UNIVERSITATEA 'POLITEHNICA' TIMIªOARAbigfoot.cs.upt.ro/~calin/activity/board/licenta... · Web...

PROGRAMEANALITICE

LICENŢĂCALCULATOARE

UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN TIMIŞOARAFACULTATEA DE AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOAREDOMENIUL CALCULATOARE ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEISPECIALIZAREA CALCULATOARE

SEMESTRUL 1

UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN TIMIŞOARADEPARTAMENTUL DE MATEMATICǍ

SYLLABUSpentru disciplina:

“ANALIZǍ MATEMATICǍ”

FACULTATEA: AUTOMATICǍ ŞI CALCULATOAREDOMENIUL / SPECIALIZAREA: CALCULATOARE ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEIAnul de studii: ISemestrul: 1

Titularul cursului: prof. dr. Octavian LipovanColaboratori: as. drd. Ciprian HedreaNumǎr de ore/sǎptǎmânǎ/Verificarea/Credite:

Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite2 2 0 0 Examen scris 5

A. OBIECTIVELE CURSULUI

Formarea abilitǎtilor de a cuprinde elementele fundamentale ale unui raţionament, de a face o clasificare între diferite niveluri de abstracţie, de a da continuitate atenţiei şi legǎturǎ ideilor. Însuşirea noţiunilor de convergenţǎ, limitǎ, serie, continuitate, derivatǎ parţialǎ, diferenţiabilitate, dezvoltare Taylor, extrem local, integrabilitate (în sens Riemann) cu particularizǎri date de dimensiunea spaţiului ( 3). Dezvoltarea deprinderilor de calcul, a capacitǎţii de a utiliza eficient bibliografia de specialitate. Contribuţia procentualǎ a disciplinei la cultivarea liniilor de competenţǎ ale domeniului specializǎrii este de 1,8 % .

B. SUBIECTELE CURSULUI

Spaţii metrice. Spaţiul aritmetic p: Definiţii. Proprietǎţi. Exemple.Şiruri şi serii în spaţiul p: Definiţii. Calculul. Principiul contracţiei.Limitele şi continuitatea funcţiilor vectoriale: Definiţii. Proprietǎţi. Exemple.Şiruri şi serii de funcţii: Formula lui Taylor pentru funcţii de o variabilǎ. Dezvoltǎri limitate. Serii de puteri.Calculul diferenţial al funcţiilor vectoriale: Derivate parţiale. Jacobieni. Diferenţiale. Funcţii omogene. Formula lui

Taylor. Probleme de extrem. Transformǎri regulate. Schimbǎri de variabile.Calculul integral al funcţiilor vectoriale: Integrale duble. Integrale triple. Schimbǎri de variabile.

C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR (seminar)

Determinarea naturii şi sumei seriilor numerice şi de funcţii. Calculul limitelor funcţiilor vectoriale. Dezvoltǎri în serii de puteri. Calculul derivatelor. Determinarea extremelor funcţiilor reale. Schimbǎri de variabile. Calculul integralelor duble şi triple.

D. BIBLIOGRAFIE :

1. O.Lipovan, Analizǎ matematicǎ - Calcul diferenţial; Editura Politehnica, Timişoara; 2004;2. O.Lipovan, Analizǎ matematicǎ – Calcul integral; Editura Politehnica, Timişoara; 2004;3. O.Lipovan, C.Hedrea, Analizǎ matematicǎ – Calcul diferenţial. Îndrumǎtor de seminar, Editura Politehnica,

Timişoara, 2004;3. O.Lipovan, C.Arieşanu, A.Aron, L.Brǎescu, Analizǎ matematicǎ, Calcul integral, Teoria câmpurilor şi Analizǎ

complexǎ – Culegere de probleme; Editura Orizonturi Universitare, Timişoara; 2002.

E. PROCEDURA DE EVALUARE

Examinare în scris. Durata 3 ore. Un subiect teoretic şi 3 probleme cu câte 2 întrebǎri independente. Ponderea examenului este 2/3 din nota finalǎ. La seminar se susţin 3 lucrǎri de evaluare a cunoştinţelor aplicative. Ponderea activitǎţii pe parcurs este 1/3 .

F. COMPATIBILITATE INTERNAŢIONALǍ

Discipline compatibile funcţioneazǎ în toate universitǎţile de prestigiu din strǎinǎtate printre care amintim: Imperial College London, Université Libre de Bruxelles, Politecnica di Torino, École Polytechnique Féderale de Lousane, T.U. – München .

Data: 30.06.2005

DIRECTOR DEPARTAMENT TITULAR DE DISCIPLINĂ,Prof.dr. Octavian LIPOVAN Prof.dr. Octavian LIPOVAN



“ALGEBRǍ ŞI GEOMETRIE”

FACULTATEA: AUTOMATICǍ ŞI CALCULATOAREDOMENIUL / SPECIALIZAREA: CALCULATOARE ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Anul de studii: ISemestrul: 1

Titularul cursului: prof. dr. Emilia PETRIŞORColaboratori: asist. dr. Catălin VASIINumǎr de ore/sǎptǎmânǎ/Verificarea/Credite:



Scopul cursului este de a prezenta conceptele, structurile si metodele de baza ale algebrei liniare, cu accent deosebit pe aplicarea acestora in abordarea unor probleme in ingineria si stiinta calculatoarelor. Contribuţia procentualǎ a disciplinei la cultivarea liniilor de competenţǎ ale primului an de studii este de 1,8 %.


Matrici si sisteme de ecuaţii liniare: forma scarǎ redusǎ a unei matrici si invarianţii asociaţi. Rezolvarea sistemelor liniare prin metoda Gauss in aritmetica in virgula flotantǎ in comparaţie cu rezolvarea in aritmetica uzuala (folosita in rezolvarea “manuala”).Spaţii vectoriale: Definiţie, proprietǎţi, exemple. Baze. Subspaţii vectoriale.Spaţii vectoriale euclidiene: Produs scalar, baze ortonormate, metoda de ortogonalizare Gramm-Schmidt, descompunerea QR a unei matrici.Spaţii afine euclidiene: repere ortogonale, orientarea spatiului, sisteme de coordonate carteziene si baricentrice. Dreapta şi planul in spaţiul 3D. Aplicaţii liniare: matricea intr-o pereche de baze, nucleu si imagine.Valori si vectori proprii ai unei transformari liniare: baze formate din vectori proprii, diagonalizare. Spectrul matricilor stochastice, diagonalizarea ortogonalǎ a matricilor simetrice. Forme pǎtratice.Valori singulare ale unei aplicatii liniare: descompunerea singularǎ (SVD) a unei matriciAplicatii afine si transformǎri afine 2D si 3D: proiectii ortografice, translatii, rotatii, scalǎri. Coordonate omogene si proiectia perspectivǎ.Exemple de aplicatii ale notiunilor si rezultatelor de algebra liniarǎ in abordarea unor probleme din stiinta si ingineria calculatoarelor: retele, circuite, information retrieval, clusterizarea datelor, discretizarea semnalelor, criptografie, grafica.Geometria diferenţialǎ a curbelor 2D si 3D: reprezentǎri analitice, vectori tangenti si normali, curburǎ. Discretizarea curbelor definite parametric. Curbe definite procedural.Geometria diferenţialǎ a suprafeţelor: reprezentǎri, plan tangent si normala. Suprafete algebrice. Discretizarea suprafetelor date parametric.

C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR (seminar)

Aplicaţiile sunt alese astfel încât să faciliteze înţelegerea şi aplicarea tuturor rezultatelor teoretice prezentate la curs.

D. BIBLIOGRAFIE:

1. E. Petrisor, Algebrǎ liniarǎ si geometrie, curs si culegere de probleme, online.2. G. Strang, Introduction to Linear Algebra, Wellesley-Cambridge Press , 2003, (biblioteca UPT).


Examen scris, 3 ore. Proba de examen contine 4 puncte cu cate doua subpuncte de intrebari teoretice si aplicative.


University of Manchester, École Polytechnique Féderale de Lausanne, Université Libre de Bruxelles.

Data: 12 .09. 2007

DIRECTOR DEPARTAMENT, TITULAR DE DISCIPLINĂ, Prof.dr. Octavian LIPOVAN Prof. dr Emilia PETRIŞOR

"UNIVERSITATEA „POLITEHNICA”DIN TIMIŞOARA


“FIZICĂ”

FACULTATEA: AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOAREDOMENIUL / SPECIALIZAREA: CALCULATOARE ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI

Anul de studii: ISemestrul: 1

Titularul cursului: ş.l. dr. Ioan LuminosuColaboratori: as. Viorel ChiriţoiuNumar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



Transmiterea cunoştinţelor, relativ la fenomenele fizice, din care diverg disciplinele de specialitate şi care sunt utile studenţilor în înţelegerea aplicaţiilor tehnologice moderne.

Dezvoltarea deprinderii şi priceperilor de producere a fenomenelor fizice în laborator, de măsurare a mărimilor fizice şi de prelucrare matematică a datelor experimentale.


Fenomene Mecanice: legi ale mişcării în mediul ideal, rezistent, în câmpul forţelor elastice, în câmpul central de forţe, teoremele de conservare, unde elastice, aplicaţii. Fenomene electrice, magnetice şi electromagnetice: câmpul electric, legea lui Coulomb, intensitate, potenţial, legea lui Faraday, forţa Lorentz; unde electromagnetice, ecuaţiile lui Maxwell, birefringenţa optică, aplicaţii. Fenomene Cuantice: radiaţia termică, efecte cuantice, ecuaţia lui Schrödinger, cuantificarea nivelelor de energie, aplicaţii; Procese Electronice în Corpul Solid: structura cristalină, modelul electronilor liberi, modelul electronilor cvasiliberi, conducţia electrică, fenomene de contact, fenomene termoelectrice şi magnetoelectrice, aplicaţii; Proprietăţi electrice ale corpurilor semiconductoare:benzi energetice, semiconductorul omogen, semiconductorul neomogen, aplicaţii; C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

1. Laboratorul: Studiul unor efecte termoelectrice (Seebeck); Studiul unor legi de distribuţie pe modele electrice utilizând date experimentale obţinute prin măsurători cu aparate analogice şi numerice; Studiul diodei semiconductoare în regim static; Studiul circuitului RLC în curent alternativ; Studiul oscilaţiilor amortizate în circuitul RLC utilizând date experimentale obţinute prin măsurători cu osciloscopul; Studiul unor proprietăţi electrice ale semiconductorilor (R = f(T); lărgimea benzii interzise);Studiul unor efecte optice în semiconductori (Dember, fotovoltaic)

2. Seminarul: Ecuaţiile mişcării, teoremele dinamicii; Oscilaţii elastice, unde mecanice; Câmpul electric, câmpul magnetic, curentul alternativ; Unde electromagnetice; Radiaţia termică; Efecte Cuantice; Procese electronice în corpul solid.

D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă

1. I.Luminosu - Fizică - elemente fundamentale - Ed. Politehnica, 2002, Timişoara2. I.Zaharie - Elemente de Fizică Generală, Ed. Politehnica, 2001, Timişoara3. I.Luminosu – Fizică – teorie, aplicaţii, autoevaluare- Ed. Politehnica, 2004, Timişoara


Laboratorul:Aprecierea prin notă (1- 10) a capacitaţii de prelucrare a datelor experirnentale pe baza referatelor elaborate de

studenţi cuprinzând modul de lucru, grafice, tabele şi răspunsuri la câte zece întrebări.Seminarul

Aprecierea prin note (1-10) a răspunsurilor orale şi a unui test cu întrebări şi problerne.Evaluare distribuită

2 lucrări teoretice fiecare cu câte 2 întrebări cu răspunsuri deschise şi un test cu 2 problerne (fiecare lucrare respectiv testul se apreciză cu note de la 1 la 10)Nota finală

2/3 nota la examen şi 1/3 nota la activitatea pe parcurs

F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA

I. Ecole Polytechnique Federal de Lausannehttu://ic2.eofl.ch/sinllc/nhD u/I ivret.nhD?lanpuaCefrench&Reouete Cours=6

2. Eeole Polyteehnique ParishttD://www.nolvteehnieue.edu/

3. The Pennsylvania State Universityhttp://soe.our.nsu.edu/50C/faII/UD/D-Z/IihYS.html

Data: 30.05.2007

SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR BE DISCIPLINA,

Prof dr. ing. Dumitru Radu Ş.l.dr.ing. I. Luminosu

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA”DIN TIMIŞOARA


”PROGRAMAREA CALCULATOARELOR”



Titularul cursului: prof. dr. ing. Horia CiocârlieColaboratori: as. ing. Gabriela Bobu, Gabriel Erzse, Emilian RoşuNumar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



Dobândirea noţiunilor de bază din programare, cu exemplificare în limbajul C.


1. Introducere în Programarea Calculatoarelor.2. Limbajul de programare C. Noţiuni introductive.3. Tipuri de date predefinite. Constante, variabile şi expresii.4. Funcţii standard de citire/scriere.5. Controlul fluxului de execuţie. Instrucţiuni.6. Funcţii definite de utilizator. Argumente.7. Tipuri de date structurate. Tablouri, şiruri de caractere, structuri.8. Pointeri. Alocarea dinamică a memoriei.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

Lucrări de laborator:1. Reprezentarea algoritmilor în pseudocod. 2. Mediul de programare Borland C.3. Programe simple în C.4. Tipurile integer, real, character.5. Operatori aritmetici, relaţionali şi logici.6. Funcţii de scriere şi citire.7. Instrucţiunile if, for, while şi do while.8. Funcţii definite de utilizatori; transmiterea datelor prin lista de argumente.9. Prelucrări asupra tablourile şi sirurilor de caractere.10. Definirea şi utilizarea structurilor pentru memorarea datelor..11. Accesarea datelor prin intermediul pointerilor; aritmetica pointerilor.12. Memorarea datelor în zone alocate dinamic.

D. BIBLIOGRAFIE

1. Brian W. Kernighan, Denis Ritchie, Limbajul C, Ed. Teora, 20032. Dr. Kris Jamsa & Lars Klander, Totul despre C şi C++. Manualul fundamental de

programare în C şi C++, Ed. Teora, 20013. Liviu Negrescu, Limbajele C şi C++ pentru începători, vol. I, Limbajul C, Ed.

MicroInformatica, 1994 4. Utilizarea şi programarea calculatoarelor, Horia Ciocârlie,Rodica Ciocârlie ed.

Orizonturi Universitare, 20045. V.Iorga, P.Chiriţă, C. Stratan, C.Opincaru, Programare în C/C++. Culegere de

probleme, Ed. Niculescu, 20036. Ioana Şora, Doru Todinca, Introducere în programarea calculatoarelor, Ed. Politehnica,

2004


Modul de examinare este oral. Subiectul de examen constă în două probleme pe care studentul trebuie să le rezolve pe calculator, în limbajul C. În nota finală activitatea de la laborator are o pondere de 30%.


Carneggie Mellon UniversityUniversity of MichiganUniversity of Wolverhampton

Data: 1.03.2007

DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, Prof.dr.ing. Vladimir CRETU Prof.dr.ing. Horia CIOCARLIE



“LOGICĂ ŞI STRUCTURI DISCRETE”

FACULTATEA: AUTOMATICA SI CALCULATOAREDOMENIUL / SPECIALIZAREA: CALCULATOARE ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI


Titularul cursului: prof. dr. ing. Marius CrişanColaboratori:Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



Cursul trateaza cu obiecte cum ar fi intregi, propozitii, seturi, relatii si functii, care sunt discrete. La finalul cursului, studentii vor fi capabili sa inteleaga conceptele asociate cu obiectele discrete, proprietatile lor si relatiile dintre acestea. Studentii vor dobandi acele competente in structuri discrete si logica necesare in studiul si practica specializarii de calculatoare. Contribuţia disciplinei la cultivarea liniilor de competenţă ale domeniului specializării este de 25%.


a) Seturi1. Introducere în seturi2. Operaţii cu seturi3. Proprietăţile operaţiilor cu seturi

b) Grafuri şi Arbori1. Definiţia unui graf.2. Căi în grafuri3. Traversarea grafurilor. Arbori

c) Funcţii1. Definiţii2. Rate de creştere a funcţiilor3. Numărabilitate

d) Recursivitate1. Definirea inductivă a seturilor2. Proceduri şi funcţii recursive3. Inducţia matematică

e) Relaţii1. Proprietăţile relaţiilor binare2. Relaţii de echivalenţă3. Relaţii de ordine

f) Logică1. Calculul propoziţional2. Raţionamentul formal3. Sistemul axiomatic formal

g) Logica predicatelor1. Calculul cu predicate de ordinul întâi2. Formule echivalente3. Demonstraţii formale în calculul cu predicate.

h) Logică computaţională1. Raţionamentul automat2. Clauze şi forme clauzale3. Rezoluţia

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)Lista principalelor teme de seminar.

1. Operaţii cu seturi2. Grafuri orientate3. Probleme de găsire a căilor4. Funcţii şi ordine de mărime5. Recursivitate şi relaţii de recurenţă6. Probleme de relaţii binare7. Probleme de logică propoziţională8. Probleme de logica predicatelor

D. BIBLIOGRAFIE

1. J.L. Hein, Discrete Structures, Logic, and Computabiitylit, 2nd edition, Jones and Bartlett Publ. 20022 Kenneth H. Rosen, Discrete Mathematics and Its Applications, 5th edition, McGraw-Hill, 2002. E. PROCEDURA DE EVALUARE

Examenul este scris si consta dintr-un set de 10 intrebari avand ponderea fiecare de 1 punct. Nota finala e formata din 40% activitate pe parcurs si teme de casă, 60% examen final.


1. Massachusetts Institute of Technology: Discrete structures: modular arithmetic, graphs, state machines, counting.

2. University of Leicester: Logic and Discrete Structures

3. Stanford University: Discrete Structures

Data: 18.06.2005

DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, Prof.dr.ing. Vladimir Creţu Prof.dr.ing. Marius Crişan



“CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE”


Anul de studii: I Semestrul: 1

Titularul cursului: as. Viorel SîrbuColaboratori: Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite

Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite1 1 0 0 Distribuită 2

A. OBIECTIVELE CURSULUIIntegrarea României în Uniunea Europeană face necesară cunoaşterea aspectelor legate de cultura şi civilizaţia europeană contemporană. Disciplina urmăreşte familiarizarea studenţilor cu cultura şi civilizaţia europeană, precum şi cu istoria Uniunii Europene.

B. SUBIECTELE CURSULUICap. I Elemente introductive de cultură şi civilizaţie. (2 ore) Factori determinanţi ai culturii.

Factori comuni la nivel european şi factori specifici, locali.Evoluţia culturii şi civilizaţiei europene – scurt istoric

Cap. II Etapele construcţiei europene – principalele Tratate Europene(2 ore) Planul Schuman şi Tratatul de la Paris (1951)

Tratatul de la Roma (1957)Actul Unic European (1986)Tratatul de la Maastricht (1992)Tratatul de la Amsterdam (1997)Tratatul de la Nisa (2002)Constituţia Europeană (2004)

Cap. III Structura instituţională a Uniunii Europene(2ore) Consiliul European

Consiliul Uniunii EuropeneParlamentul EuropeanComisia EuropeanăAlte instituţii europene

Cap. IV State europene vs. Europa: elemente comune şi elemente specifice(2 ore) Competenţe comunitare şi competenţe naţionale

Politici comune şi politici naţionalePrincipiul subsidiarităţiiCultura europeană: unitate şi diversitate

Cap. V Valori şi simboluri europene(2 ore) Valori europene fundamentale

Simboluri europene Bancnotele şi monedele euro – oglindă a culturii europene

Cap. VI. Viitorul Uniunii Europene (2 ore) Politica externă a Uniunii Europene

Extinderea Uniunii Europene Specificitatea integrării ţărilor central şi est-europene în Uniunea Europeană

Cap. VII România şi Uniunea Europeană(2 ore) Procesul de aderare a României la Uniunea Europeană

Valori româneşti şi valori europene Integrarea culturii româneşti în cultura europeană

C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR

A. Elemente definitorii ale culturii şi civilizaţiei. Factori de influenţă.B. Principalele prevederi ale Tratatelor Europene. Constituţia EuropeanăC. Instituţii europene – procesul decizional în Uniunea EuropeanăD. Diferenţe culturale între statele europene. Elemente de cultură europeană.E. Valori şi simboluri europene – reflectarea lor pe însemnele monetareF. Extinderea Uniunii Europene – integrarea culturii ţărilor central şi est-europene în cultura europeană.G. Cultura românească vs. cultura europeană: elemente comune şi elemente specifice. Integrarea culturii româneşti în

cultura europeană.

D. BIBLIOGRAFIE:1. Rodica Baconsky şi François Benoit (coordonatori) – „Ce este Uniunea Europeană – un ghid pentru tinerii

români”, Centrul de Informare al Comisiei Europene în România, 20022. *** - „Uniunea Europeană: Istoric, Instituţii, procese Decizionale”, Institutul European din România, 2003.

E. PROCEDURA DE EVALUARE:Modalitate de examinare: scris, forma subiectelor: teoretice şi aplicative, 66% seminar – nota finală

F. COMPATIBILITATE INTERNAŢIONALĂUniversity of North Carolina (Western Europe and European Union Studies)Standford University (Economic European History)Université Laval (Culture et Civilisation)

Data: 30.06.2006

DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ,Conf.dr.ec. Septimiu POP Asist. Viorel SÎRBU



“PRACTICĂ”



Titularul cursului: ş.l. dr. ing. Doru TodincăColaboratori: as. ing. Ciprian ChirilăNumar de ore/saptamana/Verificarea/Credite

Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite0 0 0 0 Colocviu 2


Familiarizarea studentilor cu procesele de productie, cu organizarea firmelor, dezvoltarea unor abilitati de lucru in echipa, aplicarea cunostintelor dobandite in cadrul facultatii la o situatie concreta dintr-o firma..



1. cunoasterea structurii (configuratii posibile pentru unitate centrala, memorie, periferice etc., setup) la sistemele de tip PC; 2.aprofundarea sistemelor de operare DOS si WINDOWS (lucrul cu comenzi si meniuri); 3. familiarizare cu programe utilitare si medii integrate (Norton Commander, Norton Utility, Norton Integrator, Dos Shell, Microsoft Office, programe antivirus, editoare de texte, editoare grafice, compilatoare etc.); 4. familiarizare cu pachete de programe dedicate unei activitati specifice locului de practica (proiectarea cablajelor, proiectarea si simularea sistemelor, proiectarea schemelor electronice, analiza semnalelor, conducerea prin calculator în : energetica, chimie, transporturi, constructii de masini, etc.).



Colocviu de practica, oral


1.INSA Lyon, Franta2. University of Ottawa, Canada3.Carlton University, Canada

Data: 28.03.2007

DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ,Prof. Dr. Ing. Vladimir Cretu s.l. dr. Ing. Doru Todinca

SEMESTRUL 2



“MATEMATICI ASISTATE DE CALCULATOR”


Titularul cursului: conf. dr. Pavel NăslăuColaboratori: lect. dr. Romeo NegreaNumǎr de ore/sǎptǎmânǎ/Verificarea/Credite:



Înţelegerea şi utilizarea noţiunilor de integrale (generalizate, cu parametrii, curbilinii, de suprafaţǎ, transformǎri integrale) şi ecuaţii diferenţiale. Dezvoltarea deprinderilor de calcul simbolic şi numeric cu ajutorul calculatorului. Contribuţia procentualǎ a disciplinei la cultivarea liniilor de competenţǎ este 1,8 % .

B. SUBIECTELE CURSULUIComplemente de calcul integral: Integrale generalizate, cu parametrii. Transformǎri integrale. Integrale curbilinii, Circulaţia , Formula lui Green, Integrale de suprafaţǎ, Flux, Formulele lui Stokes şi Gauss-Ostrogradski, Metode numerice de calcul al integralelor;Ecuaţii diferenţiale: Ecuaţii şi sisteme de ecuaţii diferenţiale de ordinul întâi, Ecuaţii diferenţiale de ordin superior, Rezolvarea simbolicǎ şi rezolvarea numericǎ (metode de tip Range-Kutta şi Adams) cu calculatorul a ecuaţiilor şi sistemelor de ecuaţii diferenţiale.

C. SUBIECTELE APLICAŢIILORSeminar: Formarea deprinderilor de calcul simbolic a diferitelor tipuri de integrale şi a ecuaţiilor şi sistemelor de ecuaţii

diferenţiale.Laborator: Rezolvarea cu MATLAB a integralelor şi a ecuaţiilor şi sistemelor de ecuaţii diferenţiale.

D. BIBLIOGRAFIE :

1. O.Lipovan, Analizǎ matematicǎ - Calcul integral; Editura Politehnica, Timişoara, 2004;2. O.Lipovan, C.Arieşanu, A.Aron, Analizǎ matematicǎ. Culegere de probleme; Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2002;3. P.Nǎslǎu, R.Negrea, B.Cǎruntu, ş.a., Matematici asistate de calculator, Ed. Politehnica, Timişoara, 2004.


Examinare în scris. Durata 3 ore, un subiect teoretic, o problemǎ, 3 subiecte mixte: teorie şi o aplicaţie. La seminar se susţine o lucrare de evaluare. La laborator se susţine o lucrare de evaluare. Ponderea

activitǎţilor pe parcurs este 1/3.

F. COMPATIBILITATE INTERNAŢIONALǍCompatibilitatea internaţionalǎ: Imperial College London, Politechnica di Torino, T.U. – München.

Data: 14.09.2005

DIRECTOR DEPARTAMENT TITULAR DE DISCIPLINĂ,Prof.dr. Octavian LIPOVAN Conf.dr. Pavel NǍSLǍU



“MATEMATICI SPECIALE”


Titularul cursului: Prof. dr Emilia PETRIŞORColaboratori: Asist. dr. Ioana DRAGOMIRESCUNumǎr de ore/sǎptǎmânǎ/Verificarea/Credite:


A. OBIECTIVELE CURSULUIPrezentarea principiilor de baza ale teoriei probabilitǎţilor şi statisticii care sǎ înzestreze studenţii cu abilitatea de

modelare probabilista, experimentare si simulare a sistemelor cu intrǎri aleatoare si a proceselor stochastice. Exemplele şi aplicaţiile sunt orientate pe probleme specifice specializǎrii şi solicitǎ aplicarea conceptelor şi instrumentelor de modelare/simulare aleatoare in probleme simple de estimare a timpului mediu de executie a unor bucle, analiza unor protocoale de transmitere aleatoare a informatiei, generarea de numere aleatoare, stringuri de biti aleatori si functii hash. Contribuţia procentualǎ a disciplinei la cultivarea liniilor de competenţǎ 2.5%.


Evenimente si probabilitati: formule de calcul a probabilitatilor, probabilitati conditionate si formula lui Bayes.Variabile aleatoare discrete: valoarea medie, dispersia. Distributii de probabilitate: Bernoulli, binomiala, geometrica, Poisson, Zipf.Variabile aleatoare continue: Functia de repartitie, densitatea de probabilitate, valoarea medie, dispersia. Distributia uniforma pe un interval, distributia exponentiala, Pareto, normala.Variabile aleatoare independente, covariatia si coeficientul de corelatie a doua variabile.Simularea variabilelor aleatoare: Numere pseudo-aleatoare. Simularea prin metoda inversarii, algoritmul Box-Mueller si algoritmul polar de simulare a distributiei normale. Algoritm de simulare a vectorilor aleatori normal distribuiti si a mixturilor gaussiene. Algoritm de generare de puncte uniform distribuite pe un domeniu planar.Variabile aleatoare cu valori in Z_p, aplicatii la constructia functiilor hash aleatoare.Lanturi Markov discrete: Metode de analiza si simulare. Distributia de echilibru.Algoritmul Pagerank-Google. Mers aleator pe un graf. Parcurgerea aleatoare a unei retele.Procese stochastice Poisson: distributia de probabilitate, intervalul intersosiri, simularea procesului sosirilor intr-un sistem coada.Bazele statisticii inferentiale: Model statistic, estimatori punctuali, estimatorul verosimilitatii maxime si estimatorul celor mai mici patrate. Teorema limita centrala si intervale de incredere pentru media unei populatii statistice: aplicaţii la analiza statisticǎ a datelor simulate.Regresie liniara, dreapta celor mai mici patrate si coeficientul de corelatie al unui nor de puncte 2D. Legi de tip putere in analiza statistica a datelor .

C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR (laborator, seminar, proiect)

Seminar: Aplicaţiile exemplifică noţiunile şi rezultatele teoretice prezentate la curs. Majoritatea exemplelor constau din modele probabiliste folosite în ingineria şi ştiinţa calculatoarelor.

Tema-Proiect: Câte 6 studenti lucreaza in echipa la implementarea în C a 6 teme ce implica folosirea algoritmilor studiati la curs.

D. BIBLIOGRAFIE : 1. E. Petrisor, Probabilitǎţi şi statisticǎ cu aplicatii in computer science, curs si culegere de probleme, online.2. E. Petrisor, Probabilitati si statistica. Aplicaţii în economie şi inginerie, Editura Politehnica, Timisoara, 20073. J. L. Johnson, Probability and Statistics for Computer Science, Wiley & Sons, 2003 (biblioteca departametului de matematica).


Examen scris 3 ore. Trei intrebari al caror raspuns necesita cunoasterea problematicii disciplinei si 3 probleme. Nota finala=4/7 x nota examen+1/7 x nota proiect + 2/7 x nota la seminar.


Technische Universität München ; École Polytechnique Féderale de Lausanne; Politecnica di Milano.

Data: 12 septembrie 2007

DIRECTOR DEPARTAMENT TITULAR DE DISCIPLINĂ,Prof.dr. Octavian LIPOVAN Prof. dr. Emilia PETRIŞOR

UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” DIN TIMIŞOARA


“FUNDAMENTE DE INGINERIE ELECTRICĂ”

FACULTATEA: AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL / SPECIALIZAREA: CALCULATOARE ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI

Anul de studii: I Semestrul: 2

Titularul cursului: prof. dr. ing. Dumitru RaduColaboratori: as. ing. Ildiko Tatai

Număr de ore / săptămână / Verificarea / CrediteCurs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite

2 1 1 0 Examen scris 4


Asimilarea unor cunoştinţe de bază în domeniul circuitelor electrice şi al câmpului electromagnetic, necesare înţelegerii unor discipline predate ulterior:Fundamente de inginerie electronică, Teoria

sistemelor, Măsurări senzori şi traductoare, Maşini şi acţionări electrice, ş.a. Nivelul de tratare şi volumul de cunoştinţe este corelat cu numărul de ore alocat disciplinei şi cu nivelul cunoştinţelor de electricitate şi

magnetism pe care le au din liceu o mare parte dintre studenţi.


Noţiuni de bază privind circuitele electrice: Sarcina electrică; Câmpul electric; Tensiunea electrică; Curentul electric; Legea conducţiei electrice; Legea transformării energiei; Teoremele lui Kirchhoff; Elementele ideale de circuit. Circuite electrice de c.c. liniare şi neliniare: Generatoarele reale de tensiune şi de curent; Metode da analiză a circuitelor liniare; Teorema consservării puterilor; Calculul circuitelor neliniare. Circuite electrice în regim sinosoidal: Ecuaţiile circuitelor în forma complexă; Impedanţa şi admitanţa complexă; Puterile electrice în c.a.; Rezonanţa; Circuite trifazate. Circuite electrice în regim tranzitoriu: Teoremele condiţiilor iniţiale; Circuite simple RL,RC,RLC în regim tranzitoriu; Metoda operaţională de analiză a regimului tranzitoriu.Câmpul electric şi câmpul magnetic staţionar: Mărimi fizice, legi şi teoreme; Materiale dielectrice şi materiale conductoare în câmp electric; Materiale magnetice; Circiute magnetice; Energie şi forţe în câmp electric şi în câmp magnetic. Cămpul electromagnetic: Legea circuicuitului magnetic; Legea inducţiei electromagnetice; Ecuaţiile lui Maxwell; Propagarea energiei electromagnetice; Unde electromagnetice.

C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR (laborator, seminar, proiect)

Teme de seminarCircuite electrice de curent continuuCircuite electrice de curent alternativ sinusoidalCircuite electrice în regim tranzitoriu

Calculul câmpului electric şi magnetic staţionarLegea inducţiei electromagnetice.

Lucrări de laboratorAparate de măsură şi elemente de circuitCircuite de curent continuu liniare şi neliniareCircuite de curent alternativ monofazate şi trifazateCircuite electrice liniare în regim tranzitoriuStudiul câmpurilor electrice laplaceeneStudiul experimental al legii inducţiei electromagnetice. Relee electromagnetice şi traductoare.

D. BIBLIOGRAFIE

1 C. Şora, Bazele electrotehnicii, Ed. Didactică şi edagogică, Bucureşti, 19822 D. Radu, Analiza circuitelor electrice, Ed. Mirton, Timişoara, 19973 N. Boboevici, Electrotehnica. Câmpul electromagnetic, Lit. UPT, 1966


Examenul se susţine în scris şi are durata de 2 ore. Constă din trei subiecte cu pondere egală, două fiind de tip aplicativ (probleme) şi unul teoretic. Examenul are ponderea 2/3 în nota finală, iar activitatea pe parcurs are ponderea 1/3.

F. COMPATIBILITATE INTERNAŢIONALĂ

1. Budapest University of Tehnology and Economics, Faculty of Electrical Engineering and Informatics

a. Networks and Systems 1, 4 ore, sem.2b. Networks and Systems 2, 6 ore, sem.3c. Electromagnetics, 4 ore, sem.4

2. Arizona State University, Electrical Engineering (include Electronics and IT):a. MECE 201 - Electrical Networks I (Fall and Spring, 4 credite)b. MEEE 302- Electrical Networks II (Fall and Spring, 3 credite)c. MEEE 340- Electromagnetic Engineering I (Fields, Fall, 4 credite)

3. Imperial College London, Faculty of Engineering, Electrical and Electronic Engineeringa. EE1- Analysis of Circuits (anul 1)b. E2.3.2 – Electromagnetic Fields (anul 2)

Data: 19.07.2005

DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂProf.dr.ing. Dumitru Radu Prof.dr.ing.Dumitru Radu



“FUNDAMENTE DE INGINERIE ELECTRONICĂ”



Titularul cursului: prof.dr.ing. Sabin IonelColaboratori: as. drd. ing. Marlene DăneţiNumar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



Se prezintă în mod pragmatic câteva tipuri de dispozitive electronice precum şi utilizarea acestora în circuite fundamentale ale electronicii analogice. La sfarsitul cursului, studentii trebuie sa poata intelege, prin calcul, experiment si/sau simulare, functionarea unor circuite electronice de baza si sa foloseasca astfel de circuite in aplicatii care presupun achizitionarea de semnale fizice, prelucrerea digitala a acestora si generarea unor semnale de comanda pentru echipamente controlate de calculator. Studentii vor fi astfel pregatiti sa conlucreze cu specialisti din alte domenii, in cadrul unor aplicatii multidisciplinare.


Diode semiconductoare (Diode redresoare, diode Zener, modele, circuite de redresare, stabilizare şi limitare). Tranzistoare bipolare (Caracteristici, parametri, modele, etajul cu emitorul comun.Tranzistorul bipolar in regim de comutare). Tranzistoare cu efect de camp (Tranzistoare JFET, Caracteristici, tranzistoare MOSFET, Caracteristici. Amplificator cu MOSFET), Circuite fundamentale de amplificare (Repetorul pe emitor, etajul diferenţial, amplificatorul operaţional), Principiul reacţiei (Reactie pozitiva, reactie negativa, avantaje, exemplu), Amplificatorul operaţional în aplicaţii (Etaje inversoare şi neinversoare, Amplificatorul diferenţial, Integratorul, Circuite de comparare), Generatoare de semnal (Generator de semnal sinusoidal cu retea Wien, generator de semnal rectangular), Surse de alimentare (Surse de alimentare cu reglare continua, Surse de alimentare in comutatie, Surse de alimentare monolitice).

Obs. În cadrul cursului explicarea funcţionării diferitelor circuite este susţinută de prezentarea unor rezultate de simulare în PSPICE a respectivelor circuite. În cadrul laboratorului circuitele cele mai reprezentative sunt abordate din doua perspective: experiment si simulare in PSPICE..

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator)Lista principalelor lucrări de laborator, teme de seminar, sau/şi conţinutul proiectul de an)1. Circuite de redresare si filtrare a tensiunii2. Stabilizatorul parametric de tensiune 3. Amplificator cu tranzistor bipolar.

4. Aplicatii ale AO (Amplificator inversor, Convertor numeric-analogic)5. Aplicatii ale AO (Integratorul si circuite de comparare)6. Generatoare de semnal sinusoidal şi rectangular cu AO.

D. BIBLIOGRAFIE

1. Ionel S. Dispozitive si Circuite Electronice, Editura Politehnica, Timisoara, 20052. Sedra A. S., Smith K.C., Microelectronic Circuits, Sounders College Publishing, New York, 19913. Jaeger R.C., Blalock T.N., Microelectronic Circuit Design, McGraw-Hill, New York, 2004 E. PROCEDURA DE EVALUARE

Examinarea se desfasoara in forma scris si dureaza 3 ore. Subiectele se refera la aplicatii (probleme) in genul celor prezentate la curs sau/ si experimentate la laborator. Baza se pune pe intelegere, nu pe memorare. In calcularea notei finale ponderea examinarii este de 0,66 iar a activitatii pe parcurs este de 0,34.


1. University of Toronto2. University of Virginia3. Columbia University DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ

Prof.dr.ing. Ivan Bogdanov Prof.dr.ing. Sabin Ionel



”TEHNICI DE PROGRAMARE”



Titularul cursului: prof. dr. ing. Horia CiocârlieColaboratori:Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



Completarea cunoştinţelor de programare dobândite la cursul de iniţiere în programare cu alte facilităţi ale limbajului C şi cu elemente de tehnici de programare specifice unui curs de programare avansată.


1. Proiectarea şi dezvoltarea sistematică a programelor de mari dimensiuni 2. Elemente de programare avansată în limbajul C 3. Fişiere4. Recursivitatea în C5. Metode generale de proiectare a algoritmilor şi programelor6. Pointeri. Alocarea dinamică a memoriei7. Structuri de date dinamice 8. Interfaţa sistemului de operare Unix9. Tipuri de date abstracte10. Tehnici de căutare şi sortare


Lucrări de laborator:13. Structuri de date avansate.14. Proiectarea şi dezvoltarea sistematică a programelor de mari dimensiuni.15. Pointeri – noţiuni avansate.16. Prelucrări de fişiere.17. Recursivitate.18. Aplicaţii ale metodei Greedy19. Algoritmi cu revenire (Backtracking)

20. Liste simplu înlănţuite, operaţii specifice, metoda celor doi pointeri şi a fanionului21. Liste dublu înlănţuite, operaţii specifice22. Aplicaţii cu date abstracte23. Aplicaţii ale tehnicilor de sortare.

D. BIBLIOGRAFIE

7. Brian W. Kernighan, Denis Ritchie, Limbajul C, Ed. Teora, 20038. Horia Ciocârlie, Tehnici fundamentale de programare, Ed. Orizonturi Universitare, 20029. Dr. Kris Jamsa & Lars Klander, Totul despre C şi C++. Manualul fundamental de

programare în C şi C++, Ed. Teora, 200110. Liviu Negrescu, Limbajele C şi C++ pentru începători, vol. I, Limbajul C, Ed.

MicroInformatica, 1994 11. Thomas H. Cormen, Charles E. Leiserson, Ronald R. Rivest, Introducere în algoritmi,

Ed. Computer LIBRIS Agora, (MIT Press, 1990), http://libris.agora.ro/algoritmi.html12. Donald E. Knuth, Arta programării calculatoarelor (3 volume), Algoritmi fundamentali,

Algoritmi seminumerici, Sortare şi căutare, Ed. Teora, 2000, (Addison Wesley, 1962), http://www.teora.ro

13. Robert Sedgewick, Algorithms, Ed. Addison Wesley, 1983.14. V.Iorga, P.Chiriţă, C. Stratan, C.Opincaru, Programare în C/C++. Culegere de

probleme, Ed. Niculescu, 200315. Vladimir Creţu, Structuri de date şi algoritmi, vol. I, Structuri de date fundamentale,

Ed. Orizonturi Universitare, 200016. Ioana Şora, Doru Todinca, Introducere în programarea calculatoarelor, Ed. Politehnica,

2004


Modul de examinare este oral. Subiectul de examen constă în două probleme pe care studentul trebuie să le rezolve pe calculator. În nota finală activitatea de la laborator are o pondere de 30%.


Data: 1.03.2006 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ,

Prof.dr.ing. Vladimir CRETU Prof.dr.ing. Horia CIOCARLIE

http://www.teora.ro/

http://libris.agora.ro/algoritmi.html



“LOGICĂ DIGITALĂ”



Titularul cursului: as. ing. Adrian MihăilescuColaboratori:Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



Acest curs introduce elemente de algebră booleană şi studii de cunoaştere a structurilor logice combinaţionale şi secvenţiale şi permite studenţilor înţelegerea şi utilizarea metodelor de analiză, proiectare şi realizare a structurilor logice combinaţionale, secvenţiale şi al automatelor finite.


1.Sisteme de numeratie si elemente de algebra Booleana. - sisteme de numeratie, reprezentarea numerelor, conversii, leme si teoreme din algebra Booleana.2. Metode de minimizare a functiilor de comutatie -diagrame Veitch-Karnaugh,Quine-Mc Cluskey, consensuri repetate3.Proiectarea si sinteza retelelor combinationale utilizind: -porti logice,multiplexoare,decodificatoare, arii logice programabile,memorii ROM4. Studiul structurilor secventiale MEALY si MOORE - reprezentare prin grafuri si tabelul tranzitiilor -particulaitati a codificarilor starilor si reducerea nr. de stari utilizind metoda implicatiilor5. Studiul circuitelor bistabile si utilizarea acestora la sinteza structurilor de tip numarator , sincrone si asicrone -bistabile R-S , D ,J-K ,T , numaratoare sincrone si asincrone ,registre de deplasare6.Proiectarea si implementarea structurilor secventiale sincone, utilizind: - diagramele A S M si elemente de memorie de tip bistabil pentru registru de stare - memorii R O M , aplicind metoda: -adresarii arcelor de legatura -adresarii perechilor de intrare stare -adresarii cu format variabil -relatiile de transfer , cu stari complet decodificate sau numarator reversibil ca registru de stare7.Studiul Hazardului static si dinamic generat in cadrul structurilor combinationale si secventiale - aparitii ,metode de eliminarea hazardului


1.Aplicarea lemelor si teoremelor din algebra booleana in simplificarea functiilor de comutatie2 Utilizarea diagramelor VEITCH-KARNAUGH la minimizarea functiilor de comutatie3.Implementarea functiilor de comutatie utilizind porti logice:SI-NU,SI-SAU-NU4.Proiectarea si realizarea retelelor combinationale cu iesiri multiple :multiplexoare , demultiplexoare,codificatoare,decodificatoare,convertoare de cod utilizind porti logice5.Sinteza functiilor de comutatie cu multiplexoare si decodificatoare6. Programarea memoriilor ROM si Ariilor Logice programabile7.Utilizarea memoriilor ROM si a Ariilor Logice progrmabile la realizarea functiilor combinationale8.Conversia automatelor MEALY in MOORE si MOORE in MEALY9.Studiul functionarii bistabilelor R-S,D,J-K,T10.Proiectarea si realizarea numaratoarelor asincrone cu bistabile T11. Realizarea numaratoarelor sincrone ,utilizind bistabile sincrone12. Implementarea cu bistabile a registrelor de deplasare13.Implementarea automatelor secventiale sincrone ,utilizind diagramele ASM cu Bistabile D,J-K, ca registru de stare14.Utilizarea memoriilor ROM la sinteza automatelor secventiale sincrone

D. BIBLIOGRAFIE

1. Herbert Taub - Digital circuits and microprocessors2. John F.Wakerly - Digital design principles and practices3. Edward A.Feigenbaum - Switching and finite automata theory


Examen scris, activitatea pe parcurs (laborator, participare curs) având pondere de 1/3 din nota finală.


1. University of Ottawa, Faculty of Engineering2. Linköping Institute of Technology3. U. C. Berkeley


Prof. dr. ing. Vladimir CRETU Adrian MIHAILESCU



“PRACTICĂ”



Titularul cursului: ş.l. dr. ing. Doru TodincăColaboratori: as. ing. Călin JebeleanNumar de ore/saptamana/Verificarea/Credite






1. se va studia, în detaliu, una din problemele cu care se ocupa unitatea si se va realiza un program (în limbajul Pascal, sau alt limbaj de nivel înalt) pentru aceasta problema, punându-se accent pe interfata cu utilizatorul (ferestre, meniuri, help etc.); 2. în dosarul de practica se vor descrie : problema studiata, varianta clasica de rezolvare (eventual descrierea programelor existente), cerintele generale ale programului, metoda de rezolvare aleasa pentru program si observatii (facilitati, lipsuri, grad de eficienta, etc.); 3. fisierul sursa al programului împreuna cu un set de date de test vor fi aduse pe o discheta/CD pentru a fi prezentate la sustinerea colocviului.






Data: 28.03.2007


SEMESTRUL 3



“FUNDAMENTE DE INGINERIE MECANICĂ ŞI ROBOTICĂ”


Anul de studii: IISemestrul: 1

Titularul cursului: prof. dr. ing. Liviu BereteuColaboratori: Lucian Rusu, Cosmina VigaruNumar de ore/saptamana/Verificarea/Credite

Curs Seminar Laborator Proiect Evaluare Credite2 0 1 0 Distribuită 3


Principalul obiectiv al disciplinei este de a familiariza studenţii cu principiile ingineriei mecanice legând conţinutul acesteia de cunoştinţele achiziţionate la liceu. Se vor prezenta principiile mecanicii, analizând tipurile de mişcări de bază şi corelaţiile dintre ele atât din punct de vedere cinematic cât şi dinamic. Studiul de bază al dinamicii sistemelor de corpuri va fi extins şi la roboţi, ca sisteme particulare de corpur.

B. SUBIECTELE CURSULUICapitolul 1. Cinematica ………………………8 ore

a. Cinematica punctului materialb. Mişcarea generala a solidului rigidc. Mişcări particulare ale solidului rigid: translaţia şi rotaţia cu axă fixăd. Modelarea cinematică a roboţilor

Capitolul 2. Statica........................................ 8 ore Reducerea sistemelor de forţe Legăturile corpului rigid Echilibrul corpurilor şi sistemelor de corpuri

Capitolul 3. Dinamica ............................... 12 ore3.1. Mărimi fundamentale în dinamică3.2. Teoremele generale ale dinamicii3.3. Principii de mecanică analitică

3.4. Dinamica sistemelor complexe de tip robot


Laborator1 Mişcarea de translaţie şi rotaţie cu axă fixă.......................................................................2 ore2 Modelul cinematic al unui robot........................................................................................2 ore3 Reducerea sistemelor de forţe............................................................................................2 ore4 Centre de greutate şi momente de inerţie...........................................................................2 ore5 Dinamica punctului............................................................................................................2 ore 6 Dinamica rigidului în rotaţie cu axă fixă...........................................................................2 ore7 Torsorii din cuplele unui robot..........................................................................................2 ore

D. BIBLIOGRAFIE

a. D. Drăgulescu, M. Toth-Taşcău: Mecanica, Ed. Orizonturi Universitare Timişoara, 2002b. D. Drăgulescu: Dinamica roboţilor, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997c. A. Hegedus, D. Drăgulescu: Probleme de mecanică, Statica şi Cinematică, Ed. Facla Timişoara, 1989 d. A. Hegedus, D. Drăgulescu: Probleme de mecanică, Dinamică, Ed. Helicon Timişoara, 1993


Evaluarea se va face atât pe parcurs pentru partea aplicativă (laborator- 3 lucrări) cât şi la sfârşitul semestrului, nota finală incluzând nota pentru activitatea pe parcurs cu pondere de 50%. Examenul este oral.

F. COMPATIBILITATE INTERNATIONALA

Universitatea Pierre et Marie Curie Paris VIUniversitatea Maryland College Park SUAUniversitatea Sherbrook Canada

SEF CATEDRA, TITULAR DE DISCIPLINĂ,Prof.dr.ing. Adrian Chiriac Prof.dr.ing. Liviu Bereteu



“STRUCTURI DE DATE ŞI ALGORITMI”



Titularul cursului: prof. dr. ing. Vladimir-Ioan CreţuColaboratori: as. ing. Ciprian-Bogdan Chirilă, as. ing. Călin Jebelean, as. ing. Răzvan CioargăNumar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



Disciplina isi propune să prezinte structurile de date ca si tipuri de date abstracte in strânsă interdependenta cu algoritmii care implementeaza operaţiile specifice definite pe aceste tipuri. Nesesită ca şi prerequisite cunoştinţe aprofundate de programare de preferinţă în limbajul C. Are un important rol formativ fiind una dintre disciplinele fundamentale ale domeniului


1.Introducere:1.1. Generalitatii,1.2. Tipuri de date,1.3. Tipuri de date fundamentale, 1.4. Tipuri de date structurate2. Notiuni despre algoritmi: 2.1. Notiunea de algoritm, 2.2. Analiza algoritmilor, 2.3. Notatii asimptotice, 2.4. Aprecierea timpului de executie al algoritmilor, 2.5. Profilul unui algoritm3. Tehnici de sortare: 3.1. Sortarea tablourilor, 3.2. Sortarea fisierelor secventiale4. Siruri: 4.1, Tipul de date abstract sir, 4.2. Implementarea TDA sir, 4.3. Tehnici de cautare în siruri5. Algoritmi recursivi: 5.1. Notiuni introductive, 5.2. Utilizarea recursivitatii, 5.3. Exemple de algoritmi recursive, 5.4. Algoritmi backtracking, Tehnici de proiectare a algoritmilor recursive, 5.5. Structuri de date recursive6. Liste: 6.1. Structura de date lista, 6.2. Tipul de date abstract lista, 6.3. Tehnici de implementare a listelor, 6.4. Aplicatii ale listelor înlanþuite, 6.5. Structuri derivate din liste: liste speciale, stive ,cozi, 6.6. Structura de date multilistã, 6.7. Liste generalizate, 6.8. Asocierea memoriei (mapping)7. Structura de date tabelã: 7.1. Tipul de date abstract tabelã, 7.2. Tehnici de implementare a tabelelor, 7.3. Implementarea tabelelor prin tehnica dispersiei


1. Evaluarea performantelor algoritmilor.2. Structuri de date fundamentale.

3. Tehnici de sortare a tablourilor 14. Tehnici de sortare a tablourilor 25. Sortarea fisierelor secventiale.6. TDA sir.7. Algoritmi recursivi. 18. Algoritmi recursivi 29. TDA lista.10. Structuri derivate din structura lista 111. Structuri derivate din structura lista 212. TDA tabela

D. BIBLIOGRAFIE

1. V.Cretu: "Structuri de date algoritmi. Structuri de date fundamentale" Vol.1, Editura "Orizonturi Universitare" Timisoara, 2000.2. A.V.Aho, J.H.Hopcroft, J.D.Ullman: "Data Structures and Algorithms", Addison Wesley Publishing Company, 19853. T.H.Cormen, C.E.Leiserson, R.L.Rivest: "Introduction to algorithms", MIT Press, 1992


Examen scris la sfarsitul semestrului. Optional examen partial la jumatatea semestrului. In nota finala se iau in considerare prezenta la curs (10%), activitatea la laborator (33%) si notele la lucrarile scrise. Lucrarile de laborator se concretizeaza in teme de casa care se predau şi se notează săptamanal.


1. University of Ottawa Canada2. Imperial College England3. Ecole Nationale Superieure de Telecommunications de Bretagne France


Prof. dr. ing. Vladimir CRETU Prof. dr. ing. Vladimir CRETU

UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIŞOARA

SYLLABUS pentru disciplina:

“PROGRAMAREA ORIENTATĂ PE OBIECTE”



Titularul cursului: prof. dr. ing. Ioan JurcaColaboratori: as. ing. Cristina Marinescu, as. ing. Petru MihanceaNumar de ore/saptamana/Examen/Credite

Curs Seminar Laborator Proiect Examen Credite2.5 0 2 0 Examen scris 4


Cursul prezinta principalele concepte si tehnici ale programarii orientate pe obiecte, folosind pentru ilustrare limbajul Java. La sfarsitul semestrului studentii trebuie sa poata concepe si scrie programe de complexitate medie conform paradigmei obiectuale.

B. CONTINUTUL CURSULUI

Introducere: Paradigme de programare. Principalele caracteristici ale orientarii obiectuale. Dezvoltarea istorica a orientarii obiectuale. Clase si obiecte: Elementele componente ale unei clase; modificatori; crearea obiectelor; mostenire si polimorfism.; interfete; clase si intrerfete incuibate; exceptii si asertiuni. Modularizarea programelor: pachete stabdard, pachete create de programatori. Cadrul colectiilor: iteratori, multimi, liste, corespondente. Programare concurenta in Java: modelul firelor de executie, crearea si activarea firelor, sincronizarea, cadrul extins pentru concurenta. Interfete grafice: argĥitectura MVC, componente grafice, tratarea evenimentelor, exemple de aplicati.

C. CONTINUTUL APLICATIILOR (laborator)Studentii vor dezvolta individual si vor testa programe care utilizeaza concepte prezentate in fiecare capitol al cursului

D. BIBLIOGRAFIE

1. Ioan Jurca; Programarea orientata pe obiecte. Limbajul Java, Editura de Vest ,20052. K. Arnold, J. Gosling, D. Holmes: The Java Programming Language, ed. 4, Addison Wesley, 2005


Examen scris , 3 ore,bazat pe aplicarea conceptelor prezentate la curs, pentru a rezolva probleme simple. Examenul

contribuie cu 2/3 in nota finala, restul de 1/3 fiind contributia notei la laborator.

Data: 19 ianuarie 2006 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ,

Prof. dr. ing. Vladimir CRETU Prof. dr. ing. Ioan JURCA



“PRINCIPII, TEHNICI ŞI DISPOZITIVE DE MĂSURARE”



Titularul cursului: prof. dr. ing. Alimpie IgneaColaboratori:Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



Introducere în tehnica măsurărilor şi metrologie, prezentarea principalelor metode şi principii de măsurare în domeniul electric, a blocurilor specifice instrumentaţiei electronice, măsurarea electrică a mărimilor neelectrice.


1. Noţiuni generale de metrologie. Procesul de măsurare. Mărimi şi unităţi de măsură. Metode de măsurare. Erori şi incertitudini de măsurare. Erori absolute, relative, raportate. Erori aleatoare, sistematice, grosolane. Interval de încredere, nivel de încredere. Propagarea erorilor la măsurările indirecte. Prelucrarea şi prezentarea rezultatelor măsurărilor 2. Semnale şi perturbaţii. Caracteristici. Clasificare. Valori măsurabile. Spectre. Transformata Fourier. Eşantionarea şi cuantizarea. Perturbaţii 3. Mijloace de măsurare. Structuri. Caracteristici metrologice 4. Amplificatoare de măsurare. Generalităţi. Reacţia. Amplificatorul operaţional. Amplificatorul instrumental 5. Convertoare. Convertoare numeric-analogice (CNA). Caracteristici. CNA cu rezistenţe ponderate. CNA cu reţea R-2R. Convertoare analog-numerice (CAN)Caracteristici. CAN paralel. CAN cu aproximaţii succesive. CAN cu integrare.Circuite de eşantionare şi memorare. Caracteristici. Structuri 6. Osciloscoape. Osciloscoape analogice şi numerice. Caracteristici. Scheme bloc. Funcţionare7. Măsurarea mărimilor electrice. Măsurarea tensiunii şi curentului. Ampermetre. Voltmetre de curent alternativ. Voltmetre şi multimetre numerice. Ohmmetre. Punţi de curent continuu şi alternativ8. Măsurarea numerică a frecvenţei şi a intervalelor de timp. Frecvenţmetre numerice. Numărătorul universal9. Sisteme de achiziţie şi distribuţie de date. Structură. Plăci de achiziţie. Caracteristici10. Senzori şi traductoare. Traductoare parametrice (rezistive, capacitive, inductive). Traductoare generatoare (termocupluri, traductoare cu ultrasunete) C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)1. Multimetre numerice

2. Convertoare analog numerice3. Traductorul inductiv4. Amplificatoare de instrumentaţie5. Osciloscoape numericeLucrările de laborator urmăresc să familiarizeze studenţii cu utilizarea mijloacelor de măsurare modernă, să cunoască principalele performanţe ale acestora, să interpreteze rezultatele obţinute pe baza evaluării erorilor şi incertitudinilor de măsurare.

D. BIBLIOGRAFIE

1. Măsurări electrice şi electronice, Probleme, Mircea Chivu, ALIMPIE IGNEA, Litografia I.P. Timişoara, 19842. Măsurări electrice, electronice şi traductoare, Lucrări de laborator, Sever Crişan, Mircea Chivu, ALIMPIE IGNEA ş.a., Litografia I.P. Timişoara, 19883. Măsurări şi traductoare, vol. I şi vol. II, Curs, Sever Crişan, ALIMPIE IGNEA, Litografia U.T. Timişoara, 19934. Măsurarea electrică a mărimilor neelectrice, ALIMPIE IGNEA, Editura de Vest, Timişoara, 19965 . Măsurări electrice şi electronice în instalaţii, ALIMPIE IGNEA, Mircea Chivu, Ioan Borza, Ed. Orizonturi Universitare, Timişoara, 2001 E. PROCEDURA DE EVALUARETeste şi lucrări de control la activitatea practică cu o pondere de 30 % din nota finalăColocviu: lucrare scrisă: 50 % teorie şi 50 % probleme (aplicaţii)



Prof. dr. ing. Vladimir CRETU Prof. dr. ing. Alimpie IGNEA



”ARHITECTURA CALCULATOARELOR”



Titularul cursului: prof. dr. ing. Mircea VlăduţiuColaboratori: as. dr. ing. Lucian Prodan, as. dr. ing. Mihai UdrescuNumar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



Cursul urmăreşte însuşirea de către studenţi a mecanismelor de funcţionare a unităţilor de structură componente ale arhitecturii sistemelor de calcul. De asemenea, se urmăreşte reliefarea decalajelor de performanţă dintre părţile funcţionale ale calculatorului în vederea căutării optimului de utilizare a acestuia.


2 Reprezentarea numerelor în calculator2.1 Clasificarea informaţiei2.2 Formate pentru numere

3 Sinteza dispozitivelor de adunare şi scădere3.1 Sumatoare seriale3.2 Sumatoare paralele

4 Sinteza dispozitivelor de înmulţire binară4.1 Caracteristici ale implementării în calculator a operaţiei de înmulţire binară4.2 Sinteza unui dispozitiv secvenţial de înmulţire a numerelor binare reprezentate în semn-mărime4.3 Sinteza unui dispozitiv secvenţial de înmulţire a numerelor binare reprezentate în complement de 2 prin

metoda J. Robertson4.4 Sinteza unui dispozitiv secvenţial de înmulţire a numerelor binare reprezentate în complement de 2 după

procedurile A. Booth4.5 Structuri matriciale combinaţionale pentru înmulţirea binară4.6 Accelerarea operaţiei de înmulţire binară uzitând de adunarea cu salvarea transportului cu unul şi cu mai

multe sumatoare4.7 Accelerarea operaţiei de înmulţire binară uzitând de baze de numeraţie mai mari ca 2

5 Sinteza dispozitivelor de împărţire binară5.1 Caracteristici ale implementării în calculator a operaţiei de împărţire binară. Proceduri fundamentale

pentru împărţirea binară5.2 Sinteza unui dispozitiv secvenţial de împărţire binară a numerelor întregi prin metoda fără restaurare a

restului

5.3 Structuri matriciale combinaţionale pentru operaţia de împărţire binară cu uzitarea metodelor fără şi cu restaurare a restului

5.4 Împărţirea binară prin proceduri iterative5.5 Împărţirea binară prin procedura Sweeney-Robertson-Tocher5.6 Accelerarea operaţiei de împărţire binară

6 Organizarea unităţilor de procesare a datelor6.1 Organizarea unităţilor aritmetice şi logice în virgulă fixă6.2 Organizarea unităţilor aritmetice în virgulă flotantă6.3 Procesoare aritmetice


E. Reprezentarea informaţiei în calculator. Adunarea binară în semn-mărime, complement de 1, complement de 2. Adunarea numerelor în BCD şi Exces de 3.

F. Reprezentarea numerelor binare în virgulă flotantă în formatele IEEE 754 şi IBM S 360/370G. Simularea în VHDL a unui sumator binar cu transport serial.H. Simularea în VHDL a unui sumator-scăzător binar.I. Simularea în VHDL a unui sumator Carry LookaheadJ. Simularea în VHDL a unui sumator Carry SkipK. Simularea în VHDL a unui sumator Carry SelectL. Simularea în VHDL a unui sumator BCDM. Simularea în VHDL a unui dispozitiv combinaţional de înmulţire binarăN. Simularea în VHDL a unei unităţi de control pentru înmulţirea binară prin metoda “paper and pencil”, sintetizată

cu ajutorul tehnicii “delay element”O. Simularea în VHDL a unei unităţi de control pentru înmulţirea binară prin metoda “paper and pencil”,

sintetizată cu ajutorul tehnicii “sequence counter”P. Simularea în VHDL a unei unităţi de control pentru înmulţirea binară prin algoritmul lui Booth, sintetizată cu

ajutorul tehnicii “state table”Q. Simularea în VHDL a unui dispozitiv matricial de împărţire binară

D. BIBLIOGRAFIE

1. David A. Patterson, John L. Hennessy: “Computer Architecture. A Quantitative Approach”, Morgan Kaufmann Publishers Inc., San Francisco, CA, 1990, 1996, 2003.2. David A. Patterson, John L. Hennessy: “Computer Organization & Design. The Hardware/Software Interface”, Morgan Kaufmann Publishers Inc., San Francisco, CA, 1992, 1997.3. Milos D. Ercegovac, Tomas Lang: “Digital Arithmetic”, Morgan Kaufmann Publishers Inc, San Francisco, CA, 2003. E. PROCEDURA DE EVALUARE

Examen scris şi oral la sfârşitul semestrului (durata totală a examenului este de 3 ore). Opţional examen parţial la jumătatea semestrului. În nota finală se iau în considerare prezenţa la curs (15%), activitatea la laborator (25%) şi notele la examenele scrise şi orale. Lucrările de laborator se concretizează în teme de casă care se predau săptămânal.


Princeton University, Stanford University, Berkeley University.

Data: 30.05.2006

DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ,

Prof. dr. ing. Vladimir CREŢU Prof. dr. ing. Mircea VLĂDUŢIU



“CIRCUITE ŞI SEMNALE NUMERICE”



Titularul cursului: prof. dr. ing. Mircea StratulatColaboratori: as. ing. Daniela Stănescu, as. ing. Dan Chiciudean, as. ing. Bogdan CiubotaruNumar de ore/saptamana/Verificarea/Credite

Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite2.5 0 2 0 Examen scris 4


Studierea metodelor de analiza a semnalelor numerice: semnale numerice ideale si reale, semnale elementare, metode de analiza a semnalelor: metode integro-diferentiale asociate circuitelor, metode de suprapunere a efectelor.

Parametrii dinamici ai unor dispozitive si circuite numericeDualitatea circuitelor numerice: logica si electronica, proiectarea circuitelor numerice


1.Metode de analiza a semnalelor numerice:definirea unui semnal numeric,semnale numerice ideale si reale,metode intego- diferntiale asociate circuitelor, metode ce se bazeaza pe principiu suprapunerii efectelor.

2.Circuite pentru transformari liniare. 3.Parametrii dinamici al dispozitivelor electronice utilizate in circuite munerice(se

presupune ca dipozitivele electronice(diode, tranzistoare), sunt cunoscute: functinare, caracteristice statice, relatii de proiectare, punct de functionare, etc.)

4.Parametrii circuitelor numerice: viteza, timpi de propagare, distributia puterii consumate, topologii si incarcare, nivele logice, marginea de zgomot, zgomote induse in circuit/zgomote induse din exteriorul circuitelor numerice.

5.Circuite numerice. Proiectarea circuitelor digitale dedicate. Metode de proiectare, exemple.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)Lista principalelor lucrări de laborator, teme de seminar, sau/şi conţinutul proiectul de an)

Măsurarea parametrilor de timp cu osciloscopul, Măsurarea parametrilor statici şi dinamici la diodele semiconductoare, Măsurarea parametrilor statici şi dinamici la tranzistorul bipolar, Măsurarea timpilor de comutare la tranzistorul bipolar,Circuite logice cu diode, Măsurarea parametrilor statici şi dinamici la tranzistorul unipolar, Circuite logice cu diode şi tranzistoare, Circuite logice 1 cu tranzistoare unipolare

D. BIBLIOGRAFIE

1. Brian Young, Digitat Signal Integrity- Modeling and Simulation, Prentice Hall, 20002 John E. Ayers, Digital Interated Circuits,CRC Press, 20033. Mircea Stratulat, Microelectronica, Ed. Politehnica, 2004, Timisoara E. PROCEDURA DE EVALUARE

Examen scris la sfârşitul semestrului. In nota finalã se iau în considerare prezenţa la curs, activitatea la laborator (33%) şi notele de la examen(66%). Structura unui subiect: o tema teoretica, o tema teoretica si o aplicatie legata de partea teoretica.


1. University of.California. Berkeley,2. Linkoping Institute of Technology, 3. Massachusetts Institute of Technology

Data:31.05.2006 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ,


SYLLABUSpentru disciplina

“COMUNICARE”



Titularul cursului: prof. dr. Georgeta CiobanuColaboratori: Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite


A. OBIECTIVELE CURSULUIRealizarea de competenţe şi deprinderi necesare pentru comunicarea orală şi scrisă pentru scopuri profesionale prin: dezvoltarea abilităţii comunicative pentru obţinerea unui post, dezvoltarea strategiilor pentru optimizarea exprimării orale şi a deprinderilor de comunicare în echipă, formarea deprinderilor de scriere corectă în viitoarea activitate.


Comunicarea pentru obţinerea unui post CV, scrisoare de intenţie, interviu

Strategii de abordare a documentaţiei tehniceOrganizarea şi structurarea informaţiei în articole ştiinţifice, redactarea rezumatelor, proiectelor

Dezvoltarea competenţelor de comunicare oralăTehnici şi strategii de realizare a prezentărilorPrezentarea proiectelor

Comunicarea în echipăSusţinerea şi argumentarea opiniilor, negocierea; participarea la întâlniri profesionale, conferinţe,seminarii, ateliere

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (seminar)Familiarizarea cu mijloacele de comunicare necesare obţinerii unui post – CV, scrisoare de intenţie, interviuDezvoltarea competenţelor pentru comunicarea scrisă – redactarea rezumatelor, articolelor ştiinţifice, rapoartelor,

scrisorilor, proiectelorOptimizarea competenţelor pentru comunicarea orală – prezentarea unui produs şi a modului său de funcţionare,

prezentarea unui proces, prezentarea unui proiectDezvoltarea competenţelor pentru comunicarea în echipă – prezentarea şi susţinerea opiniilor, justificarea şi

argumentarea punctelor de vedere, comunicarea optimă într-o întâlnire profesională

D. BIBLIOGRAFIE

1. Adler,R.B. and Elmhorst,J.M., Communicating at Work, McGraw-Hill, New York, 20052 Grant, D. and McLarty,R., Quick Work, Oxford University Press, Oxford, 2002.3 Mucchielli, A., Arta de a comunica, Polirom, Iaşi, 2005


Examinare orală ; pondere activitate doua treimi / examen o treime


Harvard UniversityUniversite Pierre et Marie Curie - Paris VI

London UniversityData:21.06.2005

DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, Prof.dr.ing. Vladimir Creţu Prof.dr. Georgeta CiobanuUNIVERSITATEA „POLITEHNICA”DIN TIMIŞOARA


“PRACTICĂ”



Titularul cursului: ş.l. dr. ing. Doru TodincăColaboratori: as. ing. Dan ChiciudeanNumar de ore/saptamana/Verificarea/Credite






1. relatia beneficiar - proiectant (analist) la realizarea unui sistem informatic sau/si de automatizare; 2. formularea cerintelor generale ale sistemului; 3. structurarea sistemului în: partea de prescriere/introducere date, partea de masurare/validare, partea de comanda/meniuri, algoritm (de conducere) utilizat, partea de executie si procesul condus; 4. caracteristicile procesului; 5. caracteristicile echipamentelor speciale; 6 schema bloc a procesului/sistemului; 7. analiza si codificarea (algoritmi, structuri de date); 8. realizarea interfetei cu utilizatorul; 9.interpretarea rezultatelor; 10 întocmirea documentatiei; 11.concluzii reiesite din testarea unor sisteme date în exploatare.

D. BIBLIOGRAFIE





Data: 28.03.2007


SEMESTRUL 4



“MICROECONOMIE”



Titularul cursului: conf. ec. dr. Septimiu PopColaboratori: as. ec. dr. Diana BărglăzanNumar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



Însuşirea cunoştinţelor economice de bază ale teoriei microeconomice din economia de piaţă contemporană. Disciplina urmăreşte însuşirea cunoştinţelor economice fundamentale şi înţelegerea funcţionării mecanismului de piaţă funcţională. Contribuţia disciplinei la cultivarea liniilor de competenţă ale domeniului specializării este de 2%.


I. Sistemul activităţilor economico – sociale: Nevoile şi resursele economice. Sistemul economic şi structura sa. II. Economia de piaţă contemporană: Economia de piaţă: definire, trăsături, mecanisme de funcţionare,tipuri III. Agenţii economici: Concept, tipologie. Societăţile comerciale. Societăţi pe acţiuniIV. Factorii de producţie: Sistemul factorilor de producţie. Factorul muncă .Natura. Capitalul. Neofactori V. Costul de producţie: Conţinut, nivel, structură, tipologie. Funcţia cost. Strategii de gestionare a costurilor. VI. Productivitatea factorilor de producţie: Forme. Productivitatea muncii. Randamentul capitalului. VII. Bunurile economice. Utilitatea şi valoarea lor: Teoria valorii – muncă. Teoria valorii – utilitate marginală .VIII. Preţurile şi mecanismul pieţei: Conţinutul şi funcţiile preţului. Formarea preţurilo. Tipuri de preţ. IX. Piaţa, concurenţa, cererea şi oferta: Tipuri de pieţe şi de concurenţă. Legea cererii şi ofertei. Elasticitatea. X. Moneda şi circulaţia monetară: Moneda. Masa monetară şi lichiditatea. Politica monetară. Inflaţia.

XI. Teoria veniturilor. Salariul, formă principală de venit: Salariul. Piaţa muncii. Stabilirea mărimii salariulu.

XII. Profitul – formă specifică de venit: Noţiunea de profit. Indicatorii profitului. Rentabilitatea.XIII. Dobânda: Piaţa monetară şi creditul. Dobânda. Concept, indicatori şi forme. XIV. Renta: Renta în teoria neoclasică şi contemporană. Noile forme de rentă.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)I. Curente şi şcoli de gândire economică.II. Teoria factorilor de producţie.III. Capitalul tehnic.IV. Costul producţiei şi funcţia cost.V. Productivitatea factorilor şi productivitatea muncii.VI. Piaţa şi concurenţa.VII. Tipuri de societăţi comerciale şi societăţi pe acţiuni.VIII. Teoria obiectivă a valorii şi teoria subiectivă a utilităţii marginale.IX. Banii şi circulaţia bănească.X. Preţul în economia de piaţă.XI. Conceptul de salar. Probleme de calcul al salariului brut şi net.XII. Probleme de calcul al ratei profitului şi pragul de rentabilitate.XIII. Calculul dobânzii simple şi comupuse, venit şi profit bancar.XIV. Calculul rentei pe piaţa pământului şi a producţiei agricole.


1. Septimiu Pop, Elemente fundamentale de microeconomie, Editura Eurostampa, Timişoara, 20032. Septimiu Pop, Economie-teorie şi aplicaţii, Editura Eurostampa, Timişoara, 20023. Septimiu Pop şi autorii UPT, Microeconomie, Editura “Politehnica”, Timişoara, 1998


Examen scris; durata: 2 ore; structura subiectelor: 2 subiecte teoretice şi un subiect aplicativ. Pe parcursul semestrului sunt prevăzute 2 lucrări de control (teste) şi un proiect, sub formă de studiu de caz realizat pe datele concrete ale unei întreprinderi. Ponderea în nota finală: examen – 66%, activitatea pe parcurs – 34%.


Ecole Polytechnique Paris, MIT (Massachssetts Institute of Technology), University of Cambridge

Data: 20.01.2006

DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, Conf. dr. ec. Septimiu POP Conf. dr. ec. Septimiu POP



“PROIECTAREA ŞI ANALIZA ALGORITMILOR”



Titularul cursului: prof. dr. ing. Vladimir-Ioan CreţuColaboratori: as. ing. Călin Jebelean, as. ing. Ciprian-Bogdan Chirilă, as. ing. Sebastian GliţăNumar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



Disciplina prezinta aspectele legate de proiectarea şi analiza performanţelor algoritmilor în contextul structurilor de date avansate. Se prezintă modalitatile de proiectare şi implementare a varietatilor de algoritmi care implementează operatorii specifici, precum şi tipare de construcţie a algoritmilor, accentuand aspectele legate de analiza si performantele acestora. Are un important character formative fiind o disciplină fundamentală a domeniului.


1.Arbori: Arbori generalizaţi, Arbori binari, Arbori binari ordonaţi, Arbori de regasire (“Trie Trees”), Arbori binari echilibraţi AVL, Arbori binari optimi, Arbori Huffmann, Arbori multicăi (Arbori-B, Arbori-B binary, Arbori 2-32. Mulţimi: Tipul de date abstract mulţime, Implementarea structurii mulţime utilizând structuri de date fundamentale, Structuri de date derivate din structura multim, Implementarea structuri mulţime cu ajutorul structurilor de date avansate, Mulţimi pe care sunt definiţi operatorii UNIUNE şi CAUTĂ, Mulţimi pe care sunt definiţi operatorii UNIUNE, CAUTĂ şi PARTIŢIONARE3. Grafuri, Tipul de date abstract graf, Tehnici de implementare a tipului de date abstract graf, Algoritmi fundamentali de traversare a grafurilor, Aplicaţii ale traversării grafurilor (Arbori de acoperire ("Spanning Trees"), conexiuni4. Grafuri ponderate ("Weighted Graphs"), Arbori de acoperirie minimi ("Minimum-Cost Spanning Trees") Algoritmi pentru determinarea arborilor de acoperirie minimi (Algoritmul lui Prim, Căutarea "bazată pe prioritata", Algoritmul lui Kruskal, Drumul minim ("Shortest Path")5. Grafuri orientate, Problema drumurilor minim cu origine unică ("Single-Source Shortest Path Problem"), Algoritmul lui Dijkstra, Problema drumurilor minime corespunzătoare tuturor perechilor de noduri ("All-Pairs Shortest Path Problem") Algoritmul lui Floyd, Închiderea tranzitivă, Algoritmul lui Warshal, Grafuri orientate aciclice, Componente puternic conectate, Algoritmul lui Kosaraju-Sharir, Algoritmul lui Tarjan,. Reţele de curgere ("Network-Flow") Algoritmul Ford-Fulkerson, Problema potrivirilor ("Matching")

6. Tehnici avansate de proiectare şi analiză: Programare dinamică, Algoritmi greedy, Analiza amortizată, NP-Completitudine

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)1. TDA arbore. Arbori binari ordonati (1,2)2. Arbori binari echilibrati AVL3. Arbori binari optimi4. Arbori multicai5. Implementarea TDA multime (1,2)6. TDA graf. Implementare (1,2)7. Grafuri orientate. Algoritmi specifici8. Grafuri ponderate. Algoritmi specifici9. Arbori de acoperire. Conexitate

D. BIBLIOGRAFIE

1. V.Cretu: "Structuri de date si algoritmi. Structrui de date avansate.Vol.2", Editura “Orizonturi Universitare”, Timisoara, 2005.2. A.V.Aho, J.H.Hopcroft, J.D.Ullman: "Data Structures and Algorithms", Addison Wesley Publishing Company, 1985 Company, 1988.3. T.H.Cormen, C.E.Leiserson, R.L.Rivest: "Introduction to algorithms", MIT Press, 1992


Examen scris la sfarsitul semestrului. Optional examen partial la jumatatea semestrului. In nota finala se iau in considerare prezenta la curs (10%), activitatea la laborator (33%) si notele la lucrarile scrise. Lucrările de laborator se concretizeaza in teme de casa care se predau si se notează săptămânal.


1. University of Ottawa Canada2. Imperial College England3. Ecole Nationale Superieure de Telecommunications de Bretagne France


Prof. dr. ing. Vladimir CRETU Prof. dr. ing. Vladimir CRETU

UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIŞOARA

SYLLABUS pentru disciplina:

“FUNDAMENTE DE INGINERIE SOFTWARE”



Titularul cursului: prof. dr. ing. Ioan JurcaColaborator: ş.l. dr. ing. Radu MarinescuNumar de ore/saptamana/Examen/Credite



Cursul prezinta principalele concepte, metode si tehnici ale ingineriei software, cu accent pe orientarea obiectuala. La sfarsitul semestrului studentii trebuie sa poata aprecia importanta dezvoltarii de produse software aplicand metode ingineresti, pentru a ajunge la produse de calitate, economice si livrate la timp.

B. CONTINUTUL CURSULUI

Introducere: Ce este ingineria software? Etapele ciclului de viata software. Ingineria cerintelor: Cerinte functionale si nefunctionale; procesul de inginerie a cerintelor; modelarea sistemelor, elemente ale UML. Proiectarea : proiectarea arhitecturala, clase de arhitecturi, proiectarea orientata pe obiecte, proiectarea interfetei cu utilizatorul. Verificarea si validarea: Inspectii software, testarea produselor software; validarea.

C. CONTINUTUL APLICATIILOR (laborator)Studentii vor lucra in echipe la dezvoltarea unui produs software, aplicand conceptele ingineriei software.

D. BIBLIOGRAFIE

1. Ian Sommerville: Software Engineering, ed. 7; Addison Wesley ,2005

E. PROCEDURA DE EVALUAREExamen scris , 3 ore,bazat pe aplicarea conceptelor prezentate la curs, pentru a rezolva probleme simple. Examenul contribuie cu 2/3 in nota finala, restul de 1/3 fiind contributia notei la laborator.

Data: 19 ianuarie 2006

DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ,Prof. dr. ing. Vladimir CRETU Prof. dr. ing. Ioan JURCA



“TEORIA SISTEMELOR ŞI AUTOMATIZĂRI”



Titularul cursului: prof. dr. ing. Toma Leonida DragomirColaboratori:Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite

Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite2 0.5 1.5 0 Examen scris 5


Cunoaşterea conceptelor sistemice fundamentale şi a aplicării lor în domeniul automaticii (conducerii de procese) ca părţi ale unei pregătiri inginereşti generale la un nivel care să permită abordarea de probleme concrete practice, studiu individual, utilizare creativă multidisciplinară, tehnică şi ştiinţifică.Disciplina furnizează fundamente de automatică consolidând motivaţia pentru cunoştinţe fundamentale din alte domenii (75%) şi pentru aplicaţii de programare şi sisteme încorporate (25%).


Sisteme dinamice (preliminarii):1. Concepte fundamentale referitoare la sisteme dinamice. 2. Descrierea semnalelor şi sistemelor. 3. Utilizarea transformatelor Laplace şi z. 4. Regimuri de funcţionare. 4. Teoria sistemelor şi automatica. Sisteme lineare:1. Caracterizarea sistemelor lineare în timp continuu în domeniul timp şi în domeniul imaginilor; calcularea răspunsului sistemelor .2. Caracterizarea sistemelor lineare în timp discret în domeniul timp şi în domeniul imaginilor; calcularea răspunsului sistemelor. 3. Obţinerea modelelor matematice ale sistemelor. 4. Discretizarea sistemelor în timp continuu. 5. Elemente de transfer tipizate. 6. Linearizare. 7. Stabilitatea sistemelor lineare. 8. Controlabilitatea sistemelor lineare. 9. Observabilitatea sistemelor lineare.Elemente de automatică: Arhitecturi de sisteme automate – echipamente componente. Echipamente de cânp (elemente de execuţie, - de măsurare, regulatoare). Sisteme în circuit deschis şi sisteme în circuit închis. Problematica sintezei sistemelor automate şi a implementării structurilor de conducere. Noţiuni despre sisteme cu evenimente discrte şi implementarea soluţiilor de automatizare cu automate programebile. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)Lista principalelor lucrări de laborator, teme de seminar, sau/şi conţinutul proiectul de an)

1. Reprezentarea semnalelor în timp continuu şi în timp discret folosind mediul de programare Matlab/Simulink.2. Modelarea matematica a sistemelor fizice în timp continuu. 3. Modelarea sistemelor în timp discret. 4. Studiul regimurilor dinamice ale sistemelor liniare – analize de stabilitate şi performanţe dinamice.5. Utilizarea modulului dspace pentru implementarea filtrelor de ordinul II.6. Studiul sistemelor liniare în timp continuu în regim armonic. 7. Studiul unui sistem de reglare automată şi implementarea soluţiei de reglare folosind un modul cu microcontroller şi un modul dSpace.

D. BIBLIOGRAFIE1. Dragomir, T.L., Elemente de Teoria Sistemelor, Ed. Politehnica, 2004.2 Dorf, R.C., Bishop, R.H., Modern Control Systems, Pearson – Prentice Hall, Tenth Ed.,2005.3. Åstrőm, K.J., Wittenmark, B, Computer-Controlled Systems, Prentice Hall, Third Edition, 1997. E. PROCEDURA DE EVALUARE

Se precizează modul de examinare scris/oral, durata, structura aproximativă a subiectelor de examen (forma subiectelor teoretice aplicative, etc), ponderile examenului şi activităţilor pe parcurs în nota finală.Examen scris, cu durata de 3 ore, cu subiecte teoretice care vizează înţelegerea conceptelor, problematicii şi aplicării rezultatelor teoretice (pondere de 2/3 din nota de examen) şi cu subiecte aplicative constând în rezolvarea unor probleme (1/3 din nota de examen). Nota finală conţine nota de la examen în proporţie de 2/3 şi nota de la activitatea pe parcurs (laborator)în proporţie de 1/3.


Se indică 3 universităţi străine de prestigiu in care funcţioneaza discipline comparabile1. Universitaet Karlsruhe, Regelungs und Steurungstechnik - oferită ca disciplină complementară pentru B. Eng. în Informatică.2. University of Carleton (Canada), Engineering Dynamic, Systems Analysis and Design (B.Eng. in Computer Systems Engineering).3. University of Technology Sydney, 48540, Signals and systems.

Data: 20.06.2005 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, Prof. dr. ing. Vladimir CRETU Prof. dr. ing. Toma-Leonida



”ORGANIZAREA CALCULATOARELOR”



Titularul cursului: prof. dr. ing. Mircea VlăduţiuColaboratori: as. ing. Lucian Prodan, as. ing. Mihai UdrescuNumar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



Cursul urmăreşte însuşirea de către studenţi a modului de funcţionare a unităţilor centrale de procesare. În acest sens, sunt prezentate principiile de design şi evaluare a unui set de instrucţii. De asemenea, se urmăreşte asimilarea tehnicilor de proiectare în variantă microprogramată a unităţilor de control.


7 Organizarea unităţii centrale de procesare7.1 Ciclul instrucţiei7.2 Caracteristicile arhitecturilor de seturi de instrucţii7.3 Structura unităţii centrale de procesare

8 Maşina DLX non-pipeline8.1 Arhitectura DLX8.2 Performanţa la maşina DLX

9 Sinteza unităţilor de control9.1 Sinteza unităţilor de control în logică cablată9.2 Sinteza unităţilor de control în logică microprogramată

3. Sisteme de intrare-ieşire3.1 Generalităţi. Clasificări3.2 Intrarea-ieşirea programată3.3 Sisteme de intrare-ieşire cu acces direct la memorie (DMA) 3.4 Sisteme de intrare-ieşire cu întreruperi3.5 Selecţia întreruperilor

3.6. Întreruperi vectorizate

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)R. Simularea în VHDL a proiectului lui WilkesS. Exemplu de secvenţiere a microinstrucţiilor simulat în VHDLT. Simularea în VHDL a unui registru pipeline de microinstrucţiiU. Sinteza şi simularea unei mici unităţi de control microprogramatV. Sinteza şi simularea în VHDL a unităţii de control microprogramat pentru un dispozitiv de înmulţire “paper and

pencil”W. Sinteza şi simularea în VHDL a unităţii de control microprogramat pentru un dispozitiv de înmulţire RobertsonX. Sinteza şi simularea în VHDL a unităţii de control microprogramat pentru un dispozitiv de înmulţire Booth

modificatY. Sinteza şi simularea în VHDL a unităţii de control microprogramat pentru un dispozitiv de împărţire cu restaurare

a restuluiZ. Sinteza prin “encoding by function” şi simularea în VHDL a unităţii de control microprogramat pentru un

dispozitiv de înmulţire BoothAA. Simularea unei mici unităţi centrale de procesare pentru un calculator cu set restrâns de instrucţiiBB. Sinteza şi simularea unei unităţi exemplu de control nanoprogramatCC. Simularea unui controler DMA exempluDD. Simularea unui circuit de arbitrare a întreruperilor

D. BIBLIOGRAFIE

1. David A. Patterson, John L. Hennessy: “Computer Architecture. A Quantitative Approach”, Morgan Kaufmann Publishers Inc., San Francisco, CA, 1990, 1996, 2003.2. David A. Patterson, John L. Hennessy: “Computer Organization & Design. The Hardware/Software Interface”, Morgan Kaufmann Publishers Inc., San Francisco, CA, 1992, 1997.3. William Stallings: “Computer Organization and Architecture. Designing for Performance”, Prentice Hall International, 1996, 2000, 2003 E. PROCEDURA DE EVALUARE

Examen scris şi oral la sfârşitul semestrului (durata totală a examenului este de 3 ore). Opţional examen parţial la jumătatea semestrului. În nota finală se iau în considerare prezenţa la curs (15%), activitatea la laborator (25%) şi notele la examenele scrise şi orale. Lucrările de laborator se concretizează în teme de casă care se predau săptămânal.


Princeton University, Stanford University, Berkeley University.

Data: 30.05.2006


Prof. dr. ing. Vladimir CREŢU Prof. dr. ing. Mircea VLĂDUŢIU



“CIRCUITE INTEGRATE”



Titularul cursului: prof. dr. ing. Mircea StratulatColaboratori: as. ing. Daniela Stănescu, as. ing. Dan Chiciudean, as. ing. Bogdan CiubotaruNumar de ore/saptamana/Verificarea/Credite


A. OBIECTIVELE CURSULUI Definirea parametrilor specifici circuitelor integrate( in general).Familia de circuite integrate TTL,seria standard, seriiile TTL: S, LS, AS, ALS, F. Circuite de putere, cu

colector in gol, cu impedanta ridicata, drivere de magistrale.Familia de circuite integrate NMOSFamilia de circuite integrate CMOS. Seria standard, seria HCMOS, Seria ACMOS,Circuite integrate BiCMOS


1. Parametrii de baza ai circuitelor integrate2. Familia TTL seria standard3. Familia TTL seriile S, LS, AS, ALS, F.4. Drivere de magistrale, circuite de putre, circuite cu colector in gol, circuite cu impedanta redicata la iesire.5. Familia de circuite integrate NMOS6. Familia de circuite integrate CMOS7. Seria standard, seria HCMOS, ACMOS8. Circuite integrate BiCMOS9. Circuite integrate de tensiune mica(LV)

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) Lista principalelor lucrări de laborator, teme de seminar, sau/şi conţinutul proiectul de an)

Ridicarea caracteristicii statice de transfer influenţei tensiunii de alimentare ,a sarcinii şi a temperaturii de lucru asupra caracteristicii statice de transfer. Măsurarea parametrilor dinamici la circuitele integrate TTL. Aplicaţii ale circuitelor integrate TTL. Ridicarea caracteristicii statice de transfer la circuitele integrate CMOS. Măsurarea parametrilor dinamici la circuitele integrate CMOS. Analiza influenţei tensiunii de alimentare şi a sarcinii asupra timpilor de propagare la circuitele integrate CMOS. Aplicaţii ale circuitelor integrate CMOS . Aplicaţii ale circuitelor integrate TTL din seria LS şi AS. Aplicaţii ale circuitelor integrate CMOS din seria H şi AC.

D. BIBLIOGRAFIE

1. Kleitz William - Digital Electronics: A Practical Approach,6ed, ed.Pearson, 20012 Thompson,Robert D. - Digital Electronics A Simplified Approach , ed.Pearson, 20013. M.Stratulat -Circuite integrate, ed. Politehnica , Timişoara, 2004 E. PROCEDURA DE EVALUARE

Examen scris la sfârşitul semestrului. In nota finalã se iau în considerare prezenţa la curs, activitatea la laborator (33%) şi notele de la examen(66%).Strucrura unui subiec: o tema teoretica, o tema teoretica si o aplicatie legata de partea teoretica, o aplicatie.


1.University of.California. Berkeley, 2Linkoping Institute of Technology, 3Massachusetts Institute of Technology


Prof. dr. ing. Vladimir CRETU Prof. dr. ing. Mircea STRATULAT



“CONCEPTE FUNDAMENTALE ALE LIMBAJELOR DE PROGRAMARE”

FACULTATEA: AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOAREDOMENIUL: CALCULATOARE ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEIAnul de studii: II Semestrul: 2

Titularul cursului: prof. dr. ing. Horia CiocârlieColaboratori: as. ing. Ciprian Chirilă, as. ing. Paul ZincaNumar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



Se expun, pe scurt, pe max. 4-5 rînduri, principalele obiective, categorii de cunoştinţe şi scopuri formative pe care le vizează disciplina.

1. Obiective: studiul conceptelor fundamentale încorporate în limbajele de programare (LP) şi dezvoltarea acestor concepte odată cu evoluţia LP; sistematizarea LP.

2. Scopuri: aprecierea calităţilor şi lipsurilor unui LP; învăţarea uşoară şi sistematică a unui nou LP; utilizarea eficientă a oricărui LP; selectarea corectă a LP potrivite pentru o anumită aplicaţie; proiectarea unui nou LP sau a unui subset (extensie) a unuia existent.

Se prezintă contribuţia procentuală a disciplinei la cultivarea liniilor de competenţă ale domeniului specializării

Disciplina furnizează concepte fundamentale pentru domeniul LP consolidând motivaţia pentru cunoştinţe fundamentale din alte domenii (50%) şi pentru aplicaţii de programare (50%).


Se prezintă pe circa 8 – 12 rînduri, lista subiectelor semnificative tratate la curs. Se recomandă indicarea în principal a titlurilor capitolelor şi sub (sub-sub) capitolelor astfel: Titlu capitol: Denumirile subcapitolelor; …..; Titlu capitol: Denumirile subcapitolelor; …..;

1. Introducere. Calităţile unui limbaj de programare. Clasificări

2. Reprezentarea formală a limbajelor de programare

3. Implementarea limbajelor de programare

4. Atributele entităţilor unui limbaj de programare

5. Transmiterea datelor ca parametri

6. Tipuri de date – prezentare generală

7. Tipuri de date abstracte

8. Limbaje orientate pe obiecte

9. Concepte de programare concurentă şi distribuită.

10. Structuri de control în limbajele de programare

11. Bazele teoretice ale programării funcţionale – λ calculus

12. Programare funcţională. Limbajele LISP şi ML C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)Lista principalelor lucrări de laborator, teme de seminar, sau/şi conţinutul proiectul de an)

1. Despre LISP. Introducere în LISP.2. Crearea de noi proceduri şi realizarea evaluărilor condiţionate.3. Recursivitate.4. Primitivele MATCAR şi APPLY. Cicluri.5. Definirea procedurilor anonime cu LAMBDA.6. Liste de asociaţii.7. PRINT şi READ.8. Parametrii opţionali, macrouri, funcţii cu manevrare directă asupra listelor.9. Lucrul cu matrici.10. Lucrul cu celule de memorie.11. Introducere în ML. Tipuri de bază. Variabile. Funcţii.12. Potrivirea de şabloane. Tipuri complexe.13. Tipuri recursive.

Observaţie: Activitatea la laborator se încheie cu elaborarea unui miniproiect concretizat printr-un

program mai complex în LISP sau CAML.


1. Carlo Ghezzi, Mehdi Jarayeri, Programming Languages, John Wiley 1987.

2. Ellis Horowitz, Fundamentals of Programming Languages, Computer Science Press, 1984.

3. Horia Ciocârlie, Universul limbajelor de programare, Editura Orizonturi Universitare, 2006.


Se precizează modul de examinare scris/oral, durata, structura aproximativă a subiectelor de examen (forma subiectelor teoretice aplicative, etc), ponderile examenului şi activităţilor pe parcurs în nota finală.

Examen scris, cu durata de 3 ore, cu subiecte teoretice care vizează înţelegerea conceptelor, problematicii şi aplicării rezultatelor teoretice (pondere de 1/2 din nota de examen) şi cu subiecte aplicative constând în rezolvarea unor probleme în limbajele de programare funcţionale LISP sau ML (1/2 din nota de examen). Nota finală conţine nota de la examen în proporţie de 2/3 şi nota de la activitatea pe parcurs (laborator + un mic proiect), în proporţie de 1/3.


Se indică 3 universităţi străine de prestigiu in care funcţioneaza discipline comparabile

1. Illinois Institute of Technology2. University of Southern California

3. Printencon University

Data: 22.09.2006

DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ,prof.dr.ing. Vladimir Creţu prof.dr.ing. Horia Ciocârlie



“PRACTICĂ”



Titularul cursului: ş.l. dr. ing. Doru TodincăColaboratori: as. ing Gabriela BobuNumar de ore/saptamana/Verificarea/Credite






1. se va realiza un program care, în functie de specificul unitatii/firmei, sa realizeze controlul unui proces sau gestiunea unei baze de date (de dimensiuni reduse); 2. în dosarul de practica se va descrie problema studiata, cerintele generale ale programului, metoda de rezolvare aleasa si documentatiile anexe (analiza, implementare, utilizare); se vor descrie alte doua locuri din unitatea respectiva, unde introducerea tehnicii de calcul mareste considerabil eficienta; 3. fisierul sursa al programului împreuna cu un set de date de test vor fi aduse pe o discheta/CD pentru a fi prezentate la sustinerea colocviului.

D. BIBLIOGRAFIE





Data: 28.03.2007


SEMESTRUL 5



“REŢELE DE CALCULATOARE”


Anul de studii: IIISemestrul: 1

Titularul cursului: prof. dr. ing. Crişan StrugaruColaboratori: as. ing. Sebastian FuicuNumar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



- Să prezinte principiile pe care se bazează funcţionarea sistemelor de comunicaţii digitale ( reţele de calculatoare, sisteme de comunicaţii fixe/mobile, prin fibră optică, prin intermediul sateliţilor).- Să prezinte problematica semnalizărilor în sistemele de comunicaţii precum şi a principalelor protocoale folosite în modelele de referinţă.


Cap. I Reţele EthernetCap. II Reţele locale in topologia inelCap. III Reţele locale token busCap. IV Reţele locale in topologia steaCap. V Reţele bazate pe fibră opticăCap. VI Sistemul de comunicaţii ISDNCap. VII Sistemul de comunicaţii prin intermediul sateliţilorCap. VIII Transmiterea datelor prin sistemul de comunicaţii telefonice fixe (PSTN)Cap. IX Reţele publice de date (comutare de circuite, comutare de pachete)Cap. X Sistemul de comunicaţii în tehnologia ATMCap. XI Sistemul de comunicaţii mobile

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)1. Multiplexarea canalelor de comunicatii pentru modulatii de tip PAM si PCM2. Coduri de linie: AMI, HDB3, CMI3. Transmisii in banda de baza4. Metode de transmisie folosind tehnici DSP5. Telefonia mobila6. Sistem de receptie pentru sateliti meteorologici de tip Meteosat7. Testarea diverselor protocoale de comunicatii folosind simulatoare de retea

D. BIBLIOGRAFIE

1. C. Strugaru, “Sisteme de comunicaţii digitale”, Editura Orizonturi Universitare Timişoara, 20002. A. Tanenbaum, “Reţele de calculatoare”, Ediţia a 3-a, Computer Press Agora SRL, Bucureşti 19973. William Stalings, “Data and Computer Communications”, Eight Edition, Pearson Prentice Hall, 2007


Examen scris, 3 ore, 3 subiecte.Ponderile examenului şi activităţilor pe parcurs în nota finală sunt conforme cu regulamentele in vigoare.


1. Stanford University

2. Princeton University

3. Rice University

Data: 27.03.2007 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, Prof. Dr. ing. Vladimir CREŢU prof. dr. ing. Crişan Strugaru



“FUNDAMENTE DE INGINERIA CALCULATOARELOR”



Titularul cursului: prof. dr. ing. Mircea VlăduţiuColaboratori: ş.l. dr. ing. Lucian Prodan, ş.l. dr. ing. Mihai Udrescu, as. ing. Versavia Ancuşa, prep. ing. Alexandru Amaricăi, prep. ing. Oana BoncaloNumar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



Cursul se concentreaza asupra modelelor si metodelor utilizate in analiza si designul sistemelor tolerante la defecte si a sistemelor cu fiabilitate ridicata. Toleranta la defecte constituie un obiectiv primordial in implementarea sistemelor specializate pe aplicatii precum retelele de comunicatii si controlul zborului. Cursul urmareste familiarizarea cu conceptele de baza si state-of-the-art conexe analizei si designului sistemelor tolerante la defecte. Vor fi studiate sisteme tolerante la defecte existente, impreuna cu tehnicile aplicate. Aspecte practice ale tolerantei la defectare vor fi observate prin intermediul lucrarilor practice de laborator, a modelarilor si simularilor in VHDL.


Capitolul 1. Metrici de evaluare a performantei in sistemele de calcul1.1 Tendinte in tehnologia si utilizarea sistemelor de calcul1.2. Masurarea performantei. Programe benchmark1.3 Principii cantitative in designul sistemelor de calcul1.4. Performanta procesorului si componentele sale1.5. Ierarhii de memorii swi implicatia acestora in performanta

Capitolul 2. Controlul pipeline in sistemele de calcul2.1. Prezentare generală2.2. O arhitectură DLX cu pipeline2.3. Problemele fundamentale: hazardurile

2.4. Hazardul structural2.5 Hazardul de date2.6. Hazardul de control2.7. Excepţii în DLX2.8. Extinderea pipeline-ului pentru operaţii multiciclu2.9. Probleme de design privind setul de instrucţii2.10. Pipeline-ul MIPS R40002.11. Concluzii

Capitolul 3. Memorii cache si ierarhii de memorii3.1. Memorii cache

3.1.1. Replasarea blocurilor şi probleme specifice. Structura cache la Alpha AXP 210643.1.3. Criterii de performanţă. Ameliorarea performanţei cache-urilor

3.2. Reducerea cache misses3.2.1. Mărirea dimensiunii blocurilor VS mărirea asociativităţii3.2.3. Victim cache si cache set-asociativ3.2.5. Hardware pre-fetching pentru instrucţii şi date 3.2.6. Optimizări de compilator

3.3. Reducerea cache miss penalty3.4. Reducerea hit time

3.5. Memoria principală. Tehnologii si organizare3.6. Memoria virtuală. Replasarea blocurilor de memorie si translatarea adreselor3.7. Protecţia în memoria virtuală3.8. Ierarhia de memorie la Alpha AXP 21064

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)EE. Alocarea resurselor hardware în timpul execuţiei unei secvenţe de cod. Identificarea situaţiilor de dependenţă.FF. Prezentarea pipeline-ului DLX pentru operaţii cu întregi şi identificarea hazardurilor.GG.Incărcarea pipeline-ului pentru o secvenţă de cod cu operaţii în virgulă flotantăHH.Desfăşurarea buclelor de cod. Identificarea şi eliminarea ciclurilor de stall datorate hazardurilor.II. Analiza dependeţelor existente intr-o secvenţă de cod. Listarea problemelor apărute şi posibilităţi de rezolvare

hardware-software.JJ. Analiza unei secvenţe de cod prin metoda scoreboardKK.Analiza unei secvenţe de cod prin metoda TomasuloLL. Desfăşurarea de bucle pentru varianta DLX superscalar. Identificarea situaţiilor de dependenţăMM. Analiza algoritmilor de replasare pentru memorii cacheNN.Evaluarea parametrilor cache pentru o secvenţă de cod, într-o ierarhie de memorie datăOO.Analiza unor scenarii de execuţie pentru o secvenţă de cod rulată pe maşini cu ierarhii de memorie diferitePP. Translatarea adreselor şi probleme de replasare într-o ierarhie complexă de memorieQQ.Analiza tehnicilor VLIW

D. BIBLIOGRAFIE

1. David A. Patterson, John L. Hennessy: “Computer Architecture. A Quantitative Approach”, Morgan Kaufmann Publishers Inc., 1990, 19962. William Stallings: “Computer Organization and Architecture. Designing for Performance”, Prentice Hall International, 19963. Daniel Tabek: “Advanced Microprocessors”, McGraw-Hill, Inc, 1995 E. PROCEDURA DE EVALUARE

Cursul se incheie cu un examen scris la sfârşitul semestrului cu durata de 2 ore si care va trata un numar de subiecte pe baza celor tratate la curs (2-4 subiecte). În nota finală se iau în considerare activitatea la laborator (40%) şi nota la examenul scris (60%)..


University of California at Berkeley, Computer Science 252 – Graduate Computer ArchitectureSwansea University (UK), High Performance MicroprocessorsMIT, 6.033 – Computer System Engineering (SMA 5501), Spring 2005

Data: DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ,



“SISTEME DE OPERARE”



Titularul cursului: prof. dr. ing. Ioan JurcaColaboratori: as. ing. Dan Cosma, as. ing. Petre MierluţiuNumar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



Acest curs introduce conceptele de bază ale sistemelor de operare de uz general, cu exemplificări din UNIX. La sfârşitul semestrului studenţii trebuie să poată inţelege rolul şi structura diverselor componente ale unui sistem de operare, să realizeze scripturi Shell şi să scrie programe C care folosesc direct apeluri sistem.


Introducere:Definiţia sistemului de operare; Responsabilităţile unui sistem de operare;Dezoltarea istorică a sistemelor de operare.Structura sistemelor de operare:Organizarea memoriei;Interacţiunea componentelor la execuţie;Structura pe niveluri a componentelor. UNIX:Prezentare generală:Scurt istoric;Principii de proiectare; Sistemul de fişiere UNIX; Organizarea spaţiului pe disc în UNIX. Comenzi UNIX: Generalităţi;Comenzi pentru fişiere şi cataloage; Comenzi pentru procese; Comenzi de informare şi administrare. Interpretorul de comenzi: Facilităţi fundamentale; Facilităţi de programare.Apeluri sistem pentru operaţii cu fişierele:Apeluri sistem(probleme generale); Apeluri sistem fundamentale. Apeluri sistem pentru cataloage: Starea fişierelor; Deschiderea, citirea şi închiderea cataloagelor.Apeluri sistem pentru procese: Apeluri pentru gestionarea proceselor; Relaţii între procese, semnale; Comunicarea interprocese. Fire de execuţie: Modelul firelor de execuţie;Standardul Pthreads. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

Interfeţe cu utilizatorul; Fişiere de comenzi; Expresii regulate, filtre, comanda sed; Sisteme de fişiere, apeluri sistem pentru lucrul cu fişiere şi directoare; Procese; Comunicarea între procese folosind pipes.

D. BIBLIOGRAFIE

1. Ioan Jurca, Programarea de sistem în UNIX; Editura de Vest; Timişoara, 20042 W.R.Stevens, S.A.Rago, Advanced Programming in the UNIX Environment;Addison Wesley, 2005 E. PROCEDURA DE EVALUARE

Lucrări scrise de evaluare a cunoştinţelor, cu subiecte teoretice (4) şi practice – probleme(2). Lucrările scrise au ponderea de 2/3 în nota finală, iar activităţile pe parcurs(laborator) ponderea de 1/3.

F.COMPATIBILITATE INTERNAŢIONALĂ

University of Washington (Seattle – SUA),Virginia Tech(SUA), Hebrew University of Jerusalem,

Data: 27 martie 2007 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, Prof. Dr. ing. Vladimir Creţu Prof. Dr. ing. Ioan Jurca



“PROIECTAREA MICROSISTEMELOR DIGITALE”



Titularul cursului: Prof. dr. ing. Mircea PopaColaboratori: conf. dr. ing. Marius MarcuNumar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



- cunoaşterea definiţiei, caracteristicilor, structurii şi funcţionării unui microsistem digital;- studiul problemelor tipice care apar la proiectarea unui microsistem digital bazat pe microprocesorprecum şi a soluţiilor tipice;- înţelegerea noţiunii de circuit specializat programabil şi studiul cîtorva circuite tipice;- studiul unor aplicaţii tipice;- dobîndirea de cunoştinţe în vederea proiectării unui microsistem digital, bazat pe microprocesor, cu o structură tipică.


Introducere: Ce este un microsistem digital?; Structura unui microprocesor şi a unui microcontroler; Schema bloc a unui microsistem digital; Unitatea centrală: Microprocesoarele 8086 şi 80386 ; Magistrale; Unitate centrală; Conectarea memorilor: Proiectarea unui decodificator de memorii; Conectarea memoriei fixe, SRAM şi DRAM; Conectarea porturilor de intrare-ieşire: Proiectarea unui decodificator de porturi; Tipuri de porturi; Comanda unui semnal prin program; Circuite specializate programabile: Interfaţa serială, circuitul specializat 8250; Generarea de întîrzieri, temporizarea şi numărarea de evenimente, circuitul specializat 8253; Interfaţa paralelă, circuitul specializat 8255; DMA: Circuitul specializat 8237; Sistemul de întreruperi: Întreruperi externe şi interne, prioritizare; Circuitul

specializat 8259; Aplicaţii: Conectarea unor elemente de vizualizare şi comandă la o unitate centrală a unui microsistem digital.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)Laborator:1. Studiul modulelor aplicative E16/EV, F11/EV, F12/EV şi Z3/EV2. Vizualizarea ciclurilor maşină la microprocesorul 803863. Decodificarea memoriilor şi a porturilor de intrare/ ieşire4. Comanda unei interfeţe seriale5. Comanda unei interfeţe paralele6. Comanda unor elemente de vizualizare7. Conectarea unor elemente de comandăProiect: Se va proiecta un microsistem digital, bazat pe microprocesorul 80386, cu o structură impusă.


1. J. Crisp, Introduction to Microprocessors and Microcontrollers; Butterworth-Heinemann, 20032. B. B. Brey, The Intel Microprocessors: 8086/8088, 80186/80188, 80286, 80386, 80486, Pentium, Pentium Pro

Processor, Pentium II, Pentium III and Pentium 4. Architecture, Programming, and Inter facing; Prentice Hall, 2002

3. M. Popa, Proiectarea microsistemelor digitale; Orizonturi Universitare, Timişoara, 2003


Examen scris cu 2 părţi: partea teoretică alcătuită din 10 întrebări, fiecărei întrebări corespunzându-i 1 punct şi partea de probleme cu acces la orice fel de material scris propriu (este interzis transferul de materiale, între studenţi, în timpul examenului).Nota finală este compusă din nota de la examen (partea teoretică, pondere 30% + partea de probleme, pondere 30%), nota de la proiect (pondere 20%) şi nota de la laborator (pondere 20%). Fiecare componentă trebuie să fie mai mare ca 4.


1. Politecnico di Torino, Facolta di Ingegneria (Ingegneria dell’Informazione): Sistemi di elaborazione a microprocessore;2. Technische Universitat Hamburg-Harburg: Microsystem Design;3. University of Michigan: Design of Microprocessor Based Systems.

Data: 26. 03. 2007


Prof. Dr. ing. Vladimir CREŢU Prof. Dr. ing Mircea POPA



“MANAGEMENT”



Titularul cursului: conf. dr. ing. Gabriela ProşteanColaboratori: ş.l. ing. dr. ec. Monica Tion, as. drd. ing. Olivia GiucaNumar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



Studenţii vor dobândii cunoştinţe privind iniţierea şi managementul afacerilor mici sau mijlocii. Se vor acumula deprinderi de aplicare eficientă a metodelor şi tehnicilor de planificare strategică, organizare, conducere, evaluare şi ajustare a afacerilor. La finalizarea cursurilor studenţii vor conştientiza importanţa afacerilor mici şi mijlocii în economia românească, precum şi faptul că posibilităţile dezvoltării acestora sunt multiple


Conceptul de management definiţii; funcţiile managementului, prezentare generală;

Firma ca obiect al managementului: Modalitatea înfiinţării unei firme;conceptul unei afaceri mici; definirea antrpenorului; alternative de a porni o afacereEtapele constituirii unei societăţi comerciale cu răspundere limitată (SRL)Funcţia I: previziunea, planificarea; planificarea strategică; planul de afaceri; planificarea operaţională Funcţia II: organizarea; organigrama unei firme pe parcursul stadiilor acesteia de maturizareFuncţia III: comandaFuncţia IV: conducerea personalului; stiluri de conducere; comunicarea interpersonală; managementul conflictului Funcţia V: controlul C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)Lista principalelor teme de seminar:

1. Înfiinţarea unei societăţi comerciale2. Studiu de caz – Pierdut pe mare3. Analiza SWOT4. Studiu de caz: Secretul unui întreprinzător italian – United colours of Benetton5. Studii de caz: Stiluri de conducere şi decizii manageriale 6. Etapele planului de afaceri – dezvoltare


1. Kotler Ph., Turner R.E. - Marketing-Management, Preentice Hall, Canada, Ontario, 1994 2. G Prostean, Management prin proiecte, metode clasice si moderne, instrumente software, ed Orizonturi Universitare, Timisoara, 20013. Richard F., Benedetto, Beverly J.B., Small Business Basics, Hunt Publishing Company, 1994 E. PROCEDURA DE EVALUARE

Evaluarea cunostintelor se realizeaza prin intermediul unui colocviu scris de 2 ore, structura lucrarii fiind conceputa pe 3 subiecte (1 teorie, 2 aplicatii). Nota finala include nota de la colocviu, avad o pondere de 70%, respectiv nota de la activitatea pe parcurs, avand ponderea 30%.


University of Cambridge, Leeds Metropolitan University, Oxford University

Timişoara, data: 27.03.2007 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT TITULAR DE DISCIPLINĂ, Prof. Dr. Ing. Monica IZVERCIANU Conf. Dr. Ing. Gabriela PROSTEAN

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN TIMIŞOARA


”CIRCUITE INTEGRATE PE SCARĂ LARGĂ”



Titularul cursului: prof.dr.ing. MIRCEA STRATULATColaboratori: as. ing. Daniela Stănescu, as. ing. Dan Chiciudean, as. ing. Bogdan CiubotaruNumăr de ore/saptamana/Verificarea/Credite


A. OBIECTIVELE CURSULUIDisciplina prezintă cele mai performante circuite integrate utilizate în sistemele numerice de calcul cât şi

particularităţile acestora. În acest sens se prezintă tehnologia ECL, I2L, CCD. Se analizează câteva tipuri de circuite basculante bistabile, astabile şi monostabile. Se insistă pe aspectele dinamice de funcţionare.


1. Circuite integrate ECL.1.1. Poarta fundamentalã ECL1.2. Circuitul de bazã ; amplificatorul diferenţial 1.3. Funcţionarea electronicã şi logicã a porţii ECL. 1.4. Caracteristica staticã de transfer. 1.5. Definirea nivelelor

logice. 1.6. Marginea de zgomot .Siguranţa în funcţionare .1.7. Timpii de propagare 1.8. Puterea consumatã : puterea staticã, puterea dinamicã, puterea suplimentarã. 1.9. Factorii de încărcare de la intrare şi ieşire. 1.10 Stabilitatea nivelelor logice la modificarea temperaturii de lucru. Stabilitatea nivelelor logice la modificarea tensiunii de alimentare

2. Familia de circuite integrate ECL 2.1. Seria ECL standard (10K) 2.2. Seria ECL cu nivele logice stabile la modificarea temperaturii de lucru(95K).2.3.. Seria ECL cu nivele logice stabile la modificarea temperaturii de lucru şi a tensiunii de alimentare(100K) 2.4. Seria ECL pozitivã (PECL). 2.5. Seria ECL-TTL (ETL).

3. Alte tipuri de circuite integrate ECL. 3.1. Poarta ŞI 3.2. Funcţia logicã cablatã ; 3.3. Poarta SAU-EX. 3.4. Interfaţa ECL-TTL .3.5. Interfaţa TTL-ECL 3.6 Aspecte privind interconectarea circuitelor la frecvenţã ridicatã 3.7. Circuite integrate în tehnologie BiCMOS(BCT) 3.8. Circuite integrate în tehnologie performantã BiCMOS(ABT).4. Circuite integrate I2L. 4.1. Poarta I2L. 4.2. Caracteristica staticã de transfer ,marginea de zgomot, puterea

disipatã, timpii de propagare. 4.3. Circuite logice I2L. 4.4. Alte tehnologii bazate pe injecţia de curent. 4.5 Tehnologia I2L cu tranzistoare Schottky5. Circuite integrate CCD. 5.1. Dispozitive şi circuite integrate cu transfer de sarcinã 5.2. Dispozitive cuplate prin sarcinã cu canal de suprafaţã. 5.3. Transferul sarcinii într-un dispozitiv CCD. 5.4. Circuite CCD cu trei faze .5.5 Circuite CCD cu patru faze. 5.6 Circuite CCD cu douã faze. 5.7. Extragerea şi introducerea sarcinilor intr-un dispozitiv CCD. 5.8. Aplicaţii în domeniul captării imaginilor. 5.9. Memorii CCD.5. 10. Circuite logice CCD.6. Circuite basculante bistabile integrate .6.1. Clasificarea CBB integrate şi parametrii dinamici. 6.2. CBB de tip RS asincrone ,sincrone, MS , în tehnologie TTL, CMOS, ECL 6.3.. CBB de tip JK în tehnologie TTL, CMOS, ECL 6.4. CBB de tip D în tehnologie TTL, CMOS, ECL .6.5. Specificaţii de catalog 7. Triggere Schmitt integrate. 7.1. Triggere Schmitt integrate în tehnologie TTL.7.2. Triggere Schmitt integrate în tehnologie CMOS. 7.3. Triggere Schmitt integrate în tehnologie ECL .7.4. Aplicaţii ale triggerelor Schmitt integrate.8. Circuite basculante monostabile. 8.1. CBM în tehnologie TTL. 8.2. CBM în tehnologie CMOS. 8.3. CBM în tehnologie ECL .8.4. Aplicaţii ale CBM.9. Circuite basculante astabile .9.1. CBA în tehnologie TTL. 9.2. CBA în tehnologie CMOS. 9.3. CBA în tehnologie ECL. 9.4. CBM cu cristal de cuarţ .9.5. Aplicaţii ale CBA. 10. FAMILIILE DE CIRCUITE INTEGRATE 10.1. Familia ABT( Advanced BiCMOS Technology)10.2 . Familia ABTE/ETL( Advanced BiCMOS Technology) 10.3.Familia AC/ACT(Advanced CMOS )10.4. Familia AHC/AHCT(Advanced High- Speed CMOS)10.5 Familia ALB(Advanced Low- Voltage BiCMOS)10.6. Familia ALVC(Advanced Low- Voltage CMOS)10.7. Familia ALVT(Advanced Low- Voltage BiCMOS Technology)10.8. Familia AVC (Advanced Very Low- Voltage CMOS)10.9. Familia LV(Low- Voltage CMOS) şi LVC (Low- Voltage CMOS)10.10. Familia LVT (Low- Voltage BiCMOS Technology).

C. SUBIECTELE aplicaţii (laborator).1. Ridicarea caracteristicii statice de transfer la circuitele integrate ECL.2. Analiza influenţei tensiunii de alimentare, sarcinii şi a temperaturii de lucru asupra caracteristicii statice de transfer. 3. Măsurarea parametrilor dinamici la circuitele integrate ECL. 4. Analiza influenţei tensiunii de alimentare şi a sarcinii asupra timpilor de propagare la circuitele integrate ECL .5. Aplicaţii ale circuitelor integrate ECL .6. Circuite basculante bistabile TTL. 7. Circuite basculante bistabile CMOS 8. Circuite basculante bistabile ECL 9. Circuite basculante monostabile integrate TTL. Aplicaţii 10. Circuite basculante monostabile integrate CMOS. Aplicaţii. 11. Circuite basculante astabile TTL. Aplicaţii. 12. Circuite basculante astabile CMOS. Aplicaţii. 13. Circuite basculante astabile ECL. Aplicaţii. 14. Tiggere Schimitt integrate TTL. Aplicaţii. 15. Tiggere Schimitt integrate CMOS. Aplicaţii. 16. Proiectarea cu Electronics Workbench. 17. Proiectarea cu Xilinx. 18. Utilizarea MULTISIM


1. M.Stratulat “Circuite integrate CMOS şi ECL ” ed. Politehnica , Timişoara, 20032 Kleitz William - Digital Electronics: A Practical Approach,6ed, ed.Pearson, 20013. M. Morris Mano, Charles R. Kime – Logic and Computer Design Fundamentals, Pretice Hall, New Jersey,2000.


Examen scris la sfârşitul semestrului. In nota finalã se iau în considerare prezenţa la curs, activitatea la laborator (33%) şi notele de la examen(66%). Examenul constă din trei subiecte de bază cu o parte teoretică, o parte aplicativă legată de parte teoretică de la subiectul precedent şi o aplicaţie independentă ce urmăreşte să dezvolte modul de sinteză al studentului.

F. COMPATIBILITATE INTERNAŢIONALA



Prof.dr.ing.Vladimir Creţu Prof.dr.ing.Mircea Stratulat



“PROIECTAREA DETALIATĂ A SISTEMELOR SOFTWARE”



Titularul cursului: conf. dr. ing. Radu MarinescuColaboratori:Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



Obiectivul cursului se constituie în familiarizarea studentului cu tehnici avansate de proiectare a aplicaţiilor de mari dimensiuni în general, cu un accent deosebit pe proiectarea sistemelor orientate pe obiecte. În acest context principalul obiectiv al cursului este ca studentul să poată să treacă dincolo de întelegerea mecanismelor primare ale unui limbaj de programare orientat pe obiecte şi să înveţe să definească soluţii de proiectare care conduc la un software uşor de înţeles, uşor de întreţinut şi invulnerabil la schimbări viitoare de cerinţe.


(1) Principii Generale de Proiectare Orientată pe Obiecte: Obiectivele Fazei de Proiectare; Principii Generale de Proiectare; Modularitatea; Criteriile lui Meyer de Evaluare a Modularităţii; Regulile de Modularitate a lui Meyer; (2) Principii şi Euristici de Proiectare Orientată pe Obiecte: Mecanismele cheie ale Programării Orientate pe Obiecte; Principiul Open-Closed (OCP); Principiul Liskov al Substituţiei (LSP); Design by Contract; Principiul Dependenţei Inverse (DIP); Principiul Segregării Interfetei; (3) Principii de Proiectare de Nivel Inalt (High-Level Design): Proiectarea de Nivel Inalt; Principii de Coeziune a Subsistemelor; Princpiul Echivalentei Reutilizare/Livrare (REP); Principiul Reutilizării Comune (CRP); Principiul Întreţinerii Comune (CCP); Principii de Cuplaj a Subsistemelor; Principiul Dependenţelor Aciclice (ADP); Principiul Dependenţelor Stabile (SDP). Factorul de Instabilitate; Principiul Abstracţiunilor Stabile (SAP). MăsurareaAbstractizare; (4) Introducere în Tipare de Proiectare: Introducere şi Motivaţie; Definiţii ale Tiparelor de Proiectare; Cele Două Principii de Bază ale Tiparelor de Proiectare; Clasificarea Tiparelor de Proiectare; Beneficii şi Dezavantaje; (5)Tipare Creaţionale: Tiparul Factory Method; Tiparul Prototype; tiparul Abstract Factory; discuţie Comparativă; (6)Tratarea "Bine-Manierată" a Cererilor către Obiecte: tiparul Command; tiparul Composite;tiparul Chain of Responsibility; tiparul Decorator;Discuţie Comparativă; (7) Schimbarea Comportamentală a unui Obiect: Modalităţi de Schimbare; tiparul Strategy;Tiparul State; tiparul Proxy;tiparul Bridge

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)Se vor propune o serie de cel puţin 5 teme, fiecare vizând aplicare a câte 1-2 tipare de proiectare studiate. Fiecare temă în parte va descrie câte un context de proiectare în care s-a proiectat prost şi în care soluţia optimă este cea bazată pe unul din tiparele de proiectare studiate sau pe o combinaţie între două sau mai multe astfel de tipare. Sarcina studentului va fi aceea de a identifica tiparul/tiparele de proiectare care ar fi trebui folosit(e) şi implementare la nivel de diagrame UML respectiv la nivel de cod a soluţiei găsite.


1. Erich Gamma, Richard Helm, Ralph Johnson, John Vlissides - Design Patterns: Elements of Reusable Object-Oriented Software, Addison-Wesley Professional, 1995

2. Robert C. Martin - Agile Software Development, Principles, Patterns, and Practices, Prentice Hall, 2002

3. Bertrand Meyer - Object-Oriented Software Construction, Prentice Hall PTR; 2nd Ed, 2000


Examinarea va fi pe bază de examen oral. 33 % din nota finală va fi stabilită pe baza activităţii de laborator. Examenul va consta în tratarea a 2-3 subiecte dintre care cel puţin unul va avea o tentă aplicativă a cunoştinţelor. Construcţia subiectelor de examen porneşte de la idea înţelegerii reale a elementelor studiate, vizându-se evaluarea abilităţii de corelare şi aplicare a studentului şi nicidecum a capacităţii de memorare şi reproducere.


1. Technische Universität Karlsruhe (Germania)2. University of Illinois at Urbana-Champaign (USA)3. TU München (Germania)4. ETH Zürich (Elveţia)

Data: 26.03.2007

DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ,Prof.dr.ing. Vladimir CREŢU conf.dr.ing. Radu MARINESCU

UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN TIMISOARA


“PRELUCRAREA NUMERICĂ A SEMNALELOR”



Titularul cursului: conf. dr. ing. Mihai V. MiceaColaboratori: as. ing. Dan ChiciudeanNumar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



Disciplina urmareste dobandirea de catre studenti a unor cunostinte detaliate privind tehnicile de baza implicate in conversia, analiza si prelucrarea numerica a semnalelor si sistemelor, in domeniul timp si frecventa. De asemenea, studentii vor dobandi abilitati privind utilizarea sistemelor de calcul si a unor echipamente specializate (procesoare numerice de semnal – DSP) in aplicarea practica a acestor tehnici si cunostinte, in diverse domenii.


Introducere: Consideratii generale; Domenii de aplicatii pentru prelucrarea numerica a semnalelor, cu exemple. Procesoarele numerice de semnal: Prezentare generala a procesoarelor numerice de semnal; Prezentarea familiilor de procesoare Motorola/Freescale DSP56000 si StarCore; Aplicatii. Procesarea numerica a semnalelor in domeniul timp: Semnale discrete in raport cu timpul; Conversia semnalelor numerice; Sisteme discrete in raport cu timpul (procesoare numerice); Convolutia semnalelor discrete in raport cu timpul; Aplicatii ale convolutiei; Corelatia semnalelor discrete in raport cu timpul; Aplicatii ale corelatiei; Sisteme numerice descrise de ecuatii cu diferente. Prelucrarea numerica a semnalelor in domeniul frecventa: Transformata Z si aplicatiile acesteia; Transformata Fourier a semnalelor discrete in raport cu timpul; Proprietatile transformatei Fourier pentru semnale numerice; Analiza sistemelor LTI in domeniul frecventa.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)1. Introducere in arhitectura si programarea procesoarelor numerice de semnal Motorola/Freescale DSP56303,

DSP56307 si DSP56824. Prezentarea uneltelor software aferente.2. Programarea si testarea elementara a procesoarelor Motorola DSP.3. Programarea CODEC-ului audio, cu aplicatii.4. Programarea functionarii autonome a procesoarelor Motorola DSP.5. Semnale numerice elementare. Parametrii acestora. Aplicatii.6. Achizitia numerica a semnalelor cu ajutorul procesoarelor Motorola DSP.7. Raspunsul-impuls al sistemelor numerice si aplicatii.8. Aplicatii ale operatorului de convolutie.9. Studiul practic al comportarii in domeniul timp al filtrelor numerice elementare.10. Principiul de functionare al sistemelor de tip RADAR si SONAR.11. Analiza semnalelor numerice in domeniul frecventa.12. Analiza in domeniul frecventa a filtrelor numerice elementare.13. Realizarea unui analizor spectral pentru semnale audio

D. BIBLIOGRAFIE

1. G. Proakis, D. G. Manolakis, "Digital Signal Processing. Principles, Algorithms and Applications", 3rd Edition, Prentice-Hall, 1996.

2. A. V. Oppenheim, R. W. Schafer, "Digital Signal Processing", Prentice-Hall, 1996.3. E. C. Ifeachor, B. W. Jervis, "Digital Signal Processing: A Practical Approach", Addison-Wesley, 1993.


Nota finala consta din evaluarea pe parcursul semestrului, in cadrul lucrarilor practice de laborator si la curs (33%), si o examinare scrisa la finele semestrului, compusa dintr-un modul de teorie de o ora (23%) si un modul de probleme de doua ore (44%). Cele doua module scrise (teorie si probleme) pot fi sustinute separat in cadrul examinarilor.


1. Massachusetts Institute of Technology, SUA, Department of Electrical Engineering and Computer Science, Basic Undergraduate Program: "Signals and Systems" (6.003, D. M. Freeman, Q. Hu, J. S. Lim, A. S. Willsky), "Introduction to Communication, Control, and Signal Processing" (6.011, A. V. Oppenheim, G. C. Verghese)

2. Carnegie Mellon University, SUA, Department of Electrical and Computer Engineering, Undergraduate Program: "Signals and Systems" (18-396), "Digital Signal Processing" (18-491), " Digital Communication and Signal Processing Systems Design" (18-551)

3. University of Cambridge, UK, Department of Engineering, Undergraduate Program: "Signals and Systems" (3F1, J.M. Goncalves, N.G. Kingsbury), "Signal and Pattern Processing" (3F3, S. J. Godsill)

G. OBSERVATII

1. Materialul cursului este prezentat sub forma de slide-uri PowerPoint, cu ajutorul video-proiectorului. Studentii pot beneficia de suportul cursului (slide-urile prezentate la curs), in forma electronica sau tiparita.

2. Aplicatiile practice de laborator se desfasoara in Laboratorul de Prelucrare Numerica a Semnalelor – DSPLabs, dotat cu echipamente si module specializate, de ultima generatie prin parteneriate cu companii de prima marime in domeniu incluzand: Motorola/Freescale, Alcatel-Lucent, etc.

3. Se ofera studentilor interesati posibilitatea participarii la diverse proiecte si contracte de cercetare, dezvoltare si colaborare ce se desfasoara in cadrul DSPLabs. Participarea la astfel de proiecte inlocuieste activitatea practica de laborator.

26.03.2007

DIRECTOR DEPARTAMENT TITULAR DE DISCIPLINA,Prof.dr.ing. Vladimir CRETU Conf.dr.ing. Mihai V. MICEA



“CALITATE ÎN TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI”

FACULTATEA: AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOAREDOMENIUL / SPECIALIZAREA: CALCULATOARE ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Anul de studii: IIISemestrul: 1

Titularul cursului: ş.l. dr. ing. Constantin CosovanColaboratori: Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



Obiectivarea caracteristicilor calităţii. Sisteme de calitate, standardele ISO 9000 şi 25000, norme, ghiduri, şi auditul sistemelor de calitate. Managementul calităţii totale, implementare şi audit. Calitatea hardware şi software, metodologiile CMMI, metrici. Tehnologia; definiţii ştiinţa şi funcţiunile ei.Informaţia în sens clasic, algoritmic şi cuantic.


1.Calitatea;funcţiile calităţii şi implicaţiile lor în tehnologia informaţiei.2.Standardizarea şi atestarea calităţii software-ului.3.Implementarea unui sistem de management al calităţii.4.Tehnologia; tehnologii funcţionale şi informaţionale.5.Informaţia shannoniană şi algoritmică, aspecte calitative. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

1 Strategia standardizării informaţiilor de produs2.Standardele ISO 9000 şi 25000 implementare3.Manualul de asigurare a calităţii4.Implementarea şi auditul sistemelor de calitate5.Metrici software-metodologia CMMI6.Metode de îmbunătăţire a calităţii programelor

D. BIBLIOGRAFIE

1.Balog A. ş.a. - Calitatea sistemelor interactive studii şi expeimente, Matrix Rom, 2004, Bucureşti

2.Pau V., Duminică D. - Controlul Calităţii asistat de calculator, Editura Printech, 2005, Bucureşti3.Cormen T. ş.a. - Introducere în algoritmi, Editura Agora, 2000, Bucureşti E. PROCEDURA DE EVALUARE

Test scris cu 10 întrebări din materia predată pe durata unei ore şi susţinerea orală la sfârşitul semestrului a unui referat pe baza tematicii de laborator, la alegere.


Univ. Calgary-Canada, Univ.din Maryland -SUA, Univ din Klagenfurt-Austria


Prof.dr.ing. Vladimir Creţu Ş.l.dr.ing. Constantin Cosovan



“PROGRAMAREA ÎN LIMBAJ DE ASAMBLARE”

FACULTATEA: AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOAREDOMENIUL / SPECIALIZAREA: CALCULATOARE ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEIAnul de studii: IIISemestrul: 1

Titularul cursului: prof. dr. ing. Ionel JianColaboratori: as. ing. Sorin SerăuNumar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



Cunoaşterea setului de instrucţiuni 80x86, a tehnicilor de programare in limbaj de asamblare, utilizare subprograme, funcţii DOS, macroinstrucţiuni, programe de conversie ASCII/ binar, structura şi programarea coprocesorului matematic 8087.


1. INTRODUCERE. Structura microprocesorului I 8086.Sistemul de operare MSDOS, comenzi si structură. Editarea, asamblarea, link-editarea si rularea programelor. Depanarea programelor cu AFD( Advanced Full Screen Debuger) si CodView

2. LIMBAJ DE ASAMBLARE I8086/286/386 Macroasamblorul MASM86, structura programe, definire date. Moduri de adresare. Instrucţiuni de mutare. Instrucţiuni aritmetice si logice. Calcul in zecimal pe lungime variabila. Programe ramificate si ciclice, instrucţiuni de salt, tablouri. Prelucrare texte, instrucţiuni pe şiruri de caractere. Structuri de date. Asamblări condiţionate.

3. SUBPROGRAME. 3.1. Clasificare subprograme. Transmitere parametrii prin registre si prin tabela de adrese. Subprograme de conversie binar-zecimal si zecimal-binar. Transmiterea param. printr-o zona de memorie cu structura data.. Subprograme reentrante. Transmiterea parametrilor prin stiva, variabile locale. Subprograme recursive. Definirea macroinstructiuni pentru chemarea subprogramelor. Comunicarea intre programele scrise in limbaj de nivel inalt si limbaj de asamblare(PASCAL, C, FORTRAN.

4. UTILIZARE FUNCTII MS-DOS. Functii MSDOS standard de intrare-iesire. Functii MSDOS pentru prelucrare fisiere prin FCB. Functii MSDOS pentru fisiere cu indicator logic. Functii de tratare a devierilor - subprograme rezidente. Alte functii MSDOS.

5. UTILIZAREA COPROCESOR MATEMATIC 80x87. Structura coprocesor matematic si mod de lucru. Structura informatiilor in virgula flotanta. Instructiuni de transfer si conversie. Instructiuni aritmetice. Conversie din binar virgula flotanta si invers.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)1. Structura microprocesor I8086, utilizare Debuger AFD2. Moduri de adresare, instructiuni de transfer.3. Utilizare MASM, LINK, CodeView, structura programe, definire date, segmentare,

instructiuni aritmetice si logice.4. Programe ramificate si ciclice, prelucrare tablouri.5. Prelucrare siruri de caractere.6. Subprograme.Transmitere param.prin registre7. Conversie hexa-ASCII, zec-binar, binar- zec8. Transmiterea parametrilor printr-o zona de memorie, def. structuri de date.9. Transmiterea parametrilor prin stiva, alocare variabile locale.10. Subprograme reentrante si recursive.11. Functii MSDOS standard (de I/E). Definire macroinstructiuni.12. Functii MSDOS pentru fisiere cu FCB si/sau indicator logic.13. Comunicarea intre programe scrise in limbaje de nivel inalt si limbaj de asamblare.14. Utilizare instructiuni de virgula flotanta


1. Jian I., Programarea in limbaj de asamblare, curs format electronic, 20062. Randall Hyde, The Art of Assembly Language Programming, format PDF 2007- University of

California.Riverside, (1400pag), http://webster.cs.ucr.edu/AoA/DOS/pdf/0_AoAPDF.html

3. Yeung B.C.,8086 assembly language programming, Ed.John Wiley 19944. Athanasiu I., Microprocesoarele 8086, 286, 386, Ed. Teora 1992 E. PROCEDURA DE EVALUARE

Examen scris la care nota la laborator are o pondere de 50% - subiect teoretic cu pondere 1/3 - program complex cu utilizare subprograme si macroinstructiuni


1. Stanford University Computer Engineering&Sciencehttp://infolab.stanford.edu/db_pages/classes.html

2. California University Riverside- Computer Science major

http://infolab.stanford.edu/db_pages/classes.html

http://webster.cs.ucr.edu/AoA/DOS/pdf/0_AoAPDF.html

Data:20.03.2007

DIRECTOR DEPARTAMENT TITULAR DE DISCIPLINĂ,prof.dr.ing. Vladimir CREŢU prof.dr.ing. Ionel JIAN



”PROGRAMAREA WEB”



Titularul cursului: as. ing. Carmen HolotescuColaboratori:Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



Studierea tehnologiilor si standardelor Web actuale, a caracteristicilor si aplicatiilor Web2.0.Se vor dobandi competentele necesare dezvoltarii de site-uri si aplicatii Web complexe.


Prezentare generala, istoric WebPrezentare Web 2.0: RSS, bloguri, wiki, sisteme de bookmark colaborativ, sisteme sociale, Ajax, noi licente - Creative CommonsHTML: Elemente structurale, Formatare, Liste, Tabele, Linkuri, Imagini, Foi de stil, Elemente multimediaXML: Familia de limbaje XML. Caracterizare. Structura si concepte de baza. Validarea documentelor XML. DTD. Scheme XML. Spatii de nume.TIntroducere in XPath si XSL. Aplicatii ale XML - RDF, XHTMLJavascript:Valori, Variabile, Literali, Expresii, Operatori, Instructiuni, Functii, DOM, Evenimente, Obiecte, Formulare, CookiesPerl: Variabile Perl, Variabile CGI, Operatori, Instructiuni, Tablouri, Formulare, Fisiere, SSI, Siruri, Cookies, Creare module, Autentificare HTTP.PHP: Comparatia cu alte sisteme. Integrarea in documente HTML. Tipuri de date. Constante si variabile. Operatori si expresii. Structuri conditionale si repetitive. Functii. Generarea dinamica a continutului. Utilizare fisiere. Integrarea cu mySQL. Aplicatii e-commerce. Securitatea accesuluimySQL: Instalare mySQL. Utilizare mySQL client si mySQL admin. Proiectarea unei baze de date. Tipuri de date. Crearea si gestionarea tabelelor. Introducerea/extragerea/stergerea datelor. Extragerea informatiilor de sumarizare. Gestionarea bazei de date. Lucrul in retea, tranzactii.Cautare: motoare de cautare clasice, motoare de cautare specifice RSS, cautare in sisteme open-source si Creative Commons C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)Lista principalelor lucrări de laborator, teme de seminar, sau/şi conţinutul proiectul de an)

Editare de pagini HTMLAplicatii foi de stilAplicatii JavascriptAplicatii PerlAplicatii PHPAplicatii mySQLDezvoltarea e-portofoliului activitatii de la cursDezvoltarea in grup a unui site sau aplicatii Web


1. Carmen Holotescu, Tehnologii Internet; curs online2. Lenuta Alboaie, Sabin Buraga: Servicii Web. Concepte de baza si implementari, Polirom 20063. Traian Anghel: Dezvoltarea aplicatiilor WEB folosind XHTML, PHP si MySQL, Polirom 200 E. PROCEDURA DE EVALUARE

Evaluare distribuita: 35% lucrari de laborator, 15% participare online, 15% referat de cercetare, 35% proiect de grup


Open UniversityUniversity of GreenwichUniversity of Maryland University College

Data: 2 aprilie 2007


Prof.Dr.Ing. Vladimir Cretu As.drd.ing.Carmen Holotescu



“PRACTICĂ”

FACULTATEA: AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOAREDOMENIUL/SPECIALIZAREA: CALCULATOARE ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI


Titularul cursului: ş.l. dr. ing. Doru TodincăColaboratori: ş.l. dr .ing.. Mihai UdrescuNumar de ore/saptamana/Verificarea/Credite

Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite

0 0 0 0 Colocviu 2





1. se va studia structura hardware a unei retele de calculatoare; 2. se vor urmari activitatile de întretinere, testare, depanare si "upgrade" a echipamentelor de calcul; 3. familiarizarea cu programele de test si diagnosticare hardware; 4. cunoasterea principalelor comenzi ale sistemului de operare si modul de lucru al utilitarelor specifice.

.

D. BIBLIOGRAFIE





Data: 28.03.2007


SEMESTRUL 6



“MARKETING”



Titularul cursului: ş.l. ing. dr. ec. Monica Tion

Colaboratori: ş.l. dr. ing. Ilie TăuceanNumar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



Obiectivul cursului este familiarizarea studentilor cu notiunile teroretice de baza ale marketingului (concepte, functii, metode), insotite de multiple exemple din domeniul de specializare a studentilor. Dobandirea cunostintelor necesare in vederea inializarii in principiile si tehnicile de marketing, analiza si implementarea lor. Iar pentru o mai bună înţelegerea a noţiunilor teoretice prezentate la curs, se apleleaza la o serie de studii de caz şi aplicaţii urmărindu-se indeaproape tematica cursului.


1. Conceptul de marketing (Definitii, Concept de marketing, notiuni fundamentale de marketing, managementul marketingului);

2. Analiza mediului de marketing (Componenta mediului extern si mediului intern,Metode de analiza a mediului de marketing);

3. Piaţa. Segmentarea pieţei (Definitii, Procesul segmentarii pietei, Criterii de segmentare ale pietei)4. Produsul (Definitii, Nivelurile produsului, Mixul de marketing al produsului, Dezvoltarea de noi produse);5. Preţul (Metode de stabilire a pretului, Strategii de fixare a pretului, etc)6. Plasarea/ Distribuţia (Definitii, Canale de distributie, Strategii de distributie, etc)7. Promovarea (Definitii, Procesul comunicarii, Mixul promotional, Stabilirea bugetului de promovare, etc).

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (seminar)

Conţinutul seminarului:1. Aplicarea conceptului de marketing în compania Scandinavian Airlines – Studiu de caz;2. Analiza SWOT – Studiu de caz pentru compania Dacia-Renault; Studiu de caz pentru Facultatea de

Automatica si Calculatoare;3. Determinarea segmentului ţintă pentru diferite produse/servicii/mărci; Cine cumpără din supermarketuri? –

Studiu de caz;4. Aplicaţii privind dezvolztarea mixului de marketing (produs, preţ, plasare şi promovare);5. Dezvoltarea planului de marketing pentru o anumită companie


1. Monica Izvercian, Elemente de marketing; Editura Solness, Timisoara, 2002.2. Philip Kotler, Principiile marketingului; Editura Teora; Bucuresti, 2001.3. Monica Tion, Marketing – Studii de caz si Aplicatii; Editura Solness, Timisoara, 2006.4. Philip Kotler, Managementul marketingului; Editura Teora; Bucuresti, 1999. E. PROCEDURA DE EVALUARE

Forma de examinare este scrisa, iar durata aproximativa a examenului este de 2 ore. Subiectele sunt in numar de 4, primele trei sunt scurte subiecte teoretice, iar cel de-al patrulea sub forma unui studiu de caz, asemanator celor abordate la seminar. Ponderea examenului in nota finala este in proportie de 0.5, iar nota obţinută la activitatea pe parcurs este, de asemenea, de 0.5.


1. Politecnica di Milano;

2. Princeton University;

3. Universite Paris Sorbonne;

17.04.2007


Prof.dr.ing. Monica IZVERCIAN S.l.ing.dr.ec. Monica TION



“BAZELE INTELIGENŢEI ARTIFICIALE”



Titularul cursului: prof. Ştefan HolbanColaboratori: as. ing. Cosmin Cernăzanu, as. ing. Călin Jebelean

Numar de ore/saptamana/Verificarea/CrediteCurs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite

2 0 2 0 Examen scris 4


Se urmăreşte ca printr-o abordare teoretica si practica sa se ofere o imagine de ansamblu asupra domeniului inteligentei artificiale cu un accent pe metodele sale specifice: căutarea si reprezentarea cunoştinţelor. S-a avut in vedere o îmbinare a orientării formaliste cu orientarea aplicativa, inginereasca Astfel, aspectele cu caracter teoretic sunt introduse intuitiv, informal, fiind uneori chiar doar amintite, iar problemele abordate sunt finalizate in majoritatea cazurilor prin programe de rezolvare. In cadrul cursului o mare parte a problemelor prezentate sunt susţinute de programe de rezolvare implementate in limbajul Prolog, care este văzut ca o unealta utila, atât pentru specificarea formala, cat si pentru programare


1. Introducere în inteligenţa artificială2. Elemente de programare logică3. Structuri de date4. Determinism şi nedeterminism în bazele de cunoştinţe5. Reprezentarea cunoştinţelor în bazele de cunoştinţe6. Spaţiul stărilor. Tehnici de căutare7. Tehnici de învăţare8. Jocuri strategice

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)1. Introducere în mediul SWI-Prolog2. Reprezentarea bazelor de cunoştinţe în Prolog3. Recursivitate în bazele de cunoştinţe4. Obiecte recursive: arbori binari5. Obiecte recursive: liste6. Operaţii de intrare/ieşire7. Verificarea dinamică a tipurilor de date8. Tehnici de utilizare a bazelor de cunoştinţe în Prolog9. Tehnica ”generează şi testează”10. Tehnici de căutare în spaţiul stărilor11. Construirea interfeţelor utilizator


1. Michael Negnevitsky, Artificial Intelligence. A guide to Intelligent system. Addison-Wesley, 20052. Stuart J. Russell, Peter Norvig Artificial Intelligence. A modern approach. Prentice-Hall 2003

3. S. Holban, Inteligenţă Artificială. Curs în format electronic, Ed. Politehnica,2006 E. PROCEDURA DE EVALUARE

Examen practic la sfârşitul semestrului. In nota finala se iau in considerare activitatea la laborator (50%).


Berkeley , Stanford - Artificial IntelligenceGeorgetown

Data: 27 martie 2007 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, Prof. dr. ing. Cretu VLADIMIR prof.dr.ing. Stefan HOLBAN



“SISTEME ÎNCORPORATE”



Titularul cursului: prof. dr. ing. Mircea PopaColaboratori: prep. ing. Alexandru AmaricăiNumar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



- cunoaşterea definiţiei, caracteristicilor, structurii şi funcţionării unui sistem încorporat (SI)ş- studiul problemelor tipice ce apar la proiectarea unui SI bazat pe microcontroler;- studiul componentelor şi instrumentelor specifice utilizate în proiectarea SI;- studiul unor aplicaţii tipice;- dobîndirea de cunoştinţe în vederea proiectaării unui SI bazat pe microcontroler cu o funcţionalitate predeterminată.


Introducere: Ce sunt sistemele încorporate (SI)?; Domenii de aplicabilitate; Caracteristici; Cerinţe; Direcţii în studiul SI; SI şi „ubiquitous and pervasive comuting”; Caracteristici de piaţă; Structura tipică a unui SI; Arhitecturi de microcontrolere: 8051 şi ARM; Unitatea centrală; Memoria internă; Periferia internă; Sistemul de întreruperi; Minimizarea consumului; Programarea microcontrolerelor: limbajul de asamblare; limbajul C; medii şi instrumente de programare; Conectarea memoriei externe: Conectarea memoriei de program; Conectarea memoriei de date; Conectarea porturilor externe: Plasarea porturilor externe în spaţiul de memorie; Plasarea porturilor externe în spaţiul de intrare-ieşire; Aplicaţii: Comanda unor elemente de vizualizare şi execuţie, Aplicaţii în industria automobilelor; Embedded Internet.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)Laborator:1. Studiul echipamentelor LPC 2148 Education Board şi LPC 2148 Starter Kit2. Studiul instrucţiunilor microcontrolerului LPC 21483. Comanda unor module cu afişaje LCD4. Comanda unor modul cu interfaţă Bluetooth şi ZigBee5. Conectarea la PC prin intermediul interfeţei UART6. Depanarea programelor utilizând modulul Tantino7. Depanarea programelor utilizând modulul Tanto Proiect: Toate temele se bazează pe microcontrolere cu nucleu 8051. Se va alege o temă din următoarea listă:

1. Module de afişare cu LCD cu interfaţă fără fir – 2 studenţi2. Termometru digital cu interfaţă fără fir – 2 studenţi3. Ceas şi calendar digital – 2 studenţi4. Yală electronică cu interfaţă fără fir – 2 studenţi5. Modul pentru comanda unui motor pas cu pas şi a unui motor de curent continuu cu interfaţă fără fir – 2

studenţi6. Modul pentru reglarea luminozităţii dintr-o încăpere – 2 studenţi7. Cântar electronic cu afişaj LCD şi interfaţă fără fir – 2 studenţi8. Alarmă cu interfaţă fără fir – 2 studenţi

Pot fi propuse şi teme propri. Acestea vor fi discutate şi stabilite în prima şedinţă de proiect din semestru care corespunde subgrupei din care face parte studentul care propune.


1. D. Calcutt, F. Cowan, H. Parchizadeh, 8051 Microcontrollers: An Applications Based Introduction; Newnes, 20042. A. Sloss, D. Symes, C. Wright, ARM System Developer’s Guide: Designing and Optimizing System Software ;

Morgan Kaufmann, 20043. M. Popa, Sisteme cu microcontrolere orientate pe aplicaţii; Orizonturi Universitare, Timişoara, 2003


Examen scris cu 2 părţi: partea teoretică alcătuită din 10 întrebări, fiecărei întrebări corespunzându-i 1 punct şi partea de probleme cu acces la orice fel de material scris propriu (este interzis transferul de materiale, între studenţi, în timpul examenului).Nota finală este compusă din nota de la examen (partea teoretică, pondere 30% + partea de probleme, pondere 30%), nota de la proiect (pondere 20%) şi nota de la laborator (pondere 20%). Fiecare componentă trebuie să fie mai mare ca 4.


1. Cleveland State University, Department of Electrical and Computer Engineering: Embedded Systems;2. Universitat Dortmund, Department of Computer Science: Embedded Systems Design;3. North Dakota State University, Department of Electrical and Computer Engineering: Embedded Systems.





“ELEMENTE DE GRAFICĂ ŞI INTERFEŢE OM-CALCULATOR”


Anul de studii: III

Semestrul: 2

Titularul cursului: as. ing. Sorin BabiiColaboratori:Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



Disciplina prezinta problemele fundamentale ale proiectarii sistemelor de programe pentru grafica asistata de calculator, modalitatile de implementare si varietatile de algoritmi care implementeaza operatii specifice, accentuand aspectele legate de analiza si performantele acestora. La sfarsitul semestrului, studentii vor fi in masura sa realizeze o biblioteca grafica, cu ajutorul careia sa poata fi vizualizate scene 3D complexe, pornind doar de la o rutina de baza – aprinderea de pixel.


1. Introducere în grafica pe calculator2. Trasarea şi decuparea segmentelor de dreaptă3. Transformări 2D, 3D4. Poligoane: decupare, umplere5. Trasarea şi decuparea cercurilor şi elipselor6. Curbe: introducere, algoritmi de trasare7. Tehnici de vizualizare 3D

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)1. Formatul grafic XPM; 2. Trasarea segmentelor de dreaptă; 3. Operaţii de decupare; 4. Transformări grafice 2D;

5. Decuparea poligoanelor; 6. Umplerea poligoanelor; 7. Curbe Bezier; 8. Reprezentări 3D ale obiectelor; transformări 3D; 9. Algoritmul Z-buffer; 10. Depth Cueing

D. BIBLIOGRAFIE

3. Foley, van Dam, Feiner, and Hughes: "Computer Graphics: Principles and Practice (2nd edition in C)", Addison-Wesley, 1992.

4. Foley, van Dam, Feiner, Hughes, and Phillips: "Introduction to Computer Graphics", Addison-Wesley, 1994.5. Alan Watt: "3D Computer Graphics (3rd edition)", Addison-Wesley, 2000.


Examen oral (2 subiecte) la sfarsitul semestrului. In nota finala se ia in considerare activitatea la laborator (33%) si notele la subiectele de examen. Lucrarile de laborator se concretizeaza in teme de casa care se predau saptamanal.


Berkeley , Stanford - Introductory Computer GraphicsGeorgetown

Data: 27 martie 2007 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, Prof. dr. ing. Cretu VLADIMIR as.ing. Sorin BABII



“BAZE DE DATE”



Titularul cursului: prof. dr. ing. Ionel JianColaboratori: conf. dr. ing. Dan PescaruNumar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



Se prezintă principiile de proiectare şi de implementare a Bazelor de date relaţionale. Se analizează modul de acces secvenţial si direct la informaţii utilizând condiţii de căutare, urmărind creşterea vitezei de acces şi protecţia BD. Se prezintă modul de implementare a interfeţelor utilizator grafice utilizând obiecte Windows. Se prezintă elemente de proiectare a BD bazate pe normalizarea structurii şi pe algebra relaţionala.


1. Introducere. Date abstracte, modele de BD, independenţa datelor. Limbaje de definire şi manipulare a datelor în BD. Tipuri de utilizatori ai BD. Evoluţia sistemelor de gestiune a bazelor de date.

2. Modelul relaţional de baze de date. Crearea structurii şi utilizarea fişierelor de date. Expresii, operatori, variabile şi funcţii. Consultarea secvenţială şi iteractivă a BD.Programe ciclice şi ramificate, comenzi procedurale. Formate de afişare, ferestre, lucrul în mod ecran. Definirea formatelor de introducere, modul asistat. Definirea formatelor de ieşire, etichete şi rapoarte.Sortarea şi indexarea fişierelor. Baze de date multifişier, relaţii între fişiere.Utilizare proceduri şi funcţii. Utilizare meniuri bara şi pop-up,formuri si obiecte Windows.Securitatea şi integritatea BD.

3. Proiectarea structurii bazelor de date. 3.1.Implementarea structurilor ierarhice. Implementarea structurilor de tip reţea simplă. Utilizarea fişierelor de legături pentru structuri complexe. Metode de indexare, inversare şi hashing.

4. Normalizarea bazelor de date. Relaţie, atribute, domeniu, n-upleti. Chei primare, secundare şi externe. Dependenţe funcţionale, anomalii de actualizare.Normalizarea modelului BD, forma 1 şi 2. Normalizarea forma 3 şi BCNF.Condiţii impuse unei BD relaţionale.

5. Elemente de algebră relaţională. Operatori relaţionali unari (proiecţie şi selecţie).Operatori relaţionali binari (uniune,diferenţă,join)

6. Limbajul de interogare relaţional SQL pentru BD locala. Definirea structurii BD şi crearea înregistrărilor.Actualizarea datelor. Moduri de selectare a înregistrărilor. Selectarea informatiilor din mai multe tabele - conditii de JOIN. Utilizare funcţii agregat.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)1. Creare şi utilizare fişiere de date în Visual dBASE 2. Expresii, operatori, variabile şi funcţii3. Consultarea secvenţială şi interactivă a BD4. Programe ciclice şi ramificate, comenzi procedurale5. Gestiune ecran, ferestre, Form-uri si obiecte Windows6. Modul asistat, definire formate de introducere7. Extragerea datelor, etichete şi formate de afişare8. Sortarea şi indexarea fişierelor. BD multifişier.9. Proiect simplu de BD. Utilizare proceduri şi funcţii10. Depanare programe..11. Utilizare meniuri bara şi pop-up12. Implementarea prin pointeri a structurilor arborescente13. Implementarea structurilor de tip retea simplă14. Lucrul în mod SQL. Creare, actualizare şi interogare BD15. Interogari complexe cu JOIN si GROUP BY


1. I.Jian Baze de date, curs format electronic 20062. I.Jian Baze de date, Ed.Mirton Timisoara 20013. D. Pescaru, Baze de date relationale si orientate pe obiecte, Ed.Politehnica,20024. Mahar, P., Escobar, E. : Visual dBASE 5.5 Unleashed.,SAMS Publishing. Borland PRESS (2000).


Examen practic la sfârşitul semestrului, conceptie BD simpla, rulare pe calculator. In nota finala se iau in considerare activitatea la laborator (50%).




Data:20.03.2007

DIRECTOR DEPARTAMENT TITULAR DE DISCIPLINĂ,prof.dr.ing. Vladimir CREŢU prof.dr.ing. Ionel JIAN



“SISTEME CU MICROPROCESOARE”




Titularul cursului: ş.l. dr. ing. Marius MarcuColaboratori: Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



Disciplina îşi propune să prezinte cunoştinţe legate de arhitectura calculatoarelor personale (PC), a plăcilor de bază şi noţiuni avansate implementate în procesoarele actuale. Cursurile disciplinei au ca obiective formarea studenţilor pentru cunoaşterea şi întelegerea calculatoarelor PC, plăcilor de bază, chipsetului, interfeţelor şi magistralelor precum şi a microprocesoarelor actuale şi caracteristicilor acestora: register file, inorder execution, instruction pool, optimization, branch prediction, hyperthreading, dual şi multi-core, etc.


1. Arhitectura calculatorului PC: microprocesor, memorie, placa de bază, interfeţe, magistrale.2. Arhitectura microprocesoarelor superscalare: structura de registre, unităţi de execuţie, optimizarea codului, execuţia instrucţiunilor, predicţia salturilor, coada de instrucţiuni, banda de asamblare, VLIW3. Microprocesoare x86: Intel vs. AMD, 32 şi 64 biţi4. Microprocesoare RISC5. Plăci de bază: chipset, magistrale (FSB, PCI, PCIExpress, AGP)6. Interfeţe de I/O: serial, paralel, USB7. Interfeţe de stocare: harddisk, IDE, SATA8. Procesoare mobile: controlul puterii, reducerea temperaturii, scalare tensiuni de alimentare9. Programarea procesoarelor în modul protejat10. Sisteme cu multiprocesare: hyperthreading ,dual-core şi multi-core, multiprocesor11. Dimensionarea sistemelor fizice pentru aplicaţii

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)1. Placa de bază 2. Memorii 3. Interfaţa serie4. Interfaţa paralelă5. Interfaţa USB6. Identificarea procesorului7. Modul de lucru protejat


1. Daniel Tabak, Advanced Microprocessors, McGraw-Hill, 1995.2. William Bolton, Microprocessor Systems, Longman, 2000.3. Barry Brey, The Intel Microprocessors, Prentice Hall, 2005.


Examen scris la sfarsitul semestrului (60%) plus activitatea pe parcurs (40%). Examenul are o durată de 3 ore, conţine 12 de întrebări (10 teoretice şi 2 aplicative)


Western Michigan University, Computer Science, Advanced Microprocessor Applicationshttp://homepages.wmich.edu/~grantner/ece605/605Syl-F06.pdf

Sussex University, Department of Computer Science and Engineering, Advanced Microprocessor Systems, http://www.sussex.ac.uk/Units/publications/sabroad2007/courses/Engineering%20and%20design/2747

Pennsylvania State University, Computer Science, Advanced Microprocessor Systems, http://www.psu.edu/bulletins/bluebook/courses/cmpet/241.htm

http://www.psu.edu/bulletins/bluebook/courses/cmpet/241.htm

http://www.sussex.ac.uk/Units/publications/sabroad2007/courses/Engineering%20and%20design/2747

http://homepages.wmich.edu/~grantner/ece605/605Syl-F06.pdf

Data: 26.03.2007

DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, prof. dr. ing. Vladimir Creţu sl. dr. ing. Marius MARCU



“INGINERIA CALCULATOARELOR”



Titularul cursului: prof. dr. ing. Mircea VlăduţiuColaboratori: as. ing. Versavia Ancuşa, prep. ing. Alexandru Amaricăi, prep. ing. Oana BoncaloNumar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



Cursul se concentreaza asupra modelelor si metodelor utilizate in analiza si designul sistemelor de intrare-iesire, a mijloacelor de interconectare utilizate in sistemele de calcul si a controlului erorilor. Gestiunea erorilor constituie un obiectiv primordial in implementarea unor sisteme precum retelele de comunicatii si stocare. Cursul urmareste familiarizarea cu conceptele de baza si state-of-the-art conexe analizei si designului pro-performanta. Vor fi studiate metode de analiza a performantei si a impactului asupra acesteia de aspecte legate de implementare. Aspectele practice vor fi observate prin intermediul lucrarilor practice de laborator, a modelarilor si simularilor in VHDL.


Capitolul 1. Sisteme de intrare-iesire1.1 Tipuri de sisteme de intrare-iesire1.2. Conectarea sistemelor de intrare-iesire la procesor si ierarhia de memorie1.3 Performanta in sistemele de intrare-iesire1.4.Fiabilitate, disponibilitate, RAID1.5. Interfatarea cu sistemul de operare1.6. Designul unui sistem de intrare-iesire

Capitolul 2. Interconectarea in sistemele de calcul2.1. Retele de comunicatii2.2. Conectarea unei retele de comunicatii la sistemul de calcul2.3. Medii de comunicatie2.4. Retele de sisteme de calcul2.5 Probleme ale retelelor. Interfata cu memoria VS retea. Partitionare hardware-software2.6. Exemple: Retele ATM

Capitolul 3.Controlul erorilor prin coduri la transferul informatiei 3.1. Capacitatea de detecţie şi corecţie a erorilor3.2. Corecţia erorii singulare3.3. Scheme de transmisie si receptie pentru corectia erorii singulare3.4. Coduri Hamming3.5. Coduri Hamming modificate3.6. Corecţia erorii singulare şi detecţia tuturor erorilor duble3.7. Scheme de transmisie si receptie pentru corectia erorii duble si detectia erorilor singulare3.8. Corecţia erorilor duble3.9. Coduri pentru chip-uri de memorie

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)RR. Interconectarea la nivel de magistrale. Estimarea impactului asupra performantei sistemului de calcul a

interconectarii perifericelor prin magistraleSS. Estimarea impactului asupra performantei sistemului a unei ierarhii de memoriiTT. Design, modelare si simulare a unei interfete RAIDUU.Modelarea parametrilor de retea. Estimari performata/costVV.Modelarea si simularea unei scheme de transmisie cu facilitati de detectie a erorii singulareWW. Modelarea si simularea unei scheme de transmisie cu facilitati de corectie a erorii singulareXX.Modelarea si simularea unei scheme de receptie cu facilitati de detectie a erorii singulareYY.Modelarea si simularea unei scheme de receptie cu facilitati de corectie a erorii singulareZZ. Modelarea si simulare unui sistem de transmisie-receptie de date. Validare prin injectie de erori

D. BIBLIOGRAFIE

1. David A. Patterson, John L. Hennessy: “Computer Architecture. A Quantitative Approach”, Morgan Kaufmann Publishers Inc., 1990, 19962. T.R.N. Rao, E. Fujiwara. Error-Control Coding for Computer Systems. Prentice-Hall, 1989.3. Daniel Tabek: “Advanced Microprocessors”, McGraw-Hill, Inc, 1995




University of California at Berkeley, Computer Science 252 – Graduate Computer ArchitectureSwansea University (UK), High Performance MicroprocessorsMIT, 6.033 – Computer System Engineering (SMA 5501), Spring 2005




“COMPLEXITATE ŞI CALCULABILITATE”


Anul de studii: III

Semestrul: 2

Titularul cursului: prof. dr. ing. Marius CrişanColaboratori:Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



Cursul examinează bazele teoretice ale informaticii prezentând modelele calculabilităţii şi gramaticile aferente. Se studiază problema decidabilităţii şi a claselor de probleme decidabile şi indecidabile. Se prezintă bazele teoriei complexităţii cu clasele de complexitate aferente. Se introduce problema modelării fizice a calculabilităţii.Disciplina contribuie cu 3% la formarea competenţei în domeniul specializării.


Automate şi limbaje: Limbaje regulate. Automate finite. Nedeterminism. Expresii regulate. Limbaje neregulate. Limbaje libere de context. Gramatici. Automate PDA.Modele generale ale calculabilitatii: Maşina Turing. Teza Curch-Turing. Maşina Turing universală. Functii calculabile prin Masini Turing. Variante de maşini Turing. Decidabilitate: Limbaje decidabile. Problema opririi. Probleme indecidabile.Teoria complexităţii: Măsurarea complexităţii. Clasa P. Clasa NP. Clasa PSPACE. Completitudine. Complexitatea algoritmică. Aleatorism şi incompresibilitate. Teoria algoritmică a informaţiei.Modele fizice ale calculabilitatii: Calcul reversibil. Termodinamica informaţiei. Entropia algoritmică. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)Laborator: Modelarea maşinilor FSM deterministe. Modelarea mşinilor NFSM. Modelarea maşinilor PDA. Modelarea maşinlori RAM. Modelarea maşinlor Turing.Seminar: Aplicaţii ale algoritmilor nedeterminişti. Aplicaţii cu maşini FSM. Aplicaţii cu maşini PDA şi RAM. Evaluarea complexităţii sub diferite metrici.


1. J.E. Savage: “Models of Computation”, Addison-Wesley, 1998.2 M. Sipser: “Introduction to the Theory of Computation”, PWS Publ. Co. Boston, MA, 1997.3. D.P. Bovet, P. Crescenzi: „Introduction to the Theory of Complexity”, Prentice Hall, UK, 1994. E. PROCEDURA DE EVALUARE

Examenul este scris, cu durata de 100 min. si consta dintr-un set de 10 intrebari avand fiecare ponderea de 1 punct. Nota finala e formata din 40% rezultând din activitatea pe parcurs si teme de casă si 60%din examenul final.


Se indică 3 universităţi străine de prestigiu in care funcţioneaza discipline comparabile1. Massachusetts Institute of Technology: Theory of Computation.

2. Princeton University: Theory of Computation

3. Harvard University: Computational Complexity

Data: 23.02.2007

DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, Prof.dr.ing. Vladimir Creţu Prof.dr.ing. Marius Crişan



“PROIECTAREA ŞI ARHITECTURA SISTEMELOR SOFTWARE COMPLEXE”



Titularul cursului: conf. dr. ing. Ioana ŞoraColaboratori:Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



Analiza si proiectarea sistemelor software complexe, alegerea arhitecturilor adecvate, utilizarea de tipare arhitecturale si cadre de aplicatii.


Metode de modelare si proiectare software la nivel arhitectural; Elemente de baza ale MDA (Model Driven Architecture); Stiluri arhitecturale; Application Frameworks; Middleware.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)Proiecte in echipa, se aplica cunostintele teoretice prezentate la curs

D. BIBLIOGRAFIE

1. Len Bass, Paul Clemens, Rick Kazman. Software architecture in practice. Addison-Wesley Professional; 2nd edition, 2003.


Examen scris 66%, Laborator 34%


University of Waterloo, Canada; University of Groningen, Olanda; CMU, SUA.

Data: 20.03.2007

DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, Prof. Dr. ing. Vladimir CREŢU Conf.dr.ing. Ioana Sora



“SISTEME DE INTRARE-IEŞIRE”


Anul de studii: III Semestrul: 2




Cunoaşterea organizării subsistemului de intrare-ieşire, a modului de funcţionare a diverselor echipamente periferice (tastatură, imprimante, discul rigid, dispozitive de afisare, prezentarea principalelor magistrale standard), precum şi a unor circuite specializate subdomeniului. Disciplina contribuie la intregirea cunostiintelor privind interactiunea dintre diferitele subansamble ale unui sistem de calcul.


Cap. I Consideraţii generale privind organizarea subsistemului de intrare-ieşireCap. II Circuite specializate (microcontrolere pentru intreruperi, pentru accesul direct la

memorie si alte aplicaţii)Cap. III Interfata cu tastaturaCap. IV Imprimante (paralele de mare viteză, matriceale, laser, cu jet de cerneală). Cap. V Magistrale standard (SCSI, I2C, CAN, MIDI şi altle)Cap. VI Hard disculCap. VII Interfaţa video pentru un teminal CRT si LCDCap. VIII Receptoare de televiziune de inaltă definiţie (HDTV), receptoare audio digitale

(DAB), receptor GPS.Cap. IX Alte echipamente digitale: contorul de energie electrică, camere foto, senzori

inteligenţi.Cap. X Problematica sincronizărilor in subsistemul de intrare-ieşire.


1. Aplicatii cu PLL2. Cicuite rezonante si filtre3. Tehnici de modulatii digitale4. Modulatiile de tip PAM, PWM, PPM5. Modulatia de tip PCM6. Unitatea de Compact Disc7. Telefonul de tip DTMF8. Receptorul FM stereofonic

D. BIBLIOGRAFIE

1. Hans-Peter Messmer, „The Indispensable PC Hardware Book”, Ed. Eddison-Wesley, 20022. Baruch Z., “Sisteme de intrare-ieşire”, Ed. Albatros, Cluj-Napoca 20003. Strugaru C., „Subsistemul de intrare-ieşire”, Ed. Orizonturi Universitare E. PROCEDURA DE EVALUARE

Examen scris, 3 ore, 3 subiecte.

Ponderile examenului şi activităţilor pe parcurs în nota finală sunt conforme cu regulamentele in vigoare.


Data: 27.03.2007 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, Prof. Dr. ing. Vladimir CREŢU



“MEMORII SEMICONDUCTOARE”



Titularul cursului: prof. dr. ing. Mircea StratulatColaboratori: as. ing. Dan ChiciudeanNumăr de ore/saptamana/Verificarea/Credite


1. OBIECTIVELE CURSULUICompetente/cunostinte/abilitati conferite absolventilor: formarea specialistilor cu o inalta calificare in

domeniul calculatoare si tehnologia informatiei( hardware) in proiectare,testarea si configurarea unor componente principale din sistemele de calcul. Memoria unui calculator cunoaste, in prezent, o transformare radicala atat din punct de vedere tehnologic cat si din punct de vedere structural. Aceste aspecte sunt prezentate in cursul de memorii semiconductoare ceea ce confera viitorului specialist abilitati cosistente de valorificare lamaxim a performantelor sistemelor de calcul existente sau in curs de proiectare. Principalele obiective ale cursului constă în prezentarea caracteristicile principale ale memoriilor semiconductoare , organizarea internã şi externã. Modul cum se realizează transferul dintre unitatea centrală şi procesor. Valorificare la maxim a performantelor sistemelor de calcul prezente sau viitoare, printr-o configurare corespunzatoare a memoriilor semiconductoare interne, prin cunoasterea tehnologiilor de fabricare si a caracteristicilor structurale a acestora.

B. SUBIECTELE CURSULUI1. Circuite integrate pe scarã largã.

1.1. Influenţa circuitelor LSI asupra metodelor de proiectare logicã.1.2. Clasificarea circuitelor integrate LSI.1.3. Clasificarea memoriilor semiconductoare.

2. Memorii semiconductoare fixe.2.1. Memorii semiconductoare ROM2.2. Memorii semiconductoare PROM.2.3. Memorii semiconductoare EPROM.2.4. Memorii semiconductoare EEPROM.2.5. Semnale de comandã .Aplicaţii.2.6. Memorii flash.2.7. Programarea memoriilor fixe.

3. Dispozitive logice programabile .(PLD).3.1. Arii logice programabile (PAL).3.2. Circuite integrate FPLA( field programmable logic array).3.3. Circuite integrate CPLD( complexPLD).3.4. Circuite integrate FPGA( field progammable gate array).3.5. Programarea dispozitivelor PLD.

4 .Memorii RAM.4.1. Memorii RAM statice. Diagrame de timp , tipuri de memorii.4.2. Memorii RAM dinamice. Tipuri de memorii.4.3. Ciclurile memoriilor dinamice.4.4 Tehnologiile memoriilor DRAM.4.5. Memorii DRAM –FPM.4.6. Memorii DRAM –EDO.4.7. Memorii DRAM-BEDO.4.8. Memorii DRAM-sincrone.4.9. Memorii DRAM-sincrone cu ratã de transfer dublã.4.10. Memorii CCD.4.11. Memorii sincrone RAM statice. Diagrame de timp , tipuri de memorii4.12. Memorii RAMBUS.

5. Extinderea capacităţii memoriilor.5.1. Extensia capacităţii memoriilor. Aplicaţii5.2. Puterea consumatã.5.3. Funcţii speciale ale memoriilor semiconductoare.

6. Alte tipuri de memorii semiconductoare.

6.1. Organizarea memoriei intermediarã rapidã.6.2. Organizarea memoriei tampon.6.3. Organizarea memoriei virtuale.6.4. Organizarea memoriilor asociative.

C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR (laborator) 1. Circuite integrate PLD. Aplicaţii 2. Programarea memoriilor EPROM .3. Ştergerea memoriilor EPROM. 4. Memorii SRAM. 5. Memorii DRAM. 6. Programarea şi ştergerea memoriilor EEPROM. 7. Aplicaţii utilizând programele Electronics Workbench 1.8. Aplicaţii utilizând programele Electronics Workbench 2.9. Aplicaţii utilizând programele XILINX 1.10. Aplicaţii utilizând programele XILINX 2.11. Aplicaţii utilizând programatorul de circuite integrate ChipMax12. Aplicaţii utilizând programatorul şi testorul de circuite integrate TopMax13. Aplicaţii utilizând programatorul de circuite integrate MegaMax C4


1. Bogart Theodore F, JrBeasley Jeffrey S, RicoGuillermo - Electronic Devices and Circuits 5e, ed.Pearson, 20012 Barry B. Brey – The Intel Microprocessors- fifth edition Pretice Hall, New Jersey,20003. Rob Williams – Computer Systems Architecture –Addison Wesley,2001









“PROGRAMAREA REŢELELOR DE CALCULATOARE”

FACULTATEA: AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOAREDOMENIUL / SPECIALIZAREA: CALCULATOARE ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEIAnul de studii: IIISemestrul: 2

Titularul cursului: prof. dr. ing. Ioan JurcaColaboratori: as. ing. Dan CosmaNumar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



Cursul prezintă principalele tehnici de programare a aplicaţiilor software distribuite: sockets, apeluri de procedură la distanţă, apeluri de metode la distanţă, Enterprise Java Beans, servicii Web. La sfârşitul cursului studenţii trebuie sa fie capabili să aprecieze în ce situaţii se recomandă utilizarea fiecărei tehnici şi să proiecteze şi implementeze astfel de aplicaţii.


Reţele de calculatoare. Protocoale: Componentele reţelelor de calculatoare; Modele de referinţă; Familia de protocoale TCP/IP. Programarea cu sockets în UNIX: Prezentare generală; Apeluri sistem fundamentale; Aplicaţii bazate pe protocoale cu conexiune; Aplicaţii bazate pe protocoale fără conexiune. Apelarea procedurilor la distanţă: Reprezentarea externă a datelor; Realizarea aplicaţiilor cu rpcgen; Un exemplu de aplicaţie cu RPC. Introducere/extragere în Java: Clase şi interfeţe fundamentale; Clasele Reader şi Writer; Serializarea obiectelor. Programarea cu sockets în Java: Comunicarea orientată pe conexiune; Comunicarea fără conexiune. Apelarea metodelor la distanţă: Caracteristicile generale ale RMI; Clase şi interfeţe RMI; Tipare de programare; Activarea obiectelor la distanţă. CORBA-Aplicaţii distribuite eterogene:Standardul CORBA; Limbajul de definire ainterfeţelor IDL; Interoperabilitatea Java RMI-CORBA. EJB-Aplicaţii bayate pe componente: Platforma J2EE; Tipuri de EJB; Descriptori de instalare; Tranzacţii. Servicii Web: Protocoalele SOAP, WSDL, UDDI; Realizarea unui serviciu Web; Aplicaţii bazate pe servicii Web. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)Programarea folosind BSD sockets; Programarea aplicaţiilor Java folosind RMI; Java Server Pages; Enterprise Java Beans; Interfeţe Web JSP şi Enterprise Java Beans.


1. Ioan Jurca, Programarea reţelelor de calculatoare; Editura de Vest; Timişoara, 20012 K. Mukhar, C. Zelenek:Beginning Java EE 5: From Novice to Professional; Ed. Springer, Berlin, 2005


Lucrări scrise de evaluare a cunoştinţelor, cu subiecte teoretice şi practice-probleme. Lucrările scrise au ponderea de 2/3 în nota finală, iar activitatea pe parcurs (laborator) ponderea de 1/3.


Virginia Tech(USA), University of Massachussets(USA), Columbia University(USA).

Data: 28 martie 2007 DIRECTOR/ŞEF DEPARTAMENT/CATEDRĂ TITULAR DE DISCIPLINĂ,

Prof. Dr. ing. Vladimir Creţu Prof. Dr. ing. Ioan JurcaUNIVERSITATEA „POLITEHNICA”DIN TIMIŞOARA


“EXPLORAREA DATELOR”

FACULTATEA: AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE

DOMENIUL / SPECIALIZAREA: CALCULATOARE ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI


Titularul cursului: prof. dr. ing. Ştefan HolbanColaboratori: as. ing. Cosmin CernăzanuNumar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



Explorarea Datelor - Data Mining este un domeniu interdisciplinar care dezvoltă algoritmi şi procese pentru descoperirea cunoştinţelor (categorii, tipare, concepte, relaţii şi tendinţe), construind modele şi făcând preziceri din date structurate, semi-structurate sau nestructurate. De asemenea extrage informaţii de interes sau tipare din baze de date mari. Data Mining este un proces care utilizează o varietate de unelte de analiză a datelor pentru a descoperi machete (patterns) si relaţii în date, care pot fi utilizate pentru predicţii valide. In ultimă instanţă, machetele si relaţiile care se determină vor defini un model al datelor in cauză.


1. Definirea domeniului Data Mining. Modelul explorării cunoştinţelor2. Concepte statistice utilizate în extragerea şi explorarea cunoştinţelor3. Analiza corelaţională4. Tehnici de clasificare5. Arbori de decizie6. Descoperirea regulilor de asociere7. Tehnici de grupare8. Aplicaţii de utilizare a tehnicilor de explorare a datelor

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)1. Prezentarea mediului Weka de explorare a datelor2. Explorarea si preprocesarea datalor3. Construirea clasificatorilor4. Utilizarea tehnicilor de grupare pentru explorarea datelor5. Găsirea regulilor de asociere6. Explorarea şi vizualizarea datelor7. Realizarea experimentelor de explorare a datelor

D. BIBLIOGRAFIE

1. Jiawei Han, Micheline Kamber, Data Mining: Concepts and Technique, Academic Press 2001 2. I. H. Witten , Data Mining: Practical Machine Learning Tools and Techiques, Elsevier 2005




Helsinki , Waikato New Zeeland - Data MiningBerkeley




“PRACTICĂ”



Titularul cursului: ş.l. dr. ing. Doru TodincăColaboratori:Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite






1. se va realiza, în limbaj de asamblare, un program de test pentru o componenta a sistemului de calcul; 2. dosarul de practica va contine un rezumat al aspectelor enuntate la "obiective", precum si descrierea în detaliu a programului de test; 3. fisierul sursa al programului de test (bogat în comentarii) va fi adus pe o discheta/ un CD pentru a fi prezentat la sustinerea colocviului.

D. BIBLIOGRAFIE





Data: 28.03.2007


SEMESTRUL 7



“INTERFEŢE ŞI ECHIPAMENTE PERIFERICE”


Anul de studii: IVSemestrul: 1


Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite2 0 2 0 Examen

scris / Distribuită

5


Cunoaşterea organizării subsistemului de intrare-ieşire, a modului de funcţionare a diverselor echipamente periferice (tastatură, imprimante, discul rigid, dispozitive de afisare, prezentarea principalelor magistrale standard), precum şi a unor circuite specializate subdomeniului. Disciplina contribuie la intregirea cunostiintelor privind interactiunea dintre diferitele subansamble ale unui sistem de calcul.


Cap. I Consideraţii generale privind organizarea subsistemului de intrare-ieşireCap. II Circuite specializate (microcontrolere pentru intreruperi, pentru accesul direct la

memorie si alte aplicaţii)Cap. III Interfata cu tastaturaCap. IV Imprimante (paralele de mare viteză, matriceale, laser, cu jet de cerneală). Cap. V Magistrale standard (SCSI, I2C, CAN, MIDI şi altle)Cap. VI Hard disculCap. VII Interfaţa video pentru un teminal CRT si LCDCap. VIII Receptoare de televiziune de inaltă definiţie (HDTV), receptoare audio digitale

(DAB), receptor GPS.Cap. IX Alte echipamente digitale: contorul de energie electrică, camere foto, senzori

inteligenţi.Cap. X Problematica sincronizărilor in subsistemul de intrare-ieşire.


1. Aplicatii cu PLL2. Cicuite rezonante si filtre3. Tehnici de modulatii digitale4. Modulatiile de tip PAM, PWM, PPM5. Modulatia de tip PCM6. Unitatea de Compact Disc7. Telefonul de tip DTMF8. Receptorul FM stereofonic

D. BIBLIOGRAFIE

1. Hans-Peter Messmer, „The Indispensable PC Hardware Book”, Ed. Eddison-Wesley, 20022 Baruch Z., “Sisteme de intrare-ieşire”, Ed. Albatros, Cluj-Napoca 20003. Strugaru C., „Subsistemul de intrare-ieşire”, Ed. Orizonturi Universitare E. PROCEDURA DE EVALUARE

Examen scris, 3 ore, 3 subiecte.Ponderile examenului şi activităţilor pe parcurs în nota finală sunt conforme cu regulamentele in vigoare.


Data: 27.03.2007 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, Prof. Dr. ing. Vladimir CREŢU prof. dr. ing. Crişan Strugaru


SYLLABUS

pentru disciplina:

“PROIECTAREA DRIVERELOR”



Titularul cursului: ş.l. dr. ing. Marius MarcuColaboratori:Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



5


Disciplina îşi propune să prezinte cunoştinţe legate de interfaţarea dispozitivelor fizice şi sistemele de operare moderne prin intermediul driverelor. Cursurile disciplinei au ca obiective formarea studenţilor pentru înţelegerea sistemelor de I/O la SO Windows şi Linux, mecanismul de detecţie şi autoconfigurare hardware, managementul consumului, sincronizarea acceselor la dispozitive precum şi prezentarea aplicaţiilor driverelor.


1. Arhitectura de I/O la sistemele de operare WindowsNT (Windows 2000, Windows XP, Vindows Vista): Nivelurile de privilegiu hardware, componentele nucleului SO, Subsistemul Win32, caracteristicile subsistemului de I/O2. Procesul de autoconfigurare: resurse sistem, programarea dispozitivelor fizice, transferuri de date, Plug and Play, magistrala PCI şi PCIExpress3. Structura driverelor Windows: caracteristici, clasificare, arhitectura4. Structuri de date pentru dirvere: packete I/O, obiecte nucleu, întreruperi, DMA5. Rutinele driverelor: rutine suport, tratare erori, alocare memorie, siruri unicode6. Gestionarea resurselor sistem: plug-and-play, întreruperi, baza de date registry, power management7. Multithreading şi multiprocesor: sincronizări, fire de execuţie nucleu, sisteme multiprocesor simetrice8. Utilizarea driverelor în aplicaţii: servicii sistem, componente nucleu9. Drivere speciale: video şi sunet (DirectX), reţea10. Drivere Linux: nucleul sistemului de operare, drivere caracter, modelul dispozitiv linux11. Depanarea şi testarea driverelor12. Instalarea şi mentenanţa driverelor C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)1. Baza de date Registry2. Magistrala PCI3. Servicii sistem4. Componente binare sistem5. Structura unui driver6. Driver pentru portul serial7. Driver pentru dispozitive USB8. Driver pentru monitorizarea parametrilor sistemului9. Tratarea mesajelor de PM10. Depanare si testare

D. BIBLIOGRAFIE

1. Walter Oney, Programming the Microsoft Windows Driver Model, Microsoft Press, 2002.2. Mark Russinovich, David Solomon, Microsoft Windows Internals, Microsoft Press, 2005.3. Jonathan Corbet, Alessandro Rubini, Greg Kroah-Hartman, Linux Device Drivers, O’Reilly, 2005.


Examen scris de tip grilă la sfarsitul semestrului (50%) plus activitatea pe parcurs (50%). Examenul are o durată de 3 ore, conţine 20 de întrebări (15 teoretice şi 5 aplicative)


Florida State University, Computer Science, Linux Kernel & Device Driver Programminghttp://www.cs.fsu.edu/~baker/devices/

Czech Technical University in Prague, Department of Computer Science and Engineering, Computer Peripheral Interfacing, http://cs.felk.cvut.cz/webis/en/courses/X36PPO.html

UC Berkeley, Computer Technology and Information Management, Linux Device Drivers: An Introduction to Kernel Programming, http://www.unex.berkeley.edu/cat/course1084.html

Data: 26.03.2007


http://www.unex.berkeley.edu/cat/course1084.html

http://cs.felk.cvut.cz/webis/en/courses/X36PPO.html

http://www.cs.fsu.edu/~baker/devices/



"TELECOMUNICAŢII DIGITALE"



Titularul cursului: conf. dr. ing. Mihai V. MiceaColaboratori: as. ing. Bogdan CiubotaruNumar de ore/saptamana/Verificarea/Credite

Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite2 0 2 0 Examen scris /

Distribuită5


In cadrul cursului studentii vor dobandi cunostintele necesare intelegerii principiilor de transmisie a informatiei pe canale analogice si digitale, precum si de arhitectura si operare ale standardelor de telecomunicatii digitale fixe si mobile, cu particularizari concrete pe sistemele Alcatel (centrala digitala Alcatel 1000 E 10, sistemele GSM si GPRS, etc.). De asemenea, studentii vor deprinde practic, pe machetele Alcatel, abilitatile necesare in configurarea si utilizarea sistemelor de telecomunicatii digitale.


Introducere: Consideratii generale; Modelul canalului de telecomunicatii; Canale analogice de telecomunicatii; Canale digitale de telecomunicatii; Modelul OSI de interconectare a sistemelor; Medii fizice de comunicatie. Telecomunicatii digitale mobile: Introducere; Standardul GSM; Standardul GPRS; Standarde avansate: EDGE, UMTS. Telecomunicatii digitale fixe: Sistemul public de telefonie cu comutatie de circuit (PSTN); Centrala de comutatie digitala Alcatel 1000 E 10; Sistemul de telefonie digitala cu servicii integrate (ISDN); Retele de telecomunicatii inteligente (IN). Semnalizarea semafor Nr. 7 (SSN7).

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)14. Comutatie fixa, centrala OCB (Alcatel 1000 E 10): arhitectura, configurare, operare.15. Protocoale de telecomunicatii.16. Subsistemul Alcatel BSS. Arhitectura, principii de configurare, mentenanta si instalare.17. Subsistemul Alcatel NSS. Arhitectura, principii de configurare si operare.18. Sistemul de operare si mentenanta Alcatel OMC-R. Arhitectura, principii de configurare si operare.

D. BIBLIOGRAFIE

4. A.S. Tannenbaum, "Reţele de calculatoare", 3rd Edition, Computer Press Agora, Bucuresti, 1997.5. G. Heine, " GSM Networks: Protocols, Terminology, and Implementation ", Artech House, Inc., London, 1999.6. C. Rigault, "Principes de commutation numerique: du telephone au multimedia", Ed. Hermes, Paris, 1998.


Nota finala consta din evaluarea pe parcursul semestrului, in cadrul lucrarilor practice de laborator si la curs (34%), si o examinare scrisa la finele semestrului (66%).


4. University of Ottawa, Canada, Faculty of Engineering, Computer Engineering Undergraduate Program: "Wireless Mobile Networks" (CEG4186)

5. Carnegie Mellon University, SUA, Department of Electrical and Computer Engineering, Undergraduate Program: "Introduction to Telecommunication Networks" (18-345), "Digital Communication and Signal Processing Systems Design" (18-551)

6. California Institute of Technology, SUA, Division of Engineering and Applied Sciences, Undergraduate Program: "Networking" (CS/EE 145 abc)

G. OBSERVATII

4. Materialul cursului este prezentat sub forma de slide-uri PowerPoint, cu ajutorul video-proiectorului. Studentii beneficiaza de suportul cursului (slide-urile prezentate la curs), in formă tiparita, oferit gratuit de catre firma Alcatel.

5. Lucrarile practice de laborator vor fi efectuate pe machetele de telecomunicatii fixe si mobile de la sediul firmei Alcatel Timisoara (centrala Alcatel 1000 E 10, statiile BSS Evolium, echipamentele de configurare si control GSM – OMC, etc.).

6. Se ofera studentilor interesati posibilitatea participarii la diverse proiecte si contracte de cercetare, dezvoltare si colaborare ce se desfasoara in cadrul DSPLabs. Participarea la astfel de proiecte inlocuieste activitatea practica de laborator.

26.03.2007




“ACHIZIŢIA ŞI PRELUCRAREA NUMERICĂ A DATELOR”



Titularul cursului: prof.dr.ing. Mircea StratulatColaboratori: as. ing. Dan ChiciudeanNumăr de ore/saptamana/Verificarea/Credite



5

A. BIECTIVELE CURSULUI

Disciplina prezintă caracteristicile principale ale unui sistem de prelucrare numericã a semnalelor şi principalele componente ale acestuia


1. Amplificatoare operaţionale. 1.1. Amplificatoare operaţionale ideal. 1.2. Amplificatoare operaţionale ideal în buclã închisã 1.3. Amplificatoare operaţionale în conexiune inversor. 1.4. Amplificatoare operaţionale în conexiune neinversor. 1.5. Amplificatoare operaţionale în conexiune diferenţialã. 1.6. Amplificator logaritmic .1.7. Amplificator integrator. 1.8. Amplificator derivator. 1.9. Abateri de la modelul ideal în AO reale. Parametrii amplificatoarelor operaţionale.

2. Amplificatoare instrumentale.3. Amplificatoare de izolare. 3.1. AI cu cuplaj prin transformator şi modulaţie de impulsuri în duratã. 3.2. AI cu

cuplaj cu cuplaj optic şi modulaţie în intensitate luminoasã.4. Multiplexarea semnalelor .4.1. Caracteristicile multiplexoarelor. 4.2. Expandarea multiplexării. 5. Eşantionarea semnalelor. 5.1. Parametrii circuitelor de eşantionare. 5.2. Principiile constructive a circuitelor de

E-M.6. Convertoare numeric analogice .6.1. Caracteristicile CNA .6.2. Funcţia de transfer. 6.3. Rezoluţia şi eroarea în

CNA. 6.4. Timpul de stabilizare. 6.5 .CNA cu reţea de rezistenţe cu valori ponderate binar 6.6. CNA cu reţea de rezistenţe de tip R-2R. 6.7. CNA DAC-08. 6.8. Aplicaţii.

7. Convertoare analog numeric. 7.1. Caracteristicile convertoarelor. 7.2. CAN cu funcţionare în paralel. 7.3. CAN cu funcţionare serie - paralel. 7.4. CAN cu aproximări succesive 7.5. CAN cu comutarea tensiunii de comparaţie 7.6. CAN cu urmărire. 7.7. CAN cu integrare. 7.8. Convertoare tensiune frecvenţã.

8. Sisteme de achiziţie de date .8.1. SAD monocanal 8.2. SAD mono-canal cu eşantionare multiplã. 8.3. SAD multi-canal cu multiplexare numericã .8.4. SAD multi-canal cu multiplexare analogicã. 8.5. Aplicaţii.

9. Sisteme de distribuţie a datelor. 9.1. SDD cu demultiplexare numericã. 9.2. SDD cu demultiplexare analogicã. 9.3. Aplicaţii

C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR (laborator)

1. Amplificatoare operaţionale. Parametrii 1.2. Amplificatoare operaţionale. Parametrii 2. 3. Aplicaţii ale AO 1.4. Aplicaţii ale AO 2..5. Multiplexoare .6. Circuite de eşantionare memorare. 7. Aplicaţii cu DAC 08.8. Convertoare Analog numerice paralele .9. Convertoare analog numerice cu aproximări succesive 10. Convertoare analog numerice cu urmărire. 11. SAD

mono-canal. 12. SAD multi-canal 13. SAD cu procesoare de semnal 1(DSP) Motorola 14. SAD cu procesoare de semnal 2(DSP) Motorola. 15. Aplicaţii ale procesoarelor de semnal 1.16. Aplicaţii ale procesoarelor de semnal 2.


1. Mazidi Muhammad Ali, Mazidi Janice Gillispie - 80x86IBM PC Compatibile Computers, ed. Pearson, 20002 F.F.Driscoll, R.F. Coughlin , R.S. Villanucci “ Data Acquisition and Process Control “ , Prentice Hall, 20003. Coughlin Robert F., Driscoll Frederick F. - Operational Amplifiers & Linear Integrated Circuits 6e, Prentice-Hall,I

nc., 2001




1.University of.California. Berkeley,2.Linkoping Institute of Technology, 3. Massachusetts Institute of Technology





“MODELARE ŞI SIMULARE”



Titularul cursului: prof. Ştefan HolbanColaboratori: as. ing. Cosmin CernăzanuNumar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



5


Scopul cursului este acela de a pune la dispoziţie un set de tehnici pentru construirea de modele a sistemelor reprezentabile prin ecuaţii si a celor in care activităţile au un caracter stohastic. Aceste tehnici includ o gama largă de metode: lanţuri Markov, şiruri de aşteptare, modele de simulare. Accentul este pus pe tehnicile de simulare a sistemelor in care apare concurenţă la resurse si care pot fi reprezentate prin modele stohastice discrete. Accentul este pus pe abilitatea de construi un model a unui sistem real de a efectua experimente de simulare si de a interpreta rezultatele obţinutein limbajul Prolog, care este văzut ca o unealta utila, atât pentru specificarea formala, cat si pentru programare


1. Introducere în modelare şi simulare2. Elemente de statistică matematică utilizate în simulare3. Indici de performanţă4. Introducere în TaylorED. Reprezentarea unui model în TaylorED5. Reprezentarea modelelor prin teoria şirurilor de aşteptare6. Modele Markov7. Modele analitice8. Experimente de simulare

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)1. Concepte de bază în TaylorED. Simularea unui model simplu2. Structura unui bloc. Schimbarea drumului clienţilor în model3. Clase de clienţi. Reprezentări dinamice ale indicilor de performanţă4. Schimbarea condiţionată a traseului unui client în model5. Tehnici de reprezentare a disponibilităţii elementelor6. Modelarea concurenţei la resurse7. Strategii de planificare a accesului la resurse8. Modelarea sistemelor de transport continuu9. Variabile globale. Instrucţiuni compuse10. Funcţii utilizator11. Modelarea echipamentelor auxiliare unei activităţi. Blocul Aid12. Modelarea activităţii de stocare a clienţilor. Blocul Depozit13. Experimente de simulare

D. BIBLIOGRAFIE

1. J. Banks, J. Carson, B. Nelson, D. Nicol, Discrete-Event System Simulation, Prentice Hall International Series in Industrial and System Engineering 2004

2. S. Lavenberg Computer Performance modeling handbook, Academic Press 1983




Bremen , Warsaw university - Petri NetsMaryland University - modeling and simulating



SYLABUSpentru disciplina:

“LIMBAJE FORMALE ŞI TEHNICI DE COMPILARE”



Titularul cursului: prof.dr. ing. Horia CiocârlieColaboratori: as. ing. Călin Jebelean, as. ing. Ciprian Chirilă, as. ing. Elena DoandeşNumar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



5


Tehnicile de compilare sunt tehnici de programare specializate utilizate, în primul rând, la scrierea programelor de translatare dar, în acelaşi timp, aplicabile la realizarea unei game de programe similare translatoarelor: Sisteme de operare, Sisteme de gestiune a bazelor de date, Editoare de texte, toată gama de Programe utilitare sau chiar simple aplicaţii care presupun, ca interfaţă cu utilizatorul, un limbaj de comunicare (comandă).


1. Introducere2. Elemente de limbaje formale: Definirea unui limbaj; Sintaxa; Semantica; Gramatici; Expresii regulate; Metode

formale pentru specificarea semanticii.3. Automate finite: Tipuri de automate; Conversii din expresii regulate în automate; Minimizări de automate.4. Analiza lexicală: Rolul analizei lexicale; Tratarea erorilor; Simboluri lexicale; Diagrame de tranziţie.5. Analiza sintactică: Rolul analizei sintactice; Tratarea erorilor; Analiza sintactică descendentă recursivă şi

nerecursivă; Analiza sintactică ascendentă, principii generale; Tipuri de analiză sintactică ascendentă.6. Traducerea dirijată de sintaxă. Analiza semantică: Definiţii dirijate de sintază; Scheme de traducere; Traducerea

ascendentă; Traducerea descendentă; Aplicaţii.7. Verificarea tipurilor: Expresii de tip; Definirea unui verificator de tip. Aplicaţii.8. Generarea codului intermediar: Expresii postfix; Codul intermediar cu trei adrese; Scheme de traducere pentru

generare; Aplicaţii.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)1. Proiectarea analizoarelor lexicale.2. Proiectarea unui analizor sintactic cu descendenţi recursivi.3. Tabela de simboluri; analiza de domeniu.4. Analiza tipurilor.5. Definirea unei maşini virtuale.6. Generarea de cod virtual.


1. Alfred V. Aho, Ravi Sethi, Jeffrey D. Ullman: Compilers. Principles, Techniques and Tools; Addison-Wesley; 19862 Dick Grune, Henri E. Bal, Ceriel J.H. Jacobs, Koen Langendoen: Modern Compiler Design; John Wiley; 20033. Horia Ciocârlie: Universul limbajelor de programare; Orizonturi Universitare; Timişoara 2006. E. PROCEDURA DE EVALUARE

Examenul este scris cu durata de trei ore. El se compune din: Rezolvarea unei probleme de tehnici de compilare (1,5 ore); Rezolvare unor exerciţii cu caracter mai teoretic din materia parcursă( 1,5 ore ).În nota finală examenul are pondere de 65 % iar activităţile pe parcurs de 35 %.


Standford University; University of Cambridge; University of Massachusetts

Data: 27.03.2007

DIRECTOR DEPARTAMENT, TITULAR DE DISCIPLINĂ, Prof.dr.ing. Vladimir CREŢU Prof.dr.ing. Horia CIOCÂRLIE



”SECURITATEA SISTEMELOR DE CALCUL”

FACULTATEA: AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOAREDOMENIUL / SPECIALIZAREA: CALCULATOARE ŞI TEHNOLOGIA INFORMATIEIAnul de studii: IVSemestrul: 1

Titularul cursului: conf. dr. ing. Marius MineaColaboratori: as. ing. Petre MierluţiuNumar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



5


Cursul prezinta principalele probleme de securitate a sistemelor si retelelor de calcul: notiunile de baza in definirea securitatii, metode matematice de modelare a acestora, fundamentele implementarii lor, de la criptografie la protocoale si servicii de securitate. Studentii vor dobandi deprinderea de a-si pune problema securitatii unui sistem, a o evalua si a folosi tehnici si unelte pentru a detecta probleme de securitate si a securiza sisteme.


Introducere: probleme de securitate; politici si mecanisme; asigurare si incredere; protocoale, analizaFundamente: modele de control al accesului, politici, securitate, confidentialitate, integritate.Criptografie: teoria numerelor: chei private si publice, distribuirea cheilor; autenticareSecuritatea sistemelor: evaluare si modelare; analiza vulnerabilitatii, audit, studii de cazSecuritatea programelor: programare defensiva, validarea intrarilor, depasiri de tablouri, analizaSecuritatea sistemelor de operare: detectarea intrusilor, securitatea utilizatorilorSecuritatea retelelor: firewall-uri, filtrarea pachetelor, detectia intrusilor, software rau-intentionatSecuritatea aplicatiilor: aplicatii de autentificare, securitatea e-mail-ului, securitatea pe web


Modelarea politicilor si protocoalelor de securitate. Folosirea uneltelor pentru detectarea,analiza si corectarea erorilor in protocoale. Programare defensiva; erori tipice.Validarea intrarilor, specificarea interfetelor de functii, folosirea analizei statice. Securizareasistemelor. Actualizarea (patches), izolarea (sandboxing), masini virtuale.

D. BIBLIOGRAFIE

1. Ross Anderson. Security Engineering. John Wiley, 20012. Matt Bishop. Computer Security: Art and Science. Addison Wesley, 2002.3. William Stallings. Cryptography and Network Security, ed. 3, Prentice Hall, 2003 E. PROCEDURA DE EVALUARE

50% activitate pe parcurs (laborator), 50% examen scris (2 ore)


1. Network and Computer Security. curs 6.857, Massachussetts Institute of Technologyhttp://theory.lcs.mit.edu/classes/6.857/

2. Security, curs, Cambridge University. http://www.cl.cam.ac.uk/teaching/current/Security/2. Computer Security. curs, University of Edinburgh, http://www.inf.ed.ac.uk/teaching/courses/cs/

Data: 28.03.2007

DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, Prof.dr.ing. Vladimir CREŢU Conf.dr.ing. Marius MINEA



“VERIFICARE ŞI VALIDARE SOFTWARE”



Titularul cursului: conf. dr. ing. Marius MineaColaboratori: Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



5


Disciplina prezinta teoria si practica asigurarii de software corect si fiabil. Scopul final e dobandirea abilitatii de a evalua importanta si limitarile procesului de verificare si validare, de a proiecta un plande testare eficient, a folosi unelte adecvate si a evalua posibilitatile de formalizare si automatizare a testarii intr-un proiect.


Introducere: procesul de dezvoltare software, rolul si impactul verificarii si validarii, Inspectia codului: documentarea, teoria cleanroom. Testarea: testare unitara, abordarea white-box si black-box, metrici de acoperire, testarea de integrare, testarea de sistem si de acceptanta testarea de regresie; Modelare formala: limbaje de modelare, abordari axiomatice si cu automate Verificarea deductiva: reguli si triplete Hoare, cea mai slaba preconditie, demonstratoare de teoreme Verificare automata: model checking, proprietati de siguranta si progres Combinarea metodelor de verificare. Testarea bazata pe specificatii si modele.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)Aplicarea practica a diferitelor stadii de testare pe exemple de cod; folosirea uneltelorsi mediilor de testare; proiectarea unui plan de testare pentru o aplicatie software data,folosirea limbajelor de modelare si specificare; exercitii folosind unelte automate deverificare (Valgrind, Spin, Blast, etc.); generarea de teste bazata pe modele.

D. BIBLIOGRAFIE

1. Doron Peled. Software Reliability Methods. Springer, 2001 E. PROCEDURA DE EVALUARE

50% laborator, 50% examen scris (2 ore)


1. Black-Box Software Testing, curs, Florida Institute of Technologyhttp://www.testingeducation.org/BBST/index.html

2. Software Testing and Quality Evaluation, curs SWE 637, George Mason Universityhttp://ise.gmu.edu/~ofut/classes/637/

3. Software Testing, curs 2IW30, Technische Universiteit Eindhovenhttp://www.win.tue.nl/~jromijn/2IW30/

Data: 28.03.2007 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, Prof.dr.ing. Vladimir CREŢU Conf.dr.ing. Marius MINEAUNIVERSITATEA „POLITEHNICA”DIN TIMIŞOARA


“TEHNICI DE PROIECTARE ASISTATĂ DE CALCULATOR”






5


Modelarea si simularea sistemelor numerice folosind limbaje de descriere hardware.Insusirea unor tehnici de proiectare structurata a sistemelor de calcul folosind limbajul VHDL.Insusirea elementelor de baza ale limbajului VHDL, ca limbaj reprezentativ de descriere hardware.


1. Introducere: Istoric; Nivelurile de descriere ale unui sistem.; Exemplu de descrieri in VHDL; 2. Modelarea comportamentala secventiala: Procese;Mecanismul de simulare in VHDL; Instructiuni secventiale; instructiunea WAIT; Asignarea secventiala a semnalelor;3. Modelarea comportamentala concurenta: Asignari concurente de semnale si procesele echivalente; Assert concurent; Blocuri; 4.Elemente de baza ale limbajului: elemente lexicale; tipuri de date simple si compuse;5. Descrieri structurale si configuratii: descrieri structurale; porturi si generice; configuratii;6 .Subprograme si PACKAGE: proceduri si functii; functii de rezolutie; PACKAGE si LIBRARY; 7. Elemente avansate ale limbajului VHDL: semnale gardate, instructiunea GENERATE, fisiere in VHDL

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)1. Modelarea comportamentala secventiala2. Instructiunea WAIT3. Modelarea comportamentala concurenta4. Modelarea structurala. Configuratii5. Subprograme si Package 6. Functii de rezolutie, semnale rezolvate7. Semnale gardate, instructiunea GENERATE


1. J. Bhasket, ”A VHDL Primer”, Prentice Hall, 19952. P. Eles, K. Kuchcinski, Z. Peng, ”System Synthesis with VHDL”, Kluwer Academic, 1997

3. P. Ashenden, ”The VHDL Cookbook”, 2006


Examen scris (colocviu), avand o pondere de 50%, iar ponderea laboatorului este tot 50%. Subiectele de examen sunt atat teoretice, cat si aplicative, durata examenului este de 3 ore.


1. University of Ottawa Canada2. Dublin City University, Irlanda3. Linkoping University, Suedia

Data: 28.03.2007

DIRECTOR DEPARTAMENT TITULAR DE DISCIPLINĂ,Prof. Dr. Ing. Vladimir Cretu s.l. dr. Ing. Doru Todinca



“COMUNICAŢII ŞI REŢELE FĂRĂ FIR”



Titularul cursului: prof. dr. ing. Mircea PopaColaboratori: as. ing. Sebastian FuicuNumar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



5


- cunoaşterea bazelor, caracteristicilorşi tehnologiei comunicaţiei fără fir;- cunoaşterea bazelor, tipurilor, protocoalelor şi arhitecturii reţelelor fără fir;- studiul reţelelor globale şi locale fără fir;- cunoaşterea unor module fără fir tipice;- dobîndirea de cunoştinţe în vederea comparării diferitelor tipuri de reţele locale fără fir şi alegerii celei mai potrivite pentru o anumită aplicaţie.


Introducere: Comunicaţia fără fir: caracteristici, tipuri, tendinţe; Reţeaua globală; Fundamente ale comunicaţiei fără fir: Transmisia analogică şi digitală; Capacitatea canalului; Multiplexarea; Fundamente ale reţelelor fără fir: Tipuri de reţele fără fir; Tehnici de comutare; Moduri de transfer; Protocoale: Arhitectura TCP/IP, Modelul OSI; Tehnologia comunicaţiei fără fir: Propagare; Codarea semnalului; Benzi de frecvenţă; Reţele globale fără fir: Comunicaţia prin satelit; Reţele fără fir celulare; WAP şi IP mobil; WiMAX (IEEE 802.16); Reţele ad-hoc; Reţele locale fără fir:LAN bazate pe infraroşu; LAN bazate pe WiFi (IEEE 802.11); LAN bazate pe Bluetooth (IEEE 802.15); LAN bazate pe ZigBee (IEEE 802.15.4); LAN bazate pe RFID

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)Laborator:1. Studiul modulului FM Multi-Channel MICA2DOT2. Studiul modulului MICAz (ZigBee)3. Studiul unui modul GPS4. Localizarea unui modul MICA2DOT5. Localizarea unui modul MICAz6. Comunicarea între module MICA2DOT7. Comunicarea între module MICAz8. Comunicarea MICA2DOT – MICAz9. Comunicarea MICA2DOT – GPS10. Comunicarea MICAz – GPS


1. W. Stallings, Wireless Communications and Networks; Prentice Hall, 20052. T. Rappaport, Wireless Communications: Principles and Practice; Prentice Hall, 20023. J. W. Mark, W. Zhuang, Wireless Communications and Networking; Prentice Hall, 2002


Examen scris cu ponderea de 67% în nota finală. Nota de la laborator are ponderea de 33% în nota finală.


1. The University of Manchester: Digital Wireless Communications and Networks;2. Purdue University: Wireless Communication Networks;3. Michigan State University: Wireless Communications and Networking.





“PROGRAMARE CONCURENTĂ ŞI BAZATĂ PE EVENIMENTE ”



Titularul cursului: prof. dr. ing. Ioan JurcaColaboratori: as. ing. Dan CosmaNumar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



5


Acest curs este dedicat prezentării a două paradigme de programare cu largă aplicabilitate în sistemele de operare, precum şi în aplicaţii din cele mai diverse domenii. Exemplificările vor fi bazate pe platformele UNIX şi .NET folosind limbaje ca C, Java şi C#. Vor fi, de asemenea, prezentate tipare de programare adecvate. La sfârşitul semestrului studenţii trebuie să poată inţelege rolul programării concurente şi al programării bazate pe evenimente şi să poată aplica aceste paradigme la proiectarea şi implementarea aplicaţiilor.


Introducere:Programare secvenţială, programare concurentă, programare bazată pe evenimente. Principiile programării concurente: Sincronizarea proceselor, excluderea mutuală, situaţii de impas. Mecanisme pentru programare concurentă:Lacăte şi bariere, semafoare, monitoare. Probleme tipice de programare concurentă: Producător-consumator, readers-writers, problema filozofilor. Limbaje de programare concurentă: Facilităţi în Java şi C#, exemple de programe, tipare de programare. Programarea bazată pe evenimente: Evenimente, semnale, notificări. Livrarea şi tratarea evenimentelor. Tipare pentru evenimente: Tiparul Observator, tiparul Reactor, modelul push-pull. Facilităţi de programare pentru evenimente: Pachetele java.awt şi javax.swing, facilităţi în C#. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) Mecanismele de comunicare interprocese în UNIX. Programe pentru probleme clasice de programare concurentă. Programe concurente în Java şi C#. Tratarea semnalelor în UNIX. Interfeţe grafice în Java. Facilităţi pentru evenimente în C#.

D. BIBLIOGRAFIE

1. Gregory R. Andrews, Foundations of Multithreaded, Parallel, and Distributed Computing, Editura Addison-Wesley, 2000

2 Ted Faison, Event-Based Programming;Apress (Springer), 2006 E. PROCEDURA DE EVALUARE

Lucrări scrise de evaluare a cunoştinţelor, cu subiecte teoretice şi practice – probleme. Lucrările scrise au ponderea de 2/3 în nota finală, iar activităţile pe parcurs(laborator) ponderea de 1/3.

F.COMPATIBILITATE INTERNAŢIONALĂ

University of North Carolina (Chapel Hill – SUA),Universitatea Chalmers (Goeteborg, Suedia), Universitatea Berna (Elveţia).

Data: 27 martie 2007 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, Prof. Dr. ing. Vladimir Creţu Prof. Dr. ing. Ioan JurcaUNIVERSITATEA „POLITEHNICA”DIN TIMIŞOARA


“PROIECTAREA BAZELOR DE DATE”

FACULTATEA: AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOAREDOMENIUL / SPECIALIZAREA: CALCULATOARE ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEIAnul de studii: IVSemestrul: 1

Titularul cursului: prof. dr. ing. Ionel JianColaboratori: as. ing. Ovidiu PârvuNumar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



5


Disciplina prezinta principiile de realizare a Bazelor de date relationale si orientate pe obiecte si metodele de implementare. Exemplificarile se fac in Visual dBase, SQL si PL/SQL Oracle, urmarind cresterea performantelor de cautare si protectia BD. Se implementează interfete utilizator grafice utilizand obiecte Windows, se definesc si se utilizează clase utilizator. Proiectarea BD se face folosind structurile normalizate.


1. BAZE DE DATE RELATIONALE. Modelul relational de BD, independenta datelor Relatii, constituanti, domenii, predicate, dependente functionale, semantica atributelor, chei primare si externe.

2. NORMALIZAREA BD RELATIONALE. Definirea dependentelor functionale.Reguli de inferenta.Forme normale bazate pe cheia primara 1NF, 2NF, 3NF. . Forma normala Boyce - Codd ( BCNF ).Dependente multivaloare si forma normala 4.

3. ALGEBRA RELATIONALA. Operatii de selectie, proiectie si Join. Operatii de uniune, intersectie. Setul complet de operatii al algebrei relationale.Operatia DIVISION.Compunere si descompunere de relatii.

4. PROIECTAREA BD RELATIONALE. Analiza aplicatiei.. Alegere constituanti, definire domenii si relatii Definere constringeri in relatii, chei. Caracteristici ale relatiilor. Caracteristici ale BD relationale. Operatii in BD relationale ( INSERT, MODIFY, DELETE ).

5. LIMBAJUL SQL Oracle pentru BD relationale. Arhitectura componentelor SGBD Oracle. Definire si creare tabele, fisiere index. Functii SQL. Actualizarea tabelelor Update, Insert, Delete. Selectia informatiilor din tabelele BD. Conceptul de vedere. Selectii imbricate. Executarea operatiilor de JOIN.Outer Join, Self Join. Integritatea BD, accesul concurrent la informatii. Constrangeri. Transactii. Controlul accesului la BD. Useri, Role-uri, drepturi sistem si pe obiecte. Comenzi SQL+. Variabile. Rapoarte.Setari.

6. LIMBAJUL PL/SQL (Procedural Language SQL). PL/SQL o extensie procedurala SQL Oracle. Structura bloc PL/SQL. Tipuri de date in PL/SQL. Variabile si constante. Variabile de legatura. Functii PL/SQL. Structura script SQL. Comenzi procedurale. Structuri IF..THEN ..ELSIF, FOR… LOOP, WHILE… LOOP, LOOP… EXIT WHEN. Tratarea Exceptiilor. Definire si utilizare tabele indexate si tipuri RECORD. Definire si utilizare CURSOR. Definire si utilizare TRIGGER. Definire si utilizare Proceduri si Functii.

7. BAZE DE DATE ORIENTATE PE OBIECTE. Conceptele BD orientate pe obiecte. Tipuri de date abstracte, clase si metode. Moştenirea de clasa, subtipuri. Identitatea obiectelor. Implementări orientate pe obiecte in Visual dBase. Interfaţa grafica utilizând designer-ul si obiecte Windows. Programarea aplicaţiilor utilizând obiecte Windows.. Proiectarea bazelor de date relaţional obiectuale utilizând clase definite de utilizator.

8. DEZVOLTARE APLICAŢII CU ORACLE Forms&Reports Builder. Instalarea produselor Oracle Forms&Reports. Proiectarea unui Form folosind designer-ul. Structura unui modul Form Builder. Adăugare obiecte imagine. Proiectarea unor grafice. Utilizare butoane si definire de triggere pentru definire metode.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator)Baze de date relaţional obiectuale

1. Definire si utilizarea prin program a obiectelor Windows2. Proiectare BD relational obiectuală prin definire clase de obiecte utilizator

Limbajul SQL Oracle. 3. Creare si actualizare tabele, fisiere index. Comenzi SQL+4. Selectia informatiilor din tabelele BD. Selectii imbricate. Functii SQL5. Controlul accesului la BD. Useri, Role, drepturi de sistem si pe obiecte6. Utilizarea vederilor. Operatii de JOIN,Outer/Self Join. Variabile SQL+ Rapoarte.Setari7. Integritatea BD si accesul concurrent.Constrangeri. Transactii

Limbajul Oracle PL/SQL8. Structura bloc PL/SQL. Tipuri de date. Variabile.Variabile si constante. Variabile de legatura. Functii PL/SQL9. Utilizare comenzi SQL in blocuri PL/SQL. Structura script SQL Comenzi procedurale Structuri IF si LOOP tipuri TABLE şi RECORD10. Definire si utilizare CURSOR11. Definire si utilizare Proceduri si Functii12. Definire si utilizare TRIGGER. Tratarea Exceptiilor13. Utilizare Oracle Forms&Report Buider

D. BIBLIOGRAFIE

1. I.Jian, Proiectarea BD, curs în format electronic 20072. T.Luer,s.a,PL/SQL, Sams Publishing 1999(Teora)3. Documentatie Oracle 10g, 2007, http://www.oracle.com/pls/db10g/portal.portal_demo3?selected=1


Examen scris (3 ore) Subiect teoretic + program aplicativ cu proceduri (laborator 50% din nota)




Data:20.03.2007 DIRECTOR DEPARTAMENT TITULAR DE DISCIPLINĂ, Prof. Dr. ing. Vladimir CREŢU prof.dr.ing.Ionel JIAN


http://www.oracle.com/pls/db10g/portal.portal_demo3?selected=1



“CO-DESIGN HARDWARE/SOFTWARE”



Titularul cursului: ş.l. dr. ing. Mihai UdrescuColaboratori: prep. ing. Alexandru AmaricăiNumar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



5


Cursul vizează transmiterea principiilor fundamentale de proiectare a aplicaţiilor embedded. Proiectarea acestora, spre dosebire de sistemele de calcul universale (foarte complexe), se poate desfăşura atât la nivel hardware cât şi software în acelaşi timp. Prin urmare, cursul tratează aspectele pe care acest proces de proiectare hardware/software le incumbă: modele de specificare a componentelor hardware şi software, interfeţe Hardware/Software cum sunt setul de instrucţii, calcul reconfigurabil, arhitecturi eterogene de calcul, System-on-Chip, seturi specifice de instrucţii, generare de cod şi compilare reorientabilă (retargetable), design la nivel de sistem (partiţionare hardware-software şi explorarea spaţiului de design).


Introducere: Sisteme complexe şi microprocesoare; Procesul de design al sistemelor embedded; Formalism pentru designul de sistem; Seturi de instrucţiuni: Limbaje de asamblare;Procesoarele ARM şi SHARC; Unităţi centrale de procesare (UCP): Programarea intrărilor şi ieşirilor; Mod supervizor, excepţii şi trap-uri; Coprocesoare; Sisteme de memorie; Consumul de putere la UCP; Exemplu de design; Platforma de calcul embedded: Magistrale UCP; Dispozitive de memorie; Dispozitive de intrare-ieşire; Interfaţarea componentelor; Proiecterea cu microprocesoare; Dezvoltarea şi depanarea; Testarea de fabricaţie; Designul şi analiza programelor: Tipare de proiectare pentru sistemele embedded; Modele şi programe; Asamblare şi linkeditare; Tehnici de compilare; Analiza şi optimizarea timpului de execuţie; Analiza şi optimizarea energiei, puterii şi a dimensiunii programului; Procese şi sisteme de operare: Multiple task-uri şi procese; Sisteme de operare; Politici de scheduling; Comunicaţie interproces; Acceleratoare hardware: Designul acceleratoarelor; UCP-uri şi accelerare; Reţele: Arhitecturi distribuite; Reţele pentru sisteme embedded; Design bazat pe reţele; Tehnici pentru designul de sistem: Metodologii de design; Analiza cerinţelor; Specificaţii; Analiza de sistem şi designul arhitecturii; Asigurarea calităţii; Sisteme pe siliciu. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

Activitatea practică (proiectul) se va desfăşura astfel: grupele de studenţi primesc o aplicaţie embedded comercială, documentată în mod corespunzător, urmărindu-se elaborarea unui studiu de caz si a implementării cu FPGA-uri sau pe platforme SHARC, respectiv ARM ca tehnologie ţinta, astfel incat să fie puse în evidenţă avantajele şi scăderile ce reies din deciziile de design care au fost adoptate.

Cele mai importante teme de proiect sunt:1. Descrierea, simularea si prototipajul (cu FPGA) smart card-urilor2. Proiectarea, simularea si protatipajul (cu FPGA) controlului unui semafor inteligent3. Proiectarea şi simularea controlului unui semafor inteligent cu ARM Developer Suite4. Proiectarea, simularea si prototipajul unui co-procesor aritmetic 5. Proiectarea si implementarea (cu FPGA) a unui dispozitiv de compresie de imagini, bazat pe geometrie

fractală6. Proiectarea unui dispozitiv de compresie de imagini, bazat pe geometrie fractală, cu ARM Developer Suite

7. Proiectarea unui ceas deşteptător pe o platformă FPGA8. Proiectarea unui ceas deşteptător cu ARM Developer Suite9. Implementarea unui dispozitiv robot telefonic pe o platformă SHARC DSP

D. BIBLIOGRAFIE

1. Wayne Wolf. Computers as Components. Morgan Kaufmann Publishers, 2001.2. Peter Marwedel. Embedded System Design, Kluwer Academic Publishers, 2003.3. G. DeMicheli and M. Sami (eds.), Hardware/Software Codesign. NATO ASI Series E, Vol. 310, 1996


Vor fi acordate doua note: o nota obţinută prin evaluarea proiectului de semestru şi o notă la examenul final. Ponderea acestor note in nota finala este de 50% pentru cea de la examen si 50% pentru evaluarea proiectelor. Examenul este oral şi constă în rezolvarea a două probleme practice de design. Condiţii necesare promovării: promovarea proiectului şi rezolvarea corectă a cel puţin uneia din problemele enunţate.


1. Princeton University2. University of California, Berkeley3. Eidgenossische Technische Hochschule (ETH) ZurichData: 27.03.2007


Prof. dr. ing. Vladimir CREŢU Ş.l. dr. ing. Mihai UDRESCU-MILOSAV

SEMESTRUL 8



“CALCUL RECONFIGURABIL”



Titularul cursului: ş.l. dr. ing. Lucian ProdanColaboratori: as. ing. Versavia Ancuşa, prep. ing. Alexandru Amaricăi, prep. ing. Oana BoncaloNumar de ore/saptamana/Verificarea/Credite

Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite2 0 1.5 0 Examen scris 5


Cursul se concentreaza asupra conceptelor, platformelor hardware si suportului software pentru calculul reconfigurabil (RC) utilizind circuite de tipul FPGA (field programmable gate arrays). Calculul reconfigurabil beneficiaza de avantajele programabilitatii FPGA-urilor in scopul operarii unor modificari arhitecturale interne pentru a implementa unitati functionale noi, orientate catre satisfacerea unor constringeri hardware de aplicatie. Cursul ofera familiarizarea cu medii CAD pentru configurarea FPGA-urilor (compilatoare, sinteza la nivel inalt si la nivel fizic), conceptele de baza ale calculului reconfigurabil si ale modurilor de operare (static si dinamic), exemple de arhitecturi si aplicatii existente si directii noi de cercetare.


Capitolul 1. Introducere in Calculul Reconfigurabil (CR)1.1 Caracteristici ale CR. Motivatia si beneficiile CR1.2. Tipuri de paralelism: binar, instructie, pipeline 1.3. Aspecte tehnologice ale reconfigurabilitatii hardware. Seria Xilinx4000 si Altera Stratix1.4. Translatarea designului in hardware. Compilare si emulare. Sisteme integrate intr-un cip

Capitolul 2. Circuite reconfigurabile FPGA2.1. Tipuri de FPGA-uri si caracteristici2.2 Celule logice si interconectare. Cluster-e logice si tipuri de interconexiuni2.3. Implementarea memoriilor in FPGA-uri. Exemple: Xilinx 4000, Altera Flex10K2.4. Aspecte arhitecturale in implementarea interconexiunilor. Directional VS Bidirectional2.5. FPGA Placement. Metrici de calitate pentru layout. Algoritmi de placement2.6. FPGA Routing. Modelarea cu grafuri si identificarea cailor optime. Metrici de calitate pentru routing

Capitolul 3. Reconfigurabilitatea in sistemele de calcul3.1. Procesor VS FPGA. Paralelism VS specializare.3.2. Computatie SIMD VS computatie FPGA. Arhitecturi hibride. Dispozitive DPGA3.3. Granularitatea in arhitecturi reconfigurabile3.4. Programabilitatea interconexiunilor. Topologii multi-FPGA. Optimizari de topologie3.5. Tipuri de sisteme reconfigurabile. Sinergia hardware-software. Aplicatii3.6. Arhitectura Splash. Interconectarea platformelor Splash. Aplicatie: procesarea radar3.7. Arhitecturi sistolice. Aplicatie: firewall de retea reconfigurabil, recodare video3.8. Coprocesoare reconfigurabile

Capitolul 4. Tehnici de reconfigurare4.1. Tipuri de reconfigurare. Reconfigurarea statica4.2. Reconfigurare dinamica si suport hardware. Obtinerea tolerantei la defectare4.3. Metode de compresie a informatiei de configurare. Clonarea configuratiei. Aplicatii: procesarea imaginilor4.3. Unelte de nivel inalt pentru design FPGA. Compilatoare. Exemplu: arhitectura PipeRench

4.4 Codesign hardware-software4.5. Tehnici low-power pentru FPGA-uri

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)Lucrarile de laborator urmaresc familiarizarea cu principalele tehnici si metode de obtinere a caracteriticii de toleranta la defecte cu ajutorul modelarii si simularii in VHDL. Stadiul lucrărilor de laborator este apreciat la sfirsitul lucrarii corespunzatoare, nota la laborator reprezentind media tuturor lucrarilor. Tematica lucrarilor de laborator este urmatoarea: Familiarizarea cu mediile de lucru Xilinx WebPack si XSTools. Prezentarea generala a platformelor hardware

bazate pe circuite CPLD si FPGA (4 ore) Interfatarea FPGA-microcontroller. Gestionarea unei celule de afisaj (4 ore) Citirea unui caracter de la tastatura si afisarea pe celula de afisare (2 ore) Implementarea unui sumator paralel. Modelare/ simulare in VHDL si validare hardware (4 ore) Implementarea unui inmultitor. Modelare/ simulare in VHDL si validare hardware (4 ore) Implementarea unui calculator cu XS95108. Modelare/ simulare in VHDL si validare hardware (4 ore) Incarcarea unei imagini in SRAM si afisarea ei pe portul VGA existent (4 ore)

D. BIBLIOGRAFIE

1. FPGA-based System Design, Wayne Wolf, Prentice Hall, 20042. Timothy J. Callahan, John R. Hauser, and John Wawrzynek. The Garp Architecture and C Compiler. IEEE Computer, April 2000.3. Hauck, S. The Role of FPGAs in Reprogrammable Systems. Proceedings of the IEEE, Volume 86, Issue 4, Apr 1998 Page(s):615 - 638 E. PROCEDURA DE EVALUARE



Carnegie Mellon University. 15-828/18-847 – Reconfigurable ComputingUniversity of Massachusetts. ECE 697FF – Reconfigurable ComputingUniversity of California, Berkeley. CS294-7 – Reconfigurable Computing


http://www.ecs.umass.edu/ece/tessier/courses/697f/mFPGAhard.pdf

http://www.computer.org/computer/articles/April/coverfeature400_1.htm



“FIABILITATEA SISTEMELOR DE CALCUL”



Titularul cursului: ş.l. dr. ing. Mihai UdrescuColaboratori: prep. ing. Oana Boncalo, prep. ing. Alexandru AmaricăiNumar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



Acest curs introduce instrumentele analitice şi experimentale necesare procesului de evaluare a fiabilităţii şi disponibilităţii în sistemele de calcul. În acelaşi timp, sunt abordate principalele tehnici de optimizare a fiabilităţii şi a gradului de toleranţă la defectare. După frecventarea acestui curs, studentul va avea cunoştinţele necesare pentru evaluarea şi optimizarea fiabilităţii şi disponibilităţii unui sistem de calcul dat (hardware, software sau reţea de calculatoare). Ca o completare necesară a curiculei, această materie abordează exclusiv aspectele legate de dependabilitatea sistemelor de calcul.


Teoria fiabilităţii: Elemente de teoria probabilităţilor; Fiabilitate combinatorială; Modele de rată a defectării; Fiabilitatea sistemelor; Modele Markov de fiabilitate şi disponibilitate; Sisteme reparabile; Tehnici de codificare: Coduri de paritate; Coduri Hamming; Coduri pentru detectarea erorilor şi retransmisie; Coduri corectoare de erori burst; Coduri Reed-Solomon şi alte coduri; Redundanţa, rezerve şi reparaţii: Partiţionare; Redundanţă system vs. redundanţă pe componentă; Funcţii de fiabilitate; Redundanţă paralelă; Structuri r-din-n; Sisteme standby; Sisteme reparabile; Fiailitatea sistemelor RAID. Redundanţa N-modulară: Redundanţa triplă modulară; Redundanţa N-modulară; Votere; Redundanţa N-modulară cu reparare şi votere imperfecte; Disponibilitatea sistemelor N-modulare cu reparare şi votere imperfecte; Redundanţă la nivel de microcod; Tehnici avansate de votare; Fiabilitate software: Ciclul dezvoltării software; Modele de eroare software; Modele de fiabilitate software; Redundanţă software; Revenire şi recuperare; Fiabilitatea retelelor de calculatoare: Modelul de fiabilitate two-terminal; Rezistenţa node-pair; Fiabilitate all-terminal; Tehnici de design; Optimizarea de fiabilitate: Decompoziţie ierarhică şi partiţionare; Opimizarea la nivel de subsistem prin enumerare; Optimizarea sistemelor standby; Optimizarea prin algoritmi Greedy. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)Constructia unui cadru pentru Injectia Simulata de Defecte (ISD), bazata pe Limbaje de Descriere Hardware (HDL);Dezvoltarea unei campanii experimentale ISD, pentru un circuit aritmetic fara mecanisme de toleranta la defectare, descris in HDL;Dezvoltarea unei campanii experimentale ISD, pentru un sistem cu procesor fara mecanisme de toleranta la defecte (descriere HDL, inspirata de masina DLX);Campanie ISD pentru un circuit aritmetic tolerant la defectare;Campanie ISD pentru un sistem cu procesor tolerant la defectare;Măsurarea experimentală a gradului de optimizare a fiabilitatii;

D. BIBLIOGRAFIE

1. Martin Shooman. Reliability of Computer Systems and Networks – Fault Tolerance Analysis and Design. Wiley Interscience, 2002.

2. Min Xie, Yuan-Shun Dai, Kim-Leng Poh. Computing System Reliability – Models and Analysis. Kluwer Academic Publishers, 2004.3. Jorge Castiñeira Moreira, Patrick Guy Farrell. Essentials of Error-Control Coding. Wiley-Interscience, 2006.


Vor fi acordate doua note: o notă pe activitatea de laborator obţinută prin evaluarea implementării temelor propuse şi o notă la examenul final. Ponderea acestor note în nota finală este de 50% pentru cea de la examen şi 50% pentru cea de la evaluarea proiectelor de laborator. Examenul este scris, durează 120 de minute şi conţine 10 intrebari scurte de teorie plus 3 probleme de calcul al fiabilităţii şi optimizare.


1. Stanford University2. University of California Berkeley3. Massachusetts Institute of Technology

Data: 27.03.2007


Prof. dr. ing. Vladimir CREŢU Ş.l. dr. ing. Mihai UDRESCU-MILOSAV



“SISTEME EXPERT”



Titularul cursului: conf. dr. ing. Dan PescaruColaboratori:Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



Disciplina prezintă principalele metode de implementare a sistemelor expert, scoţând în evidenta domeniile de aplicabilitate, punctele forte şi neajunsurile fiecărei metode. Studenţii vor acumula cunoştinţe despre metode bazate pe date statistice, metode bazate pe cunoştinţe, sisteme expert fuzzy, sisteme bazate pe procesare simbolică şi sisteme bazate pe reţele neuronale. Cursul va cultiva abilităţile studenţilor de a dezvolta sisteme expert complexe. Fiecare metodă este însoţită de exemple de implementare din diverse domenii. Domeniul profundat este cel al inteligenţei artificiale.


Cap 1. Metode statistice de implementare a sistemelor expert: teorema lui Bayes, alternative, modelul logisti; Cap 2. Sisteme bazate pe procesare cunoştinţe: forward chaining, backward chaining, factori de certitudine; Cap. 3. Utilizarea teoriei fuzzy in sisteme expert: matematică fuzzy, reguli de inferenţă fuzzy, controlere fuzzy; Cap. 4. Utilizarea metodelor descriptive de prezentare a cunoştinţelor: blackboard, grafuri conceptuale; Cap. 5. Utilizarea modelului conceptual conexionist: perceptronul, reţele cu auto-organizare, reţele Hopfield, backpropagation, reţele Bayes, reţele Towell.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator)1. Sistem expert Nash în medicină.2. Sistem bazat pe teorema lui Bayes.3. Sistem bazat pe Forward Chaining.4. Sistem bazat pe Backward Chaining5. Sistem cu factori de certitudine.6. Controler fuzzy.7. Grafuri conceptuale.8. Sistem de clasificare cu perceptron.9. Sistem expert bazat pe reţea multistrat Towell.

D. BIBLIOGRAFIE

1. S. Russell, P. Norvig, Artificial Intelligence, a Modern Approach, SE, ISBN 0-13-080302-2, Prentice Hall, 20032. Simon Haykin, Neural Networks – a comprehensive foundation, SE, Macmillan Pub. Co, ISBN 0-13-273350-1, 19983. D. Waterman, A Guide to Expert Systems, Addison Wesley Pub. Co. , ISBN 0-201-08313-2, 1985


Examen scris (3 subiecte) la sfârşitul semestrului. În nota finală se iau în considerare, activitatea la laborator (50%) si notele la subiectele de examen. Lucrarile de laborator se concretizeaza in aplicaţii în C, C#, Java, PHP+SQL sau Prolog.


1. University of Washington, USA, CSS 482 - "Expert Systems"2. CSAIL, Massachusetts Institute of Technology, USA - C6.871: "Knowledge-Based Application Systems"3. School of Information, The University of Texas at Austin, USA, C42145 - "AI and Expert Systems"

Data: 26.03.2007 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, Prof.Dr.Ing. Vladimir CREŢU Conf.Dr.Ing. Dan PESCARU



“MANAGEMENTUL PROIECTELOR SOFTWARE”



Titularul cursului: prof. dr. ing. Vladimir CreţuColaboratori: as. ing. Carmen HolotescuNumar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



Cursul are drept obiectiv sa ofere absolventului programului de licenta cunostintele si abilitatile necesare unui manager de proiecte software. Este vorba despre metode, tehnologii si tehnici specifice de management in domeniul software. Absolventul cursului va fi in stare sa abordeze, sa planifice, sa organizeze, sa coordoneze si sa contoleze dezvoltarea unui proiect software de anvergura.


1. Introducere (obiective, terminologie, contractul de proiect, ciclul de dezvoltare, tehnologii de dezvoltare, infrastructura de documente a unui proiect)

2. Faza de Definire (analiza problemei, metode si tehnici pentru estimarea dimensiunii si a costurilor proiectelor software, redactarea Specificatiei Problemei, Planului Proiectului si a Criteriilor de Acceptare, organizarea generala a proiectului).

3. Faza de Proiectare (redactarea Specificatiei de Proiectare, Manualului Programatorului, revizuirea proiectului)

4. Faza de Programare (organizarea resursei umane, structurarea echipelor, controlul modificărilor, activităţi manageriale conexe)

5. Faza Testare Sistem (redactarea Specificatiei de Testare, organizarea testarii, controlul depanarii bug-urilor)

6. Faza de Acceptare7. Faza de Instalare si Livrare8. Consideratii speciale (proiecte mari, proiecte atipice, factori de risc)9. Asigurarea controlului calitatii produselor software. 10. Studiu de caz.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (proiect)

In cadrul proiectului se va realiza practic „Conceptia si redactarea planului unui proiect software de anvergura medie cu o tematica data”. Studentii vor lucra in echipe formate din 4-6 membri si vor realiza proiectul in conditii cat mai apropiate de cele reale. In final echipele vor prezenta, vor sustine, vor analiza si vor dezbate proiectele realizate intr-o sesiune de prezentari organizata in ultima saptamana.

D. BIBLIOGRAFIE

1. V.Cretu : “Software Project Management”, curs suport electronic 2006 2. P.W.Metzger : “Managing a Software Project”, Prentice Hall, 19813. W.S.Humphrey: “Managing the Software Process”, Addison-Wesley, 19894. K.Schwalbe, “Information Technology Project Management”, Thomson Learning, 2000


Test scris 50%Continut proiect 40% Prezentare proiect 10%


1. Computing Curricula 2004 Strawman Draft


Prof. Dr. Ing. Vladimir Cretu Prof. Dr. Ing. Vladimir Cretu



“EVALUAREA PERFORMANŢELOR SISTEMELOR DE CALCUL”



Titularul cursului: prof. dr. ing. Ştefan HolbanColaboratori: as. ing. Cosmin CernăzanuNumăr de ore/săptămână/Verificarea/Credite

Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite2 0 1.5 0 Examen


5


Scopul cursului este acela de a pune la dispoziţie un set de tehnici pentru construirea de modele a sistemelor de calcul. Aceste tehnici includ o gama largă de metode: lanţuri Markov, şiruri de aşteptare, modele de simulare. Accentul este pus pe tehnicile de simulare a sistemelor de calcul cu reţele Petri. Se are în vedere abilitatea de construi un model a unui sistem de calcul, respectiv a unei reţele de calculatoare şi de a efectua experimente de simulare urmate de interpretarea rezultatelor..


1. Concepte despre model, sistem, simulare2. Elemente de statistică matematică utilizate în evaluarea performanţelor3. Reţele de evaluare4. Indici de performanţă5. Modelarea sistemelor de calcul prin lanţuri Markov6. Reprezentarea sistemelor de calcul în teoria şirurilor de aşteptare7. Reprezentarea sistemelor de calcul prin reţele cu şiruri de aşteptare deschise8. Reprezentarea sistemelor de calcul prin reţele cu şiruri de aşteptare închise9. Experimente de simulare

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)1. Concepte de bază în PetriNets. Simularea unui model simplu2. Modele de tip reţea Petri netemporizată3. Modelarea proprietăţilor comportamentale4. Modele de tip reţea Petri temporizată5. Experimente de simulare

D. BIBLIOGRAFIE

2. J. Banks, J. Carson, B. Nelson, D. Nicol, Discrete-Event System Simulation, Prentice Hall International Series in Industrial and System Engineering 2004

2. S. Lavenberg Computer Performance modeling handbook, Academic Press 1983

3. Octavian Păstrăvanu, Mihaela Matcovschi, Cristian Mahulea Aplicaţii Ale Reţelelor Petri În Studierea Sistemelor Cu Evenimente Discrete, Editura Gh. ASACHI 2002




Bremen , Warsaw university - Petri NetsMaryland University - modeling and simulating




“SISTEME MOBILE ŞI APLICAŢII”



Titularul cursului: ş.l. dr. ing. Marius MarcuColaboratori:Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



Disciplina îşi propune să prezinte cunoştinţe legate de dezvoltarea aplicaţiilor mobile pentru sistemele alimentate la baterie: SmartPhone, PocketPC, laptop, etc. Cursurile disciplinei au ca obiective formarea studenţilor pentru cunoaşterea şi întelegerea particularităţilor legate de sistemele mobile, din punctual de vedere hardware, al sistemului de operare şi al aplicaţiilor în vederea dezvoltării de aplicaţii pentru aceste sisteme.


1. Introducere şi medii de dezvoltare.2. Sisteme de operare mobile: Windows CE/Mobile, Embedded Linux3. Dezvoltarea aplicaţiilor mobile: Windows4. Dezvoltarea aplicaţiilor mobile: Symbian5. Dezvoltarea aplicaţiilor mobile: Embedded linux6. Dezvoltarea aplicaţiilor mobile: Java mobile7. Managementul consumului: controlul bateriei, controlul puterii8. Reţele de comunicaţii personale: PAN, Bluetooth, IrDA9. Sisteme de poziţionare: GPS, LPS, WPS10. Securitatea aplicaţiilor mobile11. Aplicaţii mobile: ubiquitous computing

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)1. Medii de dezvoltare aplicaţii mobile2. Dezvoltarea aplicaţiilor Windows 3. Dezvoltarea aplicaţiilor Symbian4. Dezvoltarea aplicaţiilor mobile linux5. LPS6. Bluetooth7. IrDA8. GPS


1. Ivo Salmre, Writing Mobile Code: Essential Software Engineering for Building Mobile Applications, Addison Wesley, 2005.2. Leigh Edwards, Richard Barker, Developing Series 60 Applications: A Guide for Symbian OS C++ Developers, Addison Wesley, 2004.3. Jonathan Knudsen, Sing Li, Beginning J2ME: From Novice to Professional, Apress, 2005.


Examen scris la sfarsitul semestrului (60%) plus activitatea pe parcurs (40%). Examenul are o durată de 3 ore, conţine 12 de întrebări (10 teoretice şi 2 aplicative)


ETH Zürich, Computer Science, Mobile Systems Architectureshttp://www.jg.inf.ethz.ch/wiki/Mobile/Front

University of Pittsburg, School of Information Science, Application Development for Mobile Devices, http://www.sis.pitt.edu/~bsis/course_description.htm

London Metropolitan University, Computer Science, Mobile and Wireless Computing, http://www.londonmet.ac.uk/library/p39564_3.pdf

Data: 26.03.2007


http://www.londonmet.ac.uk/library/p39564_3.pdf

http://www.sis.pitt.edu/~bsis/course_description.htm

http://www.jg.inf.ethz.ch/wiki/Mobile/Front



“CALITATE ŞI EVOLUŢIE SOFTWARE”



Titularul cursului: conf. dr. ing. Radu MarinescuColaboratori:Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



Obiectivul cursului îl reprezintă familiarizarea studentului cu tehnici moderne de evaluarea a calitatii unui sistem software, cu un accent deosebit asupra calităţii proiectării şi a implementării, şi cu o abordare detaliată a sistemelor software orientate pe obiecte. În cadrul cursului se vor prezenta fazele procesului de evoluţie a software-ului, iar in cadrul fiecărei faze vor fi detaliate activităţile şi instrumentele software ce pot fi folosite pentru automatizarea procesului.


(1) Introducere: Problematica; Terminologie; Ciclul de viaţă al unui proces de optimizare a calităţii software-ului; (2) Tehnici de Captare a Modelului (Reverse Engineering): Tehnici generale de captare şi înţelegere a modelului; Tehnici bazate pe vizualizare; Tehnici bazate pe metrici; Tehnici bazate pe refactorizare; Tehnici de extracţie a relaţiilor dintre clase şi metode (3) Principii şi Euristici de Proiectare Orientată pe Obiecte: Mecanismele cheie ale Programării Orientate pe Obiecte; Principiul Open-Closed (OCP); Principiul Liskov al Substituţiei (LSP). Design by Contract; 3.5 Euristici de Proiectare Derivate din OCP, DIP şi LSP; Legea lui Demeter; (4)Detecţia Carenţelor de Proiectare: Carenţe de Proiectare. Definiţie şi Clasificare; Exemple de Carenţe de Proiectare; Infrastructura Analizei Automate a Codului (Metodologie; Meta-modelare; Instrumente Software); Procesul de Detecţie a Carenţelor de Proiectare (Metrici Software; Strategii de Detecţie); Beneficii şi Dezavantaje; (5) Modele de Calitate: Modele de Calitate Factor-Criteriu-Metrică; Modelul de Calitate Factor-Strategie; (6)Restructurată Programelor Dirijată de Factorii de Calitate: Conceptul de Refactorizare.; Restructurarea pentru Eliminarea Duplicării de Cod;Transformarea Structurilor Condiţionale în Apeluri Polimorfice; Introducerea de Tipare de Proiectare

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)Pornind de la codul sursa si documentatia unei aplicatii orientate pe obiecte de dimensiuni medii se cere studentilor sa analizeze sistemul sub aspectul calitatii proiectarii si a codului si pe baza cunostintelor dobandite la curs, si folosindu-se de instrumente software adecvate sa detecteze

principalele carente de proiectare si sa reproiecteze la nivel de principiu (si partial la nivel de detaliu, adica c modificarea efectiva a codului) sistemul.


1.S.Demeyer, S.Ducasse, O.Nierstrasz – Object-Oriented Reengineering Patterns, Morgan-Kaufmann, 2003

2. J. Kerievsky – Refactoring to Patterns, Addison-Wesley, 2004

3. M. Lanza, R.Marinescu – Object-Oriented Metrics in Practice, Springer Verlag, 2006


Examinarea va fi pe bază de examen oral. 33 % din nota finală va fi stabilită pe baza activităţii de laborator. Examenul va consta în tratarea a 2-3 subiecte dintre care cel puţin unul va avea o tentă aplicativă a cunoştinţelor. Construcţia subiectelor de examen porneşte de la idea înţelegerii reale a elementelor studiate, vizându-se evaluarea abilităţii de corelare şi aplicare a studentului şi nicidecum a capacităţii de memorare şi reproducere.


1. University of Zürich (Elveţia)

2. University of Bern (Elveţia)

3. TU Viena (Austria)

4. University of Middlesex (Marea Britanie)

Data: 26.03.2007

DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ,Prof.dr.ing. Vladimir CREŢU conf.dr.ing. Radu MARINESCU



“SISTEME MULTIMEDIA”



Titularul cursului: conf. dr. ing. Mihai V. MiceaColaboratori: as. ing. Răzvan CioargăNumar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



Scopul disciplinei este de a oferi studentilor un set comprehensiv de cunostinte privind principiile si tehnicile de baza utilizate in productiile multimedia. Se vor studia principalele medii de transmitere a informatiei (text, sunet, grafica si imagine, animatie si secvente video), precum si elementele de interactivitate si de design necesare prezentarilor multimedia profesionale. De asemenea, studentii vor dobandi abilitati privind utilizarea statiilor si a aplicatiilor specializate pentru productii multimedia.


Introducere: Ce este multimedia; Caracteristici si componente multimedia. Textul: Caracteristicile textului; Seturi si familii tipografice; Utilizarea textului in multimedia; Hipertextul. Sunetul: Elemente de acustica; Sisteme audio multimedia; Inregistrarea si editarea audio digitala. Imaginile si video: Imaginile digitale; Elemente de grafica; Animatia; Realizarea si utilizarea secventelor video. Interactivitatea: Principii; Interfete om-masina evoluate; Integrarea interactivitatii in productiile multimedia. Elemente de design: Proximitatea; Simetria; Alinierea; Repetitia; Contrastul; Culoarea; Elemente grafice ajutatoare; Formatul. Stocarea informatiei multimedia: Suporturi de stocare a informatiei multimedia; Baze de date multimedia; Tehnici de indexare si cautare a informatiei multimedia. Procesarea informatiei multimedia: Tehnici de compresie audio si formate audio digitale; Compresia imaginilor si formate grafice; Procesarea si stocarea animatiilor; Tehnici de compresie si formate video digitale. Sisteme si aplicatii multimedia: Echipamente specializate pentru productie multimedia; Sisteme de operare multimedia; Aplicatii specializate de productie multimedia; Sisteme de prezentare. Elemente de protectia proprietatii intelectuale.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)6. Text, hipertext: realizarea unor brosuri de prezentare pentru un anumit produs, la alegere; studiul stilului cel mai

potrivit pentru produsul respectiv: font, dimensiune, culoare; alegerea textului pentru brosura de prezentare.7. Sunet: alegerea sau inregistrarea sunetelor corespunzatoare pentru prezentarea unui produs.8. Procesarea sunetelor gasite pentru a indeplini anumite criterii de dimensiune, calitate, etc.9. Imagini: alegerea sau inregistrarea imaginilor corespunzatoare pentru prezentarea unui produs.10. Procesarea imaginilor gasite pentru a indeplini anumite criterii de dimensiune, calitate, etc.11. Video: identificarea sau filmarea secventelor video potrivite pentru prezentarea unui produs.12. Procesarea fisierelor video gasite sau filmate, aranjarea lor secventiala, sincronizarea cu sunetul.

13. Identificarea unui mediu de stocare corespunzator pentru prezentarea unui produs.14. Crearea unei aplicatii multimedia capabila sa integreze elementele media selectate pentru prezentarea produsului:

posibilitatea afisarii de imagini, sunetele, filme, texte de prezentare.15. Realizarea si finalizarea produsului de prezentare multimedia care contine toate elementele descrise mai sus.

D. BIBLIOGRAFIE

15. T. Vaughan, "Multimedia: Making it Work", 6th Edition, McGraw-Hill Osborne Media, 2003.16. R. Williams, "The Non-Designer's Design Book", 2nd Edition, Peachpit Press, 2004.17. R. Steinmetz, K. Nahrstedt, "Multimedia: Computing, Communications and Applications", Prentice-Hall, 1995.


Nota finala consta din evaluarea pe parcursul semestrului, in cadrul lucrarilor practice de laborator si la curs (30%), o prezentare tip proiect evaluata la finele semestrului (40 %) si o examinare scrisa la finele semestrului (1 ora, 30%).


5. Illinois Institute of Technology, SUA, Information Technology, Undergraduate Program: "Fundamentals of Multimedia" (ITM 460)

6. London Metropolitan University, UK, BSc Multimedia Program: "Multimedia concepts" (MM1001), "Introduction to multimedia coding" (MM1002), "Interactive multimedia authoring 1" (MM2005)

7. Indiana University - Purdue University - Indianapolis, SUA, Department of Computer and Information Science, Undergraduate Program: "Introduction to Multimedia Programming" (N351, V. Kilmer)

G. OBSERVATII

8. Materialul cursului consta dintr-un set de prezentari multimedia, cu ajutorul video-proiectorului. Studentii pot beneficia de suportul cursului in forma electronica.

9. Aplicatiile practice de laborator si proiectele se desfasoara in Laboratorul de Prelucrare Numerica a Semnalelor – DSPLabs, dotat cu statii, echipamente si aplicatii software specializate.

26.03.2007




“LOGICA FUZZY SI APLICATII”

FACULTATEA AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL / SPECIALIZAREA CALCULATOARE ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI


Titularul cursului: conf. dr. Ing. Doru TodincaColaboratori:Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite

Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite2 0 1.5 0 Examen


5


Introducere in logica fuzzy, prezentarea multimilor fuzzy si a operatiilor cu multimi fuzzy.Studiul inferentei fuzzy, studiul performantelor diverselor tipuri de circuite care implementeaza inferenta fuzzy.Aplicatii ale logicii fuzzy in domeniile: calculatoare, conducerea proceselor, comunicatii.


1. Multimi fuzzy: Operatii cu multimi fuzzy, logica fuzzy; 2. Principiul extensiei : Definirea principiului extensiei, multimi fuzzy de ordinul 2, multimi fuzzy de ordinul m;3. Inferenta fuzzy: Relatii fuzzy, variabile lingvistice , inferenta fuzzy; 4.Circuite digitale de inferenta fuzzy: Fuzzificarea si defuzzificarea, performantele circuitelor de inferenta fuzzy;5. Aplicatii ale inferentei fuzzy: Aplicatii in conducerea proceselor, aplicatii in siteme de calcul si de comunicatii;6 .Notiuni de aritmetica fuzzy: Numere fuzzy, operatii cu numere fuzzy; 7. Circuite fuzzy: Bistabile fuzzy, procesoare artimetice fuzzy

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)1. Modelarea si simularea unor circuite pentru inferenta fuzzy2. Modelarea si simularea unor bistabile fuzzy3. Modelarea si simularea unor procesoare aritmetice fuzzy4. Studiul performantelor diverselor tipuri de circuite fuzzy5. Utilizarea logicii fuzzy in aplicatii de conducerea proceselor6. Utilizarea logicii fuzzy in aplicatii din domeniul calculatoarelor7. Utilizarea logicii fuzzy in aplicatii din domeniul comunicatiilor


4. H.-J. Zimmermann, ”Fuzzy set theory – and its applications”, Kluwer Academic Publishers, 19915. M.J. Patyra and D.M. Mlynek (editors), ”Fuzzy Logic. Implementations and Applications”, Wiley Teubner,

19966. R.-E. Precup, S. Preitl, ”Fuzzy Controllers”, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 1999


Examen scris (colocviu), avand o pondere de 50%, iar ponderea laboatorului este tot 50%. Subiectele de examen sunt atat teoretice, cat si aplicative, durata examenului este de 3 ore.


1. University of California at Berkeley2. University of Bologna, Italia3. Ecole Polytechnique Fédérale de Lausanne (EPFL), Elvetia

Data: 17.03.2008

DIRECTOR DEPARTAMENT TITULAR DE DISCIPLINĂ,Prof. Dr. Ing. Vladimir Cretu conf. dr. Ing. Doru Todinca



“SISTEME TOLERANTE LA DEFECTE”



Titularul cursului: ş.l. dr. ing. Lucian ProdanColaboratori: as. ing. Versavia Ancuşa, prep. ing. Alexandru Amaricăi, prep. ing. Oana BoncaloNumar de ore/saptamana/Verificarea/Credite



Cursul se concentreaza asupra modelelor si metodelor utilizate in analiza si designul sistemelor tolerante la defecte si a sistemelor cu fiabilitate ridicata. Toleranta la defecte constituie un obiectiv primordial in implementarea sistemelor specializate pe aplicatii precum retelele de comunicatii si controlul zborului. Cursul urmareste familiarizarea cu conceptele de baza si state-of-the-art conexe analizei si designului sistemelor tolerante la defecte. Vor fi studiate sisteme tolerante la defecte existente, impreuna cu tehnicile aplicate. Aspecte practice ale tolerantei la defectare vor fi observate prin intermediul lucrarilor practice de laborator, a modelarilor si simularilor in VHDL.


Capitolul 1. Modelarea defectelor1.1 Definitii: fault, error, failure1.2. Evitarea defectelor VS tolerarea defectelor1.3 Modele de blocare1.4. Detectabilitate si redundanta1.5. Echivalenta si localizarea defectelor1.6. Dominanta

Capitolul 2. Generarea vectorilor stimul-test pentru scheme combinationale2.1. Metoda activarii unei cai2.2 Metoda Roth2.3. Metoda Poage2.4. Elaborarea experimentelor de testare pentru scheme secventiale2.5. Design for testability

Capitolul 3. Analiza indicatorilor de fiabilitate, disponibilitate si mentenabilitate3.1. Definitii3.2. Fiabilitatea sistemelor serie, paralel si mixte3.3. Disponibilitaea sistemelor de calcul3.4. Mentenabilitatea sistemelor de calcul3.5. Aplicatii

Capitolul 4. Toleranta la defectare4.1. Tehnici de obtinere a redundantei software si hardware4.2. Designul sistemelor tolerante la defecte4.3. Injectia de erori4.4 Sisteme tolerante la defecte. Studii de caz.


Lucrarile de laborator urmaresc familiarizarea cu principalele tehnici si metode de obtinere a caracteriticii de toleranta la defecte cu ajutorul modelarii si simularii in VHDL. Stadiul lucrărilor de laborator este apreciat la sfirsitul lucrarii corespunzatoare, nota la laborator reprezentind media tuturor lucrarilor. Tematica lucrarilor de laborator este urmatoarea: Analiza si sinteza unui sistem tolerant la defecte bazat pe vot majoritar. Modelare si simulare in VHDL (4 ore) Detectia si tolerarea defectelor cu ajutorul codurilor. Modelarea si simularea schemelor de detectie si corectie a

erorilor in VHDL (4 ore) Sisteme bazate pe redundanta (temporala, spatiala, structurala, informationala). Modelarea si simularea de

arhitecturi redundante in VHDL. (4 ore) Metode de injectie de erori in VHDL (4 ore) Toleranta la defectare prin prin reconfigurare dinamică. Modelarea si simularea in VHDL (4 ore) Metode de reconfigurare in sisteme bioinspirate tolerante la defectare. Modelarea si simularea in VHDL (6 ore)

D. BIBLIOGRAFIE

1. Israel Koren, C. Mani Krishna, Fault Tolerant Systems, Elsevier, 2007.2. Marin L. Shooman: Reliability of Computer Systems and Networks: Fault Tolerance, Analysis, and Design, John Wiley and Sons, 2002.3. Parag K. Lala. Self-checking and fault-tolerant digital design. Morgan-Kaufmann, 2001. E. PROCEDURA DE EVALUARE



Colorado State University. CS530 – Fault-Tolerant Computing, CS635 – Adv. Fault-Tolerant ComputingUniversity of Victoria. CSC 454 – Fault Tolerant ComputingUniversity of Wisconsin-Madison. ECE753 – Fault-Tolerant Computing


Prof. dr. ing. Vladimir CREŢU ş.l. dr. ing. Lucian PRODAN



“PRACTICĂ”









1. se va realiza, în limbaj de asamblare, un program de test pentru o componenta a sistemului de calcul; 2. dosarul de practica va contine un rezumat al aspectelor enuntate la "obiective", precum si descrierea în detaliu a programului de test; 3. fisierul sursa al programului de test (bogat în comentarii) va fi adus pe o discheta/ un CD pentru a fi prezentat la sustinerea colocviului.

D. BIBLIOGRAFIE





Data: 28.03.2007


UNIVERSITATEA 'POLITEHNICA' TIMIªOARAbigfoot.cs.upt.ro/~calin/activity/board/licenta... · Web...

Documents

Transcript of UNIVERSITATEA 'POLITEHNICA' TIMIªOARAbigfoot.cs.upt.ro/~calin/activity/board/licenta... · Web...