UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINAR … · 2011-02-14 · tipuri de...

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ NAPOCA

ŞCOALA DOCTORALĂ FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

Ing. GÖNCZ ENDRE

REZUMAT AL

TEZEI DE DOCTORAT

PERFECŢIONAREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A CARTOFULUI DESTINAT PROCESĂRII ÎN CONDIŢIILE

JUDEŢULUI COVASNA

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC, Prof. univ. dr. ing. GAVRILĂ MORAR

CLUJ NAPOCA

2011

1

INTRODUCERE

Fiind una dintre cele mai importante plantă de cultură, răspândit pe toate continentele, cartoful reprezintă un aliment de bază pentru aproape întreaga omenire, iar datorită multitudinii de aspecte pe care le îmbracă prezintă o importanţă deosebită şi în hrana animalelor şi procesare industrială.

Beneficiind de un relief variat, de la forma de câmpie brăzdată de râuri şi punctată de lacuri, la dealuri submontane şi bucurându-se de vecinătatea munţilor, judeţul Covasna, încântă ochiul şi sufletul prin frumuseţea neasemuită a peisajului în care verdele puternic al coniferelor domină ca un brâu înconjurător, înălţimile munţilor ce parcă îmbrăţişează aceste plaiuri transilvane, leagăn al culturii cartofului.

Cercetarile au fost efectuate la Staţiunea de Cercetare –Dezvoltare pentru Cartof Târgu Secuiesc, pe parcursul a trei ani experimentali (2008, 2009, 2010).

Teza este structurată pe baza a şapte capitole, cu un număr de 198 pagini, 77 de tabele şi 42 figuri.

Elaborarea lucrării de faţă s-a realizat sub înalta coordonare ştiinţifică a distinsului profesor universitar doctor inginer Gavrilă Morar, căruia îi adresez recunoştinţă, profund respect şi mulţumire pentru îndrumarea ştiinţifică oferită de-a lungul anilor de doctoratură.

Adresez mulţumiri deosebite şi profundă recunoştinţă doamnelor dr.ing. Mike Luiza directorul S.C.D.C. Târgu Secuiesc şi dr. ing Anca Baciu secretar ştiinţific, pentru sprijinul acordat în realizarea experienţelor, pentru sprijinul ştiintific oferit de-a lungul perioadei de colaborare.

De asemenea adresez mulţumiri şi d-nei ing. Maria Ianoşi pentru sprijinul acordat la prelucrarea statistică a rezultatelor obţinute în anii de experimentare.

Adresez mulţumiri întregului colectiv al sectorului de cercetare de la S.C.D.C. Târgu Secuiesc, precum şi colegilor mei, de la Disciplina de Fitotehnie. Cele mai calde mulţumiri le adresez familiei mele pentru tot sprijinul acordat. Mulţumesc tuturor celor care m-au ajutat într-o măsură sau alta la realizarea acestei teze de doctorat.

2

CAPITOLUL I ISTORICUL, IMPORTANŢA ŞI EVOLUŢIA CULTURII

CARTOFULUI

Cartoful este una dintre cele mai importante plante de cultură, care prezintă o mare plasticitate ecologică, fiind cultivată pe toate continentele, în peste 140 de ţări, unde se cultivă, în principal, în scop alimentar şi mai puţin pentru industrializare şi furajarea animalelor.

Pentru industrie, cartoful este utilizat în producerea alcoolului, amidonului, glucozei. Din 1000 kg de cartof se pot obţine 56 – 132 litri de alcool, sau 140 kg amidon, sau 240 – 260 kg chips, sau 700 – 750 kg pommes frites. Din amidon se pot realiza peste 700 derivate utilizate în industria alimentară, farmaceutică, textilă, producerea hârtiei etc.

Odată introdus în cultură, cartoful a fost din ce în ce mai apreciat şi a devenit una dintre principalele culturi pentru economia României.

CAPITOLUL II

STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PE PLAN MONDIAL ŞI ÎN ŢARA NOASTRĂ PRIVIND PROCESAREA CARTOFULUI

Procesarea producţiei de cartof sub diferite forme de preparate şi

semipreparate, constituie o adevărată revoluţie în cultura cartofului. Aceste produse procesate, pe lângă faptul că sunt hrănitoare şi mai gustoase, uşurează mult munca gospodinelor.

În ţările dezvoltate, industria alimentară produce în prezent cca. 28 tipuri de preparate din cartof (chips, pommes frites, fulgi pentru piure, cartof deshidratat, conserve etc.) care asigură o valorificare superioară a producţiei de cartof. De asemenea, cartoful serveşte ca materie primă în industrie pentru fabricarea a cca. 40 produse ca: glucoză, dextrină, amidon oxidat etc. care la rândul lor constituie fie materie primă, fie auxiliară în procesul de producţie în ramuri ca: alimentară, hârtie, celuloză, chimică, farmaceutică, materiale de construcţii, industria grea, extractivă şi altele.

În ultimele decenii, procesarea cartofului a trecut la forme superioare de utilizare, dezvoltând produse noi din fulgi, precum şi produse alimentare înnobilate prin prăjire (chips), semiprăjire (pommes frites), congelare sau conservare în lichide.

3

CAPITOLUL III PARTICULARITĂŢI TEHNOLOGICE PENTRU PRODUCEREA

CARTOFULUI DESTINAT PROCESĂRII SUB DIFERITE FORME

Solul prin principalele sale însuşiri (textura, structura şi conţinutul în elemente nutritive), poate favoriza dezvoltarea plantei, mărind suprafaţa de asimilare cu influenţe pozitive asupra acumulării amidonului. Dintre factorii fizico-chimici ai solului, potasiul are contribuţia cea mai mare, de 4,6%, urmat de textura solului (conţinut de nisip – l,84%, iar argila şi humusul câte 0,46%). Influenta pH – ului, a conţinutului de fosfor (P2O5), în condiţiile din ţara noastră nu au fost evidenţiate.

Soiurile de cartof se comportă diferit în funcţie de sol, atât în ceea ce priveşte mărimea tuberculilor formaţi cât şi conţinutul de substanţă uscată. De asemenea şi greutatea specifică care este un caracter de soi, poate varia în cadrul soiului în funcţie de tipul de sol şi condiţiile climatice.

O cultură de cartof pentru procesare trebuie să aibă cca. 200 – 250 mii tulpini principale/ha şi un index foliar de 3, ceea ce se poate realiza cu o densitate de plantare de 50 – 60 mii cuiburi / ha din fracţia sămânţă de 45 – 55 mm în diametru.

Trebuie acordată o deosebită atenţie lucrărilor de întreţinere, deoarece buruienile şi tasarea solului reduc conţinutul de amidon din tuberculi.

Conţinutul de amidon creşte pe măsură ce partea vegetativă a plantelor rămâne activă pe o perioadă cât mai lungă. În cele mai multe cazuri, la irigat tuberculii au o greutate specifică mai mică decât în cazul culturilor neirigate. Chiar în zonele secetoase, unde irigarea este o măsură obligatorie, aplicarea unor cantităţi mai mari de apă, în special spre sfârşitul perioadei de vegetaţie, au ca rezultat reducerea greutăţii specifice a tuberculilor, faţă de cultura irigată raţional.

Procentul de substanţă uscată creşte pe durata de acumulare a producţiei, iar măsurile ce accelerează acumularea producţiei duc la mărirea procentului de substanţă uscată din tuberculi la o dată timpurie de recoltare.

CAPITOLUL IV

OBIECTIVELE CERCETĂRILOR

Obiectivele urmărite în experienţele efectuate au fost: Studiul unui sortiment de soiuri autohtone pretabile pentru procesare

industrială sub diferite forme; Influenţa unor factori tehnologici asupra conţinutului de substanţă uscată şi amidon la soiurile destinate fiecărui scop în parte;

4

Influenţa unor doze şi rapoarte de îngrăşăminte chimice asupra producţiei şi conţinutului de substanţă uscată şi amidon;

Influenţa unor doze şi rapoarte de îngrăşăminte asupra calităţii culinare. Pentru realizarea obiectivelor de cercetare propuse au fost concepute 2

experienţe riguroase în condiţii de câmp experimental, la S.C.D.C. Târgu Secuiesc care au avut în vedere factori şi graduări ce vizează elementele de perfecţionare a tehnologiilor de cultivare a cartofului destinat procesării în condiţiile depresiunii Târgu Secuiesc.

Aceste elemente de tehnologie se referă la factorii biologici reprezentaţi prin soiuri create sau adaptate condiţiilor pedoclimatice din zonă, factori tehnologici ai producţiei de cartof, reprezentaţi prin desimea şi calibrul materialului de plantat, tipuri de îngrăşăminte minerale în doze şi rapoarte diferite.

Ca o sinteză a elementelor determinante a producţiei şi calităţii cartofului în depresiunea Târgu Secuiesc s-a abordat factorul managerial de optimizare a fertilizării prin elaborarea schemelor de fertilizare şi de valorificare superioară a îngrăşămintelor simple şi complexe pentru condiţiile pedoclimatice din depresiunea Târgu Secuiesc la cartoful destinat procesării.

a) O primă cercetare a constat în studiul raportului NPK şi a tipului de îngrăşământ (azotat de amoniu, complex 20:20:0 sau complex 15:15:15) pe nivele crescânde de azot de la 50 la 300 kg s.a./ha, la soiul Nemere şi influenţa acestora asupra producţiei şi a conţinutului de amidon (experienţa 1).

b) Într-o altă cercetare s-a efectuat o experienţă polifactorială (experienţa 2) cu patru factori: 3 soiuri x două epoci de plantare x două tipuri de îngrăşăminte complexe NPK aplicate fertilizării de bază şi 4 niveluri de azot administrate la plantare în care se studiază pe fracţii de mărime producţiile la hectar, numărul de tuberculi la cuib, greutatea medie a tuberculilor şi structura procentuală a acestora.

Interpretarea rezultatelor ştiinţifice se bazează pe trei calcule de analiza varianţei trifactoriale, efectuate separat pentru soiurile luate în studiu: Gared, Milenium şi Nemere, cu scopul de a micşora complexitatea interpretării statistice. Corespunzător acestor calcule prezentarea rezultatelor se face pe soiuri.

c) Pe fondul cercetărilor enumerate la punctul b. s-a efectuat un alt studiu, o altă cercetare a constat în studiul influenţei factorilor experimentali enumeraţi mai sus asupra principalelor însuşiri de calitate a cartofului destinat procesării sub formă de pommes frites şi chips. În acest sens fiecare factor cu graduările lui s-a apreciat sub aspectele randamentelor de curăţire, de prelucrare şi de produs finit în corelaţie cu conţinutul de amidon.

5

Pentru fiecare soi în parte s-a determinat pretabilitatea la fabricarea de pommes frites şi chips prin determinări de preprăjire şi prăjire în cazul primului produs şi de evidenţiere a timpului de prăjire, a culorii şi gustului chipsului obţinut sub influenţa factorilor tehnologici experimentali.

În final s-au calculat efectele economice rezultate din optimizarea fertilizării la soiurile experimentate cu ajutorul subprogramului ECON din pachetul de programe MSTAT C, program de calcul statistic al experienţelor din câmpurile experimentale şi din laborator.

În continuare se prezintă detaliat experienţele de câmp cu factorii şi graduările lor împreună cu protocolul experimental de observaţii, determinări şi analize.

d) Un alt studiu se referă la influenţa factorilor experimentali asupra conţinutului de amidon

Experienţa 1. Influenţa raportului NPK (tipul de îngrăşământ) şi

a dozelor de îngrăşământ cu azot asupra conţinutului de amidon la cartoful destinat procesării

Factorii experimentali şi graduările lor au fost următorii: A – raportul NPK şi tipul de îngrăşămânr cu graduările:

a1 = 1:0:0 – azotat de amoniu a2 = 1:1:0 – complex 20:20:0 a3 = 1:1:1 – complex 15:15:15

B – doze de azot aplicate la plantare cu graduările: b1 = 0 kg/ha b2 = 50 kg/ha b3 = 100 kg/ha b4 = 150 kg/ha b5 = 200 kg/ha b6 = 250 kg/ha b7 = 300 kg/ha

Amplasarea experienţei s-a făcut după metoda parcelelor subdivizate cu trei repetiţii.

Plantatul s-a efectuat semimecanizat, distanţa de plantare fiind de 75/25cm, realizând astfel o densitate de 53.300 plante/ ha, anii experimentali 2008 – 2010.

6

Experienţa 2. Elaborarea sistemului de fertilizare la soiurile Gared, Milenium şi Nemere

Factorii experimentali şi graduările lor Factorul A – epoca de plantare

a1- timpurie (început de aprilie) a2 – târzie (sfârşit de aprilie)

Factorul B – tipul de îngrăşământ (fertilizare de bază) b1 – C15:15:15 (N 90 kg s.a./ha : P 90 kg s.a./ha : K 90 kg s.a./ha) b2 – C11:9:20 (N 137 kg s.a./ha : P 112 kg s.a./ha : K 250 kg s.a./ha)

Factorul C – nivel de azot la plantare c1 – N68 = 200 kg / ha azotat de amoniu c2 – N102 = 300 kg / ha azotat de amoniu c3 – N136 = 400 kg / ha azotat de amoniu c4 – N170 = 500 kg / ha azotat de amoniu

Amplasarea experienţei s-a făcut după metoda parcelelor

subdivizate cu trei repetiţii. Ca material biologic s-au folosit soiurile Gared, Milenium şi

Nemere, din categoria biologică Bază Clasa Superelită. Plantatul s-a efectuat semimecanizat, distanţa de plantare fiind de

75/25cm, realizând astfel o densitate de 53.300 plante/ ha. Administrarea îngrăşămintelor chimice complexe s-a efectuat la

pregătirea patului germinativ ca fertilizare de bază iar a azotatului de amoniu la plantare.

La toate experienţele s-au efectuat observaţii în timpul perioadei de vegetaţie privind:

data principalelor lucrări agrofitotehnice efectuate; datele principalelor fenofaze; numărarea şi recoltarea cuiburilor pe două rânduri din mijlocul

parcelei (din 4 rânduri); recoltarea s-a făcut pe variante şi repetiţii. La recoltare s-au

efectuat următoarele determinări: numărul şi greutatea tuberculi > 55 mm numărul şi greutatea tuberculi 35 – 55 mm numărul şi greutatea tuberculi < 35 mm

Calculul şi interpretarea rezultatelor s-a efectuat prin metoda analizei varianţei, iar pentru aprecierea semnificaţiei diferenţelor s-a utilizat testul comparaţiilor multiple (Duncan).

Materialul biologic luat în studiu, experienţe efectuate, metoda de cercetare

Materialul biologic folosit în anii experimentali 2008, 2009, 2010 a

făcut parte din categoria biologică Bază Clasa Super Elită. Soiurile luate studiu au fost următoarele: Soiul NEMERE Soiul de cartof Nemere a fost creat la S.C.D.C. Tg. Secuiesc şi

omologat în anul 2000. Caractere morfologice. Colţul la lumină este de formă ovală, de mărime medie şi are culoarea bazei roşu–violet, prezintă la bază o perozitate slabă. Portul vârfului colţului la lumină este deschis, iar perozitatea la vârf este puternică. Planta este de tip intermediar, cu portul semi–erect. Tulpina este de talie mijlocie spre mare. Frunza este semicompactă cu foliole de mărime mijlocie, de culoare verde clar. Inflorescenţa este cimă simplă, cu flori mari de culoare albă. Tuberculii au formă rotundă. Culoarea cojii şi a pulpei este galbenă.

Însuşiri fiziologice. Perioada de vegetaţie a soiului Nemere este de 85 – 100 zile, încadrându-se în grupa soiurilor semitârzii. Soiul este rezistent la virusul Y şi mijlociu tolerant la mană (Phytophthora infestans (Mont de Bary)).

Însuşiri de calitate. Soiul Nemere se încadrează în grupa de calitate C. Se recomandă pentru consum de toamnă-iarnă şi procesare. Conţinut de amidon 16–17%.

Capacitate de producţie. Soiul are capacitate de producţie mare, potenţialul fiind de 63,5 t/ha.

Zonarea. Se recomandă pentru cultivarea în zonele favorabile culturii cartofului

Soiul GARED Soiul de cartof Gared a fost

creat la S.C.D.C. Târgu Secuiesc, omologat în anul 2004 şi brevetat în anul 2009.

7

8

lpei crem.

zile.

s, conţinutul de amidon este > 21%.

.C.D.C. Târgu Secuiesc,

e mărime mijlocie, de

ibil la m

arte din grupa soiurilor târzii, cu o perioadă de vegetaţie de 100 – 110 zile.

Caractere morfologice. Colţul la lumină este de formă conică, de mărime medie şi are culoarea bazei roşu – violet, prezintă la bază o perozitate medie. Portul vârfului colţului la lumină este pe jumătate deschis, iar

perozitatea este deasă spre foarte deasă. Planta este de tip frunzos, cu portul erect. Planta este foarte înaltă. Frunza este de mărime medie, de culoare verde deschis şi verde mediu. Inflorescenţa este de mărime medie. Tuberculul este scurt – oval, cu ochi puţin adânci. Culoarea cojii este roşie şi a pu

Rezistenţa la boli şi dăunători: soiul este rezistent la mana pe frunze şi tuberculi, rezistent la virusul

răsucirii frunzelor şi tolerant la virusul Y. Este rezistent la nematozii din genul Globodera şi Râia neagră.

Perioada de vegetaţie: soiul face parte din grupa soiurilor târzii, cu o perioadă de vegetaţie peste 110

Capacitatea de producţie. Soiul are capacitate de producţie mare, potenţialul fiind de 67 t / ha.

Însuşiri de calitate: calitatea culinară este bună, soiul Gared încadrându-se în clasa de folosinţă B, se comportă bine la procesare sub formă de pommes frite

Soiul MILENIUM Soiul de cartof Milenium a fost creat la S

omologat în anul 2004 şi şi brevetat în anul 2005. Caractere morfologice. Tuberculii au forma rotund – ovală, cu ochi superficiali. Culoarea cojii şi a pulpei este galbenă. Tulpina este de talie înaltă, cu internodii nepigmentate. Frunza are foliole dculoare verde clar. Floarea are corola de culoare albă. Rezistenţa la boli şi dăunători: soiul este rezistent la virusul Y şi sens

ană (Phytophthora infestans). Este rezistent la nematodul cu chişti. Perioada de vegetaţie: soiul face p

9

Capacitatea de producţie. Soiul are capacitate de producţie mare, potenţialul fiind de 58,1 t / ha.

Însuşiri de calitate: calitatea culinară este bună, soiul Milenium încadrându-se în clasa de folosinţă C, conţinutul de amidon este de 18,53%. Se recomandă pentru consum toamnă – iarnă şi procesare.

Îngrăşăminte folosite în experienţă Azotat de amoniu. Are un conţinut în azot de 33,0 – 34,5%, cel mai

frecvent 33,5%. Se prezintă sub forma unei sări cristalizate sau granulate, de culoare albă, uneori roz – gălbuie, solubilă în apă şi foarte higroscopică. Se poate aplica pe toate solurile, dar cu restricţii pe cele cu reacţie acidă.

Îngrăşământul Complex 15–15–15. Compus mineral care conţine trei elemente nutritive , azot, fosfor şi potasiu. Acest tip de îngrăşământ conţine 15% azot, 15 % fosfor şi 15% potasiu.

Îngrăşământul Complex 11–9–20. Compus mineral care conţine trei elemente nutritive, azot, fosfor şi potasiu. Acest tip de îngrăşământ conţine 9% N, 11% P2O5 şi 20% K2O.

Condiţiile pedologice şi climatice de experimentare

Experienţele s-au efectuat în perioada 2008–2010, la Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof Tg. Secuiesc. Terenurile de la S.C.D.C. Tg. Secuiesc se întind pe două subunităţi de relief: şes aluvial şi terase lacustre. Şesul aluvial, situat la 540–560 m, altitudine, este subunitatea cea mai joasă din depresiune. Se caracterizează prin pante extrem de reduse (sub 1%) şi prin lipsa fragmentării verticale iar pe unele zone mai reduse prin exces de umiditate. Solurile dominante pe teritoriul S.C.D.C. Tg. Secuiesc sunt faeoziomuri. Solul are o reacţie moderat acidă în stratul arat 5,8–6,2 şi slab acidă în următorii 60 cm, are o aprovizionare mijlocie cu humus (2,9–3,2%), foarte bună cu azot total şi potasiu mobil şi bună cu fosfor mobil în stratul arabil. Solul are un conţinut ridicat în CaCO3 la adâncimea de 90–120 cm şi slab pe profil şi un drenaj global bun.

Din punct de vedere climatic, teritoriul Tg. Secuiesc este situat mult sub influenţa climatului est-continental. Această zonă este mult izolată faţă de influenţele oceanice vestice, fiind închis în această parte de ultimele prelungiri ale munţilor Bodoc, care înaintează adânc în depresiune.

10

METODA DE CERCETARE, EXPERIENŢE EFECTUATE Cercetările efectuate s-au desfăşurat în anii 2008 – 2010, în câmpurile

experimentale ale Staţiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Cartof Târgu Secuiesc.

Scopul cercetărilor a fost stabilirea posibilităţilor de mărire a producţiilor de tuberculi şi optimizarea structurii de mărime a acestora la noile soiuri în vederea creşterii randamentului de amidon prin tehnologia de cultivare în condiţiile din judeţul Covasna.

Baza teoretică a cercetărilor o constituie cunoştiinţele acumulate până în prezent, referitoare la relaţiile stânse care există între numărul de tuberculi formaţi şi producţie, între mărimea tuberculilor şi producţie, precum şi relaţia pozitivă dintre mărimea tuberculilor şi conţinutul lor în amidon.

Dintre factorii tehnologici cu influenţă hotărâtoare asupra mărimii şi structurii producţiei la Târgu Secuiesc s-au studiat până în prezent efectele mărimii tuberculilor de plantat, a densităţilor de plantare şi a nivelurilor de fertilizare (între 0 şi 300 kg N/ha), cu rapoarte N:P:K de 1:1:1 prin folosirea îngrăşământului C15:15:15. În aceste experienţe se constată limitarea creşterilor de producţie la cca. 150 – 200 kg N/ha.

Preocupările prezente vizează efectele creşterii dozelor de potasiu în fertilizarea de bază precum şi a nivelurilor ridicate de azot administrat la plantare în diferite epoci de plantare.

În cercetările efectuate care s-au realizat într-o experienţă polifactorială cu patru factori (două epoci de plantare, trei soiuri, fertilizare de bază cu două rapoarte, nivele N:P:K şi două niveluri de azot administrate la plantare) se studiază pe fracţii de mărime producţiile la hectar, numărul de tuberculi pe mp, greutatea medie a tuberculilor şi structura procentuală a acestora.

Lucrarea prezentată se bazează pe trei calcule de analiza varianţei trifactoriale, efectuate separat pentru soiurile luate în studiu: Gared, Milenium şi Nemere, cu scopul de a micşora complexitatea interpretării statistice. Corespunzător acestor calcule prezentarea rezultatelor se face pe soiuri.

TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A CARTOFULUI DESTINAT

INDUSTRIALIZARII ÎN CÂMPUL EXPERIMENTAL

Cultura premergătoare la S.C.D.C. Tg. Secuiesc este de obicei o cereală păioasă (grâu, orzoaică, triticale).

11

Pregătirea terenului s-a efectuat imediat după recoltarea culturii premergătoare, încă din luna august –septembrie. Lucrările solului executate toamna au fost: dezmiriştitul, arătura adâncă, prelucrarea arăturii. Primăvara s-a efectuat nivelarea terenului, pregătirea patului germinativ şi fertilizarea cu îngrăşăminte minerale.

Dezmiriştitul s-a executat imediat după recoltarea culturii premergătoare şi s-a efectuat pentru eliberarea terenului de paie, resturi vegetale sau de alte produse rămase pe mirişte, care ar putea împiedica lucrările mecanice la sol. Lucrarea s-a executat cu grapa cu discuri în agregat cu tractorul U-650.

Arătura adâncă de toamnă este una dintre cele mai importante lucrări ale solului. Prin această lucrare s-a realizat afânarea şi aerarea puternică a solului pe adâncimea 28-30 cm, ceea ce duce la îmbunătăţirea stării fizice, hidro-fizice şi de aeraţie a acestuia. Arătura adâncă s-a efectuat în luna octombrie. Pentru executarea arăturii de bază, la cultura cartofului s-a folosit plugul reversibil cu 3 trupiţe.

Primăvara înainte de administrarea îngrăşămintelor chimice şi de pregătirea patului germinativ s-a efectuat nivelarea terenului.

Administrarea îngrăşămintelor s-a efectuat conform tematicii de cercetare.

Pregătirea patului germinativ s-a făcut în luna aprilie, cu o zi înaintea plantării. Această lucrare s-a efectuat cu combinatoarele CPGC-4.

Plantatul s-a efectuat semimecanizat prin deschiderea rigolelor cu rariţele, plantat manual iar acoperirea rândurilor tot cu rariţele. Distanţa de plantare la fiecare experienţă de 25 cm între plante pe rând şi 75 cm între rânduri.

Înainte de răsărire s-a efectuat bilonatul iar în a doua zi erbicidarea culturii de cartof cu substanţe pe bază de metribuzin (Sencor, Lexone, AS). Pentru combaterea monocotiledonatelor s-a folosit în fiecare an un produs selectiv (Fusilade, Pantera). Aplicarea erbicidelor s-a făcut când buruienile monocotiledonate au avut 3-4 frunze.

Combaterea bolilor şi dăunătorilor s-a efectuat conform tematicii de cercetare. Pentru combaterea manei s-a folosit şi o combinaţie între două produse diferite în acelaşi timp, acesta pentru eficientizarea tratamentului. Substanţe folosite în experienţe pentru combaterea manei au fost: Ridomil Gold MZ, Ridomil Gold Plus, Acrobat, Shirlan, Cupertine Super, Consento, Infinito, Revus. Pentru combaterea Gândacului din Colorado s-a aplicat Calypso.

Recoltarea experienţelor s-a făcut pe variante, pe repetiţii.

12

METODELE DE LUCRU ŞI APARATURA FOLOSITĂ PENTRU STABILIREA CALITĂŢII CULINARE

Aparatul are la baza construcţiei un microprocesor specializat care

conduce operaţia de măsurare şi care controlează îndeplinirea condiţionărilor impuse pentru realizarea unor măsurări corecte.

Tastele de comandă de pe partea frontală a aparatului permit selectarea speciei pentru care se realizează măsurarea, comanda măsurării atunci când sunt îndeplinite condiţiile de măsurare, calibrarea aparatului, informaţia de măsurare fiind oferită de dispozitivul de afişare alfanumeric în ansamblu şi cu 16 mesaje privind modul de lucru.

Pentru eliminarea erorilor datorate geometriei mostrelor neomogenizate, aparatul este prevăzut cu un recipient rotativ de prelevare a probei; rotaţia cupei este controlată de microprocesor, realizându-se 120 citiri la intervale de 5 grade, rezultatul măsurării fiind media acestor citiri.

Aparatul este prevăzut cu interfaţă RS 232 – C prin intermediul căreia se poate realiza cuplarea la un calculator PC sau la imprimanta opţională care se poate livra împreună cu aparatul.

PRETABILIATEA PENTRU CHIPS

Pentru fiecare determinare se cântăreşte câte o probă de 200 g

tuberculi cu coajă. În continuare tuberculii se curăţă de coajă şi se cântăresc din nou, după care, se feliază, pe lăţime, cu ajutorul unei răzătoare (tot tuberculul), pentru obţinerea rondelelor, care apoi se cântăresc.

Rondelele se spală de mai multe ori în apă călduţa, până când apa ramâne curată, limpede. În timpul clătirilor feliile de cartof se desfac uşor, una de cealaltă, cu degetele. Se pun la scurs într-o sită.

Se pregăteşte baia de ulei. Se umple cu ulei până la semn, se porneşte şi când temperatura uleiului ajunge la 140°C (ledul roşu se stinge), se introduc rondelele de cartof în uleiul încins. Se lasă la prăjit, iar când feliile sunt crocante, uscate (au pierdut apa) se scot din ulei, se aşează pe un prosop de hârtie şi se cântăresc.

Se calculează, de asemenea şi randamentul (cât chips s-a obţinut dintr-o anumită cantitate de cartofi). Se poate nota opţional şi timpul de prăjire.

Apoi se dau note pentru culoarea chipsului. Pentru aceasta se utilizează o scală standardizată, sub forma unor cartoane pentru evaluarea calităţii chipsului, notate de la 1 la 9.

Pentru gust, se fac aprecieri asemănătoare cu cele de la cartoful fiert, pe baza unor note de la 1 la 4. Apoi se face o medie.

13

PRETABILIATEA PENTRU POMMES FRITES

Pentru fiecare determinare se cântăreşte câte o probă de 1000 g tuberculi cu coajă. Apoi tuberculii se curăţă de coajă şi se cântăresc din nou, după care, se taie, pe lungime, pentru obţinerea batoanelor, care apoi se cântăresc.

Se pregăteşte baia de ulei. Se umple cu ulei până la semn, se porneşte şi când temperatura uleiului ajunge la 190°C (ledul roşu se stinge), se introduc batoanele de cartof în uleiul încins. Se lasă la prăjit 1-2 minute până când se formează o crustă, iar apoi se scot din ulei, se aşează pe un prosop de hârtie se scurg, se răcesc şi se refrigerează 30 minute la +4°C, după care se congelează 1 oră la –40°C.

După congelare se ambalează în pungi de plastic şi se depozitează la -18°C. După depozitare batoanele congelate se prăjesc în ulei la 190°C în funcţie de preferinţa consumatorului. Se calculează consumul de ulei şi se stabileşte randamentul (cât pommes frites s-a obţinut dintr-o anumită cantitate de cartofi). Se poate nota opţional şi timpul de prăjire.

Pentru gust, se fac aprecieri asemănătoare cu cele de la cartoful fiert, pe baza unor note de la 1 la 4. Apoi se face o medie.

CAPITOLUL V

REZULTATE OBŢINUTE

CERCETĂRI PRIVIND GRADUL DE ÎNDEPLINIRE A CERINŢELOR CARTOFULUI FAŢĂ DE CLIMĂ ŞI SOL ÎN

DEPRESIUNEA TG. SECUIESC, JUDEŢUL COVASNA

În condiţiile din judeţul Covasna se poate cultiva cu rezultate bune cartof. Solurile din zona Tg. Secuiesc din punct de vedere pedologic şi orografic, sunt favorabile producerii cartofului în condiţii de mecanizare.

În judeţul Covasna care prezintă condiţii naturale favorabile pentru cultura cartofului, organizarea superioară a producţiei la această cultură de bază în agricultura sa, oferă posibilităţi deosebite atât pentru creşterea continuă a producţiei cât mai ales pentru valorificarea superioară a cartofului.

Caracterizând, regimul termic existent în depresiunea Tg. Secuiesc, din judeţul Covasna, rezultă că cerinţele biologice ale cartofului, în an normal, sunt asigurate condiţiile de temperatură în toate zonele din judeţ, pentru fiecară fenofază.

Temperatura maximă în sol în perioada de vegetaţie la adâncimea de 10 cm nu depăşeşte 20°C, iar media temperaturilor în perioada de vegetaţie variază între 16-18°C.

Amplasarea culturii de cartof se poate face numai pe soluri uşoare şi mijlocii, cu textura nisipoasă, nisipo – lutoasă sau luto – nisipoasă, a căror conţinut de argilă nu depăşeşte 30%, bine structurate. Solurile turboase, dar fără exces de apă, sunt de asemenea potrivite cultivării cartofului.

INFLUENŢA FERTILIZĂRII ASUPRA CONŢINUTULUI ÎN

AMIDON LA CARTOFUL INDUSTRIAL Fosforul şi potasiul influenţează cel mai mult conţinutul de amidon

comparativ cu alte combinaţii de îngrăşăminte şi pe măsură ce creşte nivelul de fertilizare în favoarea îngrăşămintelor cu azot în doze progresive, chiar în combinaţii cu fosfor şi potasiu, amidonul din tuberculi scade.

S-a constatat o scădere a conţinutului de amidon ca urmare a fertilizării cu diferite doze de îngrăşăminte fără ca producţia de amidon la hectar să scadă datorită creşterii producţiei de tuberculi pe unitatea de suprafaţă.

Fosforul şi potasiul luate individual, influenţează pozitiv acumularea amidonului în tuberculi iar azotul administrat singur duce la scăderea conţinutului de amidon.

Fig. 1. Influenţa dozelor şi a raportului NPK asupra producţiei de

amidon / ha la soiul Nemere – Târgu Secuiesc 2008

Producţiile maxime s-au realizat la toate rapoartele N:P:K la doza de N 150 kg s.a./ha. Nivelul cel mai ridicat de producţie s-a realizat cu îngrăşământul complex 15:15:15 cu raport N:P:K 1:1:1.

În cadrul aplicării azotatului de amoniu, efectele de sporire a producţiei de amidon se manifestă începând cu 50 kg N s.a./ha, înregistrându-se în condiţii de fertilizare 4,8 – 5,2 t/ha amidon faţă de 3,5 t/ha la martorul nefertilizat.

În cazul îngrăşămintelor complexe cu 2 sau 3 elemente sporirea

14

producţiei de amidon se realizează treptat. Producţii de 4,7 – 5,0 t/ha se înregistrează în cazul folosirii îngrăşământului complex 20:20:0 la peste 100 kg N s.a./ha iar în cazul complexului 15:15:15 la niveluri de peste 150 kg s.a./ha.

Fig. 2. Influenţa dozelor şi a raportului N:P:K asupra producţiei de

amidon la ha la soiul Nemere – Târgu Secuiesc 2009

CAPITOLUL VI REZULATE PRIVIND OPTIMIZAREA FERTILIZĂRII PRIN

VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A TIPURILOR DE ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE ROMÂNEŞTI LA SOIURI DE

PERSPECTIVĂ ÎN DEPRESIUNEA TG.SECUIESC

COMPORTAREA SOIULUI MILENIUM LA FERTILIZARE

În condiţiile cercetate în medie creşterea nivelurilor de fertilizare până la N 400 kg/ha, au determinat creşterea producţiei soiului Milenium până la 35,6 t/ha la epoca I de plantare, după care se constată în medie descreşteri de producţie.

15

16

Tabelul 1 Efectele fertilizării cu azotat de amoniu asupra producţiei de cartof soiul

Milenium plantat la diferite epoci (valori medii 2008 – 2010)

Epoca Azotat de amoniu kg/ha

Milenium Producţia totală Producţia procesată Masa medie tuberculi

t/ha Test Duncan t/ha Test Duncan g Test Duncan

1

200 33,9 B 30,5 B 65,1 A 300 34,5 B 31,6 A 65,2 A 400 35,6 A 31,9 A 65,7 A 500 32,4 C 29,0 C 61,5 B

2

200 28,5 F 26,0 E 56,5 C 300 29,4 E 25,8 E 57,5 C 400 30,5 D 27,1 D 60,2 B 500 28,5 F 25,9 E 57,9 C

Media

200 31,2 C 28,2 B 60,8 B 300 32,0 B 28,7 B 61,3 B 400 33,1 A 29,5 A 63,0 A 500 30,4 D 27,5 C 59,7 B

DL 5% (azotat amoniu) = 0,7 t/ha 0,6 t/ha 0,7 t/ha 1,6 g DL 5 % (epoca * azotat amoniu) = 0,9 t/ha 1,1 t/ha 0,8 g

Cele mai ridicate producţii s-au obţinut la variata de fertilizare cu 400

kg/ha azotat de amoniu la ambele epoci de plantare (35,6 t/ha respectiv 30,5 t/ha).

Masa medie a unui tubercul analizată sub aspectul determinării ei de doze diferite de azotat evidenţiază aceeaşi doză de 400 kg/ha azotat de amoniu la care se obţin diferenţele semnificative de mărime a tuberculului recoltat comparativ cu celelalte doze de azotat folosite în experimentare.

În condiţiile experimentale din anii 2008–2010 la soiul Milenium cea mai ridicată producţie medie totală s-a înregistrat la varianta de fertilizare cu îngrăşăminte complexe C11:9:20 diferenţa faţă de varianta C15:15:15 fiind semnificativ mai mare cu 2,5 t/ha. Această diferenţă considerăm că se datorează aportului de potasiu din concentraţia îngrăşământului complex care a determinat şi în cazul masei medii a unui tubercul la varianta de fertilizare C11:9:20 diferenţa semnificativă faţă de varianta C15:15:15.

17

Tabelul 2 Efectele de interacţiune ale fertilizării cu îngrăşăminte complexe cu raport

NPK diferit şi epoca de plantare a cartofului la soiul Milenium (valori medii 2008 – 2010)

Epoca Îngrăşământ complex

Milenium

Producţia totală Producţia procesată

Masa medie tuberculi

t/ha Test Duncan t/ha Test

Duncan g Test Duncan

1

C15:15:15 600 kg/ha 31,9 B 28,6 B 61,6 B

C11:9:20 1250 kg/ha 36,3 A 32,9 A 67,1 A

2

C15:15:15 600 kg/ha 28,9 D 25,8 D 58,0 C

C11:9:20 1250 kg/ha 29,6 C 26,6 C 58,0 C

Media

Epoca 1 34,1 - 30,8 - 64,4 - Epoca2 29,2 - 4,9o 26,2 - 4,6o 58,0 - 6,4o

C15:15:15 600 kg/ha 30,4 - 27,2 - 59,8 -

C11:9:20 1250 kg/ha 32,9 + 2,5* 29,7 + 2,5* 62,6 + 2,8*

DL 5% (epoca) = 2 t/ha 0,3 t/ha 0,9 g DL 5% (complex) = 0,3 t/ha 0,4 t/ha 0,8 g DL 5 % (epoca * complex) = 0,6 t/ha 0,7 t/ha 1,6 g

La epoca întârziată de plantare s-a realizat în medie o scădere

semnificativă a producţiei medii totale de 4,9 t/ha faţă de prima epocă de plantare; în cazul producţiei procesate diferenţa fiind de 4,6 t/ha. O scădere semnificativă de 6,4 g s-a înregistrat şi pentru masa medie a unui tubercul la epoca întârziată de plantare faţă de prima epocă.

Pentru soiul Milenium se recomandă o plantare timpurie cu îngrăşământ complex 11:9:20 favorabil aportului de potasiu care determină cea mai mare producţie totală, cea mai mare producţie pentru procesare şi cea mai mare masă medie a unui tubercul.

La varianta de fertilizare cu îngrăşăminte complexe C11:9:20 s-a obţinut un spor mediu al producţiei totale de 2,5 t/ha sau 8,2% faţă de varianta de fertilizare C15:15:15. Cel mai mare spor mediu de producţie s-a înregistrat la producţia procesată prin plantarea în prima epocă, varianta de fertilizare cu îngrăşăminte complexe C11:9:20 de 15%, în timp ce pentru producţia totală sporul a fost de 13,8%.

18

Tabelul 3 Sporul mediu de producţie datorat fertilizării cu îngrăşăminte complexe la

diferite epoci de plantare a cartofului soiul Milenium (2008 – 2010)

Epoca Complex

Milenium Producţia totală Producţia procesată

t/ha Dif. t/ha

Rel. % t/ha Dif.

t/ha Rel. %

1

C15:15:15 600 kg/ha 31,9 - 100 28,6 - 100

C11:9:20 1250 kg/ha 36,3 + 4,4* 113,8 32,9 + 4,3* 115,0

2

C15:15:15 600 kg/ha 28,9 - 100 25,8 - 100

C11:9:20 1250 kg/ha 29,6 + 0,7* 102,4 26,6 + 0,8* 103,1

Media

Epoca 1 34,1 - 100 30,8 - 100 Epoca2 29,2 - 4,9o 85,6 26,2 - 4,6o 85,1 C15:15:15 600 kg/ha 30,4 - 100 27,2 - 100

C11:9:20 1250 kg/ha 32,9 + 2,5* 108,2 29,7 + 2,5* 109,2

DL 5% (epoca) = 0,2 t/ha 0,4 t/ha DL 5% (complex) = 0,3 t/ha 0,4 t/ha DL 5 % (epoca * complex) = 0,6 t/ha 0,7 t/ha

Pentru ambele tipuri de îngrăşăminte complexe aplicate la pregătirea

terenului doza de 400 kg/ha azotat de amoniu administrată la plantare s-a dovedit a fi cea mai eficientă atât pentru obţinerea producţiei totale precum şi pentru producţia procesată şi masa medie a unui tubercul.

COMPORTAREA SOIULUI NEMERE LA FERTILIZARE Cele mai ridicate producţii s-au obţinut la variata de fertilizare cu

400 kg/ha azotat de amoniu la ambele epoci de plantare 34,4 t/ha (epoca I) şi 30,9 t/ha (epoca II) la producţia totală şi 30,9 t/ha (epoca I) respectiv 28,1 t/ha (epoca II) la producţia procesată, la acest nivel de fertilizare şi masa medie a unui tubercul fiind cea mai ridicată de 62,4 g la epoca I şi 57,7 g la epoca II.

19

Tabelul 4 Efectele medii ale fertilizării cu azotat de amoniu asupra producţiei de

cartof soiul Nemere plantat la diferite epoci de plantare a cartofului (valori medii 2008 – 2010)


Nemere Producţia totală Producţia procesată Masa medie tuberculi


1

200 30,1 D 27,6 BC 56,7 C 300 31,6 B 28,7 B 56,7 C 400 34,4 A 30,9 A 62,4 A 500 31,3 BC 28,1 BC 59,7 B

2

200 28,7 E 25,5 E 51,8 D 300 30,4 CD 27,0 CD 52,6 D 400 30,9 BCD 28,1 BC 57,7 BC 500 28,7 E 25,9 DE 56,0 C

Media

200 29,4 C 26,6 C 54,2 C 300 31,0 B 27,9 B 54,6 C 400 32,7 A 29,5 A 60,0 A 500 30,0 C 27,0 C 57,8 B

DL 5% (azotat amoniu) = 0,6 t/ha 0,8 t/ha 1,8 g DL 5 % (epoca * azotat amoniu) = 0,9 t/ha 1,6 t/ha 2,5 g

Tabelul 5

Sporul mediu de producţie datorat fertilizării cu îngrăşăminte complexe la diferite epoci de plantare a cartofului soiul Nemere (2008 – 2010)

Epoca Îngrăşământ complex

Nemere Producţia totală Producţia procesată

t/ha Dif. t/ha

Rel. % t/ha Dif.

t/ha Rel. %

1

C15:15:15 600 kg/ha 31,6 - 100 28,7 - 100

C11:9:20 1200 kg/ha 32,1 + 0,5 101,6 29,0 + 0,3 101,0

2

C15:15:15 600 kg/ha 29,1 - 100 25,8 - 100

C11:9:20 1200 kg/ha 30,4 + 1,3* 104,5 27,5 + 1,7* 106,6

Media

Epoca 1 31,8 - 100 28,8 - 100 Epoca2 29,7 - 2,1o 93,4 26,6 - 2,2o 92,4

C15:15:15 600 kg/ha 30,3 - 100 27,2 - 100

C11:9:20 1200 kg/ha 31,2 + 0,9* 103,0 28,2 + 1,0 103,7


20

La varianta de fertilizare cu îngrăşăminte complexe C11:9:20 s-a obţinut un spor mediu a producţiei totale de 0,9 t/ha (3,0%) semnificativ mai mare faţă de varianta de fertilizare C15:15:15. Cel mai mare spor mediu de producţie s-a înregistrat la producţia procesată în prima epocă de plantare, varianta de fertilizare cu îngrăşămite complexe C11:9:20 de 1,7 t/ha fiind semnificativă (6,6%), în timp ce pentru producţia totală sporul a fost de 4,5% sau 1,3 t/ha.

Sporuri ridicate de producţie au fost înregistrate şi în cazul fertilizării de bază cu îngrăşământ complex C11:9:20, nivelurile de fertilizare cu 300 kg / ha şi 400 kg / ha azotat de amoniu cu sporuri de producţie de 10,2% respectiv 15,2% pentru producţia totală şi 10,7% respectiv 15,6% pentru producţia procesată.

Tabelul 6

Sporul de producţie datorat interacţiunii dintre îngrăşămintele complexe aplicate şi dozele de fertilizare cu azotat de amoniu la soiul de cartof

Nemere (valori medii 2008 – 2010)

Ingrăşământ complex

Azotat de amoniu

Nemere Producţia totală Producţia procesată

t/ha Dif. t/ha

Rel. % t/ha Dif.

t/ha Rel. %

C15:15:15 600 kg/ha

200 27,4 - 100 25,2 - 100 300 29,2 + 1,8* 106,6 26,5 + 1,3* 105,2 400 30,8 + 3,4* 112,4 28,7 + 3,5* 113,9 500 27,4 0 100,0 25,3 + 0,1 100,4

Media 30,3 - 100 27,2 - 100

C11:9:20 1200 kg/ha

200 28,3 - 100 26,2 - 100 300 31,2 + 2,9* 110,2 29,0 + 2,8* 110,7 400 32,6 + 4,3* 115,2 30,3 + 4,1* 115,6 500 26,6 - 1,7o 94,0 24,5 - 1,7o 93,5

Media 31,2 + 0,9* 103,0 28,2 + 1,0 103,7 DL 5% (complex) = 0,3 t/ha 0,4 t/ha DL 5 % (complex * azotat amoniu) = 0,9 t/ha 1,2 t/ha

Pentru producţii mari de cartof soiul Nemere solicită plantări

timpurii şi îngrăşăminte complexe cu raport favorabil potasiului. Soiul Nemere este mai dependent de anul climatic comparativ cu

celelalte soiuri experimentate, răspunde favorabil cu diferenţe semnificative de producţie totală şi procesată la o fertilizare de bază cu îngrăşământ complex în care potasiul domină ca pondere şi realizează sporuri de producţie totală şi procesată semnificativă la doze de 300 şi 400 kg / ha azotat de amoniu aplicate la plantare.

21

COMPORTAREA SOIULUI GARED LA FERTILIZARE Cele mai ridicate producţii s-au obţinut la variata de fertilizare cu 400

kg/ha azotat de amoniu la ambele epoci de plantare (49,6 t/ha respectiv 35,6 t/ha) producţie totală din care 46,9 t/ha respectiv 32,2 t/ha a fost producţie procesată, masa medie a unui tubercul fiind de 79,1 g la epoca I şi 75,4 g la epoca II.

Tabelul 7

Efectele fertilizării cu azotat de amoniu asupra producţiei de cartof soiul Gared plantat la diferite epoci (valori medii 2008 – 2010)


Gared

Producţia totală Producţia procesată Masa medie tuberculi


1

200 41,0 C 37,3 C 74,2 B 300 47,0 B 43,3 B 79,1 A 400 49,6 A 46,9 A 77,4 AB 500 38,4 D 35,3 D 63,9 D

2

200 30,7 F 27,7 G 74,4 B

300 34,3 E 30,5 F 74,8 B

400 35,6 E 32,2 E 75,4 B 500 30,9 F 28,7 G 68,9 C

Media

200 35,9 C 32,5 C 74,3 B 300 40,7 B 36,9 B 77,0 A 400 42,6 A 39,6 A 76,4 AB 500 34,6 D 32,0 C 66,4 C

DL 5% (azotat amoniu) = 1,1 t/ha 1,0 t/ha 2,1 g DL 5 % (epoca * azotat amoniu) = 1,6 t/ha 1,5 t/ha 3,0 g

Producţia procesată urmăreşte îndeaproape nivelul producţiei totale,

diferenţele dintre variante păstrându-se ceea ce denotă că pentru procesare procentul care revine din producţia totală poate fi luat în considerare ca scop al producţiei.

Masa medie a unui tubercul se modifică mai puţin la creşterea dozelor de azotat de amoniu folosite la plantare până la doza de 400 kg/ha ceea ce înseamnă că nivelurile de producţie totală şi procesată se departajează sub influenţa dozelor de azotat de amoniu prin numărul de tuberculi la cuib, devenit element principal de productivitate.

Demn de remarcat este marea diferenţă de producţie total (11,1 t/ha) şi de producţie procesată (10,9 t/ha) între cele două momente de plantare,

22

timpurie şi întârziată în cazul soiului Gared. Se pare că acest soi răspunde foarte pozitiv la fotoperioada zilelor scurte prin plantarea mai timpurie. Din această concluzie se desprind noi aspecte de cercetare la acest soi privind reacţia la fotoperioadă şi implicaţiile acesteia asupra altor procese fiziologice din plantă.

Tabelul 8 Efectele de interacţiune ale fertilizării cu îngrăşăminte complexe cu raport

NPK diferit şi epoca de plantare a cartofului la soiul Gared (valori medii 2008 – 2010)


Gared

Producţia totală Producţia procesată

Masa medie tuberculi

t/ha Test Duncan t/ha Test

Duncan g Test Duncan

1

C15:15:15 600 kg/ha 44,3 A 40,6 A 73,8 A

C11:9:20 1250 kg/ha 43,7 A 40,8 A 73,5 A

2

C15:15:15 600 kg/ha 32,4 B 29,2 C 71,3 B

C11:9:20 1250 kg/ha 33,3 B 30,4 B 75,5 A

Media

Epoca 1 44,0 - 40,7 - 73,6 - Epoca 2 32,9 - 11,1° 29,8 - 10,9° 73,4 - 0,2

C15:15:15 600 kg/ha 38,4 - 34,9 - 72,6 -

C11:9:20 1250 kg/ha 38,5 + 0,1 35,6 + 0,7* 74,5 + 1,9*

DL 5% (epoca) = 0,7 t/ha 1,2 t/ha 1,4 g DL 5% (complex) = 0,5 t/ha 0,5 t/ha 1,1 g DL 5 % (epoca * complex) = 1,1 t/ha 1,0 t/ha 0,7 g

La varianta de fertilizare cu îngrăşăminte complexe C11:9:20 s-a

înregistrat o scădere a producţiei totale cu 0,6 t/ha faţă de varianta de fertilizare C15:15:15. Un spor mediu de producţie mai mare s-a înregistrat la producţia procesată în prima epocă de plantare, varianta de fertilizare cu îngrăşăminte complexe C11:9:20 de 0,5%, în timp ce la epoca II de plantare sporul producţiei procesate la varianta de fertilizare C11:9:20 a fost semnificativ mai mare 4,1% decât cel înregistrat la varianta C15:15:15.

23

Tabelul 9 Sporul mediu de producţie datorat fertilizării cu îngrăşăminte complexe la

diferite epoci de plantare a cartofului soiul Gared (2008 – 2010)

Epoca Complex

Gared Producţia totală Producţia procesată

t/ha Dif. T/ha

Rel. % t/ha Dif.

T/ha Rel. %

1

C15:15:15 600 kg/ha 44,3 - 100 40,6 - 100

C11:9:20 1250 kg/ha 43,7 - 0,6 98,6 40,8 + 0,2 100,5

2

C15:15:15 600 kg/ha 32,4 - 100 29,2 - 100

C11:9:20 1250 kg/ha 33,3 + 0,9 102,8 30,4 + 1,2* 104,1

Media

Epoca 1 44,0 - 100 40,7 - 100 Epoca2 32,9 - 11,1° 74,8 29,8 - 10,9° 73,2

C15:15:15 600 kg/ha 38,4 - 100 34,9 - 100

C11:9:20 1250 kg/ha 38,5 + 0,1 100,3 35,6 + 0,7* 102,0


REZULTATE PRIVIND EVALUAREA CALITATIVĂ A

SOIURILOR MILENIUM, GARED ŞI NEMERE

Prin analiza varianţei a datelor rezultate din măsurătorile efectuate la probele de pommes frites s-au relevat diferenţe semnificative între soiurile cercetate pe tot parcusul procesului tehnologic.

În medie soiurile Milenium şi Gared au avut un randament de curăţare superior (peste 83%) faţă de soiul Nemere (77,5%) diferenţele fiind asigurate din punct de vedere statistic.

Randamentul cel mai ridicat de pommes frites obţinut la soiul Gared (36,6%) este superior din punct de vedere statistic faţă de randamentul obţinut în medie de soiul Nemere (30,5%). Randamentul soiului Milenium se situează între randamentele soiurilor prezentate.

Diferenţele de randament de pommes frites sunt legate de conţinutul de amidon a soiurilor cercetate, soiurile diferenţiindu-se statistic în mod asemănător. Soiurile Gared şi Milenium având un conţinut mediu de amidon de cca 21%, în timp ce conţinutul mediu de amidon al soiului Nemere a fost de 19,2%.

Epoca de plantare a influenţat semnificativ doar conţinutul de amidon în sensul că un conţinut mediu mai ridicat s-a înregistrat la epoca a doua de plantare (21,4%) faţă de 19,4 % cât s-a realizat în medie prin plantarea timpurie.

Tabelul 10 Efectele factorilor studiaţi asupra randamentului de pommes frites

Specificare Randament la

curăţare Randament de

prelucrare Randament pommes

frites Amidon

% % % % Nemere 77,5 (b) 83,6 (b) 30,5 (b) 19,2 (b) Gared 83,2 (a) 91,3 (a) 36,3 (a) 20,7 (ab) Milenium 83,7 (a) 86,9 (ab) 33,1 (ab) 21,3 (a) Epoca1 80,9 88,2 33,4 19,4 Epoca 2 81,9 86,3 33,2 21,4* C15:15:15 – 600 kg/ha 82,0 86,1 33,8 20,3 C11: 9:20 – 1200 kg/ha 80,9 88,5 32,8 20,5 Azotat amoniu - 200 kg/ha 81,6 84,8 34,1 19,9 Azotat amoniu - 300 kg/ha 81,7 89,8 32,9 19,6 Azotat amoniu - 400 kg/ha 80,7 88,2 33,9 21,1 Azotat amoniu - 500 kg/ha 81,6 86,3 32,4 20,9

(Testul Duncan p = 5%) Sig. (soi) 0,01 0,10 0,02 0,09 Sig. (epoca) 0,61 0,52 0,92 0,01 Sig. (NPK) 0,60 0,41 0,57 0,84 Sig. (N) 0,98 0,66 0,88 0,50

24

Fig. 3. Efectele epocii de plantare asupra randamentului de pommes frites la soiul Nemere

Fig. 4. Efectele fertilizării de bază NPK asupra randamentului

de pommes frites la soiul Nemere

Epoca de plantare a influenţat semnificativ doar conţinutul de amidon în sensul că un conţinut mediu mai ridicat s-a înregistrat la epoca a doua de plantare (20,5%) faţă de 17,8% cât s-a realizat în medie prin plantarea timpurie.

Tabelul 11 Efectele epocii de plantare şi a fertilizării de bază NPK asupra

randamentului pommes frites la soiul Milenium

Specificare Randament la

curăţare Randament de

prelucrare Randament

pommes frites Conţinut amidon

% ± Ab.st. % ± Ab.st. % ± Ab.st. % ± Ab.st.

Epoca I 81,4 3,7 91,4 6,6 32,3 7,4 20,0 1,1

Epoca II 85,9 6,9 82,5 13,5 33,9 5,4 22,6 1,1

C15:15:15 – 600 kg/ha 84,0 5,4 86,4 8,7 32,1 4,9 21,5 1,9

C11:9:20 – 1250 kg/ha 83,3 6,6 87,4 13,9 34,1 7,7 21,1 1,7

25

Fig. 5. Efectele epocii de plantare asupra randamentului pommes frites

la soiul Milenium

Fig. 6. Efectele fertilizării de bază NPK asupra randamentului pommes

frites la soiul Milenium 26

Fig. 7. Efectele epocii de plantare asupra randamentului de pommes

frites la soiul Gared

Fig. 8. Efectele fertilizării de bază NPK asupra randamentului pommes

frites la soiul Gared 27

28

Analiza varianţei asupra datelor înregistrate în cursul procesării chipsului a indicat diferenţe semnificative între soiuri în ceea ce priveşte randamentul de curăţare şi timpul de prăjire.

Randamentul de curăţare este diferenţa dintre greutatea tuberculilor care intră la curăţare şi greutatea feliilor care intră în procesul de prăjire. Diferenţa de greutate este dată de coajă, părţile neconforme din cauza unor defecţiuni sau dimesiunea necorespunzătoare a tuberculilor.

Tabelul 12

Comparaţia efectelor medii a factorilor studiaţi asupra randamentului de chips

Specificare Randament la curăţare

Randament de prelucrare

Randament chips Timp (minute)

Nemere 77,6 (b) 91,7 (a) 26,5 (a) 6,6 (b) Gared 84,6 (a) 90,5 (a) 29,4 (a) 6,7 (b) Milenium 81,7 (a) 92,2 (a) 26,7 (a) 7,7 (a) Epoca1 83,8* 92,4 27,7 7,3 Epoca 2 78,9 0,5 27,4 6,7 C15:15:15 – 600 kg/ha 80,7 91,1 28,4 6,9 C11:9:20 – 1250 kg/ha 81,9 91,7 26,7 7,1 Azotat amoniu - 200 kg/ha 80,4 91,0 27,7 7,1 Azotat amoniu - 300 kg/ha 81,6 93,7 28,2 6,8 Azotat amoniu - 400 kg/ha 80,0 89,8 27,5 7,1 Azotat amoniu - 500 kg/ha 81,3 91,2 26,8 7,0

(Test Duncan p = 5%) Sig. (soi) 0,00 0,63 0,12 0,03 Sig. (epoca) 0,01 0,19 0,84 0,08

Sig. (NPK) 0,43 0,68 0,19 0,66 Sig. (N) 0,86 0,28 0,91 0,96

Din comparaţia multiplă soiurilor prin testul Duncan se constată că

în medie soiurile Milenium şi Gared au avut un randament de curăţare a tuberculilor superior (81,7% şi 84,6%) faţă de soiul Nemere cu randamentul mediu de 77,6%.

Randamentul de curăţare a tuberculilor din plantare timpurie a fost superior faţă de tuberculii obţinuţi din culturi înfiinţate mai târziu (83,8% faţă de 78,9%). Diferenţa semnificativă se manifestă în acelaşi sens şi pentru randamentul de prelucrare.

În ceea ce priveşte timpul de prăjire este semnificativ mai ridicat (7,3 minute) la prepararea chipsului din tuberculi proveniţi din culturi plantate mai timpuriu faţă de cele plantate întârziat (6,7 minute).

Dozele de azotat de amoniu între 200 şi 500 kg/ha nu au avut efecte semnificative din punct de vedere statistic asupra pretabilităţii la chips.

Fig. 9. Efectele epocii de plantare asupra randamentului de chips la

soiul Nemere

Fig. 10. Efectele fertilizării de bază NPK asupra randamentului chips la

soiul Nemere 29

Fertilizarea cu diferite îngrăşăminte complexe a influenţat nesemnificativ randamentul de chips. În cazul fertilizării cu 600 kg/ha C15:15:15 randamentul de chips a fost de 28,4% faţă de 24,7%, randamentul tuberculilor obţinuţi în urma fertilizării cu 1250 kg/ha C11:9:20, diferenţele nefiind asigurate statistic.

Fig. 11. Efectele epocii de plantare asupra randamentului de chips la soiul Milenium

Fig. 12. Efectele fertilizării de bază NPK asupra randamentului chips la soiul Milenium

30

Fig. 13. Efectele epocii de plantare asupra randamentului de chips la

soiul Gared

Fig. 14. Efectele fertilizării de bază NPK asupra randamentului chips la

soiul Gared 31

32

EFECTELE ECONOMICE REZULTATE DIN OPTIMIZAREA FERTILIZĂRII LA SOIURILE EXPERIMENTATE ÎN CONDIŢIILE DE

LA TG. SECUIESC

În epoca de plantare timpurie cele mai bune variante din punct de vedere economic faţă de nivelul cel mai redus de fertilizare cu azot (200 kg/ha azotat de amoniu) s-au dovedit nivelurile imediat următoare la care prin suplimentarea cu cîte 100 kg de azotat de amoniu, deci cîte un imput suplimentar (cost marginal) de 0,126 mii lei/ ha s-a obţinut pentru prima treaptă (între 200 şi 300 kg azotat) 0,741 mii lei, iar între 300 şi 400 kg azotat 0,680 mii lei profit marginal. Rata rentabilităţii arată că cei 0,126 lei investiţi suplimentar au fost recuperaţi prin profit de peste 5 ori.

Tabelul 13

Variantele de fertilizare selectate prin analiza marginală la soiul Nemere (Tg. Secuiesc, 2008-2010)

Var. Epoca de plantat

Fertilizarea de bază

Azotat de amoniu kg/ha

Rentabilitatea medie

mii lei / ha

Cost variabil

mii lei /ha

Rentabilitatea marginală mii lei / ha

Costul marginalmii lei/ha

Rata rentabilităţii

% 1

I C15:15:15600 kg/ha

200 12,312 1,248 0 0 0 2 300 13,054 1,374 0,741 0,126 588,7* 3 400 13,743 1,500 0,680 0,126 539,8*

* La aceste variante rata rentabilităţii a depăşit valoarea impusă de 10 %

Se poate spune că la soiul Nemere la plantarea timpurie, se justifică economic fertilizarea de bază cu C15:15:15 în doză de 600 kg/ha, iar dozele de azotat pot fi mărite până la 400 kg/ha.

Prin analiza marginală au fost selectate pe lângă varianta de fertilizare cu costurile cele mai reduse (C15:15:15 cu 200 kg/ha azotat de amoniu) patru variante la care prin creştera costurilor cu îngrăşăminte de la 1,248 mii lei / ha la 2,586 mii lei profitul poate fi crescut de la 12,728 mii lei /ha la 14,568 mii lei / ha.

33

Tabelul 14 Efectul variantelor de fertilizare asupra rentabilităţii la soiul Milenium

(Tg. Secuiesc, 2008 – 2010)

Var. Epoca

de plantat


Azotat de

amoniu

Val. prod. mii lei / ha

Cost variabil cu

îngrăş. mii lei/ha


mii lei / ha

Abaterea standard

mii lei /ha

CV %

Rentabilitatea minimă

mii lei / ha

1

I

C15:15:15 600 kg/ha

200 13,976 1,248 12,728 1,677 13,1 10,950 2 300 14,465 1,374 13,091 1,852 14,1 10,957 3 400 14,820 1,500 13,320 1,719 12,9 11,898 4 500 13,976 1,626 12,350 1,677 13,6 10,572 5

C11:9: 20 1250 kg/ha

200 16,532 2,460 14,072 1,676 11,9 12,295 6 300 17,154 2,586 14,568 1,642 11,3 12,835 7 400 17,094 2,712 14,382 1,713 11,9 12,619 8 500 15,021 2,838 12,183 1,586 13,0 10,472 9

II

C15:15:15 600 kg/ha

200 12,985 1,248 11,647 2,620 22,5 9,240 10 300 12,546 1,374 11,172 1,666 14,9 9,402 11 400 13,435 1,500 11,935 1,637 13,7 10,186 12 500 12,709 1,626 11,083 1,638 14,8 9,327 13

C11:9: 20 1250 kg/ha

200 13,080 2,460 10,620 1,708 16,1 8,783 14 300 13,235 2,586 10,649 1,543 14,5 9,012 15 400 13,642 2,712 10,930 1,733 14,9 9,174 16 500 13,190 2,838 10,352 2,575 24,9 7,982

CV = Ab. Standard / media * 100

Dacă se aplică îngrăşământul C15:15:15, dozele de azotat de amoniu pot fi mărite profitabil până la 400 kg/ha cu rate ale rentabilităţii de 288,1 – 181,7 %.

Tabelul 15

Variantele de fertilizare selectate prin analiza marginală la soiul Milenium (Tg. Secuiesc, 2008-2010)

Var. Epoca

de plantat




mii lei / ha

Cost variabil

mii lei /ha


Costul marginalmii lei/ha


% 6

I

C11:9: 20 1250 kg/ha

300 14,568 2,586 0,496 0,126 393,8* 5 200 14,072 2,460 0,751 0,960 78,3* 3 C15:15:15

600 kg/ha

400 13,320 1,500 0,229 0,126 181,7 2 300 13,091 1,374 0,363 0,126 288,4 1 200 12,728 1,248 0 0 0,0


34

Tabelul 16 Efectul variantelor de fertilizare asupra rentabilităţii la soiul Gared

(Tg. Secuiesc, 2008 – 2010)

Var. Epoca

de plantat



Val. prod. mii lei /

ha

Cost variabil cu

îngrăş. mii lei/ha


mii lei / ha

Abaterea standard

mii lei /ha

CV %

Rentabilitatea minimă

mii lei / ha

1

I

C15:15:15 600 kg/ha

200 18,731 1,248 17,483 1,753 10,0 15,572 2 300 20,991 1,374 19,617 1,439 7,3 18,112 3 400 23,087 1,500 21,587 2,226 10,3 19,943 4 500 18,450 1,626 16,824 1,626 9,7 15,084 5

C11:9: 20 1250 kg/ha

200 18,546 2,460 16,086 1,648 10,3 14,271 6 300 22,323 2,586 19,737 0,863 4,4 19,034 7 400 23,850 2,712 21,138 0,850 4,0 20,441 8 500 16,813 2,838 13,975 2,853 20,4 10,760 9

II

C15:15:15 600 kg/ha

200 13,990 1,248 12,742 1,628 12,8 10,993 10 300 14,493 1,374 13,119 1,619 12,4 11,601 11 400 15,635 1,500 14,135 1,667 11,8 12,365 12 500 14,227 1,626 12,601 1,403 11,1 11,149 13

C11:9: 20 1250 kg/ha

200 13,717 2,460 11,257 1,618 14,4 9,516 14 300 16,050 2,586 13,464 1,626 12,1 11,724 15 400 16,531 2,712 13,819 1,616 11,7 12,086 16 500 14,442 2,838 11,604 2,486 21,4 9,292

CV = Ab. Standard / media * 100

La soiul Gared ratele rentabilităţii obţinute prin creştera dozelor de azot sunt deosebit de ridicate, faţă de varianta cu C15:15:15 cu 200 kg/ha azotat de amoniu. La acest soi prin creştera dozei de azotat de amoniu de la 200 la 300 kg/ha rata rentabilităţii este de 1693,2 %, iar între 300 şi 400 kg/ha de 1564,0 %, deci costul unei sute de kg de azotat de amoniu se recuperează de aproape 17 repectiv 16 ori.

Tabelul 17

Variantele de fertilizare selectate prin analiza marginală la soiul Gared (Tg. Secuiesc, 2008-2010)

Var. Epoca

de plantat




mii lei / ha

Cost variabil

mii lei /ha


Costul marginal mii lei/ha


% 1

I C15:15:15 600 kg/ha

200 17,483 1,248 0 0 0 2 300 19,617 1,374 2,133 0,126 1693,2* 3 400 21,587 1,500 1,970 0,126 1564,0*


35

CAPITOLUL VII. CONCLUZII

CONCLUZII PRIVIND GRADUL DE ÎNDEPLINIRE A CERINŢELOR

CARTOFULUI FAŢĂ DE CLIMĂ ŞI SOL ÎN DEPRESIUNEA TG.SECUIESC, JUDEŢUL COVASNA PENTRU CULTURA

CARTOFULUI PENTRU PROCESARE

În condiţiile din judeţul Covasna se poate cultiva cu rezultate bune cartof. Solurile din zona Tg. Secuiesc din punct de vedere pedologic şi orografic, sunt favorabile producerii cartofului în condiţii de mecanizare pentru procesare sub formă de chips şi pommes frites.

Judeţul Covasna prezintă condiţii naturale favorabile pentru cultura cartofului, iar organizarea superioară a producţiei la această cultură de bază, oferă posibilităţi deosebite atât pentru creşterea continuă a producţiei cât mai ales pentru valorificarea superioară a cartofului.

Caracterizând, regimul termic existent în depresiunea Tg.Secuiesc, din judeţul Covasna, rezultă că cerinţele biologice ale cartofului, în an normal, sunt asigurate în toate zonele din judeţ, pentru fiecară fenofază.

Temperatura maximă în sol în perioada de vegetaţie la adâncimea de 10 cm nu depăşeşte 20ºC, iar media temperaturilor în perioada de vegetaţie variază între 16-18ºC în limite optime, pentru desfăşurrea proceselor biologice.

În depresiunea Târgu Secuiesc amplasarea culturii de cartof se poate face în condiţiile unor rotaţii raţionale pe soluri uşoare şi mijlocii, cu textura nisipoasă, nisipo- lutoasă sau luto - nisipoasă, a căror conţinut de argilă nu depăşeşte 30 %, bine structurate. Solurile turboase, dar fără exces de apă, sunt de asemenea potrivite cultivării cartofului.

CONCLUZII PRIVIND INFLUENŢA FERTILIZĂRII ASUPRA CONŢINUTULUI ÎN AMIDON LA CARTOFUL INDUSTRIAL

Fosforul şi potasiul influenţează cel mai mult conţinutul de amidon

comparativ cu alte combinaţii de îngrăşăminte, dar amidonul din tuberculi scade pe măsură ce creşte nivelul de fertilizare în favoarea îngrăşămintelor cu azot în doze progresive, chiar în combinaţii cu fosfor şi potasiu.

S-a constatat o scădere a conţinutului de amidon ca urmare a fertilizării cu diferite doze de îngrăşăminte cu azot fără ca producţia de amidon la hectar să scadă datorită creşterii producţiei de tuberculi pe unitatea de suprafaţă.

36

Fosforul şi potasiul luate individual, influenţează pozitiv acumularea amidonului în tuberculi iar azotul administrat singur duce la scăderea conţinutului de amidon.

Producţiile cele mai mari s-au realizat la toate rapoartele N:P:K la doza de N 150 kg s.a./ha. Nivelul cel mai ridicat de producţie s-a realizat cu îngrăşământul complex 15:15:15 cu raport N:P:K 1:1:1. La rapoartele NPK de 1:0:0; 1:1:0 şi 1:1:1 până la doza de 300 kg/ha azotul prezent în toate rapoartele determină nivelul producţiei. Pentru producţii mai mari va trebui să contăm pe aportul potasiului şi pe rolul jucat de acest element în determinarea producţiilor mari.

În cadrul aplicării azotatului de amoniu, efectele de sporire a producţiei de amidon se manifestă începând cu 50 kg N s.a./ha, înregistrându-se în condiţii de fertilizare 4,8 – 5,2 t/ha amidon faţă de 3,5 t/ha la martorul nefertilizat.

În cazul îngrăşămintelor complexe cu 2 sau 3 elemente sporirea producţiei de amidon se realizează treptat. Producţii de 4,7 – 5,0 t/ha se înregistrează în cazul folosirii îngrăşământului complex 20:20:0 la peste 100 kg N s.a./ha iar în cazul complexului 15:15:15 la niveluri de peste 150 kg s.a./ha.

CONCLUZII PRIVIND OPTIMIZAREA FERTILIZĂRII PRIN

VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A TIPURILOR DE ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE ROMÂNEŞTI LA SOIURI DE PERSPECTIVĂ ÎN

DEPRESIUNEA TG.SECUIESC

În condiţiile cercetate în medie creşterea nivelurilor de fertilizare până la N 400 kg/ha, au determinat creşterea producţiei soiului Milenium până la 35,6 t/ha la epoca I de plantare, după care se constată în medie descreşteri de producţie.

Cele mai mari producţii de cartof favorabile procesării se obţin în variantele plantate în prima epocă pentru dozele de 300 şi 400 kg/ha azotat de amoniu şi pentru 400 kg / ha azotat de amoniu folosit la plantare în epoca a II – a. În medie pe ambele perioade de plantare doza de 400 kg / ha azotat de amoniu s-a dovedit a fi cea mai favorabilă pentru producţia destinată procesării.

Masa medie a unui tubercul analizată sub aspectul determinării ei de doze diferite de azotat evidenţiază aceeaşi doză de 400 kg/ha azotat de amoniu la care se obţin diferenţele semnificative de mărime a tuberculului recoltat comparativ cu celelalte doze de azotat folosite în experimentare.

În condiţiile experimentale din anii 2008–2010 la soiul Milenium cea

37

mai ridicată producţie medie totală s-a înregistrat la varianta de fertilizare cu îngrăşăminte complexe C11:9:20 diferenţa faţă de varianta C15:15:15 fiind semnificativ mai mare cu 2,5 t/ha. Această diferenţă considerăm că se datorează aportului de potasiu din concentraţia îngrăşământului complex care a determinat şi în cazul masei medii a unui tubercul la varianta de fertilizare C11:9:20 diferenţa semnificativă faţă de varianta C15:15:15.

La epoca întârziată de plantare s-a realizat în medie o scădere semnificativă a producţiei medii totale de 4,9 t/ha faţă de prima epocă de plantare; în cazul producţiei procesate diferenţa fiind de 4,6 t/ha. O scădere semnificativă de 6,4 g s-a înregistrat şi pentru masa medie a unui tubercul la epoca întârziată de plantare faţă de prima epocă.

Pentru soiul Milenium se recomandă o plantare timpurie cu îngrăşământ complex 11:9:20 favorabil aportului de potasiu care determină cea mai mare producţie totală, cea mai mare producţie pentru procesare şi cea mai mare masă medie a unui tubercul.

La varianta de fertilizare cu îngrăşăminte complexe C11:9:20 s-a obţinut un spor mediu al producţiei totale de 2,5 t/ha sau 8,2% faţă de varianta de fertilizare C15:15:15. Cel mai mare spor mediu de producţie s-a înregistrat la producţia procesată prin plantarea în prima epocă, varianta de fertilizare cu îngrăşăminte complexe C11:9:20.

Pentru ambele tipuri de îngrăşăminte complexe aplicate la pregătirea terenului doza de 400 kg/ha azotat de amoniu administrată la plantare s-a dovedit a fi cea mai eficientă atât pentru obţinerea producţiei totale precum şi pentru producţia procesată şi masa medie a unui tubercul.

Cele mai ridicate producţii la soiul Nemere s-au obţinut la variata de fertilizare cu 400 kg/ha azotat de amoniu la ambele epoci de plantare atât pentru producţia totală cât şi pentru producţia procesată şi masa medie a unui tubercul.

La varianta de fertilizare cu îngrăşăminte complexe C11:9:20 s-a obţinut un spor mediu a producţiei totale semnificativ mai mare faţă de varianta de fertilizare C15:15:15. Cel mai mare spor mediu de producţie s-a înregistrat la producţia procesată în prima epocă de plantare.

Sporuri ridicate de producţie au fost înregistrate şi în cazul fertilizării de bază cu îngrăşământ complex C11:9:20, la nivelurile de fertilizare cu 300 kg / ha şi 400 kg / ha azotat de amoniu.

Pentru producţii mari de cartof soiul Nemere solicită plantări timpurii şi îngrăşăminte complexe cu raport favorabil potasiului. În aceste condiţii se obţin producţii totale mari şi producţii mari pentru procesare asigurate statistic.

Soiul Nemere este mai dependent de anul climatic comparativ cu

38

celelalte soiuri experimentate, răspunde favorabil cu diferenţe semnificative de producţie totală şi procesată la o fertilizare de bază cu îngrăşământ complex în care potasiul domină ca pondere şi realizează sporuri de producţie totală şi procesată semnificativă la doze de 300 şi 400 kg / ha azotat de amoniu aplicate la plantare.

La soiul Gared cele mai ridicate producţii s-au obţinut la variata de fertilizare cu 400 kg/ha azotat de amoniu la ambele epoci de plantare atât la producţia totală cât şi la producţia procesată şi la masa medie a unui tubercul.

Producţia procesată urmăreşte îndeaproape nivelul producţiei totale, diferenţele dintre variante păstrându-se ceea ce denotă că pentru procesare procentul care revine din producţia totală poate fi luat în considerare ca scop al producţiei.

Masa medie a unui tubercul se modifică mai puţin la creşterea dozelor de azotat de amoniu folosite la plantare până la doza de 400 kg/ha ceea ce înseamnă că nivelurile de producţie totală şi procesată se departajează sub influenţa dozelor de azotat de amoniu prin numărul de tuberculi la cuib, devenit element principal de productivitate.

Demn de remarcat este marea diferenţă de producţie total (11,1 t/ha) şi de producţie procesată (10,9 t/ha) între cele două momente de plantare, timpurie şi întârziată în cazul soiului Gared. Se pare că acest soi răspunde foarte pozitiv la fotoperioada zilelor scurte prin plantarea mai timpurie.

CONCLUZII PRIVIND EVALUAREA CALITATIVĂ A SOIURILOR

MILENIUM, GARED ŞI NEMERE

Prin analiza statistică a datelor rezultate din măsurătorile efectuate la probele de pommes frites s-au relevat diferenţe semnificative între soiurile cercetate pe tot parcursul procesului tehnologic.

În medie soiurile Milenium şi Gared au avut un randament de curăţare superior (peste 83%) faţă de soiul Nemere (77,5%) diferenţele fiind asigurate din punct de vedere statistic.

Randamentul cel mai ridicat de pommes frites obţinut la soiul Gared (36,6%) este superior din punct de vedere statistic faţă de randamentul obţinut în medie de soiul Nemere (30,5%). Randamentul soiului Milenium se situează între randamentele soiurilor prezentate.

Diferenţele de randament de pommes frites sunt legate de conţinutul de amidon a soiurilor cercetate, soiurile Gared şi Milenium având un conţinut mediu de amidon de cca 21 %, în timp ce conţinutul mediu de amidon al soiului Nemere a fost de 19,2 %.

39

Epoca de plantare a influenţat semnificativ doar conţinutul de amidon în sensul că un conţinut mediu mai ridicat s-a înregistrat la epoca a doua de plantare.

Analiza statistică asupra datelor înregistrate în cursul procesării chipsului a indicat diferenţe semnificative între soiuri în ceea ce priveşte randamentul de curăţare şi timpul de prăjire.

Din comparaţia multiplă soiurilor prin testul Duncan se constată că în medie soiurile Milenium şi Gared au avut un randament de curăţare a tuberculilor superior (81,7% şi 84,6%) faţă de soiul Nemere cu randamentul mediu de 77,6%.

Randamentul de curăţare a tuberculilor din plantare timpurie a fost superior faţă de tuberculii obţinuţi din culturi înfiinţate mai târziu (83,8% faţă de 78,9%). Diferenţa semnificativă se manifestă în acelaşi sens şi pentru randamentul de prelucrare.

În ceea ce priveşte timpul de prăjire acesta este semnificativ mai ridicat (7,3 minute) la prepararea chipsului din tuberculi proveniţi din culturi plantate mai timpuriu faţă de cele plantate întârziat (6,7 minute).

Dozele de azotat de amoniu între 200 şi 500 kg/ha nu au avut efecte semnificative din punct de vedere statistic asupra pretabilităţii la chips.

Fertilizarea cu diferite îngrăşăminte complexe a influenţat nesemnificativ randamentul de chips. În cazul fertilizării cu 600 kg/ha C15:15:15 randamentul de chips a fost de 28,4% faţă de 24,7%, randamentul tuberculilor obţinuţi în urma fertilizării cu 1250 kg/ha C11:9:20, diferenţele nefiind asigurate statistic

CONCLUZII PRIVIND EFECTELE ECONOMICE REZULTATE DIN

OPTIMIZAREA FERTILIZĂRII LA SOIURILE EXPERIMENTATE ÎN CONDIŢIILE DE LA TG.SECUIESC

În epoca de plantare timpurie cele mai bune variante din punct de vedere

economic faţă de nivelul cel mai redus de fertilizare cu azot (200 kg/ha azotat de amoniu) s-au dovedit nivelurile imediat următoare prin suplimentarea cu cîte 100 kg de azotat de amoniu, deci cîte un imput suplimentar (cost marginal) de 0,126 mii lei/ ha. Rata rentabilităţii arată că cei 0,126 lei/ha investiţi suplimentar au fost recuperaţi prin profit de peste 5 ori.

Se poate spune că la soiul Nemere la plantarea timpurie, se justifică economic fertilizarea de bază cu C15:15:15 în doză de 600 kg/ha, iar dozele de azotat pot fi mărite până la 400 kg/ha.

Prin analiza marginală au fost selectate pe lângă varianta de fertilizare cu costurile cele mai reduse (C15:15:15 cu 200 kg/ha azotat de amoniu)

40

patru variante la care prin creştera costurilor cu îngrăşăminte de la 1,248 mii lei / ha la 2,586 mii lei profitul poate fi crescut de la 12,728 mii lei /ha la 14,568 mii lei / ha.

Dacă se aplică îngrăşământul C15:15:15, dozele de azotat de amoniu pot fi mărite profitabil până la 400 kg/ha cu rate ale rentabilităţii de 288,1 – 181,7 %.

La soiul Gared ratele rentabilităţii obţinute prin creştera dozelor de azot sunt deosebit de ridicate, faţă de varianta cu C15:15:15 cu 200 kg/ha azotat de amoniu. La acest soi prin creştera dozei de azotat de amoniu de la 200 la 300 kg/ha rata rentabilităţii este de 1693,2 %, iar între 300 şi 400 kg/ha de 1564,0 %, deci costul unei sute de kg de azotat de amoniu se recuperează de aproape 17 respectiv 16 ori.

41

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. BACIU, A., SĂRAC, I., MIKE, L., 2009 – Genetica şi ameliorarea cartofului.

Editura Eurobit, Timişoara, p. 73, ISBN 978-973-620-493-7. 2. DRAICA C., CACIUC C., 1997 – Cartoful aliment important pentru mileniul

al III – lea. Analele I.C.P.C. Braşov, vol. XXIV, (volum jubiliar), p. 12 – 19. 3. DRAICA C., DIMA E.L., 2003 – Situatia cartofului in Romania in contextul

integrarii europene si al globalizarii. Cartoful in Romania, vol. XIII. P. 49 – 54 4. DRAICA, C., 2008 – Horticultura României de-a lungul timpului. Vol. II

Perioada dintre cele două războaie mondiale (1918 - 1945). subcap. 1.2. Editura Academiei Române Bucureşti, Coordonator: Prof. dr. doc. Nicolae Ştefan. p. 42 – 50.

5. HAWKES, J., G., 1990 – The potato: evolution, biodiversity and genetic resources. Belhaven Press, London, UK.

6. IANOŞI si colab., 1987 – Tehnologia culturii cartofului pe scopuri de folosinţă. MAIA, I.C.P.C., Braşov.

7. IANOŞI, I.S., 2002 – Bazele cultivării cartofului pentru consum, Ed. Phoenix Braşov. p. 18 – 19, 21 – 22, 28 – 29, 53 – 54, ISBN 973-8416-04-3

8. IANOŞI, I.S., IANOŞI, M.E., PLĂMĂDEALĂ, B., POPESCU, A., 2002 – Cultura cartofului pentru consum. Editura Phoenix, Braşov.

9. MIKE L., 2001 – Influenţa soiului şi a factorilor tehnologici asupra conţinutului de amidon la cartoful pentru industrie – Teză de doctorat. Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Bucureşti.

10. MIKE, L., 2009 – Valorasition supérieure de la pomme de terre. Editura AcademicPres Cluj – Napoca, ISBN 978-973-744-149-2.

11. MUCSI, M., 1997 – Cercetări privind îmbunătăţirea tehnologiei de cultivare a cartofului ca materie primă pentru industria amidonului – Teză de doctorat.

12. MUREŞAN, S., 1973 – Contribuţii privind influenţa condiţiilor pedoclimatice asupra unor însuşiri de calitate ale cartofului. Teză de doctorat. I.A., ”Dr. Petru Groza” Cluj - Napoca.

13. MUREŞAN, S., 1997 – Unele caracteristici privind industrializarea cartofului în produse alimentare. Cartoful în România, vol. 7, nr. 3, p. 43 – 45.

14. MUREŞAN, S., 1998 – Calitatea cartofului pentru consum. Cartoful în România, vol. 8, nr. 3. p. 30 – 32.

15. MUREŞAN, S., 1999 – Calitatea cartofului pentru consum, Cartoful în România, vol. 9/2, p. 19 – 20.

16. PRODAN, M., ISTVAN, A., IANOŞI, M., 2004 – Evaluarea calitativă şi structura producţiei la unele soiuri de cartof în condiţiile climatice specifice zonei Braşovului. Analele Institutuşui de Cercetare – Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, p. 83 – 93.

17. Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România, 2010 18. http://faostat.fao.org/site/567/default.aspx#ancor

http://faostat.fao.org/site/567/default.aspx#ancor

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINAR … · 2011-02-14 · tipuri de...

Documents

Transcript of UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINAR … · 2011-02-14 · tipuri de...