Unirea Transilvaniei cu România

Unirea de la 1 decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal al istoriei României și totodată realizarea unui deziderat al locuitorilor din Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic, unirea Transilvaniei cu România. Ziua de 1 decembrie a devenit după evenimentele din decembrie 1989 și Ziua Națională a României.

Cauze și evenimente precursoare

• București, 1916 cu puterile Antantei (Marea Britanie, Franța, Italia (din aprilie 1915) și Imperiul Rus). Conform tratatului, România obține drepturi asupra tuturor teritoriilor din Austro-Ungaria locuite de români. Transilvania, Banatul, Bucovina,Crișana și Maramureș (Partium) urmând să devină parte a României după Primul Razboi Mondial dacă România va intra în război. Granița planificată urma o linie cu aproximativ 20-40 de km mai la vest față de granița actuală dintre Ungaria și România, atingând râul Tisa la sud, incluzând astfel întreg Banatul. acasă.

IIII• Convenției de la București din 1916. Crișana și Maramureș,

incluzând orașele Satu Mare, Oradea, Beiuș și Arad, ca dealtfel și centrul Transilvaniei până la râul Mureș, sunt lăsate sub administrație ungară. Ungaria este obligată de puterile Antantei să permită trupelor armatei române să pătrundă în teritoriile transilvănene la est de linia de demarcație aflată de-a lungul Mureșului. Ungariei îi este permis să păstreze doar opt divizii de armată. Trupele dezarmate se întorc acasă. noiembrie 1918 - De-a lungul unui interval de 12 zile, se țin alegeri pentru Marea Adunare Națională a Românilor din Transilvania și Ungaria. Cei 1,228 de membrii sunt aleși câte 5 din fiecare district electoral stabilit în 1910 (600 de membrii în total), respectiv 628 de reprezentanți ai diferitelor organizații sociale, profesionale și culturale (cler, uniunui profesorale, armată). Entuziasmul local crește, pe măsură ce sunt înaintate cereri precum reforma agrară, votul universal și posibila unire cu România.

• 25 noiembrie, 1918 - Armata română ocupă Târgu-Mureș.

Alegerea Albei IuliaAlegerea Albei Iulia• Alba Iulia, faimoasa cetate a Bălgradului, fusese aleasă

de către Consiliul Național Român Central, care avea sediul la Arad, pentru a adăposti între zidurile ei pe reprezentanții poporului românesc din Transilvania pentru două pricini. La 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul, își făcuse intrarea triumfală în Alba Iulia în fruntea unui alai măreț. Cetatea a fost capitala domnitorului în timpul scurt cât reușise să săvârșească unirea celor trei principate (Muntenia, Moldova și Transilvania). La 1784, pe același platou al Cetății, Horia și Cloșca, sufereau supliciul frângerii pe roată în urma condamnării lor.

Pregătirea• Pregătirea politică a Adunării a întâmpinat dificultăți. Ședințele

preparatoare din cele două zile, care au precedat Adunarea, au fost foarte însuflețite. Discutându-se textul Rezoluției Unirii, redactat de Vasile Goldiș, unii susțineau ca Unirea să se facă pe baza proclamării autonomiei Ardealului. Tineretul, la care se adăugaseră și delegații sosiți din Bucovina și Basarabia, susțineau unirea fără condiții. Socialiștii, lucrând sub influența Budapestei, cereau republica și-și exprimau temerea de stările politice din vechiul Regat al României. În cele din urmă s-a stabilit o înțelegere, renunțându-se la toate părțile la punctele de vedere prea intransigente și adoptându-se formula unei autonomii provizorii. Iuliu Maniu a explicat că e necesară o epocă de tranziție, deoarece “nu se poate ca într-o singură zi, sau într-o singură oră, sau într-un moment dat, să punem la o parte o stare de lucruri veche și să înfăptuim una nouă”. Deci, nu e vorba de a pune condiții la Unire, ci a constata necesitatea unei epoci de tranziție.

AdunareaAdunarea• Adunarea de la Alba Iulia s-a ținut într-o

atmosferă sărbătorească. Au venit 1228 de delegați oficiali, reprezentând toate cele 130 de cercuri electorale din cele 27 comitate românești, apoi episcopii, delegații consilierilor, ai societăților culturale românești, ai școlilor medii și institutelor pedagogice, ai reuniunilor de meseriași, ai Partidului Social-Democrat Român, ai organizațiilor militare și ai tinerimii universitare. Toate păturile sociale, toate interesele și toate ramurile de activitate românească erau reprezentate.

RezoluRezoluţiaţia• Rezoluția Unirii e citită de episcopul

greco-catolic Iuliu Hossu: „Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre.”

Consecințe și războiul dintre Regatul Consecințe și războiul dintre Regatul României și Republica Sovietică UngarăRomâniei și Republica Sovietică Ungară

• 7 decembrie, 1918 - Armata Română intră în Brașov, în sud-estul Transilvaniei.

• 7 decembrie, 1918 - Armata Română depășește linia de demarcație fixată prin Tratatul de pace de la Belgrad (râul Mureș) și înaintează spre Turda, cu scopul de a ocupa Clujul, cel mai important oraș al Transilvaniei. Puterile Antantei îi ordonă Ungariei să-și retragă trupele.

• decembrie, 1918 - Guvernul Ungariei decide recrutarea de soldați, pentru a rezista trupelor române, dar timpul este prea scurt. Orașe importante, precum Cluj, se predau fără a opune rezistență.

• 12 decembrie, 1918 - Trupele române intră în Sibiu (sudul Transilvaniei).• 14 decembrie, 1918 - Consiliul Director din Transilvania, ales de etnicii

români, trimite la București o delegație condusă de Miron Cristea, episcop de Caransebeș, pentru a negocia detaliile unirii.Regele Ferdinand I al României primește și acceptă Declarația Unirii, proclamată la 1 decembrie de către Adunarea Națională a Românilor din Transilvania și Ungaria.

• 15 decembrie, 1918 - O Adunare națională a Germanilor din Transilvania și Banat are loc la Mediaș, în centrul Transilvaniei, în care se proclamă o declarație care aprobă decizia de românilor de a se uni cu Regatul României.

IIII• ianuarie, 1919 - Puterile Antantei dezaprobă acțiunile românilor, care în schimb

susțin că decizia Parlamentului Transilvaniei trebuie să aibă prioritate față de armistițiul dintre Franța și Ungaria.

• 18 ianuarie, 1919 - Trupele române intră în Sighetu Marmației.• 22 ianuarie, 1919 - Trupele române se opresc la noua linie de demarcație indicată de

puterile Antantei, lăsând Banat sub controlul Serbiei, iar Crișana sub control Maghiar.• 20 martie, 1919 - Generalul francez Vyx, în numele puterilor Antantei, cere Ungariei

să renunțe la anumite teritorii și să accepte o nouă linie de demarcație, mai mult sau mai puțin în concordanță cu situația din teren de la acel moment.

• • • Situația teritorială a Republicii Sovietice Ungare

•      Teritoriul inițial al Republicii Sovietice Ungare•      Teritoriu recucerit de către Rep. Sov. Ungară (mai-iunie 1919)•      Teritoriu ocupat de către România în aprilie 1919•      Teritoriu sub control francez și iugoslav• 3 august, 1919 - trupele române intră în Timișoara.

Declarația de renunțare a Declarația de renunțare a împăratului Carol I al Austrieiîmpăratului Carol I al Austriei

Episcopul Iuliu Hossu dă citire Rezoluției de la Alba Iulia

Delegația Consiliului Dirigent al Transilvaniei venită la București

pentru a înmâna Regelui Ferdinand I Actul Unirii

Situația teritorială a Republicii Sovietice Ungare

România interbelică

WebografieWebografie• http://ro.wikipedia.org

• www.google.ro

Sfârşit

by Grejuc