1

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

CENTRUL DE ANALIZ POLITIC I TEHNOLOGII SOCIALE “CAPTES”

MOLDOSCOPIE (PROBLEME DE ANALIZ POLITIC )

PARTEA XVI

CHI IN U – 2001

2

MOLDOSCOPIE (Probleme de analiz politic ). Partea XVI. / USM. – Chi in u, 2001. – 157 pag.

În aceast culegere sînt examinate diferite probleme ale vie ii so-cial-politice din Republica Moldova, rela iile statului moldav cu -rile vecine, fenomenul migra iei de munc , combaterea mituirii, Sunt prezentate articole în care se analizeaz specificul alegerilor parlamentare (februarie 2001) i preziden iale (aprilie 2001) din Republica Moldova, rezultatele, strategiile i tehnologiile electora-le, comportamentul politic al aleg torilor, rolul i impactul mass-media în companiile electorale, aplicarea diferitor metode sociolo-gice i politologice în studierea fenomenelor politice, etc. Materia-lele sunt dedicate studen ilor, profesorilor, celor ce se intereseaz de tiin politic contemporan .

Coordonator Valeriu MO NEAGA,

doctor habilitat, profesor

Recomandat pentru editare de Consiliul Facult ii de tiin e politice i administrative

Articolele apar în redac ia autorilor

© – Chi in u, USM - 2001

3

S U M A R Belostecinic A., Peru A.

Confrunt ri de imagini politice în Parlamen-tara-2001: performan e i e ecuri.

5

.

- ( ).

12

Macovei A., Svetlicinîi R.

Minorit ile etnice în Republica Moldova: rea-litate i perspectiv .

17

Margarint A.

Un candidat independent la alegerile parla-mentare (cazul Lapinschi).

24

., .

(2001) -: , ,

.

28

., .,

.

(2001) -: .

90

. -:

108

Rusnac Gh., Solomon C.

Alegerile parlamentare (2001) i reflectarea campaniei electorale în ziarele guvernamen-tale “Moldova Suveran ” i “Nezavisimaia Moldova”.

112

Solomon C.

Rela iile interguvernamentale între Republica Moldova i România.

121

Tanas R.

Rolul antipropagandei în campania electoral (Electorala - 2001).

131

4

Vaculovschi D.

Fenomenul migra iei for ei de munc : Moldo-va în perioada actual .

138

Visterniceanu E. Mituirea în reglementarea legisla iei penale a Federa iei Ruse: aspect comparativ.

148

5

CONFRUNT RI DE IMAGINI POLITICE ÎN PARLAMENTARA-2001: PERFORMAN E I

ECURI

Ala BELOSTECINIC Republica Moldova, Chi in u

Universitatea de Stat din Moldova Facultatea de rela ii interna ionale,

tiin e politice i administrative Doctor, conferen iar

Aurelia PERU

Republica Moldova, Chi in u comentator politic TV

Consecin ele confrunt rilor electorale din februarie - martie 2001 au

schimbat esen ial structura eschierului politic moldovenesc, cît si imagi-nea protagoni tilor puterii autohtone. Astfel, dup un interval de 10 ani – din 23 august 1991, cînd prin decizia Prezidiumului de atunci activitatea PCM este interzis , în alegerile anticipate din 25 februarie, racolînd 50,2% din sufrajii, partidul comuni tilor se converte te din nou în partid al puterii. Este marele paradox al evolu iei valorilor democratice în spa-iul politic moldovenesc. Pe cale democratic pe olimpul puterii revine

spectaculos un partid istoric totalitar. Aceasta fiind voin a electoratului într-o societate compromis printr-o pauperizare ascendent vis-s-vis de proliferarea economiei tenebre i a coruperii guvernan ilor. Dup cum afirma, Ion Heliade-R dulescu, în studiul s u “Echilibru între analize”1.

De acest deziderat a profitat electoratul multietnic din Moldova. Pentru a avea o imagine asupra dimensiunii corpului electoral, vom re-marca c la o popula ie de peste 4 milioane locuitori exist 2.379.491 de aleg tori. La urnele de vot s-au prezentat 67,52% de aleg tori.

Lupta pentru putere a scos în prim plan antagoniumul – periodic ca-muflat – dintre liderii principalelor subiec i electorali: PCM (V.Voronin), “Alian a Bragi ” (Bragi ), PPCD (Ro ca), Partidul democrat, a c rui sig- 1 Heliade-R dulescu I. Echilibru între analize . – Bucure ti, 1997, p.404

6

electoral a devenit, contrar tradi iilor, nu pre edintele partidului Dia-cov, ci ex-premierul I.Sturza. Dac ar fi s acredit m, prin analogie, sin-tagma politologului Francois Borella – despre partide ”ma ini electorale”, acesta din urm Ion Sturza avea mai multe priorit i vis-à-vis de liderul partidului pentru a controla i a copta enerjia popular . Din acest punct de vedere, sus ine Borella, un astfel de personaj politic ar fi privit i ca un revelator i accelerator socio-politic, sau “frîn la schimbare”2. O “frîn la schimbare“ a imaginii Partidului Popular Cre tin Democrat, dar i a li-derului acestei forma iuni politice, suspectat de o parte din segmentul s u electoral tradi ional pentru pactizare politic cu frac iunea comunist în parlamentul precedent (noiembrie 1999), în scopul acord rii mo iunii de neîncredere guvernului Alian ei pentru Democra ie i Reforme, i a pre-mierului Partidului Democrat I.Sturza, devine generalul N.Alexei, una dintre cele mai amplu mediatizate personalit i în aceast perioad gra ie dezv luirilor publice, inclusiv prin intermediul TVM, a unor cazuri spec-taculoase de corupere a puterii în exerci iu. Mai t rziu aceste declara ii vor vi inserate în bestsellerul electoralei moldovene i 2001 “Cartea neag-

a copup iei”, lansat i difuzat de c tre PPCD. Astfel, generalul Alexei, “încadr ndu-se” excep ional în matricea-cli eu a liderului lup-

tor, liderului militar, una dintre cele 8 cli ee de imagini, stipulate în clasificarea politilogilor3.

Dac ar fi s generaliz m expunerile anterioare, vis-à-vis de rolul acestor 2 personaje politice, în confruntarea partidelor pe care le repre-zint , i care s-au aflat pe prima linie a b liilor electorale, ajungem la o mai veche axiom , lansat de sociologul Roberto Michels despre aspec-tul ”personaliz rii” partidului politic în scopul accederii la putere. Idee pe care o perpetuiaz în continuare i Max Weber, dar cu mici deplas ri de accente: ”Obiectul s u (al partidului) este de a asigura puterea pentru conduc torii s i în sînul unui grup institu ionalizat în scopul realiz rii unui ideal sau ob inerii de avantaje materiale pentru militan ii s i.”4 2 Borella F., Les partis politique en Europe (Edition revue et corrigee). / Edition

Du Seuil. - Paris, 1948, p.10 3 .: .. . - -

, 1997. 4 Weber M. The Theory of Social and Economic Organization. / The Free Press.

- New York, 1974, p.407

7

“Personalizarea” PPCD prin imaginea generalului favorizeaz lansa-rea celei mai “seduc toare” lozinci electorale :”Voteaz cu inima. Vo-teaz cu PPCD – unicul partid cu mîînile curate.” Aceast tematic fiind amplu mediatizat în presa de partid: ”Acum, în campania electoral pe listele partidelor sunt elemente corupte care pl tesc de la jum tate de mi-lion p la 2 milioane pentru a ajunge în parlament. Ulterior ei înaintea-

mini tri lor în guvern, ace tea favorizînd activitatea structurilor crimi-nale sau a unor lideri a structurilor criminale.”5

Astfel, mai mul i observatori atest ipoteza, potrivit c reia, perfor-man a electoral de 8,18% din totalul de sufrajii (11 mandate parlamen-tare), PPCD i-o datoreaz candidatului 2 de pe lista sa Nicolae Alexei, supramin în mediile de informare autohtone, “locomotiv electoral a PPCD-ului”.

“Bragi nu promite - Bragi face! Nu judeca omul dup vorbe, ci du- fapte!” Este unul dintre sloganele subiectului electoral “Alian a Bra-

gi ”, care izbute te s accead la pupitru puterii legislative cu 13,45% din sufrajiu total (19 mandate în forul legislativ). Noua apari ie pe e chierul politic moldovenesc se plaseaz pe segmentul de centru, fiind apreciat în cercurile politice, drept o forma iune creat ad-hoc în ajunul scrutinului lejislativ de c tre persoane cu influen din anturajul preziden ial, i care, în ultim instan , avea menirea, potrivit observatorilor, s asigure cel de-al doilea mandat preziden ial pre edintelui en-titre Petru Lucinschi. Unii concuren i electorali - PD i PRCM- au exploatat aceast ipotez dîndu-I o conota ie pur electoral : ”Votîndu-l pe Braghi , îl vota i pe Lucinschi”- somau în sloganele lor politice partidele în cauz . Pre edintele avînd deja o imagine perimat , aceast lozinc devenea antireclama electoral a lui D.Braghi .

Anturajul pro-preziden ial îns a tiut s medieze între civic i poli-tic, punînd în uz imaginea strategic pozitiv a unui lider aproape de po-por i privat de arogan . Braghi apare în postura omului obi nuit, un om ca to i ceilalti, personajul politic “monseur-tout-le-monde” dup tipolo-giile lui Schwartzenberg, care renun la tactica de seducere a maselor electorale prin ni te promisiuni incoerente. Mesajul electoral al premie-rului Braghi este simplist, reducîndu-se la o scurt trecere în revist a performan elor înregistrate în perioada sa de guvernare: “Numai pe par- 5 “ ara”, 2001, 16 februarie.

8

cursul unui singur an s-a început achitarea la timp a pensiilor. Restan ele la plata pensiilor s-au redus de aproape zece ori. Au fost majorate i au început s se pl teasc în mod regulat salariile înv torilor, medicilor i func ionarlor, precum i bursele studen ilor. Salariu mediu a crescut de 1,5 ori. Pentru prima oar PIB a crescut cu 1,9 la sut . Rata infla iei într-un an a sc zut de la 43% la 18%.” Aceste argumente cu v dit conota ie electoral vor deveni nucleul pie ei televizate i a formatului mediatic autohton, care aveau sarcina de a-l impune în “roz” electoratului pe omul nepolitic D.Braghi .

Gra ie unui astfel de personaj electoral se va recurge la o reu it mediere între cet eni i stat, între societatea civil i cea politic . Braghi urmînd s devin interfa a dintre societate i stat. Iar simple ea mesajului îl va prezenta pe liderul “Alian ei”- a a cum place cet eanului de rînd-în detrimentul personalit ii politice de calitate, aceasta r mînînd, potrivit celebrelor cuvinte ale lui Winston Churchill, “singura modalitate de a cu-ceri puterea”6. Ilustrativ r mîne în acest sens cazul lui Jean Servan-Schreiber, care într-o campanie electoral ar fi declarat în fa a aleg torilor

i: ”Je n’ai pas de programme. Mon programme s’est le votre”7. Prin urmare, blocul electoral “Alian a Braghi ” devine inicul repre-

zentant al partidelor politice de centru, care dep te baremul de 6%, eliminînd din concuren a electoral un partid politic de centru afirmat de-ja prin dezideratele i liderii s i de opinie în Moldova, cum ar fi Partidul Democrat. La erorile comise de acesta ne vom referi în continuare, nu înainte de a conchide interac iunea dintre rezultatele scrutinului din 25 februarie i observa iile lui Maurice Duverger despre natura dualist a vie ii politice. Acesta afirma c centrul nu exist în politic . Pentu el “centrul nu este altceva decît gruparea artificial a p ii drepte a stîngii i a p ii stîngi a dreptei”8

A a-numitul deci “centru” în politicul moldovenesc fiind ast zi re-prezentat nu de partide de calibru de orientare de centru-dreapta sau cen-tru-stînga, ci de grupare ad-hoc care a mimat centrul politic, eliminînd din joc veritabilii protagoni ti ai e ichierului politic de centru. De ce? 6 Voicu G. Pluripartidismul o teorie a democra iei. / ALL. - Bucure ti, 1998, p.77 7 Cit.: Voicu G. Pluripartidismul o teorie a democra iei. / ALL. - Bucure ti,

1998, p.98 8 Duverger M. Les partis politiques. / Librairie Armand Colin. - Paris, 1953.

9

facem o scurt retrospectiv a comportamentului comunica ional al PD-i tilor în timpul electoralei 2001. Iat un fragment din textul pub-licitar televizat al candidatului 1 de pe lista “r ndunicii” ex-premierului Ion Sturza: ”ast zi r ndunica este simbolul Partidului Democrat, o echip de profesionali ti, care tiu ce trebuie s fac pentru bun starea dumnea-voastr . Noi am demonstrat-o în practic . Vota i echipa Sturza!” De fapt, este un model clasic dintre imagine i credibilitate. Imaginea pe care un lider de opinie vrea s i-o creeze despre sine i echipa sa nu trebuie s se contrazic cu imaginea pe care publicul deja i-o atribuie. Sturza sau arhi-tec ii s i de imagine recurg în mod erinat la tehnicile electorale de persua-siune. Ori, guvernarea cabinetului Sturza, supranumit, “macroreformato-rul”, coincide cu escaladarea crizei în sectorul energetic, majorarea pre-urilor i pauperizarea în continuare a popula iei b tina e. Rezultatul aste

dezastruos. Partidul Democrat acumuleaz doar 5,2% din totalul de suf-ragii vis-à-vis de baremul de 6%. Mesajul electoral al Partidului Democ-rat despre “atragerea investi iilor str ine, stabilizare macroeconomic i despre sus inerea gospod riilor ne ti” fiind recep ionat în mod ne-adecvat de c tre publicul elector. Pentru c în zece ani de infiltrare a de-mocra iei într-un spa iu post-totalitar, electoratul moldovean a însu it i a perceptat singura sintagm - “sub nivelul s ciei”

Pe fundalul acestor decep ii sociale, liderul comunist, în expresia observatorilor locali, i-ar fi racolat facil votan ii i intr-un vacuum de publicitate electorale. În con tiin a unui popor pauperizat, decep ionat de regimul democrat, care lanseaz reformele f a le finaliza performant, imaginea liderului comunist V.Voronin se pozi ioneaz prin amintirea înr cinat despre “pâinea de 16 kopeici i salamul de 2 ruble”.

De i mesajul electoral al Partidului Comuni tilor cap mai mult substan prin setul de angajamente, deosebit de atractiv pentru receptori, oferta electoral coincide cu a tept rile electoratului: ”eradicarea corup-iei, dublarea pensiilor minimale i a salariilor angaja ilor din sfera bu-

getar , înv ntul gratuit, indexarea gradual a depunerilor ale popu-la iei la banca de economii”, etc. Ca rezultat, 71 de mandate “ro ii” în forul legislativ de la Chi in u. Partidul Comuni tilor devine “partidul domnitor” pentru 4 ani înainte.

Ob iunea electoratului moldovean, exprimat în 25 februarie 2001, va confirma celebrele cuvinte ale lui Winston Churchill: “Democra ia es-

10

te cel mai prost tip de guvernare, numai dac le except m pe toate cele-lalte.”

Contrar tipologiilor de imagini ale liderilor de opinii, atestate de po-litologii contemporani, accederea la putere a comuni tilor pe cale demo-cratic identific o nou categorie a liderului de opinie. Este vorba despre

a zisul “lider ap rut din neant”. De i abservatorii locali au h zit par-tofoliul de speaker al legislativului unuia dintre cei doi învetera i activi ti ai frac iunii – V.Stepaniuc sau A.Negu – plenara CC a PCM decide s-o promoveze în aceast func ie pe Eugenia Ostapciuc, despre care mediile de informare autohtone vor scrie: “Eugenia Ostapciuc, pre edintele Parla-mentului, deputat în fostul Parlament, nu s-a deosebit prin ceva de al i co-legi din frac iunea comuni tilor. În cei 3 ani de activitate legislativ , dînsa a luat pentru prima dat cuv ntul cu pu in timp înainte de dizolvarea Parlamentului, (decembrie 2000), cînd a propus candidatura lui V.Voro-nin pentru func ia de pre edinte al republicii”9.

“Surpriza” plenarei CC creaz astfel teren favorabil pentru combate-rea principiului lui Montesquieu despre separarea puterilor ca o condi ie esen ial a democra iei. Astfel, primul secretar al PCM V.Voronin, care în 4 aprilie 2001 devine i pre edinte al republicii, va controla de-facto i forul legislativ. Relevant în acest sens devine i declara ia speakerului nou ales într-o conferin de pres : “Eu tiu s m supun i s pun mai presus ca toate disciplina de partid.”10

Prin urmare, îns i sufragiul universal, dup cum afirma Alain “nu define te cîtu i de pu in Democra ia. Un tiran poate fi ales prin sufragiu universal i nu este mai pu in tiran prin aceasta. Ceia ce este important, asa dar, nu este originea puterii, ci controlul continuu i eficace pe care guverna ii îl exercit asupra guvernan ilor.”11

Este greu de conceput, c noua protagonist a Puterii – d-na Os-tapciuc - se va încadra în matricea mediatizatului cli eu stipulat în teoria lui chwartzenberg non-femeia politic , matriarhal , precum Indira Gan-dhi sau Margaret Thatcher, parodie feminin a b rbatului autoritar.

Pentru a extrapola cele expuse anterior vom remarca apari ia pe sce-na politic moldoveneasc a qwazi liderului de opinie despre care nu pot 9 “Luceaf rul”, 2001, 21 martie. 10 Idem. 11 Alain. Propos sur les pouvoirs. / PUF. - Paris,1985, p.213

11

fi create nici mituri i care nu se supune nici unei compara ii cu omologii din alte ambian e politice. Ostapciuc nu se “apropie” prin palida sa ima-gine nici de imaginea speaker-ului Lucinschi 1994-96 supranumit

merecherilovici” în mediile de informare autohtone, nici cu cea a abi-lului manipulator de op iuni Ruslan Hazbulatov, care tia s le vorbeasc deputa ilor o limba pe care ace tea o în elegeau, format din lozinci simple i formule gata f cute din vechiul jargon al partidului. Acesta mai fiind i maestru în arta de a manipula parlamentul, uneori în dispre ul legalit ii, avantajîndu- i prietenii, intimidîndu- i adversarii.

Astfel, în decembrie 1992 Congresul deputa ilor examina un amen-dament. Dup ce raportorul a terminat de citit, Ruslan Hazbulatov a pro-nun at cuvintele consacrate:

“- Sunte i pentru sau contra? Pro u golosovati. Dup afi are s-a constatat c rezultatul era negativ. Amendamentul

dorit de Hazbulatov era respins. - De acord. Iau not . Nu a i sesizat sensul acestui vot, dar îl înregis-

trez. Sala e dezorientat . - Dar, a i în eles sau nu? - N-am în eles prea bine…, reac ioneaz un deputat. S-au ridicat mîini i s-au auzit strig te. Atunci s vot m din nou!, hot te Ruslan Hazbulatov. Pro u golo-

sovati!”12 i textul a fost adopt, spre consternarea observatorilor.

Scrutinul din 25 februarie 2001 identific deoacamdat un singur li-der de opinie capabil s manipuleze opinia public - pe fondatul modestei opozi ii cu 30 de mandate - comunistul Vladimir Voronin.

Aceasta este la moment realitatea politic în Moldova. Dar într-o so-cietate democratic liderii, asemeni partidelor îns i, tiu, dup cum afir-ma Fr.Bourricaud13, c “sunt condamnate s tr iasc împreun , i nici-unul nu poate spera s elimine vreodat pe toate celelalte. Oricît de mari ar fi rivalit ile dintre ele, trebuie s g seasc un modus vivendi, alt-

12 Lorrain P. Misterioasa ascensiune a lui Vladimir Putin. / Z 2000. – Bucure ti,

2001, p.233-234. 13 Bourricaud Fr. Esquisse d’un theorie de l’autorite. / Plon. - Paris, 1961, p.398

12

minteri dictatura - autocratic sau militar - ori totalitarismul mono-partidist reprezint alternativa puterii”.

)

,

,

-

« » -

.

, -. -

, ,

. , , -

-,

. -,

, . , « -

» , -, -

13

.

, - 25 2001 , :

1. - 25 2001

( ).

14

1. 32,4 49,9 2. « » 20,7 13,4 3.

10,5 8,31

,

: « -» « ».

: -. , -

, . -

, -.

, , ,

« » . -, ,

, -

. , , -, ,

14 -

« S» 14-18 2001 .

14

, -.

, -

. -. -

( 2001 . 1998 ).

, -, , , -

, -.

, . -

, -. -

: , .

, -

( , ).15 , , -

; . , , -

-, , « »

-, .

, -

. , ,

, , - 15 . . // . /

. - , 1990, .121

15

, -, -

. , -, , ,

. : -

, , -, .

-. ,

, « », . ,

, -. , -

, , », .

-: , « » « -

», , . ,

« », -.

, , « », , -

, . , « ». ,

- , « » .

, , -, ,

-, , -

. , , -

16

, -

. , ,

. , « » -

, -, .

-.

. « -» .

-

, ( ) -, .

- « », « -

». , , -

, -

. -

, , -

.

17

MINORIT ILE ETNICE ÎN REPUBLICA MOLDOVA: REALITATE I PERSPECTIV

Alina MACOVEI

Republica Moldova, Chi in u Universitatea de Stat din Moldova Facultatea rela ii interna ionale,

tiin e politice i administrative Catedra de politologie

lector

Rodica SVETLICINÂI Republica Moldova, Chi in u

Universitatea de Stat din Moldova Facultatea rela ii interna ionale,

tiin e politice i administrative Catedra de politologie

lector

Lumea prezint în sine o totalitate sau mai bine zis o sistem de uni-i relativ r zle e, asem toare în felul s u ni te atomi ai comunit ii

mondiale. Fiecare din ele fiind înzestrat cu o iner ie istoric proprie creat de particularit ile istorice, tradi ii i obiceie, valori morale i spi-rituale, situa ie geopolitic . În urma ac iunii acestei iner ii i a tradi iilor vitale i necesit ilor pe care ea le determin , ele tind spre o autocon-servare i spre un oarecare regim optimal de func ionare.

Din totdeauna lumea a avut o structur eterogen deosebit . Din cele mai vechi timpuri societatea uman se dovedea a fi divizat în comunit i socio-culturale. Indiferent cum nu s-ar fi numit ele – state, na iuni, ri – ele întotdeauna au avut un specific al s u, o autonomie a sa, care nu coin-cide cu specificul altor comunit i.

Fiecare din comunit ile socio-culturale se caracterizeaz printr-un anumit nivel de dezvoltare, printr-un specific de cultur al s u, prin speci-ficul rela iilor social-politice, spirituale. Fiecare din ele ocup un loc bine determinat în comunitatea uman , de care depinde perspectiva i posi-bilitatea dezvolt rii lor culturale. Toate acestea în final i servesc ca baz ,

18

de la care rezult acelea impulsuri care definitiveaz interesul comun membrilor comunit ii.

Structura etnic a popula iei oric rei rii cu importante grupuri de minorit i; precum i încerc rile de evaluare a raporturilor cantitative i calitative dintre popula ia titular i minorit ile etnice statornice pe par-cursul istoriei – recente sau mai îndep rtate – pe teritoriul rii respective au fost considerate, dintotdeauna, drept o problem dificil i delicat .

Este evident faptul, c cu cît minoritatea este mai mare, cu atît mai multe anse ea are s i apere drepturile sale, s lupte pentru avansarea statutului s u politic i în sfîr it mai multe posibilit i s fie auzit de comunitatea interna ional . La fel este evident c în fosta URSS minori-

i sînt atît de multe (etnologii presupun un num r mai mare de 100) încît n-ar fi posibil s se ia în considera ie toate arealele lor.

Dup destr marea URSS i ob inerea independen ei i suveranit ii statale de c tre fostele republici unionale, situa ia s-a schimbat brusc: et-niile principale guvernate i marginalizate odat cu promovarea i dez-voltarea culturii, spiritului i limbii na ionale, au devenit guvernante, dar pân la ora actual putem vorbi doar de o n zuin intens de a cuceri lo-cul cuvenit în statul lor na ional, ci nu i de o realitate autentic , date fiind foarte puternice tradi iile implantate adânc în con tiin a i traiul nu numai a acelei etnii favorizate în trecut, dar i a întregii popula ii.

Drept rezultat al situa iei date, extrem de contradictorii i foarte greu de dep it, avem în timpul de fa o v dit tensionare a rela iilor inter-etnice provocate, pe de o parte de aspira iile popula iei majoritare de a i recompensa pierderile pe care le-a avut de suferit odinioar i de a i cu-ceri pozi iile meritate în ar i pe de alt parte, de împotrivirea puternic a etniilor dominante în trecut, în frunte cu cea rus , de n zuin a lor ferm de a nu ceda câtu i de pu in din privilegiile lor de alt dat i de nu a ac-cepta cât de cât noua situa ie care sa creat în urma ob inerii independen ei de c tre Republica Moldova. Aici am fi putut men iona, c conform re-cens mântului din 1989, al turi de majoritatea popula iei constituit de moldoveni - 64,5%, mai locuiau de asemenea 13,8% ucraineni, 13,0% ru i, 3,5% g uzi, 2% bulgari, 1,5% evrei etc.

În pofida multiplelor dificult i economice, social-politice i cultura-le problemele minorit ilor etnice din Republica Moldova au constituit

19

obiectul unei preocup ri constante a organelor puterii de stat chiar din anul declan rii mi rii de rena terii i de eliberare na ional .

La aceast etap legisla ia referitoare la minorit ile na ionale din Moldova a fost adoptat în strict conformitate cu drepturile i libert ile fundamentale ale omului, f deosebire de origine etnic , limb , sex sau religie, a a cum acestea sânt configurate în actele juridice interna ionale. În calitatea sa de stat suveran i independent Republica Moldova a garan-tat exercitarea drepturilor sociale, economice, culturale i politice tuturor cet enilor republicii, inclusiv persoanelor apar inând minorit ilor etnice, lingvistice i religioase. Îns , nec tînd la aceasta au ap rut unele situa ii tensionate. Dar într-o societate bazat pe democra ie exist mai multe po-sibilit i de a anticipa sau de a detecta la timp conflictele sociale, inclusiv i cele etnice. În literatura de specialitate consacrat conflictelor etnice

sânt propuse dou metode de solu ionare a problemelor na ionale: politica de asimilare i politica de coexisten . În cazul Republicii Moldova pu-tem vorbi despre o încercare de realizare în practic a ambelor metode.

Adep ii primii c i o argumenteaz prin faptul c democra ia i dez-voltarea neconflictual a societ ii sânt imposibile f instaurarea unei omogenit i na ionale prin asimilarea minorit ilor. Posibilitatea realiz rii i eficacitatea acestei politici a fost demonstrat de practica interna io-

nal , spre exemplul SUA. Îns în Republica Moldova rela iile interetnice posed unele particularit i datorate în mare m sur politicii PCUS pro-movate pe parcursul unei bune jum i de secol.

Dac în SUA varietatea etnocultural a fost rezultatul emigr rii indi-viduale sau cu familia a oamenilor, ce vorbeau diferite limbi, profesau di-ferite religii i apar ineau diferitor culturi i rase, atunci varietatea etno-cultural din fosta URSS, în mare m sur , apare ca rezultat al expansiunii unui popor pe teritorii mari, ce erau populate de alte popoare, care se af-lau la etape diferite de dezvoltare economic , vorbeau diferite limbi i apar ineau la diferite culturi. Aceasta fiind numai o particularitate a si-tua iei create.

Dar exist i alt aspect: în fosta URSS se propaga o politic de dez-na ionalizare, organizat i dus de PCUS, pe de o pate, iar pe de alt par-te acordarea unui statut de superioritate “minorit ilor” ruse (persoanelor de origine rus ). Ca efect al unei asemenea politici, celelalte minorit i, încercînd s i p streze caracterul s u na ional, s-au “închistat”, aceasta

20

fiind ca un r spuns la politica propagat . “Închistarea” se f cea tot mai profund , cu cît efectele politicii propagate deveneau mai insistente. Ca rezultat, odat cu trecerea la o societate democratic , minorit ile etnice din Republica Moldova nu s-au putut sau n-au dorit s se debaraseze de aceast carapace în care s-au conservat timp de mai multe decenii, de-monstrînd o nedorin de a se integra în noua societate.

Particularit ile enum rate mai sus complic realizarea unei politici de asimilare eficient în Republica Moldova. Dar credem c într-o socie-tate democratic acest proces se poate desf ura mai rapid, fiind sus inut de o politic de coexisten adecvat . Adep ii politicii de coexisten de-monstreaz , invocând experien a Elve iei, Austriei, Belgiei, Olandei c democra ia i statul polietnic pot constitui fenomene compatibile. Anali-zînd cazul Republicii Moldova constat m încerc ri de înf ptuire a unei politici de coexisten .

Primii pa i în aceast direc ie au fost f cu i chiar în septembrie 1989 când limba român a primit statutul de limb de stat, iar limba rus a devenit o limb de comunicare interetnic . La 22 februarie 1991 a fost semnat Decretul nr. 64 al pre edintelui Republica Moldova „Cu privire la

surile pentru dezvoltarea culturii na ionale ucrainene în Republica Moldova”; la 9 iulie 1991 a fost primit Hot rîrea Guvernului „Cu privire la m surile de asigurare în continuare a dezvolt rii culturii na ionale ruse din Republica Moldova”, decretele preziden iale nr.161 din 12 august 1991 „Cu privire la m surile de asigurare a dezvolt rii culturii na ionale evreie ti i a satisfacerii necesit ilor sociale ale popula iei evreie ti din Republica Moldova” i nr.79 din 30 martie 1992 „Cu privire la unele

suri de dezvoltare a culturii na ionale bulgare din Republica Moldo-va”.

Deci, acte juridice cu un caracter de protec ie au fost adoptate pentru toate minorit ile etnice mai importante. Lor li s-au creat condi ii de a- i dezvolta identitatea sa etnic , cultural , lingvistic , religioas conform principiului nedescrimin rii, exprimat într-o serie de documente cu carac-ter interna ional.

Dar, odat cu adoptarea Constitu iei Republicii Moldova de la 29 iulie 1994 se observ abateri radicale în politica statului referitor la mino-rit ile na ionale, aceste schimb ri fiind realizate chiar în defavoarea sta-talit ii i independen ei rii. Este vorba de articolul 111 al Constitu iei

21

(statutul special de autonomie), care prevede c „Localit ilor din stînga Nistrului, precum i unor localit i din sudul Republicii Moldova le pot fi atribuite forme i condi ii speciale de autonomie, dup statute speciale adoptate prin legi organice”.

Concretizarea prevederilor art.111 din Constitu ia Republicii Moldo-va i-a g sit reflectarea în “Legea organic cu privire la statutul juridic special al G uz Jeri” (nr.344-XIII, 23 decembrie 1994), definit prin art.111 drept „forma iune teritorial autonom cu statut special” i „form de autodeterminare a g uzilor”.

Aceast solu ionare „original ” a conflictului etnic a motivat apari ia unor avertiz ri venite din partea Consiliului Europei prin care Chi in ul a fost preîntâmpinat c s-a mers prea departe în satisfacerea cererilor de separatism ale minorit ilor i c aceste ac iuni ar putea servi drept un precedent periculos pentru alte areale minoritare din Europa.

O alt avertizare venit la 1 august 1994 din partea Guvernului Ro-mâniei, care a dat o Declara ie cu privire la votarea în Parlamentul Moldovei i promulgarea prin decret preziden ial, la 29 iulie 1994, a noii Constitu iei a statului moldovean, în care se exprim îngrijorarea fa de „ declararea unor zone cu statut special, în locul aplic rii practicilor ac-ceptate pe plan interna ional privind asigurarea „unei ample descentrali-

ri administrativ-teritoriale”, considerându-se, c acest fapt „reprezint în esen premisele atomiz rii statului, ale unei posibile federaliz ri, cu consecin e grave asupra independen ei Republicii Moldova”.

În comentariul lui E.Patra , care împ rt te punctul de vedere al Guvernului României, este pus în discu ie forma de autonomie (statutul special) de care beneficiaz g uzii din Republica Moldova. Autorul es-te îngrijorat, c o astfel de form de autonomie este acordat unei mino-rit i, care reprezint doar 3,5% din popula ia Moldovei; întrebîndu-se dac nu cumva faptul c aceast popula ie „de ine 11% din teritoriul re-publicii poate constitui în perspectiv un serios motiv de instabilitate in-teretnic ”.16

El consider c aceast autonomie teritorial în interiorul Republicii Moldova în practic nu înseamn altceva decît o federalizare, ceea ce în viziunea sa vine în contradic ie cu prevederile art. 1 al Constitu iei, potri- 16 Patra E. Statutul juridic special al G uziei (G uz Jeri). // Altera. - 1997

- nr.3. - pag.113

22

vit c ruia „Republica Moldova este un stat suveran i independent, unitar i indivizibil”. Autorul specific , c în „Legea privind statutul special al

uziei”, se transmite de facto o parte din suveranitatea Republicii Moldova c tre noua forma iune autonom teritorial .

Contrar acestei p reri apare articolul Renatei Veber în care se men-ioneaz c „îns i Constitu ia Republicii Moldova este cea care prevede

posibilitatea acord rii statutului special, iar legea privind G uzia nef -cînd decît s aplice prevederile legii fundamentale a statului moldo-vean”.17

În acest context autoare aminte te Declara ia Congresului Puterilor Locale i Regionale a Consiliului Europei din 26 octombrie 1996 în care se preciza: acordarea autoguvern rii locale sau regionale minorit ilor nu trebuie s fie limitat la statele, care au o structur federal sau regional , ci este de asemenea posibil i de dorit în statele unitare, mai mult, ea nu pune în pericol suveranitatea statului i nici integritatea sa teritorial .

îndoial , problema G uziei la fel ca i problema transnist-rean vor genera înc multe discu ii la aceast tem . Realitatea este îns prea dur prin acordarea statutului special G uziei, Republica Moldova pierde controlul asupra 11% din teritoriul s u.

Pe lîng legile despre minorit i în fiecare ar polietnic trebuie s existe i legi despre na iunea titular care ar conferi denumirea rii. Aceasta e justificat. Conven ia – Cadrul pentru protec ia minorit ilor na-ionale (adoptat de Comitetul de Mini tri al Consiliului Europei la 10

noiembrie 1994 i semnat la 1 februarie 1995 la Strasburg are ca scop protec ia minorit ilor date) care a fost ratificat de Parlamentul Repub-licii Moldova la 22 octombrie 1996 i con ine ni te enun uri semnifica-tive în acest sens. Astfel în art. 23 al acestui document este stipulat c „fiecare persoan apar inind unei minorit i na ionale va respecta legisla-ia na ional i drepturile celorlal i, în special al persoanelor apar inînd

majorit ii (sub n.) na ionale”. Deci, documentul relev necesitatea corel rii ra ionale dintre dreptu-

rile minorit ilor i dreptul majorit ii na ionale. În Republica Moldova aceast corelare nu se respect , deoarece unele legi adoptate referitor la

17 Veber R. Minorit ile i societ ile lor: românii din Ucraina, g uzii din

Mol-dova i ungurii din România. // Altera. – 1997. - nr.6. - pag.155

23

minorit ile etnice sunt în detrimentul statului i respectiv a majorit ii na ionale.

Dup Nicolai Enciu “în cazul Republicii Moldova ar putea fi solu io-nat conflictul etnic prin aplicarea ambelor metode amintite, deoarece, în pofida caracterului atractiv i “democratic” al politicii de coexisten aceasta creeaz concomitent suficiente probleme chiar minorit ilor etni-ce, punîndu-le în inferioritate fa de popula ia titular . Bun oar art.27 al Pactului Interna ional cu privire la Drepturile Civile i Politice prevede c „în statele în care exist minorit i etnice, religioase i lingvistice per-soanele apar inînd acestor minorit i nu pot fi lipsite de dreptul de a avea în comun cu ceilal i membri ai grupului lor via a lor cultural , de a pro-fesa aceia i religie i de a folosi propria lor limb ”18.

Altfel spus, protejarea drepturilor minorit ilor, în sensul art.27 al Pactului prevede, nedescriminarea acestora, deci integrarea lor în socie-tatea contemporan , accesul la valorile civiliza iei contemporane. Totoda-

statul este obligat s protejeze drepturile minorit ilor la limb , cultur i tradi iile lor. De cale mai multe ori cele 2 aspecte ale politicii de pro-

tec ie a minorit ilor sînt incompatibile i se exclud reciproc”19. În concluzie, putem men iona urm torul fapt: pentru ob inerea unui

rezultat pozitiv e necesar o conlucrare a ambelor p i, înso it de o do-rin de a tr i într-o societate democratic . Iar politica statului fa de mi-norit ile etnice este eficient numai atunci, cînd de rînd cu procesul de protejare a identit ii lor na ionale, lingvistice, religioase se promoveaz i o politic de naturalizare a minorit ilor, pentru o încadrare mai efici-

ent a acestora în cadrul comunit ii na ionale.

18 Drepturile omului în lumea contemporan . Culegere selectiv de documente. /

Editura Politic . - Bucure ti,1983, p.390 19 Enciu N. Popula ia titular a Republicii Moldova fa cu minorit ile etnice.

// Arena Politic . - nr.4 (16) - ianuarie 1998 - p.9

24

UN CANDIDAT INDEPENDENT LA ALEGERILE PARLAMENTARE (CAZUL LAPINSCHI)

Ana MARGARINT

Republica Moldova, Chi in u Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de repa ii interna ionale tiin e politice i administrative

Catedra de politologie lector

Alegerile parlamentare 2001 sunt finalizate. Participan ii la scrutin

analizeaz consecin ele. Unii se bucur , c au învins, al ii consider c au cut un pas înainte spre olimpul elitei guvernamentale, p guba ii caut

i adune for ele, g tindu-se deja pentru noi campanii electorale. La acest scrutin au încercat s se stabileasc în Parlament mai mul i

candida i independen i, dar nici unul din ei nu i-a atins scopul. S în-cerc m s clarific m din care cauz nu au ob inut ei rezultate pozitive, ce bariere au avut în cale.

Consider, c studiind unele modalit i din activitatea candidatului in-dependent d-lui Valeriu Lapinschi, vom limpezi par ial situa ia.

Pentru acest candidat alegerile recente n-au fost un dezastru politic, din contra, un pas spre afirmare pe arena politicii.

Scopul d-lui a fost, ca i al tuturor participan ilor, de a ajunge la pu-tere.

Pentru a-l atinge trebuia s exercite func ii principale: elaborarea unui program propriu pentru mobilizarea opiniei publice. i aceasta în timp scurt, alegerile au fost anun ate, pe nea teptate, cu toate c majorita-tea politicienilor le preconizase.

Candidatul i-a adoptat câteva valori de referin , a elaborat un an-samblu de m suri i s-a avântat s le execute, utilizând unele modalit i de mobilizare a cet enilor pentru a-i convinge, de ce este necesar ca ace tia s adereze anume la programul politic al candidatului respectiv. Dar se vede c anume aici au început barierele. Una din ele, mi se pare, probabil, din cauza timpului scurt, n-a reu it s preg teasc electoratul. Cunosc un aleg tor, care întâmpl tor a studiat în mass-media programa i

25

activitatea economic a candidatului a votat pentru el, cu toate, c ale-torul auzea prima dat de Lapinschi. Deci, programa, cu toate neajun-

surile ei, în unele privin e îi satisf cea pe participan ii la scrutin. Deci, în prim plan, a ap rut convingerea opiniei publice. Anume în aceast di-rec ie trebuia de aruncat toate for ele, de demonstrat capacitatea sa de a oferi aleg torilor un mesaj privind problemele cu care ace tia se con-frunt , s tie foarte bine ce vor omenii i ce-i nelini te te, dar mesajul nu era îndeajuns conving tor.

men iona, c Valeriu Lapinschi, avea condi ii favorabile de acti-vitate. Compania „Diames-Group” SRL:, în care el e consilier în proble-me agrare, are terenuri agricole în jude ele: B i, Edine , Soroca, Un-gheni i Orhei, dup cum e scris într-o edi ie special publicat în Juristul Moldovei (23 februarie). În gospod riile arendate de firm activeaz mai mul i cet eni, poten iali aleg tori. Dac ei ar fi fost satisf cu i de re-zultatele activit ii economice ale Companiei „Diames – Group”, probabil i atitudinea lor se dovedea a fi mai binevoitoare la scrutin. În elegem, în

agricultur probleme sânt multe. Poate nu to i ranii sânt satisf cu i. Dar candidatul luând cuvântul în fa a lor avea s le schimbe p rerea, c vor veni vremuri mai bune, fiind al turi de Valeriu Lapinschi. El îns , poate n-a reu it s vorbeasc cu ei, sau nu i-a putut convinge, sau din alte considerente s-a bazat în deosebi, pe publicitatea din mass – media. “Ju-ristul” Moldovei n-a prea ajuns la electorat, fiind distribuit de amatori i numai de cei care-i împ rt eau concep iile. Probabil c dac crea o gru-

ideologic , format de speciali ti în domeniu, chiar angaja i pl ti i care lucreze operativ, s- efectueze sondaje, acolo unde sânt poten ialii ale-tori. De sondaje s nu ne temem. Chiar cele negative ne ajut s g sim ile de schimbare a concep iilor aleg torilor. Sondajele-s barometrul po-

litic care indic temperatura social . Astfel candidatul va ti cum s ma-nevreze, pe ce cale s mearg , c ci numai pip ind orbe te cum au pro-cedat candida ii independen i e greu s preconizezi un traseu real de ac-tivitate. Bineîn eles, partidele politice, mai ales cele puternice, au trecut din cas în cas creând grupuri de ini iativ , apropo, tot salariate, care i au f cut primii pa i spre a atrage aleg torii, discutând cu ei, înmânându-le bro uri, foi volante. În aceste jude e, men ionate mai sus era posibil de format asemenea grupuri.

26

V.Lapinschi cred c pricepea, c electoratul în vârst va vota pentru comuni ti, „Alian a Braghi ” ori alte for e politice. Candidatul trebuia s -i g seasc grupul int fa de care s i îndrepte mesajul s u politic. Lui

îi r mânea tineretul, care a în eles valorile democra iei, s-a încadrat în business, afaceri, nu-i predispus s dea înapoi spre trecut. i în program , i în singura edi ie a „Juristului Moldovei”(de fapt dou , dar una avea o

fotografie atât de nereu it încât nici nu a fost distribuit ) despre tineret i oameni de vârst medie e vorbit tangen ial, acordându-se preponderen pensiilor, altor ramuri care de asemenea, nu trebuiau ignorate. Dac aces-tor p turi sociale li se propunea ceva mai concret, balan a se schimba în favoarea candidatului nostru.

E tiut, c independentul Lucinschi a ajuns la putere sprijinit de o mi care i chiar câteva partide. Ar fi fost bine s nu fi ignorat i aceast cale. Lapinschi n-a avut finan e mari, dar n-a fost nici cel mai s rac. Pe lâng publicitatea de la televiziune i radio a avut „Juristul Moldovei”, plus program special la televiziune, cu ajutorul c reia, chibzuit pas cu pas, avea s orienteze publicul în direc ia dorit . „De toate pentru rani” – o emisiune pentru oamenii de la sate sponsorizat de compania „Dia-mes-Group”. „De toate pentru rani” este o emisiune foarte popular i cu mult folos (pentru agricultur , desigur, dar putea fi folosit mai pe larg i în scopuri politice). Acolo erau posibilit i nenum rate de a crea port-

retul unui om ce tinde spre elit , numai ca ele s fie utilizate în con-formitate cu legea în vigoare.

Lapinschi a lucrat separat, neluînd ferm în considera ie propunerile savan ilor, oamenilor de tiin , s-a spriginit pe prieteni, rude, cunoscu i ceea ce nu a fost îndeajuns. Chiar într-o familie membrii nu voteaz pent-ru acela i candidat, forma iune politic .

Un candidat independent î i croie te drum spre elit de jos, deaceea e necesar s apar în fa a publicului cu exemple concrete, ce-a f cut, ce n-a reu it, cum va proceda în viitor. Nu întotdeauna succesele de pe hârtie te ajut , ele au valoare primordial când se îmbin cu realitatea.

Îl cunosc pe Lapinshi ca om bun, cump tat, cutez tor, dar în afaceri are de rezolvat un ir de probleme. E firesc, c nu întotdeauna-i reu te.

i totu i, nu bate pasul pe loc. A a i la afaceri, dac vorbea publicului în a mod, ca s nu apar întreb rile fire ti, de va lua bani, cum va rezolva

acea sau alt problem . Apropo, în foile volante ale comuni tilor erau clar

27

expuse c ile de ie ire din impas. El ca candidat nu f cea s evite ase-menea momente.

Cred c i V.Lapinschi a în eles, ce n-a luat în considera ie, a plasat pe locul doi înloc s ridice în prim-plan, ce mai trebuie s întreprind ca

dep easc calea dificil spre elit . Fiind pu in cunoscut în mediu ge-neral, nu s-a înscris undeva pe lista unui partid în favor, ci a ie it la lupt deschis . i chiar de n-a apelat la tehnologii Public Relations, n-a avut o concep ie clar , a dibuit pe alocuri, a în eles c în b lia electoral numai înarmat bine, utilizând chibzuit tot arsenalul politic, economic, idiologic, spriginindu-se pe realiz rile tiin ei i tehnicii, în baza legilor dezvolt rii societ ii, pacific rii progresiste, folosind mijloacele campaniei oficiale, va deveni înving tor.

Cam târziu, dar s-a cristalizat, i dac în viitor, oricum nu se vor des-ura alegerile, candidatul V.Lapinschi are mari anse de a trece toate

brierile puse în cale i de a se include în elita politic moldoveneasc . „De toate pentru rani”.

28

(2001) : ,

, .

,

,

,

,

,

2001 -. , -

.

1. . 1.1. -

. , , --

. , -.

1.2. . - 1994 . 1993

, , . 1998 -

– 3 4

29

, 20.

2001 -, -

45 90 , , .

, . , -

. « », -, , -

.

, -,

. -, ,

, . 1.3.

2001 , , -, ( -

) -. ,

, --

, .

, 10- ,

. . , , , -

.

20 .: ., . (2000)

: . // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiz politic ). Partea XV. / USM. – Chi in u, 2001, p.59-94

30

1.4. -

. -.

-; ; -

, - ( -

4 6 ; « -» 4 3 ;

, 2 ; -

60 -, 20 , ); -

- (70% 30%) .

-.

, -, , -

. : -,

, ( , , , ) -

. , , -

. , --

, « », « » « », -

, , .

« » - « »

31

. « », - « -

» . -

, -

. - « -

» , - 5 2001 -

, . -

(2000) , , -

, . -, « -

» ( ), (2000) --

, - - .

-. , , -

. , -, ,

, , -, . ,

« » , , -

. , , -

, ,

-

32

, ».

1.5. , , . -

, , -

. 30 -. , -

, , , -

, -. , -

-, ,

. , ,

. 1.6.

, -, -

. -.

, -, -

-.

, --

. , -, , -

-. -.

, . , -

, , ,

33

« , ». , -, .

1.7. , , -

, --

, , , . -

, , « -», . , -

( ) ,

, , , , .

1.8. 2001 . -

4 , , 6 . ,

. (« ») -

( -), 4, 6 -

. , , --

,

, -.

1.9. , , , .

, (« ») 4 3 .

, --

34

: , -

. , ( ) .

1998-2000 .

, , , -

, . 1,73% ,

. ,

, . 1.10. 2001 17 -

, - ( ), 10 . -

-

1994 1998 ( 1). -, , 6- -

, .

1.11. 69,16%. -, 1998

. ,

.

, -,

« ». , 500-600 - « -

» 150-200 21. 21 .: . . / «Per-

spetiva». – , 1999; ., ., .,

35

, , -, (« - ») -

. , -: , - ( ) , -

« » , -. « , ,

». .

1.12. -: , « »

. ( 2) , -

, : - – 71, « » - 19, – 11 .

, -, -

, (51 ) (61 ). ,

- (67 ). -

, « ».

1.13. : -

- 52 ( – 53,8 , « » – 49,1 , – 45,4 ).

90 (90%) 11 (10%). ( ): 26,6% - ,

18,8% - , 13,9% - , 12,9% - , 11,9% - -, 5% - , 4% - , 2% - -

, 1% - . , , -

., . : . / «CAPTES”. –

, 2000; : . / / «CAPTES”. – , 2000.

36

, 36,7%. 14,9% -

, , -.

: - 56% . : 32% -

(1998-2000), - ( –

, ) – 10%, 14% - -

. ( ) -

16% , – 8%, - – 13%. -

( ) 1% (1 ).

2. 2001 -

, .

, « » ( ( ), ( ), -

( ), ( ), ( ). -

. , « » - « ». -

, - « » . -

« » , « »

) (« -»). , , « »

, « » - (1996-2000 .).

, , -, -

37

-.

,

. ,

, (« ») ( ) .

.

, -.

2.1.

) –

, -,

. , .

« ». . -

1999 , - ( ) . 1999

, , , , -

,

« » 22. , -

, - 22 ., . (1999)

. // MOLDOSCOPIE (Pro-bleme de analiz politic ). Partea XII. / USM. – Chi in u, 1999, p.122-153.

38

. .

( ) ,

. -

« ». ,

. -, ,

, , - « -

».

( « , -

!») , , -

, -

. , --

. , -

« ». 1994 « ».

1998 .

. -, 2/3

1/3 .

-: « . !».

, -

39

1996 , ( -) , -

(« , , »), ,

. , , , -

-, ,

. -, , «

». «

», -

23. -

, , « »,

, « ».

2.2. «Credin a i dreptate» «Credin a i dreptate» (« -

») . – -

: ( , , ) ( , ),

, -.

. -, -

23 -

« » . -

. - « -

», .

40

-. ,

, -:

. , , . , . -

, -, -

: « «Credin a i dreptate».

. -

« » 80- - 90- ,

. , , , -

( ).

2.3. )

– .

, -. , -

-, -

, .

-. « » -

. , , ,

, .

41

, .

, , , -, ,

. , -98, -, -

. : - 2000 – –

.

. , -. -

« » . , ,

( . -) , -

, , -

. – ,

, , -

-.

. -

-. ,

. -96 -2001 -

, . -

, , -.

, , , -

42

-. -

, -

. , , -, -

, , -

, ( ) .

, . -, ,

, ,

. , - « », « -

» . ,

-». , -

-, , « -

», « ». , , -.

, . , -

.

43

24, - « », -

. « » , , . -

. --

. , - « » .

-, -

. -,

», , ,

, , -.

, -

« », » -

. , , , ,

. ,

( , , -

24 .: ., . -

. // MOLDOSCOPIE ( ). IV. / .

. – , 1994, .176-218; .

. // MOLDOSCOPIE ( ). VII. / . – , 1995, .178-221; .

(1998) . // – 98. . / East –

West Parliamentary Practice Project. – , 1998, .60-96.

44

) « , « » .

, -. -

. - 16 ( ) 2 20

– , , , , -

), « ». « »: «

». , , , - ». , , . .

, ,

« », « »,

– - 2000 . -

, -,

, . . ,

. , -

, , ,

« » -. ,

, ,

. , -

. - (« , , -

, »),

45

-. , -

-

, . -

, -. (« -

», -

, .). , « » ,

, -, -

( ). ,

, , , . -

. 2001 -

« », « » («catch all party»). -

, ( ) -

, , , -.

« -», ,

, (1995-1999 .) -

. , , .

, -

, - 10 ,

46

. , 6- ,

« ».

2.4. ( ) – -

, , - – PNL.

-,

10 . -, -

-. ,

-, , -

( , , , -

, .)

“ ”. -, – . -

, (2-2,5%). , -

, --

1994 1998 . “ ”,

“ ” « » “ ”

.

2001 , .

47

“Catalan”, --

. -

. “ -

, ”. , (2001) -

. , -

, -

, -. -

, . -, – -

- “ ”.

, “Catalan”. -

“Catalan” -.

“ -”. , “Catalan” 1,5 -

. ,

, : - -

, , , -

. --

. -

6 ,

48

. . , , -

, , . -

.

2.5. «Pentru ordine i dreptate»

«Pentru ordine i dreptate» (« ») – «Jos mafia» (« »)

.

. 2002 . -

-.

, --

« «Strategia civic », . --

, -, ,

2002 , ,

-.

. -

, -, -

. , . -

( 6- ) .

.

49

, . -

, -, .

,

, - ( ) . «jos ma-

fia» ( -), («jos mafia» - -

», - -).

, . «

». , - « »,

(«Capul lui Mo vrem» « – »). , , -

-. -

), .

( ) , , , -

.

2.6. )

– , -.

6- .

, -.

– . ,

50

, , 10 .

. , -, , -

, , .

, 4-5 . -

. , , . -

. , -

. .

, , . «

», . (1996) -

, , --

– . , -, ,

, 25.

. ,

« » . , -

, , 25 .: . – 96: ,

. / . – , 1997; . : -

(1991, 1996) (2000) -. // -

. / «CAPTES». – , 2000, .57-76

51

. , , -

, , . -, -

26.

( ,

-)

. ,

, -,

, . . .

-.

.

2- . , ,

, . , - ( ) ,

, , -, -

. , -

, , - (

-) , -

26 .: ., . (2000)

: . // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiz politic ). Partea XV. / USM. – Chi in u, 2001, p.59-94

52

27. « !» , , -, -

-.

« », « », , - ,

, . , -,

, -, . «

, !», - . («

»), ,

« » . ,

, «persona non-grata» , -

( ) -

. .

, ,

. . -,

.

27 , « », «

» « », .

. , . , , -

, --

.

53

, ,

. , , . ,

1998 . . , 1/3 , , : - -

( ), -.

« » , , -

. . -.

2.7. ( )

– , .

, – ,

, , -, -

--

, . ,

-.

. -, -

- 6- .

, , « »,

, , . -

, . « » -

54

,

, , -.

– . (« -, , »). -

« » -. , . -

« » « » , « -

». , « -»,

(« »).

. . . ,

« , . ) ».

, , -, « »,

« », . -, ,

. ,

28. , « » . ,

- (« , »), -

.

28 , « » -

. , -, , -

, , -.

55

. , « » « -

», « », ( ,

.). ( ,

( , ) -), -

, , -

. ( )

(« , » – « -, »).

, -, « »

: , .

, --

. -

29 - (« « » « » .

.»). -

. , -

, -, , -

, -

. , , -

29 , -

.

56

,

. -

« » -. .

, . -, -

, , -, « » ?

, « » : , ., ,

? -

, , « -»

. -, , -

, .

2.8. ( )

– -, ; -

– – P CDM. . -

, -, ,

, .

, - « »

-98, « » -. , -

,

57

-, -

. , -, -

, -, .

2.9.

( -) ( ). -

– , , , , .

, , , -

, , -, , -

, -. ,

. -

.

, -, -

2000 , -

. , . . , « » -

, -, .

. , -, .

-, ,

, , . , . -

58

, , , .

. -, ,

. ,

, « » , -

. , - « » .

, , .

) -.

2.10. « » « » – -

. ( )

( – -). -

-

.

: «Lucoarea vine de la r rit» (« »). -

. , ---

. , – « »

« » , ,

–

59

« ». , « » .

. – , -

, . « », « -

», ,

, .

2.11. »

– , ( )

: « ».

, - (2 ,

). « » « » -. , « », -

, -, , -

, -

. « » -

--

. -, , « »

4,7% -, ,

1,5%. -.

, - 12,2% -

60

. - « » –

0,44%. .

2.12. ( )

– , -.

-, .

.

-,

(1991-1992 .) , « », -

(1998-2000 .). -, « »

. , ,

, , .

--

– . -, -

. , 10

, , , , ,

-.

, -

, . -

61

, .

2.13. «Plai natal»

“Plai na-tal” ( ) ( -

). – , .

“Plai natal” -

“Furnica”. -. -

. , -

“Furnica” - –

. , , , ,

. “ ”.

, “Plai natal” . -

. , -.

“Plai natal”, ”, , , , -

, , , , -

“Sun TV”, – , - «Plai natal» -

. , ,

, -.

-, . -

62

, “Plai natal” , “ -”

(2001) . . “ -

«Plai natal». , - ( ),

, ,

, -, «Plai natal». -

, -.

, , -, «Plai natal»

. 4-5 « », , « », .

( , -, 30 -

) “Plai natal” “Furnica” ( ) – 1998.

“ ” .

2.14. ( )

. -. ,

-, . -

, 30 -

, --

, .

63

( ), , -, -

, , , - ( ).

, , , «

» (« » - ; « » - , ,

, ), . , , , -

( -) -

, ,

, -.

« » , .

« », .

, -

. , « » , « » . ,

-,

, , -. , -

.

, ( ) -

. , -.

64

, , -, -

. « » ,

, -, .

, . , -

, , -, -

. , , , -.

, ,

, « , ». , .

: - . , .

. . ,

, « » « ». , -

, ,

, - (1994-1998 .) ,

., , - « », -

« ».

2.15. ( ) – , -

, -.

65

– -, -

. , (1991-1995 .) – , ,

, , . -, , (1995-

1998 .). , (1998-2000 .). -

, , , “ ”, -

, . -

, . , , , “ ”, -

, -.

, “ ”, -, -

, . ,

, , -. , -

, , -.

2.16. « ».

( ), - ( ), ( ),

«For a nou » ( ), «Furnica» ( ), -

«Speran a- » ( ). –

, «Alian a Braghi ».

. -

66

, -, , , -

, , -, « -

» « » 6- , -.

. -. , ,

-, .

, . , , -

. , ,

-, , « » ( )

( ), -.

, -, :

», – -, . , -

-, .

-, , --2001. « » -

, , -

. -, -

( ) . -

, , -, « », -

,

67

. , , , -

, , .

, .

(« « », , »).

, . -

. -, , -

. , , -.

, , -, , ,

, , , , . -

, -,

, , , .

, – , -. , « -

». , , -

. , , « » .

, , , . « -

». , -

, -.

, . .

68

, . , -

. . -

, « » . ( ) - «

, » - , -, , , -

, -.

. , , , ,

, -, -

. , -. , -

, “ -”, .

,

, -- -

, . , « » « » , -

, . -

. ( -

– .). , , , -

. , -

. -, , -

, -

69

(« », « »

.). , (« -

», « », « »), -. , - « »

, . ,

« » .

, « » .

, . ,

--

. . : “ -

, , -, , .

( ) ,

, .

( « » ). , 4%;

, , , -

”). : -

, (« »). , .

, -.

“ -

70

, ” “ -” (“Le cînt mar ”). , -

, . ,

.

-, ,

, . -, « » « » .

, , , -

, 20% . 7

. , « » -

-.

, , -

. , , , 31, « »,

. ,

. 1998 ” « », - “ ” « » .

2.17. ( )

– , . -

, ( ) , -

31 ,

« », .

71

. , “ ” “ -

”. , ,

. . !”, -

. . -

. , - - -

, , ) , -

. ,

-. . -, , -

, , , , . -

, .

, , . -

, , , , .

72

1. -

1994, 1998 2001 .

1994 1998 2001

: 33 75 27 20 60 10

, 13 15 17 1. ( ) 9 9 12 2. : 4 6 5 ) – 2 1 - 4

b) – 3 1 3 - ) – 4 1 1 -

d) – 5 1 2 - e) – 6 - - 1

, 23 32 26

: 4 4 3

1. ( ) 1 2 2 2. : 3 2 1 ) – 2 1 - -

b) – 3 1 - - ) – 4 - - -

d) – 5 1 2 - e) – 6 - - 1

, 11 12 8 - - - 3,96 5,7 3,45

73

2. (2001) -.

%

2.379.491 67,52 794.808 50,07

« » 212.071 13,36 130.810 8,24

91.894 5,79 79.757 5,02

44.548 2,81 39.247 2,47

27.575 1,74

27.511 1,73 «Plai natal» 25.009 1,58

«Pentru ordine i dreptate» 23.099 1,46 19.405 1,22

18.473 1,16 « » 14.810 0,93 «Credin a i dreptate» 10.686 0,67 « » 7.277 0,46

« » 7.023 0,44

4.288 0,27

1.475 0,09 1.332 0,08

1.075 0,07 1.053 0,07 1.025 0,06 975 0,06

971 0,06 582 0,04

478 0,03

74

3. , - “CAPTES”

“CAPTES” 3 (19-21 , 1-4 15-18 2001 ). -

61 (75 ), 68 (85 -

) 78 (124 -) . 1483, 1651 1502 -

. . -

-.

. (I, II, III) . , -

.

?

I 1 89,9 2 7,3 3 2,7

25

2001 ? I II III 1 65,6 66,7 67.2 2 7,8 9,3 14.4 3 5,4 5,6 5.7 4 4,6 1,5 4.8 5 ( ) 16,5 12.2 5.1 98 0,1 5.7 2.8

75

? I II III 1 . - 22.1 28.7 2 . 4,7 4.0 8.3 3 . - 12.2 10.3 4 . 36,6 45.2 46.6 5 . 12,5 13.6 10.7 6 . - 5.3 5.3 7 . 3,3 - - 8 . 14,5 12.4 10.0 9 . 11,7 11.0 11.4

10 . 3,2 - - 11 . - 15.8 14.8 12 . 9,6 13.4 15.2 13 . - 11.9 11.3 14 . - 4.5 6.3 15 . 11,2 17.7 20.9 16 . 6,8 8.5 10.3 17 . 25,3 22.0 20.7 18 . 18,4 21.5 22.3 19 . 29,0 - - 20 . 59,2 50.6 43.5

-

? I II III 1 . - 6.2 8.0 2 . 1,0 1.0 2.0 3 . - - 0.9 4 . 10,7 16.8 18.9 5 . 1,2 1.2 0.6 6 . - 0.4 0.2 7 . 0,5 - - 8 . 2,4 1.3 1.3

76

9 . 2,6 1.2 2.1 10 . 0,1 - - 11 . - 1.2 0.9 12 . 1,4 1.8 1.9 13 . - 1.0 0.8 14 . - 0.5 1.1 15 . 2,5 2.6 3.7 16 . 1,2 1.2 1.4 17 . 7,4 4.8 5.7 18 . 3,5 4.4 4.9 19 . 4,7 - - 20 . 36,5 34.0 31.3 98 12,1 9.8 8.5 99 9,7 9.8 6.7

( -

), , -?

I II 1 62,5 74.7 2 15,2 6.4 3 22,2 14.8

, -

-)?

I II III 1 . - 6.4 7.6 2 . 0,8 1.0 2.5 3 . - 1.7 0.7 4 . 13,9 19.1 20.8 5 . 1,8 1.5 0.7 6 . - 0.4 0.1 7 . 0,7 - - 8 . 3,2 1.5 1.9

77

9 . 0,0 - - 10 . - 1.2 0.9 11 . 1,5 1.8 2.1 12 . - 0.8 0.7 13 . - 0.4 1.4 14 . 2,8 2.8 3.7 15 . 1,4 1.2 1.6 16 . 10,1 5.4 6.4 17 . 4,3 4.5 5.9 18 . 6,5 - - 19 . 46,7 35.6 33.8 20 5,7 - - 21 0,5 - 10.4

e -

)? II III

1 . 2.3 2.9 2 . 0.8 0.8 3 . 1.7 1.4 4 . 3.2 5.0 5 . 9.0 9.0 6 . 0.7 0.9 7 . 7.9 6.3 8 . 1.8 0.7 9 . 0.9 0.8 10 . 1.1 0.8 11 . 1.5 0.8 12 . 9.7 7.5 13 . 1.4 0.5 14 . 26.6 27.1 15 . 3.3 4.3 16 . 23.1 29.1

-

. ,

78

?

III 1. – 35.8 2. – 35.5 3. – 16.0 4. – , 11.6

-

? (I) 1 2 3 4 5

1 5,1 14,4 19,2 18,0 43,2 2 2,2 12,4 23,5 18,3 56,3 3 4,7 23,5 22,8 14,9 34,1

: 1. - ; 2. - ; 3. - ; 4. - ; 5. -

?

(II) 1 2 3 4 5

1 16.0 20.4 23.8 11.0 28.6 2 6.1 19.3 26.8 14.9 31.3 3 8.9 25.5 30.3 10.6 23.1

: 1. - ; 2. - ; 3. - ; 4. - ; 5. -

-

? : (3 ).

I E 1. 16,5 2. , 26,6 3. 51,9 4. , 33,5 5. 24,2

79

6. 28,5 7. , 19,8 8. 6,1 9. 28,2

10. 9,1 11. . 4,0 12. 4,8 13. 6,6 14. 3,0 15. 3,2 16. 11,1 17. 4,6 18. 2,0 19. 15,5 20. 0,9

: – .

( ) : (3 ).

II E 1. 37,3 2. 7,9 3. ( ) 19,6 4. , 11,6 5. 4,4 6. 1,8 7. 8,1 8. 17,2 9. 6,5

10. 11,1 11. 13,5 12. 10,8 13. 27,3 14. 7,0 15. 12,2

80

16. 3,5 17. 24,3 18. , 5,5 19. 40,4 20. , 6,1 21. 6,0 22. 18,3 23. 3,1 24. 0,5

: – .

- (1998) ?

III 1 ( – ) 18.2 2 ( ) 17.2 3 ( – ) 1.0 4 « » ( –

) 0.1

5 ( ) 4.7 6 ( ) 2.7 7 “ ” ( ) 18.1 8 ( – ) 0.6 9

) 1.2

10 “ ” ( ) 2.3 11 “ ” ( – ) 0.5 12 ( ) 0.0 13 “ ” ( ) 0.9 14 ( ) 0.3 15

) 0.3

16 0.9 17 12.1 18 18.6

81

( ) ?

I II III 1

( – ) 2,7 8.4 10.5

2 «Credin a i dreptate» ( – )

- 0.2 0.7

3 ( )32 38,8 32.9 32.4 4 ( ) - 1.6 2.6 5 «Pentru ordine i dreptate»

) - 0.4 0.2

6 )

7,6 5.6 5.5

32

( -,

-), ,

, , « » .

, , 1,3. 2001 -

, - 1,6. ( ,

, -).

, - 2001 ,

, - ( « , -

»). , 1,3

. -.

1,6 . « »

, -.

82

7 )

3,4 5.1 5.8

8 - ( )

- 1.3 0.9

9 , , )

- 1.0 0.6

10 « » ( ) - 0.4 0.2 11 . . - 0.5 - 12 « » ( ) - 0.2 0.1 13 -

( ) - 0.1 0.1

14 «Plai natal» ( ). - 0.9 2.3 15 ( ) 3,0 1.3 1.7 16

( ) - 0.7 1.4

17 « » ( ) 11,5 18.0 20.7 18

) - 1.8 2.2

19 - 0.7 1.0 20 - 1.4 - 21 , 19,2 11.2 8.0 22 7,2 5.9 5.1 23 6,5 - -

-

? (3 ) III 1. – 40.8 2. – 4.9 3. – 16.1 4. – 39.9 5. – 33.3 6. –

26.9

7. – 24.9 8. – 11.3

83

9. – , , 15.2 10. – 19.8 11. – 13.8 12. – , , 20.2

, « » ( , -

) - 25 2001 . -

? II III 1

– ) 5.6 5.9

2 «Credin a i dreptate» ( – ) 0.8 0.7 3 ( ) 7.9 6.3 4 ( ) 2.2 3.0 5 «Pentru ordine i dreptate» ( ) 0.5 0.8 6

) 5.1 4.9

7 ( - )

5.3 4.6

8 ( )

1.5 1.7

9 ( , , )

1.6 0.8

10 « » ( ) 0.5 1.2 11 . . 0.4 - 12 « » ( ) 0.5 1.5 13 -

( ) 0.3 0.2

14 «Plai natal» ( ). 1.1 2.4 15 ( ) 1.6 1.9 16

) 1.6 1.9

17 » ( ) 11.0 14.0 18

) 2.8 2.5

84

19 1.7 0.7 20 5.8 - 21 , 25.3 26.6 22 16.5 18.2

? III

1 – )

9.7

2 «Credin a i dreptate» ( – ) 0.3 3 ( ) 28.0 4 ( ) 0.2 5 «Pentru ordine i dreptate» ( ) 0.3 6 ( ) 18.2 7 ( ) 7.9 8

( ) 0.6

9 ( , , )

0.7

10 « » ( ) 0.2 11 0.5 12 « » ( ) 0.7 13

( ) 0.3

14 ( ) 5.4 15 ( ) 1.2 16 » ( ) 3.9 17 «Plai natal» ( ) 0.8 18 ( ) 0.5 19 , 14.3 20 6.5

, ( )

. -?

85

II 1 - 29.0 2 - 27.0 3 - ( ) 43.4

,

?

II 1 - 25.9 2 - 21.3 3 - ( ) 47.2

.

I II III 1. 50,5 42.3 51.1 2. 49,5 57.5 48.9

.

I II III 1. 18-19 3,6 3.1 3.0 2. 20-29 16,5 16.0 16.3 3. 30-39 19,3 19.0 20.2 4. 40-49 25,4 24.7 24.9 5. 50-59 17,6 17.3 16.0 6. 60 17,6 19.9 19.1

.

I II III 1. 68,5 67.8 69.3 2. 1,9 1.6 2.3 3. 13,0 12.2 11.8 4. 9,7 9.6 8.5 5. 4,3 3.5 4.1 6. 1,9 4.2 2.8 7. 0,8 1.1 1.2

86

.

I II III 1. , 21,2 22.4 20.6 2. , 53,3 48.3 49.6 3. , 25,4 29.1 29.8

.

I II III 1. 15,9 17.0 16.8 2. , 12,2 11.3 12.8 3. 10,1 13.7 12.8 4 13,3 11.7 10.7 5. 2,4 1.9 2.6 6. 21,8 21.0 21.3 7. 19,4 19.2 17.4 8. , 4,9 4.0 5.5

.

I II III 1. - 59,1 54.6 54.2 2. - 40,9 - - 2. – - 20.6 23.7 3. – - 5.8 4.5 4. – - 19.0 17.7

, -

2001 . -? )

III

87

1

11.5

2

0.5

3

33.8

4

2.6

5

1.6

6

6.3

88

7

5.7

8

0.4

9

0.9

10

0.7

11

0.9

12

0.5

13

0.7

89

14

1.9

15

2.3

16

19.4

17

3.1

18

2.4

98 6.9

90

(2001) :

,

,

,

,

,

,

,

,

1.

5 2000 – -, – - -

. , 2000 , , .

, -, .

91

-.

6- 3 :

(50,07%), » (13,36%) -

(8,24%). -2001 -. -

.

: – 71 , « » – 19 , – 11

.

(51 ), (61 ) (67 ).

20 – 23 : , 2 -

, 10 , .

-: , 1 7 -

; « » - 1 , 2

: - 1 .

,

, - « -

». , ,

« » -–2001. -

19 2001 -

92

- « » .

-. 20 -

« » -, , -

, .

, " ". -, -

. .

, 21 , -, -

- 3 . -

, , « » , -

33. 34,

, -, , -

. , « », -

, -35.

« » « -» -

33 .: « », 2001, 22 . 34

. -, - ( -

). .

35 .: «Moldova suveran », 2001, 22 martie.

93

15 . , « , 3

. , -

, 20 . -, -

. , -

, -

. -, -

. ,

4 --

. , ,

. -.

-. , -

, - 2 -

. -

. --

»36. , « -

– . -

». , « 36 «De-facto», 2001, 23 .

94

« -». , « -

»37.

2.

4 2001 . «

» 22 2000 . , - 70% -

. ,

apriori , -

. -

. , -, , -

, 2- . « -» 22 2000

38.

2 : --

42 . 16 . .

, -. ,

. , -, .

, , -. -

, . -

37 .: « », 2001, 22 . 38 . ? // « », 2001, 28 .

95

, , , .

. ,

, - ( -

15 ), - « », , -

, -. , -

, -. « » -

. 18 39. «

» ,

. , -. ,

,

. , ,

, , « »

. , ,

, .

.

39 -

- 30 ( 5 ) -

. ( .: «Moldova suveran », 2001, 31 martie).

96

.

, -40. -

, -.

« ». -

, , , -

, , .

. ,

. -

) - « », , « »

(« , , ») - « », -

? , , ?

? , -?

-

. , --

, -,

41.

40 ,

4 2001 . ( .: . // SUN TVC-21, 2001, 3 ).

41 Electorala-2001. // TVM, 2001, 26 februarie.

97

, -,

. -

, . ,

, , . ,

-, ,

. , , , « » ,

. -, , «

» « », , , .

, , -

. « -» -

, , -.

, , ,

-, -2001. ,

, -. -1999.

« »42, , ,

- 42 – 1957 , – 1941

. « » « »

.

98

. , : - «

» . -

, , » ? , , .

, -. -

, -, , -

, -. -

( ), - ( 2/3 ),

, -.

, , --

. 2 -,

« » ( . -, -

), .

, -, , « »

, , , « »

, 43. -

, . -, 1989-1990 .

43 .

, , .

99

-, , . -

. , ,

. .

, , , ,

, -: « ». -

. -: , , …, - . , -

, -.

. -. .

, 2001-2002 160 44.

-. . , , , -

. , , . . -

. -, « », -

. , , « »

, , 45. , ,

44 .: « », 2001, 27 . 45 ,

, - ( , -

, , ) . -

. -

100

-.

, -, ,

, . , , 50

.

? . , -. , , , -

, . 46. , 47.

, . , , -

48. , -

49. , -.

-

, , « -», -

. 46 Atamanenco V. Proiecte de legi “grele” votate u or. // «Moldova suveran »,

2001, 30 martie. 47 », 2001, 29 . 48 -

,

. -, .

49 , .

, -.

« » , -

101

? , , . -, « » . -

, . , , .

-, ,

. , , « » -

, -

. , , ,

. , -

. , , -

, , . . -

, . -, ,

, . , ,

., -

, . , , -

, « ». « » -

, 1997 « -

» . , -

-.

102

. -

, , 6%- -

. (2001) -50. .

, , -. -

, . -

.

, , , .

-,

, , , .51 -

« -

»52. , -

. , --

. ,

, , , -

50 .: . (2001) :

, , . // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiz politic ). Partea XVI. / USM. – Chi-in u, 2001.

51 «Maxima». // -6 – NIT, 2001, 2 . , , -

, .

52 .: « », 2001, 3 .

103

. , , , -

, , -. , « -

» -

. , ,

.

.

3. 4 2001

, -53. ,

10 ,

, . ,

. -

. -.

, « ». , -

, -, -

, , . , -

53 ,

», -.

104

– -54.

. «

. -,

-»55.

, , -. ,

-. , -

, ,

. -,

. --

. , , , -

, , -. , , ,

. , « ».

-. , . «

-, , -

-

54 - .

4 2001 . // « », 2001, 5 .

55 .

105

»56. , -

. . , -

-. : -, ; -

; « , , , ,

, --

, -, -

»57. « : -

, , ».58 -, -

. -, . , -

, -.

-. 71 . -

3 59. 15 . , 56 . .

, . // « », 2001, 5 -

. 57 Aloca iunea dlui Valerian Cristea, candidat la func ia de pre edinte al Re-

publicii Moldova. // “Moldova suveran ”, 2001, 5 aprilie. 58 . 59 , , -

, : . ,

« ». , -

.

106

, -.

, , . , ,

».60 « » .

89 . 61 . ,

. -.

. ,

, -. , -

( ) . , , -

-.

, . , « -

» -. « » -

, . . ,

4-6 61. -

. , , « » -

60 . // « », 2001, 5

. 61 20 2001

, 5 « -»

-

.

107

, -.

4.

, . -

, . , , . ,

. , --2000. -

, -

, -. ,

-, -.

,

. . !

Post scriptum.

. 11 -

. , « ».

, .

-.

.

108

:

,

,

,

, -

. --

. , -, : -

, , ,

, , . ,

-, -

, -, -

.

. --

. , -, -

. (« »)

, , , -, , , -

109

, , .

, , («red line»). -

-. , , -

, --

.

. -

, , , , -

. , , -

, -.

, -

. - « » , -

, . , -

, , , -. -

, - - -

.

. -

, . -, -, ,

, -

110

.

,

-.

, -, -, -.

« ». ,

, .

, , , - « », -

, ,

. « », -

. , ,

, -, -

. , -

« », , -.

.

- (20-45 ). -

, -.

, -, ,

111

, -,

. , -

, -, ,

. , , --

.

, -,

, -,

. , --

, -

, , .

112

ALEGERILE PARLAMENTARE (2001) I REFLECTAREA CAMPANIEI ELECTORALE ÎN

ZIARELE GUVERNAMENTALE “MOLDOVA SUVERAN ” I “NEZAVISIMAIA MOLDOVA”

Gheorghe RUSNAC

Republica Moldova, Chi in u Universitatea de Stat din Moldova

Doctor-habilitat, profesor Membru-corespondent

al Academiei de tiin e din Repunblica Moldova Rector

Constantin SOLOMON

Republica Moldova, Chi in u Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de istorie doctor, conferen iar

ef-catedr

Nu poate fi pus la îndoial faptul c în timpul campaniei electorale mass-media are o importan decisiv . Avînd la îndemîn instrumentele necesare menite de a asigura egalitatea de anse politice, mass-media este o surs foarte important de informa ie despre candida i i problemele pu-se în discu ie, asupra c rora poporul î i va spune ultimul cuvînt.

Prin Hot rîrea Comisiei Electorale Centrale (CEC) nr.1404 din 19 ianuarie 2001 a fost aprobat i publicat în pres Regulamentul CEC pri-vind reflectarea în mijloacele de informare în mas a campaniei electorale pentru alegerea Parlamentului Republicii Moldova.62 În capitolul IV al Regulamentului, intitulat “Reflectarea campaniei electorale în ziare” se sublinia: “ inînd cont de importan a alegerilor parlamentare pentru soarta

rii i respectînd prevederile Codului electoral, colectivele de ziari ti de la edi iile periodice din republic vor reflecta pe larg campania electora-

62 “Moldova Suveran ”, 2001, 25 ianuarie.

113

”.63 Pentru ziarele finan ate de la buget, prevederile erau mai stricte, fi-

indu-le înaintate cerin e concrete. Acestea trebuiau s publice, de regul , materialele oficiale ale CEC: hot rîri, liste ale concuren ilor electorali, in-forma ii referitoare la activitatea CEC i alte materiale de interes general pentru informarea cet enilor.

Redac iile ziarelor erau în drept s determine de sine st tor plasa-rea în ziar (pagina, locul) a materialelor concuren ilor electorali i erau obligate s evite materialele concuren ilor electorali care con ineau insul-te reciproce, învinuiri nefondate, alte acuza ii ce lezau demnitatea i ono-area persoanei. Fiecare material al candida ilor la alegerile parlamenatre publicat în pres trebuia s aib , în mod obligatoriu, un anun prin care se aducea la cuno tin a cititorilor c plata pentru publicarea materialului este efectuat din “Fondul electoral” al concurentului respectiv.

Era men ionat de asemenea c în paginile ziarelor vor fi publicate in-forma ii, reportaje, fotografii, alte materiale ale agen iilor de pres , ale coresponden ilor titulari i netitulari despre desf urarea campaniei elec-torale.

inînd cont de aceste precederi, am cercetat, prin metoda analizei de con inut a articolelor, modul în care a fost reflectat campania alegerilor parlamentare în ziarele guvernamentale “Moldova Suveran ” i “Neza-visimaia Moldova”.

Au fost selectate materialele publicate pe parcursul celor 45 de zile cît a durat campania electoral 2001 (12 ianuarie-25 februarie) care se re-fereau nemijlocit la tema studiat .

Am studiat 160 de materiale publicate în 25 de numere ale ziarului “Moldova Suveran ” i 140 de materiale publicate în 23 de numere ale ziarului “Nezavisimaia Moldova”, care se refereau, în linii generale sau la concret, la mesajele CEC (hot rîri, liste ale concuren ilor electorali, infor-ma ii vizînd activitatea CEC); programe preelectorale ale partidelor (blo-curilor), candida ilor, articole, interviuri, schi e, adres ri, apeluri etc.

Astfel, la 13 ianuarie ziarele inaugureaz rubrica: “Alegerile parla-mentare 2001”. Redac iile inten ionau s plaseze în paginile ziarelor opi-niile cititorilor privind întregul spectru al problemelor ce ineau de princi-piile sistemului electoral, de formarea i activitatea Parlamentului, modul 63 “Moldova Suveran ”, 2001, 25 ianuarie.

114

de a propune candidaturi, procedee de agita ie, de propagare a progra-melor electorale etc. Se solicita ca p rerile, medita iile i dolean ele citi-torilor, aleg torilor s fie expuse la concret, în mod principial i cu cla-ritate. Tot în aceste numere cele dou cotidiene au publicat: “Apelul Pre-edintelui Petru Lucinschi în leg tur cu alegerile parlamentare antici-

pate”. În conformitate cu Hot rîrea CEC, ziarele au publicat listele tuturor

partidelor politice, blocurilor i organiza iilor social-politice antrenate în alegeri, precum i hot rîrile CEC cu privire la înregistrarea candida ilor independen i. În ziare au fost mediatizate cu operativitate toate hot rîrile, anun urile, informa iile, mesajele CEC în num r de 77 (48%). Dintre ace-stea: “Alian a Braghi ” a depus actele la CEC”, “Aprobarea Regulamen-tului cu privire la condi iile i modul de sus inere financiar a campaniei electorale”, “CEC va deschide apte sec ii de votare speciale pentru cet -enii din localit ile de est ale Moldovei”, “Informa ie privind veniturile i

cheltuielile declarate ale concuren ilor electorali”, “Modelul buletinului de vot pentru alegerea Parlamentului Republicii Moldova 25 februarie 2001” i altele.

Blocului electoral “Alian a Braghi ”, constituit din Mi carea social-politic a profesioni tilor “Speran a-Nadejda”, Partidul Socialist din Mol-dova, Mi carea social-politic “For a Nou ”, Partidul “Uniunea Muncii”, Uniunea Centrist din Moldova i Partidul Democra iei Sociale “Furni-ca”, i-a fost consacrat un volum impun tor de materiale – 70 în “Moldova Suveran ” i 56 în “Nezavisimaia Moldova”, dintre care respectiv 18 i 16 au reflectat întîlnirile cu aleg torii i vizitele de lucru a Premierului D.Braghi , 8 materiale con ineau adres ri c tre aleg tori din partea foru-lui organiza iilor de femei, Congresului cet enilor din Moldova, a oame-nilor muncii, de tiin , cultur , a pedagogilor pentru sus inerea “Alian ei Braghi ”. În con inutul celorlalte materiale sînt cuprinse informa ii surve-nite de la serviciul de pres al guvernului, interviuri, schi e, relat ri de la mitinguri întru sus inerea Blocului electoral “Alian a Braghi ”.

Platformelor electorale le-au fost rezervate cîte 2 materiale. În ziare au fost publicate, pe cîte o pagin de ziar, platformele Blocului electoral “Alian ei Braghi ” i platforma Blocului electoral “Credin i Dreptate”.

La capitolul materiale critice, def imarea unui bloc politic, partid, candidat independent am atestat doar 8 materiale în “Nezavisimaia Mol-

115

dova” i 6 materiale în “Moldova Suveran ”. Drept exemplu pot servi i materialele: “Demersul oponen ilor “Alian a Braghi ” la CEC este neînte-meiat ” (“Molodva Suveran ”, 31 ianuarie 2001”, Ionu Sturza nujna po-liticescaia crâ a” (“Nezavisimaia Moldova”, 1 februarie 2001), “Cto bo-itsea Vladimira Voronina?” (“Nezavisimaia Moldova”, 13 februarie 2001) i altele.

Majoritatea materialelor ce reflectau campania electoral sînt de tip informativ – 110 (69%) în “Moldova Suveran ” i 80 (57%) în “Nezavi-simaia Moldova”, iar 50 (31%) i respectiv 42 (30%) in de problema în-

i, teorie etc. De altfel, în ambele cotidiene în multe materiale nu este atestat o dezvoltare profund a temei, cauzele fiind deseori imperfec iu-nea legisla iei sau neprofesionalismul celor de la putere. Drept exemplu poate servi articolul: “În campania electoral din Moldova sînt înregist-rate cazuri de finana are ilegal a concuren ilor”64.

În articol se accentuea-z asupra faptului c transparen a financiar prin care s fie informa i ale-g torii cu privire la cei care sprijin financiar n-a fost asigurat . Drept confirmare sînt aduse un ir de cazuri de finan are ilegal a campaniei electorale. Corup ia parlamentar a servit drept teren rodnic pentru finan- area ilegal a partidelor politice, fapt ce antreneaz cheltuieli serioase din resurse de stat i împiedic func ionarea normal a institu iilor democra-tice. Aceasta are loc din cauza lipsei unei legisla ii care ar permite un control riguros al finan rii participan ilor la scrutinele electorale.

Sau materialul: “Concuren ii electorali au invadat Chi in ul cu pos-tere publicitare”65. În material se subliniaz c poli ia municipiului Chi i-

u a întocmit de la începutul campaniei electorale 46 de procese-verbale împotriva persoanelor care au afi at postere electorale în locuri interzise. Îns pentru asemenea înc lc ri legisla ia în vigoare prevede o amend în

rime de numai zece salarii minime. Cu toate c Pre edintele rii a chemat to i concuren ii electorali s participe în mod civilizat la campania electoral , totu i chiar de la începuturile ei cutiile po tale din casele de lo-cuit erau pline cu foi volante propagandistice i alte materiale care def i-mau, în cel mai murdar mod concuren ii la alegeri.

În cotidianul “Moldova Suveran ” a fost publicat i materialul “Blo- 64 “Moldova Suveran ”, 2001, 30 ianuarie. 65 “Moldova Suveran ”, 2001, 15 februarie.

116

cul electoral “Alian a Braghi ” a deschis o pagin pe Internet”. În el se men ioneaz c începînd cu 2 februarie Blocul electoral “Alian a Bra-ghi ” a deschis un site pe Internet cu adresa www.alianta braghis.net.md. În aceast pagin este publicat lista candida ilor “Alian ei Braghi ”, platforma i tezele principale din programul blocului, diferite informa ii i articole din pres despre acest concurent electoral. Tot aici vizitatorii

site-ului pot g si materiale despre Dumitru Braghi , despre rezultatele ac-tivit ii sale în fruntea Guvernului. Totodat , prin intermediul acestei pa-gini vizitatorii pot s comunice date, s formuleze întreb ri i propuneri ce in de campania alegerilor anticipate66.

În timpul campaniei electorale ziarele “Moldova Suveran ” i “Ne-zavisimaia Moldova” au inaugurat rubrica: “Telefonul de încredere al Guvernului”. În materialele plasate în aceast rubric se men ioneaz c Prim-Ministrul dialogheaz în a a mod cu concet enii i c , de to i au ie it la firul direct 5 mii de oameni, 290 dintre care au discutat nemijlocit cu Dumitru Braghi .67

Ziarele au publicat i rezultatele sondajelor de opinie. La 13 februa-rie 2001 apare pe prima pagin întîi a ziarului “Nezavisimaia Moldova” i pe pagina a doua a ziarului “Moldova Suveran ”, un sondaj de opinie pri-vind alegerile parlamentare anticipate efectuate de Serviciul Independent de Sociologie i Informa ii “Opinia” în perioada 01-08 februarie pe un

antion na ional-reprezentativ pentru întreg teritoriul republicii cu parti-ciparea a 1473 de responden i, domicilia i în 56 tipuri de localit i, situate în toate regiunile rii (cu excep ia Transnistriei). La întrebarea: “Dac alegerile parlamentare ar avea loc mîine Dvs. pentru care partid (bloc) politic a i vota?” r spunsurile au fost grupate dup cum urmeaz : pentru Partidul Comunist – 33,1%; pentru Blocul electoral “Alian a Braghi ” – 27,3%; pentru Partidul Popular Cre tin Democrat – 9,0%; pentru Partidul Rena terii i Concilierii – 8,4%; pentru Partidul Democrat – 5,5%. mai departe, acestea sînt succedate în ordinea descrescînd , de celelalte par-tide (blocuri) politice i candida i independen i68.

Analizînd rezultatele acestui sondaj, de altfel, i ale tuturor celorlalte sondaje de opinie efec-tuate i publicate în bro uri aparte sau în alte ziare, 66 “Moldova Suveran ”, 2001, 3 februarie. 67 “Moldova Suveran ”, 2001, 8 februarie 68 “ ”, “Moldova Suveran ”, 2001, 13 februarie.

117

am constatat c ele sînt mult prea departe de realitate, de adev r, prost gîndite i, din anumite interese politice, falsificate. Nu e bine s prezin i publicului larg dorin ele anumitor for e politice drept realitate.

Rezultatele alegerilor parlamentare au demonstrat c , votînd pentru comuni ti, electoratul i-a condamnat pe cei care de atî ia ani l-a în elat.

pt mînalul “F clia” nr.9 din 28 februarie în articolul “Votul basa-rabenilor – unul sinuciga ?” scrie: “Dup ziua de 25 februarie, ziua alege-rilor parlamentare anticipate, a urmat ziua de 26 februarie, zi de luni, pri-ma zi a Postului Mare. Din aceast zi vor începe s posteasc Mircea Snegur, Anatol Plugaru, Valeriu Matei, Alexandru Mo anu, Nicolae And-ronic, Vasile Nedelciuc, Mircea Rusu, Valentin Dolganiuc, Alecu Reni , Nicolae Dabija i o droaie de mul i al i “politicieni”. Ei vor posti nu nu-mai 7 s pt mîni, ci mul i, mul i ani înainte...”69.

Am înregistrat o prezen excesiv a numelui Premierului D.Braghi în titlurile materialelor i prezen a imaginii lui în majoritatea fotografii-lor, fapt ce denot v dit ata amentul ziarului fa de acesta. Drept argu-ment pot servi i materialele: “Declara ia dlui Dumitru Braghi , liderul blocului electoral “Alian a Braghi ”, c tre participan ii la alegerile parla-mentare anticipate” (“Moldova Suveran ”, 13 februarie 2001), “Apelul Premierului Dumitru Braghi c tre aleg torii de pe malul stîng al Nistru-lui” (“Moldova Suveran ”, 20 februarie 2001), “Mitinguri în toat ara în sus inerea “Alian ei Braghi ” (“Moldova Suveran ”, 22 februarie 2001), “Premier-ministr v voinscoi ciasti” (“Nezavisimaia Moldova”, 31 ianua-rie 2001) i altele.

Atitudinea p rtinitoare a ziarelor poate fi explicat prin dependen a acestora de Putere. i totu i, dac ar fi fost respectate principiile demo-cratice, publica iile i-ar fi putut recî tiga credibilitatea majorit ii citi-torilor, factor de importan major . Aprecierile la capitolul activitatea mijloacelor de informare în mas sînt diferite. Totodat men ion m c în majoritate r spunsurile din cadrul sondajului telefonic “Cum aprecia i propaganda din mass-media în campania electoral ”, realizat de cotidia-nul “Flux” la 27 februarie 2001, au fost de tipul: “A fost ceva dezgust -tor, o campanie vulgar . Majoritatea concuren ilor electorali i-au v rsat zoi în cap în loc s explice lumii platformele lor. Spoturile electorale ne-au demonstrat lipsa lor de cultur i bun sim . Acesta a fost motivul din 69 “F clia”, 2001, nr.9, 28 februarie.

118

care mult lume n-a mers la votare...”70. Presa din Republica Moldova mai mult “a convins” decît “a infor-

mat”. Ceea ce s-a urm rit de-a lungul campaniei electorale a fost mai de-grab un comentariu politic cu preten ii de informare. Presa de opinie s-a lansat într-o competi ie unde m iestria de def imare a concuren ilor elec-torali aducea dup sine laurii triumfului. Este de men ionat faptul c presa din republic i-a permis de multe ori un limbaj incorect în adresa con-curen ilor electorali. Vom exemplifica prin cîteva denumiri de articole plasate în ziare în care este folosit un astfel de limbaj: “Noaptea t cerii s-a l sat peste Basarabia” (“Flux”, 6 martie 2001), p.1), “Comuni tii i co-rup ia, dou primejdii la fel de mari” (“ ara”, 9 februarie 2001, p.1), “Mintea românului” (“ ara”, 13 martie, 2001, p.1) i altele.

În perioada campaniei electorale a sporit considerabil interesul citi-torului fa de informa iile din pres i s-a majorat brusc tirajul ziarelor.

a, dac pîn la campania electoral “Moldova Suveran ” ap rea cu un tiraj de 6 mii exemplare, iar “Nezavisimaia Moldova” cu un tiraj de 9 mii exemplare, apoi în timpul campaniei electorale tirajul lor a crescut aproa-pe de dou ori, fiind respectiv de 11 mii i 15 mii exemplare71.

De altfel, în aceast perioad tirajul unor publica ii (“S pt mîna”, ara”, “Mesagerul”, “Plai Natal”, “Communist” i altele) s-a majorat i

mai mult. Actualmente pe pia a informa ional autohton activeaz 10 agen ii

informa ionale, care, pe drept cuvînt, pot fi considerate principalii furni-zori de tiri ai presei scrise. Cu toate c ele se afl într-o concuren per-manent , oricum, agen iile de pres se prezint ca un organism integru care d tonul presei moldovene ti, influen înd serios modul de selectare a subiectelor72.

În anul 2000 în Republica Moldova se editau 176 ziare cu un tiraj anual de peste 30 milioane exemplare73.

70 “Flux”, 2001, 27 februarie. 71 Datele au fost furnizate de redac iile ziarelor “Moldova Suveran ”,

“Nezavisimaia Moldova”. 72 Stepanov Gh. Poten ialul politico-informa ional al presei contemporane din

Republica Moldova / Autoreferatul tezei de doctor în tiin e politice / USM. - Chi in u, 2000, p.10.

73 Datele au fost furnizate de Casa C ii din Republica Moldova.

119

Presa din vest a acordat spa ii largi alegerilor parlamentare din Re-publica Moldova cî tigate de comuni ti. Ziari tii occidentali scriu c Vla-dimir Putin va încerca acum s domine Moldova i c ru ii i-ar putea crea o baz militar în stînga Nistrului. Presa moscovit este cam de aceea i p rere. Cele mai multe articole semnaleaz faptul c aleg torii moldoveni au votat pentru o apropiere de Rusia i nu de România.

Ziarul “Interna ional Herald Tribune” a publicat un articol intitulat “Moldova voteaz revenirea comuni tilor” în care se scrie: “Revenirea comuni tilor la putere în Republica Moldova va alimenta încercarea Pre-edintelui rus Vladimir Putin de a- i reafirma influen a în fostele teritorii

sovietice, în special în rile considerate din apropiata vecin tate”74.

Un alt ziar influent din Occident “Washington Post”, apreciaz c victoria comuni tilor a fost surprinz toare nu doar pentru concuren ii lor electorali, dar chiar i pentru ei în i. Citindu-l pe analistul Charles King, care este i autorul unei c i despre Moldova, “Washington Post” scrie: “Este un sfîr it trist pentru ceea ce a fost realizat în anii ‘90. Moldova era cel pu in pe calea dreapt i se descurca bine în procesul de democra-tizare. Aceste alegeri au fost rele din cauza rezultatului, i nu din cauza procesului”75.

Scrutinul parlamentar din Republica Moldova a fost mediatizat pe larg i în presa ruseasc . Aceasta a calificat rezultatele alegerilor drept “revan a ro ie” a comuni tilor. Intitulîndu- i articolul “Vinova i f vi-

”, cotidianul rus “Izvestia”, noteaz c : “rezultatul esen ial al alegerilor moldovene ti este nu atît triumful comuni tilor, cît înfrîngerea covîr-itoare a for elor pro-române ti. O bun parte din aleg tori i-au dat votul

comuni tilor nu pentru c -i simpatizeaz , ci pentru ca Moldova s nu- i piard independen a”76.

Campania electoral din Republica Moldova a fost reflectat i în presa româneasc . Ziarul “România Liber ” în articolul: “Final în alegeri-le parlamentare anticipate” scrie: “Concluzia nu poate fi decît una singu-

: la aproape zece ani de la ob inerea independen ei, Republica Moldova se afl în fa a pericolului de a fi supus , din nou, domina iei ruse”77. 74 “Interna ional Herald Tribune”, 2001, 26 february, www.iht.com. 75 “Washington Post”, 2001, 26 february, www.iht.com. 76 “ ”, 2001, 27 . 77 “România Liber ”, 2001, 2 martie.

120

În parte, electoratul a aflat, prin intermediul presei, mai multe despre lacunele i gre elile altor subiec i politici, decît despre scopurile i obi-ectivele forma iunii politice prezentate de propriul organ de pres . Este de dorit ca desf urarea campaniei electorale s decurg într-o atmosfer de onestitate i stim reciproc .

Cît prive te presa guvernamental , în cazul dat ziarele “Moldova Su-veran ” i “Nezavisimaia Moldova”, cu toate c nu au dus o lupt pentru a evita unele situa ii nepl cute din alegerile din martie 1998, s-a f cut sim it par ialitatea prin g tin a de a publica declara iile, textele publici-tare ale unor partide, blocuri politice i ale candida ilor independen i.

121

RELA IILE INTERGUVERNAMENTALE ÎNTRE REPUBLICA MOLDOVA I ROMÂNIA

Constantin SOLOMON

Republica Moldova, Chi in u Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de istorie doctor, conferen iar

ef-catedr Unul dintre primele documente încheiate de Guvernul RSSM cu Gu-

vernul României a fost Conven ia privind cooperarea în domeniul turis-mului din 27 septembrie 1990, semnat la Chi in u de Prim-ministrul Mircea Druc i Ministrul de stat Anton V escu, prin care P ile î i facilitau reciproc formalit ile i controlul de frontier i- i acordau faci-lit i de cazare i alte presta ii turistice78. Mai apoi, la 6-7 decembrie 1990, Mircea Druc s-a întâlnit la Bucure ti cu Petre Roman, Prim-mi-nistrul României, cu care a discutat probleme privind cooperarea econo-mic . Ambii efi de guvern i-au exprimat speran a la o colaborare fruc-tuoas între cele dou state române ti – România i Republica Moldova – în domeniul economiei79.

Pe atunci îns rela iile moldo-române erau privite i la Bucure ti i la Chi in u prin prisma rela iilor sovieto-române. În opinia lui Vasile and-ru, ambasadorul român la Moscova, “România i Moldova Sovietic sunt unite printr-o larg punte sufleteasc , pentru care “podul de flori” a fost doar o expresie exterioar a noble ei i frumuse ii acestei leg turi. În con-di ii de libertate i dezvoltare democratic sunt convins c nu va trece mult timp i colaborarea economic în care se fac primii pa i va dobândi dimensiunile fire ti prin stabilirea unor rodnice conexiuni pe termen lung între subiec i economici, favorizate de caracterul complementar al econo-miei de pe cele dou maluri ale Prutului”80.

78 “Moldova Suveran ”, 1990, 3 octombrie. 79 Ibidem, 1990, 11 decembrie. 80 Ibidem, 1990, 22 decembrie.

122

Între 11-17 februarie 1991 Mircea Snegur, Pre edintele RSS Moldo-va, a efectuat prima vizit de lucru în România, la invita ia Pre edintelui Ion Iliescu. În cadrul întâlnirii au fost abordate diverse aspecte ale cola-bor rii între Bucure ti i Chi in u, între care i necesitatea deschiderii unor consulate la Chi in u i la Ia i, inându-se cont de transform rile produse în URSS i în întreaga lume81.

Pre edintele României Ion Iliescu s-a pronun at asupra rela iilor Ro-mâniei cu Moldova Sovietic în timpul vizitei sale în URSS, când a sem-nat Tratatul sovieto-român, remarcând c Tratatul semnat inea cont de procesele de afirmare a suveranit ii republicilor sovietice. Dup semna-rea Tratatului cu URSS, Guvernul român a decis crearea unui subsecre-tariat permanent (ulterior, la sfâr itul lunii iunie 1991, transformat în secretariat) pentru rela iile cu Republica Moldova în cadrul Ministerului de Externe, “care s urm reasc sistematic desf urarea activit ii, atât pe linie economic , cât i pe linie tiin ific , cultural , politic , pe linia rela-iilor umane”.

Totodat , a fost format o comisie mixt de exper i care aveau misi-unea s preg teasc textul unui Acord economic bilateral82. La 6 august 1991 la Chi in u a fost semnat Acordul între Guvernul Republicii Moldo-va i Guvernul României cu privire la colaborarea economic i schim-burile comerciale i Acordul între Guvernul Republicii Moldova i Gu-vernul României privind înfiin area Comisiei interguvernamentale de co-laborare economic , comercial i tehnico- tiin ific 83.

În anul 1992 între Republica Moldova i România au fost semnate, la nivel de guvern, ministere i departamente, 10 acorduri84. Printre aces-tea: Acordul privind promovarea i protec ia reciproc a investi iilor între Guvernul Republicii Moldova i Guvernul României; Acordul privind co-laborarea în domeniul tiin ei, înv mântului i culturii între Guvernul Republicii Moldova i Guvernul României; Acordul între Guvernul Re-publicii Moldova i Guvernul României în domeniul transporturilor ru-tiere; Protocolul de colaborare în domeniul s ii publice i tiin elor 81 Ibidem, 1991, 14 februarie. 82 Ibidem, 1991, 13 aprilie. 83 “Sfatul rii”, 1991, 8 august. 84 Arhiva curent a M.A.E. a Republicii Moldova. Lista tratatelor încheiate între

Republica Moldova i România în anii 1991-1996, pp.1-10

123

medicale între Ministerul S ii al Republicii Moldova i Ministerul ii din România pentru anii 1992-1993; Acordul între Direc ia Ge-

neral a Arhivei din România i Serviciul de Stat de Arhiv al Republicii Moldova i altele.

În anii 1993-1994, între Republica Moldova i România au fost sem-nate 18 documente bilaterale la nivel de stat, guvern, ministere i depar-tamente85.

Prin Decretul Pre edintelui Republicii Moldova din 20 iunie 1994 a fost înfiin at Comitetul pentru rela iile Republicii Moldova cu România. Partea român , la rândul s u, a înfiin at Comitetul Interministerial pentru rela iile României cu Republica Moldova. În leg tur cu introducerea în componen a Comitetului Interministerial pentru rela iile României cu Re-publica Moldova a reprezentan ilor de la Ministerul Ap rii, a fost creat o grup nou i anume: grupa sectorial comun de lucru în domeniul ap rii i securit ii de stat. Modific rile în componen a Comitetului pentru rela iile Republicii Moldova cu România au fost aprobate prin Ho-

rârea Guvernului Republicii Moldova nr. 453 din 17 mai 1999. În cad-rul comitetelor activeaz 22 grupe sectoriale comune, care cuprind rela-iile bilaterale în toate domeniile de activitate comercial -economic 86.

Rela iile interguvernamentale moldo-române au continuat s se dez-volte pe o linie ascendent . Între 16-18 februarie 1995 Prim-ministrul Ro-mâniei Nicolae V roiu a f cut o vizit oficial în Republica Moldova. Programul vizitei Premierului român a cuprins întrevederi cu Mircea Sne-gur, Pre edintele Republicii, Petru Lucinschi, Pre edintele Parlamentului, Andrei Sangheli, Prim-ministru. În cadrul discu iilor p ile s-au informat reciproc despre politica lor intern i extern , au abordat diferite aspecte ale colabor rii moldo-române, subliniindu-se în mod deosebit cooperarea economico-comercial i cultural . În acest sens, a fost reliefat rolul ce le revin celor dou Comitete Interministeriale, care, la propunerea p ii moldovene ti, urmau s se întruneasc dup alegerile locale din Re- 85 Ibidem 86 Arhiva curent a Departamentului rela ii economice externe. Ministerul Eco-

nomiei i Reformelor. Nota informativ privind stadiul îndeplinirii prevede-rilor Ac iunilor prioritare în anul 1998 i primele patru luni ale anului 1999 vizând integrarea economic i cultural dintre Republica Moldova i Româ-nia, p.4.

124

publica Moldova din 16 i 30 aprilie. În rezultatul vizitei au fost semnate 5 acorduri bilaterale, i anume: Conven ia privind evitarea dublei impu-neri i prevenirii evaziunii fiscale; În elegerea între Cancelaria de Stat a Republicii Moldova i Departamentul pentru Administra ia Public local a României privind colaborarea în domeniul administra iei publice locale; Protocolul privind dezvoltarea rela iilor între Departamentul Tineretului i Sportului al Republicii Moldova i Ministerul Tineretului i Sportului

al României; Protocolul de colaborare între compania de Stat “Moldova-Tur” i Ministerul Turismului din România; Acordul privind colaborarea în domeniul transportului feroviar87.

În timpul acestei vizite a avut loc i întâlnirea dintre mini trii afa-cerilor externe Mihai Popov i Teodor Mele canu, în cadrul c reia s-a f -cut un schimb larg de opinii asupra st rii i perspectivelor raporturilor bi-laterale.

O alt ac iune important la nivel de guvern, unde M.A.E i-a revenit un rol însemnat, a fost cea de-a asea reuniune a celor dou Comitete In-terministeriale pentru problemele traficului de m rfuri i pasageri, care a avut loc la Cahul la 12 mai 1995. În cadrul acestei întâlniri ambele p i au c zut de acord asupra necesit ii moderniz rii i extinderii activit ii punctelor de trecere peste râul Prut care func ioneaz în prezent. Dele-ga ia moldoveneasc a propus ini ierea negocierilor bilaterale în vederea reglement rii juridice a problemelor ce in de stabilirea i demarcarea frontierei de stat între Republica Moldova i România i semnarea acor-dului respectiv.

În anul 1995, respectiv la Bucure ti (5-7 iulie) i Chi in u (23-25 oc-tombrie) au avut loc dou runde de consult ri preliminare la nivel de ex-per i ai celor dou ministere de externe asupra tratatului de baz inter-statal, în cadrul c rora p ile i-au expus viziunile conceptuale asupra tratatului, au f cut schimb de proiecte ale schi elor acestui document.

O dezvoltare continu a cunoscut cooperarea bilateral în domeniul comercial-economic i cultural. În mare parte, promovarea acestei coope-

ri a fost favorizat de cele dou Comitete Interministeriale, care s-au în-trunit în edin a ordinar la Bucure ti în iunie 1995. În cadrul acestei e-din e a fost examinate principiile dup care armau s fie realizate acor- 87 Arhiva curent a M.A.E. a Republicii Moldova. Nota informativ privind re-

la iile dintre Republica Moldova i România în anul 1995, p.1.

125

durile i programele convenite, fiind trasate noi direc ii de conlucrare fi-xate într-un Protocol special88.

În timpul vizitei oficiale a Pre edintelui României Ion Iliescu în Re-publica Moldova din 5-6 iulie 1996 mini trii afacerilor externe ale celor dou ri au semnat “Tratatul interstatal de asisten juridic în materie de drept civil, penal i familial între Republica Moldova i România”, care a

rgit cadrul juridic de colaborare interguvernamental . Un rol pozitiv în stimularea rela iilor bilaterale, dezvoltarea contac-

telor la nivelul conducerii ministerelor i departamentelor ca factor de di-namizare a colabor rii sectoriale a avut desf urarea celei de-a VI-a re-uniuni a Comitetelor Interministeriale de la Chi in u din 24 aprilie 1996. În cadrul reuniunii a fost aprobat Programul ac iunilor prioritare pe anul 1996, convenit în luna ianuarie de pre edin ii ambelor state89.

De importan a major în rela iile guvernamentale moldo-române poate fi considerat vizita la Bucure ti a Primului-ministru al Republicii Moldova Ion Ciubuc (15-16 martie 1997). Discu iile moldo-române au fost axate, în primul rând, pe parametrii cooper rii economice, consoli-darea obiectivelor atinse, c utarea de noi modalit i de colaborare. În cad-rul vizitei au fost semnate protocoale de colaborare în domeniile justi iei i culturii, Conven ia de colaborare în domeniul agriculturii, la fel un

Proiect cu privire la schimbul instrumentelor de ratificare a acordului din-tre guvernele celor dou ri privind promovarea i protejarea reciproc a investi iilor90.

La 18 martie 1997, la Bucure ti s-a desf urat cea de-a aptea re-uniune a Comitetelor Interministeriale din Republica Moldova i Româ-nia. Delega iile au fost conduse de dl Ion Gu u, viceprim-ministru, mi-nistrul economiei i reformelor al Republicii Moldova, i dl Adrian Se-verin, ministru de stat, ministrul afacerilor externe al României. Exami-nând stadiul rela iilor dintre cele dou state, s-a subliniat necesitatea di-versific rii i eficientiz rii schimburilor bilaterale economice i comer-

88 Ibidem, p.2. 89 Arhiva curent a Parlamentului Republicii Moldova. Nota informativ a Am-

basadei Republicii Moldova la Bucure ti din octombrie 1996 privind evolu ia rela iilor bilaterale între Republica Moldova i România, p.2.

90 Ibidem, p.2.

126

ciale, acord rii de sprijin schimburilor culturale, artistice, sportive, pre-cum i în domeniul preg tirii de cadre91.

De remarcat c prin decizia Guvernului Republicii Moldova din 14 mai 1997 punctul de trecere Giurgiule ti-Gala i a fost trecut în regim in-terna ional pentru c tori i m rfuri. Guvernul României a anulat taxa la rezervorul de benzin pentru cet enii din Republica Moldova care c -toresc în România92.

Evolu ia raporturilor moldo-române a fost dinamic i a corespuns caracterului lor prioritar. i totu i, în cadrul întrevederilor la toate nive-lele, s-a indicat i la unele caren e i erori, lichidarea c rora ar putea fa-voriza i mai mult colaborarea dintre Republica Moldova i România. Acestea vizau:

– colaborarea economic moldo-român . De i în anul 1997 în Re-publica Moldova au fost înregistrate 173 întreprinderi mixte moldo-româ-ne, acest obiectiv nu era maximal. Se cereau noi dimensiuni în cooperarea economic , ritmuri deosebite cu prec dere în domeniul de producere de-oarece din num rul total de întreprinderi mixte numai dou aveau ca-racter de producere: cea din F le ti ( evi) i cea din Drochia (mobil );

– crearea zonelor economice libere i a euro-regiunilor; – problema dublei cet enii; – convertibilitatea mutual a leului pe pie ele financiare ale Repub-

licii Moldova i României. Analizând mersul îndeplinirii ac iunilor prioritare pentru anul 1998,

în domeniul integr rii economice i culturale între Republica Moldova i România, constat m efectul benefic al cadrului juridic bilateral în care acestea sunt reglementate. În anul 1998, între Republica Moldova i Ro-mânia au fost încheiate 6 documente bilaterale la nivel de guvern. Dintre acestea eviden iem: Conven ia în domeniul sanitar-veterinar, care a intrat în vigoare la 16 martie 1999 i Acordul privind asigurarea obligatorie de

91 “Moldova Suveran ”, 1997, 20 martie. 92 Arhiva curent a Parlamentului Republicii Moldova. Nota informativ a Co-

misiei pentru politic extern privind raporturile Republicii Moldova cu Ro-mânia în anul 1997, p.2.

127

spundere civil a de in torilor de autovehicule care a intrat în vigoare la 16 mai 199993.

În perioada 30-31 august 1999, dl Ion Sturza, Prim-ministru al Re-publicii Moldova, a f cut o vizit oficial în România la invita ia omo-logului s u Radu Vasile. În discu ia cu Premierul român, eful Guvernu-lui de la Chi in u a men ionat c România va deveni un furnizor de baz al Republicii Moldova nu numai cu energie electric , ci i cu produse pet-roliere. Ion Sturza, de asemenea, a inut s precizeze c în Republica Moldova sunt condi ii politice pentru rela ii bune cu România, cu atât mai mult cu cât în programul de guvernare al Cabinetului s u rela iile moldo-române sunt men ionate ca fiind prioritare. Rezultatele vizitei pot fi spe-cificate dup cum urmeaz :

1) S-a constatat consolidarea unei bune comunic ri între Premierii celor dou ri, ambii insistând asupra institu ionaliz rii caracterului în-tâlnirilor ulterioare.

2) Pentru prima dat , anun at public, dorin a rii noastre ca Româ-nia s devin principalul furnizor de energie electric a c tat i conota-iile unui mesaj politic serios.

3) Pornind de la calitatea prioritar a rela iilor Republicii Moldova cu România, p ile au considerat necesar o monitorizare strict , în cad-rul Guvernului, a tuturor activit ilor bilaterale. În felul acesta, ar cre te responsabilitatea celor implica i în implementarea proiectelor i ar spori gradul de eficien al cooper rii94.

Pentru celebrarea a 150 de ani de la na terea lui Mihai Eminescu, Prim-mini trii României i Republicii Moldova Mugur Is rescu i Du-mitru Braghi au participat la 15 ianuarie 2000 la Boto ani i la Ipote ti la manifest rile în cadrul “Anului 2000 – Anul Eminescu”. A avut loc i o întâlnire între Premierul român Mugur Is rescu i Premierul Republicii

93 Arhiva curent a Departamentului rela ii economice externe. Ministerul Eco-

nomiei i Reformelor. Nota informativ privind stadiul îndeplinirii prevede-rilor Ac iunilor prioritare în anul 1998 i primele patru luni ale anului 1999 vizând integrarea economic i cultural dintre Republica Moldova i Româ-nia, p.1.

94 “Moldova Suveran ”, 1999, 2 septembrie.

128

Moldova Dumitru Braghi în cadrul c reia au fost discutate diverse as-pecte a rela iilor moldo-române95.

În prima jum tate a anului 2000 ministrul de externe al Republicii Moldova Nicolae T caru s-a aflat într-o vizit oficial în România, la invita ia omologului s u român Petre Roman. Programul vizitei la Bu-cure ti a ministrului de externe a inclus o primire la Pre edintele Româ-niei Emil Constantinescu i o întrevedere cu Premierul Mugur Is rescu, convorbiri cu eful diploma iei române Petre Roman i cu membrii comi-siilor de politic extern ale Senatului i Camerei Deputa ilor. În cadrul vizitei au fost evaluate stadiul rela iilor bilaterale moldo-române i per-spectiva aprofund rii acestora, alte probleme de interes reciproc. Într-un cadru aparte, la Bucure ti au fost abordate problemele dublei cet enii i tratatului de baz moldo-român96.

Au avut loc, de asemenea, un ir de întâlniri bilaterale la nivel de mi-nistere, comisii etc.

În ianuarie-februarie 2001 Premierul Dumitru Braghi a avut mai multe convorbiri telefonice cu omologul s u român Adrian N stase. În cadrul acestora au fost abordate diverse aspecte ale rela iilor rii noastre cu România cu accent pe colaborarea economic pe multiple planuri.

E de remarcat i: 1. Colaborarea comercial-economic Rela iile comerciale dintre Republica Moldova i România se pla-

seaz pe o ax permanent ascendent . Dup valoarea schimburilor co-merciale România se situeaz pe locul trei între partenerii comerciali ai Republicii Moldova. Comer ul cu aceast ar constituie 9,1% din export i 10,3% din importul total al Republicii Moldova.

2. Promovarea contactelor între agen ii economici din Republica Moldova i România

În promovarea contactelor între agen ii economici dintre cele dou state un rol primordial îi apar ine Camerei de Comer i Industrie a Re-publicii Moldova (CCI). Rela iile de colaborare cu CCI a României i majoritatea CCI jude ene, cu care au fost semnate peste 15 acorduri de colaborare, se efectueaz permanent prin schimb de informa ii privind ac-tele normative, ce reglementeaz comer ul exterior, ofertele i cererile de 95 Ibidem, 2000, 18 ianuarie. 96 Ibidem

129

oferte comerciale ale agen ilor economici din ambele ri. În anul 2000 la Camer au purvenit circa 144 oferte comerciale de la agen i economici din România.

Cu ajutorul Camerei de Comer i Industrie a Republicii Moldova au fost înregistrate în Moldova dou întreprinderi din România, o filial a firmei române i a fost acreditat reprezentan a companiei “Neopac-Rom-box”. La solicitarea firmelor române sunt acordate consulta ii referitor la impozitele i tarifele vamale, procedura fond rii întreprinderilor cu di-verse forme juridice pe teritoriul Republicii Moldova.

3. Cooperarea în domeniul apelor, p durilor i protec iei mediului A fost definitivat Acordul între Guvernul României i Guvernul Re-

publicii Moldova în domeniul gospod ririi apelor în bazinul Prutului i Dun rii. Parte integrant a acestui Acord este i Regulamentul de ex-ploatare a nodului hidrotehnic Coste ti-Stânca de pe râul Prut. În vara anului curent se presupune de a organiza o expedi ie comun cu partea român de-a lungul albiei râului Prut în vederea elabor rii unui studiu co-mun privind constituirea unei rezerva ii naturale regionale.

În vederea elabor rii unei strategii comune în domeniul educa iei i instruirii ecologice precum i aplic rii prevederilor Conven iei privind ac-cesul la informa ie, justi ie i participarea publicului la adoptarea de-ciziilor în domeniul mediului, Republica Moldova a ratificat conven ia în luna aprilie 1999.

4. Colaborarea tiin ific i tehnic În cadrul programului de colaborare tiin ific i tehnic dintre Re-

publica Moldova i România, conlucrarea se desf oar în urm toarele domenii: fizic aplicat , electrotehnic , electronic i mecanic , biologie, medicin i altele. S-a l rgit schimbul savan ilor i tinerilor cercet tori, care au participat la diferite foruri na ionale din ambele ri.

5. Rela iile în domeniul înv mântului, turismului i sportului Pe parcursul anilor 1990-2000 s-a prelungit conlucrarea în vederea

aprofund rii i amplific rii rela iilor bilaterale în aceste domenii. Au fost desf urate un ir de ac iuni comune pe teritoriul celor dou state i în al-te ri. Au fost coordonate i aprobate mai multe programe de ac iuni co-mune la nivel de ministere i departamente. În baza Acordului de co-laborare dintre România i Republica Moldova, în anul 2000 au fost în-matricula i ca bursieri: 1000 de studen i la studii universitare, 500 liceeni

130

la studii preuniversitare i 100 la studii de doctorat. În Moldova î i fac studiile în institu iile universitare peste 200 de studen i. Exist o cola-borare fructuoas în problemele legate de organizarea i modernizarea în-

mântului la toate formele: schimb de delega ii a speciali tilor, de in-forma ii i experien privind sistemele na ionale de înv mânt, elabo-rarea i armonizarea programelor i manualelor colare etc.

Ac iuni de colaborare s-au desf urat i în domeniul turismului i sportului: competi ii, turnee, curse, concursuri interna ionale etc.

Prin Legea Nr.36 din 24.06.1993 a fost creat Fondul special la dis-pozi ia Guvernului României pentru rela iile cu Republica Moldova. Pe parcursul existen ei sale acest fond a constituit: în 1993 – 6 mlrd lei ro-mâne ti; în 1994 – 1 mlrd; în 1995 – 4 mlrd; în 1999 – 5 mlrd; în 1997 – 5 mlrd; în 1998 – 10 mlrd; în 1999 – 5 mlrd i în 2000 – 5 mlrd. Sursele financiare se aloc la solicitarea ministerelor i departamentelor din Re-publica Moldova c tre partenerii respectivi i sunt aprobate prin hot râri ale Guvernului României. Acest fond se distribuie i cu participarea par-ial a organelor cointeresate din ara noastr .

Pân în anul 2001, între Republica Moldova i România au fost în-cheiate peste 40 de documente bilaterale la nivel de stat, guvern, minis-tere i departamente, la momentul actual fiind în vigoare 30. Cu toate acestea, pân în prezent n-a fost semnat Acordul interguvernamental pri-vind serviciile aeriene, semnat în decembrie 1993, dar care, prin Articolul 19, cuprins în el, prevede modific ri în caz de necesitate. De asemenea n-a fost înc semnat i Acordul privind asigurarea securit ii în procesul efectu rii ac iunilor privind combaterea fenomenelor de grindin i altele.

Dintre acordurile semnate la nivel de ministere i departamente mai importante sunt cele din domeniul industriei i agriculturii, justi iei i afa-cerilor interne, cele ce privesc înv mântul, tineretul i sportul, standar-dizarea, metrologia i supravegherea tehnic , turismul i altele.

În scopul extinderii cadrului juridic bilateral interguvernamental este necesar a încheia acorduri bilaterale în domeniul asigur rii sociale, im-plement rii în practic a rezultatelor cercet rilor tiin ifice, privind coo-perarea în sfera de producere i altele. De asemenea, se cer a fi întreprinse

suri mai concrete în vederea dezvolt rii cadrului juridic bilateral la ni-vel de agen i economici.

131

ROLUL ANTIPROPAGANDEI ÎN CAMPANIA ELECTORAL (ELECTORALA - 2001)

Ruslan TANAS

Republica Moldova, Chi in u Universitatea de Stat din Moldova Facultatea de rela ii interna ionale

tiin e politice i administrative catedra de politologie

lector

Campania electoral presupune realizarea a dou activit i: 1) propa-garea i promovarea valorilor, concep iilor, ideilor, calit ilor, capacit i-lor, meritelor i 2) atacarea oponen ilor. Ambele au acela i scop – atrage-rea voturilor electoratului, îns el este atins prin metode i mijloace dife-rite. Dac propaganda influen eaz aleg torii prin oferta ideilor, doctrine-lor, persoanelor, atunci antipropaganda face aceasta prin combaterea idei-lor i doctrinelor concuren ilor electorali, prin critica i/sau def imarea partidelor i a liderilor politici.

În cadrul antipropagandei pot fi deosebite trei componente: 1) cri-tica; 2) def imarea i 3) contracararea criticii i a def im rii din partea concuren ilor electorali i a efectelor sale în opinia public . Prima o pu-tem defini ca o activitate de depistare i punere în eviden a gre elilor politice i deficien ilor doctrinale ale for elor politice. În mod normal, cri-tica este proprie i proprice democra iei, ea este indispensabil i insepa-rabil de ideea democra iei. Critica ca parte integrant a pluralismului i concuren ei politice asigur dezvoltarea societ ii democratice. Def ima-rea se realizeaz prin intermediul tehnologiilor negre i este “discredi-tarea candidatului sau partidului cu ajutorul compromatului, scandaluri-lor, descoperirea afacerilor murdare, mergînd pîn la o ponegrire pur , cu scopul de a aduce prejudicii cinstei i demnit ii i de a submina încrede-rea electoratului.”97 Mai mult sau mai pu in observabil în perioadele

97 . « »

// . / “CAPTES”. - Chi in u, 2000, p.138.

132

dintre alegeri critica i def imarea cap o amploare deosebit în perioa-da alegerilor. În Republica Moldova în electorala 2001 ea a fost utilizat de to i concuren ii electorali.98 Combaterea criticii i a def im rii este o activitate deloc neglijabil în campania electoral . Activ sau pasiv , uti-lizînd diferite metode i mijloace, ea îns prin eficacitatea sa nu se poate compara cu celelalte dou componente ale antipropagandei. În cazul cam-paniei electorale atacul este cu mult mai preferabil decît ap rarea.99

În aceast ordine de idei se impune o precizare în ce prive te delimi-tarea dintre critic i def imare: în plan psihologic critica presupune ofe-rirea electoratului a datelor pure, f o înc rcare emotiv a acestora; de cele mai dese ori, ea este îndreptat asupra componentului cognitiv al ati-tudinii. În acest caz, ea poate viza activitatea i unele aspecte ale com-portamentul partidului i a omului politic. Def imarea, chiar dac nu per-manent evident, dore te s exploateze emo iile electoratului.

Pentru a reliefa mai bine fenomenul antipropagandei este necesar de a aborda i conceptul de agresivitate politic . În acest sens, din lipsa unor definiri a agresivit ii în contextul rela iilor politice interne, ca punct de plecare ne va servi definirea conceptului oferit de sociologie. În plan so-cial agresivitatea este definit ca “orice form de conduit orientat cu in-ten ie c tre obiecte, persoane sau c tre sine în vederea producerii unor prejudicii, a unor r niri, distrugeri, daune.”100 Cu toate c defini ia pre-supune i inten ia de a distruge obiectul asupra c ruia este îndreptat ag-resivitatea, în plan politic (electoral) agresivitatea o putem identific i egala cu intensitatea antipropagandei. (în via a politic distrugerea i pro-ducerea de prejududicii oponentului este fireasc i normal ). În cazul an-tipropagandei, dar i în general, al comportamentului electoral al elitelor i partidelor politice, fenomenul agresivit ii cel mai bine se reliefeaz

prin corela ia “comportament calm – comportament agresiv”. Plus la aceasta, agresivitatea presupune i umele expresii, epitete necomune vo-cabularului politic cotidian, ca de exemplu “ ” sau “Ro ca 98 Vezi rezultatele content-analizei efectuate de A.Belostecinic (doctor, confe-

ren iar) în perioada 25 februarie – 25 ianuarie 2001. 99 A se vedea: . /

“CAPTES”. - Chi in u, 2000. 100 Mitrofan N. Agresivitatea. // Psihologie social . Aspecte contemporane.

(coord. A.Neculau). - Ia i, 1996, p 434.

133

este un Iuda” etc. Din aceast perspecriv agresiv poate fi atît critica, cît i def imarea.

În cadrul a dou variante posibile de manifestare – oral i scris , an-tipropaganda poate îmbr ca mai multe forme. Cea mai eficient este, in-discutabil, varianta oral de critic /def imare. Ea poate lua forma unei critici/def im ri provenit de la o persoan cunoscut i apreciat de pub-lic (lider politic, vedet , om de cultur , persoan din aparatul de stat etc.). Transmiterea mesajului se poate reliza prin intermediul televiziunii sau prin contact direct (la o întîlnire a candidatului cu aleg torii sau prin in-termediul “agitatorilor”). În campania electoral din 2001 doar Catalan TV a oferit publicului astfel de mesaje. În schimb spoturile de publicitate electoral cu caracter criticant au avut o mai mare r spîndire. Un exemplu bun în acest sens ne pote servi spotul electoral al PNL-ului în care se ilustra istoria guvernan ilor din ultimii 10 ani. Îns în cazul acestei forme a antipropagandei “individualizarea” (în sensul utilizat de I.Dr gan101) este mai mic i deci i impactul asupra audien ei.

În varianta scris antipropaganda poate lua forma publica iilor ine-dite al unor documente, ca în cazul public rii biletului de agent secret al KGB-ului pe numele lui I.Ro ca. Poate avea forma unui material strict informativ sau se materializeaz în forma unor r spunsuri la întreb rile cititorilor. O alt form a antipropagandei scrise este critic pamfletist . Ea, de regul , porne te de la o constatare oarecum impar ial ca mai apoi, prin manevre dibace, s induc cititorului o stare de alert , panic , indig-nare etc. O alt form greu clasificabil a antipropagandei o reprezint caricatura politic . Hazlie, dar plin de sens ea are capacitatea de a relaxa i totodat informa. În aceasta se ascunde i for a ei. În actuala campanie

electoral , prin intermediul ziarelor, a fost pe larg utilizat de toate for-ma iunile politice. Antipropaganda poate îmbr ca i forma bancurilor po-litice. Eficacitatea lor depinde în mod direct de reu ita lor. Totu i ban-curile electorale contemporane sunt doar încerc ri nereu ite de a combina umorul cu lupta politic i reprezint o r a bancurilor politice din anii totalitarismului.

Astfel definit , antipropaganda poate fi axat pe mai multe dihotomii electorale. În primul rînd, ea este utilizat i direc ionat în dependen de amplasarea partidelor politice în spa iul electoral. Orice interferen de 101 Dr gan I. Paradigme ale comunic rii de mas . - Bucure ti, 1996, p.227.

134

electorat duce la apari ia atacurilor reciproce între partidele ce pretind la acela i spa iu electoral. Unul din ra ionamentul existen ei i utiliz rii anti-propagandei este “furtul” electoratului. De regul , antipropaganda se ma-nifest cel mai pronun at între partidele politice apropiate. Cel mai bun exemplu în acest sens ne serve te lupta dur între PDM i “Alian a Braghi ”. Primul partidul puterii edi ia’98, cel de-al doilea edi ia’2001, ambele situate pe centrul e chierului politic, ambele avînd în fruntea listei cîte un prim-ministru, ambele pretind acela i electorat. În acela i timp “Alian a Braghi ” a fost inta antipropagandei nu doar a PDM-ului, în ea au “b tut” mai toate forma iunile politice atît cele de stînga, cît i cele de dreapta. Cauza const în faptul c prin utilizarea resurselor administrative – lichidarea restan elor i pl tirea pensiilor i a salariilor, majorarea lor, alian a a luat electorat de la toate partidele politice, începînd cu PPCD i finisînd cu PCRM.

Totodat , electorala 2001 ne-a demonstrat odat în plus c “gîlceava de mahala” se manifest nu doar în forme de focare locale, ci este o co-ordonat esen ial a cursei eletorale moldovene ti. În toate alegerile par-lamentare practic nu exist forma iune politic care s nu fie criticat atît de partidele apropiate, cît i de cele ce la prima vedere nu ar avea nimic de împ it cu acestea ( de exemplu în actuala campanie electoral PPCD pe PDM, “Alian a Braghi ”, PCRM pe PNL, PDM, PFD etc.). Cu cît forma iunea este mai puternic i cu cît are anse mai reale de a trece pra-gul electoral, cu atît mai mult ea este criticat i def imat de ceilal i con-curen i electorali i nu doar de oponen ii s i direc i. Fluxul i intensitatea criticii este direct propor ional cu puterea electoral a partidului. Din aceast observa ie se desprind cel pu in dou concluzii. Una – anti-propaganda, în acest sens se utilizeaz cu un scop de perspectiv – mic-orarea num rului frac iunii parlamentare i deci cre terea relevan ei i a

posibilit ilor propriei frac iuni. O antipropagand astfel direc ionat este în favoarea, din nou, doar a partidelor din apropiere. Secundo – o astfel de antipropagand dore te nu doar furtul electoratului, ci cu mult mai mult – activarea i exploatarea fenomenului “vot rii negative”. Model de comportament electoral protestatar, prezent în diferit m sur în toate so-ciet ile i în toate alegerile, reprezint , dup p rerea noastr , dimensiu-nea cardinal a alegerilor parlamentare anticipate din 25 februarie 2001. În acest mod, antipropaganda îndreptat contra partidelor politice aflate la

135

distan pe e chierul politic mizeaz pe atragerea electoratului prin pozi-ionarea ca du man/oponent al partidului i liderului respectiv.

O variant a acestui tip de antipropagand este i exploatarea clivajelor din societate. În Republica Moldova singurul clivaj care are relevan- electoral este opozi ia comuni ti – democra i. PCRM personific comunismul, toate celelalte partide aflate în dreapta partidului comuni tilor, într-o m sur mai mare sau mai mic , sunt anticomuni ti. Acuza iile reciproce au devenit deja tradi ionale: primii erau ataca i prin asocierea lor cu GULAG-ul, cu totalitarismul etc.; democra ilor li se încrimina guvernarea falimentar din ultimii 10 ani, unionismul unora din ei (PPCD, PNL) etc.

O alt ax pe care poate fi activat antipropaganda o reprezint diho-tomia elit – antielit . Pozi ionarea ca forma iune ce nu a fost la guver-nare sau ca una ce nu poart r spundere de situa ia existent în ar a de-venit tradi ional . Antipropaganda vine s pun în eviden aceasta prin “g sirea vinovatului”. Pentru “Alian a Braghi ” vina pentru guvernarea proast o purta echipa Sturza – Diacov. Cu toate c pe parcursul ultimilor 11 ani au fost i al i guvernan i neprofesionali, critica de acest tip a fost îndreptat în majoritate asupra PDM-ului – celelalte for e nu prezentau interes. Blocul electoral “Plai Natal” i, mai ales, PNL criticau asiduu toate partidele mari. Fo tii guvernan i erau prezenta i în cele mai negre culori: ho i, criminali, “descenden i ai nomenclaturii sovieto-comuiniste”, incopeten i, cu interese meschine etc.

În dependen de int exist trei tipuri de antipropagand : 1. doctrinar – vizeaz combaterea ideilor i principiilor doctrinelor

(concep iilor) partidelor politice. Pentru Republica Moldova unica mani-festare a acestui tip este axarea antipropagandei pe clivajul comunism – anticomunism, cu derivatul s u în opunerea pro-români – pro-ru i. Tem ce nu prea a dat roade în actualele alegeri. Una din manifest rile sau exploat rilor sale este “Manifest anticomunist” al PN CD-ului publicat în “Na ional”. În rest forma iunile politice din Republica Moldova au mai degrab concep ii politice, decît doctrine politice…

2. partidist – include atît critica rezultatelor guvern rii, cît i insi-nu ri privitor la comportament, sigl etc. Un exemplu în acest sens ne poate servi atacurile PPCD-ului asupra PRCM-ului din cauza “ceasului furat”.

136

3. personal – îndreptat asupra persoanei liderului politic. Este po-sibil cea mai eficient antipropagand , c ci alegerea politic este personi-ficat la maximum – un partid poate spera la victorie doar avînd în frunte un lider politic bine cunoscut. Din aceast cauz este i cel mai frecvent utilizat . În campania electoral din 2001 practic n-a existat nici un om politic care s nu fie ponegrit (uneori era i criticat). Exist dou variante: 1) se critic s-au se ponegre te omul politic concret f vreo referire la partid. Ca de exemplu “Scrisoare f comentarii” din ziarul “De Facto” în care este atins persoana lui M.Druc, sau “ ” (“ ”) în care se dau am nuntele dosarului intentat generalului Alexei etc.; 2) numele liderului politic se extrapoleaz asupra întregii for-ma iuni politice – sneguri ti, lucini ti etc.

În plan psihologic, mecanismul ac iunii antipropagandei se reduce la producerea disonan ei cognitive. Potrivit acestei teorii înaintate în 1957 de L.Festinger individul tinde spre un confort intern, în cazul cînd dou cogni ii se contrazic persoana întreprinde ac iuni de reducere a acestei di-sonan e. Anume antipropaganda ofer acele informa ii care contravin cu cuno tin ele asimilate anterior i opiniile electoratului. Reducerea diso-nan ei cognitive se poate efectua prin modificarea sau eliminarea elemen-tului cognitiv disonant. În cazul antipropagandei din campania electoral este important care cogni ie va fi eliminat sau modificat . Aici se pre-figureaz dou posibilit i: 1) cet eanului decis – “într-o stare de conso-nan cognitiv individul evit tot ceea ce ar putea produce disonan ”102, aceast regul argumenteaz tipul aleg torului ce tradi ional voteaz ace-la i partid. Pentru el antipropaganda nu are efect. El fie depreciat credi-bilitatea sursei, fie elaboreaz contrargumente (cu sau f ajutorul pro-pagandei partidului pe care-l sus ine). 2) cet eanul indecis – aici situa ia este mai incert . Modificarea opiniilor i atitudinilor depinde de intensi-tatea fluxului informa ional, de con inutul mesajelor, de opiniile i atitu-dinile anterioare (existen a unor opinii necristalizate faciliteaz ac iunea antipropagandei). Anume aceste persoane trebuie s fie obiectul ac iunii antipropagandei.

În paralel cu teoria disonan ei cognitive trebuie amintit i teoria in-feren ei coresponden ei în conformitate cu care “informa iile despre efec- 102 Dois W., Deschamps J.-C., Mugni G. Psihologie social experimental . - Ia i,

1999, p.207.

137

tele noncomune i comportamentele indezirabile influen eaz cel mai mult formarea opiniilor”.103 Aceasta este legea conform c reea func ionea-z toate organele mass-media. Penru oameni este interesant i ei atrag aten ia doar la acele evenimente i fenomene care sunt e ite din comun. Aceast teorie fundamenteaz în plan tiin ific (nu i în plan moral) utili-zarea antipropagandei în campania electoral . Plus la aceasta, al turi de efectele produse asupra electoratului, antipropaganda contribuie i la po-zi ionarea actorilor electorali prin delimitarea de celelalte partide.

Antipropaganda este o parte component a tehnologiilor electorale. În cadrul electoralei’2001 ea, indiscutabil, i-a avut rolul s u. Îns este imposibil de stabilit impactul direct asupra actului votului i randamentul antipropagandei. Potrivit sondajului de opinie realizat de Centrul de Ana-liz Politic i Tehnologii Sociale “CAPTES” 21,3% din responden i cre-deau c sus inerea din partea lui Lucinschi a prim-ministrului Braghi este în detrimentul lui, 25,9% aveau o opinie contrar i 47,2% nu s-au putut pronun a privitor la aceast problem . Concomitent 29% din res-ponden i tiau c Braghi este pro-Lucinschi i este sus inut de el (nu tiau 27% i le-a venit greu s r spund la aceast întrebare 43,4%).104

Cel pu in cîteva mandate “Alian a Braghi ” a pierdut datorit asocierii lide-rului acesteea cu numele pre edintelui statului – tem exploatat în uni-son de majoritatea forma iunilor politice.

103 Chelcea S. Sociologia Opiniei Publice. - Bucure ti, 2000, p.25. 104 Sondajul de opinie a fost realizat de c tre pre edintele “CAPTES” V.Mo -

neaga (doctor habilitat, conferen iar) în perioada 1-4 februarie în 68 de lo-calit i ale îrii dup e antion na ional reprezentativ. Au fost chestiona i 1651 persoane.

138

FENOMENUL MIGRA IEI DE MUNC : MOLDOVA ÎN PERIOADA ACTUAL .

Dorin VACULOVSCHI

Republica Moldova, Chi in u Academia de Studii Economice ef-catedr management social

doctor, conferen iar

Unul din cele mai marcate fenomeme ce caracterizeaz situa ia de pe pia a muncii din Republica Moldova din perioada actual este migra ia interna ional a for ei de munc . În ultimii ani acest fenomen a luat o am-ploare destul de mare, asfel încât, el a devenit unul din cele mai discutate i analizate fenomene de c tre mass-media, oamenii de tiin i factorii

de decizie din republic . În prezent, estim rile f cute de c tre diferite surse a num rului celor

emigra i peste hotare în c utarea unui loc de munc variaz de la 120 mii persoane (conform anchetei for ei de munc realizat de c tre DASS) pâ-

la 600 mii persoane sau o treime din popula ia activ a rii (estimare cut de c tre Serviciile de informa ie i securitate), iar estim rile unor

surse independente a amploarei migra iei au atins cifra de 800 mii per-soane. Acest decalaj mare intre estim ri d dovad c pentru tân rul stat Republica Moldova migra ia interna ional a for ei de munc este un fe-nomen nou i statul, la moment, nu dispune de o experien adecvat în ceea ce prive te m surarea ei, promovarea unei politici coerente privind reglementarea ei, în general, formularea unei pozi ii oficiale clare privind migra ia de munc .

Migra ia interna ional a for ei de munc este un fenomen ce ia o amploare tot mai mare practic în toate rile lumii. În prezent num rul lucr torilor migran i de pe glob se cifreaz la 130 milioane persoane, fiind în permanent cre tere. Fiind con tien i de extinderea migra iei în perspectiv , organismele interna ionale încearc s elaboreze diverse teo-rii i metodologii cât mai eficiente, în scopul explic rii, m sur rii i stu-dierii complexe a ei, precum i g sirea unor solu ii viabile de evitare a as-pectelor negative ale fenomenului dat. Peter Stalker - colaborator al OIM de la Geneva,- a constatat c din milioanele de oameni care circul anual

139

ca turi ti, ca oameni de afaceri sau în cadrul acordurilor guvernamentale, pot fi eviden iate cinci grupe de migran i propriu-zi i, i anume:

1. Coloni ti - oameni care se stabilesc într-o alt ar decât cea în care s-au n scut pentru a lucra i tr i acolo permanent.

2. Persoane care pleac cu contract de munc - sunt cei care mig-reaz pentru o perioad limtat de timp. Aceast categorie de migran i in-clude muncitorii necalifica i sau cu slab preg tire profesional . De ase-menea, aceast categorie include i muncitorii sezonieri, ocupa i, de re-gul , în agricultur , businesul turistic etc.

3. Speciali tii - persoane cu o înalt preg tire profesional care se preg tesc într-o ar , iar de rezultatele acestei calific ri beneficiaz alt ar . În aceast categorie pot fi inclu i i cadrele universitare i studen ii.

4. Imigran i ilegali - persoanele care intr ilegal într-o ar sau c -rora le-a expirat viza de edere în ara respectiv .

5. Azilian ii i refugia ii - persoane care pleac din ara lor pentru a sc pa de anumite pericole.

Toate aceste tipuri de migran i sunt caracteristice i pentru tipologia migra iei interna ionale a for ei de munc din Republica Moldova. Prob-lema cercet rii const în determinarea atât a intensit ii fiec rui tip de migra ie, cât i a cauzelor ce genereaz fiecare din aceste tipuri de mig-ra ie.

Cu toate c fenomenul migra iei de munc interna ionale este con-siderat drept nou pentru Republica Moldova, aceast afirma ie este corec-

doar par ial. În perioada economiei centralizate, Republica Moldova fiind în cadrul Uniunii Sovietice, se caracteriza printr-o migra ie intern de munc destul de intens . Din cele 15 republici unionale Republica Moldova avea cea mai mare densitate a popula iei, iar structura economi-

era preponderent agrar . Prin consecin , Republica Moldova se ca-racteriza printr-un exces de ofert de munc , care era absorbit, prin in-termediul serviciilor unionale de plasare în câmpul muncii, de "marile antiere ale construc iei socialiste". Multe din persoanele migrante î i g -

seau un loc de munc în afara republicii, în special în regiunile nordice ale rii, cu scopul de a- i asigura o carier profesional mai prestigioas sau de a ob ine un salariu mai mare. Migra ia de munc în cadrul Uniunii Sovietice era condi ionat i de plecarea tinerilor la studii sau la serviciul militar în Armata Sovietic în afara republicii, dintre care o parte r mâ-

140

neau cu traiul i cu lucrul în locul unde i-au f cut studiile sau serviciul militar.

Odat cu dezmembrarea URSS migra ia intern a devenit extern , modificându- i totodat intensitatea i motivele. Apari ia frontierelor din-tre republilici nu a limitat fuxurile migratorii ale lucr torilor spre est. Din contra, ele au devenit mai intense, fiind determinate în special de venituri mai mari i de posibilit i de angajare care lipsesc acas . S-a schimbat i tipul migra iei. Din permanent ea a devenit preponderent temporar sau sezonier . Cu toate acestea, migra ia la domiciliul permanent persist . Astfel, din anul 1990 pân în 1998 din Republica Moldova spre republicile ex-sovietice au emigrat 252,0 mii persoane. Totodat , din aceste ri în Republica Moldova au sosit 195,4 mii persoane, soldul fiind negativ i constituind 56,6 mii persoane. Marea majoritate au emigrat în Federa ia Rus i în Ucraina - 243,8 mii persoane, sau 96,7 din to i migran ii spre aceast direc ie.

Un factor esen ial ce faciliteaz i stimuleaz migra ia de munc spre regiunile estice, comparativ cu cele vestice este cunoa terea limbii, psiho-logiei i tradi iilor locale de c tre migran i.

Totodat , declararea independen ei Republicii Moldova i liberaliza-rea societ ii au condi ionat i deschiderea frontierelor cu rile europene. Facilitarea posibilit ilor de plecare în rile europene, a condus la diver-sificarea geografiei migra iei de munc , reorientând tot mai mult vectorul migra iei de munc din Republica Moldova din est spre vest.

i în direc ia vest se observ o migra ie permanent impun toare. Astfel, în anii 1990-1996 în rile vestice au plecat din republic 69,6 mii persoane, iar au venit i s-au stabilit cu traiul în Republica Moldova 6,7 mii, soldul migratoriu fiind de 52,9 mii persoane. Marea majoritate celor pleca i au emigrat în Israel (44,3 mii persoane), SUA (15,7 mii persoane), Germania (12,2 mii persoane).

Tabelul 1 Emigra ia din Republica Moldova dup ara de destina ie

(conform datelor MAI al Republicii Molodva), persoane Pleca i 1985 1990 1995 1996 1997 1998

din Moldova 533 16776 5432 4720 5503 4783 Din ace tia în: Australia - 48 43 33 8 6

141

Bulgaria - - 3 8 42 45 Canada - 178 47 48 61 32 Germania 293 634 1625 1286 2419 1406 Grecia - 3 5 1 3 2 Israel 193 15230 2266 1762 1193 784 Polonia - 1 11 8 13 6 România 9 2 7 8 28 15 SUA 8 672 1379 1482 1314 1350 Alte ri 30 8 46 84 422 1137

Sursa: DASS În linii generale, migra ia înterna ional contemporan poate fi defi-

nit ca o deplasare pendulatorie a for ei de munc între re edin a ( ara de origine) i locul de munc ( ara de primire). Prima se caracterizeaz printr-un grad mai redus de dezvoltare economic , o pondere ridicat a ti-neretului i a popula iei apte de munc în totalul popula iei, absen a po-sibilit ilor de utilizare pe plan na ional a for ei de munc disponibile, ab-sen a eforturilor de investi ii, i, deci, de creare a unor noi locuri de mun-

. Prin urmare, condi ia necesar i suficient ca migra ia s aib loc const în existen a într-o ar a unei cantit i de for de munc "dispo-nibile", a unor agen i economici dintr-o alt ar care s aib nevoie de for de munc , iar aceasta s fie dispus s se deplaseze spre aceste lo-curi de munc . Toate aceste condi ii sunt prezente în Republica Moldova. Timp de 10 ani de tranzi ie poten ialul de munc nu s-a redus esen ial, iar excesul de ofert de munc a crescut substan ial în urma disponibiliz ri-lor în mas datorate procesului de privatizare i a crizei economice. Pers-pective mari de absorb ie de c tre economia na ional a acestui exces de ofert de munc nu se a teapt . Cu toate acestea, rata oficial a omajului oscileaz în jurul nivelului de 2% - un nivel extrem de mic pentru o eco-nomie aflat în criz . Nici cifra de 11,5% - cel mai mare nivel al ratei o-majului declarat oficial nu poate corela cu amploarea declinului econo-mic timp de 10 ani estimat la 66% din anul 1990. Prin urmare, o mare parte din for a de munc disponibilizat care nu este la eviden , î i g -se te sursa sa de existen fie în sectorul subteran al economiei, fie ple-când peste hotare în c utarea unui loc de munc .

142

Printre cele mai notabile fenomene în cadrul migra iei for ei de mun- din Republica Moldova din zilele noastre pot fi numite:

a) migra ia extrem de rapid a speciali tilor cu înalt calificare, atât din rile dezvoltate, cât i din rile în curs de dezvoltare, ca urmare a o-majului, cu toate consecin ele care decurg de aici;

b) extinderea migra iei clandestine. Migra ia interna ional a for ei de munc de o calificare înalt – tr -

tur actual a for ei de munc , cunoscut sub denumirea de "brain drain" - evoc clar la origine o pierdere a capitalului intelectual. Repub-lica Moldova a mo tenit din epoca "construc iei socialiste" un poten ial uman destul de bun din punct de vedere al calit ii lui. Ba mai mult, pe parcursul tranzi iei economice posibilit ile de dezvoltare a lui au crescut, prin deschderea mai multor institu ii private de înv mânt mediu i su-perior. Actualmente în aceste institu ii de înv mânt î i fac studiile circa 79 mii de studen i din care doar fiecare al 8-lea î i g se te de lucru în ar . În afar de ace tia, o parte din tinerii republicii î i fac studiile în Ro-

mânia. Nerelalizându-se în ar , din cauza lipsei unui loc de munc atrac-tiv, ei pleac definitiv peste hotare. Trebuie de men ionat faptul c pleac cei mai buni. Astfel, Republica Moldova se transform treptat într-un de furnizor de for de munc calificat pentru alte ri în detrimentul s u.

În aceste condi ii, degradarea poten ialului uman din republic este evident , fiind condi ionat i de alte fenomene, precum corup ia în înv -

mânt, promovarea mediocrit ilor, lipsa exigen elor fa de calitatea preg tirii cadrelor profesionale etc.

În condi iile în care for a de munc calificat nu se poate realiza pe deplin acas , iar economia republicii nu-i poate g si o utilizare adecvat , i o remunerare respectiv , aceast "pierdere de capital uman" poate jus-

tificat . Capitalul uman, asemeni capitalului fizic are proprietatea de a se deprecia, necesitând investi ii permanente de amortizare. Pentru resursele de munc , aceste investi ii sunt concretizate în diferite m suri de ridicare a calific rii, studii, dar nu în ultimul rând, i în utilizarea for ei de munc respective dup menirea ei. Dac for a de munc nu este utilizat , ea ori-cum î i pierde calificarea. Prin urmare, emigrarea for ei de munc califi-cate poate fi considerat , în acela i timp, drept o p strare a poten ialului ei.

143

Fenomenul de "exod al creierilor" devine un fenomen destul de r s-pândit în republic , fiind stimulat i prin starea de spirit al tinerilor care nu- i mai leag viitorul lor de Republica Moldova. Aceast lips de pat-riotism a tineretului este condi ionat nu numai de criza economic din republic , ci i de crizele politice frecvente, de atitudinea indiferent a autorit ilor fa de problema în cauz , care vin la putere, în primul rând, pentru a- i rezolva problemele lor personale i nu ale societ ii. Degrada-rea poten ialului uman condi ioneaz dezechilibre deosebit de grave i

un toare actualei tranzi ii, relans rii economice, viitorului rii, de aceea problema "exodului creierilor" nu trebuie ignorat de autorit i. Lipsa unor m suri din partea statului privind "exodul creierilor" vor di-minua esen ial ansele de ie ire din criz .

Emigrarea for ei de munc poate avea loc chiar i în rândul persoa-nelor care au un loc de munc în ar , cauza economic principal a emigr rii fiind diferen ele dintre nivelele na ionale ale salariului. Nivelul sc zut al salariilor în rile slab dezvoltate din punct de vedere industrial, determin o parte din muncitori s emigreze în rile dezvoltate, unde sa-lariile sunt inferioare salariului mediu al lucr torilor autohtoni, dar su-perioare celor din patria lor. Criza economic din Republica Moldova a condus la o sc dere drastic a salariilor reale ale lucr torilor, astfel încât nivelul lor se plaseaz pe ultimul loc atât în rile din Europa, cât i în -rile CSI. Deseori aceste salarii su sunt în stare s acopere nici minimul necesar de subzisten fiziologic ale indivizilor. Salariile mici i lipsa unor perspective de cre tere a lor de asemenea este o cauz a cre terii migra iei interna ionale a for ei de munc din republic .

Pentru determinarea cauzelor migra iei interna ionale a for ei de munc , ea poate fi privit din dou puncte de vedere: din punct de vedere al individului (abordare individual ), i din punct de vedere al migran ilor privi i ca o categorie social (abordare structural ).

Abordarea individual prive te fiecare migrant ca un individ cu un comportament ra ional care evalueaz situa iile posibile de ocupare de acas i de peste hotare, i alege combina ia optim – nivelul salariului, impozitele, perspectivele de angajare i de realizare profesional , costul transportului etc. Aceasta se nume te abordarea „capitalului uman” întrucât fiecare decizie a individului de a emigra poate fi considerat drept o investi ie în capitalul uman. Luând aceast decizie, individul

144

compar , pe de o parte, costurile, atât materiale cât i morale, pe care le suport (m rimea investi iei) în procesul emigr rii, iar pe de alt parte, câ tigurile pe care le poate avea în urma acestei migra ii (diferen a dintre salarii, cre terea bun st rii, satisfac ia moral , realizarea profesional etc.).

Abordarea structural prive te soarta migran ilor determinat în ultim instan de circumstan ele cu care ei se confrunt . Fiecare migreaz în cadrul unor structuri sociale, economice i politice care îi conduc via a. Explica ia structural include popula ia constrâns de anumite libert i, de exemplu, sau f loc de munc .

Unul din cele mai relevante exemple de fuziune între cele dou abor-ri poate fi ilustrat pe migra ia în re ea – unde migran ii mai vechi îi

ajut pe cei ce urmeaz s caute i s g seasc un loc de munc . Aceste re ele adesea încep cu o alegere individual . Când individul a avut succes, acestea încurajeaz migra ia. Exemple similare se observ practic în toate localit ile republicii, care se "specializeaz " pe anumite ri. În cazul când o persoan , mai curajoas i mai ambi ioas a avut un succes în

utarea unui loc de munc peste hotare, la plecarea urm toare el este în-so it i de cons tenii s i.

Un aspect negativ al migra iei for ei de munc specific Republicii Moldova poate fi considerat i decalificarea for ei de munc . De regul , majoritatea persoanelor care emigreaz în c utarea for ei de munc , av nd o preg tire profesional destul de înalt , e angajeaz la munci sezoniere, necalificate,. Aceste persoane, activând mai mult timp la aceste munci, î i pierd calificarea. Din cele 11 mii de înv tori care au p sit locurile lor de munc din cauza salariilor mici i a întârzierilor salariale, o mare parte lucreaz peste hotare la munci necalificate. Pu ine din aceste persoane se vor mai întoarce la coli. Asemenea cazuri pot fi întâlnite i printre medici, ingineri, cercet tori tiin ifici i alte categorii profesionale ce necesit investi ii mari în preg tirea lor. Ignorarea acestui fenomen de

tre factorii de decizie poate conduce la o criz intelectual , dep irea reia va necesita o perioad cu mult mai îndelungat , decât redresarea

economic din republic . Un aspect îngrijor tor legat de migra ia interna ional de munc este

extinderea migra iei clandestine. Majoritatea persoanelor care pleac pes-te hotare în c utarea unui loc de munc pleac , de regul , în mod ilegal,

145

prin intermediul vizelor turistice. Angajându-se, aceste persoane completeaz pia a dual a muncii din rile primitoare, stimulând în aceste ri dezvoltarea sectorului tenebru, iar uneori i cel criminal. Migra ia clandestin este o problem nu numai a rilor primitoare, ci i a autorit ilor noastre, care sunt obilgate s protejeze cet enii s i nu numai acas ci i peste hotare. Pe lâng extinderea sectorului tenebru, migra ia clandestin generaz i anumite tensiuni pe pia a muncii, deoarece lucr torii migran i, fiind de acord s lucreze la un salariu mai mic decât cel de pe pia ocup locurile lucr torilor autohtoni. Riscurile sociale, de pierdere a capacit ii de munc , suportate de migran ii ilegali sunt forte mari, iar evitarea lor este deseori incert .

Totodat , rolul economic i social al migra iei externe este i bene-fic. El const , în principal, în satisfacerea necesit ilor suplimentare de for de munc a unor ramuri ale economiei na ionale din rile primitoare, în care, datorit specificului stucturii produc iei, deficitul este deosebit de mare. Aceste ramuri sunt: construc iile i lucr rile publice, almen-ta ia public , deservirea casnic etc., adic ramurile care necesit un num r mare de lucr tori necalifica i. Faptul c num rul lucr torilor auto-htoni ocupa i în una din ramurile men ionate mai sus scade i cre te cel al lucr torilor imigran i, demonstreaz c acestora din urm li se d de lucru tocmai în sectoarele din care de regul popula ia indigen se retrage. Are loc un proces de diviziune interna ional a muncii, condi-ionat de globalizarea economiei.

Migra ia extern a for ei de munc este benefic i pentru economia Republicii Moldova. În condi iile unei crize economice profunde, cu un omaj în cre tere, venituri mici i posibilit i aproape nule de ie ire din

aceast situa ie, migra ia extern se prezint ca o surs esen ial de so-lu ionare a problemelor de asigurare a unui trai decent pentru o mare par-te a locuitorilor republicii. Mijloacele b ne ti venite în republic în re-zultatul migra iei externe, ridic sim itor bun starea unei mari p i ai popula iei. În acela i timp, prin cre terea consumului ea stimuleaz cre -terea cererii agregate, asigurând condi ii favorabile de cre tere economi-

. Totodat , aceste mijloace b ne ti care vin în ar , sunt în valut forte compenseaz într-o oarecare m sur deficitul balan ei comerciale, con-tribuind astfel la asigurarea stabilit ii a monedei na ionale. Dup unele estim ri, pe parcursul anului 2000 în republic în urma migra iei de mun-

146

au venit 250 mln. USD. Cu alte cuvinte, soldul negativ al comer ului exterior este compensat de exportul de for de munc , care, de aseme-nea, poate fi considerat o valoare similar bunurilor de consum i inves-ti ionale.

Un alt factor benefic al migra iei externe a for ei de munc pentru Republica Moldova este i cel educativ. Una din cele mai dificile prob-leme cu care se confrunt republica în condi iile tranzi iei este schim-barea comportamentului economic al popula iei i adaptarea lui noilor exigen e adecvate economiei de pia . Migra ia extern contribuie în mod direct la adaptarea for ei de munc noilor condi ii economice. Persoanele plecate peste hotare la lucru nu numai c î i ridic bun starea sa, ci i cap deprinderi de lucru noi, specifice condi iilor unei economii de pia , pe care, utilizându-le acas , contribuie la consolidarea rela iilor de pia i la reducerea perioadei de tranzi ie economic .

În concluzie, putem spune c migra ia interna ional a for ei de mun- nu este nici fenomen negativ, nici fenomen pozitiv. El este un fenomen

firesc, condi ionat de procesul de globalizare a economiei, ce ia o am-ploare tot mai mare în ultimul timp. Fenomenul migra iei interna ionale a for ei de munc are o r spândire destul de mare în lume. Cu acest fe-nomen s-au confruntat practic toate rile cu o economie de pia . Multe din ele au profitat din ea cu mul i ani mai târziu. De exemplu, majoritatea investi iilor str ine din China din perioada actual , sunt f cute de dias-pora chinez , care a emigrat mai mul i ani în urm .

Un rol important în evolu ia migra iei externe din diferite ri îl are atitudinea autorit ilor fa de acest fenomen. Unele ri faciliteaz emi-gra ia for ei de munc autohton sau, dimpotriv , iau m suri prohibitive în aceast privin , altele faciliteaz libera circula ie a for ei de munc pe baza unor în elegeri interstatale sau duc o politic de atragere a emi-gran ilor, a a cum este cazul, în prezent, în majoritatea rilor Europei, Canada i SUA.

În ceea ce prive te atitudinea autorit ilor Republicii Moldova fa de migra ia, se observ o pozi ie incert . Cu toate c Republica Moldova dispune de un cadru institu ional-legislativ ce reglementeaz migra ia el nu corespunde exigen elor contemporane. Cu toate c guvernul a între-prins unele m suri în ceea ce prive te reglementarea migra iei de munc , aceste m suri par a fi destul de nehot râte, comparativ cu amploarea pro-

147

cesului migra ional ce are loc în republic . Oficial, Republica Moldova a semnat tratate bilaterale privind activitatea de munc i protec ia social cu Rusia, Bielarusi, Israel i Cehia. Se duc tratative cu Grecia i Italia, iar în perspectiv i cu alte ri.

Cu toate acestea, multe persoane pleac peste hotare în c utatea unui loc de munc clandestin, apelând la multiplele firme ce presteaz ase-menea servicii, expunându-se la diverse riscuri legate de acest fenomen.

Politica actual de ocupare a for ei de munc trebuie s se implice cât mai activ în acest proces, reglementându-l, i minimizându-i riscurile posibile, astfel, asigurând o utilizare cât mai eficient a poten ialului uman din republic i, totodat , contribuind i la dezvoltarea ulterioar a poten ialului uman.

148

MITUIREA ÎN REGLEMENTAREA LEGISLA IEI PENALE A FEDERA IEI RUSE:

ASPECT COMPARATIV

Emilia VISTERNICEANU Republica Moldova, Chi in u

Universitatea de Stat din Moldova Facultatea de tiin e politice i administrative

lector Fenomenul mituirii, lezând considerabil interesele statale i ob te ti

ale cet enilor deformeaz rapid ordinea instituit în societate i permite persoanelor cu func ii de r spundere s încalce interesele aparatului sta-tal.

Prin ac iunile sale criminale ace ti salaria i deseori frâneaz realiza-rea unor proiecte masive la nivelul statului. Iat de ce ac iunile criminale ale reprezentan ilor organelor de stat i persoanelor cu func ii de r spun-dere (mituirea, abuzul de putere i abuzul de serviciu, etc.) sunt interzise i trebuie sanc ionate penal.

Art.290 Codul Penal a Federa iei Ruse (CPFR) prevede: luarea de mit a persoanelor cu func ii de r spundere personal sau prin mijlocitorul mituirii în forma banilor, hârtiilor de valoare, alte beneficii sau avantaje cu caracter patrimonial pentru ac iuni (inac iuni) în interesul mituitorului sau persoanelor reprezentate de el, dac aceste ac iuni (inac iuni) intr în atribu iile sale de serviciu sau în virtutea func iei sale de serviciu poate contribui la aceste ac iuni (inac iuni), precum i pentru protec ia în servi-ciu – se pedepse te cu amend în sum de la 700-1000 salarii minimale sau a unui alt venit a celui condamnat pentru o perioad de 7 luni – 1 an au cu priva iune de libertate pe un termen de 5 ani cu interzicerea drep-tului de a ocupa anumite func ii sau de a exercita o anumit activitate pâ-

la trei ani. Al. II: Luarea mitei de persoane cu func ie de r spundere pentru ac i-

uni ilegale (inac iuni) – se pedepse te cu priva iune de libertate de la 3-7 ani cu interzicerea dreptului de a ocupa anumite func ii sau de a exercita o anumit activitate pân la 3 ani. Ac iunile prev zute de al. I i II a pre-zentului articol s vâr ite de persoana ce ocup o func ie de stat în Fe-

149

dera ia Rus cât i eful organelor de autoadministrare local – pedepsesc cu priva iune de libertate de la 5-10 ani cu interzicerea dreptului de a ocupa anumite func ii sau de a exercita o anumit activitate pe un termen de pân la 3 ani. Ac iunile, prev zute la al. I, II, III a prezentului articol, dac au fost s vâr ite:

1. de un grup de persoane cu în elegere prealabil sau de un grup organizat;

2. în repetate rânduri; 3. cu extorcarea mitei; 4. în propor ii mari; se pedepsesc cu priva iune de libertate de la 7-12 ani cu sau f con-

fiscarea averii. Not : se consider mit în propor ii mari suma banilor, costul hârtii-

lor de valoare, altor beneficii sau avantaje cu caracter patrimonial, care dep te 30 salarii minimale.

Mituirea este un termen juridic, care în literatura legisla iei ruse105 întrune te dou componen e independente de infrac iuni, contra puterii de stat, interesele ei i serviciu în organele de conducere local – luarea i darea de mit .

Spre deosebire de Codul Penal al Republicii Moldova, care în calita-te de a treia componen independent prevede i mijlocirea mituirii în le-gea penal a Federa iei Ruse problemele ce in de calificarea ac iunilor mijlocitorului se solu ioneaz în cadrul art.291 CPFR (darea de mit ). Din analiza practicii judiciare rezult dou forme de baz a lu rii de mit , unde prima const în primirea nemijlocit de c tre persoanele cu func ii de r spundere a obiectului mitei. A doua form se manifest într-un cadru legal – cumulare, remunera ii permanente în baza acordului, contractului, premii.

Legisla ia determin obiectul mitei în forma banilor, hârtiilor de va-loare, altor beneficii sau avantaje cu caracter patrimonial.

Sub no iunea de „bani” (valut ) legea în elege atât semnele b ne ti ruse, cât i str ine care se afl în rate financiare la momentul s vâr irii in-frac iunii.

În conformitate cu art.142 CCFR, hârtia de valoare este definit ca document autentificat cu respectarea formei cuvenite i rechizitelor ne- 105 Conform Codului Penal al Federa iei Ruse, adoptat în 1997.

150

cesare, ce atest un drept patrimonial, realizarea sau transmiterea c rei este posibil numai la prezentarea acesteia. CPFR la hârtia de valoare at-ribuie: obliga ia de stat, de exemplu, creditul bancar, obliga ia, cambia, cecul, certificatul de depozit i de cas , c rticica bancar , ac iuni, hârtii de privatizare, etc. în baza „Legii cu privire la hârtiile de valoare” (art.143).

Sub „alte beneficii” trebuie în elese orice obiecte de pre material, inclusiv i cele valutare în conformitate cu legea „Despre reglementarea valutar i controlul valutar” de la 09 septembrie 1992.

Obiectul generic al lu rii de mit poate fi determinat ca totalitatea rela iilor sociale, care asigur activitatea normal i legal , a organelor de stat. Infrac iunile prev zute de art. 290 CPFR atenteaz la infrac iunea i prestigiul organelor de stat, interesele aparatului statal etc. În categoria organelor puterii sunt incluse toate structurile de conducere: de la Duma de Stat i Sovietul Federal a Federa iei Ruse pân la conducerea local (ca dumele locale).

În cazuri aparte ca luare de mit poate fi calificat i oferirea bunuri-lor patrimoniale nu persoanei cu func ii de r spundere, ci rudelor sale. Vom fi în prezen a acestei componen e, atunci când vor fi întrunite dou condi ii:

1. Remunerarea se ofer rudelor celui vinovat cu acordul lui; 2. Folosirea de ultimul a situa iei sale de serviciu. Codul penal ne vorbe te despre luarea mitei de persoanele cu func ii

de r spundere personal sau prin mijlocitor. Trebuie, deci, de men ionat c subiectul oficial în elege c prime te mita pentru s vâr irea unor anumite ac iuni, folosindu-se de situa ia sa de serviciu, în interesul celui de la care ia mita.

Doctrina rus 106 trateaz no iunea folosirii situa iei de serviciu a per-soanei cu func ie de r spundere triplu:

- ca ac iuni (inac iuni) care intr în atribu iile sale de serviciu, sau care contribuie la astfel de ac iuni (se crede c prin intermediul altor sub-iec i implica i sau protec ia în interes de serviciu). Aceast form mai frecvent r spândit , presupune s vâr irea în schimbul mitei, a ac iunilor, care cuprind limitele atribu iilor i func iilor sale (de exemplu, primirea, 106 .

. / . - , 1996

151

concedierea, transferul la alt lucru, efectuat neîntemeiat i legal sau ne-efectuarea reviziei i inventarierii valorilor materiale în cazurile obliga-torii, t inuirea viciilor etc.).

- folosirea excesiv a situa iei sale de serviciu (adic leg turi cu alte persoane oficiale, care nu se afl în subordonarea primului i posibi-litatea ac ion rii asupra lui cu autoritatea ce o are).

- Codul Penal al RSFSR din 1960 se folosea pe pozi ia interpret rii exanstive a celui de-al treilea semn. Hot rârea Plenului Judec toriei Sup-reme din 30 martie 1990, despre cazurile cu privire la mituire indic c subiectul lu rii de mit poate fi i acea persoan cu func ii de r spundere, care, îns , nu are atribu ii pentru îndeplinirea în interesele mituitorului a ac iunilor respective, îns în virtutea func iilor sale, poate lua m suri în vederea s vâr irii ac iunilor cerute de c tre alte persoane cu func ii de r -spundere.

Noul cod penal nu indic asupra necesit ii acordului prealabil între mituitor i mituit, ci despre timpul lu rii-d rii de mit . Aceste întreb ri au o importan primordial , pentru aceast componen . În teorie i practic mul i ani au existat diverse contraverse i opinii. Iat de ce în Hot rârea Plenarei Judec toriei Supreme este indicat: instan a de judecat trebuie s stabileasc i s reflecte în sentin , pentru îndeplinirea sau neîndeplinirea

ror ac iuni în interesele mituitorului a fost luat mita. Subiectul acestei infrac iuni este numai persoana cu func ii de r s-

pundere, care în afar de condi iile generale cerute pentru s vâr irea in-frac iunii mai are i unele calit i speciale. Ele se atribuie la îndeplinirea permanent , temporar sau dup indica ie special a func iilor, care re-zult din situa ia sa de serviciu, sau postul în care el este numit la in-dica ia efului ierarhic superior.

Drept subiect a acestei componen e sunt considera i dou categorii de func ionari:

1. Persoane cu func ii de r spundere care îndeplinesc func ii de re-prezentant al puterii sau care execut func ii organiza ional-executive, ad-ministrativ-dispozitive în organele de stat, de conducere local , institu ii de stat i municipale (precum i în for ele aeriene a Federa iei Ruse, alte forma iuni militare). La aceast categorie se atribuie deputa ii poporului, pre edin ii i vice-pre edin ii, judec torii, procurorii, anchetatorii, arbitrii, lucr torii mili iei, inspectorii de stat, controlorii etc.

152

2. Persoanele care exercit temporar sau permanent func ii de con-ducere sau altele de acest fel. Subiec i a infrac iunii pot fi persoanele, ca-re execut astfel de func ii în ordinea realiz rii func iilor atribuite de or-ganele sau persoanele special atribuite.

Nu sunt subiec i acei lucr tori ai întreprinderilor i organiza iilor de stat i municipale, care execut obliga ii strict profesionale sau tehnice. Dac , îns , paralel cu executare obliga iilor sus-men ionate mai sunt atri-buite i cu func ii organiza ional-executive i administrativ-dispozitive, în cazurile acestor, el poate fi tras la r spundere pentru luarea de mit (de exemplu, medicul pentru abuzul de serviciu, legat de eliberarea cer-tificatelor medicale de enfacitate a muncii; profesorul ca membru al comisiei de examinare sau calificare). Trebuie de avut, îns , în vedere c , persoana, care temporar execut obliga iile pentru o func ie anumit sau care realizeaz împuterniciri speciale poate fi subiect a lu rii de mit cu condi ia c obliga iile indicate îi sunt atribuite în ordine legal .

Semnele calificative a lu rii de mit (art.290 al Codului Penal al Federa iei Ruse)

Gradul de pericol social al lu rii de mit spore te în cazul: 1. Lu rii de mit pentru ac iuni ilegale (al. II, art.290 CPFR); 2. Luarea de mit , comis de o persoan , care ocup o func ie de

stat în Federa ia Rus , sau o alt func ie oficial inclusiv i primarul or-ganelor de conducere local (al. III, art.290 CPFR).

Primul semn trebuie interpretat dublu: 1. Persoana cu func ii de r spundere comite pentru mit anumite ac-

iuni ilegale, care, îns , nu constituie infrac iuni (acordarea spa iului lo-cativ în afara rândului; nepedepsirea absen elor nemotivate; apari ia la lu-cru în stare de ebrietate etc.). A a ac iuni ridic gradul pericolului mi-tuirii, îns , nu cer o calificare suplimentar . Cele s vâr ite se încadreaz totalmente în al. II a art. 290 CPFR.

2. Pentru mit persoanele cu func ii de r spundere s vâr esc fapta criminal . În Hot rârea Judec toriei Supreme a URSS din 1990 „Cu pri-vire la mituire” se explic c responsabilitatea pentru mituire nu exclude paralel atragerea la r spunderea penal pentru ac iuni, care de i sunt legate de mit , dar formeaz infrac iuni independente (abuz de serviciu, coparticipare la sustrageri etc.). În asemenea cazuri cele s vâr ite se ca-lific în cumul.

153

Al doilea semn calificativ agraveaz r spunderea dac mita este luat de o persoan cu o înalt func ie de r spundere – în conformitate cu legea „Despre bazele serviciului de stat în Federa ia Rus ”, cât i con-duc torul organului de autoadministrare local (al. III, art.290 CPFR).

Ca semne deosebit de agravante în cadrul art.290 CPFR apar: 1. S vâr irea lu rii de mit de un grup de persoane în urma unei în-

elegeri prealabile; 2. În mod repetat; 3. Extorcarea mitei; 4. Propor ii deosebit de mari a mitei (al. IV, art.290 CPFR). Primul semn are dou forme i va fi prezent atunci când mita va fi

primit de dou sau mai multe persoane cu func ii de r spundere dac între ei pân la luarea mitei a fost definitivat acordul despre primirea ei în grup. Pentru prezen a acestui semn sunt necesare un ir de condi ii:

1. Între dou sau mai multe persoane cu func ii de r spundere tre-buie s fie încheiat „acordul” despre luarea mitei.

2. Acest acord trebuie s anticipeze primirea. 3. Fiecare din persoanele participante la acest acord va primi o parte

din mit . Trebuie s se ia în considera ie c persoana care a primit mita f

în elegere prealabil cu alt persoan oficial , iar apoi îi transmite ul-timului o parte din ea în interesul mituitorului, poart r spunderea pentru cumul de infrac iuni: darea i luarea de mit .

Luarea mitei de un grup organizat se deosebe te de forma precedent prin aceea c în conformitate cu legea pentru primirea ei (sau primirea mai multor mite) persoanele cu func ii de r spundere se unesc într-un grup statornic (art.45 CPFR). Toate celelalte semne, specifice lu rii de mit de un grup de persoane s vâr it în urma în elegerii prealabile se at-ribuie i la luarea ei de un grup organizat.

Al doilea semn, a fost interpretat conform CPFR din 1960 din dou puncte de vedere: ca luare de mit nu mai pu in de dou ori, dac nu a expirat termenele prescrip iei atragerii la r spundere penal pentru luarea anterioar , sau primirea concomitent a mitei de la mai multe persoane dac în interesul fiec rui din mituitori s-au s vâr it ac iuni separate.

Dac mita a fost primit în câteva rate pentru executarea (sau ne-executarea) unei ac iuni în interesul mituitorului, nu va fi prezent semnul

154

vâr irii repetate, cât i primirea ei de la câteva persoane, îns , pentru vâr irea aceleia i ac iuni (inac iuni).

Al treilea semn – extoarcerea mitei, este prezent în acele cazuri când persoana cu func ii de r spundere cere mita sub influen a s vâr irii ac-iunilor care încalc interesele legale a mituitorului sau atunci când ul-

timul cere a a condi ii, c el este nevoit s dea mit , pentru a înceta sau a stopa înc lcarea intereselor sale legale.

La fel ca i în Republica Moldova, teoria dreptului penal deosebe te dou forme ale realiz rii extorc rii mitei: deschis i n scut , ale c ror caracteristici sunt similare cu cele descrise în cadrul sec iunii: semnele calificate ale lu rii de mit .

Al patrulea semn – propor iile mari ale mitei este direct indicat în nota la art.290 CPFR. Conform ei, propor iile mari ale mitei se recunosc sumele de bani, valoarea hârtiilor de valoare, altor beneficii sau avantaje cu caracter patrimonial, care dep esc trei sute salarii minime, stabilite de legisla ia rus la momentul s vâr iri infrac iunii.

Norma d rii de mit este cuprins în art.291 CPFR i ca i în dis-pozi ia normei art.188 din Codul Penal al Republicii Moldova, con inu-turile ei nu se explic .

Legea determin atenuarea respectiv ca darea de mit persoanei cu func ii de r spundere personal sau prin mijlocitor.

Obiectul nemijlocit i de grup coincide cu semnele analogice a com-ponen ei lu rii de mit .

Legea ne vorbe te despre aceea c mita poate fi înmânat personal sau prin mijlocitor. În leg tur cu aceasta, apare întrebarea despre cali-ficarea ac iunilor mijlocitorului, pentru c în compara ie cu Codul Penal al URSS din 1960 i Codul Penal al Republicii Moldova (azi în vigoare), noul CPFR nu prevede în calitate de componen independent mijlocirea mituirii. În esen , aici sunt posibile dou op iuni. Dac mijlocitorul nu este cunoscut cu caracterul i destina ia obiectului transmis (de exemplu, transmiterea la rug mintea cuiva a banilor în calitate de întoarcere a împrumutului, datoriei), atunci întrebarea despre responsabilitatea mij-locitorului decade. Dac , îns , el a ac ionat con tient, ac iunile sale for-meaz coparticipare la darea mitei. De regul , interesele mituitorului poart un caracter personal. Plenara Judec toriei Supreme în Hot rârea din 30 martie 1990, referitor la Codul Penal din 1960 a explicat c per-

155

soana cu func ii de r spundere, care a propus subalternului s u s efec-tueze ac iuni sau inac iuni dorite pe calea d rii de mit altei persoane cu func ii de r spundere (probabil din alt organiza ie, structur ), poart r s-pundere ca mituitor, iar func ionarul care s-a în eles despre îndeplinirea contra mitei a unor ac iuni i care a înmânat mita trebuie s poarte r s-pundere ca co-participant. Aici trebuie de luat în considera ie c subal-ternul persoanei cu func ia de r spundere a ac ionat nu în interesele per-sonale, ci în interesul unei organiza ii i de aceea propunerea de a da mit se calific în baza art.291 CPFR i nu ca coparticipare. Dac , îns , func-ionarul, tiind despre caracterul misiunii de a transmite mita, ac iunile

sale trebuie calificate ca mijlocire (complicitate), la mituire. Motivele infrac iunii date nu influen eaz asupra calific rii. Acestea

pot fi tendin a de a- i satisface interesele sale, a solu iona anumite înt-reb ri pe c i ilegale. Subiect a d rii de mit poate fi orice persoan care la momentul s vâr irii infrac iunii a atins vârsta de 16 ani.

Semnele calificative sunt: a) darea mitei persoanei cu func ii r spundere pentru s vâr irea in-

ten ionat a ac iunilor ilegale; b) darea de mit , s vâr it în mod repetat (al. II, art.291 CPFR). Primul semn calificativ are dou op iuni: a) persoana (mituitorul) transmite mita mituitului pentru îndeplini-

rea de el a ac iunilor ilegale, care sunt înc lc ri, îns , nu constituie infrac-iune. În acest caz r spunderea survine numai pentru semnul calificativ al

rii de mit ; b) dac îns ac iunile ilegale ale mituitorului formeaz o componen-

suplimentar de infrac iune, mituitorul poart r spundere pentru darea de mit i coparticipare la infrac iunea s vâr it .

Al doilea semn calificativ, s vâr irea d rii de mit în mod repetat, dup con inut este analogic cu semnul respectiv al lu rii de mit .

CPFR prevede dou temeiuri de eliberare a mituitorului de r spun-dere penal :

a) în cazul prezen ei extorc rii mitei din partea mituitorului; b) în cazul cererii benevole a mituitorului despre faptul d rii de

mit , adresat organului abilitat a intenta dosar penal (not la art.291 CPFR).

156

În litera legii, în cazul cererii benevole de la r spundere penal se elibereaz nu numai mituitorii, dar i coparticipan ii lor. Eliberarea mi-tuitorului de r spundere penal din motive sus amintite nu înseamn lipsa componen ei de infrac iune în ac iunile acestor persoane. Ca i în Re-publica Moldova ei nu pot fi recunoscu i, deci, ca parte v mat i nu pot pretinde la întoarcerea bunurilor transmise lor în calitate de mit , deoa-rece cererea benevol despre darea de mit paralel serve te ca cerere despre luarea ei – în cazul denun ului inten ionat fals, cel vinovat este atras la r spundere penal în baza infrac iunii de denun fals.