0

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T.Popa” din Iaşi

Stomatologie Generală

Disciplina: Prevenţie Oro - Dentară

TEZA DE DOCTORAT

Studiul clinic al malocluziilor şi necesarului de tratament ortodontic la

populaţia tânără din România

(REZUMAT)

Coordonator ştiinţific :

Prof.Univ.Dr. Ioan DĂNILĂ

Doctorand

Sorana Nicoleta ZETU( ROŞU )

2014

IAŞI

1

Cuprins

Partea generală Pagina

Introducere

1

Capitolul I - Prevalenţa malocluziilor dento-alveolare la copii şi

adolescenţi

I.1 Tipuri de anomalii dento-alveolare după clasificarea lui Angle

I.2 Prevalenţa anomaliilor dento-maxilare la copii

I.3 Prevalenţa malocluziilor la adolescenţi

3

3

4

5

Capitolul II - Evoluția indicilor ortodontici

II. 2 Indici de Clasificare Diagnosticată

II. 3 Indicii epidemiologici

II. 4 Indicii de succes a tratamentului (Indices of Treatment

Success-Outcome)

II.5 Indicii de necesitate a nevoii de tratament orthodontic

II.6 Indicele de Deviaţie Labiolinguală (Handicapping Labiolingual

Deviation Index)-HLDI

II.7 Indicele priorităţii tratamentului ( Treatment Priority Index –

TPI )

II.8 Inregistrarea Handicapului Malocluziei-Handicapping

Malocclusal Record-HMAR

II.9 Indicele Ocluzal – Occlusal Index(OI)

II.10 Indicele Consiliului Național Suedez pentru Sănătatea și

Bunăstarea-Swedish National Board for Health and Wellfare

Index

II.11 Indicii de evaluare a necesarului de tratament ortodontic şi de

cuantificare a rezultatelor obţinute

II.12 Indicele necesităţii de tratament ortodontic (Index of

Orthodontic Treatment Need, IOTN)

II.13 Indicele esteticii dentare (Dental Aesthetic index, DAI)

II.14 Indicele de complexitate, rezultat şi necesitate ortodontică

(Index of Complexity, Outcome and Need, ICON)

II.15 Indicele evaluării rezultatului tratamentului ortodontic (Peer

Assessment Rating index, PAR)

II.16 Malocluzia şi tratamentul său. impactul acestora asupra

calităţii vieţii corelate cu sănătatea dentară(OHRQOL)

II.17 Evaluarea calităţii vieţii corelate cu sănătatea dentară

(OHRQOL)

9

9

10

12

14

14

15

15

16

16

17

17

20

24

26

27

28

31

32

2

Capitolul III - Calitatea vieții și importanța acesteia în ortodonție III.1 Introducere

III.2 Sănătatea în raport cu calitatea vieții și rezultatele îngrijirii sănătății

III.3 Măsurarea calității vieții

III.5 Ortodonția și sănătatea în relație cu calitatea vieții

34

Partea personală

Capitolul IV – Metodologia cercetării

Capitolul V – Evaluarea indicilor de sănătate orală şi accesibilitatea la

serviciile de specialitate la populaţia tânără din N-E Moldovei

41

54

Capitolul VI- Studiu privind asocierea dintre calitatea vieţii şi

sănătatea orală la adolescenţii din România

78

Capitolul VII- Anomaliile dento maxilare – problema de sănătate publică

oro-dentară

104

Capitolul VIII- Studiu privind evaluarea aprecierii durerii în relaţie cu

starea emoţională a copiilor cu anomalii dento-maxilare

115

Capitolul IX- Studiu privind conceptul de sine, anxietatea socio-fizică,

comparația socială, timiditatea, sociabilitatea și sănătatea orală la

studenții din România

123

Capitolul X - Programul Național pentru Prevenirea Anomaliilor

Dento-maxilare la Populația Tânără din România ( copii şi adolescenţi

cu vârste între 3 ani și 18 ani) (Proiect)

129

Concluzii

134

Originalitatea tezei de doctorat

136

Bibliografie 137

Anexa

3

Introducere

Anomalia dento-maxilară este o afecţiune din ce în ce mai răspândită, care prin

tulburările fizionomice şi funcţionale pe care le produce, afectează sănătatea oro-dentară, cu

multiple implicaţii psiho-sociale asupra pacientului şi implicit asupra calităţii vieţii acestuia,

fapt ce justifică instituirea unei terapii ortodontice.

Frecvenţa în continuă creştere a anomaliilor dento-maxilare, estimând că ocluzia

ideală se regăseşte azi doar la 1-2% din populaţie, precum şi costurile mari ale tratamentelor

ortodontice, impun o selectare riguroasă a cazurilor care ar putea beneficia de anumite

compensaţii financiare din partea caselor de asigurări.

Deşi adresabilitatea pacienţilor este şi ea în continuă creştere, nu toţi sunt dispuşi să

suporte un tratament dificil că durata de timp şi complexitate. În acest sens, preocupările

permanente de găsire a unor soluţii terapeutice care să contribuie la creşterea acceptabilităţii

tratamentelor ortodontice sunt în continuă derulare.

Deşi există numeroase studii epidemiologice pe tema malocluziilor, realizate în

diverse ţări, analiză comparativă a acestora este dificil de realizat, întrucât indicatorii şi

criteriile utilizate în studii nu sunt standardizat, aşa cum sunt de exemplu cele din studiile

epidemiologice legate de căria dentară şi bolile parodontale.

În prezent până şi Banca Globală de Date privind Sănătatea Orală din cadrul

Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii deţine date limitate pe problema malocluziilor.

Că răspuns la creşterea necesarului de acordare a tratamentelor ortodontice s-a

încercat elaborarea unor indici care să permită a clasificare a cazurilor clinice în funcţie de

severitatea malocluziei şi a necesarului de tratament în diverse grupuri populationale.

Asigurarea serviciilor ortodontice în cadrul programelor publice de promovare a

sănătăţii, ridică unele probleme pentru că trebuie să aibă în vedere pe de o parte cererile mari

de tratament şi pe de altă parte resursele limitate în acest scop.

Capitolul I

Prevalenţa malocluziilor dento-alveolare la copii şi adolescenţi

În ultimii ani, cererea de tratament ortodontic a crescut în majoritatea țărilor. In acest

sens, pentru obtine informatii privind prevalenta anomaliilor dento-maxilare si pentru

stabilirea necesarului de tratament ortodontic la nivel national studiile epidemiologice sunt

esențiale. Aceste informații pot fi utilizate pentru a crea programe de sanatate publica pentru

prevenirea și depistarea anomaliilor ortodontice și de a organiza resursele din acest

domeniu[1,2].

Determinarea prevalentei anomaliilor dento-alveolare trebuie sa fie realizata de catre

medici specialisti in ortodontie care pot depista, prin cunostintele pe care le au, tipurile de

anomalie dento-alveolare existente cat si selecta cazurile border-line.

Capitolul II

Evoluția indicilor ortodontici

Anomaliile dento-faciale, tulburări morfo-funcţionale în dezvoltarea aparatului

dento-maxilar, au o frecvenţă din ce în ce mai ridicată, un studiu al lui Proffit estimând că

necesitatea de tratament ortodontic la copii sub 18 ani din SUA ar fi de 60% [53]

4

De-a lungul timpului numeroşi autori s-au preocupat de modalităţile de evaluare a

malocluziilor. Sintetizând datele existente până în prezent, putem vorbi despre 4 tipuri de

indici:

Indici de clasificare diagnostică

Indici epidemiologici

Indici de succes a tratamentului

Indici de necesitate a tratamentului ortodontic

Parcurgând literatura de specialitate referitoare la acest subiect, am constatat că încă

mai există unele controverse cu privire la înţelegerea şi utilitatea acestor indici de aceea ni s-a

părut necesar să facem mai întâi o trecere în revistă a acestora.

Capitolul III

Calitatea vieții și importanța acesteia în ortodonție

În ultimii 10-15 ani, termenii de calitate a vieții (quality of life – QOL) și health-

related quality of life (HRQL) au început să apară din ce în ce mai des în literatura de

specialitate. Mare parte din tramentul ortodontic garantat este justificat pe baza îmbunătățirii

calității vieții în ceea ce privește sănătatea. Acestea fiind spuse, studierea HRQL în cazul

pacienților ortodontici are potențialul de a asigura informații despre necesitățile tratamentului

și rezultatele acestuia și ar putea, de asemenea, să faciliteze o mai bună îngrijire medicală.

Astfel, clinicienii ar trebui să fie conștienți măcar de o parte din modurile în care pot fi

evaluate HRQL.

Calitatea vieții (QOL) poate fi definită ca fiind starea de bine a unei persoane, care

se întinde de la satisfacție sau nesatisfacție odată cu părțile importante din viața lui/ei [119].

Acesta nu este un concept nou, mare parte din munca de pionierat a fost întreprinsă de

Thorndike în 1939 și, cu toate acestea, este o ramură în plină expansiune, cu peste 1000 de

articole noi apărute în fiecare an, cu titlul de „quality of life‖ [120]. Termenul de „quality of

life‖ a devenit un cuvânt cheie în Medline Computer Search System nu mai târziu de 1977,

deoarece interesul în acest domeniu a crescut enorm. Între 1966 și 1974, au fost găsite doar

40 de referințe despre calitatea vieții; totuși, acest număr a depășit 10,000 între 1986 și 1994

[121].

Partea personală

Capitolul V

Evaluarea indicilor de sănătate orală şi accesibilitatea la serviciile de specialitate la

populaţia tânără din N-E Moldovei

Anomaliile dento-maxilare, prin tulburările fizionomice şi funcţionale pe care le

produc, prin afectarea sănătăţii oro-dentare, au multiple implicaţii psihosociale. Frecvenţa

lor ridicată (se estimează că ocluzia ideală se regăseşte doar la 1-2% din populaţie), precum

şi costurile mari ale tratamentelor ortodontice, impun o selectare riguroasă a cazurilor care

pot beneficia de anumite compensaţii financiare din partea caselor de asigurări [98,150].

Evaluarea ortodontică, bilanţ al investigaţiei clinice şi complementare, vizează

înregistrarea, aprecierea şi cuantificarea caracteristicilor faciale, ocluzale şi funcţionale ale

unei anomalii dentomaxilare [151].

În acest context, indicii ortodontici, ca metode obiective de cuantificare a

necesarului de tratament, s-au impus în faţa metodelor tradiţionale de diagnostic care

furnizau doar o evaluare calitativă, descriptivă a anomaliilor[152, 153]. Larg utilizaţi în

5

Europa de Nord, indicii de necesitate a tratamentului ortodontic (IOTN- Index of

Orthodontic Treatment Need) furnizează oportunitatea de a reduce eroarea subiectivă de

evaluare, şi de a standardiza criteriile de diagnostic şi indicaţiile terapeutice [154, 155].

Astfel, aceştia funcţionează ca un sistem echitabil de acordare a priorităţii de

tratament pacienţilor sau a nivelului de copiată, în circumstanţele unor fonduri publice

limitate pentru tratamentele ortodontice [83, 156, 157].

V.2 Scop studiului

Ne-am propus să evaluăm sănătatea orală la populaţia tânără şi beneficiul adus de

utilizarea indicilor ortodontici, cu referire la Indicele pentru necesarul de tratament

ortodontic (IOTN- Index of Orthodontic Treatment Need), stabilind măsura în care

pacienţii corespund acestei cuantificări.

De asemenea, am urmărit dacă există sau nu o corelaţie direct proporţională a celor două

componente ale indicelui şi anume: Componenta estetică - AC (Aesthetic Component) şi cea

de Sănătate Dentară - DHC (Dental Health Component), în ceea ce priveşte necesitatea de

tratament.

V.3 Material şi metodă

În stadiul realizării protocolului, am pus accent pe respectul persoanei şi pe

principiul minimalizării riscului şi ne vom asigura de obţinerea consimţământului informat

complet şi adoptat [158 ].

Pentru aceasta am plicat cele 4 mari principii ale eticii:

Principiul interesului şi beneficiului cercetării;

Principiul siguranţei cercetării, cu punerea în balanţă a beneficiului şi

riscului;

Principiul respectului persoanelor, subiecţii implicaţi în protocol rămânând

colaboratori liberi şi autonomi, vom pune accent pe respectarea caracterului

privat şi confidenţial al datelor în anumite situaţii ale cercetărilor noastre;

Principiul justiţiei (corectitudinii): beneficiile şi riscurile cercetării vor fi

echitabil asumate şi discutate [159].

Informarea clară şi obţinerea consimţământului, sunt două elemente fundamentale în

respectul persoanei care participă la o cercetare biomedicală.Respectarea acestor criterii a

constituit pentru noi atât o obligaţie legată cât şi una morală pe care o vom consemna şi noi în

cercetarea noastră.

De la fiecare pacient inclus în studiu am obţinut consimţământul informat, elaborat

cu avizul comisiei de etică a universităţilor.

Pentru studiul propus, ―Studiu clinic al malocluziilor şi necesarul de tratament

ortodontic la populaţia tânără din România‖, a fost înaintat spre analiză un model de formular

pentru consimţământul informat.

O noţiune importantă de care am ţinut cont în evaluarea etică şi în protecţia

persoanelor care au fost cuprinse în studiu a fost cea de evaluare a raportului beneficiu – risc,

noţiunea utilizată de majoritatea ţărilor occidentale care aplică directivele europene. Am

discutat şi am justificat demersul nostru în funcţie de beneficiul prezumtiv pentru subiecţii

analizaţi şi de riscurile previzibile.

De asemenea am luat în calcul pentru studiul nostru şi nivelul de refuz, această

noţiune permiţându-ne să evaluăm dificultatea de acceptare a protocolului de către subiecţii

care au fost cuprinşi în cercetare. Am explicat subiecţilor foarte clar că pot să refuze să facă

parte din studiul nostru şi de asemenea că îl pot părăsi oricând doresc, fără a se justifica.

6

Eşantionul a cuprins 459 pacienţi, cu vârste între 8 şi 14 ani, prezentând o

gamă largă a patologiei ortodontice. Subiecţii s-au adresat serviciilor de ortodonţie din Iaşi şi

proveneau din mediul urban şi rural din N-E Moldovei.

De la toţi pacienţii am obţinut consimţământul informat care a fost semnat de

aparţinători şi de asemenea, atât pacienţii cât şi aparţinătorii au completat chestionare de

apreciere a esteticii dentare.

Stabilirea diagnosticului s-a făcut pe baza examenului clinic, radiologie şi a

studiului de model.

Metoda de lucru cu indicele IOTN

Acordarea punctajelor IOTN s-a efectuat prin examinarea modelelor de studiu şi

a fotografiilor pre-terapeutice ale subiecţilor, în conformitate cu metodologia propusă de

Richmond şi colab.,1992 de la Victoria University of Manchester [72].

Această metodologie constă în stabilirea unui punctaj pentru fiecare dintre cele

două componente AC şi DHC ale indicelui.

Indicele de necesitate a tratamentului ortodontic (IOTN) s-a dezvoltat în Marea

Britanie ca rezultat al unei iniţiative guvernamentale. Scopul indexului a fost de a ajuta la

determinarea impactului posibil al unei malocluzii asupra sănătăţii dentare şi bunăstării

psihosociale a individului. Acesta clasifică anomaliile pe baza semnificaţiei variatelor

caracteristici ocluzale pentru sănătatea dentară a unui individ şi a deficitului estetic

perceput, cu scopul de a identifica acei pacienţi care vor beneficia cel mai probabil de pe

urma tratamentului ortodontic. A fost utilizat mai mult ca instrument pentru cercetare şi

administrarea serviciilor de asistenţă ortodontică, putând fi aplicat în orice fază de evoluţie

a anomaliei (preterapeutic, în diferite faze de tratament, postterapeutic) [102, 156].

Indicele include o componentă estetică (AC) şi una de sănătate dentară (DHC).

Componenta estetică (AC) a fost dezvoltată pentru a evalua deficitul estetic creat de

o malocluzie şi, implicit, posibilul impact psiho-social asupra individului. Ea cuprinde o

scală de zece fotografii standard prezentând diferite nivele de atractivitate dentară,

evaluate de către persoane neprofesioniste şi selectate ca fiind spaţiate echidistant prin nivelul

punctajelor.

Cele 10 fotografii sunt notate de la 1 la 10 - gradul 1 reprezintă cel mai atractiv şi

gradul 10 cel mai puţin atractiv din punct de vedere estetic. Punctajul reflectă, deci,

deficitul estetic.(fig.5.1)

Componenta AC a fost utilizată şi în scopul educaţiei pacienţilor; fiind simplu de

utilizat, iar scorurile obţinute de la clinicieni, copii şi părinţi, au arătat nivele foarte

bune de concordanţă.

Critica componentei estetice este legată de subiectivismul ei şi de dificultatea

practică în evaluarea malocluziilor de Clasa a IlI-a ori a open-bite-ului anterior,

deoarece fotografiile prezintă doar cazuri de clasa I şi a Il-a. Timpul necesar pentru

înregistrarea atât a DHC cât şi a AC de către un examinator experimentat este de

aproximativ 1 minut. Dacă, totuşi, câteva anomalii minore necesită examinarea pentru a o

identifica pe cea mai gravă, alocarea gradelor poate lua până la 3 minute [160].

Componenta de sănătate dentară (DHQ) constituie o sinteză a evidenţei curente a efectelor

nocive ale malocluziei asupra ADM şi a beneficiilor potenţiale ale tratamentului ortodontic

[160]. Această componentă înregistrează diferitele caracteristici ocluzale ale unei anomalii

care ar creşte morbiditatea dentară şi a structurilor parodontale. S-au stabilit cinci grade de

necesitate de tratament (gradul 1- nici o necesitate, gradul 2 - necesitate mică, gradul 3

- necesitate moderată (la limită), gradul 4 - necesitate mare şi gradul 5 - necesitate foarte

7

mare) (tab.IV.2), reflectând necesitatea de tratament ortodontic pentru îmbunătăţirea

stării de sănătate dentară [104, 161].

IV.4 Rezultate

Lotul studiului transversal a fost constituit din 1126 de subiecti din regiunea de N-E

a României.

Media de vârstă a participanţilor la studiu a fost de 13.37%, cu o vârstă minimă de 6

ani şi maximă de 27 ani (fig.5.4). Distribuţia pe sexe a lotului este echilibrată, 571 subiecţi

(50.7%) au fost de sex feminin, iar 555 subiecţi(49.3%) au fost de sex masculin(tab.V.5).

Majoritatea subiecţilor provin din mediul urban(93.8%)(tab.V.6).

Nivelul igienei orale are o valoare medie de 1.06±0.97 . Indicele OHI arată gradul

de preocupare a indivizilor în ceea ce priveşte igiena orală (fig.5.4). Acest indicator poate fi

corelat cu prezenţa afecţiunilor parodontale(gingivita, parodontita). În cazul studiului de faţă

din cei 34 subiecţi cu afecţiuni parodontale 97.06% au prezentat semne clinice de gingivită şi

2.91% semne de parodontită marginală (fig.5.5).

Evaluarea componentei dentare (DHC) statusului ortodontic prin prisma indicelui

IOTN indică faptul că 38.28% dintre subiecţi prezintă anomalii dento-maxilare

nesemnificative neavând nevoie de tratament ortodontic, 19.01% prezintă anomalii dentare

care necesită unele tratamente ortodontice, 25.67% se găsesc în categoria „border line‖

prezentând anomalii dento-maxilare care necesită tratament ortodontic, 11.46% prezintă

anomalii severe dento-maxilare şi au necesitate mare de tratament ortodontic şi 5.59% au

nevoie foarte mare de tratament prezentând anomalii foarte severe(fig.5.6).

Distribuţia subiecţilor pentru componenta AC în funcţie de cele 3 grupe indică

faptul că mai mult de jumătate dintre subiecţi nu necesită tratament ortodontic pentru

refacerea funcţiei estetice(AC1-4), 23.36% au nevoie moderată de tratament ortodontic(AC5-

7) în timp ce 10.48% au nevoie foarte mare de tratament ortodontic (AC8-10)(fig.5.9).

Distribuţia grupelor AC în funcţie de caracteristicile demografice subliniază

necesitatea redusă de tratament pentru mai mult de jumătate dintre participanţii la studiu,

subiecţii de sex masculin şi mediul urban necesitând mai mult tratament pentru îmbunătăţirea

aspectului estetic în comparaţie cu subiecţii de sex feminin (fig.5.10,5.11).

Evaluarea impactului psihologic al anomaliilor-dentomaxilare

Evaluarea impactului psiho-social al anomaliilor a fost realizată prin intermediul

unor întrebări care au vizat „încrederea de sine‖, „impactul psihologic al anomaliilor‖,

„impactul social‖, „grijile estetice‖ şi „nevoia de îngrijiri ortodontice „ .

La întrebările legate de „încrederea în sine‖participanţii sunt ‖total de acord‖ în

proporţie de 41% că anomalia poate influenţa încrederea în propria persoană, 43% sunt ―de

acord‖ iar 15% sunt ―în dezacord‖(fig.5.12).

În figura 5.14 sunt evidenţiate răspunsurile privind impactul social al anomaliilor din

punctul de vedere al participanţilor la studiu. Astfel, cea mai mare parte dintre ei (43%) au

declarat că anomalia a avut un impact moderat asupra planului social, 26% că anomalia nu a

avut impact, 17% un impact mare şi mai puţin de 1% dintre subiecţi au declarat un impact

foarte mare (fig.5.14). Subiecţii de sex feminin consideră că impactul este moderat n 23.9%

dintre cazuri. Subiecţii de sex masculin nu au ales drept răspuns varianta „total de

acord‖(tab.V.9).

La întrebarea „dacă există îngrijorări estetice‖ 3% se declară foarte nesatisfăcuţi, 7%

nesatisfăcuţi, 9% puţin satisfăcuţi, 39% satisfăcuţi şi alţi 39% foarte satisfăcuţi (fig.5.15).

Subiecţii de sex masculin sunt mai mulţumiţi decât subiecţii de sex feminin în ceea ce

8

priveşte aspectul estetic . Există şi 1.9% dintre subiecţii de sex feminin care sunt foarte

ingrijoraţi de aspectul estetic(tab.V.10).

Evaluarea necesarului de tratament ortodontic

Grupa de vârstă 6-27 ani, aşa numita fază a II-a a dentiţiei mixte şi

începutul dentiţiei permanente reprezintă, vârsta la care părinţii solicită frecvent consultaţia

ortodontică a copiilor lor, alarmaţi de tulburările de erupţie ale incisivilor şi caninilor.

Distribuţia lotului de 1126 de subiecţi în funcţie de relaţia incisivă conform

Clasificării Institutului Britanic de Standarde este următoarea (tabelul IV.12):

Studiind necesitatea de tratament globală la nivelul lotului observăm că predomină o

necesitate de tratament moderată din punct de vedere estetic (36,24%), urmată de o

necesitate uşoară (27,08%), pentru ca o necesitate evidentă de tratament să se regăsească

doar în (23%) .(tab.V.13, fig.4.3)

Analizând componenta estetică (AC) a IOTN (Figura 5.17) am remarcat că

predomină subiecţii cu o necesitate moderată (la limită) de tratament (gradele 5,6,7) .

În cadrul diferitelor grupe de necesităţi de tratament din punct de vedere estetic

am studiat incidenţa scorurilor corespunzătoare. Astfel pentru grupa denecesitate

moderată predomină punctajul 6, pentru cea evidentă predomină puncajul 9, iar

pentru cea uşoară punctajul 4 se regăseşte cel mai frecvent.

IV. 6 Concluzii

o Aplicarea indicelui IOTN permite identificarea potenţialilor pacienţi şi

cuantificarea necesităţii de tratament(din punct de vedere estetic şi al sănătăţii

dentare), în scopul stabilirii priorităţii pentru tratament ortodontic

o În eşantionul nostru, procentul cel mai mare de subiecţi (36.24%) s-au încadrat în

grupa cu o necesitate moderată (la limită) din punct de vedere estetic, dar asociată

cu o necesitate mare din punct de vedere al sănătăţii dentare.

o Necesitatea mică din punct de vedere al sănătăţii dentare s-a asociat cu o

necesitate scăzută sau nici o necesitate estetică.

o Componenta AC nu surprinde întotdeauna necesarul real de tratament impus de

anomalia dento-maxilară, aspectul estetic neputând să constituie singurul criteriu

în stabilirea indicaţiei pentru tratament ortodontic.

o S-a dovedit necesară asocierea unei evaluări prin intermediul componentei DHC

pentru a limita subiectivitatea componentei AC. o Privind sănătatea dentară, la lotul examinat au fost frecvente scorurile mari de

tipul 5.i (tulburări de erupţiea dinţilor exceptând molarul 3 datorate înghesuirii,

deplasării, prezenţei dinţilor supranumerari, dinţi temporari persistenţi şi orice

cauză patologică), urmat de 4c (ocluzii inverse anterioare sau posterioare cu

diferenţă mai mare de 2mm între poziţia de contact retrudată şi poziţia

intercuspidată).

o În cadrul lotului studiat am identificat un număr redus de subiecţi prezentând nici

o necesitate de tratament ortodontic (14.38%).

o Anonaliile cele mai frecvente au fost cele de clasa I, (651 de cazuri,

57.81%) urmate de anomaliile din clasa II/2 (188 cazuri, 16.67%), anomaliile

clasa II/1 (102 cazuri, 16.15%) şi pe anomaliile de clasa III (185 cazuri, 16.42%).

9

C a p i t o l u l V I

Studiu privind asocierea dintre sănătatea orală şi calitatea vieţii la copii cu anomalii

dento-maxilare

Sănătatea orală este un factor important care are o influenţă crucială asupra

sănătăţii generale. Igiena orală este esenţială în menţinerea sănătăţii întregului

organism. Sănătatea orală este o stare fără dureri faciale şi orale, unde lipsesc bolile

cronice, malformaţiile congenitale. Reprezintă absenţa afecţiunilor dentare, cum ar fi caria

dentară, absenţa dinţilor, boli ale parodonţiului.

Sănătatea orală este o stare a cavităţii bucale, a structurilor asociate unde boala este

stăpânită, apariţia unei noi boli este inhibată, ocluzia este adecvată pentru masticaţia

alimentelor şi dinţii au un aspect acceptabil din punct de vedere social [171]. În timp ce

această definiţie se referă atât la preocupări funcţionale cât şi sociale, dar în mare măsură

tot se axează pe cavitatea bucală şi mai puţin pe persoana în sine.

O altă definiţie a fost prezentată de Dolan, care afirmă că sănătatea orală înseamnă

o dentiţie confortabilă şi funcţională care permite individului să continue o viaţă socială

dorită [171].

VI.2 Scopul studiului

Studiul de faţă are scopul de a evalua starea de sănătate orală şi percepţia proprie a

copiilor asupra condiţiei lor oro-dentară. Rolul principal al studiului este de a stabili

problemele majore care afectează aparatul oro-dentar şi dacă acestea afectează sau nu viaţa

generală a copiilor. Studiul examinează dacă copii au capacitatea, cunoştinţa necesară

pentru a face o autoevaluare corectă asupra statusului lor oro-dentar. Totodată explorează

validitatea şi exactitatea a chestionarului CPQ 11-14 ca o măsură dedicată pentru evaluarea

efectului calităţii sănătăţii orale asupra vieţii în general [178].

VI.3 Material şi metodă

Populaţia studiată constă din elevi cu vârste cuprinse între 11-14 ani.

Studiul a evaluat 130 de copii care provin atât din mediu urban cât şi rural, din care

67 sunt băieţi şi 63 sunt fete (fig.VI.11). Subiectele au completat chestionarul CPQ11-

14 iar părinţii au răspuns la întrebări legate de starea cavităţii bucale ale copiilor, de

atitudinea luată faţă de rezolvarea problemelor, de statusul socio-economic [179.]. O

examinare dentală a asigurat informaţii legate de prevalenţa cariei dentare, igienă orală şi

probleme de ocluzie.

În cadrul anamnezei stomatologice şi în chestionar au fost colectate informaţii

legate de :

- Starea generală a dinţilor (numărul şi stadiul cariilor, edentaţilor) – DMFT

- Igiena orală (prezenţa plăcii dentare, tartru supra şi subgingival) - CI, DI

- Inflamaţia gingiei (prezenţa sângerării)

- Relaţiile ocluzale (malocluziile)

- IOTN Autoevaluarea - CPQ11-14

- Atitudinea părinţilor şi copiilor faţă de sănătatea orală

- Statusul socio-economic

Studiul este alcătuit din două faze şi a urmat două grupuri de copii:

Faza I. - 130 de chestionare CPQ11-14 [173, 180] au fost distribuite elevilor

şi părinţilor pentru completare.

Faza II. - 69 de copii au fost examinate în cadrul căreia au fost colectate

informaţii despre DMFT,DHC şi AC al IOTN [180]

Grupa 1 este alcătuit din 24 de copii prezentând diferite grade de

10

malocluzie, înghesuiri şi rotaţii dentare, malpoziţii dentare, anodonţie.

Grupa 2 este alcătuit din 45 de copii fără malocluzie şi malpoziţie

dentară dar care prezintă carii dentare, placă şi tartru supra- subgingival. 10

copii nu au prezentat nici o leziune dentară.

VI.6 Concluzii

1) Rezultatele chestionarului CPQ11-14 şi examinarea lor, au arătat că

majoritatea copiilor au probleme cu igiena bucală. Explicaţia constă în cunoştinţele

sărace despre tehnica corectă şi despre mijloacele adiţionale de igienă bucală, rolul

lor. Ca urmare majoritatea copiilor prezintă placă şi tartru dentar destul de

abundent pentru vârsta lor. O mulţime suferă de carii dentare extinse, mai ales la

nivelul molarilor, fiind prezente uneori şi resturi radiculare. Totodată sunt

prezente în număr larg şi malpoziţiile dentare, malocluzile, dintre care o mare

parte rămân netratate datorită cunoştinţelor reduse despre aceste anomalii.

2) Studiul a relevat că este o mare necesitate de educare a copiilor despre

prevenţie, igienă şi boli. Scopul ar fi să trezim interesul copiilor şi părinţiilor

faţă de aceste probleme. Ca cineva să ceară ajutor este necesar să primească

informaţiile corespunzătoare. Numai astfel poate să ştie când să ceară ajutorul

medicului dentist sau specialistului în ortodonţie, pedodonţie.

3) Pe parcursul studiului s-a observat că acest fel de evaluare periodică a statusului

oro-dentar este benefică ca un instrument adiţional de diagnosticare şi tratare a

anomaliilor ocluzale, dentare. AC al IOTN ajută la educarea copiilor de a

recunoaşte diferitele anomalii şi gradele lor de severitate. S-a observat că copii se

autoevaluează pe bază a ceea ce văd, de aceea un exemplu fotografic al anumitor

probleme poate să le fie de ajutor în recunoaşterea propriilor defecte. Astfel la

autoevaluare îşi pot grada situaţia lor corect. Chestionarul CPQ are rolul de a

evalua situaţia actuală a stării de sănătate orală, a stării emoţionale, funcţionalitatea

aparatului oro-dentar şi influenţele sale asupra vieţii generale. Răspunsurile date în

chestionar nu sunt întotdeauna reale, dar totuşi reflectă într-un anumit grad

situaţia sănătăţii orale, cunoştinţele stomatologice a copiilor. Toate aceste forme

de evaluare au scopul de a motiva pacientul copil, de a-l implica în demersul

diagnosticării şi a tratamentului.

4) Pentru prevenirea înrăutăţirii situaţiei ar fi recomandabil implementarea unui

program preventiv mai amplu cu includerea medicilor dentişti,profesorilor şi

părinţilor, care ar viza: învăţarea şi supravegherea utilizării unei tehnici de

periaj eficient; alegerea dietei corespunzătoare - bogat în fibre, conţinut scăzut de

zaharuri - şi utilizarea tehnicilor adjuvante de curăţire a cavităţii bucale (aţă

dentară, apă de gură).

Capitolul VII

Anomaliile dento maxilare – problemă de sănătate publică oro-dentară

Psychosocial Impact of Dental Aesthetic Questionnaire PIDAQ sau Chestionarul

pentru Impactul Psihosocial al Malocluziilor pus la punct în 2006 de Klages şi col. reprezintă

singura modalitate de măsurare a calităţii vieţii specifică pentru malocluzii [190].

PIDAQ este un indicator validat de calitate a vieţii legată de sănătatea orală specific

pentru ortodonţie, și se prezintă sub forma unui chestionar auto-administrat. Acest chestionar

a fost elaborat graţie lucrărilor preliminare ale lui Klages şi col. în 2004 şi 2005 [191] care se

11

inspiră şi din OQLQ (Orthognatic Quality of Life Questionnaire) sau Chestionarul lui

Cunningham şi col[ 192], ce reia unele întrebări şi le reformulează.

VII.2 Scopul studiului

Lucrarea de faţă şi-a propus :

să studieze relaţiile dintre aceste diferite aspecte ale previzionării îngrijirilor

ortodontice (proprietăţile psihometrice ale singurului instrument specific pus

la punct pentru a evalua impactul malocluziilor asupra calităţii vieţii) ;

să valideze varianta românească a chestionarului PIDAQ pentru a putea fi

utilizat in Romania.

VII.3 Material şi metodă

Pentru atingerea scopului am realizat un s tudiu transversal în 3 centre universitare:

Iaşi, Tg. Mureş, Timişoara, pe un număr de 1126 de subiecți.

Evaluarea percepţiei esteticii ortodontice a propriei danturi şi a nevoii lor de

tratament ortodontic s-a realizat cu ajutorul chestionarului Psychosocial Impact of Dental

Aesthetic(PIDAQ) . Prin intermediul aceluiasi chestionar a fost înregistrat şi potenţialul

impact al anomaliilor ortodontice pe care le prezentau aceştia asupra calităţii vieţii lor. De

asemenea a mai fost evaluată şi nevoia normativă de îngrijire ortodontică la fiecare subiect

luat în studiu cu ajutorul Index-ului de nevoie de tratament ortodontic (IOTN).

VII.5 Concluzii

- Pâna în acest moment chestionarul PIDAQ utilizat de noi în acest studiu rămâne

singurul instrument specific pentru ortodonție, care apreciaza legatura dintre

anomaliile dento-maxilare si calitatea vietii.

- Analiza rezultatelor obținute demonstrează faptul că PIDAQ are o foarte bună

calitate psihometrică, cu o bună fiabilitate.

- De altfel coerenţa internă este bună iar reproductibilitatea este cvasiperfectă cu un

coeficient de corelaţie intra-clasă care variază de la 0.72 pentru impact social la

0.90 pentru percepţia estetică.

- Scorurile diferitelor domenii (dimensiuni) ale PIDAQ pe care le-am găsit în acest

studiu, pot fi comparabile cu cele raportate în trei studii găsite de noi în litertura de

specialitate care au mai utilizat acest instrument .

- Evaluând fiabilitatea şi asocierea PIDAQ cu alte variabile care masoara concepte

apropiate, am parcurs una din etapele de validare definitive necesare pentru

adaptarea transculturală a PIDAQ, care să conducă la validarea definitivă a unei

versiuni româneşti.

- Rezultatele acestui studiu ofera dovezi care sustin validitatea versiunii în limba

română a PIDAQ ca o măsură utilă pentru evaluarea impactului psihosocial al

esteticii dentare legate de malocluzie. Proprietatile sale discriminatorii și de

evaluare eficiente psihometrice furniza dovezi teoretic pentru utilizarea ulterioară

în studiu cu privire la aspectele ortodontic specifice ale calității vieții în rândul

adulților tineri români

Capitolul VIII

Studiu privind evaluarea aprecierii durerii în relaţie cu starea emoţională a

copiilor cu anomalii dento-maxilare

Recunoaşterea importanței factorilor psihologici în structurarea interacţiunilor

umane şi abordarea acestei probleme prin corespondenţă complexă stabilită între pacientul-

copil şi dentistul pediatru (pedodontist, ortodont) sunt deosebit de utile în practică dentară

pediatrică. Pentru a înţelege dezvoltare psihologică a copilului, ar trebui să-i considerăm o

12

"existenţa în devenire", luând în considerare particularităţile etapelor copilăriei; copilul nu

trebuie să fie comparat cu modelul adultui şi nu trebuie să fie luate în considerat şi tratat că

un "adult în miniatură" [202, 203]. Prin urmare, copilul trebuie să fie abordat prin prisma

schimbărilor care au loc treptat de-a lungul dezvoltării sale, sub influenţă factorilor externi şi

intrinseci [204 ].

VIII.2 Scopul studiului

Scopul acestui studiu a fost evaluarea relaţia dintre durere şi statusul emoţional

emoţional la copii cu anomalii dento-maxilare.

VIII.3 Material şi metode

Un studiu prospectiv a fost realizat în Clinică de Stomatologie Infantilă din Iaşi,

România. Lotul studiului a fost format din 110 de copii, cu vârste cuprinse între 6-11 ani care

s-au adresat serviciului pentru diferite probleme ortodontice şi care au fost rugaţi să răspundă

la chestionar cu 10 întrebări deschise şi închise cu elemente care au subliniat gradul şi

capacitatea de reflecţie mentală a copilului din punct de vedere al legăturii cu cabinetul

stomatologic şi dentistul pediatru.

Deoarece răspunsurile pot alertă medicul despre potenţialele probleme de

comportament, întrebările s-au axat pe diferite aspecte, după cum urmează: vizite posibile

anterioare ale copilului la cabinetul stomatologic şi impactul lor pozitiv sau negativ, factori

care au cauzat frică copilului în cabinetul stomatologic (de exemplu, injecţia pentru anestezie

/ ac, zgomotul turbinei dentare, mirosuri specifice cabinetului stomatologic), de testare a

sentimentului teamă a părinţilor faţă de dentist din punctul de vedere al copiilor,

nemulţumirea copiilor cu privire la aspectul facial şi dintarr şi opinia copiilor cu privire la

nevoie de tratament ortodontic. Ultimule noţiuni au fost analizate în raport cu opinia

dentistului pediatru .

VIII.6 Concluzii

Copiii pot fi învăţaţi să monitorizeze comportamentul lor în cabinetul stomatologic

şi în acelaşi timp să înţelegă avantajele pe care anumite manevre poate aduce, chiar dacă în

trecut au avut unele experienţe stomatologice neplăcute.

Abordarea terapeutică atât pentru dezvoltarea armonioasă a sistemului dento-maxilar

a copilului cât şi psiho-estetică corespunzătoare nu pot fi finalizate cu succes, cu excepţia

cazului în care pacientul este văzut în complexitatea personalității lui, rezultat ce va influența

calitatea vieții viitorului adult.

Capitolul IX

Studiu privind conceptul de sine, anxietatea socio-fizică, comparația socială, timiditatea,

sociabilitatea și sănătatea orală la studenții din România

Conform ipotezei care ghidează primele cercetări, unele variabile ale personalității

predispun indivizii la comportamente care pot fi periculoase pentru sănătatea lor. În același

mod, alte variabile ale personalității pot fi asociate cu comportamente care protejează

sănătatea [228]. Identificarea acestor variabile și analiza asocierii lor cu diferite tipuri de

comportament vor permite evaluarea vulnerabilității individului și vor facilita identificarea

variabilelor asupra cărora ar trebui să ne concentrăm pentru a îmbunătăți sănătatea personală

[228].

13

IX.2 Scopul studiului

Scopul studiului a fost investigarea conexiunilor dintre atractivitate, încredere,

anxietate socio-fizică, comparație socială, timiditate, sociabilitate, starea autoreportată a

sănătății orale și comportamentele ce țin de sănătatea orală.

IX.3 Materiale și metode

IX.3.1. Eșantionul

Lotul acestui studiu a fost reprezentat de 198 de studenți la medicină în primul an

care au fost invitați la acest studiu folosind două chestionare anonime la sfârșitul anului

academic 2012/2013. Studenții și-au dat acordul pentru a participa la studiu.Toți studenții

selectați pentru studiu au completat chestionarele. S-a calculat un scor total bazat pe

răspunsul fiecărei întrebări.

Studiul a fost efectuat în acord cu Declarația de la Helsinki din 1975, revizuită în

2000.

IX.3.2. Instrumente și măsurători

Datele au fost colectate cu ajutorul unui chestionar structurat, anonim și auto-

administrat, special conceput penru acest studiu și care s-a referit la: (1) factori socie-

demografici (vârstă, sex, fumători sau nu); (2) sănătatea orală percepută (sănătatea odontală,

cariile netratate, dinți extrași, satisfacția aspectului asupra propriilor dinți, durere dentară,

condiție gingivală, sângerări gingivale), (3) obiceiuri ale sănătății orale (periajul dinților,

folosirea aței dentare, frecvența clătirii gurii, vizite stomatologice).

Chestionarul Conceptului de Sine ( Self-Esteem Questionnaire – SCQ) este o scală de

auto-măsurare a stimei de sine [232]. Acest chestionar constă în 30 de elemente

( de exemplu „ am control asupra propriei mele vieți‖, „mă simt matur/ă emoțional‖, ‖poate

să-mi placă de mine chiar dacă altora nu ‖). Elementele sunt bazate pe 7 componente ale

stimei de sine, conform informațiilor teoretice și empirice ale lui Robson (1988)[ 232]. Scorul a fost făcut pe o scală de 8 puncte, de la total de acord până la total dezacord.

SCQ s-a dovedit de bună încredere (Cronbach α = 0,89) și o bună validitate (validitate clinică

de 0,70).

În prezentul studiu s-au folosit două subscale ale SCQ pentru a măsura atractivitatea și

aprobarea de către alții ( 5 elemente; Cronbach α = 0,62; media ±S.D. = 27,58 ± 5,61) și

încrederea și valoarea existenței (10 elemente; Cronbach α = 0,71; media ± S.D. = 27,58 ±

10,14).

Scala de anxietate socială ( Social Phisique Anxiety Scale – SPAS) este un inventar a 12

elemente auto-raportate concepute să măsoare construcția SPA [233]. Este o scală de 5

puncte de tip Likert cu validitate adecvată și consecvență internă [233]. În acest studiu, scala

SPAS a prezentat un Cronbach α de 0,80, pe când media ± S.D. a fost de 33,49 ± 7,85.

Orientarea comparațiilor sociale a fost evaluată cu ajutorul scalei Iowa-Netherlands

Comparison Orientation Measure (INCOM) dezvoltată de Gibbons și Buunk (1999)[230].

Această scală a măsurat extinderea pe care persoanele o făceau pentru a face comparații

asupra propriilor opinii, abilități și aspecte generale despre propria persoană. Elementele au

fost adaptate și a fost făcută o medie astfel încât scorurile mari să indice o tendință mai mare

pentru comparațiile sociale. Respondenții au răspuns acestor elemente pe o scală Likert de 5

puncte. În studiul actual, scala INCOM a prezentat Cornbach α = 0,81, și o medie ± S.D. de

36,19 ± 7,77.

Timiditatea a fost măsurată folosind Cheek and Buss Shyness Scale de 8 elemente.

Sociabilitatea a fost măsurată folosind Cheek and Buss Sociability Scale de 5 elemente.

14

Fiecare element a fost notat de la 0 (deloc caracteristic) la 4 (extrem de caracteristic), cu un

scor posibil de maxim 36 pentru timiditate și 20 pentru sociabilitate. Exemplele elementelor

de la fiecare subscală includ „Mă simt tensionat/ă când sunt pe lângă persoane pe care nu le

cunosc bine‖ sau „Am probleme când trebuie să mă uit la cineva direct în ochi‖ (timiditate);

„Îmi face plăcere să fiu cu persoane noi‖ sau „Găsesc persoanele mai reconfortante decât

orice altceva‖ (sociabilitate). Fiabilitatea internă a subscalelor din studiul prezent a fost foarte

bună (timiditate, α = 0,78; sociabilitate, α = 0,75).

IX.6 Concluzii

Rezultatele studiului indică faptul că vom putea influența practica medicală și

sănătatea publică:

prin realizarea de testele tip screening și utilizarea de strategii preventive cu

scopul îmbunătățirii comparației sociale a indivizilor ;

prin îmbunătățirea îngrijirilor pacientului și obținerea unei sănătăți optime cu

influențe pozitive asupra comparațiilor sociale;

prin construirea intervențiilor care au țintă promovarea sănătății cu scopul de

a inhiba atitudinile cognitive cum ar fi un optimismul ireal care menține

comportamentele nesanogene.

Au fost evidențiate corelații între atractivitatea și satisfacția privind aspectul estetic al

dinților și statusul parodontal autoevaluat, iar încrederea în sine a fost asociată cu starea

sănătății orale auto-raportată, prezența cariilor curente netratate, extracția dinților permanenți

și cu statusul parodontal.

Există o legătură puternică între tiparul vizitelor dentare ( motivele vizitei dentare și

frecvența acestora) și scala anxietății socio-fizice, timiditatea și sociabilitatea.

Capitolul X

Programul Național pentru Prevenirea

Anomaliilor Dento-maxilare la Populația Tânără din România

( copii si adolescenţi cu vârste între 3 ani și 18 ani)(Proiect)

X.I. Motivarea instituirii programului Concepţia reformării sistemului asistenţei medicale în România în condiţii

economice noi, orientată spre asistenţa medicală primară, acordă prioritate prevenirii

afecțiunilor oro-dentare și îmbunătățirii calității vieții.

În condiţiile actuale, cînd prevalența principalelor afecţiuni stomatologice este în

creştere permanentă, tratamentul acestor afecțiuni se dovedește a fi costisitor iar bugetul

local si national nu acoperă necesarul asistenţei stomatologice al copiilor, principala

metodă de rezolvare rămânand prevenirea acestor afecţiuni prin programe nationale .

Prevenirea principalelor afecţiuni stomatologice asigură nu numai sănătatea orală,

dar şi sănătatea întregului organism și integrarea psiho-socio-economică a copiilor.

Măsurile de prevenire a afecţiunilor stomatologice trebuie efectuate în cadrul

Programul Național pentru Prevenirea Anomaliilor Dento-maxilare la Populația Tânără din

România(Proiect).

X.2. Obiectivele Programului Naţional sunt:

- Reducerea semnificativă a prevalenţei afecţiunilor ortodontice cu impact major

asupra calităţii vieţii copilului şi apartinatorului şi mai târziu a adultului;

15

- Constientizarea copilului, aparţinatorului, îndrumatorului şi chiar a medicului

şcolar asupra impactului pe care anomaliile dento-alveolare îl au în dezvoltarea

psiho-somatică şi socială a copilului;

- Imbunătăţirea nivelului de cunoştinte privind relaţia existentă între afecţiunile

generale, caria dentară şi dezvoltarea anomaliilor dento-alveolare;

- Reducerea cheltuielilor privind tratamentul anomaliilor dento-alveolare la pacientii

diagnosticaţi tardiv;

- Extinderea şi impunerea în practică medicală ortodontică a manierei de abordare

interdisciplinară a cazurilor;

- Dezvoltarea conceptului de consens între echipa medicală şcolară şi medicii

specialisti în practica medicală ortodontică curenta;

- Crearea de condiţii optime de colaborare între specialişti, instituţii medicale,

instituţii de invăţămant şi familie;

- Crearea bazei de date utile pentru comparaţii în dezvoltarea unor strategii ştiinţifice

în politica de sănătate a populaţiei şi diseminarea rezultatelor;

- Corelarea practicii medicale ortodontice româneşti cu standardele practicii medicale

internaţionale;

- Reducerea inegalităţilor privind îngrijirea medicală şi accesul la serviciile de

stomatologie a copiilor din grupuri diferite socio-economic.

Concluzii generale

Aplicarea indicelui IOTN permite identificarea potenţialilor pacienţi şi cuantificarea

necesităţii de tratament (din punct de vedere estetic şi al sănătăţii dentare), în scopul stabilirii

priorităţii pentru tratament ortodontic.

În eşantionul nostru, procentul cel mai mare de subiecţi (36.24%) s-au încadrat în

grupa cu o necesitate moderată (la limită) din punct de vedere estetic, dar asociată cu o

necesitate mare din punct de vedere al sănătăţii dentare.

Necesitatea mică din punct de vedere al sănătăţii dentare s-a asociat cu o

necesitate scăzută sau nici o necesitate estetică.

Componenta AC nu surprinde întotdeauna necesarul real de tratament impus de

anomalia dento-maxilară, aspectul estetic neputând să constituie singurul criteriu în stabilirea

indicaţiei pentru tratament ortodontic.

S-a dovedit necesară asocierea unei evaluări prin intermediul componentei DHC

pentru a limita subiectivitatea componentei AC. Privind sănătatea dentară, la lotul examinat au fost frecvente scorurile mari de tipul

5.i (tulburări de erupţie a dinţilor exceptând molarul 3 datorate înghesuirii, deplasării,

prezenţei dinţilor supranumerari, dinţi temporari persistenţi şi orice cauză patologică),

urmat de 4c (ocluzii inverse anterioare sau posterioare cu diferenţă mai mare de 2 mm

între poziţia de contact retrudată şi poziţia intercuspidată).

În cadrul lotului studiat am identificat un număr redus de subiecţi care nu necesitau

tratament ortodontic (14.38%).

Rezultatele chestionarului CPQ11-14 şi examinarea lor, au arătat că

majoritatea copiilor au probleme cu igiena bucală. Explicaţia constă în cunoştinţele sărace

despre tehnica corectă şi despre mijloacele adiţionale de igienă bucală, rolul lor. Ca urmare,

majoritatea copiilor prezintă placă şi tartru dentar destul de abundent pentru vârsta lor. Multi

copii suferă de carii dentare extinse, mai ales la nivelul molarilor, fiind prezente uneori şi

16

resturi radiculare. Totodată sunt prezente în număr larg şi malpoziţiile dentare, malocluzile,

dintre care o mare parte rămân netratate datorită cunoştinţelor reduse despre aceste anomalii.

Rezultatele studiilor a relevat că este o mare necesitate de educarea copiilor despre

prevenţie, igienă şi boli . Scopul ar fi să trezim interesul copiilor şi părinţiilor faţă de aceste

probleme. Ca cineva să ceară ajutor este necesar să primească informaţiile corespunzătoare.

Numai astfel poate să ştie când să ceară ajutorul medicului dentist sau specialistului în

ortodonţie, pedodonţie.

Pe parcursul studiului s-a observat că acestfel de evaluare periodică a statusului oro-

dentar este benefică ca un instrument adiţional de diagnosticare şi tratarea anomaliilor

ocluzale, dentare. AC al IOTN ajută la educarea copiilor de a recunoaşte diferitele anomalii

şi gradele lor de severitate. S-a observat că copii se autoevaluează pe bază aceeacevăd, de

aceea un exemplu fotografic al a numitor probleme poate să le fie de ajutor în recunoaşterea

propriilor defecte.Astfel la autoevaluare îşi pot grada situaţia lor corect.Chestionarul CPQ are

rolulde a evalua situaţia actuală a stării de sănătate orală, a stării emoţionale, funcţionalitate a

aparatului oro-dentar şi influenţele salea supra vieţii generale. Răspunsurile date în chestionar

nu sunt întotdeauna reale, dar totuşi reflectă într-un anumit grad situaţia sănătăţii orale,

cunoştinţele stomatologice a copiilor.Toate aceste forme de evaluare au scopul de a motiva

pacientul copil, de a-l implica în demersul diagnosticării şi a tratamentului.

Pentru prevenirea înrăutăţirii situaţiei ar fi recomandabil implementarea unui

program preventiv mai amplu cu includerea medicilor dentişti, profesorilor şi părinţilor,care

ar viza:învăţarea şi supravegherea utilizăriiunei tehnicide periaj eficient; alegerea dietei

corespunzătoare-bogat în fibre,conţinut scăzut de zaharuri-şi utilizarea tehnicilor adjuvante

de curăţire a cavităţii bucale (aţă dentară, apă de gură).

Pâna în acest moment chestionarul PIDAQ utilizat de noi în acest studiu rămâne

singurul instrument specific pentru ortodonție.

Analiza rezultatelor obținute demonstrează faptul că PIDAQ are o foarte bună

calitate psihometrică, cu o bună fiabilitate.

De altfel coerenţa internă este bună (coeficientul alfa al lui Cronbach cuprins între

0.67 pentru ―preocupările estetice‖ şi 0.87 pentru ―impactul Social‖ – nici unul dintre

coeficienţii α ai lui Cronbach nu depăşeşte 0.90; ceea ce ar semnala o oarecare redondanţă a

item-urilor). Şi reproductibilitatea este cvasiperfectă cu un coeficient de corelaţie intra-clasă

care variază de la 0.72 pentru impact social la 0.90 pentru percepţia estetică.

Scorurile diferitelor domenii (dimensiuni) ale PIDAQ pe care le-am găsit în acest

studiu, pot fi comparabile cu cele raportate în trei studii găsite de noi în litertura de

specialitate care au mai utilizat acest instrument [32, 22].

Evaluând fiabilitatea şi asocierea PIDAQ cu alte variabile care masoara concepte

apropiate, am parcurs una din etapele de validare definitive necesare pentru adaptarea

transculturală a PIDAQ, care să conducă la validarea definitivă a unei versiuni româneşti.

Copiii pot fi învățați să monitorizeze comportamentul lor în cabinetul stomatologic

și în același timp pentru a înțelege avantajele pe care anumite manevre poate aduce, chiar

dacă unele experiențe plăcute dentare avut loc în trecut.

Abordarea terapeutică atât pentru dezvoltarea armonioasă a sistemului dentar-

maxilar a copilului si un psiho-estetică corespunzătoare nu poate fi finalizată cu succes, cu

excepția cazului în care pacientul este văzut în complexitatea lui personalitate, calitate astfel

prefigurare viitorul adult de viață. Majoritatea copiilor au prezentat patologie orală comlexă

pornind de la prezența plăcii bacteriene până la malpoziții dentare însemnate.

Componenta AC al IOTN ajută la educarea copiilor de a recunoaşte diferitele

anomalii şi gradele lor de severitate.

17

Chestionarul CPQ este un instrument eficient de evaluarea stării de sănătate orală,

a stării emoţionale,a funcţionalității aparatului oro-dentar şi influenţele sale asupra clității

vieţii în general. Toate aceste forme de evaluare au scopul de a motiva pacientul copil, de a-l

implica în demersul diagnosticării şi a tratamentului.

Rezultatele susțin necesitatea implementarii unui program național de educare și

prevenire a afecțiunilor orale la populația tânără din România.

Copiii pot fi învăţaţi să monitorizeze comportamentul lor în cabinetul stomatologic ,

chiar dacă în trecut au avut unele experienţe stomatologice neplăcute.

Abordarea terapeutică atât pentru dezvoltarea armonioasă a sistemului dento-

maxilar a copilului cât şi psiho-estetică corespunzătoare nu pot fi finalizate cu succes, cu

excepţia cazului în care pacientul este văzut în complexitatea personalității lui, rezultat ce va

influența calitatea vieții viitorului adult.

Rezultatele studiului indică faptul că vom putea influența practica medicală și

sănătatea publică prin realizarea de testele tip screening și utilizarea de strategii preventive

cu scopul îmbunătățirii comparației sociale a indivizilor și prin îmbunătățirea îngrijirilor

pacientului și obtinerea unei sănătăți optime cu influențe pozitive asupra comparațiilor

sociale .

Bibliografie selectivă

1. Borzabadi-Farahani A, Borzabadi-Farahani A, Eslamipuor F. Malocclusion and occlusal

traits in an urban Iranian population: an epidemiological study of 11- to 14-year-old children.

Eur J Orthod. 2009; 31:477-84.

2. Perillo L, Masucci C, Ferro F, Apicella D, Baccetti T. Prevalence of orthodontic treatment

need in southern Italian schoolchildren. Eur J Orthod. 2010; 32:46-53.

3. Michael L. Riolo and James K. Avery Essential for orthodontics practuce , First Edition,

University Litho Press, Ann Arbor and Grand Haven, Mich; Chapter 6 pages 163-178)

4. Lew KK, Foong WC, Loh E. Malocclusion prevalence in an ethnic Chinese

population.Austr Dent J. 1993; 38:442-9.

5. Abdullah MS, Rock WP. Assessment of orthodontic treatment need in 5,112 Malaysian

children using the IOTN and DAI indices. Community Dent Health. 2001;18:242-8.

6. Silva RG, Kang DS. Prevalence of malocclusion among Latino adolescents. Am J Orthod

Dentofac Orthop. 2001; 119:313-5.

7. Thilander B, Pena L, Infante C, Parada SS, de Mayorga C. Prevalence of malocclusion and

orthodontic treatment need in children and adolescents in Bogota, Colombia: an

epidemiological study related to different stages of dental development. Eur J Orthod. 2001;

23:153-67.

8. Abu Alhaija ES, Al-Nimri KS. Orthodontic treatment need and demand in 12–14 year-old

Jordanian school children. Eur J Orthod. 2004; 26:261-3.

9. Ngom PI, Diagne F, Dieye F, Diop-Ba K, Thiam F. Orthodontic treatment need and

demand in Senegalese school children aged 12–13 years: an appraisal using IOTN and ICON.

Angle Orthod. 2007; 77:323-30.

10. Johannsdottir B, Wisth PJ, Magnusson TE. 1997 Prevalence of malocclusion in 6-year-

old Icelandic children. Acta Odontol Scand. 1997; 55:398-402.

11. Tschill P, Bacon W, Sonko A. Malocclusion in the deciduous dentition of Caucasian

children. Eur J Orthod. 1997; 19:361-7.

18

12. Keski-Nisula K, Lehto R, Lusa V, Keski-Nisula L, Varrela J. Occurrence of malocclusion

and need of orthodontic treatment in early mixed dentition. Am J Orthod Dentofac Orthop.

2003; 124:631-8.

13. Chestnutt IG, Burden DJ, Steele JG. The orthodontic condition of children in the United

Kingdom, 2003. Br Dent J. 2006; 200:609-13

14. Josefsson E, Bjerklin K, Lindsten R. Malocclusion frequency in Swedish and immigrant

adolescents—influence of origin on orthodontic treatment need. Eur J Orthod. 2007; 29:79-

87.

15. Lux CJ, Ducker B, Pritsch M, Komposch G, Niekusch U. Occlusal status and prevalence

of occlusal malocclusion traits among 9-year-old schoolchildren. Eur J Orthod.2009; 31:294-

9.

16. Manzanera D, Montiel-Company JM, Almerich-Silla JM, Gandía JL. Orthodontic

treatment need in Spanish schoolchildren: an epidemiological study using the Index of

Orthodontic Treatment Need. Eur J Orthod. 2009; 31:180-3.

17. Giuseppina Laganà,Caterina Masucci, Francesco Fabi, Patrizio Bollero and Paola Cozza ,

Prevalence of malocclusions, oral habits and orthodontic treatment need in a 7- to 15-year-old

schoolchildren population in Tirana , Progress in Orthodontics 2013, 14:12

18. Aznar T, Galan AF, Marin I, Dominguez A. 2006 Dental arch diameters and relationships

to oral habits. Angle Orthod. 2006; 76:441-5.

19. Hebling SR, Cortellazzi KL, Tagliaferro EP, Hebling E, Ambrosano GM, Meneghim Mde

C, Pereira AC. Relationship between malocclusion and behavioral, demographic and

socioeconomic variables: a cross-sectional study of 5-year-olds. J Clin Pediatr Dent. 2008;

33:75-9.

20. Luzzi V, Guaragna M, Ierardo G, Saccucci M, Consoli G, Vestri AR, Polimeni

A.Malocclusions and non-nutritive sucking habits: a preliminary study. Progr Orthod.2011;

12:114-8.

21. Souames M, Bassigny F, Zenati N, Riordan PJ, Boy-Lefevre ML. Orthodontic treatment

need in French schoolchildren: an epidemiological study using the Index of Orthodontic

Treatment Need. Eur J Orthod. 2006; 28:605-9.

22. Thilander B, Wahlund S, Lennartsson B. The effect of early interceptive treatment in

children with posterior cross-bite. Eur J Orthod. 1984; 6:25-34.

23. McNamara JA, Brudon WL. In: Introduction and overview. Orthodontics and dentofacial

orthopedics. Ann Arbor: Needham Press, Inc; 2001: p.1-11.

24. Franchi L, Baccetti T, McNamara JA. Postpubertal assessment of treatment timing for

maxillary expansion and protraction therapy followed by fixed appliances. Am Jl Orthod

Dentofac Orthop. 2004; 126:555-6.

25. Angle EH. Malocclusion of the teeth. 7th edn. Philadelphia: S. S. White Manufacturing

Co.; 1907

26. Du SQ, Rinchuse DJ, Zullo TG. Reliability of three methods of occlusion classification.

Amercan Journal of Orthodontics and Dentofacial Orthopedics 1998;113:463-470.

27. Brin I, Weinberger T, Ben-Choirin E. Classification of occlusion reconsidered .European

Journal of Orthodontics 2000;22:169-174

28. Helm S. Malocclusion in Danish children with adolescent dentition: an epidemiologic

study. American Journal of Orthodontics 1968;54:352-366

19

29. Goose DH, Thompson DG, Winter FC. Malocclusion in school children of the West

Midlands. British Dental Journal 1957;102:174-178.

30. Wood BF. Malocclusion in the modern Alaskan Eskimo. American Journal of

Orthodontics 1971;60:344-354

31. Proffit WR, Fields HW Jr, Moray LJ. Prevalence of malocclusion and orthodontic

treatment need in the United States: estimates from the NHANES III survey. International

Journal of Adult Orthodontics and Orthognathic Surgery 1998;13:97-106

32. Grewe JM, Cervenka J, Shapiro BL, Witkop CJ. Prevalence of malocclusion in Chippewa

Indian children. Journal of Dental Research 1968;47:302-305

33. Homan BT, Davies GN. An oral health survey of Aborigines and Torres Strait Islanders

in far north Queensland. Australian Dental Journal 1973;18:75-87.

34. Sclare AR. Orthodontics and the school child: a survey of 680 children. British Dental

Journal 1945;79:278-280.

35. Demir A, Uysal T, Basciftci FA, Guray E. The association of occlusal factors with

masticatory muscle tenderness in 10- to 19-year old Turkish subjects. Angle Orthodontist

2005;75:40-46.

36. El-Mangoury NH, Mostafa YA. Epidemiologic panorama of dental occlusion. Angle

Orthodotist 1990;60:207-214.

37. Saleh FK. Prevalence of malocclusion in a sample of Lebanese schoolchildren: an

epidemiological study. Eastern Mediterranean Health Journal 1999;5:337-343.

38. Isiekwe MC. Malocclusion in Lagos, Nigeria. Community Dentistry and Oral

Epidemiology 1983;11:53-62; Diagne F, Ba I, Ba-Diop K, Yam AA, Ba-Tamba A.

Prevalence of malocclusion in Senegal. Community Dentistry and Oral Epidemiology

1993;21:325-326;

39. Ng’ang’a PM, Ohito F, Ogaard B, Valderhaug J. The prevalence of malocclusion in 13 to

15-year-old children in Nairobi, Kenya. Acta Odontologica Scandinavica1996;54:126-130

40. Gardiner JH. A survey of malocclusin and some aetiological factors in 1000 Sheffield

school children. Dental Practitioner 1957;6:187-198.

41. Haynes S. The prevalence of malocclusion in English school children aged 11-12 years.

Transactions of the European Orthodontic Society 1970:89-98.

42. Foster TD, Day AJW. A survey of malocclusion and the need for orthodontic treatment in

a Shropshire school population. British Journal of Orthodontics 1974;1:73-178

43. Altemus L. The frequency of the incidence of malocclusion in American Negro children

aged 12-16. Angle Orthodontist 1959;29:189-200.

44. Aggarwal SP, Odusanya SA. Orthodontic status of school children in Ile-Ife Nigeria.Acta

de Odontologia Paediatrica 1985;6:9-12.

45. Garner LD, Butt MH. Malocclusion in black Americans and Nyeri Kenyans. An

epidemiologic study. Angle ; Otuyemi OD, Abidoye RO. Malocclusion in 12-year-old

suburban and rural Nigerian children. Community Dental Health 1993;10:375-380.

46. Ishii H, Morita S, Takeuchi Y, Nakamura S. Treatment effect of combined maxillary

protraction and chin cap appliance in severe Skeletal III cases. American Journal of

Orthodontics and Dentofacial Orthopedics 1987;92:304-312.

47. Allwright WC, Burndred WH. A survey of handicapping dentofacial anomalies among

Chinese in Hong Kong. International Dental Journal 1964;14:505-519.

20

48. Moorrees CF, Gron AM. Principles of orthodontic diagnosis. Angle

Orthodontist1966;36:258-262

49. Brunelle JA, Bhat M, Lipton JA. Prevalence and distribution of selected occlusal

characteristics in the U.S. population, 1988–91. Journal of Dental Research1996;75:706-713.

50. Ravanmehr H, Rashidi-Birgani M. A study on prevalence of dentofacial anomalies in 12

to 14 years old students in Tehran. Journal of Dentistry. Tehran University of Medical

Sciences 1998;11:38-45. (in Persian).

Activitate stiintifica Doctorand Rosu( Zetu) Sorana

Lucrari ISI publicate :

SELF-CONCEPT, SOCIAL PHYSIQUE ANXIETY, SOCIAL COMPARISON,

SHYNESS, SOCIABILITY AND ORAL HEALTH IN ROMANIAN

UNDERGRADUATES -Sorana Roşu , Alexandrina L. Dumitrescu, Ioan Dănilă, Irina

Zetu, Procedia Social and Behavioral Sciences(ISI), ed Elsevier ISSN: 1877-0428-

Volume 78-PSIWORLD 2012, mai 2013,Pages 481–485,

http://dx.doi.org/10.1016/j.sbspro.2013.04.337

THE EVALUATION OF THE APPERCEPTION REGARDING THE PAIN

RELATED EMOTIONAL STATUS OF CHILDREN WITH DENTAL

MAXILLARY ABNORMALITIES -Sorana Roşu, Carmen Savin , Alexandru

Ogodescu, Radu Cioata, Irina Zetu, Procedia Social and Behavioral Sciences(ISI), ed

Elsevier ISSN: 1877-0428- Volume 78-PSIWORLD 2012, mai 2013, Pages 486–490,

http://dx.doi.org/10.1016/j.sbspro.2013.04.337

Lucrari BDI publicate

‖Computer assisted interpretation of the profile teleradiography-Steiner analysis‖ M.

Iacob, Sorana Rosu, Valentina Dorobat, Irina Zetu, Romanian Journal of Oral

Reahabilitation, issn: 2066-7000 , vol 4, nr. 2, mai-iulie

2012.http://www.rjor.ro/2012/computer-assisted-interpretation-of-the-profile-

teleradiography-%E2%80%93-steiner-analysis.html?lang=en

―Stress distribution as a function of the point of force application on the upper first

permanent molar during distalization‖ L.I. Vata, Sorana Rosu, M. Pacurar, I. Zetu,

International Journal of Medical Dentistry, issn : 2066-6063, vol 16, issue 3, iul-sept

2012, pag 202-208

.‖The etiological factors involved in dental arch perimeter shortening‖ L. I. Vata,

Sorana Rosu, Irina Zetu, International Journal of Medical Dentistry, issn:2066-6063,

vol 16, issue 4, oct-dec 2012, pag291-295

Evaluation of Child Self-perception Regarding Their Oro-dental Status – Martha

I.Kristina,Rosu Sorana,G.Reka,V.Katalin,Acta Medica Maresiensis, 2013;59(5):264-

266,www.ammjournal.ro

Rezumate ISI publicate:

Evaluation of the index of orthodontic treatment need in a young Romanian

population. ;R.Mocanu,K.Martha,A.Ogodescu,S.Rosu,I.Zetu.,abstract

EOS,Warsaw,pg.14,2014

21

Evaluation of malocclusion impact on quality of life in the young population of

Romania. –I.Zetu,S.Rosu,M.Iacob,L.Zetu,abstract EOS,Warsaw,pg.13, 2014

Rezumate publicate

Auto-aprecierea esteticii dentare la pacientii cu anomalii dento-maxilare,

D.Olteanu,Sorana ROSU,abstract The 13th

International Congres of dentistry for

students and young doctors,Bucuresti,2014 – PREMIUL II

Dento-maxillary anomalie and the orthodontic treatment needs of the young

population in the north-east of Romania, D.Olteanu,Sorana ROSU,DENTis2014,Cluj

Napoca, PREMIUL II

Colaborator carte:

Prevention des affections oro-dentaires- traveaux pratique, Lucia Barlean,Livia Bobu,

collaborator Sorana Zetu, Ed,PIM Iasi,2012,ISBN 978-606-13-0838-5.

Coautor carte :

.,Pedodontie Note de curs Vol.II, chapitre INTERRELATIONS ORTHODONTIE –

PEDODONTIE,-Irina Zetu,Mihnea Iacob, RalucaVieriu, Sorana

Rosu,Ed.Gr.T.Popa,Iasi 2013,ISBN :978-606-544-157-6

Ortodontie.Tehnica arcului drept. Irina Zetu., traducere Sorana

ZETU,Ed.Tehnopress,Iasi,2010, ISBN978-973-702-769-6