UNIVERSITATEA DE ARHITECTURˆ “I URBANISM ION MINCU ...€¦ · Defense în ’89, la 200 de ani...

Un voiaj de studii la Paris a fost visulmultor generatii de studenti arhitecti;a celor ce desenau un an întreg toate

proiectele în ordine clasice dar si a celor care s-au hranit cu Corbu, dupa o îndelungataintoxicare cu realism socialist.

A urmat mirajul americanilor si dintrodataFranta a capatat izul istoriei. Arhitectura ei numai tenta pe nimeni ! Poate si pentruca în fataMiscarii Moderne Hexagonul s-a aratat scan-dalizat si conservator. Cu fiecare eveniment serepeta scenariul Turnului Eiffel.

In 1925, la deschiderea pavilionului EspritNouveau, ostilitatea oficialitatilor si a opinieipublice decreta ca "�aici nu exista arhitec-tura!..."

Generosi însa, arhitectii de pretutindeni n-auîncetat sa ofere Parisului ideile lor cele maiîndraznete:

� Marcel Breuer si Pier Luigi Nervi - sediulUNESCO

� Renzo Piano si Richard Rogers - CentrulBeaubourg astazi Pompidou

� I. M. Pei - Piramida Louvre-ului� Richard Meier - Canal Plus� Ricardo Boffil - Nouvelle Versailles� Oscar Niemeyer - sediul partidului comu-

nist francez� Calos Ott - Opera de la Bastille� Si ca o încununare Otto von Spreckelsen -

La Grande Arche de la Défense

1c ã l ã t o r i e d e s t u d i i n a n u l I I I n 2 0 0 4 - 2 0 0 5

paris - ghid de arhitecturã modernã

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

� Défense poate avea mai multe sensuri:

rezistenta

aparare

interdictie, interzicere

rezistenta fata de ce ?

aparare fata de cine ?

interzicerea cui ?

Ceva nedeslusit în subconstient ma face sa credca nu întâmplator edilii au ales acest loc, laperiferia Parisului, pentru a surghiuni prismelede cristal ale arhitecturii moderne.

Pentru a nu "infesta" romanticul si traditionalulParis cu modele importate de peste Atlantic,arhitectilor le-a fost dat un teritoriu vid unde sase "joace" de-a epoca moderna.

Nu cred ca e o simpla speculatie !

La cele trei interogatii de mai sus exista un sin-gur raspuns:

�"modelul international"

Proiectul urbanistic lansat în 1958, a inaugurato împatimita si necrutatoare batalie a viziu-nilor asupra orasului contemporan.

Rezultatul este � un alt Paris � fara bistrouri siplatani umbrosi, fara Brassens sau Piaf, faraclosari si fara "les neiges d'antan"




Cineva însa, un discret arhitect danez, trecutde 54 de ani, avea sa lege cele doua "chipuri"printr-o poarta ce continua marele ax alLouvre-ului; din pacate vesnicia l-a rapit înaintede a vedea inagurarea marelui Arc de laDefense în '89, la 200 de ani de la revolutiafranceza.

Si astfel, parizienii pot odata în plus sa se mân-dreasca cu orasul lor, iar noi, sa ne bucuram caarhitectii au reusit sa conjuge trecutul cuviitorul.

Cred ca asta este lectia celor doua arhitecturiale Parisului.

Va urez un voiaj cât mai plin de învataminte!

Director departamentProf.dr.arh. Mircea Ochinciuc




Coordonator: prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc

Text, traduceri: prep.arh. Stefan Simion

Design, tehnoredactare: asist.arh. Andra Panait

Construitã pentru a adãposti locuinþa ºicolecþia de artã modernã a unui bancherelveþian.

Conceputã ca un parcurs continuu, dealungul cãruiapercepþia spaþiului se îmbogãþeºte secvenþã cusecvenþã pe verticala celor trei nivele întrepãtrunse

Charles Jencks descrie astfel subtilitatea descoperirii�promenadei� interioare:

... �Open the door, go under a bridge, and the tight spaceexplodes upwards and through punched-out voids that aremysteriously backlit. Go across the triple-height space, lookat the Purist paintings, one of which you now seem to bemoving through, turn left up a stair, and survey the pureprisms from a balcony...

...Catch your breath, turn around, and proceed to the cul-mination, La Roche�s curved gallery... [M]ount the brownramp to the left, to Le Roche�s aerie, his top-lit library. Thespatial sequence is remarkable and remained a constantpreoccupation of Le Corbusier. It also became the stock intrade of subsequent Modern architects�...1


paris - ghid de arhitecturã modernãvilla

La

Ro

che


villa La RocheL e C o r b u s i e r º i P i e r r e J e a n n e r e t , 1 9 2 5

10 square du Docteur-Blanche

1 http://www.galinsky.com/buildings/laroche/



La

Ro

che


Primul imobil colectiv al lui Le Corbusier (con-struise doar case sau vile pana in acestmoment)

� cutie inchisa pe capete, izolata in mijlocul unuispatiu verde

� prima etapa a 20 de ani de cercetari care vor ducela "Cite Radieuse"

� model universal valabil "machine a habiter" - masi-na de locuit colectiva

� a aplicat integral cele "5 puncte" fundamentale alearhitecturii sale: pilotii care elibereaza solul pt. cir-culatie si vegetatie; fatada "cortina" cu un desenliber fara stalpi si ziduri exterioare; plansee liberede compartimentari; ferestre in lungimea fatadei;si acoperisul amenajat in terasa

� tur de forta tehnica fata de bugetul mic al con-structiei

� teren prost de fundare, pilotii merg pana la19,50m in teren si suporta un platou de beton pecare este "pus" imobilul

� in spate scara ocupa un volum separat, cu o dulcelinie curba, care contrasteaza cu severitateaortogonala a cladirii.


paris - ghid de arhitecturã modernãpav

ilio

nu

l El

veti

ei


pavilonul ElvetieiL e C o r b u s i e r s i P i e r r e J e a n n e r e t , 1 9 3 2

Orasul Universitar, Bdul Jourdan, 7, arondismentul 14

Primul "Cite Radieuse" al lui Le Corbusier - uni-tate de locuit Marsilia era inaugurata deja de7 ani. Aici Le Corbusier construieste o "clona",

a acestui tip de constructie general valabil carepoate fi amplasata oriunde, fara legatura cu situlurban sau clima. La 27 de ani dupa realizareaPavilionului elvetian, Pavilionul Braziliei poate punein evidenta evolutia gandirii sale.

� La Corbusier este convertit total la "brutalism",betonul brut, care va dovedi ca suporta prostpoluarea si imbatranirea

� Camerele studentilor sunt prelungite cu logii curol de brise-soleil (necesare in Marsilia mai multdecat in Paris pe o fatada orientata la est)

� Vopsitorii interioare in culorile steagului brazilian

� O mica constructie cu acoperisul oblic joaca rolulde contrapunct al volumului ortogonal - o teza-antiteza ca si la alte constructii



ilio

nu

l B

razi

liei


pavilionul BrazilieiL e C o r b u s i e r º i L u c i o C o s t a , 1 9 5 9

Orasul Universitar, str. de la Porte de Gentilly, arondismentul 14



ilio

nu

l B

razi

liei


Antonin Planeix, un faimos sculptor demonumente funerare, a facut eforturifinanciare uriase pentru a-si permite aceas-

ta casa. Construita la un an dupa ridicarea caseiTzara proiectata de Adolf Loos, aceasta casa esteintr-o oarecare masura similara operei lui Loos.Limbajul arhitectural este insa specific lui LeCorbusier; interesanta este maniera de interpretarea unor principii clasice, prin repunerea in chestiunea notiunii de simetrie, a soclului si a relatiei dintrevolum si suprafata.


paris - ghid de arhitecturã modernãcasa

Pla

nei

x


casa PlaneixL e C o r b u s i e r º i P i e r r e J e a n n e r e t , 1 9 2 7

24 bis, bd. Massena, arondismentul 13, metrou: Porte d'Ivry

Marcheaza inceputul arhitecturii moderne -discutii polemice in epoca; sistem con-structiv revolutionar din beton (betonul

mai fusese folosit, dar fara a i se pune in valoareposibilitatile - 1899, Hennebique, imobil delocuinte). Auguste Perret este fiu de antreprenor siare doi frati impreuna cu care au o antrepriza deconstructii. El este om de santier, cunoaste toatetehnicile si problemele de realizare a constructiilor.

Caracteristici ale acestei cladiri:

� scheletul liber, sarpanta libera: "adevarul conducecatre frumos"

� planul liber

� curtea interioara este amplasata in fata (dimensi-unea terenului este mica)

� lumina pe sud

� A.Perret: "cel care disimuleaza o parte oarecare asarpantei se priveaza de singurul ornament legitimal arhitecturii".


paris - ghid de arhitecturã modernãblo

c d

e lo

cuin

te


bloc de locuinteA u g u s t e P e r r e t , 1 9 0 4

Str. Franklin, 25bis, arondismentul 16


paris - ghid de arhitecturã modernãblo

c d

e lo

cuin

te


Institutul Lumii Arabe, este un instrument dedifuzare a culturii arabe in Franta. Intentiaautorilor a fost de a fi o constructie "dialog":

intre traditie si modernitate.

� fatada tratata intr-o versiune de inalta tehnologiesugereaza conceptul traditional al ferestrelor arabe,celebrele musarabiuri: suprafetele vitrate ale bi-bliotecii transmit lumina zilei printr-un sistem decelulele foto-electrice. Intre biblioteca si muzeuapare o ruptura care conduce la un patio,transpunere a interiorizarii arhitecturii arabe.

� Dialog intre Parisul modern si cel vechi


paris - ghid de arhitecturã modernãInst

itut

ul L

umii

Ara

be


Institutul Lumii ArabeJ e a n N o u v e l , G i l b e r t L e z e n e s , P i e r r e

S o r i a s i A r c h i t e c t u r e S t u d i o , 1 9 8 7

Quai Saint-Bernard, 11, arondismentul 5


paris - ghid de arhitecturã modernãInst

itut

ul L

umii

Ara

be


Veche proprietate a lui Chateaubriand, in inimaMontparnassului; la intrare s-a pastrat uriasulpom, cedrul din Liban, plantat de scriitor.

"Este aici o arhitectura lejera, vitrata si cu structurametalica tramata. O arhitectura a carui joc consistadin estomparea limitelor tangibile ale cladirii si unvolum superflu intr-o poetica ambigua si evanescen-ta. O arhitectura care da cartierului bucuria uneigradini multa vreme ascunsa vederii".

Un joc de transparente si lumina, cladirea ofera tre-catorilor posibilitatea de a vedea operele pe care leexpune pentru a invita pe vizitatori.

Gradina, creatie a artistului Lothar Baumgarten,opera de arta in care nimic nu e lasat la intamplarede la alegerea diferitelor specii vegetale, la nisipulsilicios de pe Valea Essonne, la noii arbori plantaticare se joaca cu propria lor reflectare in peretii desticla ai cladirii.


paris - ghid de arhitecturã modernãfun

dat

ia C

arti

er


fundatia CartierJ e a n N o u v e l , E m a n u e l C a t t a n i , 1 9 9 4

bd-ul Raspail, 261, arondismentul 14


paris - ghid de arhitecturã modernãfun

dat

ia C

arti

er


Pe cele 55 hectare ale incintei vechiului abatorde la Vilette - faimos scandal urbanistico-financiar a celei de a 5-a Republici - se afla cel

mai vast parc al Parisului - 30ha, cu un mare muzeual stiintei si tehnicii, o geoda, un oras al muzicii(Christian de Portzamparc, 1989-1992) si binecunos-cuta sala de spectacole, "Le Zenith".

Tschumi a imaginat un parc al secolului 21, adica unparc de activitati opus celor de agrement si odihnadin secolele 18-19.

� zona verde ocupa un loc secund: 2 km de alei bor-date cu arbori, cateva hectare de prerie, si 60 demici gradini tematice, de mai putin de 1000mpfiecare - gradini de apa, vegetatie, culturale,didactice, etc.

� restul esplanadelor sunt pentru jocuri

� cele 30 de "folie" sunt cuburi de 10m fiecare latu-ra, imbracate in metal rosu, dispuse dupa o tramaregulata, la 100 de m una de cealalta. Fiecare"folie" este consacrata cate unei activitati precise:muzica, gradinarit, informatica, etc

� o mare galerie acopera 900 metrii lungime tre-verseaza parcul si-l face utilizabil pe orice vreme

� opera seminala a starii de modernitate si a teorieidesconstructiei.


paris - ghid de arhitecturã modernãpar

c d

e la

Vill

ette


parc de la VilletteB e r n a r d T s c h u m i , 1 9 8 7 - 1 9 9 1

Str. Jean Jaures, 211, arondismentul 19



c d

e la

Vill

ette


Oinsertie caracterizata de doua situatiiurbane diferite: cele doua volume careintregesc frontul continuu al celor doua

strazi la care ansamblul are iesire si bara de locuintesi pavilioanele amplasate in curtea interioara.Arhitectii au cautat sa ofere un mod de viata diferitfata de cel traditional adoptat in Paris, motiv pentrucare au abordat o strategie de orizontalitate incurtea interioara.

Locuirea de aici este in stransa legatura cu paman-tul, toate apartamentele avand curti sau balcoane siterase. Bara din curtea interioara are 3 niveluri(p+2), iar contactul apartamentelor cu vegetatia sinatura este amplificat prin dispunerea unui sistemde plante agatatoare pe zidurile cladirii.


paris - ghid de arhitecturã modernãimo

bil

de

locu

inte


imobil de locuinteH e r z o g & d e M e u r o n , 2 0 0 0

rue des Suisses si rue Jonquoy, arrondismentul 14


paris - ghid de arhitecturã modernãimo

bil

de

locu

inte


P e cele 14 hectare al incintei uzinelor Citroen s-a realizat cel mai mare spatiu verde dupa celde la Vilette

� conceptie futurista - fuziune intre vegetatie, pia-tra, sticla si peste tot prezenta apei

� gradina alba - aspect mineral; gradina neagra -conifere tunse evocand niste bonsai uriasi;

� doua imense sere: o orangerie - specii cultivate inAustralia si o sala de expozitii sezoniere

� peristil din jeturi de apa cu joc de lumini si miscarepe calculator

� sase gradini in serie separate intre ele de mici seresi de caderi de apa - fiecare corespunde unuia dincele 5 simturi ale omului si prezinta o culoaredominanta a vegetatiei, simbolic asociata cu unmetal: gradina argintie - vederea; gradina verde -auzul; gradina aurie - al 6-lea simt

� vizavi de fiecare sera se afla un tun de granitnegru, doua servesc de belvedere

� gradina "in miscare" si gradina rocilor



c A

nd

ré-C

itro

ën


parc André-CitroënJean-Paul Viguier, Jean-François Jodry, Patrick Berger, 1992

Str. Balard si Javel, 211, arondismentul 15



c A

nd

ré-C

itro

ën


Albul stralucitor si stricta impartire a vo-lumelor cladirii conform diverselor functiuni- sunt semnatura arhitectului functionalist,

new-yorkez Richard Meier.

Serviciile administrative ale canalului tv ocupa omare cladire de 7 nivele pe cheiul Andre Citroen,studiourile si regizorii producatori sunt in volumulperpendicular. La jonctiune, intrarea se deschidecatre o mare curte interioara vitrata pe 20mlungime. In spate o cladire larg deschisa catre parc siacoperita de o aripa de avion care adaposteste salilede reuniuni si restaurantul.

Fatada transparenta in sticla si cu brise-soleil catrechei se opune celei compacte si ferma a cladirii deproductie, acoperita cu placi emailate albe.


paris - ghid de arhitecturã modernãsed

iul

Can

al+


sediul Canal+R i c h a r d M e i e r , 1 9 9 1

str. Cevennes si chei Andre Citroen

O"cladire - in forma de Y", spunea LeCorbusier, "este un salut respectuos catretrecut si o deschidere catre viitor". Langa

Scoala Militara o fatada "sobra si intima" careinchide piata Fontenoy, fara a se impune fatadeloristorice. Fatada de pe strada Suffren, din contra estemonumentala, la scara vastului spatiu care seintinde in fata ei si foarte moderna : brise-soleil, por-tic de beton brut, expozitii permanente de sculpturamoderna, in conformitate cu vocatia culturala aUNESCO. In holul de intrare, enorme pile de betonalb sablat, ca si porticul, proiectate de Nervi.

A doua cladire acoperita "in acordeon" grupeazamarea sala de sedinte si salile pe comisii. Gradinajaponeza conceputa de I. Noguchi este bordata deo cladire cubica pe 4 nivele.


paris - ghid de arhitecturã modernãUN

ESC

O


UNESCOMarcel Breuer, Bernard Zehrfuss si Pier-Luigi Nervi, 1958

Piata Fontenoy, arondismentul 7


paris - ghid de arhitecturã modernãUN

ESC

O


In 1965 rapida dezvoltare a UNESCO conduce la oextindere cu noi birouri pe doua nivele ventilate siiluminate natural datorita celor 6 curti interioaredecorate cu peluze de iarba.

Decoratiile in armonie cu arhitectura sunt rezultatulunei cooperari internationale: fresce ale spanioluluiPicasso si mexicanului Tamayo, peretele lunii si alsoarelui in ceramica ai spaniolilor Miro si Artigas,

Mozaicuri ale francezilor Bazaine si Herzell, relief deJean Arp, tapiserii de Andre Lurcat si Le Corbusier,fantana japoneza de Noguchi, un cap de inger dintr-o biserica distrusa de bomba atomica de laNagasaki, statuia monumentala Silueta a englezuluiHenry Moore, "mobilul" din fier negru al americanu-lui Calder.

Aceasta mica constructie, 33mp, se gaseste peun teren de 350mp inserat intre SediulUNESCO si Sala de conferinte. Semnificativ

este faptul ca se gaseste in apropierea gradiniijaponeze creata de Isamu Noguchi, gradina forma-ta din 88t de piatra adusa de la Shikoku. Pe unperete aflat langa rampa de acces spre spatiul demeditatie, este suspendat Ingerul de la Nagasaki(din biserica Urakami distrusa de bomba atomica, 9august 1945). Ando a utilizat granit iradiat debomba pentru bazin si pavaj. Lumina patrunde ininteriorul cilindrului de beton de 6,5m inaltime, prinmica fanta perimetrala de sticla care creaza iluziasuspendarii acoperisului. Exista doua deschideri deacces fara usi. La interior 2 fotolii concepute deAndo constituie singurul decor.


paris - ghid de arhitecturã modernãspat

iu d

e m

edit

atie


Spatiu de meditatieT a d a o A n d o , 1 9 9 4

Piata Fontenoy, arondismentul 7, incinta UNESCO

Destinat sa elibereze total Muzeul Louvre,acest nou minister a fost conceput "ca opoarta si ca un pod". Ca o poarta, pentru "a

constitui intrarea monumentala care a lipsit Parisuluila est". Ca un pod, pentru ca noua constructie, afla-ta pe malul Senei, "trebuia sa existe in raport cuaceasta".

Forma terenului facea imposibila adoptarea uneisolutii clasice - o fatada paralela cu fluviul - arhitectiiau ales sa amplaseze "o metafora fluviala: sa deacladirii forma unui pod ai carui ultimi 2 piloti se aflain apa". Utilizarea pietrei " da o imagine traditionalade pod si semnal de cladire publica, a carei trama pedeschideri mari obtine o scara monumentala".


paris - ghid de arhitecturã modernãmin

iste

rul

de

fin

ante


ministerul economieisi finantelor P a u l C h e m e t o v s i B o r j a H u i d o b r o , 1 9 8 8

cartierul rezidential Bercy, bd-ul Bercy, 12

Monumentalitate si modestie - pentruaceasta sala cu geometrie variabila -55.000mp - cu o capacitate intre 3.500-

17.000 spectatori la manifestari sportive - meciuri debox, fotbal, curse de ciclism, sau manifestari cultur-ale de opera, concerte, varietati, etc.

Latura monumentala, de care raspunde Ministeruleconomiei, "o piramida tronconica sustinuta de 4enormi stalpi din beton cu diametrul de 6m si inal-timea de 30m, care suporta greutatea sarpanteiacoperisului".


paris - ghid de arhitecturã modernãpala

tul o

mni

spor

turil

or


palatul omnisporturilorP ie r re Pa ra t , M i che l Andrau l t , Ayd in Guvan ,

Jean P rouve , 1983cartierul rezidential Bercy, bd-ul Bercy, 2

Copilul teribil al arhitecturii americane, Gehry avrut sa exprime Statele Unite "tara maitanara, cu mai multe legi si mai multe con-

strangeri decat tarile europene", totul respectand"politetea elementara care consta in a tine cont deun context, de o scara si de oameni".

Respectul "contextului" parizian, este o cladireimbracata complet in piatra - material neobisnuit pt.Gehry - a carei "fatada urbana" se aliniaza cumintepe str. Bercy. "Spiritul american", se regaseste pefatadele catre parc, acolo unde exuberanta nu riscasa "ridiculizeze cladirile vecine". Aceasta arhitecturaeste facuta din fragmentare si suprapunere aformelor. "Ma gandesc la Matisse care a realizat celemai frumoase opere ale sale din colaje de hartie cuo simpla foarfeca".

O libertate de compozitie care aduce cladirii o nota"decontractata, atragatoare si accesibila. In acelasitimp, aceasta "sculptura" reflecta concentratia deactivitati a celui mai mare centru cultural americanin strainatate: concerte, expozitii, conferinte, spec-tacole si cursuri de dans, teatru, cinema, video, muz-ica, etc. In cladire exista si 20 de apartamente pen-tru vizitatorii americani.


paris - ghid de arhitecturã modernãCen

tru

l A

mer

ican


Centrul AmericanF r a n k O . G e h r y , 1 9 9 2

cartierul rezidential Bercy, str. Pommard si bd-ul Bercy


paris - ghid de arhitecturã modernãCen

tru

l A

mer

ican


Pe partea cealalta a parcului Bercy fata depalatul omnisporturilor din Paris, se aflauvechile depozite de vinuri care au fost conver-

tite in mici magazine si restaurante. Aceasta stradacomerciala poarta numele de Village de Bercy si adevenit un veritabil centru al vietii mondene, darmai ales turistice. In capatul dinspre Sena al acesteistrazi pietonale este amplasat un mare cine-matograf tip multiplex care inchide perspectiva sidomina aceasta forma urbana. Pe caldaramul dinpiatra cubica se decupeaza sinele vechilor vagoanecu care se mutau butoaiele de vin dintr-un depozitin altul.



ge

de

Ber

cy


Village de Bercycartierul rezidential Bercy

Obiblioteca pentru Franta si un loc in Paris: 4turnuri marcheaza colturile unui spatiu lafel de mare ca cel din piata Concorde si

"marcheaza in vid un paralelipiped virtual" inalt de100m, care face din biblioteca un monument alcerului parizian. In forma de carte deschisa, acesteturnuri sunt pline de containere metalice pentrucarti - la adapost de soare - si acoperite de un "val"de sticla nereflectorizanta. Metalul brut folosit vaoxidea in aer liber.

Trei nivele de sali de lectura deschise catre gradinade 1 ha (ca la Palatul Regal) situata in centrul spatiu-lui: "departe de activitatile orasului, recreand atmos-fera de manastire, fara a o ingradi".

Centrul de studii international si biblioteca oferacataloage si posturi de consultare informatica.Capabila de a stoca 12 milioane de lucrari si sa ofere5.000 locuri de lectura, cladirea aduna zilnic 20.000vizitatori.


paris - ghid de arhitecturã modernãbib

liote

ca F

ran

tei


biblioteca FranteiD o m i n i q u e P e r r a u l t , 1 9 9 5

quai de la Gare, arondismentul 13


paris - ghid de arhitecturã modernãbib

liote

ca F

ran

tei


UNIVERSITATEA DE ARHITECTURˆ “I URBANISM ION MINCU ...€¦ · Defense în ’89, la 200 de ani...

Documents

Transcript of UNIVERSITATEA DE ARHITECTURˆ “I URBANISM ION MINCU ...€¦ · Defense în ’89, la 200 de ani...