Carbuni Canada

13

description

O scurta prezentare a carbunilor din Canada

Transcript of Carbuni Canada

  • Cuprins

    1. Introducere

    2. Varieti

    3. Depozite de crbuni

    4. Metode de exploatare

    5. Economie

  • Crbuneleeste oroc sedimentarde culoare brun - neagr cu proprieti combustibile format prin (carbonizare) mbogirea ncarbon(n condiiile lipseioxigenului) a resturilor unor plante

    Crbunii reprezint o resurs natural foarte important pentru economia Canadei, dar si pentru evolutia noastr.

    n trecut, carbunii erau folosii strict pentru nclzire, dar au ajutat si la dezvoltarea industrial.

    Astzi, cea mai mare parte este folosit pentru producerea de electricitate si pentru extragerea cocsului .

    Introducere

  • Varieti Crbunii nu se formeaz la fel si sunt formati din diferite materiale, astfel incat pot fi diferiti de la un depozit la altul.

    Crbuni metalurgici - in extragerea oelului; Crbuni termali - pentru electricitate

    Diferenele dintre compoziile carbunilor se datoreaz diversitaii plantelor pe baza crora se formeaz dar si a proceselor care le determin.

    Cu ct cantitatea de carbon e mai mare, cu att calitatea crbunelui creste.

    n America de Nord, crbunii sunt clasificai pe baza cantitii carbonului.

  • Antracit - cel mai valoros. - Are cea mai puternic capacitate caloric si este si cel mai dur. Dei au zcminte de antracit in N- V British Columbia, canadienii nu exploateaz acest tip de crbune

    Crbuni bituminoi - nivel imediat inferior antracitului. Are un nivel al carbonului ridicat si o cantitate redus de hidrogen si de oxigen. - ideali att pentru utilizare metalurgic, ct si pentru utilizari termice. - n anul 2005, crbunii bituminosi au reprezentat 48% din producia total de crbuni a Canadei. (84% in industria metalurgic) . O mare parte a depozitelor de crbuni se localizeaz in British Columbia, Alberta, Atlantic Canada si in cantiti mai reduse n Yukon, Northwest, Territories si Nunavut.

    Crbuni sub-bituminoi - rang sczut, moale, cu umiditate mai ridicat. - n 2005, au reprezentat 35% din producia Canadei.

    Lignit - cel mai scazut rang. - Are o culoare de la negru la varietati de maro. - Depozitele de lignit sunt situate in sudul Saskatchewan si sud- estul Albertei. Lignitul genereaz 65% din curentul electric al Saskatchewan-ului

  • Depozite de crbuni

  • Zone netede-uniforme

    - in centrul si sudul Albertei si in sudul Saskatchewan depozitele de crbuni sunt depuse in pturi i sunt rspndite pe suprafee extinse - stratele ii pstreaz grosimea pe ntreaga suprafa - uor de exploatat - aceast zon reprezint podeaua unei foste mri interioare

    Zone muntoase

    - rezervele canadiene de crbuni se gsesc i la poalele muniilor, i de-a lungul graniei dintre Alberta i British Columbia - sunt frecvente filoanele cu grosimi de 15 m - pliurile muntoase deplaseaz filoanele: n sus, n jos sau chiar ntr-o parte - complexitatea acestor filoane face ca exploatarea n carier sa fie cea mai profitabil; n cazul unei complexitai mai reduse se exploateaza i n subteran

  • Zone vaste - bazinul carbonifer Sydney, localizat in estul Canadei, reprezint cel mai important depozit din Nova Scoia - este localizat aproape in totalitate sub ocean. - conine 11 strate de grosimi de la 0.1 la 4.5m - alte depozite carbonifere din Nova Scoia: Springhill, Picton, Roslin, etc. - investiia pentru exploatarea acestor zcminte le-a fcut neprofitabile

    - zcmntul Minto (in New Brunswick) acoper o suprafa de 400km 2 ; este alctuit din strate cu grosimi de 0.3-0.7m (uor de exploatat ntruct urmrete suprafaa terenului)

    Zone neexploatate

    - bazinul Onakawana (N-Ontario) ocup o suprafa de 39km 2, dar datorit umiditii ridicate si a valorii calorice inferioare nu se exploateaza - in anumite pari din N-V rii, Nunavut i Yukon, exist zcminte a cror rentabilitate nu a fost determinat

  • Metode de exploatareDecopertare

    Tehnic folosit la poalele dealurilor/ muniilor din Alberta si British Columbia. Permite accesul la stratele de crbuni depuse n adncime Carierele sunt adncite sau lrgite pentru a putea urmri stratele de crbuni ntr-o operaiune de decopertare se deschid numeroase cariere

  • Exploatare n benzi

    - n cazul zcmintelor depuse n pturi - metod foarte folosit n Alberta,Saskatchewan iManitoba - excavatoare mari ndeprteaz pmntul si rocile care acoper zcmntul - extargerea crbunelui se face in strate/ benzi - pmntul care a fost extras se nlocuieste - trebuie refcut zona (suprafaa distrus = suprafaa restaurat)

  • Exploatare n subteran

    - sunt utilizate metode miniere subterane n cazul n care depozitele de crbune sunt n adncime. (exploatare de-a lungul stratului sau exploatare in camere) - din cauza costului ridicat al funcionrii minelor subterane, exist o singur mina care funcioneaza astfel (insula Vancouver, British Columbia) .

  • Economie - importan economic signifiant

    - exportul anual este de 1,6 bilioane USD

    - industria crbunilor ofer 6000 locuri de munc directe, dar deschide o gama larg de locuri de munc (ingineri, tehnicieni, geologi, electricieni, soferi, etc.) aprox. 60000 locuri de munc

    - in fiecare an, companiile care exploateaz pltesc 220 milioane $ pentru taxe, licente, permise si 660 milioane $ pentru transportul feroviar sau marin - angajatii pltesc taxe de aproximativ 160 milioane $

    - in fiecare an industria crbunilor cheltuie 450 milioane USD pe materiale, combustibili si electricitate (90 % din acestea se produc in Canada)

  • *