici de audit financiar contabil

- Controlul conturilor şi proba de audit

- Opinia de audit

- Raportarea financiara: întocmire plan de raport de audit, revizuire, întocmire raport de audit

- Recomandări şi urmărirea aplicării acestora. Responsabilitatea auditorului

II.TEME SEMINAR

1. Structura situaţiilor financiare supuse auditului financiar

2. Acceptarea misiunii de audit

96

3. Determinarea fluxurilor de trezorerie prin utilizarea celor două metode: directă şi indirectă

4. Aplicaţii privind calculul pragului de semnificaţie

5. Determinarea riscului de audit

6. Proceduri utilizate pentru obţinerea probelor de audit

7. Întocmirea unui raport de audit

III. BIBLIOGRAFIE

1. Boulescu M., Audit şi control financiar, Editura Fundaţiei România de Maine,

Bucureşti, 2005,

2. Boulescu M., Audit financiar, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,

Barnea C., 2001,

3. Dănescu T., Audit financiar- convergente intre teorie si practica, Editura

Irecson, Bucureşti, 2007,

4. Elefterie L. Management şi control financiar, Editura Muntenia, Constanţa,

2004,

5. *** Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată cu toate modificările şi

completările ulterioare în Monitorul Oficial al României nr. 48/2005.

97

SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE

Data Processing Systems

Disciplină obligatorie, sem. V; ore săptămânal - învăţământ zi: 2 ore curs, 2 ore


Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Sisteme

informatice de

gestiune

MFC3502 III 5 2 2 - 56 5 Pv5



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DO


1. Însuşirea unor cunoştinţe generale legate de sisteme informatice;

2. Însuşirea cunoştinţelor necesare pentru dezvoltarea sistemelor informatice de gestiune.


Capitolul I. Filosofia sistemelor informatice

1) Definirea conceptului de sistem informatic

2) Locul şi rolul unui sistem informatic

3) Elementele componente ale unui sistem informatic

4) Obiectivele unui sistem informatic

5) Clasificarea sistemelor informatice

6) Organizaţia economică – sistem cibernetic 7) Rolul sistemelor informatice în conducerea organizaţiilor economice

Capitolul II. Metode şi tehnici de realizare a sistemelor informatice

1) Structura sistemelor informatice

2) Concepţia logică de principiu a sistemului informatic

3) Metode de abordare a sistemelor informatice

4) Ciclul de viaţă şi ciclul de dezvoltare a sistemelor informatice

5) Metode de proiectare a sistemelor informatice

Capitolul III. Merise – metodă de proiectare a sistemelor informatice

1) Noţiuni introductive

2) Ciclurile de realizare a unui sistem informatic

3) Modelul conceptual al datelor

4) Modelul logic al datelor

5) Modelul organizaţional al prelucrărilor

98

III.BIBLIOGRAFIE

1. Fusaru D., Informatică de gestiune. Limbaje de programare şi sisteme de gestiune

Gherasim Z., a bazelor de date. Teste grilă. , Editura Fundaţiei România de Mâine,

Bâra A., Bucureşti, 2005,

2. Mareş M.D., Sisteme informatice financiar-bancare, Editura Fundaţiei România de

Mihai G., Mâine, Bucureşti, 2005,

Mareş V.,

3. Popescu Gh., Proiectarea sistemelor informatice, note de curs pe CD

4. Popescu Gh., Sisteme informatice. Proiectare şi programare în Access, Editura

Popescu E., Ovidius University Press, Constanţa, 2003.

99

SISTEME INFORMATICE PENTRU ASISTAREA

DECIZIEI

Data processing Systems and Decision-Making Assistance

Disciplină obligatorie, sem. VI; ore săptămânal - învăţământ zi: 2 ore curs, 2 ore


Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Sisteme

informatice

pentru

asistarea

deciziei

MFC3603 III 6 2 2 - 48 4 Pv6



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DO


- Asistarea deciziei economice

- Definirea, locul şi rolul deciziei economice. Metode de asistare a

deciziei economice. Locul şi rolul SIAD în cadrul sistemelor informatice

integrate economice

- Sisteme suport pentru asistarea deciziilor

- Sisteme informatice pentru asistarea deciziei bazate pe model.

- Sisteme informatice pentru asistarea deciziei bazate pe analiza şi sinteza datelor.

- Problematica generală. Depozite de date (Data Warehouse): definire, necesitate,

avantaje şi dezavantaje, comparaţie cu bazele de date, ciclul de viaţă, modelare

conceptuală, mod de utilizare. Mediul de depozitare a datelor. Abordarea

multidimensională a datelor stocate în depozite. Definirea şi caracteristicile OLAP,

modelarea dimensională, cuburi OLAP, baze de date multidimensionale, operaţii

OLAP asupra hipercubului. Crearea aplicaţiilor OLAP în Microsoft SQL Server

II. BIBLIOGRAFIE

1. Gherasim Z. Sisteme informatice pentru asistarea deciziei în economie, Editura

Fusaru. D. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005,

Bâra. A.,

2. Popescu Gh. Sisteme informatice de asistare a deciziei, note de curs pe CD,

1. Zaharie D., Sisteme informatice pentru asistarea deciziei, Editura Dual Tech,

Albescu F., Bucureşti, 2001.

Bojan I.,

Ivancenco V.,

Vasilescu C.,

100

AUDITAREA SISTEMELOR INFORMATICE

Audit of Data Processing Systems

Disciplină obligatorie, sem. VI; ore săptămânal - învăţământ zi: 2 ore curs, 1 oră


Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Auditarea

sistemelor

informatice

MFC3604 III 6 2 1 - 36 4 Pv6



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DO


1. Formarea la studenţi a deprinderii de a veghea la securitatea şi siguranţa informaţiilor

cu care vor veni în contact în cadrul funcţiilor ce le vor deţine după terminarea studiilor, în

cadrul unor societăţi sau instituţii

2. Dezvoltarea capacităţii studenţilor de a proiecta şi implementa procedurile de preluare,

stocare, modificare şi prelucrare a datelor în aşa fel încât să poată fi rulate numai de persoanele

autorizate, cu respectarea cerinţelor impuse de auditarea sistemelor informatice

3. Dezvoltarea capacităţii studenţilor de a proiecta seturi de date de test concludente şi

capabile să surprindă eventualele erori de calcul sau de procedură

4. Dezvoltarea capacităţii studenţilor de a executa auditul unui sistem informatic dat, iar

în calitate de viitori manageri - să ştie care sunt măsurile pe care trebuie să le ia pentru a preveni

atacuri asupra sistemului informatic al societăţii sau instituţiei pe care o vor conduce


- Introducere în audit

- Securitatea sistemelor informatice

- Managementul securităţii sistemelor informatice

- Vulnerabilitatea şi protecţia sistemelor informatice

- Securitatea prin firewalls

- Viruşi şi alte ameninţări. Criptarea, autentificarea, detectarea intruziunilor, controlul

- securităţii fizice, copii de siguranţă şi evenimente neprevăzute.

- Auditul aplicaţiilor partea I: controlul general şi controlul aplicaţiilor, obiectivele auditului,

controlul intrărilor, prelucrărilor şi ieşirilor.

- Auditul aplicaţiilor partea II: identificarea şi evaluarea probelor, tehnici de audit ale

aplicaţiilor.

III. TEME SEMINAR:

- Introducere în audit. Studiu de caz: Auditul aplicaţiei de contabilitate financiară

101

- Securitatea sistemelor informatice

- Managementul securităţii sistemelor informatice

- Vulnerabilitatea şi protecţia sistemelor informatice

- Securitatea prin firewalls

- Viruşi şi alte ameninţări. Criptarea, autentificarea, detectarea intruziunilor, controlul securităţii

fizice, copii de siguranţă şi evenimente neprevăzute.

- Auditul aplicaţiilor. Studiu de caz: Auditul aplicaţiei de calcul al salariilor

IV. BIBLIOGRAFIE

1. Eden A., Auditul sistemelor informatice, Editura Dual Tech, Bucureşti, 2004,

Stanciu V.

2. Fusaru D., Sisteme expert de gestiune şi sisteme informatice pentru asistarea deciziei.

(colaboratorii) Teste grilă, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006,

3. Popescu Gh. Auditul sistemelor informatice, note de curs pe CD.

102

CONTABILITATE DE GESTIUNE

Business Accounting



Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Contabilitate

de gestiune MFC3505 III 5 2 2 - 56 4 E5



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DO

I.OBIECTIVELE DISCIPLINEI

1.Asigurarea unei cunoaşteri specializate în domeniul organizării contabilităţii de gestiune

şi al calculaţiei costurilor;

2.Utilizarea informaţiilor de tip cost în vederea controlului de gestiune ca parte a

contabilităţii de gestiune;

3. Obţinerea abilităţilor teoretice şi practice în domeniu ce pot constitui baza de cunostinţă

pentru accesul la profesia contabilă


- Cadrul general şi organizatoric al contabilităţii de gestiune

- Procedee de calculaţie a costurilor

- Bugetele de costuri în managementul firmei moderne

- Cadrul general al calculaţiei costurilor

- Metode de calculaţie a costurilor

- Controlul de gestiune - parte a contabilităţii de gestiune

- Analiza costurilor în contabilitatea de gestiune

III.BIBLIOGRAFIE

1. Băluţă A.V., Contabilitate de gestiune. Noţiuni fundamentale, Editura Fundaţiei


2. Băluţă A.V., Metode de calculaţie a costurilor, Editura Fundaţiei România de

Ionescu L., Mâine, Bucureşti, 2002,

Popescu L.,

Firescu V.,

3. Iatan E. Contabilitate de gestiune, Editura Muntenia, Constanţa, 2004,

4. Oprea C., Contabilitate de gestiune şi calculaţia costurilor, Editura Atlas

Cârstea Gh., Press, Bucureşti, 2003.

103

ANALIZĂ ECONOMICO- FINANCIARĂ 1

Financial Economic Analysis 1



Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Analiză

economico-

financiară1

MFC3506 III 5 2 2 - 56 4 E5



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DO

I. OBIECTIVELE DISCIPLINEI:

1.prezentarea cadrului teoretic şi metodologic privind formarea deprinderilor studenţilor

economişti de a realiza analize economico financiare la nivelul unei întreprinderi

2.abordarea unor probleme teoretice şi metodologice privind obiectul de studiu al analizei

economico – financiare, rolul analizei în conducerea unei întreprinderi, etapele analizei

economico - financiare, metodele utilizate în analiza economico – financiară , sursele

informaţionale folosite în analiza economico-financiară precum şi cerinţele pe care trebuie să le

îndeplinească informaţiile folosite în analiza economico – financiară

3. abordarea unor probleme privind analiza cifrei de afaceri, a valorii adăugate, a

producţiei fizice, a resurselor umane şi materiale


Capitolul I. Bazele teoretice şi metodologice ale analizei economico –

financiare 1.1. Necesitatea analizei ca metodă a cunoaşterii. Tipuri de analiză economică

1.2. Rolul şi sarcinile analizei economico – financiare

1.3. Etapele procesului de analiză a activităţii economice

1.4. Metode şi tehnici folosite în analiza economico-financiară

1.4.1.Metoda comparaţiei rezultatelor economice

1.4.2.Metoda descompunerii sau diviziunii rezultatelor economice

1.4.3.Gruparea

1.5. Metode cantitative de analiză

1.5.1.Metoda substituirilor în lanţ

1.5.2.Metoda balanţieră

1.5.3.Metode statistico-matematice

1.6. Sursele informaţionale folosite în analiza economico-financiară

1.7. Organizarea şi etapele analizei economico-financiare

Capitolul II. Analiza diagnostic a activităţii de producţie şi comercializare la o

societate comercială

104

2.1.Analiza situaţiei generale a activităţii de producţie şi comercializare pe baza indicatorilor

valorici

2.1.1.Analiza dinamicii pe baza indicatorilor valorici

2.1.2.Analiza raportului static şi dinamic dintre indicatorii valorici

2.2.Analiza diagnostic a valorii adăugate

2.2.1.Analiza valorii adăugate pe baza metodei balanţiere

2.2.2.Analiza valorii adăugate pe baza metodei factoriale

2.2.3.Implicaţiile valorii adăugate asupra principalilor indicatori economico-financiari

2.3.Analiza diagnostic a cifrei de afaceri

2.3.1.Analiza dinamicii şi structurii cifrei de afaceri

2.3.2.Analiza factorială a cifrei de afaceri

2.3.3.Implicaţiile cifrei de afaceri asupra principalilor indicatori economico-financiari

Capitolul III. Analiza producţiei fizice şi a calităţii acesteia 3.1.Analiza situaţiei generale a evoluţiei producţiei fizice

3.2. Analiza realizării programului de producţie pe total şi pe sortimente

3.3. Analiza structurii producţiei pe total şi pe sortimente

3.4.Analiza operativă a realizării programului de fabricaţie

3.5.Analiza calităţii producţiei

3.5.1. Analiza calităţii produselor diferenţiate pe clase de calitate

3.5.2.Analiza calităţii produselor nediferenţiate pe clase de calitate

3.6.Efecte economice ale modificării producţiei şi calităţii acesteia asupra principalilor

indicatori economico-financiari

3.6.1.Efecte economice ale modificării producţiei asupra principalilor indicatori economico-

financiari

3.6.2.Efectele economice ale modificării calităţii producţiei asupra principalilor indicatori

economico-financiari

Capitolul IV. Analiza gestiunii resurselor de muncă 4.1.Analiza asigurării cu forţă de muncă

4.1.1 Analiza asigurării cantitative cu forţă de muncă

4.1.2. Analiza circulaţiei şi fluctuaţiei forţă de muncă

4. 2. Analiza utilizării forţei de muncă

4.2.1.Analiza utilizării timpului de muncă al salariaţilor

4.2.2.Analiza eficienţei utilizării resurselor umane

4.2.3.Analiza căilor de creştere a productivităţii

Capitolul V. Analiza gestiunii activelor fixe 5.1. Definirea şi clasificarea capitalului fix

5.2. Analiza situaţiei generale a capitalului fix

5.2 .1.Analiza dinamicii capitalului fix

5.2.2. Analiza structurii capitalului fix

5.2.3. Analiza stării funcţionale a capitalului fix şi reânnoirea lui

5.3.Analiza utilizării potenţialului tehnic

5.3.1.Analiza utilizării timpului de lucru al a echipamentelor industriale

5.3.2.Analiza randamentului echipamentelor industriale

5.3.3.Diagnosticul static şi dinamic privind eficienţa utilizării capitalului fix pe baza

principalilor indicatori sintetici

5.4.Reflectarea utilizării timpului de lucru şi al randamentului în performanţele economico-

financiare

III.TEME SEMINAR

1. Exemplificări privind utilizarea metodelor cantitative de analiză

105

2. Studiu privind analiza situaţiei generale a activităţii de producţie şi comercializare pe baza

indicatorilor valorici

3. Studiu privind analiza diagnostic a valorii adăugate

4. Studiu privind analiza diagnostic a cifrei de afaceri

5. Studiu privind analiza producţiei fizice şi a calităţii acesteia

6. Studiu privind analiza gestiunii resurselor de muncă

7. Studiu privind analiza gestiunii activelor fixe

IV. BIBLIOGRAFIE

1. Abd Elghany A.V. Analiza economico financiară, Editura Europolis, Constanţa, 2008,

2. Balu M. Analiza economico financiară. Teorie şi aplicaţii , Editura Fundaţiei


3. Moroşan I. Analiza economico financiară, Editura Fundaţiei România de Mâine,

Bucureşti, 2006,

4. Moroşan I. Analiza economico financiară. Probleme rezolvate, Editura Fundaţiei

România de Mâine, Bucureşti, 2006.

106

ANALIZĂ ECONOMICO - FINANCIARĂ 2

Financial Economic Analysis 2



Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Analiză

economico-

financiară 2

MFC3607 III 6 2 2 - 48 4 E6



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DO


1. prezentarea cadrului teoretic şi metodologic privind formarea deprinderilor studenţilor

economişti de a realiza analize economico financiare la nivelul unei întreprinderi

2. abordarea unor probleme privind analiza cheltuielilor, profitului, a rentabilităţii, a

riscului şi a situaţiei financiar-patrimoniale


Capitolul I. Analiza cheltuielilor de producţie

1.1. Consideraţii generale privind conceptul de cheltuială

1.2. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale

1.3.Analiza nivelului cheltuielilor la 1.000 lei venituri din exploatare

1.4.Analiza factorială a cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri

1.5.Influenţa modificării cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri

1.6.Analiza cheltuielilor pe baza grupării lor în variabile şi fixe

1.7.Analiza cheltuielilor variabile

1.7.1.Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor variabile

1.7.2.Analiza factorială a cheltuielilor variabile

1.7.3.Analiza reflectării nivelului cheltuielilor variabile la 1.000 lei asupra principalilor

indicatori economico- financiari

1.8.Analiza cheltuielilor fixe

1.8.1.Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor fixe

1.8.2.Analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră de afaceri

1.9.Estimarea nivelului probabil al cheltuielilor variabile şi fixe

1.9.1. Estimarea nivelului probabil al cheltuielilor variabile

1.9.2. Estimarea nivelului probabil al cheltuielilor fixe

1.10.Analiza riscului de exploatare sau operaţional

1.11.Modele de analiză a principalelor categorii de cheltuieli

1.11.1.Analiza cheltuielilor materiale

1.11.2.Analiza cheltuielilor salariale

1.11.3.Analiza cheltuielilor cu dobânzile

107

1.12.Analiza costului marginal

Capitolul II. Analiza diagnostic a profitului la o societate comercială 2.1 Prezentarea conceptuală a profitului în economia de piaţă

2.2 Analiza diagnostic a profitului

2.2.1 Analiza structurală a profitului

2.2.2 Analiza factorială a profitului

2.2.3 Analiza factorială a profitului aferent cifrei de afaceri

Capitolul III. Analiza diagnostic pe baza ratei rentabilităţii 3.1. Analiza diagnostic pe baza ratei rentabilităţii veniturilor

3.2. Analiza diagnostic pe baza ratei rentabilităţii economice a activului

3.3. Analiza diagnostic pe baza ratei rentabilităţii resurselor consumate

3.4. Analiza diagnostic pe baza ratei rentabilităţii financiare

3.5. Analiza diagnostic pe baza ratei rentabilităţii capitalului avansat

3.6. Analiza diagnostic pe baza ratei rentabilităţii comerciale

3.7. Analiza rentabilităţii pe baza punctului critic

CAPITOLUL IV. Analiza diagnostic a riscurilor 4.1.Analiza riscului întreprinderii

4.2.Analiza riscului de exploatare

4.3.Analiza riscului financiar

4.4.Analiza riscului de faliment

Capitolul V. Analiza mijloacelor economice la o societate comercială 5.1.Caracterizarea generală a mijloacelor economice aflate în patrimoniul unei societăţi

comerciale

5.2.Analiza activelor imobilizate

5.3.Analiza activelor circulante

5.3.1.Analiza stocurilor

5.3.2.Analiza creanţelor

5.3.3.Analiza disponibilităţilor băneşti şi a plasamentelor

15.4.Analiza situaţiei patrimoniale sub aspectul păstrării integrităţii acestuia

15.5.Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante

Capitolul VI. Analiza surselor de acoperire a mijloacelor economice în cadrul unei

societăţi economice 6.1.Caracterizarea generală a surselor de acoperire a mijloacelor economice aflate în

patrimoniul unei societăţi comerciale

6.2.Analiza capitalurilor

6.3.Analiza provizioanelor

6.4.Analiza fondului de rulment

6.5.Analiza datoriilor pe termen scurt

6.6.Analiza creditelor bancare şi a împrumuturilor pe termen scurt

6.7.Analiza corelaţiilor dintre elementele patrimoniale de activ şi pasiv

Capitolul VII. Analiza echilibrului financiar la o societate comercială 7.1.Generalităţi privind analiza echilibrului economico – financiar

7.2.Analiza corelaţiei fondului de rulment-nevoie de fond de rulment-trezorerie netă

7.3.Analiza corelaţiei fondului de rulment cu activele circulante

7.4.Analiza creanţelor şi obligaţiilor în sistemul echilibrului financiar

7.5.Analiza solvabilităţii şi a capacităţii de plată

7.6.Analiza eficienţei utilizării mijloacelor economice şi a capitalului

7.7.Analiza situaţiei financiare prin metoda scorurilor

108

III. TEME SEMINAR

1. Studiu privind analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale

2. Studiu privind analiza factorială a cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri

3. Studiu privind analiza factorială a cheltuielilor variabile

4. Studiu privind analiza factorială a cheltuielilor fixe

5. Studiu privind analiza cheltuielilor materiale

6. Studiu privind analiza cheltuielilor salariale

7. Studiu privind analiza cheltuielilor cu dobânzile

8. Studiu privind analiza factorială a profitului aferent cifrei de afaceri

9. Studii privind analiza factorială a ratelor de rentabilitate

10. Studiu privind analiza riscurilor întreprinderii

11. Studiu privind analiza echilibrului financiar

12. Studii privind analiza situaţiei economico-financiare

IV. BIBLIOGRAFIE

1. Abd Elghany A.V. Analiza economico financiară, Editura Europolis, Constanţa, 2008,

2. Balu M. Analiza economico financiară. Teorie şi aplicaţii , Editura Fundaţiei


3. Moroşan I. Analiza economico financiară, Editura Fundaţiei România de Mâine,

Bucureşti, 2006,

4. Niculescu M. Diagnostic global strategic, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1998,

5. Pivodă D., Analiza economico-financiară, Editura Europolis, Constanţa, 2001.

Barbu E.

109

ECONOMETRIE ŞI PREVIZIUNE ECONOMICĂ

Econometrics or Economic Forecast

Disciplină obligatorie, sem. V; ore săptămânal - învăţământ zi: 2 ore curs, 1 oră


Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Econometrie şi

previziune

economică

MFC3508 III 5 2 1 - 42 3 E5



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DO


1.Prezentarea importanţei econometriei în procesul de previziune şi prognoză economică

şi rolul deţinut în activitatea curentă a agenţilor economici

2.Evidenţierea procesului de anticipare strategică, a riscurilor asociate şi a strategiilor

necesare acestui proces

3.Evaluarea riscurilor pe care anticiparea strategică le presupune în activitatea de

previziune

4.Analiza principalelor metode calitative aplicate în activitatea de previziune, etapele

parcurse şi efectele pe care le presupune aplicarea acestora

5.Determinarea importanţei activităţii de monitorizare a previziunilor, prin sistemul de

indicatori folosiţi, a metodelor de actualizare şi a importanţei pe care raportul de previziune îl

deţine, prin efectele acestuia, asupra activităţii de management

II.CONŢINUTUL PROGRAMEI ANALITICE

Capitolul I. Introducere în studiul previziunii

1.1.Importanţa previziunii în managementul firmei

1.2.Instrumente de previziune în activitatea managerială

Capitolul II. Metode şi tehnici de previziune

2.1.Tendinţe în teoria previziunii

2.2.Clasificarea metodelor

2.3.Metode utilizate în activitatea de previziune

Capitolul III. Documentarea şi previziunea calitativă

3.1.Documentarea şi culegerea datelor

3.2.Metoda analizei şi sintezei

3.3.Metoda interpretării sistemice

3.4.Metoda Brainstorming

3.5.Metoda analogiilor

3.6.Metoda scenariilor

110

3.7.Metoda arborilor de pertinenţă

Capitolul IV. Concepte de bază ale econometriei

4.1.Rolul econometriei în analiza economică

4.2.Serii de date

4.3.Statistici descriptive

Capitolul V. Monitorizarea, actualizarea şi raportarea previziunilor

5.1.Monitorizarea previziunilor

5.2.Actualizarea previziunilor

5.3.Importanţa raportului de previziune în management

Capitolul VI. Anticiparea strategică

6.1.Previziunea oportunităţilor

6.2.Riscul în previziune

6.3.Strategia şi previziunea

III. BIBLIOGRAFIE

1. Caracotă D. Previziune economică. Elemente de macroeconomie, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996,

2. Niculescu N. Previziune economică: concepte şi elemente fundamentale. Note

Grecu I., de curs, Editura Muntenia, Constanţa, 2005,

3. Pecican E.Şt. Econometrie, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2006,

4. Popescu I., Previziunea-premisă a dezvoltării durabile I, II, Editura Fundaţiei

Comşa M., România de Mâine, Bucureşti, 2004,

Ungureanu L.

5. Tudorel A., Econometrie, Editura Economică, Bucureşti, 2008.

Regis B.

111

EFICIENŢĂ ECONOMICĂ

Economic Efficiency



Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Eficienţă

economică MFC3509 III 5 2 2 - 56 4 E5



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DO


Însuşirea conceptelor, a principalilor indicatori de evaluare a eficienţei economice, a

tehnicii actualizării indicatorilor la diferite momente.


Capitolul I. Eficienţa economică. noţiuni introductive

1.1. Clasificarea eforturilor şi a efectelor economice

1.2. Factori de creştere a eficienţei economice

1.3. Impactul modernizării şi al restructurării economiei naţionale asupra eficienţei economice

Capitolul II. Indicatori de evaluare a eficienţei activităţii economice

2.1. Clasificarea indicatorilor

2.2. Indicatorii de bază ai eficienţei economice

Capitolul III. Evaluarea eficienţei economice a investiţiilor în funcţie de

particularităţilor diferitelor ramuri. Indicatori

Capitolul IV. Influenţa factorului timp asupra eficienţei economice a investiţiilor.

Tehnica actualizării (discontării)

4.1. Momente de referinţă ale actualizării

4.2. Actualizarea la momentul luării deciziei de investiţii

4.3. Actualizarea la momentul începerii lucrărilor de investiţii

4.4. Actualizarea la momentul punerii în funcţiune a noului obiectiv

4.5. Actualizarea la momentul începerii restituirii creditelor primite

4.6. Actualizarea la momentul scoaterii din funcţiune a capitalului fix

Capitolul V. Realizarea unei investiţii. Studii de fezabilitate

5.1. Studiile de prefezabilitate

5.2. Metodologia Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare 5.3. Studiile de fezabilitate

Capitolul VI. Contribuţia managementului la creşterea eficienţei firmei

Capitolul VII. Eficienţa pieţelor de capital

7.1. Legătura dintre analiza valorilor mobiliare şi gradul de eficienţă a pieţei

112

III. TEME SEMINAR

1. Conceptul de eficienţă economică

2. Indicatori de evaluare a eficienţei activităţii economice

3. Indicatori de evaluare a eficienţei economice a investiţiilor la nivelul agentului economic

4. Evaluarea eficienţei economice a investiţiilor în funcţie de particularităţile diferitelor ramuri.

Indicatori specifici

5. Evaluarea eficienţei investiţiilor la nivel macroeconomic

6. Influenţa factorului timp asupra eficienţei economice a investiţiei. Tehnica actualizării

7. Timpul în metodologia B.I.R.D.

8. Eficienţa managementului firmei

IV. BIBLIOGRAFIE

1. Cămăşoiu I. Investiţiile şi factorul timp, Editura Politică, Bucureşti, 1981,

2. Doval E. Managementul investiţiilor, Editura Fundaţiei România de Mâine,

Bucureşti, 2006,

3. Grecu I. Eficienţă economică. Investiţii. Concepte teoretice, aplicaţii, teste de

autoevaluare, Editura ExPonto, Constanţa, 2007,

4. Românu I., Eficienţa economică a investiţiilor şi a capitalului fix, Editura Didactică şi

Vasilescu I. Pedagogică, Bucureşti, 1993,

5. Vasilescu I., Investiţii, Editura Economică, Bucureşti, 2000.

Românu I.,

Cicea C.

113

EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

Company Evaluation



Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Evaluarea

întreprinderii MFC3610 III 6 2 1 - 36 4 E6



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DO


- Fundamentele disciplinei - Scopul evaluării afacerilor; Piaţa şi necesitatea evaluării;

Noţiuni de bază în practica evaluării afacerilor

- Obiectul, principiile, evoluţia evaluării şi tipurile de valoare

- Actualizarea şi capitalizarea fluxurilor financiare - Costul capitalului investit -Tehnica

actualizării fluxurilor financiare; Tehnica de capitalizare a fluxurilor financiare; Costul

capitalului investit

- Abordarea evaluării afacerii pe bază de active

- Evaluarea elementelor patrimoniale

- Abordarea evaluării afacerii prin metode bazate pe venit - Metoda fluxurilor financiare

actualizate (discounted cash-flow sau DCF); Metoda capitalizării/actualizării profitului net

- Abordarea evaluării prin metoda comparaţiei de piaţă

- Evaluarea afacerilor în dificultate

- Evaluarea afacerilor şi factorii de mediu

- Elaborarea raportului de evaluare

- Analiza diagnostic (SWOT) pentru evaluare - Fazele diagnosticului şi metode de

abordare

- Standardele internaţionale de evaluare - IVS

II. BIBLIOGRAFIE

1. Ipate D.M. Evaluarea afacerilor. Elemente fundamentale, Editura Europolis,

Constanţa, 2003,

2. Stan S.V.(coordonator), Evaluarea întreprinderii, Editura IROVAL, Bucureşti, 2003,

114

MONEDĂ ŞI CREDIT

Currency and Credit

Disciplină obligatorie, sem. V; ore săptămânal - învăţământ zi: 2 ore curs, 1 oră


Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Monedă şi

credit MFC3511 III 5 2 1 - 42 4 E5



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DO


1. Studenţii să înţeleagă şi să folosească corect noţiunile şi expresiile specifice acestei

discipline

2. Transmiterea către studenţi a cunoştinţelor specifice în legătură cu istoricul monedei,

masa monetară, puterea de cumpărare a monedei, Sistemul Monetar Naţional, Sistemul Monetar

Internaţional, Sistemul Monetar European, piaţa monetară şi politica monetară

3. Înţelegerea de către studenţi a termenului de „monedă” şi a funcţiilor acesteia

4. Acumularea progresivă a cunoştiinţelor privind masa monetară şi agregatele monetare

5. Dobândirea unor cunoştine privind teoriile monetare şi organizarea sistemului monetar

naţional, european şi internaţional

6. Familiarizarea studenţilor cu modul de organizare al activităţii desfăşurate de băncile

centrale

7. Familiarizarea studenţilor cu modul de organizare al activităţii desfăşurate de băncile

comerciale

8. Înţelegerea şi cunoşterea modului de întocmire şi circulaţie a instrumentelor de plată şi

de credit


Capitolul 1. Moneda şi rolul său în economie

1.1. Conceptul de monedă şi funcţiile ei

1.2. Evoluţia monedei şi clasificarea semnelor monetare

1.3. Puterea de cumpărare a monedei

Capitolul 2. Masa monetară

2.1. Structura masei monetare

2.2. Agregatele monetare - indicatori ai politicii monetare

2.3. Cererea şi oferta de monedă. Echilibrul monetar

2.4.Viteza de rotaţie (circulaţie) a monedei

2.5.Lichiditatea

Capitolul 3. Organizarea monetară - sisteme monetare naţionale. Sistemul monetar

internaţional. Sistemul monetar european

115

3.1. Sistemul monetar-definiţie, conţinut, rol, clasificare

3.2. Convertibilitatea monetară şi cursul de schimb

3.3. Evoluţia Sistemului monetar naţional al României

3.4. Sistemul monetar internaţional de la Bretton Woods

3.5. Sistemul monetar internaţional actual

3.6. Instituţiile Sistemului monetar internaţional

3.7. Crearea şi funcţionarea Sistemului Monetar European

3.8. Integrarea monetară europeană şi moneda EURO

Capitolul 4. Creditul şi dobânda

4.1. Creditul – conţinut, trăsături şi elemente constitutive

4.2. Funcţiile şi formele creditului

4.3. Dobânda - conţinut, trăsături, factori

4.4. Dobânda nominală şi dobânda reală

Capitolul 5. Instrumentele de plată şi de credit

5.1. Modalităţile şi instrumentele de plată

5.2. Titlurile de credit (cambia, biletul la ordin,cecul)

5.3. Cardul – instrument modern de plată şi credit

5.4. Sisteme electronice de transfer de fonduri ( Western Union, Money Gram)

Capitolul 6. Banca centrală

6.1. Banca – concept, funcţii, clasificare

6.2. Banca Centrală – istoric, funcţii, principii

6.3. Banca Naţională a României – istoric, funcţii, organizare

Capitolul 7. Băncile comerciale

7.1. Banca comercială – concept, funcţii

7.2. Operaţiunile desfăşurate de către băncile comerciale

7.3. Metode de evidenţiere a operaţiunilor în conturile curente

7.4. Codificarea conturilor bancare

III. TEME SEMINAR

1. Aplicaţii practice privind puterea de cumpărare a monedei;

2. Aplicaţii practice privind evoluţia puterii de cumpărare în funcţie de anumiţi factori într-o

perioadă de timp analizată;

3. Aplicaţii practice privind masa monetară;

4. Aplicaţii practice privind agregatele monetare;

5. Aplicaţii practice privind viteza de rotaţie;

6. Aplicaţii practice privind cursul de schimb;

7. Aplicaţii practice privind creditul;

8. Aplicaţii practice privind dobânda simplă şi dobânda compusă;

9. Aplicaţii practice privind dobânda reală şi dobânda nominală;

10. Aplicaţii practice privind metodele de evidenţiere a operaţiunilor în conturile curente.

IV. BIBLIOGRAFIE

1. Bratu A. Monedă. Credit. Bănci, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2005,

2. Manolescu Gh. Monedă şi management bancar, Editura Fundaţiei România de

Mâine, Bucureşti, 2002,

3. Manolescu Gh. Monedă şi politici monetare, Editura Fundaţiei România de Mâine,

Bucureşti, 2006,

4. *** Legea nr 58/ 1998 – privind activitate bancară, cu modificările şi

completările ulterioare (Legea nr. 485/2003).

116

PIEŢE DE CAPITAL

Capital Markets



Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Pieţe de capital MFC3612 III 6 2 1 - 36 4 E6



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DO


1.Formarea unor specialişti care să înţeleagă mecanismele de funcţionare a pieţei de

capital în vederea tranzacţionării valorilor mobiliare.


Capitolul 1. Piaţa de capital

1.1 Aparitia pieţei de capital în România

1.2. Infuzia de capital străin

Capitolul 2. Organizarea pieţei de capital în România

2.1. Bursa de valori

2.2. Piaţa Rasdaq

2.3. A.N.S.V.M.

2.4. S.N.C.D.D.

Capitolul 3. Produsele financiare ale pieţei de capital

3.1. Valori mobiliare

3.2. Intermedierea de produse financiare

Capitolul 4. Bursa de valori Bucureşti

4.1. Rolul pietei bursiere in economia de piata

4.2. Aparitia pietei bursiere in Romania

4.3. Comisia de înscriere la cota B.V.B.

Capitolul 5. Tranzacţiile bursiere

5.1. Sistemul de tranzacţionare

5.2. Tranzacţionarea la B.V.B.

Capitolul 6. Indicii bursieri

6.1.Compensarea şi decontarea tranzacţiilor

Capitolul 7. Bursele de mărfuri în România

4.1. Bursa – concept, caracteristici

4.2. Descrierea burselor de mărfuri din România

117

Capitolul 8. Contractele bursiere

8.1. Contractul SPOT

8.2. Contractul FORWARD

8.3. Contractul FUTURES

8.4. Optiunile pe contracte FUTURES

8.5. Tranzacţii în piaţa FUTURES

Capitolul 9. Tranzacţiile cu optiuni

9.1. Clasificarea opţiunilor

9.2. Valoarea primei la contractul pe opţiuni

9.3. Scadenţa opţiunilor şi preţul de exercitare

9.4. Tranzacţionarea opţiunilor

Capitolul 10. Analiza riscului în investiţiile pe piaţa de capital

10.1. Clasificarea riscului

10.2. Riscurile întreprinderii

10.3. Riscul de investiţii 10.4. Strategia reducerii riscului în investiţiile de capital

III. BIBLIOGRAFIE

1. Anghelache G. Piaţa de capital şi tranzacţii bursiere, Editura Didactică şi

Pedagogică , Bucureşti 1997,

2. Mihu Şt., Pieţe de capital si tranzactii bursiere- Editura Europolis, Constanta

Bratu A., 2004,

Bratu S. 3. Stoica V., Pieţe de capital şi valori mobiliare- Editura Fundaţiei România de Văduva F. Mâine, Bucureşti 1999.

118

PROIECTE DE CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ

Accounting and Data Processing Projects

Disciplină obligatorie, sem. V; ore săptămânal - învăţământ zi: 2 ore laborator, total

ore semestru: 28; 2 credite; colocviu.

Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Proiecte de

contabilitate şi

informatică

MFC3513 III 5 - - 2 28 2 Cv5



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DO


- Specificul activităţii, structura organizatorică şi modul de organizare a societăţii comerciale

- Atribuţiile, relaţiile informaţionale şi legislaţia financiara specifică acelor compartimente în

care îşi desfăşoară activitatea de culegere a datelor

- Măsurile tehnico-organizatorice şi eficienţa tehnico-economică a acestora

- Folosirea resurselor umane, modul de stabilirea a necesarului de personal

- Modul de constituire şi conţinutul bugetului de venituri şi cheltuieli

- Analiza situaţiei economice a societăţii comerciale

- Prezentarea situaţiilor de ieşire, a datelor introduse in sistem, a principalelor operaţiuni

executate de un utilizator pentru a obţine o anumita situaţie, a structurii de date utilizate

II. BIBLIOGRAFIE

1. Ionescu C. Bazele contabilităţii, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005,

2. Ionescu C. Contabilitate. Bazele teoriei şi practicii contabile, Editura Fundaţiei


3. Dumitru Gh., Contabilitate financiară, Editura Muntenia, Constanţa, 2004,

4. Zaharie D., ş.a. Sisteme informatice pentru asistarea deciziei, Editura Dual Tech, Bucureşti,

2001.

119

CONTABILITATE PUBLICĂ

Public Institutes Accounting

Disciplină opţională, sem.V; ore săptămânal - învăţământ zi: 2 ore curs, 1 oră seminar,

total ore semestru: 42; 4 credite; examen.

Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Contabilitate

publică MFC3515a III 5 2 1 - 42 4 Pv5



Categoria de opţionalitate

a disciplinei (DO, DA,

DFc)

DA


1.Cunoaşterea de către studenţi a problemelor de bază ale sistemului contabilitatii publice

din România pe linia armonizării acestui sistem cu sistemul contabil public european

2.Însuşirea de către studenţi a principalelor aspecte specifice contabilităţii de

angajamente, precum şi particularităţile finanţării şi închiderii exerciţiului bugetar la entităţile

publice


Capitolul I. Structura, elaborarea şi aprobarea bugetului public

Capitolul II. Clasificaţia bugetară, instrument de programare şi de urmărire a

veniturilor şi cheltuielilor bugetului public

Capitolul III. Organizarea contabilităţii instituţiilor publice – cadru general

Capitolul IV. Contabilitatea activelor fixe

Capitolul V. Contabilitatea stocurilor

Capitolul VI. Contabilitatea decontărilor cu terţii

Capitolul VII. Contabilitatea investiţiilor pe termen scurt

Capitolul VIII. Contabilitatea operaţiunilor de casă, conturi la trezoreria statului şi

bănci

Capitolul IX. Contabilitatea datoriei publice

Capitolul X. Contabilitatea provizioanelor

Capitolul XI. Contabilitatea capitalurilor

Capitolul XII. Contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor

Capitolul XIII. contabilitatea angajamentelor şi a elementelor extrabilanţere

Capitolul XIV. Lucrări contabile de închidere

120

III. BIBLIOGRAFIE

1. Bidaşcu C.G. Contabilitatea bugetară, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2006,

2. Moşteanu T. Buget şi trezorerie publică, Editura Universitară, Bucureşti,

2008,

3. Ionescu L. Contabilitate publică, Editura Fundaţiei România de Maine,

Bucureşti, 2009.

121

CONTABILITATEA SOCIETĂŢILOR DE ASIGURĂRI

Insurance Companies Accounting

Disciplină opţională, sem. V; ore săptămânal - învăţământ zi: 2 ore curs, 1 oră


Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Contabilitatea

societăţilor de

asigurări

MFC3515b III 5 2 1 - 42 4 Pv5



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DA


1. Familiarizarea viitorului economist cu modul de organizare şi desfăşurare a activităţii

financiar-contabile în societătile de asigurări din ţara noastră

2. Acumularea progresivă a cunoştiinţelor şi formarea deprinderilor privind completarea

şi utilizarea documentelor folosite în societăţile de asigurări din ţara noastră

3. Însuşirea pricipalelor operaţiuni de înregistrare în contabilitate la societăţile de

asigurări

4. Înţelegerea şi cunoşterea modului de întocmire şi completare a documentelor de sinteză

a exerciţului financiar (bilanţ, cont de profit şi pierdere, note explicative)


Capitolul 1. Organizarea şi conducerea contabilităţii asigurărilor armonizate cu

directivele europene

1.1. Organizarea şi conducerea contabilităţii

1.1.1. Asigurătorul;

1.1.2. Reasigurătorul;

1.1.3. Brokerul de asigurare;

1.2. Situaţiile (rapoartele) financiare anuale ale societăţilor de asigurări

1.2.1. Bilanţul;

1.2.2. Contul de profit şi pierdere;

1.3. Principii şi reguli contabile. Distriduirea profitului

Capitolul 2. Înregistrarea principalelor tranzacţii în contabilitatea asigurărilor,

reasigurărilor şi intermediarilor în asigurări

2.1. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor din operaţiuni de asigurări;

2.1.1. Contabilitatea veniturilor: venituri din exploatare, venituri din plasamente(financiare)

şi venituri extraordinare;

2.1.2. Contabilitatea cheltuielilor: cheltuieli din exploatare, cheltuieli din plasamente

(financiare) şi cheltuieli extraordinare;

2.2. Rezervele tehnice

2.3. Intermediarii în asigurări

122

2.3.1. Agenţii de asigurare;

2.3.2. Brokerii de asigurare şi/sau reasigurare;

Capitolul 3. Principalii indicatori financiari specifici activităţii de asigurări asigurări

3.1. Solvabilitatea

3.2. Lichiditatea

3.3. Rentabilitatea

3.4 Profitabilitatea

III.TEME SEMINAR

1. Situaţiile (rapoartele) financiare anuale ale societăţilor de asigurări;

2. Documentele justificative şi registrele de contabilitate;

3. Inventarierea elementelor de activ şi pasiv ale societăţilor de asigurări;

4. Studiu privind contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor din operaţiuni de asigurări;

5. Studiu privind contabilitatea operaţiunilor aferente asigurărilor de viaţă;

6. Studiu privind contabilitatea operaţiunilor aferente aferente primirilor şi cedărilor în

reasigurare;

7. Studiu privind determinarea principalilor indicatori financiari specifici activităţii de asigurări

(solvabilitatea, lichiditatea, rentabilitatea, profitabilitatea);

IV. BIBLIOGRAFIE

1. Dobrin M. Managementul contabilităţii în asigurări, Editura Tribuna Economică,

Bucureşti, 2006,

2. Dobrin M. Contabilitatea societăţilor de asigurări, Editura Fundaţiei România de

Mâine, Bucureşti, 2007,

3. Văcărel I., Asigurări şi reasigurări, Editura a V-a, Editura Expert, Bucureşti, 2007,

Bercea F.

4. *** Legea nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor

cu toate modificările şi completările ulterioare.

http://www.bnro.ro/Ro/Legi/L_StatBNR/

123

CONTABILITATE INTERNAŢIONALĂ

International Accounting

Disciplină opţională, sem. VI; ore săptămânal - învăţământ zi: 2 ore curs, 1 oră


Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Contabilitate

internaţională MFC3616a III 6 2 1 - 36 4 E6



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DA

Obiectivul urmărit este acela de a oferi studenţilor posibilitatea de a-şi însuşi cunoştinţe

privind contabilitatea consolidată, armonizarea şi necesitatea armonizării contabile la nivel

internaţional, dezbătând aspecte desprinse din Directivele Europene si Standardele

Internaţionale de Contabilitate (IAS), respectiv Standardele Internaţionale de Raportare

Financiară (IFRS).


- Fundamente teoretice ale contabilităţii contemporane

- Sistemul contabil: tipuri de sisteme contabile în lume

- Armonizarea contabilă internaţională

- Abordarea contabilităţii prin prisma normelor contabile internaţionale (IAS-IFRS)

- Cadrul contabil conceptual al IASB

- Sistemul contabil adaptat economiei concurenţiale în contextul globalizării

- Situaţiile financiare: structură, întocmire şi prezentare (IAS 1)

- Contabilitatea consolidată şi firmele multinaţionale

- Elaborarea conturilor consolidate: structură, etapele procesului de consolidare, retratarea

conturilor, controlul consolidării conturilor

- Standardul Internaţional de Contabilitate 7 (IAS 7) - Situaţiile fluxurilor de trezorerie

- Standardul International de Contabilitate IAS 2-Stocuri

- Standardul Internaţional de Contabilitate nr. 16 (IAS 16) – Imobilizări corporale şi IAS 38-

Imobilizări necorporale şi IFRS 1- Activele imobilizate deţinute spre vânzare şi activităţi

abandonate

- Standardul Internaţional de Contabilitate IAS 17- Contractele de leasing

- Standardul Internaţional de Contabilitate IAS 18- Venituri

- Standardul Internaţional de Contabilitate IAS 33- Rezultatul pe acţiune

II. TEME SEMINAR

1. Contabilitatea- sursă principală de furnizare a informaţiei financiar contabile

2. Proceduri de elaborare şi adoptare a IAS/IFRS. Normalizarea contabilă: concept şi obiective

3. Situaţiile financiare întocmite conform IAS 1- Prezentarea situaţiilor financiare

4. Situaţia fluxurilor de trezorerie: metode de determinare a fluxurilor de trezorerie

124

5. Evaluarea stocurilor conform IAS 2-Stocuri

6. Tratamente contabile privind veniturile conform IAS 18 Venituri

7. Grupuri de întreprinderi: concept, prezentare (IFRS 2-Grupuri de întreprinderi)

III. BIBLIOGRAFIE

1. Feleaga N., Contabilitate financiară, vol. 1, Editura InfoMega, Bucureşti, 2005,

Feleaga L.

2. Feleaga N. Contabilitate consolidată, Editura Economică, Bucureşti, 2007,

3. Ionescu C. Sisteme contabile moderne, Editura Fundaţiei România de Mâine,

Bucureşti, 2005,

4. Ionaşcu I. Dinamica doctrinelor contabile contemporane, Editura Economică,

Bucureşti, 2003.

125

CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR DE CREDIT

Credit Institutes Accounting

Disciplină opţională, sem.VI; ore săptămânal - învăţământ zi: 2 ore curs, 1 oră


Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Contabilitatea

instituţiilor de

credit

MFC3616b III 6 2 1 - 36 4 E6



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DA

Obiectivul disciplinei este acela de a oferi studenţilor posibilitatea cunoaşterii modului de

organizare şi conducere a contabilităţii activităţii în instituţiile de credit, a principiilor, a

tehnicilor şi instrumentelor de înfăptuire a operaţiilor prin conturi bancare şi de a se dezvolta, pe

această cale, aptitudini necesare unui bun specialist.

În curs sunt vizate aplicaţii specifice, precum: organizarea şi conducerea activităţii în

unităţile bancare, tehnica, evidenţa, şi controlul operaţiunilor bancare propriu-zise, care

împreună dau o imagine concludentă asupra instituţiei bancare si a celorlalte instituţii de credit.


- Organizarea şi funcţionarea instituţiilor de credit

- Sistemul conturilor la instituţiile de credit

- Situaţiile financiar contabile publicabile ale instituţiilor de credit

- Contabilitatea operaţiunilor de trezorerie

- Contabilitatea operaţiunilor interbancare şi intrabancare

- Contabilitatea operaţiunilor cu clientela

- Gestionarea riscurilor bancare

- Tehnica şi evidenţa depozitelor constituite

- Tehnica şi evidenţa operaţiunilor cu carduri

- Tehnica şi evidenţa operaţiunilor fără numerar

- Tehnica şi evidenţa operaţiunilor valutare

- Contabilitatea capitalurilor proprii

- Contabilitatea activelor (valorilor) imobilizate

- Contabilitatea activelor şi pasivelor operaţionale

II.TEME SEMINAR

1.1. Descrierea planului de conturi

1.2. Situaţiile financiar-contabile publicabile ale institutiilor de credit

2.1. Tehnica şi evidenţa operaţiilor cu numerar

126

2.2. Tehnica operaţiilor cu numerar de încasări şi în valută.

2.3. Circuitul numerarului în relaţia cu alte bănci

2.4. Contabilitatea operaţiunilor cu numerar în caseriile băncilor comerciale

3.1. Contabilitatea capitalurilor proprii şi asimilate

3.2. Contabilitatea activelor (valorilor) imobilizate

3.3. Contabilitatea activelor si pasivelor operaţionale

4. Contabilitatea depozitelor la bănci

5.1. Clasificarea cardurilor. Funcţiile cardurilor

5.2. Tehnica şi evidenţa operaţiilor cu carduri

6. Instrumentele de decontare fără numerar

7. Domeniul de aplicare şi tipuri de instrucţiuni de plată decontate prin Sistemul Electronic de

Plăţi

III. BIBLIOGRAFIE

1. Botea M. Gestiunea riscurilor bancare, Editura InfoMega, Bucureşti, 2004,

2. Basno C., Monedă, credit, bănci, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003,

Dardac N.

3. Dedu V. Gestiune şi audit bancar, Editura Economică, Bucureşti, 2003,

4. Dedu V. Contabilitate bancară, Editura Economică, Bucureşti, 2001,

5. *** Legea bancară nr. 58/1998, cu modificările si completările aduse de Legea

131/2006.

127

COMUNICARE DE AFACERI ÎN LIMBI STRĂINE – ENGLEZĂ 1,2

BUSINESS COMMUNICATION IN FOREIGN LANGUAGES – ENGLISH 1,2

Disciplină facultativă în cadrul trunchiului comun al curriculumului pentru

formarea iniţială a cadrelor didactice; sem. 5,6; ore săptămânal - învăţământ de zi: 2 ore

seminar; total ore semestru: 28; 3 credite; verificare.

Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Comunicare

de afaceri în

limbi străine –

engleză 1,2

MFC3517a/

MFC3618a III 5, 6 1 1 - 28 3 Pv5, Pv6



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DFc


- Writing business letters

- E-commerce

- Email English – introduction

- Email English – basics 1

- Email English – basics 2

- Email English – language focus

- Email English – commercial

- Email English – problems


1. Bonner M., Focus on Grammar. High intermediate, Longman, 2000,

Fuchs M.

2. Ciuciuc O., English for Business Purposes, Editura Teora, Bucureşti, 1999,

Tănăsescu E.,

3. Marinescu L., Writing letters in english a practical course for intermediate

students, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

128

COMUNICARE DE AFACERI ÎN LIMBI STRĂINE – FRANCEZĂ 1,2

BUSINESS COMMUNICATION IN FOREIGN LANGUAGES – FRENCH 1,2

Disciplină facultativă în cadrul trunchiului comun al curriculumului pentru

formarea iniţială a cadrelor didactice; sem. 5,6; ore săptămânal - învăţământ de zi: 2 ore

seminar; total ore semestru: 24; 3+3 credite; verificare.

Denumirea

disciplinei Cod

Anul

de

studiu

Sem


de

credite

Forma de


semestru C S LP

Comunicare

de afaceri în

limbi străine –

franceză 1,2

MFC3517b/

MFC3618b III 5,6 1 1 - 24 3+3 Pv5, Pv6



Categoria de

opţionalitate a


DFc)

DFc


- Le client est roi

- Vous avez un problème ?

- Un lancement réussi

- "Made in France"

- Voyages professionels: reservation d’un billet d’avion, SNCF, agences de voyages et syndicats

d’initiative, les attraits touristiques et culturels

- Renseignements téléphoniques, Note de service, Adresses et numéros de téléphone

- Traitement du courrier, lettres et télécopies, erreurs et excuses, Fêtes et célébrations, jours

fériés en France, Lettre commerciale

- Banque, Négociations, Comptes et opérations bancaires, Prêts

- Argent: modes de paiement, cartes de crédit, distributeurs de billets


1. Bondrea E., L’Entreprise en situations, Editura Fundaţiei România de Mâine,

Dumitriu C. Bucureşti, 2003,

2. Cilianu L.C. Franceza pentru afaceri, Editura Teora, Bucureşti, 2002.

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE …...> CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE. 2 ......

Documents

Transcript of UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE …...> CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE. 2 ......