UNE! FRUNTARII · 2018-01-11 · istoria unei fruntaiiii..041100.011.1 romania pe malul drept al...

ISTORIA

UNE! FRUNTARII

ROMANIA

PE MALUL DREPT AL DUNAREI

ISTORIA

UNEI FRUNTAIIII..041100.011.1

ROMANIA

PE MALUL DREPT AL DUNAREI

DE

PRINCIPELE GHEORGHIE BIBESCU

0/14/1/....

TFIADUSA DIN LIMBA FRANCESA

de

ALEXANDRU EM. FLORESCU

BUCURESCITIPOGRAFIA CURTII REGALE, PROPR. F. GOBL FII

12, PASAGIUL ROMAN, 12.

1.883.

.

J.POPESC1J BA.JENARU

AUTORQ.a0a.les.WW.o.a.z.V0 lasE027..:?. zaz

Cu toate probele de inalt interes ce marilePuteri au dat Romania inainte si in timpulCongresulul de la Berlin, cu toate lucrerileconstiincioase si insemnate ale comisiuneloreuropene din 1878 si 1879, situatiunea fd-cuta Romaniei pe malul drept al Dunarei, nueste dintr'acelea care s6 permits uneT natiunia lua in posesiune uo bucata de pament farataints pentru trecut si Fara temere pentruviitor.

Ni s'a parut interesant si folositor de a cer-ceta causele acesteT situatiunT.

A resuma fasele prin care a trecut chestiu-nea romans pang asta-c1T, incepend din mo-mentul cand s'ati subscris prelirninarile depace, in ianuarie 1878, la Andrianopol, in-tre Itnperiul rus si Sublima-Poarta ; a demon-stra cu toata deferinta cuvenita intentiunelorrepresentantilor Marilor Puteri si lArbatu-

a822.. A U L

VI

lui eminent care a prezidat la lucrerile lor, ca,marea opera de la Berlin a remas incomplect5,In ceea ce priveste pe Romania; a proba ca re-sultatul final nu respunde nici cu spiritul nicicu litera tractatului din 1878, nici cu deci-siunele luate de catre comisiunile europeene,de oare ce Congresul a crequt ca putea se re-solve importantul problem al delimitatiundhotarului bulgaro-roman fall a tine seama deuo chestiune esentiala; a arota in fine care artrebui se fie aceasta fruntarie ca Romania seo poata apera si se poata 'Astra Dobrogeaoa,eats scopul acestei lucrerY.

Mari le Puteri fi-vor ele patrunse de giustetaconsideratiunilor ce vor urma mai la vale sischimbava'si ele oare decisiunea, la ora apro-piata poate, a und nuoi reguleri a chestiuni-lor Orientului? 0 dorim aceasta cu ardoare.

Baca speranta noastra se va realisa, recu-noasterea ce am facut fruntarie noastre de laestul Silistre, a petel Silistrei si a pozitiuni-lor sale dominante si ingrozitoare, consultanddocumentele diplomatice relative la aceasta in-teresanta chestiune nationals, si in fine, de-cidendu-ne a publica aceste cite -va pagincchiar de asta-CIT, in prevederea viitorului, toateacestea nu le vom fi facut numai in interesulunui simplu studiti teoretic.

VII

Am fi dorit sa resurnalm la finele acestellu.creri, documentele diplomatice cele mai im-portante ale istoriei noastre, incepend de la1774, cu scopul de a pune pe cetitor in starede a lega presentul cu trecutul, de a'si da uoseams mai esactI de evenimentele actuale, dea mesura viitorul cu uo mai mare prevederesi de a urma mersul terii noastre in laborioa-sele etapuri ce a strebatut ping la a ei glori-oasa in54are , vecelend'o trecand, in acestperiod de una-suta-opt ani, de la vasalitatela indipendenta.

Dar ne am temut de a nu distrage atentiuneade la chestiunea principals.: fruntaria romansde peste Dun'are ; si am preferat se intarchli-em aceasa publicatiune al drui punct de pie-care va fi tractatul de la Kainardgi, 1774. A-ceastg epoc6 este inteadever, pentruteara ro-maneasca, aurora reinvierei sale, precum estetractatul de la Berlin, ridicarea sa in plina lu-mina, intre statele civilisate ale lumei.

-.40746E"Etvilis-

PARTEA I

CONGRESUL DE LA BERLIN

RONIANIALA SAN-STEFANO (1)

Indipendeuta Romani stipulatil fara conditiune indata dup6 ar-mistitiil in Preliminiirile de Pace. Tractatul de la San-Stefano. Articolile acestut tractat privitoare la Romilnia, laindipendenta et Mit conditiune, Ia neutralitatea fruntariei saleDanubiane, In garantia liberel navigatiuni pe Duniirea-de-gios,In Orimurile ce i s'ait adeogat ea despligubire pentru celce '1 se brApise. Efeetul traetatuluI de In San-Stefano asu-pra puterei otornane si eenilibrulul enropeanii. Temerile Ca-binetului Englesil s'ale cabineteloril europeene. CircularaForeingn-Oficiulti. Pro-Memoria eaucelariel din Petersburg.

Cum s'ail motivat in acest din mina document, projecteleRusiei in privinta

La 1878, Rusia e;Ta triumfatoare, cupretul unor silinte eroice, din lupta sa incontra imperiulta turcesc.

Romania, aliata Czarului in aceasta campa-

(I) Acest studiti Qi eitatimille ce vor urrna sint trase din textudesbaterilor CougresuluI de la Berlin, publicat de guvernul fran-ces, Paris, Imprimeria Nationalii, 1878.

si

Romani..

12 ISTORIA UNEI FRUNTARIf

nie pe care, glorioasa rezistenta a lui Osman-Pasa s'a armatei sale, o prelungise atat demult si o facuse atat de sangeroasa, a reamintitprin preciosul concurs al vitejie sale, vechiaclicatoare : « Adesea tine -va are nevoe de unmai mica de cat sine. »

Indipendenta Principatului trebuea natural-mente sa fie una din consecintele victories.Intr'adev6r, in instructiunele relative la ar-mistip si la preliminarile de Pace trimise co-mandantilor-sefi, si pe care A. S. PrincipeleGorciacow le comunica la 28 ianuarie 1878D-lui General Le-FIO, Ambasadorul Franteila Petersburg, se hotaraste ca., « Principatula Romanies se va declara indipendent si va« priimi o despagubire teritoriala. (1) » Si, inpreliminarile de pace subscrise la i2/31 ianua-rie 1878, in Andrianopol, de catre Server-Pasa si Namic-Pala de uo parte, si de MareleDuce Nicolae de alts parte, se stipuleaza dinnuoit ca : « Indipendenta Romanies va fi

recunoscuta . . . si '1 se va asigura uo des-« pagubire teritoriala indestulatoare. (2) »

Aceste preliminari, care nu explic pentruce se acorda uo despagubire teritoria16. Roma-

(I) Depega generalulul Le F15 ciitre ministrul afacerilor stre-ine, la Paris, pagina 5. textul Con gresulul de la Berlin.

(2) Ibidem.

ROMANIA LA SAN-STRFANO 13

niei, care, si dintr'alt punct de vedare Inca,resturna uo stare de lucruri stability prin trac-tatele din 185E si 1871, pun pe Anglia peganduri si o decid se reclame interventiuneamariloru Puteri europeene.

Dar inainte de a merge mai departe, estefolositor a reproduce aid articolile din trac-tatul de la San-Stefano privitoare la Romania :

« Art. 5. Sub lima Poartil recunoaste Indi-a pendenta Romaniei, care va sustine drep-« turile ei la no despagubire ce se va desbate

intro amanduo6 partite.« Ping la incheerea unui tractat direct In-

a tre Turcia si Romania, supusii Romani sevor bucura in Turcia, de toate drepturilegarantate supusilor celor- l'alte Puteri eu-

« ropeene.Cuvintele acestea : « care va sustine drop-

« turile sale !a uo despagubire ce se va des-bate intro amanduoe partile, n s'att sters de

care Congresul de la Berlin.« Art. 12. Toate cetatile de pe Dunare se

vor rade. Nu vor mai fi de aci inainte, pemarginile acestui fluviu, niei uo fortereca,nici bastimente de resbel in apele princi-

« patelor Bulgariei, Romaniei si Serbiei, a-« fara de cele stationare intrebuintate pins a-

'si

a

0

a

7)

'si

a

a

a

R

14 ISTORIA UNEI FRUNTARII

cum, si bastimentele usoare destinate la po-fluviala" si la serviciul vamilor.

« Drepturile, obligatiunile si prerogativeleComisiunei internationale de la Dunarea de

a gios, sunt mentinute intacte. »Acest art. 12, se" observam in treacilt, e foarte

limpede. El pastreazA desvoltk pentru apeleregimul care poate se asigure mai

bine neutralitatea for indispensabila corner-ciului si linistei staturilor Ormurene.

Articolul 19, paragraful al duoelea, face e-numeratiunea urmatoare a t6rimurilor ce ur-meaza se remae Romaniei : « Sangeacul Tulcei,« adica, districtele (cazas) Kilia, Sulina, Mah-« mudie, Isaccea, Tulcea, Mkinu, Babadag,« Hirsova, Kiustenge si Medgidie, precum sia insulile Delte si insula Serpilor. » Si maiadaogti si acest paragraf atat de diplomatic informa cat si explicit in fond : « Ne avend do-« rinra se's1" anexeze acest teritoriti (sangea-

cul Tulcei) si insulile Delta, Rusia 10' re-a serve facultatea de a le schimba cu partea« din Basarabia deslipita grin tractatul de la

1856, si limitaa la miac15,-(1I cu talvegulbratului Kiliei si gura Stari-Stambul.a Chestiunea impartirei apelor s'a pescarii-

« for va urma sa fie regulatii printr'uo corni-

Dundrei,

«

« litia

«

si

a

tr

ROMANIA LA SAN-STEFANO 15

a siune Ruso-romans in spatiul de un an de« la ratificarea tractatului de pace. D

Tractatul de la San-Stefano , (1) conceputcu uo dibacie extrema, executat cu uo rara iu-teala, arunca pe Poarta fara ape'rare, in voeateribilei sale rivale. Indata ce plenipotencia-ril ei ratificara aceste grele si definitive con-cesiuni, Turcia perdu tot dreptul de a maipune inainte in favoarea sa, vre una din gra-vele consideratiuni privitoare la ecuilibrul eu-ropean.

Dioa de 3 martie 1878 e clioa in care Su-.blima Poarta fu constrinsa a subscri aceastamare si decisiva abdicatiune.

Cand Congresul de la Berlin se deschise,nuoul tractat nu putea sa mai fie alt-ceva decat omologarea, de catre Europa, a stipula-tiunelor de la San-Stefano.

In momentul eind isbucnea aceasta crisa,axul puterei in Europa se stramutase, si Sta-turile furs constrinse a suferi acea perturba-

(1) Tractatul de la San-Stefano se compune din duo'Hecl §inuog articole. El a fost incheiat in 19 fevruarie (3 martie)1878, li poartit pe (Mitsui semnriturele urmrttoare : Pentru Rusia,a Comitelu! N. Ignatief, adjiutant general al Majesti4e1 Sale Ira-periale, §i a in! Widow, §ambelanul curie! imperiale; pentruPoarta Otomanrt, a luf Savfet-Pala , ministrul afacerilor streinel'a lui Sadullah, ambasadorul M. S. Sultanulu! pe MTh: curteaimperialA a Germaniet.

16 ISTORIA UNE! FRUNTARI!

tiune ce urmeaza in tot-d'a-una dupe, on carestr6mutare de ecuilibru. Nici Franta, niciItalia nu eraii in positiune, pentru diferite cu-vinte, de a face sa se ea in searna intr'un modeficaciii interesele sail simpatiele ce puteaiis5. aiba in chestiunea orientala; Austro-Hun-garia si Germania n'aveaii intentiunea s6 im-pedice actiunea politicei rusesti, pe care segandeau a o face sa serve proectelor ce aveatipentru viitor; Anglia singuti se afla in po-sesiunea fortei s'a liberatei sale. « Intereselea generale si acelea ale Marei-Britanii putend« s5, fie sdrunginate prin arangiamentele Ru-« siel D (1) Anglia interveni indath ce politicacabinetului de la San-Petersburg se dete pefats prin tractatul de la San-Stefano. Principa-lul secretar de Stat al Foreign-Oficiului adresaagentilor diplomatici ai Mani Britanii uo cir-culars, cu data de la 1 aprilie 1878. Acest actdiplomatic face s6 r6sare intinderea, impor-tanta, pericolul stipulatiunelor s'al exigente-lor Rusiei la San-Stefano, si conchide cu ne-cesitatea de a se aduna un congres, (2) ceea cese si priimise Ind, de mai nainte de toad Eu-ropa ; uo singura cugetare de interes general

1) A se vedea Nota Lordului Lyons, ambasadorul Anglia laParis, 30 ianuarie, pagina 7 din Congres : de la Berlin.

2) Congres : Berlin, p. 31-41.


I m pinsese in tr' adeve'r, pe Puterile sem natoaretractatului de la 30 martie 1856 se examinezeimpreuna situatiunea ce resulta in Orient dincele din urma evenimente.

Dupe schimbarea unor numeroase de-pess intre diferitele cabinete si oare-care ne-ho tririri asupra alegerei asediului intrunireidiplomatice, Viena si Bad furs propuseuna dupe alta , se decissera pentru Ber-lin. 1) Scrisoarea ambasadorului Frantel",care anunta aceasta nuoutate, cu data de la 5martie, vorbeste a despre dorinta culla de laa Berlin de a da cabinetelora interesate noa dovada de amicie, si a contribui la menti-a nerea pace; » ea adaoga : « in acelasii scopila de pacificare, principele de Bisrnarc va con-« sienti se prezideze. » (2)

Cu toate acestea, circulara engleza produ-sese in Europa uo mare impresiune. Rusianu credu ca trebuea s'a.' o lase fora respunsin ajunul intrunirei congresului, si 'I se Omchiar necesariii de al micsora efectul. In-tr'un memorit foarte bine studiatil, coprin-dOnd in sine un spirit politic subtil si viguros

(1) Congresul de la Berlin, p. 8-13.(2) Scrisoarea comiteluT de Saint-Vallier, ambasadorul Fran

lel la Berlin, dare ministrul afacerilorti streine la Paris, cu datadin Berlin, 5 martie 1878, p. 13 din Congres.

2

18 ISTORIA UNE' FRUNTARII

si in care se vedea on si cum, uo nuantii de iro-nie, cabinetul din Petersburg isi impuse da-toria de a combate toate acusatinnele din cir-culara engles5.,

Pro-memoria, (1) acesta e titlul docu-mentului rusesc, trece in revista mai toatestipulatiunile tractatului de la San-Stefano.NoT vom da aci exclusiv atentiune numai ace-lora care se ating de RomAnia.

Dupe ce se respinge acusatiunea adus5. Ru-sieT de a voi sa' faca din Bulgaria uo anexiuneprin care imperiul rusesc s'ar intinde de lamarea Neagra pia. la marea Egee, intorandast-fel Strimtorile pe la spate; dupe ce se a-rata cu dibacie ca, a teritoriul Bulgariei va rg-« miinea separat de Rusia, in eventualitatea« previlclut5, de uo cesiune a DobrogeleT cAtre« Romania, D autorul Pro-Menzoriului se ex-plied asupra a retrocedaril Basarabiei : D

« Retrocedarea BasarabieT romilne, se clicea in No. 8 alit manifestului cancelariel din St.a Petersburg, nu va fi de cat uo reintoarcere« la un ordin de lucruri modificat cu duo6-« 4eci si duol de anT mai nainte, pentru mo-« tive care nu mai ail nicT cuvOnt de a fi, nicTa titlu legal, nici chiar vre un pretext, de

(1) A se vedea paginea 43-49, din Congresul de :a Berlin, do-cumentul se gilseste coprins acolo MI data.


« cand libertatea navigatiunei Dundrii s'a pussub controlul si garantia unei comisiuni in-

«ternationale, si mai cu'seamd, din momentul« cand Romania isi proclamd indipendenta si« Europa se aratd dispusd al o recunoaste.

a Trebue a se observa afar de aceasta ca,« clisa retrocesiune nu coprinde toga partea« Basarabiei cedatd in 1866. Delta Dunareia este scoasd afard, si proectul guvernului ru-« sescii este de a o intoarce Romaniei, de la« care se reluase in 1857. » Aceasta circum-« stantd, din punctul de vedere alti. influentei« asupra gurelor Dundrei, micsoreasa foartea mult importanta retrocesiunei cerute. »

Aseasta lupta intre circulara Foreing-Ofi-ciului si Pro-Memoria cabinetului din Pe-tersburg, ocupd foarte via atentiunea in tottirnpul ce trecu de la tractatul de la San-Ste-fano Oat la Congresul ce trebuea sa se adunela Berlin.

-111441--

a

ROMANIA

LA CONGRESUL DE LA BERLIN.

Compunerea qi constituirea CongresuluT. Chestiunea romana,este introdusa pe neaqteptate. Discutiune asupra cerereT deadmitere a delegatilor roman!. Prima conditiune push pentrurecunomterea indipendenteT Romania : consimfrea ei la retro-cesiunea BasarabieT. Cuvinte remarcabile a le primuluT ple-nipotenciar al MareT-Brita.niT, lordul Beaoonsfield : interesul li-bertatel DuniireT interstice retrocesiunea BasarabieT. Rgspun-Burr ale plenipotentiarilor rug!, principele Gortschakow qi co.mitele Schuvalof ; eT se silesc probeze ca Romania este des-daunata de retrocesiunea BasarabieT, qi ca libertatea Bayard nueste amenintati prin aceasta retrocesiune.Previsiuni amenin-tatoare ale plenipotenciarilor RusieT qi Germaniel in cast de ne-retrocesiune a BasarabieT. Introducerea delegatilor roman!,memoriul d-luT Cogalniceanu qi d3claratiunea d-luT Bratianu.Alta conditiune push la recunoascerea independinteT Roma-nieT : egalitatea civila qi politica a Israelitilor din Principat.Chestiunea retrocesiune! BasarabieT revine in discutiune subt uoalts forma : staruinta pentru ca Romania sa accepte formal Do-brogea in schimb cu Bessarabia; aceasta e Inca uo conditiune lacare este subordonata indipendenta nuouluT Stat.DispositiuniNig° ale CongresuluT , favorabile pentru Romania ; ceT duo/plenipontenciarT, aT Franciel ni ItalieT, d-niT Waddington qi Corti,cer pentru Romania uo line de fruntarie pe Duniire, coprinclendSiligra qi Mangalia. ConcesiunT fa'cute de plenipotenciariTRusiel. ReflectiunT asupra nesuficienteT acestor concesiunT fiasupra serieT de conditiunT fault° indipendenteT Romania. --..

sL

22 ISTORIA UNE! FRUNTAR1

Diversitatea subiectelor tractate In Congres. Propuuerea Co-misiunel de Delimitatiune, prezidatii de principele de Hollenlobe,relative la fruntaria Rorni Tule/ pe Duniire : o linie itestrategica.

V ot in consecintil pentru traseul acesteT fruntaril pe DunAre.ReflectiunT asupra Tractatulul de la Berlin.

La 3 iunie 1878 ambasadorele Germanieila Paris, adresa comunicatiunea urmatoare gu-vernelor semnatare trectatelor din 1856 sidin 1871

« In conformitate cu initiativa luata de Ca-« binetul Austro-Ungar, guvernul M. S. Im-« peratoreldi Germaniei are onoare a pro-« pune Puterilor semnatare ale tractatelor din« 1856 si din 1871 de a bine-voi sa se intru-« neasca in Congres, la Berlin, spre a discuta« stipulatiunile tractatului preliminar de la« San Stefano incheiat intre Rusia si Turcia...

« La caciu de consimtiment din partea tu-« for Puterilor invitate, guvernul Majestatei« Sale propune de a lixa intrunirea congre-« sului la 13 iunie viitor. (1) »

La 13 Iunie, la duos ore dupe arnia(ji, re-presintantii marilor Puteri se aflara intrunitila Berlin. De la inceputul sedintei, principelede Bismark este aclamat presedinte. Princi-pole pronuncia un discurs pe care '1 termingprin aceste cuvinte : « Este vorha de a asigura,

(I) Congresul de la Berlin, p. 52 53.

:

oi

ROMANIA LA CONGRESUL DE LA BERLIN 23

a printr'uo intelegere comuna, si pe basa unora nuoi garantil, pacea de care Europa are a-a Lila nevoe;D apoi, el compune hiuroul , se-cretariatul, numeste archivistul, asiaqb. stareade resolvat a chestiunei, o circonscrie , regu-leazA ordinea lucrerilor, si chiar a materiilorde pus in deliberatiune. (i)

Se vede c5. afacerile Romaniei, care in con-

(1) La aceastil prima sedinta eraii presintl :Pentru Germania : principele de Bismark, cancelar al Lnpe-

riuluT; d. de Bulow, secretar de Stat la departamentul Afacerilorstreine ; principele de Hohenlohe-Schillingsfiirst, ambasadoreleGermaniei la Paris.

Pentru Austro-Uungaria : comitele Andrassy, ministrul Aface-rilor streine si al easel Imperatorelui ; comitele Karolyi, ambasa-dorele Austro-UngarieT la Berlin, baronul de Haymerle, ambasa-dorele Austro-Ungariel la Roma.

Pentru Francia : Waddington, ministrul Afacerilor streine ; co-mitele de Saint-Vallier, ambasadorele Franca In Berlin; d. Des-pre; ministru plenipotentiar de prima clasii, insiircinat cu direc-tiunea Afacerilor politice la ministerul Afacerilor streine la Paris.

Pentru Marea-Britanie : the earl of Beaconsfield, primul lordal tesaureriel si primul ministru al Maiestatel Sale Britanice; themarquess de Salisbury. ministru afacerilor streine al MaiestateTSale Britanice lord Odo Russell, ambasadorele Anglia la Berlin.

Pentru Italia : comitele Corti, ministru Afacerilor streine ; co-'nitele de Launay, ambasadorele ItalieT la Berlin.

Pentrn Rusia : principele Gortchacow, cancelarul imperiululRusiel ; comitele Schouvalof, ambasadorele Rusiei la London ; d.d'Oubril, ambasadorele Rusiei la Berlin.

Pentru Turcia Sadoullah-Bey, ambasadorele Turciel la Berlin,cu care se intrunira, de la a duoa §edintg, Alexandra Carathio-dory Pacha, prim plenipotentiar, si Mehemet-Ali, al duoelea pleni-potentiar.

24 ISTORIA. UNEf FRUNTARII

ores erail se fie discutate nu ford oare-careiritatiuui secrete, ar fi fost amdnate la no datacat se poate rnai departata data nu s'ar fi ivitun incident in a cincea sedinta, la 24 iunie1878. Se ocupau de Bulgaria, si se discutatimpul ce trebuea se se acorde artnatelor rusepentru desertarea acestei teri. Primul plenipo-tentiar austro-ungar, care avea cuventul,cetind un amandament asupra ocupatiuneiruse, Pita uo desteptare asupra articolului princare Rusia isi reserva « dreptul de trecere prin« Romania in timpul duratei ocupatiuneI13u1-« gariei D. Comitele Andrassy observa foartenetnerit cd, « data ocupatiunea ar remane ne-« definita sail data ar fi prelungita la duoi anI,« acest Principat s'ar crede lipsit de folosinta

indipendentei ce 'i-ar fi recunoscutd, de Eu-ropa, si ar suferi ca de uo suspensiune sail

« marginire a drepturilor sale ».Uo discutiune se incinse asupra acestei ches-

tiuni; dar principele de Bismarck intervene,si in urma concesiunilor facute de comiteleSchuvaloff, Adunarea se invoi a admite ter -rnenele urmatoare : « none luni pentru deser-« tares Rumeliei si Bulgariei, si un an pentru« Romania. » (1)

(1) Protocolul No. V, p. 104 paurt la 109 a Congraului,


In a opta sedinta, la 28 iunie 1878 (1) , ad-miterea delegatilor greci inaintea Congresu-lui , puse pe tapet, pe neasteptate , chestiu-nea de a se sti « dad Rom5.nia n'are sa fie de« asemenea admisa a pleda causa el inaintea« inaltei Adunari. » De asta data, chestiuneafu pusa in favoarea Romanilor de care pleni-nipotenciarir Engliterel si ltaliei. Amanata lasedinta urmatoare de la 29 iunie 1878, ches-tiunea se ridica de lordul Salisbury. Si findca delegatii greci rostisera inaintea Congresu-lui niste cereri indestul de stilruitoare, nobilullord, facand alusiune la ele, adresa colegilorsei aceastA interatoare observatiune : « Inalta

Adunare, dupe ce a ascultat pe delegatiT u-a neY natiuni care reclarna provincii streine,

ar urma in mod ecuitabil data ar asculta sipe represintantif uneY t6r1" care cere s6 Os-treze niste linuturi ce aparyn(2).Totusi, admiterea represintantilor rornanY,

cu toate dispositiunile favorabile ale maiorita-t.ei Congresului, n'a fost resolvata f5r5, desba-teri, si poate ver-cine, cetind aceasta paging aCongresului de la Berlin, interesant5. pentruRomania(s) , se ghiceasca sub tertneni negresit

(1) Protocolul No. VIII, p. 146.(2) Protocolul No. IX, p. 155.(3) Protocolul No. IX, paginile 155, 156,

a n

a

26 ISTORIA UNE! FRUNTARIT

indulciti ai redactiunei , gradul de, aprinderela care a trebuit se ajunga discutiunea.

Aprobata de Italia, Franta , Austro-Unga-ria si Sublima-Poarta, propunerea lordului Sa-lisbury fu priimita cu receala de principele deBismark si combatuta de plenipotenciarii Ru-siei. a Alteta Sa Serenisima (principele de Bis-a mark), citim in protocol, se sfieste a gandi« ca ar fi nemerit se se mai adaoge greutatilea sarcinei de irnpacare incredintata Inaltei A-R dunari, introducand pe delegatii romani,a ale caror reclamatiuni, cunoscute dinainte,a nu se parr' de natura a inlesni buna intele-« gere.

« Principele Gortchacow socoteste ca pre-a sinta represintantilor romani este de naturaa a provoca discutiuni aprinse ; » si comiteleSchouvaloff, observend la rondul seri a ca laa ochii guvernului sod observatiunile delega-a tilor romani nu pot de cat a spori greuta-a tile discutiunei, » adaoga : « cad negresit« Rusia nu se va lasa sa fie acusata fora a se« apka. »

Cu toate acestea, presedintele supunend ches-tiunea la decisiunea colegilor set*, si inajorita-tea Congresului rostindu-se pentru admitere,plenipotenciarii rusi nu se mai opusera la pro-punerea lordului Salisbury, si se hotarira se


asculte pe represintantii romani in sedinta dinlunea urmatoare.

Dupe emiterea acestui votii se lua in dis-cutiune articolile din tractatul de la San-Ste-fano relative la Romania:

Poate ca este de regretat ca nu s'a opritver-ce examinare a afacerilor romane pine lasosirea represintantilor unui Principat care,in fapt, probase ca merita oare care stima sioare care condescendinta.

Dar ne mai emit reservate si alte surprin-dee.

Indata dupe cetirea pritnului alineat de laarticolul V, ast -lel conceput : «Sublima Poarta

recunoaste indipendenta Romaniei, care isicc va sustine drepturile ei la uo indemnitate

de desbatut intre anabele Orli, (1) n prese-sedintele intreaba «daca Congresul este dis-pus se mantie ford conditiuni principiul

tt asiajat in acest alineatii salt dad 'I subor-« done la acceptarea de care Romania, a pre-« facerilor teritoriale pe care ea se pare cei

voeste a le respinge. Alteta Sa Serenisimanu are parer° personals asupra acestui punctdar doreste a sti data represintantti altor

a puteri consider ca indipendenta Romaniei

(I] Protocolul No. IX, paginele 157 urnatoarele diu Congres.

O

wi

a

c

28 ISTORIA UNE1 FRUNTARII

a este legata de recunoasterea, de catre acest« Pincipat, a totalitktei tractatului de la San-« Stefano, si data nu privesc prin urmare, ca« conexe, cele duos chestiuni, a indipendin-« lei si a schirbbarilor teritoriale. D

A pune ast-fel chestiunea nu era oare alinsemna, de la inceput, un mers conform do-rintelor Buie ? si marele cancelar al impe-riului German, lasand ast-fel a se prejudecaopiniunea sa, nu se abatea oare de la nepar-tinirea ce era un atribut al inaltului sell ca-racter?

Cu toate acestea, antalul plenipotenciar alItaliel' protest5. :

Comitele Corti facu se se observe intr'ade-ver ca nu era ecuitabil de a face se atirne in-dipendenta Ron:Amid de adesiunea sa la stipu-latiunile ce o privead , de oare ce ea nu luaseparte la densele.

La acest limbagid limpede, comitele Schou-valoff respunse prin niste observatiuni carefacura, de indata pe primul plenipotenciar alMare BritaniT sa ea cuventul. Intr'uo vorbirede uo superioritate rem arcabila', de vederY, (1)lordul Beaconsfield esprima parerea sa de redcea mai vie in privinta stipulatiunilor de la

(9 Protocolul No. IX, paginele 157 pang la 160.


artieolul XIX al tractatulul de la San-Stefanorelativ la Basarabia. Subt actiunea cuventardsale, desbaterea se inalt5.' de uodata ; el detetotul pe faca si se tinu ping la sfarsitul sedin-tei la aceeasi inaltime.

Par eats intreaga aceasta parte a protocolu-Id; ea este de cel mai mare interes pentruistoria Romanies, si linem a nu inlatura o li-nie macar dintr'Onsa.

« Lordul Beaconsfield a ve'd,ut cu cea mai« mare parere de roil stipulatiunile articolulul« 19 din Tractatul de la San-Stefano relative la« Basarabia. Mai antOiti, aceasta combinatiunea este un amestec in Tractatul de la 4856, sia numal uo extrema necesitate ar fi putut auto-a risa uo preschimbare intr'un Act alit de so-a lemn; dar aceasta necesitate nici c'a fost puss« inainte. Apoi , ar fi la ochii Escelentei Sale« uo eroare gravy de a considera aceasta stipu-« latiune ca un simplu schimb de teritoriii in-« tre duce State. Articolile 4 si 20 din Trac-

es

« tatul de la Paris constituesc uo legatura luataa intre Puterile europeene si Rusia, cu scopula de a asigura libertatea navigatiuneY DunareTa si Escelenta Sa nu &este nici uo garantiea pentru aceasta libertate in Tractatul de laa San-Stefano. In articolul 4 din Tractatul de« la 1856, Puterile aliate s'at indatorat a res-

30 ISTORIA UNE1 FRUNTARIi

« titui imperatorelui Rusiei toate teritoriele o-« cupate de trupele lor, dar subt conditiunea,a arkata in articolul 20, ca uo rectificare a !run-« tariei ruse se" se facl in Basarabia, spre aa asigura mai bine libertatea navigatiuneia Dunarei. Acesta era un angagiament luat« cutre Europa. Ast5.41 ing guvernul rus isi« propune de a reline teritoriele restituite,« fora a indeplini con ditiunile sub care ele eratia restituite. Primul plenipotenciar al Englitereia chiarra asupra uneT situatiuni atit de gravya toati solicitudinea inaltei Aduarli. Lord Bea-« consfield deplange aceasta ingerint5, in Trac-« tatul de la Paris, si protesta contra ei flea, chiar« a se mai preocupa dac5. schimbul de carea este vorba a fost sail nu sanctionat de pose-« sorele actual. Cei-1' alp' semnatari ai Tractatu-« lui de la Paris declinand ver ce interventiune« in aceasta afacere, primul plenipotenciar al« Marei BritaniT n'are se sfalueasca pe guvernula Regind de a intrebuinta forta pentru a m5,n-« tine stipulatiunile acestuT tractat; dar el pro-a testa contra acestei preschimbgri, si asteapt5.« esplicatiunile ce colegiT sei din partea RusieT« vor fi in m6surI s6 dea asupra indatoririlora ce suveranul for ar avea de gaud se ea asu-« prA'si pentru garantia libertalei Duarei. »

Ast-fel chestiunea era apucata din sus si din


fats; si cu toate acestea primul plenipotenciar alMara Britanit inlaturase din cuvintele sale verce caracter amerintator prin aceasta declarati-une, ca Englitera n'ar intrebuinta forta pen-tru a face a se respecta libertatea navigatiunetDunarei, totusi falnica atitudine a nobileltalord !nisch pe plenipotenciaril Rusiei ; de a-ceea si et 1st pusera silintele a demonstra calibertatea navigatiunei Dunarei n'are se fiecompromise prin « retrocesiunea Basarabiei. DPrincipele Gortchacoft 1u5. intaiti cuventul.

Principele, dice protocolul, « socoteste, caa si lordul Beaconsfield, ca libera navigatiune« a Dunarei este un interes european ; dar Al-« teta Sa Serenisima nu vede ce influinta poatea se esercitese chestiunea Basarabiei asupra li-a beret navigatiuni a Minaret. Romania, in-a teadever, n'are aface intru nimic cu imbu-e( natatirile aduse curgerei floviului; Pura in-« duoealk Tractatul de la Paris a dat Moldo-« vet uo parte din Basarabia si delta Dunarei;a dar, in 1857, aceleasi Puteri au restituita delta Turcilor, si au facut ast-fel un serviciiia Moldovei, care nu era in stare de a esecuta« lucrerile trebuitoare pentru liberal acces al« gurei de la Salina. Si de atunci comisiuneaa Europeans a Minaret a esecutat lucrerile cele

32 ISTORIA IINEI FRUNTARIi

« marl' din care ail resultat avantage atit dea insemnate pentru comerciul lumei. D

Alteta Sa Serenisimk apucand chestiuneadintr'un alt punct de vedere, aminteste ca « ina 1856 Basarabia nu a fost alipitd de cat nu-« mai de Moldova, la uo epocd cand Principa-« tele trebueati 6'6 remand despdrtite. Mai tar-a did Valachia si Moldova s'ad intrunit, cu tot« Tractatul de la Paris, si cu toata opositiunea« cabinetelor europeene; Principatele-Unite ada ales un principe strein, pentru care, de alt-« minterea, Alteta Sa Serenisimd profeseazd cela mai mare respect; situatiunea asa dar nu mai« este tot aceeasi ca odinioara. Principele Gort-« chacoff declard, de altminterea, ca guvernul« sell n'are sd se dea inapoi in aceastd chestiunea si sperd ca lordul Beaconsfield nu va starui in« obiecfiunile sale cand Escelenta Sa va fi re-.a recunoscut ca libertatea Dundrei nu va avea« a suferi nimic din chestiunea Basarabiei. D

Tot ast-fel comitele Schuwaloff credu ca enevoid a starui si a intrebuinta tot talentul sellspre a invinge n4te resistente pe care le sim-tea ca stall Ind in picere. Daca a inteles bine« observatiunile primului plenipotenciar al En-a gliterei D, a,daogg el, « nobilele lord a regre-« tat ca Tractatul de la San-Stefano constituea un amestec in Tractatul de la 1856, prin


care Rusia a contractat angagiamente cdtre« Europa. D. plenipotenciar al Rusiei se crede« dator a aminti cb," Tractatul de la San-Ste-« fano este o conventiune preliminard, ne-« avend putere obligatorie de cat intre celea duoe parti contractante, si prin care Rusia« a cdutat sa faca cunoscute dinainte guvernu-« lui turc, cererile ce ar formula mai tarcl,iii« inaintea Europa.

« Cu aceasta intentiune Rusia a venit la Con-« oyes in urma unui resbel lung si victorios.« Nobilele lord a adeogat ca nu socoteste re-« trocesiunea Basarabiel ca necesard. Comitele« Schouvaloff crede ca lordul Beaconsfield n'o« sa poatd a nu recunoaste ca, atunci child uo« natiune a reintrat in posesiunea unei Orli de« teritoria pe care un resbel precedent a fa-« cut'o se'l peardd, este cu grew de a face pe a-« ceastd natiune se se lipseascd de teritoriul cea ea a recucerit. Intru cat priveste libera navi-a gatiune a Dundrei, d. plenipotenciar al Ru-« siei va presinta cite -va esplicatiuni care 'i se« par de fire a satisface pe lordul Beaconsfield.« Chestiunea Basarabid putea fi privity de Ru-a sia ca uo chestiune de ambitiune si de interes« sail ca uo chestiune de onoare : Rusia a volt a o« reduce la uo chestiune de onoare, si de aceea« ea nu cere inapoi pArtile de teritoriii a cdror

8

o

34 ISTORIA UNEi FRONTARIt

« posesiune ar fi putut constitui uo amerintarea sail cel putin no ingerinta in libera naviga-« pune a fluviuluT. In fine, ea ofera in loc, Ro-c( maniei, un teritoriii maT intins , cucerit en« preciul sangelul seri , si care trebue se fie« considerat ca bine luat. Comitele Schouva-« Toff are convictiunea el Romania nu perde« nimic din acest schimb. Cat despre princi-« piul integritatei si indipendentei Romaniei,« Escelenta Sa socoteste, impreuna cu lord ul« Beaconsfield, ca asemenea principiT nu tre-« buesc numal sa fie esprimate grin cuvinte« dar trebuesc sa fie uo realitate. Asa find,« Romania n'ar putea so'si pastreze cu sign-« ranta in realitate indipendenta si integrita-« tea sa, pe cat timp ea ar starui a trai pe des-« poerea unuT mare imneriii, care se crede in« drept a revendica uo facie din vechiul sell te-« ritoria. Comitele Schouvaloff este tare in-« credintat di Romania, chiar ea, ca Europaa intreag5. este interesata ca aceasta chestiune« se fie resolvatii in sentul aspiratiunilor legi-« time ale RusieT. »

Cu toga amenintarea fatisa ce coprinde acestdiscurs, inalta Adunare nu era and. convinsa,de pre cat se vedea. Principele Gortchacoffsocoti ca maT trebuea uo opintire. El reluiichestiunea d'a capo spre a invedera si maT bine


« valoarea schimbului» oferit de Rusia. Prin-cipele observa. ca « Romania nu va obtine, in« urma resbelului la care a luat parte, numai« recunoasterea indipendentei sale si dercima-« rea fortd reylor care amenintai sigu-« ran ta sa. S'ail stipulat in favoarea el ane-« xiuni eventuale care vor spori teritoriul setia in proportiunea de 3,500 kilometre prate« in intindere, de 80,000 suflete ca popula-« tiune , comparativ cu ce ar ceda, si care 'Ia ar asigura pe linga acestea, delta Dunarei, ce« 'I-a luat'o Europa in 1857, niste judete ro-« ditoare ca Babadagul, un port bun de co-« mercia pe marea Neagra.

« Guvernul imperial al Rusiei are asa dar« convictiunea , nu numai de a mantine un« drept, dar de a se pune pe un Orem de e-« cuitate reguland pe base mutualmente avan-« tagioase cu Guvernul roman , uo chestiune« ford a airei solutiune ar fi imposibil de« a stabili intre Rusia vi Romfinia blind()a raporturi neccsarii la consolidarea pixel« in Orient.

a Alteta Sa Serenisima considers ca aceste« indicatiunI demonstrez in destul ca. Rusia« nu cere mai mult de cat da.

« Principele Gortchacoff voeste pe linga a-« ceasta sa rearninteasca ca, in realitate, toate

36 ISTORIA ClcEi FRUNTARIf

drepturile si privilegile RomrtnieI, 'I-ati fosta asigurate cu preciul sangelui rus. Nu este

nici un tractat incheeat de Rusia cu Turcia,« de un secol , care s6 nu contin5. stipulatiuni« lavorabile Romani lor. -

« Alteta Sa Serenisim5, doreste a adeoga no« observatiune psicologiciti si 'I pare red 6, are« a constata ca, data in viata privatIi, se In-a timpla adese ca, facand un servicin". unui

amic, prefarg in adversar,, acest adevera este Inca si mai aplicabil in politicd. Princi-

pele Gortchacoff se mIirgineste a cita exem-a plul Rom5nilor, si crede ca, observatiuneaa sa e de natued a asigura pe deplin pe col* cea se par a se teme prea mull ca nu Rusia se

capete devotamentul absolut al populatiuni-lor pentru care ea 'si-a impus cele mai marl'

a saerificii. »De indatit ce termini principele Gortcha-

coff, presedintele rezuma chestiunea din punc-tul seri de vedere, si dete opiniunea pe care« cit5m aci textual :

Principele de Bismark declar5, intrua cat priveste necesitatea de a asigura libera« navigatiune a Dun5reI, el impartesaste cu« totul ideele D-lui prim represintant al En-« aglitereld r el nu vede de fel conexitatea Intre libertatea Dunilrei si retrocesiunea Ba-

a sell

c5.,

a

«

«

'si

at

gliteret ;


« sarabieT. El se asociaza, intru cat priveste« Basarabia, cu opiniunea plenipotenciarilor« rusi, punendu-se mai putin in punctul de« vedere at intereselor Rusid de cat in acela at« pacii durabile a Europei. Alteta Sa Sereni-« sima crede, in adever, ca Tractatul de la« Paris ar fi fost mai trainic data s'ar fi inlatu-« rat aceasta chestiune de amor.propriti, aceasta« imputinare de teritoria, care, de altn3inte-« rea, nu jignea intru nimic forta until impe-« riu atat de mare. Principele de Bismark« este de parere ea opera Congresului ar fi ne-« complecta data inalta Adunare ar lasa sa« subsiste uo dispositiune la care s'ar agata pen-« tru viitor uo amintire truditoare pentru natiu-« nea rusa, pe cand interesele Romania nu se« par contrarii schimbului propus. El se teme« ca Congresul, refusand de a satisface

mentul istoric al Rusiei, se nu slabeasca sor-« tii de durata ai operel sale.

Cetitorul va apretui acest limbagia, si vare,manea negresit aceasta impresiune, adica, caprotestatiunile energice ale lord ului Beacon-sfield au trebutt se producrt asupra colegilorsei un efect foarte adanc, de oare ce presedin-tele, luand cuventul dupe representantii

si « asociindu-se, intru cat priveste Ba-« sarabia , cu opiniunea plenipotenciarilor

v

Ru-siei

38 ISTORIA UNEI FRLTNTARII

« rug a creClut de trebuinca se starueascaasa de tare asupra alusiunelor comitelulSchouvaloff si ale principelul Gortchacoff,cu privire la mantinerea pace, alusiuni dindosul carora se simtea ca uo amerintare : Nuretrocedati Basarabia, apoT atunci Rusia esteofensata, pacea nesigura, resbelul in curkid.

Se amana urmarea discutiunei pentru se-dinta urmatoare, in care represintantii romaniaveaii sa fie ascultatT.

Luni, 1. iuliti 1878, dd. Bratianu si Co-galniceanu sunt introdusi inaintea Congre-sului si invitati a lua cuventul pentru a es-plica opiniunile si aprecitirile GuvernuluT forasupra punctelor din tractatul de la San-Ste-fano care privesc pe

Ar fi cutezator de a pretinde ea represin-tan!: Romaniei ar fi obtinut de la Congres ceeace eT cereati data ar fi fost admisT la deschi-derea sedintei precedente; dar este sigursosind a duoa-qi dupe" desbaterile importantece reproduseram mar sus, el' nu mar puteaufi de cat ape'ratorii uneT cause asupra careeaCongresul se si rostise.

Comunicarile ambilor represintanti romaniconstituesc totus, documente remarcabile side uo serioasa, insemnatate istoricii. '1)

(1) A se vedea textul for intreg la Apendice.

Romani.

,,

ca,


De indaa ce s'aii retras dd. Bratianu si Co-galniceanu , presedintele puse Congresuluichestiunea « de a sti data Puterile aveati de

band a recunoaste indipendenta Roma.-« niei si de a supune aceasta recunoastere

la conditiunile ce se stabilisers pentru Ser-« bia. »

Dar care eras aeeste conditiuni? Recunoa-sterea libertatei religioase si a egalitatei civile,ached, acordarea drepturilor civile si politicetutulor indiviclilor fora osebire de cult. Prin-cipele Gortchacoff, de si adereaza la libertateareligioasa, ce asigura ca pururea a fost apli-cata in Rusia, totusi declara ca nu poate ad-mite ca drepturile civile si politice se" fie acor-date Israelitilor din Romania ; el cere a nu

confunda pe Israelitii din Berlin , Paris,Londra sad Viena , caror de sigur n'ar pu-

« tea sa se refuse nici un drept politic si civil,cu jidovii din Serbia, din Romania si din

« eate-va provincii ruse, care sunt, de pe a saparere, un adeverat flagel pentru populatiu-

« nile pamentene. » Primul plenipotenciar alFrantei insists : « Romania, (lise el, cerend se« intre in marea familie europeana, trebuea« se priimeasca sarcinile si chiar neagiunsu-« rile situatiunei al carei beneficiti ea it re-.

«

s

s

a

40 ISTORIA UNEI FRUNTARif

« clams (1). » Congresul pasi inainte si adopt5propunerea facuta de presedintele stiu si spri-jinit5," de plenipotenciarul Frantei.

Si aci este locul a adeoga ca, slar fi pututa nu se vorbi in numele toleranteireligioase siin al libertatei cultelor , caci era de notorie-tate publics, in Oriinte cel putin, ca Romaniaavusese pururea , religiunea acestei tolerantesi a acestei libertati. Si istoria nu'sI va puteada seania cum Europa din '1878 a putut se su-puna la aceasta conditiune indipendenta unorState midi, sub pretestul ca « cerOnd se intre« in familia europeana, ele trebueati mai 'na-« inte se '1 recunoasca principiile, si c i aceste« principii era. baza organisatiunei sociale in

toate Statele Europe » , pe cand unul dinmembrii cel mai insemnati din aceasta marefarnilie declara sus si tare, c5. nu admite inleara sa principiile in chestiune.

Concesiunele cerute de la Romania nu aveause se opreasca aci; un nuoti sacrificiti aveafie impus ca pret al indipendentei sale. Comi-tele Schouvaloff vorbi iar despre recunoaste-rea indipendentei Romaniei, si Vise ca, a era« cu toate acestea, subordonata la primirea de« catre Principat, a retrocesiunei Basarabiei

(1) Protocolul No. X, p. 167 din Congresul de la Berlin.

«


« reclamata de Guvernul rus. » Presedinteleresurnend aceasta parte a discutiunei, constata,(lice pro tocolul, « ca Congresul era unanim a nu

acorda indipendenta Romaniei de cat subtaceleasi conditiuni puse Serbiei. Dar AltetaSa Serenisima chierna atentiunea colegilor

asupra reservei ce forrnulase comiteleSchouvaloff, si dupe care, recunoasterea in-

« dipendintei romane n'ar fi in unanimitateconsimtita de Congres, de cat sub conditiu-

« yea ca Romania se admita schimbul de ter--toriti stipulat in articolul XIX (1).n Acest ar-

ticol din Tractatul de la San Stefano sulfa, ast-fel : « Rusia isi reserva facultatea de a schimba« sandjakul Tulcea, insulele din delta si in-

sula Serpilor, contra VarteT din Basarabia« deslipita prin Tractatul din 1856. »

Aceasta staruinta a Guvernului rus de a cereBasarabia, cu toate explicatiunele foarte aprinseschimbate in sedinta de la 29 iuniti 1878 intrelordul Beaconsfield si plenipotenciarii rusT, sisand conditiunile ce se impusesera Romaniaputeau se pare indestulatoare, destepta oare-care simpatii in favoarea natinneT romane. Tra-ditiunile istorice ale acestei natiuni viteze des-tepta-tati ele oare amintirile vre-unora dintre

(1) Protocolul No. X, p, 167 i 168.

«

« sei

«

o

«

«

42 ISTORIA. UNE! FRUNTARII

plenipotenciari ? Acestia intrebatu-sail oaredata, in fapt si in drept, aceastd indipendentrtce li se precupetea, Romanii nu o cuceriserrtprin perderile si sacrificiile considerabile ce 'siimpuseserd cooperand la victoriile arm atelorruse? Fost-au el oare isbiti de situatiunea stra-.nie facutd. de Puterile cele marl' acestei teri acdrei indipendentd Sublima-Poartd insdsi ea« recunoscuse? oa cum ar fi, d. Wad-dington , in urma comunica.'rei principelui deBismarli , lad cuventul spre a (lice « ca el« considerd pe Romani ca au fost tratati puyn« cam aspru , si ca, compensatiunea ce li se« ofereazd nu este indestulatoare. Apoi d. Wad-dington « face apel la simtimintele ecuitabile« ale Rusiei, si termini esprimand dorinta de« a se acorda Principatului, la miadd-di de« Dobrogea , uo sporire de teritoriu care va

coprinde Silistra i Mangalia. »Dupe dOnsul , comitele Andrassy « mani-

a festeazd asemenea dorinta ca Congresul se« pronuncie anexiunea Dobrogelei la Romania

si, tot-uodatd, conform cu opiniunea espri-,( mata de d. Waddington se fie inmesurci de

a acorda uo sporire de fruntarie a Dobrogeleiintre Silistra si marea Neagra. »Comitele Corti « uneste apelul Italiei cu eel

ce au rostit plenipotenciarii francezi. » Si el

«

«

«

«

o


a se adreseaZa la ecuitatea Congresului, dar sea pronunt5, pentru propunerea D-lui Wad-a dington de a coprinde si Silistra intr'uo maia mare sporire de fruntaril « meridionale alea Dobrogelei. »

Intru acestea, principele Gortchacow, mis-cat de apelul Mout la generositatea Rusici,(lice c5,, cu grew fy esplica in ce sentii s'ar pu-tea esercita aceasta generositate, si ar dori s6cunoasca a ce teritoriii s'ar avea in vedere. »

La acest moment, presedintele intreabadata lnalta Adunare este tie piirere ca discu-tiunea liniei ce se va trage se" aiba loc in se-diny, plenara.

Principele Gortehacoff respinge ideea uneicornisiuni; el se tome foarte de intartjieri, siadaog5. « ca', este mai bine a se decide numaia de cat, chiar eu pretul vre unui act de gene-« rositate din partea Rusiei ,1'. » Se pare diprimul plenipotenciar rus ar fi fest dispus aadera la propunerea Waddington si Corti ; Ca-racterul cavaleresc al principelui autoriza acea-st5, presupunere. Dar interveni comitele Schu-waloff.

Declaratiunea ce urmeaza are uo mare in-semnAtate. Cu acea franchera care este atributul

(1) Protocolul X, p. 168 li 169.

14 ISFORIA UNEI FRUNTARII

oamenilor de Stat in adev6r luminati, al duoe-lea plenipotenciar rus recunoaste unanimitateaEuropeT pentru a sprijini propunerea d-lulWaddington, « Comitele, dice protocolul, ca

respuns la cererea unel concesiuni mai lardcare a lost adresata Guvernului de d. prim-

« plenipotenciar al Frantei, in (word cu colegii« se'i, al Austro-Ungarid si al ltalief,,si spri-« jinitei de restul Europei, crede de datoriett a declara, ca Rusia s'a purtat intr'un mod« larg oferind uo provincie care intrece cu 3500« kilometre prate intinderea Basarabiei , siK care, mai mult, presinta una seta cinci-(led« kilometre de term pe Dunare si un litoral

important pe marea Neagra. Daca cu toate a-u cestea Romania doreste a obtine inc. nisca-« reva localitati uncle s'ar gasi elementul ro-« man, de nu in maioritate, cel putin indestul« de compact, apoi plenipotenciarii RusieT au« oare-care latitudine pentru uo asernenea

combinaliune. De la Rasova la Silistra, este« uo fasie de pament uncle populatiunea ro-

mama este indestul de numeroasa., si Esce-« lenta Sa socotesce ca, intr'un triunghiu por-« nind de la est de Silistra si agiungand la« fruntaria actuala, oare-care sporire de terito-« riu s'ar putea consimti de Guvernul seu (1).D

(1) Protocolul X, p. 169.

«

«

«

«

ROMANIA LA CONGRESUL DR LA BERLIN 45

Presintatil subt aceasta forma, chestiuneaInceteazA de a rnai sta pe pe care o pu-sese plenipotenciarul trances la inceputul dis-cutiunel. Scopul comitelul Schuwaloff este in-veclerat de a nu lasa ca Silistra sa fie coprinsain fruntaria. romana. Dar aceasta opositiunenu isbuteste a sdruncina convinctiuneaWaddington, care, in urmarea desbaterei, re-mane credincios conclusiunelor sale, nici de aimpedica pe comitele Corti de a re'nnoi espre-sinnea « dorintei sale de a vedea Silistra

partinOnd Rornanilor(1). »k Se incinge uo discultune, slice protocolul,

« intre plenipotenciari asupra traseului liniei. »Care sunt termenii acestei discutiuni? Caresunt argumentcle invocate de guvernul rus case" determine pe Congres a impart6si opiniu-nea sa ? Aceasta probabil ca nu o vom sti niciuo data. Dar constatam, nu fora parere de reit,ca vointa asa de staruitoare a plenipotenciarilorRusiei triumfa. Oa. in fine. Comitele Schou-valoff supune colegilor seI propunerea urrna-toare, si Congresul o adopteaza

« AvOnd in vedere presinta de elemente ro-c mane, plenipotenciarii rusi consimt a pre-« lungi fruntaria Romanid d'a lungul Dunarei,

Protocolul X, p. 169.

t6rimul

d-lui

a-

:

(')

4(j ISTORIA UNE! FRUNTARII

« porn incl de la Rasova in directiunea Si Us-

« trei. Punctul de fruntarie pe rnarea Neagra« n'ar trebui se treaca de Mangalia. »

Acest text irnplica ca Mangalia este asieclatadincoa de fruntaria Romano.

Vom demonstra mai departe cat de multCongresul, adoptand aceast5. soluliune , s'aabiaut de la tinta ce parea fi propus inprivinta Romaniei, si pima la ce punct el acompromis securitatea si esistenta regatuluiroman pe malul drept al Dunarei.

In mina concesiund insulei Serpilor, con-cesiune Mouth Romaniei asupra cererei lordu-lui Salisbury, presedintele resum5, resultatelediscuti un

« El constata ca unanimitatea Inaltei Ada-« narY recunoaste indipendenta Romaniei sub« conditiunele analoge cu cele impuse Ser-« biei, si pe langa aceasta sub conditiunea« ca Ronuinia se accepte in schimbul Ba-« sarabiei, Dobrogia sporita cu linia al card« trasee. s'a determinat (1). »

Pina a nu pasi mai departe, se" facem duosobservatiuni in privinta acestui resumat carei nchise discutiunea.

Mai anteiti este de insemnat ca retrocesiunea

(1) Protocol X, p. 170.

a'si

ROMANIA LA CONGEESUL DE LA BERLIN 47

Basarabiei a fost in mai multe ronduri obiec-tul unor disentiuni foarte aprinse, foarte miscK-toare. Fie-care si m tea c5, aci era uo chestiune deuo gravitate esceptionalii; si s'ar putea afirma,f6r5, prea mare cutezanta, Ca, ea a dat loc, laserioase codiri si ca aceste codiri eraa toate infavoarea concesiunelor ce reclama sigurantafruntariei rom'ane pe Dunrire. Adeverul esteca, in nice un protocol nu se g6seste urma des-pre acest fapt, adieli, ca Adunarea se" fi fostchieinatg se rosteaseI uo decisiune formala a-supra acestei ehestiuni.

Apoi, nu poate se nu fie cine-va isbit deiugreunarea graduart a conditiunelor fiieutesuccesiv Romaniei. Un articol din Tractatulde la San-Stefano (lice ca : « Sublima-Poartil

recunoaste indipendenta RomAniei Nieiuo conditiune nu -T este impusA ca precia al a-.cestei recunoasteri.

Dar, Inca din sedinta de la 29 iuniu 1878,fusese vorba de a supune aceastA indipendent5,la consimtirea din partea Principatului la re-trocesiunea Basarabiei. Energica opositiunea lordului Beaconsfield este un obstacol pen-tru a se lua uo hotririre; totusi chestiunea estenumai am6natrt. (2) Comitele Schouvaloff re-

(1) Tractatul de la San-Stefano, Congresul (le la Berlin, p. 24.(') Protocolul No. IX, p. 137.

x.a M.

4b ISTORIA UNEI FRUNTARIi

vine asupra a in sesiunea urmatoare, si su-hordona din nuoil indipendenta Romania la

acceptarea retrocesiunei reclamata de gu-« vernul rus. »

Apoi, mai e Inca uo nuoa conditiune careeste impusa Romania: ea va trebui se admitsla drepturile civile si politico pe toti individiifora osebire de cult.

In fine, in resumatul discutiunei ce faceoresedintele, nu este vorba numai de a acordaRom5.niei indipendenta in schimbul retro-cesittnei, dar inch, de a o constringe la accep-tarea Dobrogelei in schimbul Basarabiei. Inzadar vom cauta in protocol uo urrna mecar deun vot ast-fel exprimat.

Asia Hind, nu suntem oare autorisay a re-peta, dinpreund cu unul din membrii inaltaAdunari , martor nepartinitor la lucrorile.sale : « Congresul a fost aspru pentru Ro-« »

Am consacrat intr'adins paginile ce precedla desvoltarile chestiunei privitoare la indipen-denta Romania. Aceste desvoltdri nu stint uodigresiune; chestiunea indipendentei, in ade-vet., se leaga imediat, dominandul, cu obiec-

mani.

a


tul special studiulul nostru. Suntem incredin-lay ca paginile ce preced vor servi cititorilorca puncte luminoase menite a deslusi maibine subiectul principal. .

Europa la Berlin nu s'a ocupat de Romanianumal din punctul de vedere al indipenden-lei sale; ea a discutat si alte subiecte ce o in-teresezti; ast-fel, pe rond, ea a pus si resol-vat chestiunile privitoare la :

1° Indemnitalile reclamate de la Romaniade Sub lima Poarta ;

2° Neintelegerile relative la Santele Loca-suri, la monastiri si la bunurile inchinate ; (1)

3° Dreptul politic al Jidovilor;4° Neutralitatea DunareT (2).Din aceste chestiuni, duoe sunt maT cu ose-

hire, de uo foarte mare insemnatate pentru na-tiunea romans : chestiunea Jidovilor Si aceeaa DunareT; dar, fiind-ca ele se abat cu totul dela tinta acestul studiu, facem dintr'ensele o-biectul unor note speciale la Apendice.

(1) vox : ',Quelques mote sur la secularisation des biens con-ventuels en Roumanie " de un deputat roman , 1864. LaDentu, librar-editor, Palais-Royal, Paris. Acest studiil, foarte bine%cut, se datoreqte peneT unuT vechiil consiliar de Stat, d. A.E. Florescu.

(2) POT discursurile remarcabile rostite in Camera Deputa-flor de d. Lahovary la 26 main 1881 qi de d. Cogalniceanuqi Vernescu, la 27 main 1882. A se citi desbaterile Camerilorroman asupra itester chestiuni a DunareT.

4

50 ISTORIA UNEI FRIINTARIi

Ne grabim a intra in inima subiectului nos-tru si a trata chestiunea delimitarei fruntarieidin apropierea Silistrel. Se mai ficuse vorbadespre densa in mod piezis in sedinta de la 1.iuliii 1878 (1); dar n'a fost pug in discutiunedecat in sedinta din 8 iuliu, in urma raportu-lui pe care presedintele comisiunei de delimi-tare , principele de Hohenlohe, a fost invitata'1u citi.

Se lasam se vorbeasca protocolul.« Principele de Hohenlohe, presedintele co-

<c misiunei , arata mai anteiu traseul nord alprincipatului Bulgariei, care urmeaza margi-

« nea dreapta a Dunarei, de la vechia fruntarie« a Serbiei, pans la linia determinate de Con-« gres intr'uo sedinta precedents, si care por-cc dintr'un punct la est de Silistra ca se« agiunga la Mangalia pe marea Neagra. Pun c-

tul la est de Silistra nu este Inca hotarit; dar« nu este vorba de uo linie strategicci, a-« ceasta este uo concesiune Mouth% Rornaniei,« si traseul exact al acestei concesiune rerntine« reservat. D

Aceste cuvinte de fruntarie ne strategicci,desteapta de indata atentiunea plenipotenciaru-lui al duoelea al Rusiei, comitele Schouvaloff,

(I) Congresul de la Berlin, paginile 168-171.

«

neste

«


care se grabeste lua act de aceasta declara-liune si a repeta « ca in adevOr nu este vorba« aci de uo linie strategicd. Plenipotenciarii

rusi au sporit teritoriul destinat Romaniei« s'a decis ca uo lime, pornind de la est de

Silistra, sa agiunga la Mangalia, care s6 fie« cuprinsa in teritoriul roman. Aceasta este uo

chestiune de bung credinta; punctul de el-« petenia fiind numerul de elemente romane

ce vor face parte din Bulgaria, aceasta, linietrebue trasa cu ingrijire si ar putea fi incre-

« dintata unei comisiune europene.Din aceste cuvinte cam nehotarite, se vede

curat cel putin ca represintantele Rusiei tinesa repete «.ca nu este vorba aci de linie stra-tegics.

Pentru Inalta adunare faptul se pare stabi-lit, cad in urmarea desbaterei nu se mai facevorba de cat despre puncte de amanuntimi.Ast-fel comitele Andrassy cere ca amanunti-mile traseului intre Silistra si Mangalia se" setramita la ua comisiune. Apoi principele deHohenlohe observa ca punctul de legare des-pre partea Silistrei, indicat de comisiune « tre-« bue se" fie un loc unde un pod ar putea fi sta-

bilit pe Dunare, la est de Silistra, si care arlega cele duo termuri roman° ale fluviului.« In fine comitele Schouvaloff, admitend ca

u

a

a

a

a

«

).)

D

«

«

52 ISTORTA UNE! FRUNTARTI

« un pod reunind cele duos termuri a le Du-« narei era necesar si baronul Haymerle a-a deogand ca, dupe avisul expertilor, un sin-« gur punct in preajme era priincios la con-« struirea until pod, presedintele intreaba dataa Congresul primeste.

« 10 Linia de fruntarie de la nordul Bul-« gariei ;

a 20 Linia de la Silistra la Mangalia ;« 30 Atribuirea am'enuntimilor la studiul

q and. comisiuni europene.« Inalta Adunare se invoeste la aceste pro-

m paned. »Aci se opresc decisiunile Congresulul cu

privire la fruntaria bulgaro-romans. NoT vomurmari in lucrarea sa pe aceasta Comisiune Eu-ropeans « care e datoare se fixeze la fataa /oodui » traseul pentru fruntarie.

Un cuvent Inca asupra acestui tractat de laBerlin care nu este poate, numai cel dupa ur-ma act ce se raporta la uo vechie chestiune cutotal proprie Europei, dar care ar putea foartebine se devie si ca un inceput al unei situa-tiuni cu mult mai serioaze in care Europa siAsia s'ar afla angagiate.

Acest mare act diplomatic, de pre cum s'aputut constata, n'a avut pentru Romania re-

,


zultatele ce ea era, poate, in drept s6 asceptede la cooperarea sa la succesele armatelor rusesi de la sacrificiele ce 'si impusese. Avem dedatorie a aminti ca armata sa a lasat in giurulPlevnei uo treime din efectivul sea, {0,000oameni; si ca ea fusese ridicata la 70,000 sol-dati. Pentru 'n Stat mic, multe cheltuelifacut, malt sang° s'a v6rsat. Nu vom fi asa daracusag de exagerare data vom adeoga ca, din-tre toate naliunele de care s'a ocupat Inalta A-dunare de la Berlin, nu este nici una care s6fi fost mai putin favorizata. Pentru densa,Congresul de la Berlin a fost uo ispita; ea aindurat'o voiniceste.

In on care punct de vedere s'ar pane eine-va, Tractatul de la Berlin(/) apare ca uo operadiplornatica de primul ordin, condusa cu uominunata pricepere de afaceri si cu uo repe4i-

(1) Incepute la 13 luna 1878 qi terminate la 13 din luna ur-matoare, lucrarile Congresultil de la Berlin s'aii terminat in duogqed de sedinte. Artie° li/ care, in Tractatele de la Berlin, seating de Romania sunt urmatorif : Articolul XLIII, ChestiuneaIndipendentd. Articolul XLIV, Chestiunea Jidovilor, s. c. (.Articolul XLV, Chestiunea Basarabiet Articolul XLVI, Ches-tiunea Dobrogele! Articolul XLVII, Chestiunea apelor Ri pescui-rilor. Articolul XLVIII, Chestiunea transitului. Articoli!XLIX ai L, Chestiunea consulilor.Articolul LI, Chestiunea sub-stituirel RomanieI la drepturile si obligatiunele Porte! pentru te-ritoriul cedat. Articolul LII, Chestiunea Dun'ard Ai fortarete-

lor sale. Chestiunea Dullard si a navigatinneI sale.


ciune ne mai pomenit5. in analele diplomatiei;onoarea se cuvine mai ales omului eminentcare a presidat Inalta Adunare. A impgrti lu-crarea, a dirige desbaterile, a pre'ntempina dis-cutiunile aprincleloare, a face se inceteze di-vergintile, a conduce in fine, Congresul cu uomans sigura spre opera impAciuirei, aceastaeste sarcina indeplinitA de marele cancelar alImperiului German, principele de Bismark.

Cu toate acestea studiul Tractatului de laBerlin nu lag acelasi simtiment de linistirepentru pacea Europei ca Tractatul de la West-falia, de esemplu, sail chiar ca cel de la Paris.Nu ne putem apara de induoelile ce ne cuprindasupra duratei operei; si ca se spunem totce gAndim , neastomparul ce resimte cineva,cu toga admiratiunea ce se impune, vine dinimpresiunea ce ne remane ca s'a facut uo preaInane parte unor interese puternice, si c5. Con-gresul a aretat mai mita' grabA a consolidaun present plin de amerint6ri de cat de a asi-gura viitorul.

PARTE.A. II

COMISIUNELE

MEDIATIUNEA DE LA VIENA

I

COMISIUNEA EUROPEANA

DE DEL1MITARE

PRIMA SESIUNE

(23 octobre-23 decembre 1878) (I)

Comisiunea Europeans de Delimitare : instituirea el, convocareaeT, membri earl o compun. Atitudinea comisaruluT rus; propu-nerea sa.Sosirea delegatilor romanT; propunerea lor; lauda cese face acesteT propunerT, impresiunea ce ea a produs.Veri-ficare la fata loculuT a ambelor propunerl rusa ci roman:I.Pro-punerea romans este adoptata.Reflectiunea comisarulul

asupra necesitatei de a coprinde Silistra in fruntaria ro-mans; alts observatiune a sa, asupra dispositiunilor in favoa-rea Romanie! din partea Musulmanilor care locuesc acolo.

Tractatul de la Berlin la articolul XLVI,§ 2, in privinta fruntariei ce trebue a se sta-

(1) Pentru aceasta parte a opulul nostru am consultat CartesVerde italiana, afa de conitiiucioasi qi complecti in cat n'amregretat nic! uo data ca n'am avut a mal consulta vre un altisvor de informatiunT oficiale. Caetul cu care ne servim estefascicula No. 2, unul dintre documentele diplomatice presin-,,tate Camere! Deputa(ilor a Italia, in sesiunea ea din 1880,"gi. care coprinde delimitrtrile fruntariilor SerbieT, BulgarieT, Ru-mend Muntenegrului.qi

58 ISTORIA ONO FROMM

bili, in urma anexiuna Dobrogelei la Roma-nia, sung. ast-fel :

a Traseul fruntariei va fi hotarit la fata locu-s

« 'di de Comisiunea Europeans instituitA (1)a pentru clelimitarea Bulgaria. D

Comisiunea Europeans, intrunita la Cons-tantinopole la 23 octobre 1878, se compunea :

pentru Germania, de comitele Karl von We-del, major de Stat maior; pentru Austro-Un-garia de colonelul de Stat major, baronul deRipp ; pentru Franta, de capul de Stat majorLemoyne ; pentru marea Britanie de maioruldin corpul de genii'', colonel Robert Home ;pentru Italia de locotenentul-colonel de Statmajor, Pal.-Alex. Orero; pentru Rusia, decolonelul de Stat major, A. Bogulubow; pen-tru Turcia, de generalul de brigada de Statmajor, Mehmet Tahir. Presedentia Comisiu-na se dote comisarului turc.

Mai nainte de ver ce operatiune, si de laanteiele convorbirT, delegatul rus causa miraremare prin dispositiunile sale putin impaciui-toare. El era a in nargelegere cu to colegilu se'T D dice delegatul italian (2). Dar sand co-

(1) Prin articulul XI din Tractat.(2) In disaccordo con tutti gli altri commissari. " Scrisoarea

colonelului Orero la ministra afacerilor streine at Italia, datatIdin Constantinopole, 4 octobre 1878.

COMISIUNEA EUROPEANA DE DEUMITARE

misariT se aflara la fala locului, la Silistra, lu-crul fu Inca si mai strania. El scoase atunci dinnorul amerintator in care se inveluea, un sis-tem intreg de consideratiuni etnografice, e-conom ice si topografice, aglungand la aceastaconclusiune : « Nuoua fruntarie hulgaro-ro-« mans trebue se porneasca de la uo locali tate

vecina cu Dekizeui, la 21 kilometre la Estde Silistra. »« Aceasta conclusiune, adaoga comisarul ita-

« Tian, redactata cu oare-care iscusinta, se aba-tea in mod simtitor de la litera si spiritul trac-

« tatului de la Berlin, precum si de la protocoa-« Tile Congresului; ea provoca impotriviri din« partea tuturor comisari D (1).

Cu toate acestea n'a urmat votare; si ast-felnu se presinta Inca ocasiune de a se respingeaceasta propunere.

. Se tinea a treea sedinta , de la 2 noembre

.1878. A duos delegatil. romanY fura ad misi;acestea ere"). deputatul Mihail Ferikidi, si co-lonelii Falcoianu, Arion si Slaniceanu, care, decum sosirk fura in m'esura, de a demonstraca « punctul de pornire al nuouiei fruntarii, era« la cate-va sutimi de metre din inprejmuirea

(i) Serisoarea colonelului Orero la ministrul afacerilor streineal Italie!, datata din Silistra, 6 noembre 1878.

a

cli,

59

a

e

60 ISTORIA UNE! FRUNTARII

« de la Est a Silistrei. D a Alegerea acestei lo-a eolith:IT, n dice colonelul Orero, a delegatii« romani au sprijinit'o pe consideratiuni de uo

valoare nediscutabila D (1).Dintre aceste consideratiuni, trei sunt prin-

ci pale :P a In dreptul Silistrei aantinut in

a tot-d'auna, din timpurile cele mai depgr-« tate, comunicatiunile intre Romania si Do-« brogea ;

2° a Bratul DunArei dis Borcia, care se des-a lipeste de malul sting in fata Silistrei, stabi-« leste si determina chiar el, aceasta linie« de comunicatiune, intr'un mod natural si

propria nemutabilei sari de lucruri.3° a Podul pe Dunbire de care este chestiune

a in protocoalele Congresulusi de la Berlin, ca« de una din basele pentru decisiunile noastre,« ar gasi ast-fel, in indicatiunea Mouth'. de de-« legatii romani, uo inlesnire relativa de are-a dare care s'ar cauta in zadar mai in gios,a afara numai de a cobori pe DunAre pins la

100 kilometre aproape » (s).Aceste argumente si altele ine5. , lacurg uo

impresiune mare asupra comisarilor.

(I) Di un valore indiseutabile. "(1) Serisoare din 4 noembre 1878.

a

salt

a

a

,

COMISI1JNEA EIIROPEANA DE DELIMITARE 61

In urma celor dune propunere, emanend,cea d'anteiti de la comisarul rus, cea de a duoade la delegata rornanl si dupe recunoasterf fa-cute pe fats locului, la 4 si 5 noembre 1878,care perm iserd de a se face verificdrile necesarii,comisiunea lug, la 6, prima sa decisiune asuprapunctului de pornire a podului : ea respinsepropunerea rus (1) si admise ca acest punctde pornire sd fie ficsat la 800 metre din giosulSilistrei. Alegerea acestuT loc intruni toate vo-turile, afar de al comisarului Rusid.

In darea de seams din care raportarem cate-va fragmente, gbisim aceste duoe remarcabileobservatiuni :

« Pentru a complecta aceste informatiuni,« dice delegatul italian, nu pot face alt-fel de« cat se adaog, ca maioritatea comisiunei,« Corn isiunea in treag5. poate, afard de represin-a tantele RusieLse uneste spre a recunoaste« ca, pentru a stabili intr'un mod dainuitora nuoua fruntarie romano-bulgard, ar fi de do-a rat ca uo propunere se fi fost adoptatd de Con-« gresul de la Berlin, si aceasta propunere este

(1) Colonelul Orero ne spun. intr'o scrisoare datata de in 4 no-embre 1878, paginea 459 din Cartes. Verde, ca comisarul rus astkuit din nuoii ea se se ea in considera4iune proectul sefi; si diicuvintele topograce care ail &cut se se respingl acest proiect.

62 ISTORIA UNEY FRUNTARIT

« acea a comitelui Corti si a d-lui Waddingtoncere'nd anexiunea Silistrei la Romania. »Cea-l-alts observatiune, asupra careea cats

se chiernam atentiunea, este privitoare la dis-positiunele populatiunilor romane, bulgare,mahometane, in mijlocul carora opereacla Co-misiunea. Pe cand Romanii si BulgariT cerstremutarY de fruntariT de pe cum le convin,« pe atunci Mahometani, dice colonelul Orero,

care sunt in maioritate in districtul« esprima dorinta de a face parte din Roma-« nia, si nu pot se se induplece a trece sul)

dominatiunea bulgara » (1).Opositiunea cornisarului rus, care mai avu

iar ocasiune a se esercita, n'a impedicat peComisiunea Europeana de a sevirsi uo primalucrare de delimitare. Acest trasea se va ve-dea la sf'irsitul volumului (2).

Comisiunea Europeana suspends lucrerilesale in Luna lui decembre 1878, din causatimpului , si se amana la prirnavara anuluTnrmetor.

(i) Non possono rassegnarsi di passare sotto i Bulgari. " Scri-soarea colonelului Orero la ministrul afacerilor streine al Italie!,Silistra 6 noembre 1878. Paginele 456-458 din Cartea Verdecitata mai sus.

(2) VecjT Apendice.

a

a Silistrei,

a

-0}1;040 --

SESIUNEA A DUOA

(20 Aprilie 23 Septembre 1879).

Opositiunea guvernului rus la decisiunea Comisittnei privitoare Infixarea fruntariei bulgaro-romane. NuoT membri ai Comi-siunei ; reluarea Iucrgrilor sale ; ea agiunge la uo conclusiunepentru toate fruntariile, i numai asupra fruntariei care trebuese despartii Bulgaria de Romania ea nu isbutelte. Planulopositiuner ruse ; scopnl la care voelte se agiunga. Puterileco-semnatare mai tintelii contrarii intentiunilor cabinetului rus.

Instructiuni remarcabilo ale cabinetului italian. Comisa-rul rus remane neapropiat, rezista la avansele ce'T SQ fac nupriimeqte nici uo invoiala. Descuragiarea comisiuneT de de-limitare, care se simte partisita de guvern. Alta comisiuneaproape de a o inlocui in urma reclamatiunelor Rusiei. Pu-terile co-semnatare se induplec Ia opositiunea cabinetului dein Petersburg. Interventiunea cabinetului din Viena.Sfir§itul lucrerilor comisiunei de delimitare. Insulele romansale Dullard conservate RomanieT, multumita initiatives comi-sarului italian. Incidentul ocupatiunei Arab-Tabiei de daretrupele-romane.

Dar multe.frementdri asteptaii pe Comisiu-nea Europeans la intoarcerea sa pe malurileDunArei, pe aceast6 fruntarie inca nehotarit5, a

qi

64 ISTORIA UNA FRUNTARIT

Romania si a BulgarieT. Ea intempinase, eaavea se intempine Inca, multe greutali in de-terminarea fruntariilor bulgare la confiniilefor serbe, rumeliote, turce ; dar, la confiniileromane, ea avea se se isbeasca de un obstacolde care nu era in puterea eT se triumfe.

In aprile 1879, noT gasim pe delegatul ita-lian la Constantinopole, uncle primeste, la 21,instructiuni de is ministrul afacerilor streineat ferii sale. Comisiunea era intrunita Inca dela 20 aprile. Ea isT da un alt presedinte : co-mandantele Lemoyne din Statul major francezinlocueste pe comisarul turc, generalul Meh-med Tahir ; afara de acestia, maiorul de Statmajor comitele Karl de Wedel, pentru Ger-mania, Edward Bruce Stamley pentru Engli-tera, sunt inlocuiti prin colonelul Schreff si co-lonelul Robert Home. Comisiunea isi urmeazacu energie cursul lucrerilor sale. In tree (Jedsi treT de Bile ea ficseaza 340 kilometre defruntarii intre Bulgaria si Rumelia; IT maT re-mane Inca. 170 kilometre a ficsa pe fruntariabulgaro-turca si 110 kilometre pe fruntariabulgaro-romans, de la Valea Verbizi la mareaNeagra. Pentru aceasta mare lucrare ea se des-parte la 22 iunia in duos ComisiunT, din careuna pleaca spre Est si cea-l'alta spre Uest. Uolung in urma, la 22 iuliu, cele duoe sub-co-

COMISIDNEA EUROPEANA DE DELIMITARE 65

misiuni se intorc la Constantinopole ca se eain sedinta plenary decisiunile pentru care cu-lesesera elementele necesarii.

Tot atunci fu puss in discutiune si fruntarianord a BalgarieT. Dar aci comisarul rus, care,de la reluarea lucrerilor nu incetase de a fi uncolaborator folositor si bine-voitor, pentru toatecele-l'alte fruntaria, isi schimbh de uodata ati-tudinea si se puse intr'uo reserv5. ne'nduple-card. Aci era obstacolul ce se ridica.

Era evident ca guvernul rus se &lea de con-cesiunile ce plenipotenciarii sea socotisera pru-dent a face, in a cinci-spre-cjecea sedinta aCongresului de la Berlin ; el le gasea coversi-toare si &data a le reduce. De aceea si diplo-matia sa ridicase uo chestiune neasteptat5.. Ingeneral comisiunile sunt tinute a cauta unani-mitatea ; dar, afara numai data nu exists vreuo clausa prealabila contrarie, decisiunile lor,luate cu maioritate, sunt in tot-d'a-una vala-bile. Asa, diplomatia rusa ceru ca decisiunilepe care Comisiunea Europeanaau le ar lua inunanimitate, se nu fie recunoscute. Ea erafoarte sigura ca delegatul rus nu va face partedin aceasta unanimitate ver de cate on 'I-ar ficonvenit aceasta. Dar atunci, tine trebuea sedecide In mod definitiv chestiunile asupra carora ar fi fost in Comisiune unanimitate mai

6

t6 ISTORIA UNE! FEUNTARII

putin un vot? Cabinetele de-a dreptul, a-deoga diplomatia rasa. Apoi, in modul acesta,se inlatura vointa Congresului care , pentrutoate chestiunile de amanuntimi relative la de-limitarea nuoelor State, voise espres a se ra-porta la ceea ce va decide cornisiunea Euro-peans. In realitate, Guvernul rus nu pretindeanici mai mult, nici mai putin, de cat de aconstringe pe Puterile co-semnatoare ale Trac-tatului de la Berlin, se revie asupra decisiuneiconsemnata de dinsele in protocoale si in li-tera Tractatului. Asia dar, corespondentile in-tro cabinete, aveau se inlocueasca stipulatiunisolemne hotb.rite intr'uo inalta adunare diplo-matica intrunit5. in Congres. Aceasta era unce cu total neobicinuit si contraria dreptuluitractatelor.

Aceasta pretentiune, fireste, nu obtirm ade-siunea nici uneea din Puterile co- semnatare;toate, fora esceptume, refusara mai anteid dea o admite : Englitera fatis, cele-l'alte cabinetereservandu'si, rnai mult saii mai putin, res-punsul lor. Opunerea guvernului Italian estemai ales remarcabila. Vom vedea cum, fora see departeze de la prudenta si de la circonspec-

tiunea sa obicinuita, ministrul afacerilor streineal Italie se exprima in privinta aceasta in in-gructiunile sale catre colonelul Orero, care se

COMISIUNEA EUROPEANA DE DELIMITARE 67

afla atunci la Constantinopole pentru reince-perea lucrerilor. A ceste instructiuni sunt de la13 aprilie ; si tocmai in intervalul celor duossesiuni ale comisiunei europeene, archi-can-celarul Rusiel nAscocise distinctiunea prea in-genioas1 despre care vorbirlim, asupra maiori-tktei si unanimiatei in cotnisiuni, si teoria sa,nu mai putin ingenioasg, a chestiunelor de

si de fapt pe fruntarii, asieclend Si-listra mai an Leib'. de toate, printre chestiunile deprincipiii pe care numai cabinetele intre eleputeati se le resolve. Nu raportarn din instruc-tiunile Depretis de cat partea cu privire,bine inteles, la fruntaria de nord a Bulgariei.

Roma, 13 Aprilie 1879 (O.

Domnule Colonel,

« N'am nevoe de a reproduce aci elemen-« tele de fapt ale chestiunei relativl la frunta-

(1) Scrisoarea D-luT Depretis, ministrul afacerilor streine, clitreregescul delegat pe linga comisiunea pentru delimitarea

maT sus numai No. 2 din aceastii scrisoare, Chestiunea

fruntariei despre Silistra. a Questione del confine verso Sills-

tra. Cartes Verde, No. tCLXXXVI. paginele 473-474

principiic

Bulga-

rieT.Dam

68 ISTORIA UNE! FRUNTARIT

a ria bulgaro-romana de la est de Silistra. Opi-« niunea noastra, care ye este cunoscute, se« bazeaza pe cuprinsul literal si esplicit al ac-« telor de la Berlin. Primii comisari desemnati« chiar de Congres si al caror presedinte era« principele Hohenlohe, au asigurat ca nu eraa de cat un punct, in apropiere de Silistra, pro-« pria la constructiunea until pod, si aceasta a« fost repetata de unul din plenipotenciarii au-« stro-ungari, baronnl de Haymerle, in sedinta.« plenara (Protocolul XV), fora ca, din nici« uo parte, se se fi ivit vre-uo contraqicere,« vre-uo enunciare de uo induoeala oare-care.cc Si mai mull incd, acordul unanim s'a putut« face intro plenipotenciari, multumita tocmai« plenipotenciarului rus, comitele Schouvaloff« venind el insusT, se adere la aceasta declara-« tiune ca, adica, conform cu avisul primei co-« misiuni de delimitare, fruntaria trebuea se

porneasca de la Dunare si din punctul cel« mai cuviincios, pentru construirea unui pod.

Ni s'a parut ca uo conclusiune atit de espli-« city trebuea de acum 'nainte se escluda ver-« ce induoeala. Sunt, se (lice, obiectiuni con-« tra avidului primilor comisari de delimitare« asupra posihilitatei de a construi podul aiu-

rea de cat aproape de tot de Silistra, dar a-« ceste obiectiuni, ca se fie valabile, ar fi tre-

«

«


buit se se produca in Congres mai 'nainte caa avidul contrariii se" fi devenit , prin invoirea« unanima a plenipotenciarilor, avidul irevo-

cabil al Congresului chiar.« Acest prim element de tap find pus in

a a lard de ver ce contestatie , in attire(' de ver« ce cercetare de facut in urmei,remane sta-« bilit c5, nuoua Comisiune de delimitare n'are« s'e' se mai ocupe, de cat din punctul de vedere« tecnic, de cat de clificultatile ce pot resulta,« pentru directiunea fruntarieT, din presinta n-« nu' pod acolo undo aceasta fruntarie se desli-« peF2'te de fluvia. Aci vor fi probabil represin-« tate, din partea Rusiei, consideratiunile de« natura variata, '.30 ea in pusese mai de mull« innainte : ca este vorba adica de a hr5,pi ur-« beT Silistra uo parte din teritoriul sou su-« burban, din t6rb.murile sale marginase; ca« nu se poate trtia si asiega in afara de frunta-« ria bulgara abatoriul si fortul Arab Tabia,« cari trebuise privite ca facand parte din Silis-« tra; ca elementul bulgar predomina Hind mai« numeros, in aceasta zone ce ar voi o

a dea DobrogeleT. Aceste obiectiuni ar fi de e-a sarninat cu intentiunea positiva de a impeca« toate interesele in presint,51, acelea ale terito-« riuluT suburban al Silistrel, precuni si aceleaa ale comerciului tinutului care ar reclama im-

a

uni se

70 'STOMA UNE1 FRUNTARIl

« perios un drum, un acces lesnicios la podula ce se va face intro ambele termurT ale Du-« n'areT. Si am voi, noT, ca dintr'uo nuoua cer-a cetare a chestiuneT, se poata esi termeniT u-« nei intelegerT ecuitabile. n

DEPRETIS.

Pe and ministrul italian invedera asa debine, in instructiunile sale, argumentele ne-invinse ce am raportat, pe atiincT Cabinetulde la Petersburg tragea si el delegatulul see.linia de purtare ce trebuea se tins. IntranireaComisiunel de la 22 iuliii 1879, ne arata perepresintantele Rusil hothrat a face imposibileconcesiunile Acute RornAnier in a cincl-spre-;lecea sedinfa a Congresulul de la Berlin.

Aci desbaterea ea un interes nuoti.« Presedintele, ;lice cotonelul Orero, supuse

« la cercetarea noastra chestiunea de a decide« data fruntaria nord a BulgarieT, insemnatha prin Dunare, trebuea se fie la malul drept,a saii la thalwegul fluviului. n Comisiunease rosti in unanimitate pentru thalweg.

Se sperase ca acest vot, ce se presupunea afi plkut RusieT, ar decide pe comisarul seri laoare-care concesiune despre Silistra. AceastAilusiune insa n'a tinut mult. Colonelul Orero


da seama de incident in acesti termeni : « Ne« siliram cu totiT a sti data comisarul rus, in

compensatie (in compenso) cu acest vot fa-« vorabil Bulgaria, priimea punctul in apro-« piere de Silistra, pentru care el refuzase,

anul trecut, semnatura sa. Dar colonelula Bogolubow remase surd la toate; el vise caa Silistra era uo chestiune a parte, cafusese data un vot intru aceasta, ca nu mai era de re-« venit asupra eT. 'I se observa ca data nu se

determina acest punct , fixarea fruntarianord a Bulgariei devenea imposibila; nimicnu'l mists, el starui in socotinta sa n (1).Delegatul italian face in privinta aceasta re-

flectiuni in destul de melancolice. El simtefoarte bine ca insusi guvernul rus nu voesteca fruntaria nord a Bulgaria, la punctul Si-listra, se fie deterrninata dupe consideratiu-nile care s'aii avut in vedere la delimitareaBulgaria pe toate cele-l'alte confinii ale sale.Scopul este evident, e de a paraliza actiuneaComisiuna Europeene, si acest stop este a-tins. De aceea si aceasta Comisiune n'are decat se fats be alteea, pe linga care va fi cuputinta poate, so treaca niste consideratiuni si

(1) Cartea, Verde, seri.rarea colonehdia Orero Terapia 311879, p. 487.

a

a

«

juliii

a

a

72 ISTORIA IINEf FRUNTARIi

argumente care scapa din vederea unei Comi-siuni compusa de militari. Ast-fel se esprimacolonelul Orero.

Intru adever, la acest moment, Cabinetulrus, care nu perdea din vedere telul urmOrit dedansul cu incapOtinare, reclama ne'ncetat nu-mirea und Cornisiuni, special si esclusiv in-saircinatO cu uo singura chestiune : cautarea pefata locului a unui pullet favorabil pentru sta-bilirea unui pod peste Dunare, in afara de te-ritoriul bulgar, pe teritoriul roman, mai mullsail mai putin aproape de Silistra. « Daca Co-

misiunea ar agiunge la uo decisiune una-nimA , chestiunea ar fi resoNatg, stria d.Giers catre d. Fonton la Viena. In cas de

« divergintO de opiniune, delegatiT ar face ra-« porturile for la Guvernele for respective,

cari ar avea u5, bash suficientO spre a decide« in ultima instanfa, » (1).

De la finele lui iuliu ping la ultimile (Juledin septembre 1879, toate Puterile co-sem-nOtoare se raliezti, sail ca se clicem mai bine,se resemnezii la propunerea Cabinetului rus,si admit pe linga aceasta, ca delegatiT romanYsi bulgari se poatO lua parte la lucrerile Co-

(1) Cartea Rosie, a Austro-Ungariei. Aktenstiicke aus dencorrespondenzen des Kais. and Ron. gemeinsamen Ministeriumsdes Aeussern fiber orientalische Angelegenheiten. Wien p. 179.

«

s

e

COMISIUNFA EUROPEANA DE DELIMITARE 73

misiuneY, « dar numai cu titlu oficios si con-« sultativ. »

Tocmai la inceputul acestei fase, in iuliti,vedem un personagiti nuoii, daca ne putemesprima ast-fel , intrand in sceng in acestedesbateri in care se giuca securitatea Rot-Daniel.Austro-Ungaria, pia, atunci spectatrice bine-voitoare si reservard, interveni pentru a agiu-tora pe Rusia so eask indeplinindu'sY sco-purile, dintr'uo situatiune dificild data nude tot incurcata.

SO revenim la Comisiunea pe care am 16-sat'o la Terapia, terminand ultimele sale lu-creri de delirnitare. Nu vom lua dintr'inseledecal numai ceea ce se atinge de insulile ro-mane ale Dunrtrei.

In urma votului mentionat mai sus, si careinlocuise, in Tractatul de la Berlin, aceste cu-vinte « malul drept al Dnngrei, » prin « thal-weg, » Comisiunea avea s6 fac5, repartitiuneainsulilor care, pe aceastI parte a Dungrei, tre-bueati s6 apartin5, saii RomanieT, sail Bulga-riei. Dar dintr'aceasta resulta ca, luand de ter-men thalwegul, Romania perdea un oare-carenum6r de insule care ii apartinuse in prece-denta stare de lucruri. AceastI consecinta,contrarie spiritului Tractatului de la Berlin ,nu opri pe comisari, care toy, eras l s6 voteze

74 ISTORIA UNE! FRUNTARIf

ast-fel ca insulile s6 fie impartite dupe thal-weg, cu marea paguh5 a Romanies, ca si cumn'ar fi fost chestiune de te'remuri ocupate si co-prinse din vechime, in limitele acestui Stat.Dar delegatul italian vecl,u cat de arbitrary sinedreapta era uo asemenea decisiune; el re-clama, si nefiind ascultat, declara ca nu vavota si ceru ca votul s6 fie suspendat pentru

Amanarea fu consimtita....Opiniunea aparata de mine, scrie d-lui

« Depretis comisarul italian, a avut un succes« deplin. In urma staruintelor mele, colegiia me all supus chestiunea Guvernelor lor, sia toti all priirnit dela ele instructiuni cu totula conforme socotinte mele. In consecinta,

sease voturi contrarii opiniune mele s'ati« prefacut in sease voturi favorabile , adica« pentru mantinerea statului quo in ceea ce« priveste repartitiunea insulilor dunarene(1) D

Si ast-fel, multumia patrunderei, lealitatesi energie comisarului italian , Romania aconservat insulile sale dupe Dunare. Este uodatorie pontru not de a nu uita numele

Orero.La 23 septembre 1879 , delegatul italian

adresa la Roma, presedintelui Consiliului, ta-

(1) SeTisoare datat& din Terapia, 9 august 1879,

toil.a

a

colo-nelului


bloul nuoelor delimiari ale fruntariilor, both"-rite dela aprilie pans la iuliu 1879, si coprin-dend Actul care fixeaz5. fruntaria duniireana aBulgaria Se poate citi acest Act la finele vo-lumului (1).

Dar mai nainte de a merge se o g5sim la Bu-curesti, unde are se se convoace, nuoua comi-siune europeara acordata de diplomatia ca-binetelor in urma impotrivirilor stgruitoareale Rusiei, ca un fel de curte de apel, soco-tim de nevoe a dice aci un cuvent despre unincident care din nenorocire a avut uo in-fluinta vAte'ratoare asupra dispositiunilor Pu-terilor. Voim a vorbi despre ocuparea positiu-nei Arab-Tabia de chlre trupele romane, inurma fixarei traseuld de fruntarie linga Sifis-tra de catre comisiunea de delimitare, si mainainte ca Puterile co-semnatoare se fi datsanctiunea asupra lucrerilor delegatilor lor.Pentru ce aceast5. ocupatiune? La ce mobilcedat'a cabinetul din Bucuresti? Prin care mi-ragill fost'a el inselat? Sperat'a-el se faca atrece ocuparea Arab-Tabiel' in domeniul fapte-lor implinito, de si trupele Rusig ocupaii iotaBulgaria? Adeverul este ca, de si era stiut c5,aceasta positiune trebuea se remile Rornaniei,

(1) Vecit Apendfcile.

76 ISTORIA UNE! FRUNTARlf

totusi, In drept ca si in fapt , lucrul era Incanehotarit, si nimeni nu s'a putut domiri asu-pra acestui act care avea se intarite pe Rusia,si se displaca cabinetelor, mai ales celui dela Viena, find toate cu luare arninte a tura-tura dintr'uo deshatere indestul de aprinsatot ce era de fire sO'I mai complice greuratile

intardie solutiunea.Rusia ceru si obtinu usor retragerea trupe-

lor romane, care parasira positiunea cu putineBile dupe ce o ocupasera (1). Cat-va timp maitarcliu comitele Andrassy putea scrie comite-lui Kalnoky, la Petersburg (2) : « Imi pareca desertarea fortului de catre Romani, satis-face onoarea militar5. a Rusiei » (3.

Ar f fost asa de lesne de a nu pone in gioconoarea militar5. a Rusiei, si de a nu espunela uo retragere fora glorie, trofeele de curOndcastigate de vitejii nostri soldati.

--01FAsegc4-4---

(1) 8 fevruarie 1878.(1) Cartea Roqie, a Austro-Ungariel, p. 117.(8) Eat textul german : An sick erselliene :Mr allerdings, dassder militteriselten Elmo Russlands schen dureli die Delogirungder Ittinunnen Genug gesellehen sei "

si se'T

,,

COMISIUNEA EUROPEANA

TECHNICA

(De la 27 octombrie Omit la 11 noembrie 1879).

Name diferite date nuouei Comisiuni : compunerea el. Delega-til roman*; delegatiT bulgarT. Chestiunea de resolvat redusaIn un singer punct: indicarea loculuf pentru giegarea podulu!

Silistra. Duo propunerT ruse. Propunerea romanii.Verificarea tustrelelor propuneri la fats, locnlnT. Una din

cele duo propunerT ruse este retrami. Solemnitatea cu carese procede la vot, care trebue se fie verbal maT apoT

eerie qi motivat. Propunerea rued, nu este admish; propune-rea romani este aprobatitMiirturisirT remarcabile ale comisa-ruluT rus asupra adeveratului loc pentru cilidirea podulul peDunfire, din sus de Silistra.

Comisiunea cea nuota, care in documenteludiplomatice, este numita, cb.nd Comisiune deEsperg, cand Comisiunea de la Silistra, daral dna' titlu oficial este acela de Cornisiunetecnica, se intruni la Silistra la 27 octombrie1879.

ldnga

Anneal, si

78 ISTORIA UNEf FRUNTARII

Ea se compunea : pentru Germania, demaiorul Heyde, din genitl; pentru Austro-Ungaria , de colonelul de stat-maior Jaeger ;pentru Franta, de inspectorele general de Po-

tSosele, Lalanne; pentru Marea Brita-nie, de capitanul de genii]. Sale, asistat de lo-cotenentele de genia Gaillard ; pentru Italia,de maiorul de genii' Sponzilli; pentru Rusia ,

de inginerul Barischeff, seful esploatdrei cdeiferate de la Bender la Galatzi; pentru Turcia,de generalul de brigadd Yahia, asistat de Ga-briel Effendi Naradoungham.

Presalinta fu °feria inspectorelui gene-ral Lalanne. Se incredinta functiunile de se-.cretar colonelului Jaeger, care avu ca secre-tari pe locotenentul Gaillard si peEffendi Naradoungham.

In aceasta sedinta de la 27, Comisiunea ad-mise pe delegapY romdni a urma esploratia-nele pe Orem, a asista la deliheratiuni, a'sT daparerea asupra punctelor in litigiu, ins fordvoce deliberative si ast-fel, se introduserd ace-stY delegall, care end: colonelul de stat-maiorFalcoianu, directorele general al ministeruluide Agricultura , de Comerciii si de LucreriPublice; colonelul Arion, din statul-maior, siinginerul Olanescu, inspector al cdelor ferate.

dull si

alAturati

COMISIUNEA EUROPEANA TECHNICA. 79

Generelalul rus Struwe sosi seara si comi-siunea se complecta.

Despre sedintele comisiunei tecnice, in nu-mer de seapte, dintre care patru tinute la Si-listra si trei la Bucuresti, avem duos docu-mente : Cartea Verde a Italiei (1), si CarteaGalbena, a Frantei (2), foarte amanuntita, foarteinteresanta, cu carti geografice foarte lemurite,si terminate cu un raport al presedinteluidemn de cea mai mare luare erninte. Yamavea recurs la amanduoe aceste documente.

Pine se nu 'ncepem cu sedinta a duoa , s6

spunem numai decat ca uo delegatiune bul-gar5., pe care comisiunea refusase mai anteinde a o admite, fuse autorisata, in urma u-nor ordine ulterioare trimise comisarilor decatre guvernele for respective, so asiste lalucreri cu voce consultative (3).

(1) No. 317-318, p. 615-616.(3) Comisiunea tecnica europeanii, scl., Paris, Imprinieria na-

cionalel, 1880.(3) In refusul de a admite de indata pe delegatii bulgari, nu eate

mimic supgrator pentru persoanele for sail pentru Ceara ce et repre-zintaii, tend cu prima propunere de a i admite, plenipotenciarulTurcie facusera obscrvatiunea ca Bulgaria, nefiind recunoscutiindependents cu aces* titlu ca Romania, ea era represintatain forma qi cu indestulare, de prim-represintantele suzeranuluieI. Aceasta consideratiune se peruse fundata comisiunei : dar or-dinele guvernelor respective o obligara ea treats peste aceasta. Sila a treia qedintA ail Post admit qi introdusl delegata bulgar I,d -nil Boris Antonovich, inginer, li M. Karamihailoff.

80 ISTORIA I.INEt FRUNTARIT

lnca de le 28 octombre lupta se incinse incomisiunea tecnica.

Mai multi delegati, Intre care al Italie, sta..ruira ca comisiunea se se ocupe mai anteitide locul unde trebuea asedat podul , si se nupung, in studiii traseul fruntariei de cat dupace se va termina cu cea d'antOid chestiune.

Aceasa inteleapta, propunere oktinend con-siintimentul tutor membrilor, delegatil rusideters citire unui rnen3oriii coprindend dimepropuneri pentru locul asiedarei podului sidelegatil rorrdni, dupe ce criticara cu ener-gie planurile rusesti supusera si d6nsiT unproect de asiedement

Comisiunea decise se viziteze locurile in-semnate in cele trei propuneri : cele duoeemanOnd de la comisarul Tus si punOnd podul,una la 21, alta la 36 kilometre nord-est deSilistra ; iar a treea, propunerea roman5. ,

asiedOnd podul la 800 metre est de Silistra,spre a lega acest oras cu C5,15.rasiil

In urma exploratiunelor la fata locului indilele 29, 30 si 31 octombrie, comisiunea, acard opiniune era formats , se transports laBucuresti, si proceda la vot cu uo solemni-tate si niste precautiuni prin care trebuea sese inareasca si mai mult gravitatea semnifi-cativa a decisiunei.

COMISIUNEA EUROPEANA TECHNICA 81

Reproducem aci in traductiune, darea deseams tradusa a delegatului italian. Ea e insaconforms cu documentul frances, dar poatemai espresiva prin conciziunea di.

a In seanta de la 5 noernbrie , generalulStruwe, manifestandu'si dorinta de a cu-noaste cu cat s'ar putea mai in grab5,, pare-rea celor-l'alti membri ai Comisiunei, rela-tiv5. la cele duo localifati propuse de dinsulpentru constructiunea podului, adic5. : una,in directiunea Kanalei-Cioroi, la 21 kilo-metre din gios de Silistra, cea- Yalta, aproapede lacul Holtena , la 35 kilometre de acelasioras , si pe care gasise de cuviinta a o re-trage, de oare-ce intelesese mai dinainte caaceast5, a duoa linie n'avea nici un sort dea se priimi de Comisiune.

a Atunci, pentru ca chestiunea technic5 sese mentie In limitele sale cele mai restrinse,dup6 oare-care discutiune, se stabili formulace urme;ILD

a Constructiunea unui podii peste DunAre ,

a este ea posibila la locul indicat de d. Comi-sar rus ?

« Si, dintre cele duoe localiag, cea pro-« push ast-fel acum, si cea propusa mai 'nainte« de Comisiunea de delimitatiune, care este

6

82 ISTORIA UNEf FRUNTARIf

preferabila , tiinduse seams de dispositiu-nile tractatulul de la Berlin. »k La aceasta induoita chestiune ast-fel for-

mulate, fie-care corn isar trebuea se respuncja,mai antOiii verbal, s'apoT, printr'un vot inscrismotivat.

a In aceeasT sedinta avu loc mai anteiti, vo-tul verbal, si niernbriT Comisiund declar toff,maT putin , este invederat, acela al Rusiel, canu se cuvenea se se cladeasca podul in locali-tatea propusa de guvernul rus, (dal governorusso).

a In sedinta de la 11. noembrie se dete vo-tul inscris : diferitii membri isT citira rnoti-vele for technice intru sustinerea votuluT cedasera; si, dupe cite -va observaliunT ce semaT facura, inchiderea seantelor ComisiuneTtechnice Europeene, fu pronunciata (1). »

Motivcirile voturilor pe care delegatul ita-lian nu le da, dar care sunt coprinse in Car-tea Galbena franceza (2), sunt deduse cu marestiinta Si Cu uo mare insemnatate. MemoriulgeneraluluT Struwe, care e cel maT scurt,co-misarul rus isi esprimase opiniunea sa in duos

(I) Cartea Verde No. 318. Scrisoarea delegatuluT regal pe lane.Comisiunea technicit internationalii, dare ministerul afacerilorstreine al Italia, cu data din Bucureqtf, 18 noembrie 1879.

(1) Ve4T paginea 62-84.

a

a

COMISIUNEA. EUROPEANA TECIINICA 83

note foarte ingenioase, tontine uo observa-tiune de uo foarte mare importanta, si tot deuodata surprind'etoare : « Este invederat, dicee el, ca podul Isl. are locul se'il, nu la 800 me-« tre, dar mult mai aproape, sail si mai binea Inca, din sus de Silistra (1). »

Nu se putea proclama dar, cu mai multanetitate dreptatea ce avusesera d. Wadingtonsi Comitele Corti de a cere Congresului ca Si-listra sä fie coprinsa in fruntaria romans. A-.ceasta marturisire demna de mirare din par-tea comisarului Rusiei, figura si chiar in aduoa nota predata Comisiunei de catre gene-ralul Struwe : « ...Data un pod, cjicea el, estea de dorit pentru comunicatiunea cu Silistra,« numai din susul acestui oral s'ar putea a-« sietja un pod permanent (2). D

4.96TraCtr

(1) Cartea Galbena, p. 83.(2) Cartea Galbeng, p. 37.

MEDIATIUNEA DE LA VIENA

Cabinetul austro-ungar &i urmare interventiund sale. Eli selovelite de pretentiunT escesive din partea guvernulul rus.Dispositiunile guvernuluT Bulgar, formand alto pretentiuni.Propunerea de mijlocire a guvernuluT austro-ungar citre Pute-rile co-semngtoare. AceastA propunere se notificl cabinetu-luT Princiar din Bucureltl printr'uo scrisoare a ministruluT a,facerilor streine. Acceptatiunea din partea tuturor cabine-telor a propuneriT de mediaOune de la Viena.

Proectele Rusiel asupra fruntariel bulgaro-romane care fusesera mai mult contrariate decat agiutate prin tractatul de la Berlin, se is-bisera de cercarile a duoe Comisiuni Euro-peene, si acest arbitragiu, atat de competentpre cat si de uo inalta impartialitate , le con-demnase fn duoe diferite rondurT.

Cabinetul Vienel care dase indestula', prohade 1qn4 vointa, dupe cum am vequt, e oferi

86 ISTORIA ITNE1 FRUNTARIf

Inch uodath ca se propue un mijloc de aran-giament, dorit si acesta, de toate Put6rile. Inlipsh de unanimitate in Maul Comisiunei, lacare nici ca se mai putea gandi nimeni, totusiremanea, duph teoria rush, regularea prin in-telegere directh intre cabinete.

Guvernul Austro-Ungariei se Inshrcina se&easel singur uo linie de fruntarie asuprac5reea se se poata stabili aceasta intelegere

directs. XI

Cu toate acestea, putin lipsi ca cele d'antOitidemersuri ale sale se cadh. Aceasta se poateconstata din Cartea Rosie (1) printr'uo scrisoarede la Petersburg din 21/9 fevruarie 1880, si a-dresat5. de Comitele Kalnoky chtre Baronul deHayrnerle. «D. de Giers, » se ;lice intr'insa,

gaseste neindestulhtoare » propunerea de a aconceda Bulgariei un terem in vecinatatea Si-listrei, trecand peste limita trasd de Comi-siune, » Orem luat din dealul Arab-Tabiei.Si, ambasadorul Austro-Ungariei facandu'l shobserve ca, data s'ar inlatura aceasta propu-nere, guvernul rusesc s'ar gdsi in fath « cu uofruntarie mult mai defavorabilh pentru Bul-

cea .trash de Comisiune, » « cad, adaogha el, dupe toate peripetiele prin care a fost ti-

(1), Cartea RoOe a kostro-Ungarier, No. 41, p. 192,

gari,

a

NEDIATIUNEA DE LA VIENA 87

rita aceasta nesfirsita afacere , nu putea deloc s6 mai spere a r6sturna inc 5 uodata a-

a ceasta din urma decisiune a CornisiuneT, DD. de Giers, fora a respunde cu precisiune,face s6 se banueasca ca u s'ar putea parasi onc ce opositiune si ca s'ar lasa s6 se termine a-a facerea de catre cei l'alti, dar ca, thei va

subscri, nici va participa la regularea ei, »Cu toate acestea, silintele Austro-Ungariel

tot agiunsera la un resultat. La data de 40iunie 1880, se gaseste uo scrisoare ce D. deBurian, ministrul Vienei la Sofia, adreseazabaronului Haymerle si prin care '1 face cunos-cut if ca guvernul Princiar (al Bulgariei) s'a

hotarit a priimi in fine, solutiunea cestiundArab-Tabiiei..... si ca el a notificat agentu-lui diplomatic al Rusiei adhesiunea sa pur

a si simplu, formuland tot-de-uodata si oare-a care dorinte ce nu se par de natura, cu toateif acestea, de a pun din nuoti chestiunea la

ordinea dilei. »Urmeall expresiunea acestor dorinte, mo7

tivate in diferite moduri, care !Epping si mai'napoi fruntaria rom'an5. subt Arab-Tabia, sicare se termin prin aceste cuvinte demne de afi mentionate : cc In al treilea rOnd », diceD. de Burian, cc si pentru ca sacrificiul se-« virsit de Bulgaria s6 nu remae sterp,'e;uver-

a

cc

a

a

a

a

88 ISTORIA UNEY FRUNTARII

nul princiar mijlocirea guvernule« Majestatei Sale Imperatului Rusiei, pe linga« Romania, ca aceasta se se angageze de a« WO, podul in apropiere de Sitistra, in

termenur de trei ani (1). DComunicatiunea la care respundeau aceste

regrete si aceste dorinte ale Bulgarilor, pre-ceda uo alts comunicatiune , Inca si mai im-portanta, care urma s6 se fad, catre Puterileco- semnatoare ale tractatului de la Berlin. La12 iunie, Baronul Haymerle adresa ambasa-dorilor imperials si regali ai guvernului Au-stro-ungar, aceasta scrisoare circularl (2)7 caexpunere a operei sale de mediatiune.

Baronul Haymerle dare ambasadele Imperiale9i regale.

Viena, 12 iunie 1880.

« Inca din anul 1878 Comisiunea europeana,instituita in virtutea art. XI din tractatul de

« la Berlin, pentru delimitatiunea fruntariilor« Bulgariei , fusese chemata a fixa traseul« fruntariei Intre Bulgaria si Dobrogea.

« In urma unei deosebiri de opiniune ce se

(1) Cartea Roeie, No. 51, p. 195 Qi 196.(2) Cattee, Rogie, No. 52, P. 196.

solicits

«

e

MEDIATIUNEA DE LA VIENA 89

a manifestase In sinul acestei Comisiuni (1) ,a mai cu seams in ceea ce priveste alegereaa locului cel mai favorabil pentru asied,areaa unui pod pe Dunare, se hot5si Intro Puteri,« ca uo Comisiune technics se procead'a" la uoa nuoa cercetare a acestei chestiunr si traseula fruntariei se va fixa In urm5., in mod defi-« nitiv, printr'uo decisiune a Cabinetelor luatsa cu majoritatea voturilor.

a Comisiunea Technic5. 'si a terminat dea mult lucrerile sale; ni se pare dar a a sosit« momentul de a se data uo solutiune defi-« nitiva a chestiunei, care pins acum a rernas« in suspensiune din causa unor objectiuni ri-a dicate in contra traseului propus de majo-« ritatea (2) Comisiunei de delimitatiune.

« Uo parte din aceste obiectiuni era privi-a toare la necesitatea de a se pa'stra orasuluia Silistra, vre uo citeva teremuri invecinate,« reclamate ca indispensabile de catre locui-a torii acestui oral, pentru trebuintele for e-a conomice, si care, dupe proectul Comisiu-« nei, ar fi fost algturate Romaniei. Aceste te-a remuri neavend nici vre uo mare intindere,a nici vre no valoare considerabira pentru Ro-

(1) Un singur oposant, represintantul Rusk!.(2) Unanimitatea, awl. de un singur oposant, represintantul

Rusiet,


a mania, ni se pare ecuitabil de a se tine« compt in oare-care mesurg, de reclarnatiu-

nile mentionate mai sus.Guvernul Imperial si regal, totusi, luand

de bast traseul de fruntarie al Comisiunei« de delimitatiune , este dispus a consimti cit« despre sine , la uo mica modificatiune a

acestui traseti, urmanduse proectului indi-a cat mai la vale.

Linia de fruntarie , plecand din maluldrept al Dungrei, la punctul fixat de majori-

« tatea Comisiuuei de delimitatiune, la estulSilistrei, se dirige, formand uo curbs incli-

« nata spre sud, ping la valea despicatg (mi-« pente) ale celui d'al duoelea Contra-fort

dupe inaltimile Arab-Tabiei; apoi, printr'ununghiu drept, coboara pe aceasta vale, pa-

« caste peste roving, urcandu-se earesi d'adrep-« tul ping 'n linia din virful celui d'anteiti.« contra-fort dupe aceleasi ingltimi , lasand

Arab-Tabia in partea Romaniei. Ea urmeazaa in directiune aproximativg catre Nord-Sud,

si merge so se impreune on calea de la Ka-« raorman, la punctul unde se leaga cu drumul« ce duce la satul Almaly. De la aceasta legg-« turg a druinurilor, ping la punctul indicata sub No. 5 in caetul descriptif al Comisiuneia de delimitatiune, fruntaria e formatg prin

a

a

«

a

a

a

«

a

a

a

a

MEDIATIUNEA DE LA. VIENA. 91

« partea despre Est a drumului de la Karaor-« man, care va apartine ast-fel Bulgariei, in« totalitatea ei.

a Acest proect modificat este indicat ina schita aci-alaturata, leganduse cu harta pe« scara de ,,® , ridicata in 1878 prin ingriji-a rile Comisiunei de delimitatiune.

a In cadul cand Puterile vor aproba acesta proect , actul de delimitatiune investit cua sanctiunea formals a Cabinetelor, se va co-a munica guvernelor Romaniei si Bulgariei,a care vor avea a se intelege intro dinsele, a-a supra executarii lucrerilor de ingradire.

U Bine-voiti a da cunostinta despre continu-« tul acestei depese, guvernului pe linga carea avey onoare a fi acreditat , si a me informaa cat mai curind posibil, despre priimirea ce« se va face propunerii noastre.

a Priirniti, s. c. 1. (1) »

Romania are ea oare be de a se imbucurade aceasta opera de conciliatiune a diploma-tie Austro-Ungare ? D. Baron Haymerle nu« credea el insusi, precum se poate constataprin scrisoarea urmatoare in care isi punetoata sib* de a convinge patriotismul roman

(1) Cartea Roqie, No. 52, p. 196.

92 ISTORIA UNEI FRUNTARli

despre avantagele arangiamentului sell. Eataaceasta scrisoare care atinge prea de aproapeistoria noastra, ca se n'o reproducem aid in-treaga, cu toga lungimea el'. Ea este uo ple-doarie pro domo,

Baronul Haymerle titre Comitele Hoyos,la BucureqtI.

Viena, 14 iunie 1880.

« Guvernul Princiar ne-a semnalat in maia multe ronduri urgenta necesitate de a re-a zolva in mod definitif linia de fruntarie in-a tre Bulgaria si Dobrogea. Recunoscand toate« inconvenientele ce rezulta pentru Romania,« din nehotarirea prelungita a traseului aces-« tei fruntaril, not n'am negligeat nimic din« partene, spre a grabi executarea complecta« a stipulatiunilor internationale invocate de« Romania. Noi n'am Incetat de a combatea rezistentele ce au facut se se intarclie pinsa acum regularea finala a acestei chestiuni,a si ne-am indeletnicit fora incetare cu eau-« tarea n3ijloacelor de a agiunge la uo solu-a tiune multumitoare pentru Romania.

a Cunoasteti objectiunile ce s'aii ridicat Ina contra traseului proectat de eatre Conii-

MEDIATIUNEA DE LA VIENA 93

siunea de delimitatiune. Pe cat aceste obiec-« tiuni se rezemati pe consideratiuni strate-

gice , respunsul ce am dat ne-a fost dictatchiar de textul art. 11 si 53 din tractatul de

« la Berlin, care esclud on -ce fortificatiune (1).Este , cu toate acestea uo alts categorie

« de argumente ce adus in favorul orasu-« luI Silistra , si care, inteadever, , se pare a« merita, pink la un grad, oare-care conside-

ratiune.Locuitorii Silistrei sustin ca linia de frun-

tarie propusa de majoritatea Comisiunei de« delimitatiune , '1 ar atinge in interesele for« economice cele mai vitale ; ca le-ar smulge

uo parte din pamenturile for cultivabile si« '1 ar desparti de satele Bulgare invecinate,« cu care se aflu in relatiuni necurmate; ca ea

le-ar vale'rna existenta for economica, si« printr'aceasta chiar, ar impedica desvolta-« rea materials a orasului (2).

(1) Ministri Austro-UngarieT pun uo mare Incredere in acesteart. 51 qi 52 Qi in executarea lor; in urma d -luI Haymerle, d. Kal-noky, ministrul afacerilor streine, respunt)end la diverse interpe-latiunT din partea comitetuluT delegaOunei ungare, din lunglul octombrie 1882, ar fi (Vs ca, " forteretele Bulgariel pe Bu-nke erail paragine qi nu amenin/ail nicr cum navigatiunea.

(1) Aceste consideratiuni s'ail mai produs cu Inca qi mai marldesvolffirT inaintea Comisiunei de delimitaVune; qi atunci se o-biectase ca, prin traseul hotfiritrt de aceasta Comisiune, casele delama, viile, griidinile, proprietatI intregi care aparlin locuitori-

a

a

a

«

s'ail

a

c

a

a

«

94 ISTORIA UNRI FRUNTATUI

a Daca dintr'uo parte, ni se pare ecuitabiliia de a line seams, In oare-care mesurg, dea reclamaliunile ce s'ail ridicat asupra acestuia subject, not credem din alts parte, ca ser-a vim interesele Romaniei chiar, , oferindu'i,a cu preciul unei mica concesiuni In favoa-a rea Bulgarilor , avantagiul cu mult mai dea apetenie , cu consimtimentul tuturor Pute-a rilor, regularea definitivI a chestiunel. Sprea acest finit, not am propus Cabinetelor de a

for Silistrei. precum si abatoriul orasuluT, s'ar ads situate pe te-ritoriul roman. Afaril de aceasta, delegatit bulgart, in memo-riul for ce an presintat Comisiunet Technice, (Cartea Galbeniifrancesa, p. 53), au protestat in contra apropiereT fruntarielromane de Silistra, invocand vatamarile ce ar causa aceasta apro-piere comerciuluT bulgar.

Este vedit ca aceste argumente ere" niste mijloace destinate aimpedica traseul ComisiuneT de delimitatiune , a '1 face se semodifice cel putin, data nu s'ar fi putut obtine uo shit localitatepentru constructinnea podulul. Dar aceste argumente sunt eleogre inteadever serioaze ?

Mat antela casele de tears de care este vorba, se reduc la vre-uo citeva cocioabe risipite jet si colea.

Apo!, aceea ce se intimpla cu locuitori! Silistre!. nu este deadu0 Board comunii a tuturor proprietarilor ce se gasesc agiectatI pelinia ce desparte fruntaria dintre duos StaturT. Cate exemple nus'ar putea gasi in numeroasele rectificatiuni de fruntaril iscatein urma cuceririlor sail anexiunilorde proprietarT avendulsT lo-cuintele pe un teritoria, si campurile for pe altul ! Cine nn stie cacasa in care s'a nascut Ioana-d'Arc era situata pe teritoriele a duosStaturi de uodata, care, pe atunc!, nu apartineail amanduoe Fran-teT Lorania si Sampania! ySi fora a mat cauta aiurea, se ne adu-cem aminte din cliiar istoria noastra, ca, in timpul &Mani Easara-blot in partea RusieT, guvernele rue si roman all convent de as

MEDIATIVNEL DE LA ArIENA 95

consimti la uo usoare modificatiune a tra-seului ComisiuneT, cu apropiere de Silistra,

c care modificatiune, lasand Arab-Tabia inc partea Romanie , ar alatura Bulgariei uo

mica limbs de pamint marginita cu drumulce leaga Silistra de satul bulgar Karaorman,si coprinclend cateva isvoare de ape si catevagradini pe care locuitorii Silistrei le cer ca

a neaparate pentru trebuintele lor.

recunoaste proprietarilor ale caror pamenturT se intindeail pe a-mandua laturT ale fruntariel (pe cele duos malurT ale Pru-tului). dreptul de. a trece peste acest hotar fora niet uopedica, ast-fel, in cat et se poatii cultiva campurile,exploateze proprietatile, se 'IT transporteze productele din re-colts for pe off care din cele duog malurT care vor conveni maibine intereselor acestor proprietarT. (Protocolul No. II din 16/

octombrie 1878 at Comisiunei insarcinata cu retrocesiunea qi cuprimirea Basarabiel).

Daca vom adeoga ca Bulgarit din marile centrurT situate pemarginile DunAril, precum §istovul, Rusciucul, Turtucaia, Silis-tra, transportez cu preferinta legumele for pe teritoriul rumen,spre a se duce se be vincia.' ping pe pietile BucurestiuluT, se vaface indestula dovada ca cultivatoril din Silistra, avendu'sT gradi-nile for pe teritoriul roman, cu apropiere de un pod, ar fi cu totul

In ce prive.te abatoriul SilistreT, rOspunsul e mai simplu; nimicn'ar fi mai Issue decat de a se stremuta acea constructiune deecanduri off gi unde, din locul unde se afla acum.

In fine, an numai ca se pare inadmisibil ca apropierea frunta-rid romane si a poduluT pe Dunare A fie vatematoare comerciuluTSilistreT, dar totul ne face a credo ca, constructiunea unuT podlegend Inpreuna duog liniT de drumurl de fer, si ImbunOtatireadrumurilor mijioacelor de transport, ar constitui atitea elementsfavorabile pentru desvoltarea comerciulul acestuT oral.

a

'II sL 'III

privilegiatT.

a

ni

a

or

a

,

,

96 ISTORIA UNE! FRUNTARI1

« Schita aci alaturata ce se raporta la charta« ridicata in 1878 prin ingrijirile Comisiunda de delimitatiune , represinta acest proect« modificat. Veti face a se lua in mama ca.,a nuoul traseti de fruntarie , dupe cum 11« propunem noi, nu se deosibeste mult dea cel propus de Comisiunea de delimita-a thine, intinderea terimului ce lasa, Bulga-« lie, nefiind abia cleat de 48 kilometre pa-« trate. Vom adeoga ca insusi majoritatea Co-a misiunei technice emisese, In convorbirilea sale confidentiale, ca ar fi convenabil de aa nu se deslipi acest peticel de pament de im-« prejmuirile Silistrei (1). Guvernul Princiara cunoaste foarte bine el-insusT, obstacolile cea am avut se Infringem , spre a nu se felicitaa de solutiunea dobendita.

« Indrasnese dar a spera ca, Cabinetul dina Bucuresti ne va fi multumitor de initiativaa ce am luat, si ea va bine-voi se recunoasca.« in demersul nostru, uo nuoua dovada. de« sentimentele am icale ce purtam Romaniei.

« Daca puterile vor aproba propunerea noas-

(i) Comisiunea technicl, al &Arai trasefi este identic en al Co-tnisiund internacionale, va fi avut dec! duos parer! : aceea aconvorbirilor confidentiale la care se referl baronul Haymerle, qiaceea a lucr6ril oficiale a celor duoS Comisiuni pe care d. Boe-rescu o mentioneazg !n scrisoarea sa ce va urma mar la vale, cudata din 12f iunie 1880.

MEDIATIIINEA DE LA VIENA 97

a tr5., actul de delimitatiune, investit cu sanc-a tiunea Cabinetelor, se va comunica oficiala Guvernului roman, care in urrna, se va in-« telege cu administratiunea Bulgaria asupra« esecutiunei lucrerilor de ingradire.

a Bine-voili a ve exprima in acest sent vis-a a-vi cu d. Ministru afacerilor streine si a« primi, etc. »

Noi ne vom cerca a spune aceea ce trebuese cugete cineva despre avantagele aratate debaronul Haymerle, si vom starui asupra unorconsideratiuni pe care , ministrul afacerilorstreine al Austro-Ungariei nu le a atins.

Mai 'nainte de a termina aceasta parte alucrerei noastre, se spunem aci ca, opera demijlocire a Cabinetului din Viena a fost ac-ceptata : de Guvernul italian la 18 iunie ; deGuvernul rus la 25 iunie ; de Guvernul fran-cez la 21 iunie; in aceeasi di, de Guvernulgerman; in fine, la 27 iunie, de guvernul en-gles (1).

(9 Cartea roqie, No. 63, p. 187-198.

7

46@itatgar`

CABINETUL ROMANI MEDIATIUNEA DE LA VIENA

Graba Cabinetulul din Bucurelti de a rgspunde la propunereade la Viena. Preledintele consiliulul, d. Bratianu, ea actde traseul propus spre a declara a podul ce urma sg se zi-deascii pe cele duog later! ale DanareT, nu maT este obligatoriilpentru Romania. Rgspunsul d-luT Boerescu la comunicatiu-nea Austro-ungara. Inconvenientele traseulul propus se sem-nalez in acest rgspuns. Ministrul afacerilor streine al Roma-nia is,iT rezerva acceptatiunea sa in privinta traseulul vienez.

Guvernul Princiar, spre a'si exprima opiniu-nea sa, nu astepti mai anteiii, ca Puterile co-semnAtoare se fi primit propunerea cabinetuluivienez. Presidentul Consiliului punea pe comi-tele Hoyos, ministrul AustroUngariei la Bucu-resti, in me'surg de a adresa la Viena, cbiar

102 ISTORIA UNE! FRUNTARI/

din clioa de 22 iunie 1880, telegrama urme-toare :

Comitele Hoyos catre Baronul Haymerle (1).

Bucurefti, 22 iunie 1880.

« Guvernul Princiar este gata a se supune« pur si simplu la decisiunea privitoare la« fruntaria despre Est de Silistra , de si ea nua respunde cu totul la dorintele Romanid. D.« Bratianu m'a asigurat despre aceasta. Gu-« vernul se va margini a constata numai ,« ca, in asemenea conditiuni, cladirea until'« pod ar fi inoportuna si nu va putea fi obli-« gatorie. D

Aceasta decisiune a fost luata poate, cu uoprea mare precipitatiune, in priviny. unef Iran-tarii atit de desavantagioasa si care inca, se de-partea1a atit de mult de fruntaria ce se determi -

nase, in princip, de catre Europa la Berlin. Cutoate acestea, trebue se aprobam pe d. Bratianuca a profitat de ocasiunea ce'r oferea nuoul tra-seri al cab inetului din Viena, mai defavorabil decat acela al comisiunilor, spre a inlatura obli-

(9 Cartea Bogie a Auetro-Ungarid No. 58, p. 199.

CABINETUL ROMAN $t MEDIATIUNEA DE LA VIENA 103

gatiunea de a clgdi un pod pe Dungre. Chiar incnnditiunile anterioare nuouei delimitatiuni,acest pod n'ar fi trebuit se fie obligatoriu ladistanta de 800 metre de bastioanele Silistrei,sub tunul din Medjidie-Tabia , fora apgrareputincioas5., in voea intemplarii.

Cu toate acestea, declaratiunea presidentu-lin Consiliului catre agentul austro-Ungar, separe a fi pus in nedomirire pe ministrul aface-rilor streine, d. Boerescu, in respunsul ce tre-buea so faca si din parte'i, la comunicatiuneacabinetului din Viena. Acest rOspuns se corn-pane oare-cum din duoo pAry din care , ceade a duoa contra4ice intru cit-va pe cea ran-teal. Eata acest document :

D. Boerescu catre comitele Hoyos (1).

Bucurefti, 121 iunie 1880.

a Cornunicatiunea ce Excelenta voastra: a

a bine-voit a'mi adresa , ea data din 17 alea acestei luni , asupra cornbinatiunei propusAk Puterilor de catre cabinetul din Viena, sprea a resolva definitif chestiunea fruntarieT din-a tre Bulgaria si Dobrogea , constitue pentru

(1) Cartea Rolie, No. 59, p. 199.


a noT, uo nuoua proba despre amicia ce ne« poarta guvernul MajestateT Sale apostolice.

a Ifni fac uo datorie de a ve exprima aici« multumirile si sentimentele de gratitudinea ale cabinetului Princiar.

Guvernul d-voastre era inteadever, maT« bine decat on care altul , in positiune de aa aprecia motivele atit de serioase pe care sea intemeea legitima noastra nerebdare de a« vedea fixdndu-se tora intardiere si'ntru'n

mod definitif, traseul acestei fruntarii. De« aceea noT nu putem decat a fi recunoscatorT« guvernuluT MaiestateT Sale Imperiale si Re-a gale Apostolice, ca a luat initiativa uneT me-

surf care ne intereseaza in toate privintele, sicare va contribui a mentine buna intelegeresi armonia intre statul roman si principatul

« limitrof al Bulgaria« N'arn lipsit de a supune indata la exami-

a narea oamenilor speciali, schita ce ati bine-« voit a'aiT incredinta. NoT am constatat in-

tr'ensa cu satisfactiune Sl recunostinta , ctl

punctul Arab-TabieT ne era rezervat. Dar ,

in aceras timp , se aratl intr'insul , precumExcelenta-Voastra a si bine-voit se me pre-

« vesteasca insesT , Ca guvernul Imperial sia Regal propune Cabinetelor, pentru regiu-a nea din marginea SilistreT, uo modificatiune

a

a

a

a

a

a

g

a

a

CABINETUL ROMXN BSI MEDIATIUNEA. DE LA VIENA 105

a a traseului ce se fixase la inceput de catreComisiunea europeana de delirnitatiune. A-

« fara de aceasta, ni s'a parut a observa ca pro-« punerea actuala modifica asemenea si traseul

adoptat de Comisiunea Technic.. In adever,a uo bucata de thrim din marginea Silistrei,« se adaoga mai mult, peste aceea ce se de-« terminase de aceasta a duoa Comisiune.

« Nu ne priveste pe noi, domnule Comite ,

« d'a aprecia si judeca aici, natura acestei corn-« binatiuni si caracterul favoarei ce se concede« Bulgariei. Propunerea nu ne este adresatii,u nue; nu ni se cere a noasta adesiune mai(C 'nainte de a se pune in executare. All bine-« voit numai a'mi face cnnoscut demersul gu-« vernului d-voastre pe ling5, Cabinete, si me« informal): in acelas timp ca" , data Puterile

se vor uni spre a aproba dispositiunile lui,actul de delimitatiune , revestit cu sanctiu-

« nea Cabinetelor, , ne va fi oficialmente co-« municat, spre a se aplica pe Orlin. Cu alte« cuvinte , data voiu fi inteles bine cuge-« tul guvernului d-voastre, aceasta propu-

nere este considerate ca uo urmare, ca uo« desvoltare a art. XLVI din tractatul de la« Berlin , si ca atare , este vorba ca ea se se« discute si so se resolve intre Puterile sem-« natoare ale Tractatului.

a

a

«

a

a

106 ISTORIA UNEI FRUNTARIT

a Fiind ast-fel, rolul nostru ar dispare.c Cu toate acestea , not suntem parte emi-

namente interesafa in desbateri , si cu acest« titru, ne este permis a trage atentiunea

celentici-Voastre, asupra irnportantei ce pre-« sintA nuoul traseti propus de Guvernul Dv.« in privinta podului sari a comunicatiunei ce« ar urma se se stabileze pe cele douo laturi« ale Dullard, in fata Silistrei.

Dup6 acest traseti, podul sari chiar uocomunicatiune, devin impracticabile.

a La cea mai mica crestere a apelor Dunarei,0. tot tOrimul coprins intre punctul terminal at« fruntariei, si punctul vis-a-vis de insulile« Hopo, este atit de inundat, in cat trecereacc este cu totul faeata, si de fapt, fruntaria s'ar« afla impinsa inapoi cu mai multe kilometre.

a Cat de putin s'ar mai urea inca inunda-« tiunea, inecaciunea ar putea sa se intinda« ast-fel, in cat se devie un lac permanent si-

tuat in vecinalate, si ar adeoga cu atit maimult, imposibilitatea comunicatiunilor intrecele duo maluri. Tocmai aceste greutaT

materiale ale tOrimului, au determinat pe cead'anteib. Comisiun6 Internationa15., se fixezetraseul in modal cum it indicase.

c Din aceste diverse consideratiuni, results,« domnule Comite, ca guvernul roman, care

Ex-

simple

a

a

a

CABINETUL ROMAN I MEDIATIUNEA DE LA VIENA 107

« s'a conformat sub Coate raporturile cu Sti-a pulatiunile Tractatului de la Berlin, nu poate« in ceea ce priveste la clausele sale neexecu-« tate inc5, de cat a se mentine in domeniul« dreptulul strict; acest drept fiind specificat« indestul de 'impede in art. XLVI, nu pu-« tem de cat a ne supune spirituluT si literel« sale.

a In acest stop, si asociandu-ne cu defe-« rinfa la intentiunile Puterilor semnatare« Tractatului, noT am semnalat in mai multe« rtndurT Cabinetelor, urgenta necesitate de a« resolva in mod definitiv si cat mai cu graM« s'ar putea, chestiunea fruntarieT dintre Bul-« ..ar ia osi Dobroo.ea0 .

« Bine-voiti a primi, etc. vV. BOERESCU.

Se nu ne oprim mai mull de cat se cuvine,asupra sentim entelor de gratitudine de care mi-nistrul nu mita de be pe guvernul AustroUn-gariei, de si ar fi putut soy aminteasca, cainc . de la II aprilie , Domnia-sa adesta a de« la silintele cabinetului din Viena, uo so-« lutiune intru Coate con forma Cu dorin-« tele Romdniei (1). » Dar vom regreta de a

(1) Cartea Rolle, No. 46, p. 194.

108 ISTORIA UNEi FRUNTARII

vedea pa ministru constatand a cu:satisfac-tiune si recunostin punctul Arab-s

Tabia ne este reservat » pe cand domniasa va demonstra cu atita lumina, ca, « mica

inodificatiune ce se cerea Romaniei, se« traduce, pentru dinsa , prin perderea aa mai multor kilometre z de pament, si ca,dupe traseul propus, « podul si chiar uo

simply comunicatiune devin impractica-bile » ; cu alte cuvinte, ca acest traseri faceca Arab-Tabia sa nu poata fi ocupata si pose-siunea ei s6 devie ilusorie.

Aceasta scrisoare nu e mai putin, uo criticsserioasa a delimitatiunei propusa in cele dinurma, marilor Puteri.

Ultimul pasagiu din r6spunsul d-lui Boe-rescu merits mai cu osebire a fi luat in seams.Mentinendu-se a in domeniulli dreptuluistrict», ;i retragenduse la ad6postul articolu-lui XLVI al Tractatului, ministrul lass a se inte-lege ca guvernul roman nu primeste, dar ca su-fera , de nevoe , decisiunea ce '1' este impusa.

Neaparat, nu va fi de prisos a raporta aidprotocolul al XV-lea (1) : Inteadevor,, toc-mai la mijlocul preocupatiund Congresului de« constructiunea unui pod destinat a legs

impreund cele dune tdrmuri romeine »(1) Congresul de la Berlin, p. 223.

«

a

a ea a.

a

CAB1NETUL ROMAN MEDIATIUNEA DE LA VIENA 109

adicrt, se stabileze uo comunicatiune indispen-sabila intre teritoriul concedat si malul stingal Dunarii, acolo, mai pre sus de litera luT,trebue cautat spiritul art. XLVI.

Fie -tine a putut vedea prin ce fase straniia trecut delimitatiunea frnntariei romane dela sud-vest, si cate harteluiri suferise. Ne vomcerca se demonstram ca aceste discutiuni, a-ceste sfortari, aceste resistente, aceste lucreridespre care dedeiti seams, si care au absorbitaproape duoi arl, ail agiuns ping astacji, la re-sultatul de a laza Romania pe ripa dreapta aDunarel, atirnata in vent : podul nu poate fidada; Arab-Tabia nu poate fi ocupata ; trac-tatul de la Berlin ig asteapta Inca esecuta-rea lui.

...044"43,Settilsis

@I

PARTEA III

SITUATIUNEA ROMANIEIPE DUNARE

EXPUNERE TOPOGRAFICA

§I CONCLITZTUNE

SILISTRASI POSITIUNILE SALE D'IMPREGIUR

Fortificaijunile Sinatra. ce o Arab-Tabia, Ordo - Tabia. Medgidie-Tabia; aceasainAltime dominiipe cele lalte. De unde vine prestigiul legendar al Arab-Tabia ; faptele de arms ce o 'nsotesc.

Cand agiunge cine-va pe Dungre in fata Si-listrei, poate coprinde cu vederea, piata si liniaimposantg a dealurilor ce o dominez , si alcgror cel din urma contra-fort, servg de stratSilistrel, maT inainte de a merge se se peardape termul fluviului.

Silistra posedg intgriii care ar putea cu in-lesnire s6 fie puse in stare bung; peatra ceforma imbrAcgmintea santurilor orasului, s'aridicat in urma unei ordonante a municipali-tatii, dar santurile nu s'aii astupat; si, in con-ditiunile in care se aflg, Silistra este Inca che-

'ncongiurit.Mbnile

112 ISTORIA IINET FRUNTARI1

mats se gioace un rol important, prin positi-unea sa eminamente strategics.

Dupe ce traverseaza tine -va orasul si esedintr'insul pe la Stambul -Capa, data se 'n-toarce cu fats spre sud, vede inaintea sa cincipozitiuni dintre care, trei se aret mai inaintate ;acestea sint pozitiunile Arab-Tabia la stenga,Ordo-Tabia la mijloc si Medgidie-Tabia ladreapta.

Arab-Tabia

Arab-Tabia este uo positi tine military de uoimportanta incontestabila , precdt ea nu vainceta ense, de a lace parte din sistemul deapdrare treat in giurul Silistrei. Daca nu-mele Arab-Tabiei suns la urechie cu oare-caresgomot, §i data s'a format impregiurul ei uolegends, aceasta este pentru c5,, la fie-carenep5.dire a Rusilor pe teritoriul turcesc, a-ceasta, positiune a fost teatrul unor lupte sari-geroase s'a unor crude deceptiuni pentru ar-matele nepaditoare. Asediul ei de la 1854 aimortalisat'o (1).

(1) Acest asediii a giucat nn mare rol in resbelul Crimeil, in1864. Armata anglo-franeezit Ii datoreqte ca n'a fost atacat1 deprintul Paskiewicl, atund clnd ea nu era in stare de a rezista.

lisediatit de la sfir§itul lul aprilie 1854, Silistra tines 1neI

SILISTRA POSITITTNILE SALE DIIMPREGIUR 113

In timpul campaniei de la 1828, colonelulrus Schilders, seful geniului armatei insarci-nata cu asedierea Silistrei, se aseacja pe pozi-tiunea Arab care 'i se pdrea cea mai bundspre a dirige atacurile sale in contra orasului.

Nu numai ca aceastd pozitiune era cu apro-piere de flotila ce se concentrase la Cdldrasi,dar avea si avantagiul de a permite trupe-lor rusesti se protege en eficacitate podul pevase ce se incepuse din sus de Silistra. Cutoate acestea, resultaful acestei ocupatiuni funegativ.

In 1829, Silistra fu eardsi incongiurata; sereocupa eardsi Arab ; se urmeazd execuliuneaaceluias plan din anul precedent, de acelascolonel Schilders , si tot aceeasi deceptiuneca'n anul 1828. Dar uo actiune norocita f5,-cand se cads Medgidie In mama Rusilor, aces-tia isbutird se sileasca orasul de a capitula.

In 1854 Rusii declar din nuoti resbel Por-

tare in iunie. In acest interval de duo hint, resursele militarecare lipsearr plat atund armatel franceze avusesert timpul dea'I sosi. Aceastil armata, dupe atatea intargieri, era in fine, inajunul pregAtiret sale. Cut datora ea beneficiul acestui timpca Itigat, al acestei odihnt neadestate. 7" se intreabA d. CamilleRusset ; ,i respunde : La resistenta unel sandramale, Silistra.condamnatA, sacrificatA de mat inainte, tinuse in contra tutorsperantelor..." Pentru explicatiunile acestur incident militar, ase vedea In Apendice No...., naratiunea d-lui Camille Russet,membrul Academia' francese, istoriograful Resbeluita din Crimea.

8

,


lir. Generalul Schilders , atunci inspector ge-neral al geniului, decide pe Printul Paskiewicise cerce luarea Arab-Tabiei pe care Turcil ofortificasera in urma luptelor din 1.828 si 1829;si care, de atunci, n'a'ncetat de a purta acestnume. Atacul nu isbuteste; coloana de asaltlash un numer insemnat de morti pe Orem ,si printul Orloff, actualmente ambasador laParis, e rhnit aci la cap , in fruntea regimen-tului sell, dupe uo lupta plinh de vitejii. Prin-tul phtrunsese in intaririle Turcilor. De la a-ceasta epoch dateazh mai cu seams, si renu-mele legendar al Arab-Tabiei.

Astadi abia s'ar mai putea reconstitui peterem, ast-fel precum trebue so fi existat, pro-filurile lucrerilor de phment , pe care un sis-tem de santuri le lega intro dinsele si tot uo-dath, si cu orasul.

Se poate ghici cu toate acestea, ca cea d'an-Oki lucrare, in forma pentagonala, s'a ridicatpe partea dominants a setului , si ch, mai tar-cjiii i s'a complectat aph.rarea prin alte lucreride fortificatiune pasagerh. Se mai ghsesteInch, un an indestul de adinc care despartepentagonul de lucre'rile sevirsite in urma. Laest precum si la vest, terimul presinth avan-tage pentru uo Luna aphrare. Pe curmh-

SILISTRA §I POSITIUNILE SALE D'IMPREGIUR 115

tura care leagd Silistra de ArabTabia, se vedurme de mai multe intdriri.

In fine, pe set, se zdreste spre nord si sprenord-est , duoe mici forturY a cdror construe-tiune se urea, dupe toatd aparinta, la un timpscurt inaintea celui din urma" resbel.

§etul Arab-Tabiei se afld la 74 metre maisus de nivelul porter numitd Stambul. Parteael' cea dominantb, se gdseste la uo distantd de2200 metre de bastionul nord-est al cetalei, sila 2500 metre de podul proectat.

Pozitiunea Arab-TabieT este strebdtutd dedrumul ce leagd Silistra cu Almaly. Ea do-mineazd calea ce duce de la Silistra la Ka-raormdn, si care trece pe lungul pentelor saledespre vest, si o desparte de Ordo-Tabia.

Ordo-Tabia

De la Arab-Tabia la Orodo-Tabia, e uo dis-tantd ca de 1150 metre. Coborinduse cine-vape valea despre vest de Arab-Tabia , trecandpeste drumul cel mare al Silistrei , si urcanddealul spre est de positiunea Ordo-Tabiei , ddpeste un drum adinc si strimt care duce lafort.

116 ISTORIA unf FRUNTARII

Acest fort, patrat , care trebue se se fi cla-dit in acel'as timp cu fortul Medgidie-Tabia ,se afla intr'uo stare de conservatiune indestulde buns, afara de adepostul din central lui side cele patru blockause de peatra, astacli de-ramate, si care se afiail in m]jlocul unui anlarg de 7 metre.

Platformele cladite pentru tirul cu barbetain unghiurile cadrilaterului, si taluzele ce duospre ele, nu sunt stricate.

Fata despre sad e aparata printr'uo lucrarein forma de potcap. (bonnet- de- pretre).

Ordo-Tabia, zidita pe un delisor scos ina-inte si situat mai la uo distanp eguala de A-rab si de Medgidie-Tabia, era chiemata in sis-temul general al apararei, se gioace un rol im-portant. Ea putea s6 bath cu eficacitate vaeledespre vest ale Arab-Tabiei si cele despre estale Medgidie-Tabiei.

Coasta Ordo-Tabiei este de 09 metre, adic5,mai gios cu 33 metre de coasta Arab. Aceastapozitiune domineaza, la est, drumul Silistreispre Karaorman, la vest, drumul ce trece chiarpe la poalele forteretei, si care conduce la Pra-vadi, la Basardschitt, la Varna. Aceasta dinurma desparte Ordo-Tabia de Medgidie-Tabia.

SILISTRA BSI POSITIUNILE SALE DIMPREGIUR

Medgidie-Tabia

117

La vest de Ordo-Tabia, intro drumu-rile ,umleI si Rasgradulta se ridica Med-gidie-Tabia, un adeverat fort, despre care nuvorbeste nimeni si care domineaz5 desbaterilenoastre dintr'un punct tot atat de 'nalt, cat siacela de unde planeaza peste toate dealuriledin pregiur. Turcii ail inceput se cladeasca a-cest fort in 1669; el nu '1 au ispravit de catla 1876.

Medgidie-Tabia este un exagon coprind,endtrei magazil de munitiuni, din care unul a fostdistrus printr'un accident (1); emulate, uo ci-terna, si cu fata spre nord, un adepost informa de semi -lung. Bastioanele ail platformepentru tirul cu barbeta.

De giur-impregiurul acestor lucreri, se ri-dica un zid cu metereze, solid, zidit cu peatra,mesurand 8 metre de 'naltime d'asupra san-tului, si in grosime de un metru. Trei block-hause formez intariri scoase afara, destinate a

(7) Dupe) eel din urmi resbel qi pe timpul delerarel forte-reteI de eatre Ru§T, magasinul din raijloe a grit in aer prinexploziunea unul depozit de obusuil.


bate picerile zidului pe tot lungul luT. Santulare uo lb,'rgime de 10 metre. Mai sunt si altolucrari detasate care protegiez fortereta.

Agiunge cineva la Medgidie-Tabia pe undrum in penta repede, un fel de drum acope-rit ; uo poart5, de fer masiva IT inchide intrarea.

Medgidie-Tabia nu are intr'insa nisi infan-terie, nici artilerie ; un singur Bulgar se aflaacolo de paza; dar la picerile acestei ingrozi-toare forterete, Silistra sta de§teaptd. Trupeleei ezercitate prin buns instructors rug, tunu-rile si munitiunile ei, eat preciosul depou alMedgidie-Tabiei.

Medgidie-Tabia are uo 'naltime de 118 me-tre, adicA, uo predominare de 59 metre In ra-port cu Odo-Tabia, si de 1.6 metre in raport enArab-Tabia.

Distanta de la Medgidie-Tabiapia. la Silistra este de 1.150 metre

De la Medgidie-Tabia la Arab-Tabia, de 2250 n

De la Medgidia-Tabia pia. la e-stremitatea podului (ripa dreaptg),de 2680 D

De la Medgidie-Tabia ping laestremitatea podului (ripa stings),de 3800 D

Intre Med6,idie-Tabia pi Arab-Tabia, pre,

SILISTRA POSITIUNILE SALE D'IMPREGIUR 119

cum si intro Medgidie-Tabia si pod, nici unobstacol pentru tirul artileriei.

Este oare trebuinta de a mai adeoga ceva laelocuenta acestor cifre? Nu sare in °chi oare,

prin predominarea si prin distanta sa ,Medgidie-Tabia nimiceste pe Arab-Tabia, sica ea e stepana de a opri constructiunea po-dului sail de a'l distruge, la un moment dat,dad. Romania s'ar supune ispitei de a'l cladi?

Trebue oare se amintim ca, in campania dela 1828, Rusii putut se devie stepani pecetatea Silistrei, pentru ca nu ocupasera, po-zitiunea Medgidie-Tabiei, si ca ei n'aii luat cuasalt aceasta piata, in 1829, de cat numai dupece s'ati asecjat pe setul Medgidie-Tabiei (1)?

In van ni s'ar obiecta ca positiunea Arab-.Tabiei este demna de sacrificii, ca s'ar puteacladi acolo un uvragia important, el i s'ar

(I) La 1828, Colonelul rus Schilders, comandant-cap al ar-mate! insgrcinatg cu asedierea SilistreT, dupg ce s'a stabilit pepositiunea Arab, si a sustinut in curs de uo lung no serie delupte inutile, se gandi a intinde linia sa de incongiurare des-pre partea de la vest, cgtre Medgidie-Tabia, ca poatg stringsSilistra maT de apreape. Dar el lisase se treacs momentul fa-vorabil : timpul sosi gi Itusil furg ridice asediul

SilistreT.In anul urmgtor, acelas colonel Schilders reocupa aeeleasT po-

sitiuni ca in anul 1828, si in van bombardeazg. Silistra in cursde 18 4ile, and colonelul Berg, care maT deveni Feld-maresal, respinglina uo esire a Turcilor ping poz4iunea dg.

ea,

n'ati

sg

Art silitT sg

tar4iii

21

'a


putea adeoga intariri puternice si a se facedinteensa rivala Medgidie-Tabiei : un fortcare posed uo predominare de 16 metre inraport cu altul, agiunge fatalmente a infrangepe acesta din urma.

S'apoi , ce fort ar mai fi chestiune de a seridica pe pozitiunea Arab-Tabiei? Articolul52 al Tractatulul de la Berlin, nu interdiceoare ort -ce lucrare de fortificatiune pe malu-rile Dunarei? Nu dice el oare, « ca nu se vor« mai ridica fortificatiuni nuol in percursul

fluviuluT, de la Portile de fer pins la gurilelui ? »Spuind adeverul, art. 1.1 si 52 coprind ase-

menea ca, « Cetatile cele vechi se vor rade cucheltueala Principatulu! (Bulgariei), in ter-menul de un an, sail si mai curend data seva putea; » dar aceasta nu impedica ca si

minanfa de la Medgidie, recunoscu profitul ce se putea tragedin posesiunea acestui get; el se interi acolo urea cu sinemai multe bateril. Subt indemanatica sa directiune, atacul seindrepta din acest punct, i none clile dupe aceasta, cacju fnmanele sale.

La 1854. Ru§if nu putura lua nice mecar Arab-Tabia.La 1878 positiunile Silistrei nu se putura lua cu malt ; ele

nu caiture in puterea Rugilor, de cat dupe ce cetiu Poartaottomans.

Conclusiunea ce se poate trage din aceste diferite campaniI,este ea, Medgidie-Tabia formeaza cheea tuturor pozitiunilord'impregiurul Silistrei.

«

qi

a

«

a

pi

SILISTRA I POSITIUNILE SALE D'IMPREGIUR 121

Medgidie-Tabia, si cele lalte cetki bulgare, sestea in picere.

Respect pentru Tractat dincoa de uo frun-tarie, violatiune din partea cea laltI 1

Dar chiar cand fortificatiunile Medgidie-Tabiei s'ar diatruge, totusi, pozitiunea el' mi-litary si spAYment6toare prin a el' situatiunetopografick si proximitatea el' de Silistra, arfornanea neclintite. In rn al' putin de uo giu-metate de ora , trupele din oral ar putea seocupe Medgidie-Tabia , uo singura noapte delucru ar fi de agiuns spre a le pune acolo insiguranfa.

--..4-6,F::60--Jike-

EUROPAN'A VOIT ACE8T RESULTAT

Intenfunile Europel la Berlin, ne'ntelese. -- Partea ce 'klI artgent Rusia §i Austro-Ungaria din aceasta derogatiune de ladecisiunile Congresulul de la Berlin.

Nu este aceasta, putem s'o afirm5.m, aceeace Congresul de la Berlin a voit se sanctionezeIn privinla fruntariei bulgaro-romane pe Bu-nke. Consimlina ca aci se na fie uo linie stra-tegica, inalta Adunare a inteles a nu rasa niciunei Vary, nici celei lalte, mijloace de atac ;dar ea n'a voit, n'a putut negresit se voeascaca numai una din pArti se posede mijloace deap5,rare; ast-fel in cat, una din cele duoe frun-tariT se fie acoperitA cu farie, ap5.rata cu inles-nire , si cea lalta se rem'ae deschig si foilputere. Si cu toate acestea, eats resultatul ceS'a dobOndit, din lipsa , negresit, a une en-


nostinti mai exacte a localitatilor. Aceasta re-tacire insO, nu s'a comis si de comisarii spe-ciali trimisT la fata locului , si nu atirna dedinsii, trebue se ne grabirn a o spune, ca ease nu fie indreptata.

Singura, solutiunea propusa de dd. Wa-llington si Corti , a baga Silistra si dealu-rile sale in fruntaria romans, rOspundea cuintentiunile Europei precum si cu intereseleei. Dar, subt actiunea cuvintelor indemana-tice ale represintantilor Rusiei, s'a produs ininalta Adunare ca un fel de miragiO, precumo vom spune mai la vale; si propunerea ple-nipotenciarilor Frantei si Italiei, catre care seincline intr'un mod visibil toate cele lalte Pu-teri , nu fu , ca se vorbitn curet, nisi votata ,nici respinsa , dar mai mult inlaturata, *A-sia pentru uo alts propunere ce Rusia avub5,cia a scoate inainte si a face so fie acceptatade Congres. De aci, imposibilitatea de a se re-solve, conform cu spiritul si litera Tractatuluide la Berlin, aceasta chestiune de fruntarie.

Proectul la care cabinetul VieneT doritora sfirsi uodata cu aceasta chestiune , s'a o-prit, nu este uo inovatiune; el este cugetulRusiei, acceptat si adus la uo conclusiune e-ta de moderata precit a stet cu putinta. Daron cat de moderata ar fi , solutiunea propusa

di.

EUROPA N'A VOIT ACEST RESULTAT 125

este uo agravare ; Romania perde printr'ensamai rnulte kilometre de fruntarie, si nu se maipoate alipi cu nuoa provincie ce 1 a fost dataca despagubire pentru Basarabia.

Austro-Ungaria avea ceva mai bine de fa-cut spre a proba Romaniei a sentimentele dea amicie de care este insu flqitei pentrzt« dinsa (1) D .

Cu toate acestea, de si acest precedent estefoarte regretabil intr'uo chestiune de uo im-portanta atat de mare, teara noastra nu poatese nu conteze pe Austro-Ungaria, spre a 'i seface intr'uo cli, uo regulare mai bung a frun-tariei sale dunarene.

Cu cat studiaza cineva mai mult aceastaparte a istoriei t6rii noastre , cu atit cearcasurprinderi mai dureroase. Cea mai mica dinaceste surprinderi, nu este de a vedea parteace a luat Rusia intr'aceasta. Delegatii Romani,fora voea ei, Inca de la 'nceputul Congresului,aii fost admisi a apara cauza terii lor; respin-gerea propunerii Wadington si Corti se dato-mail opositiunei facuta de dinsa; si, in comi-siunile de delimitatiune, indata ce a fost vorbade fruntaria dintre Romania si Bulgaria peDunare comisarul rus s'a aretat necontenit

(I) Cartea Rollie, No. 53, p. 198.

,

126 ISTORTA UNEI FRUNTARII

in opunere cu deciziunile colegilor sel ; el arefuzat in tot-d'a-una de a sub-semna lucre-rile lor. Cabinetul din Petersburg priimeste elin fine , arangiamentul propus de cabinetuldin Viena ? Aceasta ar fi uo dovada ca nuoultraseu conduce in realitate, la rezultatul la carevoea se agiunga Rusia : nici fruntarie, nici a-pdrare putincioasa pentru Romania pe Dunare.

Ca politica se aibe, dupe cum a dis un omde Stat a cerintele sale, asprimele sale, ne-dreptaci chiar,, n aceasta nu ne ar consola deloc , de asprimea Rusiei catre teara noastra.Rusia a fost uodinioara protectoarea el', si oncat de dureroasa ar fi pentru not reluarea Ba-sarabiei meridionale, precum si infirmatiuneasistematica a fruntarieT noastre danubiene, nuputem se uitam ca teara noastra a strebatutdilele el' cele negre fora se se afunde , gratieprotectiund staruitoare a puternicului impe-riti de la Nord.

Chiar de am uitao aceasta, istoria e de failca se ne o aduca aminte.

Dar evenimentele anilor din urma au si eleistoria lor, si ea desteapta in not preocupa-tiunT legitime

POSESIUNEA DOBROGELEI

ESTE UN PERICOL

Lucr 6rT marl, dificile qi costlitoare, necesariT In Dobrogea.Imposibilitate d'a o apgra la caz de atac, In starea frunta-rieT sale dunirene.

In eircumstantele actuale, achisiliunea Do-brogelei nu este uo putere ; far5. de Silistra sipozitiunile ei, aceasta provincie ni se arataca un pericol.

Daca marile puteri au judecat ast-fel despredensa, daca ele all admis c5, teritoriul oferitRorngniei era uo despagubire indestuleloarepentru perderea Basarabiei, aceasta ne arataca ele au fost amagite prin enumerarea stre"-lucitoare si dibace ce lea flout Printul Gort-chakoff despre avantagele reservate Principa-

128 ISTORIA UNET FRUNTARII

tului : « Recunoasterea indipendentei sale,« distrugerea forteretilor care 'I' amenintau si-« guranta ; stipulatiunea in favoarea el' de« anexiuni eventuale care 'ear mari teritoriul« si care 'I' ar asigura, afara de aceasta, si delta« Dunare, cateva districte roditoare ca al Ba-

badagului, si un bun port de comerciu pe« marea Neagra... (1) n Nimic n'a lipsit acestuitabloa amagitor,, nimic de cat umbrele ! A-ceste umbre suet sarcinile si pericolile acesteinut:A posesiuni. Deschiderea de drum ari marl'de comunicatiune; asenizarea si colonisareaOm en tul uT; form area satelor ; constructiuneacazarmelor s'a scoalelor; repopularea cu vitea Dobrogelei sleite prin resbel; incuragea-rea ce urmeaza s6 se dea unei agriculturefoarte inapoeata ; rescump'erarea calei feratede la Cernavoda la Constanta ; stabilirea unuipod peste Dunare si legarea Cernavodei cuBucuresti printr'uo linie ferata ; eata sarcinile.Ele vor fi grele pentru Romania. Totusi !use,ea le ar purta cu curagiu daca ar putea se sepue la lucru cu siguranta, data ar avea garan-

aceste sacrificii 'T-ar fi profitabile, sidupe ce va fi Pacut din Dobrogea uo teara sa-netoasa si inflorita, nu i s'ar lua din pose-

(1) Congre,sul de la Berlin. protocolul IX, Fiedinla din 1878,p. 159.

a

tia ca ca,

POSESIUNEA DOBROGELEI ESTE UN PERICOL 129

siune ! Dar aceasta garantie , dupe cum o ye-duram, 'Ta fost ref uzata.

Cat despre pericole, ele resar din preschim-baxile teritoriale care air prefacut configura-tiunea terd romanesti, si prin urmare, sifruntariile ei. Inainte de resbel, Romania eraprotegiata din toate partile, prin linil de apa-rare naturale si de anteiul ordin, precum Du-narea si Carpatii. Dunarea IT constituea altsdata uo buna aperare de la Vamiorova pingla Barbosi; astaceli apropierea da Reni pe caream perdut'o deuodata. cu Basarabia (!), a ridi-cat acestei fruntarii uo parte din puterea ei.Spre nord, Dobrogea e deschisa in mai multepuncturi : la Reni, la Isaccea, la Tulcea. Laest de gurile Dunarei, la Mangalia, ea este ac-cesibila de trupe de desbarcare ; de la Manga-lia la Silistra, fruntaria despre sud-est efortareta, far. aperare, &and, in fata ei se aflutaberile de la Sarnia si Razgrad. La sud-vestSilistra si Medgidie-Tabia mink uo amenin-tare neclintit6 in inirna nuoei noastre pose-siuni. In fine, la orizon, eventualitatea unuiresbel, peste un timp poate, indestul de scurt,arunckdune fatalmente in lupta, surprinclen-

(1) A consults asupra Basarabiel Citleioria in Rusia, de Inn-vgt,atul Xavier Hommaire de Hell. A se vedea Revista Algeria eaColoniilor, t. VIII, p. 309.

far.

130 ISTORIA URI FRUNTARII

dune in plina lucrare de organisatiune, forapoduri peste Dunare, fora cornunicatiuni re-pecoli intre Capita la si Dobrogea; earna ivin-duse de uo-data cu asprimele el"; Dunarea ru-pandu'si gheturile si ridicand uo stavil5. intrecele duo termuri ale el', blocand coloanelenoastre pe malul sell cel drept.... Eata peri-colile, eats umbrele 1

Yale Jorosri

S.o 6P-oliPterg

11 A

Joao

s lenris,

Ctèi Teghg

s.E0C,VAN ItPc,

uRgstostl-

o41'\ liducesrlo-.7;c-osdg

co/ 4rsa i4 CD]

manidolie Iv;

rikillk711Jfaxilltld

ix PI&

-P./. 6, -.,Bremer Sura*.d"cri

mot.% oBoziont. Grit!'"pia:bunk,mfr..° potwojudg',d,..

i bit&°Throat

PcideleoPaiddl9e14) Parsciireoptiirgithi,

T'""jegomt, C ..MTVILOOjetleilltiResed'askm". leineselonmN::,

Mad 1

rani. BuzeWencat

eilder4n_

.

innieuIS '0,ratMi0 obidni u

Dana'

opermendertliagi-Curclao opc,frown

aif,flaumno IlassutSpaga °limaer,falraelino . .

Dohi_otio, PAP ""g211.7.akbele

11.

, .. 11,sent s, lantg

7T1 c;iiiiii4ooScurtesei ' . ....7.1, , '17104

. . .

Vizir':abNyeireg krt. TauAY

%-. famgelp s....,

kb Fog Al de 0 s 0Gageni64missc 'e ni A oAlberti /0 .cca-, X

Land RizetMizil ''. P1. C a m p u : Rilhi 1 i aO">,.; iiria i.Ptu .sss rl.T oh a n I-. piNon,,fro 1 , s

i.i. . (... .Pu4qad Igrudirleet ClodinuEsitral

Cs

agbmg

Ss- fazasuo

oSllistram

Tiekilesa°lanca

leaded,Rains ter' ei34

(Jilarn i1,4Ga'17°-4°

Grinduo

GArrluttesa- 111. 13

esti'.. .j C

II(

7

K77(

( (

2

S cARA 1:IA52.000. Sea ceth' 7eau 18,32t.

frhad

1.

, 0 --

m=\ Nun

.Vintili4 ithio s%

\' s --?\...i ve

ss/1 4....:Pcikerai \

e .,t. .. 0 ° \

% .....t

RasmODI N".,, \ o

,.:.

%

'

e.

at k

45

El

ufaatyyt "Mtani

0Gturrinio,..:45hut

°

Cern8

unfit° Otfachini

,.

."A":1.: ,

/..44,,,,agin Baba -1, %.0.,?1' 31,..°1133=0 1 '' ,o. farrananchisiois .... Juirgot.t...i 'a ..

11,1 -.1-o

o V az"

a4

Ira) uI Arent, 0

/ !Iowa, 'WI' d' a 154Chif °Barra:vs%

SindAdat Ra,teS 17ra%

6Siirnea

. Balaaa

`.. ' Arrsaleiti "hrsa °LaTAPL I 1-1 0 jit 1 '44

S:-I

fagot> Aiwa Baragon'0,1b............kerf2114141C14-'

v3P°'ffT,a:uvatliVan" 213. C e

0?hi;sauqu

..

Socariciu,

Trrsilrrpa

Mantisarm

oilmen;

oOlSen.Ra°benign

fliruonnattoCaranEe1:0:540,:oaul Bek,koakv .

',P Coo69 pukes, pilaw,.(17A4LiZe i;z4ro

?ktegidir.

Cadur.fholigar.Rasover

44

0 . No lunit del lir (M

6. C8 11% ?I en lift'

zg

ud. S

.0°

01

Cw: °Toprulai \J irradiate?...

NopenTerebanO1

1 root

°Ovum0

'0Turtucaia

DimaYmb,

'.- 0 u arminvr,,b0

1P1.entthuto o

.

Coven°?Ai

vazaif c.

Pr"'--41-44(laoio kale

Rusclucu B U A R III

Aallazaedzick

rx Raz gaps

;

L S amnia

Tar a

41. lelawns.

1.

s A

.

O'buss Mi An

,.%

dm/f1ee:

, Q.

Cadnibaeld?'S./40A

B;tatil

o

nut ma ?lidPI s .

IuraumSballt0 1alp!,

Nzwi

tUtisi

Pu

Mimi°

Abduln

Impuoltunn

"r"m- Gadohiim Ismail .,

",e.. ,. 0 .7-:.

i c, . ': '''i.. ''... ......

la:

.;;'moRAf.ea

ItMr Greg . ./ TuPeal'i . - -%.14 I .... -...03.fai

rowdoio

,..-

c,

61-0V"

Volcavu0

2

Suihmo

Mattmu

Yiebtetkovvro ;

I,

Clad/nuking heiniz,Orsota, - - - 4

40

4.

t.. 4,

1

ThneulIo

Bengd ,o

primvot,

Mulassla ,i Uji,th. &wank

,V' nnum,

f-)

4'; ' /S ,L' IOU* ,Vienna ' Lem i

;Aiwa--

,aktrgenta/./. pup!! .J...4oRer4ga

1 0

0oflirsova

r/nut

1I irpSAN f 0

Cara Anal

071murrurgalitnBulgurragalie

hiurtenge

cc,C.

0/,e'\-

Jajpilt

cs'i0

-I

Vt

Mangalia

L G

211215

..,

I

'

o

1

1,

s °

....

- a,

\cum"'TS:

,13°s

N '''',7,,..'

S

'.S

, ----- __,..-- 11,,..**"' _46..a , 4

S,m , STA..--

' 9an,

,,f,,,,,

',.._t

-7,-

44-''.4"o

s

la'''

--.0,

N

's Chf,

so% c)

-.

,,,I

ii

1)(

PrI

,,,

,,,,,,,,--

-t,ore. ,.....,,,,

''''V'' ..1.4, ,,,,,,C a. 4". `.-

..-1.', ,---1- _

--.4.----.--=z=:=5.,--,..,._---

-

,-_,,,------------------_,

'

1

`

.../

IL

(T'

10/

---,-...--,_.------ #4'

__,------i

'','"-:------ -.' t'l------_-7/ <-(----

o 7

1 }' 1t

\ \; )

11;I ' , \

\/' I

, , \

C( (\ \ 1

CONJECTURI

Ceea ce ar fi putut s6 fact guvernul roman, daca nu spre ascipa Basarabia, cel putin spre a dobendi Silistra care eranecesarrt pentru fruntaria Romithiei pe Duniire.

S'a discutat mult asupra acestor consecinteale Tractatului de h Berlin, si am audit a-desea afirrnanduse a ele s'ar fi putut ocoli.Aceasta ar fi prea mult. In urma tuturor cer-celarilor ce am fault spre a ne lumina asupraacestuT punct important, pare-ni-se cá nu s'arcuveni de a se judeca lucrul intru'n mod atatde absolut; ca e locul aci, de a se tine seamsde greut4ile de care s'a lovit cabinetul dinBucuresti, de sforterile sale, de sperantele saleam'agite; totusi, inse", se poate ad mite foartebine, ca aceste consecinte s'ar fi putut indulciin oareg-care m6sur5..

132 ISTORIA UNE! FRUNTARI1

Ast-fel, not nu credem Ca ar fi aternat deguvernul roman, uodata, ce Congresul seadunase , de a scapa Basarabia pe care Ru-sia era de mult decisa a o lua inapoi ; dar nurespingem ipoteza ca, a-duoa-di dupe" resbel,si chiar in momentul stringerii membrilorinaltei AdunarY la Berlin, era anca in putereasa de a trage un folds insemnat din disposi-tiunile Rusid. Aceasta Putere, reluand Basa-rabia, era cu atat mai mult doritoare de a des-pagubi cel putin rnaterialiceste, pe aliata sa,cand stir, cat de mult o costa perderea acesteiprovincii.

Cum dar s'ar putea explica preschimbareaneasteptata si de uo-data a dispositiunilor ca-binetului din Petersburg, in defavorul Roma-nies( , dispositiuni care se accentuez anca sichiar in cursul hicrerilor Comisiunelor euro-peene? Nu credem a ne insela atribuind a-ceasta la (limo acte regretabile : unul a fost,cetirea in sedinta Congresului a memoranduluiroman; acest document a atins pe Rusia;cela lalt a fost ocuparea pozitiunei Arab-Tabiade trupele romane : cel d'antOiil s'a produs inCongres inainte de propunerea Wadington siCorti, pe care plenipotenciarii rusi au oprit'ode a se adopta ; cel d'al duoelea, cu uo di inurma, dupa ce comisarul rus, in Comisiunea

CONJECTURI /33

de delimitare, refusase de a priimi traseul vo-tat de colegii set.

Nu va -se -dice cu toate acestea, ca datoriadiplomatiei noastre nu ar fi fost de a pune to-tal in miscare ca s6 conserve leaganul natiu-nei romane perdut la 1812 si redobindit la1856. Dar din minutul ce ea dobindise con-victiunea ca Rusia nu va ceda nimic din pre-tentiunile sale; ca, pe de alta, parte, nu putease'V face nisi uo ilusiune asupra eficacitatAdispositiunilor favorabile ale celor l'alte Pu-terl, si cg, pentru densa, Basarabia trebuea sefie considerate ca perduta , se intreaba cine-va, data n'ar fi lucrat cu mai mula intelep-ciune nepuindu-se pe terimul protestatiune-lor nesfirsite , si data n'ar fi dat probe de unsimt politic mai inalt si de uo prude* carenu exclude nici curagiul, nici patriotismul,dar care din contra, adesea devine una dinformele for cele mai adeverate, tratAnd d'adreptul cu marea noastra aliata De ce avea ase teme cabinetul din Bucuresti ? de a fi acu-zat ca a catjut la invoeala, ca a facut un tergeftin cu Basarabia, de a vedea caclendu'I deuo-data nivelul prestigiului s'al popularitatelsale? Dar acestea toate sunt numai niste con-trarietati politice la care cine-va trebue 'n totd'auna 0 se astepte. Oamenii de Stat, precum


si oamenii de resbel, au orele lor de amara-ciuni, si vedem adesea 'n istorie , pe Tanga

generali redusi la trista extremitate de a sa-crifica regimente intregi pentru a'si scapa ar-mata Tor, guverne constrinse a subscri parasi-rea unei parti din teritoriti pentru scaparearestului terii Tor. Aceasta e partea virtegiului.Teara nu cere compt acestor biruili, gloriosicate uo-data , de cat atunci cand sacrificiuleste resultatul stingaciei, car nu si atunci candacest sacrificiii este efectal unor evenimentene'nduplecate.

Poate iaresi , ca diplomatic nostri ar fi pu-tut alege si un alt terOm pentru apararea in-tereselor terii. Cine 'T ar fi putut opri , de e-xemplu, de a declara Inaintea Congresului canu le era cu putinta a primi despagubireace be oferea Rusia, decal nurnai data Silistrasi pozitiunile sale d'inpregiur vor fi coprinsein fruntaria romana? Li s'ar fi respuns poate,cu amenintarea de a nu se recunoaste indi-pendenta Romaniei; on cat de stranie ar fi a-ceasta presupunere , trebue s'o admitem pen-tru'n moment, cu toate ca, de la 1856, Eu-ropa se obicinuise a considera Romania ca in-dipendenta, de oare-ce Poarta nu'si pastrasede cat uo suzeranitate nominala asupra ei. Daratunci, ar fi lost nemerit de a'0: aduce a-minte

CONJECTURI 135

tine -va ca, de la formatiunea nuouiei Bulga-rii , cate-va din marile Puteri privisera cu'nochiti de ingrijire « influenta preponderentaa ce dobindea imperial moscovit asupra rela-« tiunilor atat comerciale cat si politice ale ma-« rei Negre si ale Arsipelagului n; ca cabine-tul din Petersburg avusese grija, spre a linistiEuropa, de a face se se inteleaga din Pro me-moria ce presintase, ca, a Rusia se va afla des-a lipita. de Bulgaria prin Dobrogea care se cedaa Romania n, si ca, marile Puteri acceptaserdaceasta combinatiune ca un mijloc de a tinecap politicei rusesti in Bulgaria. Asia dar, deoare-ce Romania ar fi refuzat a deveni ea en-sesi acest mijloc, inalta Adunare care nu pu-tea se'si inchida" lucrerile sale fora se fi rezol-vat aceasta importanta chestiune , s'ar fi pusin alternativa de a da dreptate cererii Prin-cipatului, sail de a parasi Dobrogeaoa in voeaRusiei care o cucerise; si se poate admite prealesne, ca plenipotenciarii el' se se fi aflat silitiprin chiar puterea lucrurilor , de a respingecea de a duoa solutiune, ca una ce se gaisea indesacord cu sentimental general al marilorPuteri, si contrarie interesului european. A-cest interes, dupe cum se prezinta inainteainaltei Adunari, era, o mai repetam aci, de adeparta cat mai malt cu putinta, pe Rusia de

136 ISTORIL UNE! FRUNTARII

Bulgaria, si de a pune pe Romania intre den-sole.

Ace lora care pot avea vre uo induoeala a-supra acestui punct, ne va fi destul a le a-duce a-minte acest pasagia din actul de la 1.3iulie 1878 , care probeaza aceasta preocupa-thine si precizeaza vointa marilor Puteri :

a Romania 's1 va dobendi indipendenta, subtconditiunea de a priimi Dobrogea inschimb cu Basapabia. DNe rezumain : Dobrogea nu era accepta-

bila de cat cu Silistra si pozitiunile ei, pentruca nu e cu putinta a o apara si a o rnentine,de cat cu aceasta conditiune. Aceasta era opi-niunea unui judecator foarte competent, forainduoeala, Imperatul Nicolae , care o cx-primase cu aceste putine cuvinte : a Silistraeste cheea Dobrogelei. D

Prin urmare , data Europa, care a voit caDobrogea se apartina Romaniei , tine se" asi-gure deinuirea opera sale , va fi de toga ne-cesitatea ca ea s6 se hotarasca, in momentulunei nuoi regulari a chestiunei Orientului, dea modifica traseul fruntariei rorn5.ne lenga Si-listra, conform cu spiritul Tractatului de laBerlin, si mai cu seams, cu stlruitoarele salescopuri politice.

a

's1"

a

addsebn

PUNCTUL DE PLECAREAL GRESALEI COMISE

Conditiunea strategics refusatl Rom 1;1:Ilia pe Dunare; acordatiifruntariilor bulgare, rumeliote, serbe, monteuegrine.

Punctul de plecare al gresalelor , al falselorsolutiuni semnalate in cursul acestui studiu,este acea rezolutiune luata chiar de la 'nceput,de Germania si de Rusia, in privinta fruntarieThulgaro-romane : Acolo nu exists, nu va trebuise existe uo linie strategics ! Aceasta se fieoare regula admisa pentru toate statele celenuoi ale sem'-insulei balcanice? Niel de-cum.Protocoalele Congresului de la Berlin ne alit,din contra, cu ce ingrijire represintantii Inal-telor Puteri contractante se streduesc a da fie-caruia din aceste nuoi Staturi, fruntarii strate-

138 ISTORIA UNE! FRIIINTARII

gice. Toate aceste fruntarii au fost obiectul u-nor consideratiuni strategice adenci, si au datloc adesea la niste discutiuni foarte vii. andeste vorba de Bulgaria, preocUpatiunea este,de a asigura fruntarii strategice. Ast-fel,Congresul statueaz5, : u ca,' nu se va putea

dica fortificatiuni intr'uo raze de 10 kilo-s

« metre impregiurul Samacovului. » Acesta eun punct de fruntarie (1).

In privinta sangiacului SofieT, comiteleSchuwaloff face se se introduce in desbaterichestiunile de apgrare in favorul Bulgariei.El aminteste votul unanim al Congresului dea se incorpora sangiacul Sofiei cu PrincipatulBulgariei, « afar » adaoga el, a de rectifica-« tiunea strategics a fruntariilor ei(2). » Si,ca se asigure mai bine conditiunele de apg-rare de care se preocupa , se obtine si maimull in favorul Bulgariei, dreptul de a puteatrece cu armatele sale prin Serbia, In caz deresbel, si aceasta, prin linia de etapuri dintreVidin si Sofia, si pe drumul de la Sofia la Pi-rot, si dintr'acest punct la Vidin, prin ghitulsatului St. Nicolae.

and este chestiunea de Rumelia lasatb: subSuveranitatea Sultanului, Englezii reclam :

(1) Congresul de la Berlin, p. 225.(3) Congresul de la Berlin, p. 225-228.

ri-ck

'1

PUNCTUL DE PLECARE AL GRESALEI COMISE 139

uo raza strategics de cinci kilometre D pelinia Balcaniler, si , fora a se pronunta defi-nitiv asupra acestei cereri, Congresul admite:a Ca se va lua in consideratiune necesitatea,

pentru M. S. Sultanul, de a putea apara frun-tariile Balcanului din Rumelia orientala (1).DAceeasi nevoe de aparare, aceeasi preocu-

patiune de fruntarii strategice in privintaSerbiei. Vrania si Prephlak facea-vor partedin nuoul Stat sorb, sau remanea-vor Turciei?Ast-fel a fost chestiunea in desbatere. Argu-mentele aduse dintr'o parte si dintr'alta, sunttrase earasi din strategie, din consideratiunide aparare si de resbel. Congresul decide inmajoritate, cu toate reclamatiunile si impro-tivirile foarte vii ale represintantilor Portei,ca Prepolakul se rerrthe Turciei, si Vrania setreats in partea Serbia (2). « Dar, se acord'a

Turcid spaciul necesariti spre a 'si asiguraa apararea posesiunelor sale (8). D

Delimitatiunea Muntenegrului nu e mai pu-tin significativa. I se da fruntarii sigure, prii-mitoare de a fi aparate. Ast-fel, spre a nu secompromite securitatea Podgoritei, a se pro-« pune a se largi fruntaria intr'o depgrtare de

(I) Congresul de la Berlin, p. 228.(9) Congresul de la Berlin, p. 228-229.(8) Ibidem, protocolul XV, p. 224 - 231.

a

a

a

a


« 8 pins la 10 kilometre de la Podgorita, sia aceasta, cu paguba AlbanieL Si, data se a-nexealo, Spizza la Montenegro, cu toga opu-nerea Italiei, aceasta se face pentru cá pose-siunea Spizzei care doming, Antivario, poatesingura se asigure portului Antivari destina-tiunea sa escluzivamente comerciala.

Ast-fel se ap'arg in Congres, puncturile stra-tegice necesarii pe fruntariele fie-druia dinaceste nuoi Staturi. Dar child este vorba defruntaria Romaniei pe Dunare, alma nu maie chestiune de nici uo linie strategics I Se nuse ere*" aceasta ar fi efectul vre-unei omi-teri accidentale ; nu, aceasta e unuo declaratiune forrna1a si accentuata and dela 'nceput.

D

caprincipiti,

CONCLUSIUNE

nterese diverse si toate de finteiul ordin, reclam pentru Romaniano fruntarie certa sigura pe Dunare. Uo aruneatura deochiii asupra istorieT RomiinieT. Uo ultima dorintii.

Pentru ce aceasta deosebire ? Nol nu vomcerca a Vetrunde acest mister. Ne vom mAr-gini a spune numai, ea sunt in tot-d'a-una cu-vinte pentru ca fruntaria romans, mai multde cat on -si-care alta, se re'rnae obiectul uneialit de stranii esceptiuni.

Noi ad mitem ca nici un resbel nu amenintasem'-insula balcanicA. Statele din nuoii creeatein aceasta regiune, sunt pelrunse , fora'nduo-ea15., de necesitatea de a'si stringe intre ele a-cele legaturi reciproce , de a tinde la acea fe-deratiune natura1s ce le irnpune suvenirul co-mun al unui trecut de apbare si de lupt6, si,

gi

142 ISTORIA IINEI FRUNTARII

in prezent ca si in viitor, uo netaga-duita comunitate de interese economice, poli-tice, religioase. Dar tine poate respunde caresbelul nu va putea se isbugneasca intr'uocli, curind poate, dintru'n conflict intro Pute-rile cele marl, si ca el nu va pune in pericolrepaosul nostru si chiar indipendeny noastra ?

Fiind data aceasta posibilitate de un resbel,de uo agresiune poate, va bine-voi ori-si-tine,a recunoaste inpreuna cu nol, ca, data e vreuo fruntarie in sem'-insula noastra, in nevoede a fi strategics, aceasta fruntarie nu este altade cat a Ramaniel, si in special, fruntaria ro-mana de la Dunare.

Care este inteadever, situatiunea RomanieT?De ginta latina, ea este dintre toate StateleBalcanilor, acela care se apropie mai mult deoccident si de civilizatiunea lul, si natural-mente cel maT contraria tendintelor raselorslave care o 'ncongiur. Prin pozitiunea el geo-grafica, ea se afla pusa intro duos imperil pu-ternice , Rusia si Austro-Ungaria , a carorpovara e silita se o sufere, si is cerintele ca-rora, foarte sem* cats uo-data, ea tre-bue se reziste. Afars de aceasta, pe densa opriveste paza Dunarii in intinderea el cea maTlunga, adica , de la gurile acestul fluvia pinala Verciorova.

CONCLUSIUNE 143

El , bine , trebue oare lasat fora fruntariestrategics dincolo de Dunare, acest cap inain-tat al continentului occidental, remaind des-coperit, acest avanpost insarcinat de a men-tine libertatea , neutralitatea , securitatea , inpartea sa cea mai esentiala, a acestui drum co-mercial al centrului si sud-estului Europei?Faptele vor respunde singure : Nu. In fine,politica Statelor Occidentului, care este dea mentine la Constantinopol scaunul Imperiu-lui Otoman, n'a stabilit oare pe Romaniape ripa dreapta a Dunerii spre a impedica peRusia , in ;boa cand aceasta va voi se cercevre uo siluire brusca in contra Turciei din Eu-ropa? De aceea, nici nu se poate intelege cumEuropa la Berlin, n'a avut mai multa ingri-jire de a asigura nuoului rigat, mijlocul nece-sar de a 'si implini aceasta importanta si greamisiune.

Avem grabs de a scurta si a sfirsi. Daca amintreprins a trata acest periculos subiect , siam staruit asupra lui, aceasta am tacueo pen-tru Ca el prezinta un interes atat de 'nalt si a,.tat de complex tot de uo-data, in cat imbrati-seaza, afara de interesul terii mele s'al State-

144 ISTORIA UNE! FRUNTARli

for limitrofe, Ants si pe acela al Europel in-tregi.

Este de interesul Europei, intr'adeve'r, de aconstitui In Romania un Stat aplecat in special°atm politica occidentald, si de a constitui a-cest Stat intru'n mod indestul de forte, spre anu fi expus la voea unel ambitiuni de care Eu-ropa are poate, a se teme mai mult in orient (1).

(1) Aid s'ar putea ivi uo obiectiune pe care ne silim a o pre-intempina. Poate ca patriotismul ne face a exagera important&Ora noastre. Nu. Trecutul Romania/ respunde pentru viitorul ei.Aceasta nobila qi viteaza Ceara, a card istorie e rat cunoscutade Europa occidentals, a dat dovedi despre vitalitatea el, care nupermit nici uo 'nduoeala asupra viguroasel sale energii.

Nu ne vom intinde mult aid, asupra domniilor strelucite alul Radu-Negru care scapa pe Romani de invadiunea tatara la1211, IT duce p'intre Carpa.ti, in valea Campu-Lungului undese facu Domn al TeriT-Rornaneqti, zidi Bucurestiinuol Stat roman, (1241-1265); a lui Dragoq, fondatorulprincipatulni Moldovei (1296); a lul Mircea I-iii care uni in-tr'un singur stat toata Romania, coprinse sub dominatiunea luiBulgaria, Serbia, organisii armata romans, constitui guverna-mentul si administratiunea, forma pentru'n moment, confedera-tiunea Statelor balcanice §i danubiene , §i muri dupg trei-cleci-§ilease de and de no doinnie din cele mai sdrunginate ni maiglorioase ; a lui Vlad V-lea supra-numit Dracula, In care seincarnara toate furiile until patriotism disperat (1456-1479);

a Int Alexandru eel Bun, care, In interval, consoleazape Romani de acea domnie spaimentatoare a lul Stefan al IV-lea,col Mare, care improspala neagiunsurile, rostogolirile , gloria,puterea organisatinnei lui Mircea, (1459 1504); a lui Mi-

Bravul, (1592-1601); a lui Mateift Basarab altii.Ace§ti Domnitorl, care, unul dup6 altul, soap nationalitatea

romans in pericol, organizez fortele el, sgomotoase in lanntru,Intind in afar a ei dominatiune, de la Dniestrn pina'n mar-

IntemeiA

chaiu Qi

QS

--

Si

CONCLUSIUNE 145

Este de interesul Austro-Ungariei s'al Ger-manieT de a pune pe Romania in conditiuni

ginile Andrianopolei, se pot privi ca ni§te meteors strelucitoarearetandu-se pe firmamentul instelat al Europa, 'apoi, stingan-du-se intr'uo noapte adincil.

Dar sil no amintim traturile generale ale istoriel noastre na-tionale, care vorbesc mai mult de cat gloria suveranilor uo trieel mai marl.

incongiurath de ginte difcrite, opuse resbelnice, in veer neas-tamperate, in veci in expeditiuni §i mai puternice prin numerullor, Unguril, Polonil, Slavo-Bulgarii §i altii, Romania nu maiputin resbelnicli do cat vecinii el, le tine cap In toti si nicino-data nu e trunchiath de dinsil intr'un mod definitiv.

Dar no cercare cu total mai dificila o altepta : invattiuneletataro-mongolice din al XIII-lea XIV-lea secol, nepustindu -sespre calea principala prin care se hotarisera se inece Europa,Duniirea.

Romania ar fi trebuit se fie cea d'anteia cufundata in ace:1stainundatiune care a acoperit cu mocirla el cea barbarri pe RusiaFec mare parte din Po Ionia. Dar, departe de a fi cufundata,Romania pluti pe d'asupra in cele duo secole ale acestor inva-qiuni imense, monstruoase. Mongolul, cu tactica lui inplatoaresi necavalereascit, sfir§i prin a se trage 'napol en grija d'iva-intea acestui Ira popor mereu crtlare , §i iute la riposte, care,dupe ce lovea de monde, se filcea neveilut in muntil sel, ne-la-sand inimiculul de cat ruine uo teary pustie. Aceasta lnptadin care ea e§i intreaga qi mai tare, nu se terminase

cand Romania se vertu in fats unel alto invactiuui , maiputin nuineroasa, dar mai bine organizata , mai militara, maipolitica. Invaqiunea turceasca fu pentru (Musa no cercare maiaspra de cat cea mongols. Totu§i, opuindu'i-se cu aceea;T tae-tick eroica, cu alternative de reversuri §i de isbinqi, in careisbitulele covir§fth reversurilc, Printil romani fury anovoitl aerecunoasca ca aveati a-face cu'n inimic ale carui forte emit nesecabile. El fury chiar eel mai marl regi aT Romanid, irceaStefan al IV care in apogeul gloriel lor, cliqura henvoealri cu

10

qi

4i salva,

gi

p`al

Gnat,


de indipendenp, ast-fel, in cat ea se" poata fila caz de nevoe , un aliat folositor si sigur al

dominatiunea turceascii , sail 111(1cm:wit pe suceesorii for de atrata en dens&

Tractatul de protectinne, en cea din urmit data, eel din 1460lasa Romaniiei toata libertatea administratiunei sale §i a guver-nului seu, cu singura conditiune a unui u§or tribut anual, seninmai malt onorific de cat real, al unei suzeranitati care se mul-tumea de a remanea nominalii.

Aceastii extrema moderatiune chiar, se duse §i in§elii pe RomaniDar tine nu §tie ca uu popor nu trebue se se leneveasca nici-uo-datil!.. Dupe ce a ingreunat treptat conditiunile protectoratuluisea pima a ridica Romaniel dreptul de a'§i alege §i numipe Domnitori, totti§i, Turcia fu uhnita de fortele de rezistentace ante mai luta-Tina din partea acestui popor amagit 41 vun-dut. Atunci incepu uo alto lupta mai ingrozitoare de cat a ar-melor, din care popoarele es foarte rar cu viatil. Violenta re'n-vieaza adesea energiile, intaretendule gi 'npingandule la dispe-rare ; coruptiunea le stinge. Se recluse la coruptiune. Aceastadistrugere a nationalitatei roman° yin coruptiune, incurs de duce secole aproape. Ea Elsa flume adinei dupe densa.Cu toate acestea nu isbuti. Cand Rusia intreprinse de a aducepe Turcia la respectul tractatelor de protec(iune, Romania con-stituea aucit, subt apilsarea ce suferea, nu popor care, prin energia§i bravura lui, ca §i prin situatiunea geografica a teriT, interesiipolitica urma§ilor lui Petru eel Mare. La fie-care pre'noire atractatelor sale de garancie , Rusia intelese din ce in ce mai

ca poporul roman avea dreptul de a fi peutru dinsa, maibine de cat un supus : un aliat.

Caul Europa, lini tita dupe auul 1815 , incepu a se ocupamai malt de libertate de cat de cuceriri §i de glorie militarii,§P§I intoarse privirile dare cre§tinii din Turcia europeana, Ro-mania fu cea d'anteid care se ridica in 1820, la ceasutlare de emancipare ce'i veni din partea Occidentului.

Alba credintii Europa, in acest popor, care, de duce mil deant aproape, ii serve ca un zid in contra agresiunilor barbariei

MILL.

molt,

re,',

d'Anteiti

CONCLUSIUNE 147

Line politici de impaciuire si de conserva-tiune (1.,. Se' ne aducem aminte 05., mimepe frumosul cuvent de impecare al printuluide Bismark , « a asigura pacea Europei ,,represintantii marilor Puteri s'ail adunat laBerlin.

Este de interesul Rusiei ca natiunea romanssa fie in stare de a opune uo resistenfa serioazaarmatelor Austro-Ungariei, in clioa cand acea-sta ar voi se' se intinda spre est.

Este de interesul chiar si al Bulgariei de a

aziatice. Acest contra-fort rezistinde al continentulni el la sud-est; acest pazitor al marel sale artere comerciale, pus acolo dedtre Traian, e plin de viatii, plin de viito. El nu cere de catindipendenta si securitatea la care are dreptul si pe care le as-teaptil de In interesul, de la echitatea, poate, trebue se maiadeogam, (le la recunostinta Occidentulul, spre a'si putea in-deplini pe =duffle Dunaril si pe marea Neagril , cu toatrt si-guranta necesara , misiunea ce 'I art incredintat secoliT si civi-lizatiunea.

(1) Asupra politicel Austro- Ungariel in Orient, citim in scrie-rea. domnulni N. Blaremberg liniile urmetoare :

" Austro-Ungaria e singura Putere care, data s'ar petrunde bine" de interesele el , n'ar putea se alba uo politics egoista si exclu-" siva ; subt osiinda de a se expune In mai mail 116rtilluiri; subt" osinda chiar a unei desmadulari complecte a diverselor ele-" mente ce o compun, politics el n'ar trebui se fie nicl germana," nici slavii, n.ici maghiara ; ea urmeaza se fie, data pot se me" exprim ast-fel, fortamente si esentialmente Umand ; ea trebue se" porneasca din capul locului, do la ideile de egalitate f i de gins-" ti(ie".

D. N. Blaremberg, La Roumanie et la guerre actuelle on Gou-vernants et gouvernds. In 8-v", Viena, 1877.

148 ISTORTA UNEY FRUNTARI!

nu 'Astra, cu paguba Statului roman, una dinacele pozitiunT ingrijitoare, amenintotoare,care sunt niste obstacole pentru concordiaatat de necesara tutora, dar mai cu osebire,micilor popoare incongiurate de Staturi pu-ternice, preocupate si agitate fora incetare,prin chestiunile for de echilibru sari de pre-ponderenta. Desbindrile noastre nu pot decat se ne slabeasca si se ne arunce in pradaacelora in contra carora avein se ne apa-ram. Romani, Greci si Slavi din vechia Tur-cie Europeana, .avam cu toliT un interes po-zitiv ne intelegem si sr-3 remanem in in-dipendenta noastra reciproca. Bulgaria so segandeasca la aceasta; not avem nevoe de con-cursul eT, precum ea are nevoe de sprijinulnostru, si se nu rite acest cuvOnt al until omde Stat francez : « Nu se reazerna tine -va, decat pe ceea ce rezista.

Cat pentru Romania, ea nu trebue se pearcladin vedere ca are uo misiune speciala de im-plinit, pe care o tine de la istoria ei, de la e-lementele constitutive ale pozitiunel sale geo-grafice, si ca, marimea acesteT mistunT, o puneca importanta, pe d'asupra intinderii saleteritoriale s'a puterii numerice a populatiuneTsale. Dar aceasta misiune nu o va putea im-

»

se

CONCLTJSIUNE 149

plini fora a avea pe Dunare, uo fruntarie si-lesne de aparat.

Readucand pe tapet « Arab-Tabia n si Si-listra, si fruntaria danubiana, si toate intere-sole angageate in aceasta cliestiune, nu trehuese uitam pe acela al diplomatiei, nedeslipit derespectul tractatelor. Tractatul de la Berlin adeterminat pentru aceasta fruntarie, un prin-cipiu un mod de executiune; principiul, l'aproclamat el ensusi, modul de executiune l'aincredintat succesif la duoo comisiuni. Darmodul de executiune, adica, avizul cotnisiuni-lor, a fost pus la uo parte, si principiul n'a fostmai putin maltratat, in acest sent ca, punctulde plecare al traseului delirnitatif, a fost re's-turnat. Asa dar, Tractatul de la Berlin nu s'aPxecutat. Este el oare anulat in aceasta parte astipulatiunilor sale, prin deciziunea arbitrala,ca se clicem ast-fel, a Cabinetului din Viena?Deciziunea unui cabinet poate ea oare se sesubstitue acordului dintre represintantii State-lor adunate in Congres, chiar si atunci sandaceasta deciziune va fi fost cornunicatareea din Inaltele parti contractante si aprobatade fie-care din ele in parte ? LasAm in sarcinaoamenilor de legi de a deslega acest problem.Dar ni se pare ca numai un tractat poate serostoarne alt tractat. Spre a se modifica Trac-

si

fie-cä-

150 ISTORIA UNET FRUNTARIT

tatul de la Paris in una din partile lui , neu-tralitatea marei Negre, n'a fost de agiuns nu-mai uo schimbare de corespondenta., on catde voluminoasa va fi fost, intre cabinetul dinPetersburg si cele lalte Cabinete; a trebuit unTractat, Tractatul de la Londra din 13 martie1871; si asemenea a trebuit un nuoti tractat case hrapeasca Romaniei Basarabia, pe care '1 odase Tractatul de la Paris.

Ifice-se-va oare uo chestiune de frunta-rie este mai putin importanta? Aceasta ar fiuo mare gresea15,. In ce priveste importantaacesta chestiune de fruntarii, lasam cuventulunui eminent om de Stat englez.

Era vorba in Congresul de la Berlin de a semari fruntariile Greciei, si primul plenipoten-ciar al Angliel, lordul Beaconsfield, desbatendcu dibacia sa obicinuita asupra necesitatei dea se fixa bine fruntariile Statelor, vorbi despresilintele ce 's1 dase uodinioara Anglia ca sementie buna armonie intre Turcia si nuoulrigat al Grecid, care se crease atunei, si a-deoga aceste cuvinte : « Dar aceste duce tea« se aflati in fata unei marl' greutelY, frunta-« ria ne'ndestulatoare si imperfecta trasa in« 1831; la ochii on -carui om de Stat corn-« petent, aceasta fruntarie este un pericol

ca

CONCLUSIUNE 151

« s'o nenorocire atat pentru Turcia cat si pen-« tru Grecia. D

Cat invetement In aceasta osendire a trecu-tului, pentru oamenii politici care port asu-pale respunderea « ne'ndestuleitoarei si im-perfectei fruntarii trasd in 1878-1879 »intre Romania si Bulgaria !...

Aid se terming studiul ce ne-am propus;dorim din suflet ca el se remae ca uo do-

vada despre a noastra ne'nvinsa preocupa-tiune : aceea de a face uo opera folositoare.

Uo singura dorinta Lick pia se nu inchi-dem aceasta carte : .Faca Cerul ca Romania,

mai 'nainte de a cerca Orientul uo nuouaconvulsiune prevecluta cat si ingri-jitoare, se poata ocoli stinca sdrobitoare aagitatiunilor de partide; se cugete, se se'nta-reasca prin munca si prin agiutorul tutor in-teligentelor virile, a tutor devotamentelor o-neste, a tutor activitetilor producatoare, si seintre in fine, cu'n pas sigur, pe calea ce ducela fericire si la marire

politica,

I

Acest studio era terminat qi gata a se da publicitatel, candvestea despre conferinla viitoare de la Londra incepuse a se rgs-pandi qi a se acredita. Ne am gra bit a scoate indatli dintreApendice, Nota asupra " Dunarei qi RomInia pe care otrecusem acolo; am desvoltat aceasta Nota in vre-uo citte-va dinpartile a , am adeogat la densa documente in destul de gra"de gasit , un protocol de seal* al Comisiunei Europeene,textul propuneril delegatului Frantei, contra-propunere a dele-gatula Romania, etc. Ne permitem a trage luarea a-minte asu-pra acestor cate-va pagine ce urmeza , sub forma de Epilogt1;cetitorul va gasi poate inteensele , uo schica destul de corn-pima a chestiuneT danubiene , insolita de documentele celemai necesarii on care o sprijinim.

lanuarie 1883.

.0}1;g0e

14 20 22 24 26

I.

1

(;'11 reel., de 711.yale '

.1.---1 .

. , .. ./. E.IIBEB 6

, \I

,

1 \

1 -1.N5_°

1 a

46

-1----1 ,

, ,:'/i ' . .4.falan4es. . % 444/0 e:N , ",.

I .Sminboro

--.fa .fo fan, ASO ,i,glik, ,01( -.. Z 4,.\\ .ii1a(&2.1.1115 V, ..;

I,: 40V tli ' ,,- ' If , - _41",4....*:. Cli.c.m.b.a. e Fel. tli,..../1 berg .4,1111

. 0

,f)' ...a 1 0'. /,' . .

S '''.411,141e ,"'

ITnn''la,i

a ? .trna=1OLV

re, .1i. Podols

°1-°:"

4a

'U

4

'In

$8

36

1' Willi I .vv.11111,t, ...- x, , pl.i...s.ai )1 GI- - I 341,-__ (5.--,.... _

._ I Iker

"... .-..

,.,.. 111111A W '' Balta

.......7,e''' ..1,11,11'iell. .

141i'a 1 S'

ude DPINTITi 1 ,

I

Stuhlweissei rra: E , ef

tx

!* "I44,I

Irecuicemet° 11

-.7-I

I \. 0

1 '-`4\- - c.. -t arasat ,,1 G` \. Theresio _ --4) SzetSedinve - P

,° ....-

Dibreezii

ross N

1-6. I E" -- .

..Sza parem

7. -.., A1

.il A( Sza

}.... 8 E NB 0 UR

...

b.

44,,JCPr ..- .....0

:-.,- `,.., - c. Ao ich-,0,- - .4

-47'.-- Nhort'at ... -,... :-"". 6 6 ttm

0=-.-...,

, ?.., , . : --",-, .s-tilvar ', o-..ri dm ,I

Ne-r cb., \ ..1.

/...i.s.',,1: iar 0, Va s 8 ri"I.7. I ilalcem

ke.I.. ?.'

V:(:1:

sese.ai,,,,t...3,..,",., c -,,,,,,Lsa,

"S.

. ,

.. .,

.

* . :rA.,. .78

GP' :

: v-iAotiv.. .

'''':.. °Du:ill:chi

ii.:;;1,.../:.7:4,../.61114'01°Iv, "ii;a:\f:.-.

- .. Berla:11111k1 IA' Aker .

Iv ' 4. ..4...E

Carlo! - No

' , ^4 ., ,t . ss et%

'trim,6- llket4 , Awe fa f l

,0.,-'1'.

(0 , 1mutt 471X t .7 i 4,',:4:,,I,, -'4 anialouka

iti. i,,P . :

..4, ii t: .,-----t--=' .' -5., --<,; lair, , ...

rivl.ridot4-

,-ht74. Zal,a- , ...i "4- twi,,,,,

.... il::: ;., ..,,,,,, ,

..=---"\---..

/1,411.ei

.

c',. ...

ksz N''asla N, ,.+- Nell:4111Z- az; 0

,o

mw(44A ihkudw.

.4., "4.91"i' FL

CZazimata

I; i GRA. 1Z 4'56.'5''- 4

cg.

....,

,1*. Z1 0Valievo ...-

1.{i''-yri__ ,a...i...6.4::

E... -rn40' a

gN .-A

ec s sere s..

/2,.:., ,

.,Yxis,,,-;,,e _ ,

') A,,iThlendr

atm:troy)./h4rgyr, 27,8 .6',. .....-' . -' ,ria,'"PO;A;:.(

..... .. . N('''" -at'. iliplaliit..Bari . o A

,... --

11..,,,....,T.i.,

015,°d"***414411re-.'o- in: 1,A, STADT , . ...HI :- ...... bAillk, IA- ..1. ',vox.-= lokc anA -,, dt. A- din.- tk v a n. 0 ,-e, .,. o

, k - t .,.,- e,$ ,:,, , -""! v ,

,,,,:-.., a:''' .:'0' ,..111`. it:14°1'14'i' 4:- zt ---N,-Nritt ( r,w1

....... ..

'",-...\ -- I..

a

'. ST BO'S r.l'ij fc ;. ...'" ,

"4fE:11:11.11::::;!1:!!!7:a, , \-0. ....... ISta

-.: k.. 'h."'"'4 ,citAloy.: .., ik ..L.t,--0 . ,al. eih.q.,.,

_s' liarak A ... 4. -. .-:

. 41,, 4\'''0- 1,

' 'V .STM.42. 0 if ' abat,,--viMe,.. 1.- __,... . :-

38

36

),,, 4: ,..... ;N:R f

, -hail5

P"., i . , E

-_-_, ,-,., ... 4.1.,,,,,,,,, % Nitza. 1 -.1?".."4:'

, tir' ,

.... --: A'7o"

gT,'"- ,,ISTCHOI: /,`-.-...,,,,, a1

..r.

d.:I r17:en I ' 0 A.,- 0

R.

et,

.........,t, , ..-mop 0 1--=4 \ .r., .0, ;1,440 ,..---..-

. -47','''',W''% Kr"c:s'Iel:ewaetzmt..c: '''',07';;.-'.,..

_ _. , I "' ',' , ''''> 1I

; ' If -''''''''' .. '1!= ca1.:;-.7...b -0

0' *0- ,t' 40; °0-"U '

,,..i.,,,p..

4, &in ,54/, .a. fr,,,...,, ..,... 1 - , . , .....,..7,... ."

,,,,o''' It

,-,,,,,. . 0 _..,.. ,,,,,, ,c .,.4,,,,.,, ,.,",

" 1.,,,,.. .' 4, Al! ; . -61055.

.---; I/.... - I or:

:, :dz3o s ).%,---;,,,,,.

:-, , Novibazal \, I .l''. .Nt. IM .1,'''-. ... ... ..', "--..; 4_.-

I %.! 1, . - , .; ..,_'.-., 4 " ---,- 1 ii_-_

( Mr al ,f';:,,-V.:ON/LI 0 \ v, a ,,,,,...._ -,.. o ... Sirvil0V,

,.,:',;

', 0 J-..i«/... V, '-` ....' Ii..,. a rd,,,, 1 .1. =. . -413 _.ret.d. bolo-I, t...

.1,,,,1/,.1eir, R 0 U JA ,i.. I ,-.I-,-,==-7---

. 1"- . ip ad i i ,,..,i,,,,,,,,`- - i,r111011 47. ., ----sr.------ ,-.....i4*:=: --7,--: ' Pi I i f.t PPOP01.i ,-...: .,-4 4, -..J.- , !:t''. ..,

,,,..."

.` \el,.,. .11.irle 0 .tie h . E',J .

1' '''

_..,___--.--__ ' ': ep!,/,,,.//, ,7' 4 I '.." " ' kr.4,01.%

--t--.=_,- ,.^,,, ----.-_.--_7.-_-- , -,_ > , "-' -"'-.7' :',8'.'.Ide.Ji fitS. ' ee,..i-.7_ , '''''':`.. 7JIMME

.ff... , ,1* 1.11,1 ,tt 11,.- -..7",.....rir IR-.C' Tr-

J/aftp-edon _ -.- .. ..,41euvio

,-____--,L___ -i:/ 7 .."7-- .i° /Iv,. ,,=_-."` /.,ii --r--...T.-1 Lt..-----Ir '-/j.,

M ,(0 . E, L 6 ;-0 / ,,.....40.- ; )1: Vlizi Ictru.::::::1,y ,.,/ ey liken

___..--......-, -, 0....,0, jh Laos',),,,,,,,,1 t-let,,, 1),,r',

0..- ..( 0 ..4.4?-7-C.' Si:lit- 'i ..... ....... ... , -/,., ,i,

',

. . - 0,111.1,11

d.-;1 I,--1 M 0:v 1 il. .

1.'-.:c..;/.,

" ';''P.V-.\' .Rera ..d4, ,... ./::.'"i: ,........

I. 7:11. Ivo, ;,..,,,,,,,,,..c"" 4f"'

i .1' 11Z,Iti 0.c-,/,,, - .11tretrte 71 C,., 4.-- K.:1,101.i a ,... :Li, ,,.,,... .... uz.

----_,, ,...,, ..

-'- sm.() Ntoi

c

1., ,____:---------- (.,.. , LI, --- -,-- 44e....,-,.-.- ,-

4'''...:';9.,. L.Sarnuthraki 4.--E= 4, Jlosid-anut,-....-- 0 ' r,,, 7. @_- --s-=--r- '':-,..,-/,,,,,,,,°.,. ell'ILal S4411116. 't-`' ----' ''''..., 4', :... MV Santo

I in bro .0

Z, 4 '

fialikesei

-MOUSSE

/ , .---' 1,- 1,-,--'''''. ,1'"..::`" 1 ,:.'d;/0.-:-- ''',,?'''''''''' d-l' ''',.? -.4- , Leinito .i drefn id 0

- ,,,,..,- :i,- ..,'. , -'' ;'Y_. '''''t -,'',-,. _,. ,.i

1._,--.:". 7.17--r,I. I',,,,,-, &tr,:=1, my-- ?,. 14,,,,, 5,,--,._ -

.4k, -'' c --; ' ','" .,- __ ------ o yCosenza rn (OhPC 1 - ' --'' ''' TARISSE '2,,,h; -'-_- I;a1,1,-..":.7 . I . ,..-s-LV, Hwy.'', f-. A-.o .

4iiiAt .-, = ,. CP l',0-,,, -0., P;;.1,"';'11..; 0 l'.1''' ''''''' .7 :

._i,..5;-- I. Pa.:, 42,,1/2,,,,,,0 .,"

INilini,__ -_,--7-----.-...-.'..:-.::_.

"4--=--,--1-- ,;,,,,- /, -, .L, ------. --nr:19a.-lino

7,1 2; _F1 ,,,,,,, \ 1 k '')1',.,/ . Ai'; ''',,,.. , . .\.;. 1`1,'il','"'@ l':. ittsoidt,..:,-4';'.,,,=_,----------_-:_=--=...,,,,,-11: c/t! I. t a fc,,,, ' 4. 4 l'11151", -....

-= , ,(.., p 1, al 0 i, i e 117'; 'i" 0 ,,,.... 7' (.. 1, '' 1,,,-- ...." Al' 'i,..-J ,/,/i,/,,,,.01'.11r:Is ,--------"=-.--- -k c r-' ci 'It,' /7 ;44... ,-. a.I',

V.'? ''' .V,1 ill -OU ', rillr."1" o''?11\ e'.7;,,,,,,,, ,..' ,,-> ,i,''' S ii110 -P Deltkaa.''=''' 4;1''"'`' ,./-'''' FATVSA_TH.........,,,, , ' Anal.° _,-,

,/ , ri.. h'':".' l'ip,:,, Irikil rlik1- z , ,,,./,,,-.r,/,. 13,- ,I Ti1 I) 1`.1 1

t'.1 PJ ',M 111111111 .--2. r.J..1'..,i::,,, - :74,,,,,,--, - -,, ,,,?,

.6..,., . ..,, __, si.,.....,,,,:., ,,,. /..,,.iir,,,..,,,,,,

--------,..,,,, ..=,. .___,6.- ,- _1,r!;1..,- , , ,,,, ,_ .,, :,.... ,,"!--,..40,,,,..,, __ e ,,...;

,.. ,,,, hr.s. ,7, S 1,--. Palm,' ,, ----2-..'" .,,,,,, °arta''''1'

--. uaM (,R. c.t,, E "' ' - '' ', ,. Naxe _I Us I / / 0 , 4,11 . -I 4' < "''' ',Ai .".7.;;;"; -., ..' '''' '"

.6 II ala1

-7.--

.1.. 0 -:.----7-'-':tyr

Kmainac,C).:;,1 , 1--

':',. . '.. V' --= ..7..a. ---(.. C., 11 a 1.1 (' 0 ,..1 ':i

2;7

1

,.. lip), on o l'- 9 ' ''' . -1-----,-. - .:----= -IR

k-.

,V°

-I.,lap ., , / A Jr---;'':" /Poi ikd,-----

Stmal -,=- -

''in ..!' .1napIli K I ........ .int, ..:-.t.I .. I , IllIffSVC'''. .,,N.S. I ....; a ilt 0 I. iii ,

/ v

7, 441..-,1.-----

0 I.Ci-rio().- ii,, ,p-- ,411----

GENERA,des -4

sTArra B u rolkjr,ET DE LA PRESQU'ILE DES BALKANS

d'apres L.BONNEFONTProf es

esseur au Lycee

___

46

'.7

,

t i. (,;.iyoll, . Karpatho _

C0410',1 C A N Ce Dia

1 .,t,. sw ,lac:1,16, 0 t

.

l frohe mime.1, .12'441' '`1' O. .

.

. ..1Ilaiala '1' ''''' f /,..,. to

1. r:ra "do -5,. ;,,.,..4,,,,,re

.'" -1;:,,I,4 'i...r,A

R1,,

, _l__________ _ ____

. .76t4 ' 16 lb . 20 . . 22 24

CI .1,1 1, a i I)REi4SIE PAR . .V111.1.1011 Paris _Imp . Monroe(' 3,rue, Sus'er.

( 28

1-4-1-2 L.-tt-

8

-.°.11ttnhare.ernovicerr 44.1

33 (.4k/eel.

-7

;.-. n .1 . V

--.! --

oul

,.... \, ,r oet4,4 0

'''

invi Irooibin Pc( I

, i

.4' 4

1

...

.1 j1P1 0 Itit. ),.....

o...,,. B ,..11:4 4;1'" t) ti.,;(ft:;

lehea Kt ,co.

0 -i.. c./..--.='ui.rxusi

4.

:74 t .

yd.&

",-0

IT itioSor t

4

VII) IN

k cr

AA

1, ,

40 11,

L Wow

.

'....1

I 1.21.414-1--

,...

.4' -, ick, 4.,

ortott -4.-3 4

01

-, .1 0 ,

r*,,,

,..

4E

't

1;

Ia.:atona I.:Yrirrirrutit.

r0

7 3

l'1 1

04

7-,,g,

/ 47', , 4. ,

'4.'

...1

-4-:-

_ --

1 '. v0 Ft- -..t.t11-9.....**

"

'1, 0 t

/7

.,..'

,

12.1. 0 ..itAiip- Fia-Cd4?.

' ' 09

1

-.--_±.la-I r-

.14' tp, -.3;0_,

.4? ,

71:17i0 !Id,'

4#1'

Iv 4

_ :

L,::-..,

e

Lc't

A7

/ 2/ tK

a

,?.4 It

a o-EL

,

u,

; Porno(4

4

,;,11,0L)

LJ!,.`t

'`

.4197=_-7--=-- :-11"---

,...,> ,,

4' ;.

o

........... Foch a 4-----,-.:7

7 _

.

9... .--..,=--'-'..,--'11-

- _

77.P.74,

... ...........,o", .=

- M.i. -.... 3___111...?1A

t.a 1.:---:---

(1-4.,lo

_.

,''

alai,. ''' 1JAN1. h..-

I;441( '

.. 4.- .:1,:fis' 4

..,. ,,...

41:1 o-to

Sky4ste ."nyi

e

1',loo of /yenta

5

0_,

['a. i 1 ..t 4-, .;0 t ; ri p,.q

,

5 e,''f. t

tl...Pl.N..4 4 -

4:. - . --

, 4 . ,, v ...=e

1;,,,.,

f-..'-4 4,

--.. n -

-4

-4 ,--,--',` 4 _',4 m nova

,- c _3- i.

2- --( .:.4 ."-..-

t=1 4 . 0 _-=: 2119--

..._,,, ,---. j''''. - -:.7.V Ad..- I 1...co a.../

'TT?

.w. , - 3__=-74- .-

--r----

4-:. '.61*.tss

,-' .

1-1. 0.,,gm---- --

4 r,,, kaloo.o

-

1? .`2,

rr

conliSt

t1

.11

t

I. &awe,'

A

-

;444444C-44

,Lt

-4; I `;:yr

" i.CIrTe4re.ct noc-helc a.:4

, ,/,, at, 1.. it,

i

to 18

asla&limit..114.N

f;

Kruk

Coe

3lisicolez

//.1:119 1L% 11

0 cii

1;

.tzr

Ili 17.

N

minOr" ^

'i4r4Irr

MeetBen&

1.1.4

(4../.-- ' 0 /iv,uteb

=

,,, .,rxr.

!" rif,

KI

M: '

IV

Vbgi"A

'''

nyi,

-l_ ;

c,

,

S)

/90 r-.0

Co2

',v;',

y-tryrn-

.4*

i

-_-=- -

If----;:,

-7

' I

L '1 1 W.Ia

.r

P;1n

,

\

(C

irpahl

00

,

'6

0

111-')

11,1; r It-

(,`W-41,4.

ilia . ,10`

!

F

II DT

42

4

2:

CHESTIUNEA DUNAREI

DUNAREA I ROMANIA

11

DUNAREA Si ROMANIA

Pentru cos autorul adaogit acest Epilog in opera sa. I. Mar-sul Rusiel asupra DunfireT; ea ocupa succesif gurile el, de la1812 pita la 1829. Art. 3 al tractatulul de la Andriauo-pol; efectul luT sdrobitor pentru navigatiunea DunrtriT : el oface se devie inpracticabilit la gurile el in marea Neagrrt.Europa se ingrijalte despre aveasta, dar tiuctiu, In 1853.Dreptul edictat de Congresul de la Viena la 1815 asupracursurilor apelor internationale. Aplicatiunea acestuT dreptasupra Dunitril, de Congresul de la Paris, in 1856 : aceastil,

aplicatiune deter:Mu:1 neutralizarea mfireT Negre, restitutiu-nea BasarabieT ciltre Moldova si institutiunea celor dime Co-misiunT insfircinate cu lucrerile qi reglementele necesarif, Innumele Europel si al Statelor riverane, ca consecinta a sus-4isei aplicatiunT. II. Starea lucrerilor Comigiuner Euro-pene la finitul anulul 1865; prolungirea puterilor eT in 1866;inertia ComisiuneT Riverane. Simptomele unor dispozitiunTasiguretoare la 1866, in ultima conferintit a reprezintanflorPuterilor, , din Congresul de la Paris. III. Resbelul din1870-1871. Rusin profitit de densul spre a sere se se puecapet neutralizareT mareT Negre. Conferinta de la Londradin fevruariemartie 1871. Rusia face se se priimeascrt


reclamatiunea sa.Austria investita cu puterT 14% definite, darsuperioare, asupra Comisiunel Riverane. Nuouri prelungirea puterilor ComisiuneT Europene. Simptome de dispozi-tiuni favorabile pentru ambitiunile particulare ale RusieT s'aleAustro- Ungariel asupra Dunarer. 1V. Resbelul din 1877-1878. Congresul de la Berlin. Rusia. ea 'napot Basa-rabia. V. Dunarea la Congresul de la Berlin, seantele lulmemorabile; prima propunere a Austro-UngarieT cu totul fa-vorabila dreptului si liberate! Duni-nil de gios ; reaoa pri-mire ce s'a fricut acestel propuneri mal cu seamy din parteaRusieT , recunoscua din nuort ca riverans in urma retroce-siuneT Basarabiel. Totusi emit , Romania este admisit ladreptul de a fi reprezintata printr'un clelegat, in ComisiuneaEuropeans. Contra-propunere ruseasca asupra navigatiu-neT pe Dunarea de gios. Austro-Ungaria consimte a'sT mo-difica prima ei propunere. Un Comitet a-parte in timpulsuspend:40i unel sedinte, spre a pune in acord cele duoe pro-punerT ruseasca i austro-ungarrt. Acest acord se efectueazain Comitet, conform cu vederile Rusiei. Pentru ce Austro-Ungaria aprtrat Cu moliciune propunerea sa. TotusT,Congresul de la Berlin confirms, in princip , aplicatiunea laDunarea de gios, a dreptului edictat in 1815, de catre Con-gresul de la Viena, in 1856 de catre Congresul de la Paris,in 1871 de catre Conferinta de la Londra. VI. Idee nuouitdespre uo Comisiune executive clisa Mixtd, introdusa de Aus-tro-Ungaria in Comisinnea Europeans; respinsfi mat anteiti,Austro-Ungaria revine ears asupra el rti obtine aprobatiuneamajoritate! ComisiuneT Europene. inasprirea opiniunel pu-lice in Romania. Cuvintele Regelul Carol In Parlamen-tul roman. Efeetul acestui discurs in Europa, si mat cuseams la Viena. Propunerea privitoare la no Comisiunelifixtd, se modifica, in urma unuT amendament presintat Co-misiuneT Europeene de catre delegatul Frantci. Desvolta-rea acestui amendament , in scan(a de la 27 main 1882.ObservatiunT facute drept re's puns, de dare delegatul Romii-nieT. Asnpra votuluT, delegatii GermanieT , at Austro-Un-gariel, at EnglitereT, al SerbieT, primesc concluziunile expusede delegatul frantez ; primirea for se face en rezerve de ca-tre delegatir al Tumid , al Bulgaria*, al Maier.

'sr-a

Italia,

DUNAREA BSI ROMANIA 157

Reflectiunea autoruluT asupra acestuT vot. Textul compa-rat al propuneriT franteze §'al propuueriT romilne. Con

cluziune.

Aceasta chestiune are uo importanta prea vitala §iprea actuala incat, cu toate ca ea ese din cadrulstudiulul nostril, s6 nu aretam aid, In cate-va pa-gine, traturile el principale : pentru trecut , mar§ulRusiei spre Dunare, luarea in posesiune de catredensa a gurilor acestui mare fluvifi , de§teptarea tar-diva a Europei asupra acestuT interes capital; §i, pen-tru prezent, nuoile greutatI ce s'ar'i ridicat intre Aus-tro-Ungaria §i Romania, in privinta liberei naviga-OunI a Bur-Aril, greutati care, ne place a crede, vor fipeste putin supuse arbitragiuldi european.

I

Eata. etapurile Rusiei in mart;;u1 WI asupra Du-naril :

1812. Tractatul de la Bucureti. Rusia obtineBasarabia de la Turcia §iV intinde fruntaria eI pinala gura bratuldi Kilia.

1826. Tractatul de la Alerman. Rusia obtinede la Turcia de a'§I impinge fruntaria pina la imbu-catura bratuluI Sulina.

1829. Tractatul de la Andrianopol. Rusia punemama §i pe al treilea brat, bratul S-tul Gheorghie.

Articolul prin care Rusia sfirsa§te prin a lua in po-sesiune gurile Dunard, are uo deosebita insemnat ate.

La art. 3 al Oa de la Andrianopol (1829) Rusia

158 ISTORIA UNE! FRIINTARII

nu constatA numai ea, 4' toate insulile formate prindiferitele brake ale acestul fiuvid, sunt in a el pose-siune : ea, mai stipuleazd ca, din ripa dreapta undeincepe fruntaria turceascd, va fi, intr'un spakid cese determind cu aceste simple cuvinte : ' la distankdde duo ore , ca uo pustie : nici fortificakiuni, nicilocuinke, nici stabilimente de ver-ce nature, afard deun lazaret pentru carantine.

Uo asemenea stipulakiune avea drept consecinkade a se condemna bdtramul Danubiti, aceastA mare ar-terd a legarei occidentulul cu orientul , de a se pot-moli la gurile luT de la marea Neagrd, de a departade la gurile Dundril vasele de comercid streine, §i dea face inpracticabild pentru comercid, trecerea pe Du-mire in marea Neagrd.

Aceasta opera de ruinare fu implinita dupd uo tre-cere de trel-deci de ani. Cad incepu resbelul dinCrimeea, duod din gurile Dunarei, Kilia §i S-tul Gheor-ghie nu mai erat practicabile decat pentru vasele celemid, §i cea de a treia , Sulina , se afla astupata prindime marl potmolirl de nisip, una la intrarea prin Su-lina-Boghasi , alta mai intinsa ancd, §i mai inaintatain mare.

Aceasta a §i determinat pe Europa, adunata la Pa-ris in martie 1856, a smulge Basarabia din mana Ru-siei ,,i a pune Dundrea sub garankiile neutralitilkei §'alibertakei edictate in 1815 de Congresul de la Viena,pentru toate cursurile marl de ape care scald terito-riul mai multor State, garankii care, in principid, pro-tegiad Arica de mai 'nainte Dundrea, dar pe care, cir-cumstankele politice nu permiseserd puterilor riveranede a le aplica,

,

DUNAREA y5I ROMANIA 159

Se ne referim la acest drept special al navigatiuneicursurilor celor mari internationale de aph.

Staturile riverane strebatute de acela§ curs de apa,aveau fie-care pe partea lui, un drept exclusif, suve-ran §i domenial. Congresul de la Viena in 1815 ,expropriand, ca se qicem ast-fel, staturile riverane depe acela§ curs de aph, §i restituind pentru uzul tu-tora , aceste cursuri de aph comune sail internatio-nale, stabilise :

1° Ca Staturile riverane de pe acela§ curs de apase fie obligate a nu face nimic pe termurile for res-pective, care ar vatema navigabilitatea acestor cur-suri de apa comune pentru toate Statele ;

2° Ca ele se fie tinute, din contra, a se intelege in-tre ele, prin intermediul delegatilor lor, asupra lucre-rilor de facut pentru asigurarea si inlesnirea naviga-tiunei pe tot percursul calei comune pe apa;

3° Ca navigatiunea pe aceste call find deschishcomerciului tutor natiunilor, ne putend se fie interdisanici uneea din ele , si urmand a se bucura de uo in-treaga libertate, era de trebuinth ca reglementele re-lative la supraveghierea ce se cerea, la taxele de tran-zit ce s'ar percepe precum si pentru drepturile va-male , se fie puse in conditiuni, care se §i indica-sera mai dinainte de Congres, de simplificatiune ,

de moderatiune si de uniformitate (1).Aceste principii rezumate in Actul final de la 9 iu-

nie 1815, fusesera obiectul unor desvolteri speciale inRegulamentul de la 24 martie 1815, coprindond :

(1) Art. 108-116 din Actul final al Congresului de la Vienadin 9 iunie 1815.


4 No. 1. Articolile privitoare la libera navigatiunea riurilor , care , in cursul for navigabil , despart sailstrebat diferite Staturl. .

' No. 2. Articolile privitoare la navigatiunea Rhi-nului, hothrite intre represintantii Engliteret, AustrieT,Badenulul, Bavariel, Hessei-Darmstadt, Nassau §i T6-rilor de Gios.,

' No. 3. Articolile privitoare la navigatiunea Nec-karului, MeinuluT, Mozelel, Meuzet, Escautului.

Este de observat ca, in articolile de mai sus privi-toare la navigatiunea Rhinulul, No. 2, se afla institui-rea und ' comisiuni centrale , adunanduse periodi-ce§te pentru prescriptiunea .i supraveghierea regle-mentelor ce trebueall observate, s,i pentru inspectiu-nea permanents insarcinata cu privighierea asupraexecutard m6surilor prescrise de comisiunea centrall,indatorata a da compt acesteea, §i a'T propune nuouelem6surT de luat.

Aceasta este, precat se poate mai pe scurt, legisla-tiunea asupra cursurilor de apa internationale , a ca-ret aplicatiune a intins'o Tractatul de la Paris de la30 martie 1856, si asupra navigatiund Dullard.

Prin urmare , acest Tractat decise , alit spre a daDullard navigabilitatea ce perduse sub dominatiuneaTurciel sii sub aceea a Rusiei , precat §i spre a asi-gura, in viitor, libertatea navigatiunel pe aceasta maretale de apa. :

10 CA marea Neagra se va declara neutra.2° CA Rusia se va departa din Basarabia, li aceasta

provincie se va restitui Moldovet.3° CA gurile Dunarei se vor pune subt regimul spe-

cial al unei autoritati care va reprezinta pe Tnaltele

,

DUNIREA *I ROMXNIA 161

Pail Contractante , autoritate ' insiircinata a facetoate lucrerile necesarii, !ncepend de la Isaktchea,spre a curati bratele si gurile Dunarei, precum si par-tile din mare apropiate de dinsele, de nisipurile §i alteobstacole care le astupah. ,

Aceastil autoritate specials, este Comisiunea Euro-peand compus5. din delegatil Inaltelor Parti Contrac-tante, un delegat pentru fie-care Putere, Austria, Frana, Marea Britanie, Prusia, Rusia, Sardinia, Turcia.

Afars de Comisiunea Europeans, Tractatul de laParis, in respectul sell pentru suveranitatile locale pecare nu intelegea a le deposeda de drepturile lor, , de-cretase , cs va exista §i uo OA comisiune care se vadestina a fi permanents ; Comisiunea Europeansnu era cleat timporar54si comisiunea permanentA,disc riverana, trebuea se se insarcineze cu insusi re-gimul si cu guvernul Dunarei. Acestei Comisiuni ri-verane se da ingrijirea de a elabora reglementele depolitie si allele, conform cu regulile generale ale drep-tului gintelor, edictate, si ca se qicem mai bine, recu-noscute §i promulgate la Viena in 1815 si la Paris in1856; aceasta Comisiune Riverana era datoare antsse ingrijascs de lucrerile mai putin dificile decat aceleade la gurile fluviului , dar necesarii si ele pentru asi-gurarea navigabilit4ei in tot cursul lui din sus deIsaktchea, §i de a intretine din gios, pins la mare, lu-crerile executate de Comisiunea Europeans, cand a-ceasta va inceta de a exista.

II

Comisiunea Europeans, care trebuea se 's1 terminelucrerile e'i in termen de duoi ant, se afla ants func-

162 ISTORIA ONE! FRUNTARA

Sionand dupe none ant de exercitia in 1865. Dar intimpul acestor none ani , ea sevir§ise marl §i impor-tante lucreri : constructiunea a duoe stavilare la ver-satura bratului de la Sulina, spre a Sine deschisa in-trarea prin aceasta versatura , a bastimentelor carecereati uo mai mare adencime de aph; operatiuneaunor marl lucreri de corigere §i de cure are pe cursulaceluia, brat; stabilirea plutelor (bouees), a§ieclarea fa-rului S-tuluT Ghiorghie, instituirea unul servicifi regu-lat de salvagiti (sauvetage), creatiunea unul spital demarina la Sulina, regulamentarea provizorie a diver-selor servicii de navigaSiune pentru sectiunea fluvialaintre Isaktchea si mare, etc. Acesta a fost nampul re-paratiunelor ce se pusesera asupral la Dunarea de gios.

Puterile semnatoare Tractatului de la Paris , luandcuno§tinta de aceasta parte esentiall a lucrerilorComisiunei Europene, subscrisera 4 Actul public re-latif la navigaSiunea gurelor Dullard , cu data dela Galati, 2 noemhrie, 1865. , Act coprinclend 112 ar-ticole cu anexe ,i tabele. Subsemnarea se facu in con-ferinta internationals adunata la Paris in qioa de 28martie 1866, conferinSa care se tinu intr'uo singura§i units seanSA. In aceasta seant,a, se facu vorba §idespre Comisiunea Rivera* aceasta, comisiune exis-tase un moment, cad se vede ca., la 1857, ea elaboraseun Act; dar acesta fu singurul semn de viata ce dete.Nu se Ilia ensa nici uo hotarire asupra chestiunei dea se reconstitui aceasta Comisiune Riverana ; Austriase incarca cu densa, adeogand ca ea se afla in inSele-geri, pentru acest scop , §i ca'*i propunea se prezen-teze, la timpul priincios , un proect mai 'nainte de di-solvarea Comisiunei Europene. Se mai ocupara e' neg. in

DUNAREA ROMANIA 163

aceea§i §edinta , de prelungirea puterilor ComisiuneiEuropene, chreea, dupe propunerea B-luT Drouyn deLhuys, se acorda, cu oare-care reserve, un nuoti ter-men de cinci ant

In protocolul §edintei de la 28 martie 1866, se vede,in cele din urma, ca Rusia tinde tare a restringe.data nu a face se inceteze cu totul puterile ComisiuneiEuropene de la Dunarea de gios , cd, Austria calla sefacd din Comisiunea Riverand un lucru al sea proprid,§i ca nimeni nu'i se opune ; ca Marea Britanie, Frant,aSi Italia sunt tot d'auna sincere in dorint,a for de a asi-gura libertatea, neutralitatea §i navibigalitatea Dund-rei, dar ca,, chiar stdruind in aceasta laudabila

ele nu mai ad acea energie rezolutiva din fru-moasele (Tile ale tractatului de la Paris ; ca Poarta infine, oarbd in ale ei interese, cedeazd §i densa, unuifel de tiriri fatale case departeze de d'asupra Dunareiacea mana, atat de tutelard pentru densa, a Eu-rope(.

III

Tractatul de la Paris Meuse pe Rusia se pear maitoate cuceririle sale de la Dunare §i de la marea Nea-gra. Dar, deli grey Rusia remase trufa0 'n pi-cere. Ea statu a se gandi, §i a§teptd.

Dar a§teptarea *ei nu fu lunge,. Resbelul din 1870isbugni : Europa fu zepacita de sdrobirea puterei mi-litare a Frantei, §i Rusia profita de aceasta amelealageneraid spre a face se se distruga deciziunele luatein contra ei la 1856.

inten-tiune,

lovitd,

61

164 ISTORIA UNE1 FRUNTARII

Printul Gortcheakow IV ridica vocea chiar in clivade 30 octombrie 1870. In acel moment cadea §i Me-till. Uo conferinta se tinu la Londra in urma ste-ruintelor indemanatice ale diplomatiiei din St. Peters-burg, si acolo se decise :

10 De a se pune cap& neutralitatei mare! Negre ;20 Austria era confirmata in misiunea ce '1 se in-

credintase prin Tractatul de la Paris, relatif la lucre-rile ce trebuead se se execute pe cursul Dundrei, dinsus de Galati;

30 Ca puterile Comisiunel Europene se se prelun-geasca " pe duo!-spre-gece an!, incepend din clioa de24 aprilie 1871 adica, Vend la 24 aprilie 1883, ter-men la care se implinea amortizatiunea imprumutuluicontractat de aceasta comisiune, sub garantia Germa-niel, a Austro-Ungariei, a Frantei, a Mare!-Britanii,a Italiei ,i a Turciel. Uo observatiune curioaza estede facut aci, adica, el mai tot.! represintantil PuterilorContractante, au vorbit in favoarea unel prelungirinedeterminate a puterilor Comisiune! Europene, §inumal asupra unei slabe opuneri din partea Rusie! §ia Turciel , se oprird la termenul de duo! -spre-cleceani, ce fusese recunoscut ma! 'nainte ca nesuficient.

Intinderea puterilor Comisiune! Europene din susde Galati, asemenea a fost cerutd, dar nu s'a pus lavot. Despre reconstituirea Comisiune! Riverane nu s'afd.cut nici uo vorbk.

IV

Daca Europa s'ar fi ingrijit de interesele el gene-rale coprinse in consecintele Tractatului modificat de

,

DUNAREA ROMANIA 165

la Londra din 13 martie 1871, daca Turcia ar fi avutvre-uo parere de reel ca, a contribuit la departareaputerei protectrice a Europe, de la marea Neagra,Rusia Austro-Ungaria din contra, n'aveail de cat ase felicita de resultatul obtinut. Rusia, inteadever,a redobendit infrieoletoarea ei preponderenta la gu-rele Dunard, §i Austria '§i a asigurat oare cum, peDunarea de sus, uo pozitiune care '1 oferea ocaqiuneade a pretinde la doininatiunea, in tot percursul ei,

asupra acestel marl artere fluviale.Dar foloasele dobendite de aceste duce Puteri, nu

trebueag se se opreascaIn mai putin de opt an in urma, resbelul din 1877

1878, permitea Rusiei se ea 'napol Basarabia care'1 fu retrocedata de Congresul de la Berlin, cu toaterezistentele Romaniei §i rezervele indestul de amenin-tetoare ale Marel-Britanii.

Tractatul de la Berlin n'a facut nimic nuou pentruregimul navigatiunei DuntireI ; totu§I ense, aceea ceel a statuat asupra acestui subiect, merita uo mareatentiune.

V

Sareina de a formula principiile ce trebueau se fiesupuse la voturile Congresului, se dase Austro-Unga-riei. In §edinta de la 2 iulie 1878, Inaba Adunareputu se ea cuno§tinta de aceasta nuoua redactiunepresintata de catre plenipotenciarii austro-ungarI ,conceputa ast-fel :

1° Spre a se asigura printr'uo nuoua garantie,

§i

aid.

31

'IT


bertatea navigatiunei pe Dui-tare , toata partea fluviu-lui, incepend de la Por0e-de-Fer pia. la scurgerealui in marea Neagra, este declarata neutra (9. Insu-lile situate pe acest percurs §i cele de la gurile lui,(Insulile erpilor) , precum §i Ormurile fluid , suntcoprinse in aceasta neutralitate.

Prin urmare, fortificatiunile ce se aflu pe dinselese vor rade, §i nu va mai fi permis de a se ridica al-tele nuoi. Toate bastimentele de resbel sunt esciusedin gisa parte a fluviului, cu esceptiunea bastimente-lor ware destinate pentru politia fluviala §i pentruserviciul vamilor. Cele stationare la gurile lui suntmantinute, dar ele nu vor putea urea fluviul mai susde Galatzi.

2° Comisiunea Europeans de la Dunarea de gios,e mantinuta in functiunile sale pe care le va esercitade la Galatzi pia la mare. Durata el se va intinde pe-ste anul 1883 , pins la incheerea unel nuoi intelegeri.Drepturile , obligatiunele , prerogativele el sunt *-trate intacte; imunitatile de care se bucur stabilimen-tele el, lucr6rile §i personalul et, in virtutea tractate-lor existinde, sunt confirmate.

In exercitiul functiunilor sale, Comisiunea Euro-pean, va fi indipendenta de autoritatea Statului dinal carui teritoria face parte Delta Dullard; ea va avea

(1) Trebue su ne aducem a-minte ca Tractatul de la Paris de-clarase libertatea de navigatiune pe Duniire , pentru toate pa-vilioanele , hotare'nd un Bulgur si acelag regim pentru percur-sul fluviului pe toatit intinderea lui. Dar, in redactiunea de maisus a Austro-Ungariei , partea fluviului din sus de Portile-de-Fer , este scoasii de sub controlul european. Congresul a votataceastii importana modificatiune a Tractatulul de la Paris.

DUNAREA ROMANIA 167

ale el signaluri proprii $i ale el inscripCiudi pe toatestabilimentele ce va institui ; ea va numi i va pldtisingura pe functionarii sea. ObligaVunele el financiarevor face obiectul unui nuod regulament, si statutul or-ganizatiuner sale va fi supus la uo nuouti revizu irespre a se pune in armonie cu nuouele circumstance.

Afard de Statele care eau parte la ComisiuneaEuropeand, Romania va fi represintatd in sinul eI,printr'un delegat.

" 3° Reglementele de navigatiune $i de policie flu-viald ale parcel din gios de Portile-de-Fer vor fi con-forme cu acelea care ad fost sad care vor fi introdusede Comisiunea Europeand pentru percursul din giosde Galata. Una Coinisar delegat de Comisiunea Euro-peaui, va prive,ghea la executarea acestor reglemente.In percursul dintre Portile-de-Fer si Galatif; corner-ciul navigatiunea nu vor fi lovite cu nici uo taxa'specials care ar avea de efect de a favoriza comerciuli comunicatiunile pe uscat in paguba celor de pe apit.

" 40 Pentru modificatiunea art. VI al Tractatuluide la Londra din 13 martie 1871 , executiunea lucre-rilor destinate a face se dispard obstacolile Fe PorCile-de-Fer $i Cataractele opun navigatiunei, este lucre-dintata. Austro- Ungariei. Staturile riverane din acea-std. parte a fluviuluI vor da toate inlesnirile ce li sevor putea cere in interesul acestor lucrerl (1).

Nu se arata ca aceastd redactiune se fi fost priimitdcu favoare. Lordul Salisbury o Wasi prea mult com-plexa " spre a se priimi la cea cetire, in toateamerunturile el; $i plenipotenciarul englez 10 exprima

(I) Congresal de la Berlin, paginile 178-179.

II

d'enteia

168 ISTORIA UNE! FRIINTARIT

dorinta ca ea se fie discutatg de Congres, dar in-tr'una din §edintele.ulterioare. Pre§edintele care in-treveclu §i alte semne de desbineri, atent dupe cumera, a pre'ntempina discutiunile apringetoare, §i do-ritor de a inlatura on ce desbatere, ceru asemeneaa se face uo redactiune mai putin complicatA. La a-ceastg cerere a carei tintire D. Baron de Haymerle o'ntelese, se grabi din norocire a rezuma ast-fel,

principiile esentiale, ale propunerel austro-ungare :1° Neutralizarea Dunaril ping la Portile-de-Fer ;

2° Permanenta Comisiunei Europene; 30 Partici-paOunea Romaniei la lucrerile acestel Comisiuni ;4° A se da Austro-Ungariei singurg atributiunea de asevir§i lucrerile de la Portile-de-Fer (1). ,

La aceasta clarg §i fimpede formula., ComiteleSchouwalof nu'§i ascunse expresiunea displacerei sale;el clise cg, ca §i Pre§edintele , nu credea cg aceasta.legislatiune se poata fi discutata in Congres in ame-nuntele el adeogand ca 4 era dator se semnaleze de'ndata ca nu petrundea ideea ei de capetenie : ce

trebue se se'nteleagg cu neutralizatiunea? care ar fiintinderea el, §i pentru care scop se cerea aceastamesurd ?

Nu se putea lasa se se vadg mai bine , necazul §iopunerea sa.

In urma cator-va cuvinte ale Lordului Salisbury ,

care probai §i ele puOna dorin0 din partea Englite-rei, de a vedea ridicandu-se uo desbatere, chestiuneafu mantinuta , dar cu conditiunea unei modificatiunide redactiune.

(1) Congresul de la Berlin, Protocolul XI, p. 179.

,

MARRA BSI ROMANIA 169

In aceasta §edinta, de la 2 iulie 1878, in care se putuvedea lucrurile surprinclaoare ce raportarem mai sus,Englitera Acinduse asupra chestiunei Dunarei, Rusiaintreband ce putea s6 insemneze neutralisatiunea Du-'Axel de gios, §i Austria uninduse cu principiile Eu-ropel, pe cand cauta a face din Dunarea de sus ua,proprietate a sa, totu§i, se s'evar§ira duoe lucruri im-portante : se decise mai inteia, intr'un mod foarte es-plicit ca, cuvintele ' imperiul rus , A fie adeogate laenumerarea Statelur riverane ' cu toate ca PrincipeleGortchakow declarase ca, " retrocesiunea Basarabiein'ar esercita nici uo influents asupra libertatei flu-viului. , Inalta Adunare decise, afara de aceasta, 'ca.Romania A fie de aci inainte reprezintata in Comi-siunea EuropeanA , (1).

In §edinta urmAtoare, de la 4 iulie 1878, Congre-sul se afla in fata unei redactiuni ruse§ti. Pre§edintelevorbi indestul despre ' un text restrins , in care ple-nipotenciaril austro-ungari trebuisera se cumpatezeprincipiile precedentel for propuneri : dar acest ' textrestrins , nu fu de indata, comunicat Adunarel, §i inlocul lui, se prezinta, redactiunea ruseasca, conceputaast-fel :

" Comitele Schouvaloff anunta ca, din partea lor,plenipotenciarii ru§i as pregatit asupra aceluia§ obiectuo propunere pe care o cite§te Escelenta sa :

' 10 Spre a se revesti cu uo nuoua. garantie liber-tatea navigatiunel pe Dunare, recunoscuta ca un in-teres europeana , principiile proclamate prin Actul

(1) Congresul de la Berlin, Protocolul XI, p, 180.

12

1 70 ISTORIA UNET FRUNTAR11

final al Congresului de la Viena din 1815, §i aplicateDunarei prin Tractatul de la 1856 §i 1871, se declarconfirmate §i mantinute in a for plink §i intreaga vi-goare, sub garantia tuturor Puterilor.

' 2° Fortificgiunile ce se aflu in percursul fluviului,de la Portile-de-Fer Ora la gurile lui, se vor rade §inu se va mai putea ridica allele nuoi. Toate basti-mentele de resbel sunt escluse din acest percurs cuesceptiunea bastimentelor uvri destinate pentru poll-tia fluvial:a' i pentru serviciul vamilor. " Cele stalio-nare de la gurile fluviului sunt mantinute, dar nu vorputea urea Dunarea mai sus de Galati. ,

30 Comisiunea Europeans a Dunkrei e mentinulain functiunile el. Toate conventiunele internationale§i toate Actele care garantez drepturite sale, prero-gative §i obligatiuni, sunt confirmate.

' 40 Actul public de la 2 noembrie i1865 relativ laa el organisatiune, se va rivizui spre a se pune in ar-monie en eircumstantele actuale. Aceasta lucrare seva incredinta unei Comisiuni a tuturor Statelor rive-rane §i supusa la esarnenul §i sanctiunea definitivea unei conferinte a represintantilor Puterilor semna-tare. ,

Dupe citirea acestei expuneri ' Preedintele face sese observe, (lice protocolul, a e putina diferinta intreaceastk propunere i cea depusa de crttre reprezin-tantii Austro-Ungariei. ,

Dar Baronul Haymerle contests aceastrt asertiune,.i, in urma unei cliscutiuni pe care Protocolul se si-le§te intr'adins se n'o raporteze decat cu uo extremadiscretiune, ' Inalta Adunare decide, dupe propunerea

'

,

DIINAREA I ROMANIA 171

Pre§edintelui, spriginita de DD. Waddington §i Comi-tele de Saint-Vallier, ca mai anteid se se dea ciiiredocumentului copringend principiile propunerei aus-tro-ungare, §i, in scopul de a se cguta acordul din-tre cele duoe texturi, (a§ea dar acordul ce se cereanu preexista), un plenipotenciar rus §i un plenipo-tenciar austro-ungar se vor aduna cu unul din colegiifor in timpul unei suspensiuni de §edinta. Baronul deHaymerle §i D. d'Oubril sunt desemnati pentru a pre-gad aceasta intelegere cu Comitele de Saint-Vallier. ,

Dupe cate-va cuvinte ale Lordului de Salisbury, pecare Protocolul tot-d'a-una diseret, nu le raporteaza,§i care marturiseaA anca, dupe cum se pare, despremic§orarea interesului Engliteril pentru navigatiuneaDungrei, dupe uo observatiune demng de mirare aPrintului de Bismark declarand c di opiniunea carerepresinta Dunarea ca no mare artery, a comerciuluigerman cu orientul, se sprijind pe uo fictiune, §i cg,corgbiile nemte§ti ce villa din sus de Ratisbona nu secobor pe Dun ,re ca se exporte marfurile nenAWI inOrient, , Pre§edintele se decide a da citire ' textuluirestrins , al Austro-Ungariei, asupra caruia se des-chide indatg uo scurtg i vie discutiune. Eatg acesttext :

"Art. V. Libertate de navigatiune. Escludereabastimentelor de resbel de pe cursul Dungril intrePortile-de-Fer §i gurele el. , Se se observe cg numai este chestiune de neutralitate, §i aceasta conformcu intentiunile textului rusesc. Articolul este a-doptat.

`Art. 2 °. Prelungirea duratei Comisiunei Euro-peene internationale, intinderea puterilor sale pea la


Galati, indipendenta el de puterea teritoriall, §i ad-miterea unui comisar roman. , In neconformitatecu intentiunile 0 cu textul rusesc cat pentru prelun-girea duratel Comisiunel Europeene, pentru intindereaputerilor sale §i pentru indipendenta sa de putereateritoriald riverand; de asemine, cu toate sforterileplenipotenciarilor frantezi, toatd partea aceasta a art.2, din textul austro-ungar nu este adoptatd, §i e tri-misa la comitetul ce trebuea se se adune intr'uo sus-pensiune de §edintd. Finitul articoleluT singur esteadoptat : ' admiterea unui comisar roman. ,

Art. 3 °. Conformitatea reglementelor de navi-gatiune §i de politie fluvial& pe tot percursul din giosde Portile-de-Fer. ' Acest articol, cu totul conformprincipiilor din Actul final al Congresului de la Vienadin 1815, nu e dupe intentiunile textulul rusesc ; areaday e trimis §i (Mitsui la comitetul ce urmeaza se seadune intr'uo suspensiune de §edinta.

1 Art. 4°. Substitutiunea Austro-Ungariei in localPuterilor riverane in privinta dispozitiunilor art. VIdin Tractatul de la Londra de la 13 martie 1871asupra lucrerilor de executat la Portile-de-Fer §i lacataracte , Acest periculos articol este adoptat.

Suspensiunea sedintei avu loc dupe ce se terminardmateriile puse la ordinea de cp. Dupe trecere de uogiumetate de ors, acesta era termenul acordatacesteT conferinte particulare, §edinta se redeschise,0 I). d'Oubril dete citire textulul rezervat asupra cd-ruia urma se se pue in acord D. d'Oubril, D. BaronHaymerle §i D. de Saint-Vallier. Ne aducem a-mintecd articolile sad partile de articole rezervate, erad pri-vitoare la Comisiunea Europeans, la durata el, la in-

DUNXREA ySI ROMANIA 173

tinderea lueri1rilor sale. la indipendenta el' de Puterileriverane, §'apol, 0 la unitatea reglementelor pentrutot percursul

Aceasta parte a textului austro-ungar fu modifi-cata ast-fel, dupe dorinta Rusiei :

Art. 2° Cu un an inainte de expirarea termenu-lui fixat pentru durata Comisiunei Europene, Puterilese vor invoi intre ele asupra prelungirei asupramodificatiunilor ce vor socoti necesarii.

Art. 3° Reglementele de navigatiune §i de po-litie de la Portile-de-Fer pane. la Galati, vorfi elaborate de comisiunea Europeans asistata de de-legatii Statelor riverane i puse in conformitate cuacelea ce s'aii introdus mu se vor introduce pentrupercursul din gios de Galati.

Congresul adaogh protocolul, (.1A aprobatiunea

sa acestei redactiuni (1).Din aceasal laborioasa si dramatics discutiuue a

Comisiunei de redactinne , e0ril §i artieolile 52 57ale Tractatului de la Berlin; nu eredem de prisos a leraporta aici :

" Art. 52. Spre a se maxi garantiele asiguratelibertatei navigatiunei Durviril , recunoscuta ca de in-leres european , inaltele Puteri Contractante decidCoate cetatile §i fortificatiunile ce se gesesc in percur-sul fluviului de la Portile-de-Fer ping la gurile sale, sevor rade 0 nu se vor mai putea ridica altele nuoi.Niel un bastiment de resbel nu va putea pluti pe Du-Mire din gios de Portile-de-Fer, cu esceptiunea basti-mentelor ware destinate pentru politia fluviala §i

(1) Congresul de la Berlin, Protocolul XII, p. 192, 193, 194198.

Dunaril.

§i

,

fluvialA

,

,"

el,

174 ISTORIA IJNET FRUNTARli

pentru serviciul vamelor. Cele stationare ale Puteri-lor,, de la gurile Dunaril , vor putea cu toate acestea ,a se urea pins la GalatzT.

Art. 53. Comisiunea Europeand a Dunaril , insinul careea Romania va fi represintata , e mantinutain functiunele sale si le va esercita de acum inaintepins la Galatzi cu uo complectd indipendenta de au-toritatea teritoriala. Toate tractatele, invoirile, actelesi deciziunele relative la drepturile sale, privilegii, pre-rogative si obligatiuni, sunt confirmate.

Art. 54. Cu un an mai nainte de expirarea ter-menului fixat pentru durata ComisiuneT Europene ,

Puterile se vor intelege asupra modificatiunelor ce vorcrede necesariT de a i se aduce.

Art. 55. Reglementele de politie fluviald , denavigatiune si de supra-veyhiere de la Portile-de-Ferpins. la Galatzi, se vor elabora de Comisiunea Euro-peand , asistatd de delegatil Statelor riverane, sipuse in armonie cu acelea ce sunt sari vor fi edict atepentru percursul din gios de Galatzi.

Art, 56. Comisiunea Europeand a Dundril seva intelege cu cine se cuvine , pentru asigurarea in-tretinerii faruluT pe insula

Art. 57. Esecutarea lucrerilor destinate a facese disparl obstacolile ce Portile-de-Fer si cataracteleopen navigatiunei, este incredintata Austro-Ungariei.Statele riverane ale acestel parti a fluviului vor datoate inlesnirile ce li se vor putea cere in interesullucrerilor.

Dispositiunile art. VI al Tractatulul de la Londradin 13 martie 1871, relative la dreptul de a se per-cepe uo taxa provizorie spre acoperirea cheltuelilor

<

DUNAREA ,$1 ROMANIA 175

acestor lucrerI, sunt mentinute in favorul Austro -Un-gariei.

A§ea dar, din cele patru puncturi de capetenieconstitutive ale celei propuneri austro-un-gare, duoe ati disparut :

Cel d'anteiti, declaratiunea espresa a neutralizatiu-nd Dunarii piny la Portile-de-Fer ;

Al duoelea, permanenta Comisiunei Europene ;Cel d'al treilea , admisiunea Romaniel in Comisiu-

nea Europeans a supra-vietuit, dar el s'a introdus inTractat intr'un mod incidental iar nu principal;

Cel d'al patrulea, subslitutiunea Austro-Ungarid inlocul tuturor celor lalte Staturi riverane pentru lucre-rile de facut din sus de Galatzl, a fost singur man-tinut.

Totu§1, e drept de a recunoa§te ca, cu Wale acesterezerve ingrijitoare, Traclatul de la Berlin a confir-mat in privint,a Dunilrei marele princip al liberei na-vigatiuni Si ca, acest principirt nu confine nimic dinceea ce ar fi putut mai ifirditi se autorizeze pretentiu-nea stabilirei de uo Comisiune Mixtd. Este chiar deobservat cs, Austro-Ungaria , in sedinta de la 2 iulie(1878) propusese intr'un mod foarte leal §i foarte in-telept, fora nici uo rezerva din partei, de a extindei;;i de a 'ntari puterile Comisiunei Europene pe Du-nitre. Era ea oare cu WW1 sincera? Noi nu ne permi-Iern a ne induoi despre aceasta , cad propunereaei era de natura a displace Rusiei, dupe cum o vequ-ram, §i, in momentul cand a fe3ut'o, ea nu era In po-zitiune de a turbura acordul intim ce o unea cu acea-sta inalta Putere ; Austria nu avea, intr'adever, toata

d'Anteiti

176 ISTORIA UNET FRUNTARII

libertatea sa, preocupata dui:16 cum se afla , de cuge-Wile sale asupra Bosniel §i FIerzegovinei.

De aceea, este de mirare preschimbarea ce s'a ma-nifestat in cabinetul Vienei, in privinta Dundrif , cumai putin deal un an in urma.

VI

La 1879 , chiar de la eea d'Anteid intrunire a de-legatilor Comisiunel la Galatzi, Austro-Ungaria cerunumirea unei comisiuni Mixte. Uo sub-comisiune seforma, compusa. de delegatul ei §i de delegatil Ger-maniei 0 al Italiei, in luna lui decembrie, chiarin sinul acestel Comisiuni Europene , si fu insdrci-natd sd elaboreze regulamentul prescris de art. 55al Tractatului de la Berlin.

In luna lul maid din anul 1880, aceastd sub-comi-siune prezinta un proect conceput ast-fel

Va fi uo comisiune Mixtd care va avea ace-lea§I puterT pe Dundre, de la Portile-de-Fer pink. laGalatzi, ca §i Comisiunea Europeans, de la Galatzipink, la mare.

20 Austria, de;;i nu e riverand , va face parte dinaceastA comisiune.

30 Austria va avea prevdinta4 40 In caqd de divergent. , Austria va avea voce

preponderentd.Dar ante-proectul austro-ungar se Om Crerma-

niei, Frantel, Rusiel, TurcieT si Romaniei, in contra-dictiune cu Tractatul din 1878, §i'1 respinserd. In a-ceea0 §edintd, 4 iunie 1880, comisarul rus facu pro-

' 10

ei.

DUNAREA ,$1 ROMANIA 177

punerea de a se admite State le riverane a lua partela deliberatiunele Comisiunei Europene, si aceastapropunere fu acceptata.

Aceasta escelinta, situatiune , dobendita fora multitostenealti, tinu putin. Guvernul roman aretata-oare,dupe cum 'i s'a imputat , inderetniciri de natura aproduce asupra Cabinetelor un efect superator , si ale face chiar de a crede ca, el luase angagiamentesecrete catre Austro-Ungaria, si ca nu'si sustinea de-cat pentru forma, pretentiunile sale? (1) Or si minar fi, golul se facu inpregiurul nostru. In acest timpAustro-Ungaria stiu se profite indestul de bine de si-tuat,iunea lucrurilor, incat , in luna lui ianuarie din1881, ea facea se se primeasca de catre ComisiuneaEuropeans mai cu unanimitate , ante-proectul ski ,

care cu ,cease luni mai nainte, fusese respins.Delegat,ii Engliterei Bulgariei se trasera singuri

in partea Romaniei.Uodata dobendit acest strelucit rezultat, Austro-

Ungaria ceru Europel, printr'uo circulars a sa de la9 fevruarie 1881, cofirmatiunea deckfiunei data deComisiunea de la Galatzi.

Dar in Romania opiniunea publics fu foarte viiimiscata de aceasta. stare de lucruri. si, prin foilenice, prin brosuri si inaintea Camerilor, , cererea pu-ternicei noastre vecine fu combatuta cu ardoare.

Organ demn al acestor ingrijitoare strigate ale na-

(1) Interpelatiunea D-ltc Al. Laliovari asupra chestiunei DuMira, in Camera Deputatilor, 26 main 1881.

A so consulta lucrarea, atit de interesanth a D -lni M. Cogill-niceanu : " Chestiunea Duniirel 1882. Tipografia academia' ro-mane, 26 strada academia', Bucuresti

,

s'ai

,,


tiunel romane , Regele Carol, la deschiderea Parla-mentului, in qioa de 15 noembrie 1881, a tinut falni-cul discurs ce raportam aci :

DOMNILOR SENATORI

DONNILOR DEl'UTATI

Preocupatiunile terii in chestiunea libertatei Du-sunt ele legitime? Necesitatea de a trage

cat mai mull cu putintd in porturile noastre , alit insus cat si in gios de Galatzi, bastimenIele de comerciu si pavilioanele de ort ce nationalitate, estecu atit mai viii simtite, , cu cat comerciul nostru in-tOlne0,e adesea , la exportatiune prin fruntariile peuscat, osebite pedici, §i ca, de la un timp subcuvent de epizootie , este amenintat chiar de a vedeaaceste fruntaril cu desayer;ire inchise, in ce privWemai cu seams exportul vitelor.

Interesele noastre cele mai vitale ne impun darde a ingriji Ca, cel putin pe aceastd mare arterd decomunicatiune, se nu avem a suferi conditiuni de na-turd a impedica desvoltarea noastra §i a face ca li-bertatea navigatiunel se fie pentru not un drept ilu-zoriti.

Destinatele RomAniei au fost in tot d'auna §i re-man strins legate cu libertatea Dundrei. De aceea Ro-mAnii '§i art aretat in toate ocaqiunele recunotintafor , catre aceia care ad contribuit se scoatil acestmare fluvid de suht on -ce preponderenta esclusivd.Cand Rusia, deramend cetatile de pe malul sting, a

narei,

streine

°

inoon,


deschis Dunarea comerciuld european; cand Tracta-tatul de la Paris a venit se complecteze opera ince-puta , i se dea uo mai mare securitate libertatet denavigatiune; cand Tractatul de la Berlin, consacrandaceasta situatitme, a consolidat'o prin nuot garantii,statuand ca reglementele de navigatiune se fie elabo-rate de insu§1 Comisiunea Europeans, al carui asediase afla la Galatzi, Romanii n'ati avut §i nu puteau seaiba decal sentimente de recuno*tinta care marilePuteri; aceste sentimente et le all luat tot d'auna dinadenca convictiune in care se aflu §i acum , ca liber-tatea Dunarei este uo conditiune esentiala pentru des-voltarea politica si economica a terei lor.

Aceasta convictiune, in alle impregiureri, a Methparte din puternicile motive care ne as hotarit serespingem en uo neelintita energie propunerea de aretroceda Basarabia. Ea i§i pastreaza acli toata fortaet, §i ne impune datoria de a nu suscri ni§te combi-natiuni al caror efect ar fi de a pune navigatiunea dela Portile-de-Fer pins. la Galatzl, subt actiunea pre-ponderenta a unei singure Puteri. Not nu voim sevatemam pe nimeni. Dar voim, suntem siliti se voimlibertatea absoluta a Dullard, eel putin pe apele noas-tre, suntem gala, in presinte §i viitor, a face toatesacrificiile necesaril pentru a asigura in toate privin-tele, absoluta inlesnire a navigatiunel.

Noi acceptam reglementele cele mai severe des-tinate la garantarea libertapi tutor pavilioanelor; ac-ceptam supraveghierea cea mai riguroasa cat despreaplicarea acestor reglemente; dar iarki intelegemin apele romane, ele se fie aplicate de care autorita-tile In adever, chiar Wand abstractiune pen-

si

(

ca,

romane.

180 ISTORIA UNEI FRIJNTARII

tru'n moment, de prescriptiunile tractatelor §'ale drep-tuba gintelor care sunt in favorul nostru, nu putemperde din veciere, ca nimeni mai mull dectit noi, nueste interesat a asigura libertatea §i prosperitatea na-vigatiunei pe Dunare.

VII

Noi nu vom spune aici impresiunea Europei la a-ceste cuvinte patriotice ale liege lid Carol; ince. §i maiputin vorbi-vom despre interitarea produsa la Vienagrin acest limbagie, care acolo se paru cam neuzitat.Tot ceea ce trebue se pastrem din acest epizod al is-toriei noastre contimporane, este ca, propunerea des-pre Comisiunea Mixtd , puss inainte de cabinetulVienei, trebui se dea loc alteea , aceea al dim): pro-motor fa D. C. Barrere.

Modificatiunea principalil a proectului DomuuluiComisar frantez , afara de alte mesuri mai putinimportante, consists in adeogirea, pe lenge. eel'patru Comisari, austro-ungar, , roman, serb §i bulgarai Comisiunei Mixte austro-ungare, de un moil dele-gat, luat din Comisiunea Europeans dupe ordinul al-fabetic al Puterilor, §i dupe rindul fie-careea. Avan-tagiul Austriei, in aceastit combinatiune, este invede-rat; presa vieneza nici ca s'a gandit a'l ascunde, 0,spre a nu cita decat pe " Presa liberd din luna luiianuarie 1882 , eats cum aceasta foae explica rezul-tatele acestei dispozitiuni :

De oare-ce, dupe ordinul alfabetic, eel d'antoiedelegat al Comisiunei Europene care va lua parte la,

,

,

DUNAREA ,I ROMANIA 181

discutiunile §i la decidiunile Comisiunei Mixte , va fiComisarul Germaniei, al duoelea , acela al Austriei ,iin fine al Frantei, s'ar putea spera la Viena ca, dincele d'anteid momente interesele Austro-Ungariei vorfi salvate in sinul Comisiunei Mixte. .

Alt-fel dicand , pe timpul ce low' de delegat dinpartea Comisiunei Europene va 11 ocupat de Germania§i de Austro-Ungaria , adica , cite §ease luni de catrefie-care din aceste duoe Puteri, acesta find timpulce fie-care membru al Comisiunei Europeene va tre-bui se petreaca in Comisiunea Mixtei ,se vor putealua mesurile necesarii, in cursul primului period dedua-spre-dece luni, pentru asigurarea dominatiuneiescluzive a Austro-Ungariei, §i pentru retezarea in modirevocabil , a tutor chestiunilor celor mai importante.

Nu va fi de prisos a mai adeoga aci ca, Austro-Ungaria , figurand la rendul sea in consiliul mixt cadelegat al Comisiunei Europene, va avea duoe voturimai mult peste acela eel asigura preponderinta pre-§edintei.

Mai mult anca , proectul Barrere , acceptat mai detoti delegatil Comisiunei Europene, va fi discutat,dupe cum se asigura, intr'uo conferintA a marilor Pu-teri. Acest proect are uo importanta §i un interes deactualitate ast-fel, ca credem util de a pune subt millilectorilor no§tri char protocolul edintei Comisiuneide la Galatzi.

NAVIGATIUNEA DUNAREI

' In edinta de la 27 main 1882 , citim in Memo-rialul diplomatic al Parisului , Comisiunea Europeans,


a Dunaril a discutat partea reglementelor de naviga-tiune ce era insarcinata se elaboreze, relatif la supra-veghierea fluviului. Eata protocolul acesteT sedinte :

Erau prezenti : pentru Germania , D. DoctorArendt ; pentru Ausiro-Ungaria , D. baron de Haan;pentru Franta, D. Camille Barrere; pentru marea Bri-tanie , D. P. Sanderson ; pentru Italia, D. N. Revest ;pentru Romilnia , D. Pencovici ; pentru Rusia , D. A.Romanenko; pentru Turcia, Constantin Effendi §i Ca-ratheodory,, compuind Comisiunea European. a Du-narei , §i asistat,i : pentru Serbia , de D. A. Nicolitch;pentru Bulgaria, de. D. B. Schischareff.

Pre§edintele (lice ca ordina gilel cere deliberatiu-nea asupra parteT de sub litera C a reglementelor, re-lativa la esecutarea §i supraveghierea , deliberatiunecare a fost amanata pia. astl-chi, ca se se poatapriimi de catre to' delegatiT, instructiunile guvernelorfor , asupra propunerilor de care Comisiunea a fostsezisata de delegatul Prantei.

' D. Romanenko nu crede necesarid de a rezumaMama chestiunel, ast-fel de pe cum rezultg. din deli-beratiunile anterioare , cu atit ma' putin, c6. autorulpropunerilor, pe baza carora va re'ncepe discutiunea,'§i-a rezervat de a le motiva verbal in §edinta.

EXPIINEREA DELEGATULTA FRANTEf

D. Barrere aminteste c5, Comisiunea , cand s'a o-cupat in cele din urma, cu reglementele prevegute laart. 55 din Tractatul de la Berlin , se afla in prezintauneT lucrerT sevirsite in trei din partile eT , in ceea


ce privea la capitolul C; ca toti delegata , afara, de alRomaniel, care'§i rezerva opiniunea sa pina ce Comi-siunea se va fi rostit asupra chestiunei de principal ,

primisera creatiunea unel Coniisittni nzixte , chiemataa esecuta §i a supra-veghia reglementele , §i in careAustro-Ungaria , Bulgaria, Romania §i Serbia tre-buead se fie represintate; ca afara de acestea s'a sti-pulat, printr'uo mesurci de eurtenire , ca prerdinta a-cesteT Comisiuni se apartina representanteluT Austro-Ungariei; ca se adnaisese asemenea necesitatea co-existentei Comisiunei Mixte §'a Comisiunei Europene,precum §i diverse dispozitiuni privitoare la numireaSi la atributiunile agentilor nuoueT autoritalT fluviale.

Dar aci, epee D. Barrere, se oprea intelegerea :modal de votare in Comisiunea mixta, situatiunea eifats, cu Comisiunea Europeans ridicad numeroasecontroverse , din care ad edit treT propuneri princi-pale, din care, cea d'anteid , emanend dela delegatulAustro-Ungariei, atribuea, in cad de impartire a votu-rilor,, un vot de anulare preedinteluT Comisiunelmixte; a duoa propunere, prezintata de delegatul ma-reT Britanii, admitea acest principid al votuluT de a-nulare, dar creea un drept de apel la Comisiunea Eu-ropeans, in contra oare-caror decigiuni ale Comisiu-nei mixte ; in fine , a treea propunere , formulata dedelegatul GermanieT , admitea cele duoe principil alevotulta de anulare §'al apelulul inaintea ComisiunelEuropeene, dar marginind acest drept de apel, numaiasupra chestiunilor de principid. In aceasta situatiune,intelegerea neputend se se stabileze, s'a parut guver-nuluT frantez ca se gasea drumul deschis §i pentru uoa patra combinatiune, conceputil ast-fel ca ea se im-


pace toate interesele ce erau in gioc. Aceasta este §isolutiunea care face obiectul propunerii supusd maidinainte guvernelor inieresate , si cu care delegatulFrantei a sezisat pe colegil sei in (pa de 12 maltcurent.

Mal 'nainte de a expune motivele propunerii pecare a priimit instructiuni de a o prezinta , delega-tul Frantei judeca necesarit de a'§i" exprima senti-mentul set asupra caracterului deliberatiunei ce se vadeschide; dupe modul sea de a vedea, Comisiuneaeste agiunsd astd-di la indeplinirea mandatului eel aconferit Tractatul de la Berlin, in punctul in care uoconcluziune poate §i trebue se fie obtinuta in scurttermen. Nu s'ar intelege, dice el, ca dupe uo discu-tiune care a deinuit in amp de duol ani, toate chestiu-nile ce trebueat se se deslege, se nu fie cu desavir§irelemurite. D. Barrere este deci de parere ca Comisiu-nea este chiemata se trateze aceste chestiuni pentrucea din urma data.

Motivele §i coprinderea propunerilor delegatuluiErantei sunt in urma comunicate de densul precumurmeazd:

Aceste propuneri at de bua faptele dobendite, a-died, institutiunea unei Comisiuni executive clisa Comi-siunemixtei, acceptata de mai unanimitatea delegatilor ;dar ele eat drept punct de plecare uo distributiunenuoua a elementelor constitutive ale acestei cornisiuni,adeogand pe langa eel patru delegati care trebueatse o compue, dupe rezultatul deliberatiunilor anteri-oare, un al cincelea delegat, ales pentru un period deease lunl, dintre membrii Comisiunei Europene, ur-

mandu-se ordinul alfabetic al Puterilor.


Aceasta adeogire a unui al cincelea membru separe giustificata de impregiurari; caci, afara de aceeaca principiul corelatiunei roexistenVi celor duoecomisiuni a fost, ca se clieem ast-fel, acceptat in una-nimitate, trebue se se admita ca, daca Austria, de §inu este riverana, revedinca cu legitimitate, pe ratiu-nea importantei intereselor sale comerciale pe Duna-rea de gios, dreptul de reprezintatiune in comisiuneamixta, nu este mai puicin giust de a atribui un dreptanalog §i celor-l'alte Puteri de uo-potriva interesate innavigatjunea fluviului.

Adjunctiunea unui membru care ar reprezinta, in-tr'un mod permanent, interesele europene in comisiu-nea mixta, ofereaza. 'Arica, din punctul de vedere practic,avantage considerabile. S'a exprimat temerea ca, unpartagia egual al celor patru voturi, se nu pue pe comi=siunea mixta in stare de neputinta, tocmal in vedereaacestui inconvenient s'a invocat necesitatea unui votcu drept de anulare. Acest partagia nu s'ar mai pro-duce, pentru ca, constituirea unei majoritati ar fl tot-d'a-una posibila. Nu einduoeala nici cri, prezinta unuimembru al Comisiunei Europene in coinisiunea mixta,nu ar contribui la stabilirea in execOunea reglemen-telor, a acelei armonil cu reglementele in vigoare dingins de Galatzi, pe care art. 55 din Tractatul de laBerlin, a stipulat'o in mod explicit.

Tocmal in vederea acestui rezultat, propunereadelegatului Frantel confine anca §i alte dispozitiuni,care ar stringe §i mai mult legaturile dintre cele dimecomisiuni, asigurand in acelaq time, aplicatiunea hn-partiala §i ecuitabila a reglementelor pregatite de Co-misiunea Europeans. Ast-fel, de exemplu, Comisiunea

s'al

i

18

186 ISTORIA IJNEI FRONTARII

Europeans ar putea se ea cunostinta de toate deci-ziunile comisiunei mixte, care nu s'ar parea conformecu principiul inscris in fruntea acestor reglemente, §icare consacra libertatea navigatiunei. Pe de alts parte,instructiunile generale ce s'ar hotari de comisiuneamixte in analogie cu acelea de care este vorba inart. 9 din Actul public de la 18b5, nu s'ar putea a-plica pane ce Comisiunea Europeans nu le ar gesimai anteie conforme cu principiile ce ar fi servit dehazs reglementelor din susul fluviului. Aceste instruc-iun1 avend un caracter general si regulamentar, care

face dinteensele un Act de legislatiune , este dreptca Comisiunea Europeans se ea cuno§tinte, de ele.

Tot ast-fel ar fi si cu regulamentul interior al co-misiunel mixte, care ar trebui se fie examinat si apro-bat de Comisiunea Europeans.

In ce priveste spezele de administratiune ale co-misiunei mixte, speze ce se cuvine a se distribui in modecuitabil, ar fi fost poate de dorit ca Comisiunea Eu-ropeans se'sT impue uo parte din ele, de oare ce, ea areuo parte din representatiunea sa in comisiunea mixta.Dar art. 14 din Actul public de la 1865, se opune de ase consacra la cheltueli administrative din sus de Ga-latzi, vre uo parte din drepturile de navigatiune per-cepute la gurile fluviului.

S'a parut in fine guvernului frantez, ca titrul deinspector-sef ce se de principalelui functionar al Co-misiunel mixte, coversaste importanta reale a func-tiunel. Se propune dar al se da simplul nume de in-spector.

Acest agent fuse, nu ar avea atributiuni judiciare ;

aceste atributiunI ar fi rezervate subt-inspectorilor

1


(care se vor putea revoca ca inspectorul, de darecomisiunea mixta), precum §i capitanilor de porturt.

Delegatul Frantei (lice ca., coordonftnd nuoueledispozitiuni ce se propun, cu cele de la partea C a re-glementelor care s'ar mantine in a for coprindere ac-tuala, ast-fel precum all fost adoptate de mat unani-mitatea delegatilor, clisa parte C ar lua forma subcare a fost comunicata cabinetelor de catre guvernulfrantez, afare, de un adaos la art. 9 si scoaterea a vre-uo-cateva cuvinte din art. 10 al extractulul. D. Bar-rere de, citire acestuT document ce coprinde la un loctoate materiile in desbatere, §i, 'wand pe colegii selse bine-voeasce. a se pronunta asupra propunerilorformulate de Domnia sa, socoteste necesarifi a le a-minti, ce, opera ce sunt chiematl a indeplini , avendcaracterul unel elaboreri , ea nu ar putea se preju-dice nici intr'un chip, intelegerea ce ar interveni intrePuteri asupra prelungireTsau modiflarei puterilor Co-misiund Europene.

OPINIIINEA DELEGATITLId ROMAN

Dupe aceastA expunere, delegatul Romaniel ea ea-ventul ast-fel :

Delegatul Romania nu poate se se lepede depunctul de vedere in care s'a pus A.ncfi de la'nceput,spre a examina partea a duoa a sarcinel incredintataComisiuneT prin art. 55 din Tractatul de la Berlin, a-

elaborarea unuT reglement de supra-veghiere.El a sustinut in tot d'auna ce, reguland supra-veghie-rea politiei fluviale pe partea fluviuluT de care estevorba, comisiunea nu putea lua alte haze cleat trac-

§i

dice,


tatele existende , adica, dispozitiunile generale dinActul final al Congresului de la Viena, privitor la toateriurile comune, 0 clauzele speciale Dunerei, coprinsein Tractatul de la Paris 1856, in Tractatul de inLondra 1871, §i in Tractatul de in Berlin 1878. Elconclude de aci ca, spre a remene in conformitatecu aceste Tractate , reglementele trebuesc se fie ela-borate de Comisiunea Europeans, execut ate de Sta-turile riverane, §i ea, aceasta execut are trebue se fiesupra-vegliatit de Europa

" Niel' uo stipulatiune a nici unui tract at, adaoge.D. Colonel Pencovid, nu prevede ca executiunea re-glementelor se apartine altora decal Statelor rive-rane; dreptul de executiune a fost, din contra, recu-noscut de toate tract atele si pe toate fluviele comune,ca uu drept alipit de suveranitatea teritoriala. Nu e-xists dar, nici uo dispozitiune care se vie in favorulereatiuneT und comisiuni 'nixie, ast-fel dupe cum afost propuse pine acum, chiar data atribuliunile a-cestei comisiuni ar fl fost reduce numal in supra-ve-ghiere; mai mull Melt, nici uo dispozitiune a Tracta-tulta de in Berlin nu autorize, pe Comisiune de a in-stitui no asemine autoritate. Cand propunerea a fostfecutii Congresului in 1878 , de a se trimite in Comi-siunea Europeans chestiunile de un ordin secundarrelative la Duntire , D. baron de Haymerle se opuseqicand cLl, introductiunea unor nuol principii, sail mo-dificatiunea principiilor admise, erne de resortul ex-cluzif al Congresului. Comisiunea nu poate dar nicimecar se discute chestiunea de a se §ti cal* apartinesupraveghierea; aceasta chestiune a fost regulate, printractatul de la care comisiunea i0 tine mandatul see;

DUNAREA ROMANIA 189

sarcina delegatilor este restrinsa in reglementarea su-pra-veghiereI.

' Delegatul Romaniei are instructiuni de a urmaaceasta cale , singura prin care se pot apera intere-sele terff sale, ca slat riveran, §i care este conformacu tractatele de la care guvernul sed nu va putea sese abatti. Investit cu asemine instructiuni, D. ColonelPencovici e dator se vada , in propunerile ce se pre-sintarit , aceleaO inconveniente ca §i cele din proec-tul ce a servit de baza studiulul preparatorih , §i sefacti asupra acestor propuneri acele4 obiectiuni. A-ceste propuneri tind a institui uo comisiune mixta a-vend caracterul unel autorithti administrative §i ju-diciare , insarcinata nu numai cu supraveghierea re-glementetor, , dar anca §i cu misiunea de a exercitapolitia efectivit a navigatiuneI, intre Portile-de-Fer i

Galatzi. Pe de alta parte, nuoele propuneri creezti u-neia din Puterile riverane uo situatiune privileghiata,asigurendu'i, nu numai prevdinta perpeturi., dar finca,Si uo preponderenta reap, in sinul comisiund mixte.

Inteadever, dice delegatul Romanid, Austro-Un-garia va fi chiemata a tine loc in aceasta comisiunecu un induoit titru : anteiii, prin organul unui repre-zintant, delegat timporariii alit Comisiunei Europene,adica, cu aeela§ titru ca §i celelalte Puterl, §i al duoe-lea , en titru permanent, in virtutea unui drept al setpropritt Ast-fel favorizata, aceasta putere s'ar bucurade uo preponderintl de fapt §i de drept in sinul co-misiund mixte ; ecuilibrul partilor reprezintate in a-ceasta comisiune s'ar sdruncina §i s'ar creea Ito re-gretabila inegalitate intre elementele sale constitutive,pe &And comisiunea, ea inse§I, prin efectul puterilor

ar


exceptionaIe cu care ar fi investita , ar ridica autori-tAteI teritoriale uo parte din atributele sale esentiale ,

atribute nedeslipite de suveranitate. Art. 55 din Trac-tatul de la Berlin nu coprinde uo atare derogatiunede la dreptul Gintelor, nici a conferit Comisiunet Eu-ropene dreptul de a o consacra.

Pe aceste motive, delegatul Romania are onoarea propune sA se substitue la art. 1 de la partea C,dispozitiunea urmatoare :

Executiunea reglementului de fats, este push, subpreveghierea Comisiunel Europene a DunArii, careo va exercita printr'un inspector general numit dedonsa. Comisiunea Europeans, va judeca in apeltoate litigele de care va fi sezisata asupra contra-

' ventiunilor la regulamentul de fats,.

VOTITRILE

Aplicand alineatul al 2-lea din reglementul inte-rior (anexul de la protocolul No. 337), Pre§edinteleinvite pe delegati a se pronunta asupra propunerilorce li s'ait prezintat, urmend ordinul alfabetic al Pu-terilor.

Delegatul Germania clise el a priimit instructiu-nea de la guvernul sett de a se uni cu propunerile de-legatulul Franta.

Delegatul Austro- Ungariel clise ea asemenea areinstructiuni de a priimi aceste propuneri.

6 Delegatul Marei-Britanii clise cl are instructiun1de a priimi simplu §i'n mod formal aceste propunerl.

Delegatul Italia se une§te cu propunerea delega-tuluI Frantel, ast-fel cum a fost prezintatA sub con-

.

5

5

RORAIMA BSI ROMANIA 191

ditiunea inse ca. acordul ce va interveni intre Pu-prev6dut la art. 55 al Tractatului de la Paris, sa

stabileze prelungirea puterilor Comisiunei Europenea DuuareT , intinderea acestor puteri ping. laBraila.

Delegatul TurcieT dise ca are ordin de a se pro-nunta pentru adoptiunea propunerilor prezintate deDelegatul FranteT, subt aceea0 conditiune a prelun-girei puterilor Comisiunei Europene. Constantin E-fendi declara insa , referenduse la protocolul §edinteide la 3 decembrie 1880 (No. 372), ca , uninduse cunuoua redactiune propusa de Cabinetul frantez inpartea C a reglementelor din susul DunareT, guvernulotoman , in virtutea drepturilor sale de suzerana , iiiface toate rezervele cat pentru procedura ce se vaurma asupra numirel unut delegat din partea princi-patului vasal al Bulgariei , in sinul comisiunel mixte,

Delegatul Serbiei dice ca a priimit instructiune dea adopta 0 a sprijini propunerile delegatuluT FranteT.

Delegatul BulgarieT dice ca. guvernul sea se u-neqte cu propunerile delegatuluT Franter, subt rezervaalineatului al 2-lea de la art. 1 i al nuoulu! art. 8.

Delegatul Rusiel dice ca. nu ridica nicT uo obiec-tiune in contra propunerilor delegatului Frantei, dareg aceste propuneri 'i se par de naturd a nu se pu-tea adopta decat in mod conditional ; intr'adever,dice D. Romanenco, ele all de baza coexistenta a ce-lor iduoe comisiunT : a se accepta in mod definitifnuoele dispozitiunT propuse , ar fi , din partea sa, aprejudeca solutiunea chestiuneT de durata a Comisiu-nei Europeene , solutiune ce Puterile all rezervatprin art. 54 al TractatuluT de la Berlin,

,

si

terl,

'sr


" Delegatul Rusiei adaogd cd, cu toate acestea, re-zerva ce formuleazd acum , este reproductiunea a-celeia ce formulase anca de mai 'nainte in 1880.(Protocolul V. p. 10). ,

' AU subscris :ARENDT.

E. DE HAAN.

EMILLE BARRERE.

PERCIJ SANDERSON.

N. RETEST.

PENcovicf.A. ROMANENCO.

CONST. ET. CARATHEODORY.

A. A. NICOLITCH.

B. SCHISGHMAREFE.

Delegatul Romaniei, colonelul Pencovici, de si 'si apus semndtura din giosul acestui protocol, a refuzatense de a o pune asupra regulamentului ComisiuneiMixte ce vom reproduce mai la vale si pe care '1 corn-batuse cu toatd energia. Prin aceasta Domnia sa aaparat cauza roma* am putea (lice, cauza europeand,care este strans legatA cu a noastrA, cu uo foarte maredibacie; si vorbind precum a facut'o, D-sa n'a fost decat echoul opiniunei publice din Romania, unde nu seperde din mintea nimenui cd, in combinatiunea celorpatru Staturi riverane , Austro-Ungaria va avea intot-d'a-una, afard de votul seil, pe acela al Serbiei,cand din nenorocire, interesele particolare si pozitiu-neaacestei midi, dar brave natiuni pe Dundrea de suso vor sili a nu merge pe aceeasi cale cu noi ; cd in fine,delegatul austro-ungar din comisinnea mixtd va face

DUNAREA ROMANIA 193

in tot-d'a-una se prevaleze opiniunea sa, in caz de im-palire a voturilor, grade votuld sea preponderent capre§edinte. Se a§teapta epoca apropiata, 24 aprilie1883, cand puterile Comisiunel Epropene vor ex-pira, §i fie-care se intreaba, daca nu se vor prelungi,ce are sa devie regimul Dunarel subt influenta acestiiiprecedent, a acestei domniate escluzive a comisiuneimixte guvernata prin unica autoritate a Austro-Un-gariei !

Cavalerul de Thier, intr'uo lucrare interesantil asu-pra liberel navigaAiuni a riurilor, se intreabb. MIA aputea explice:

Pentru ce Austria ar avea dreptul de a decide inultima instant,a, chestiuni care interesez nu numai periverani, dar pe Europa intreaga admisa la libera na-vigatiune, cand este vorba de un fluvia care nu'i a-paline in virtutea unui drept natural, pentru ca nueste inehis in limitele teritoriului ei §i nu este de catvecin cu (Musa. . Din punctul de vedere al autorului,uo asemine prerogative urmand se asigure, intr'unmare numer de chestiuni, preponderint,a Austriei peDunarea de gios, ar constitui un pericol pentru co-merciul european (1); el adaoga : Permitanduse Au-

(I) Nu trebue se se uite ca Marea-Britanie are interese foarteserioaae pe Duniire, a '1 importii ca libera navigatinne peacest fluviu se se plistreze, rli ca drepturile gi privilegiile de carese bucura comerciul englez, se urmeze a fi protegiate.

Aceasta importantil a comerciului englez pe Dunarea de gios,se traduce prin cifre indestul de elocuente. Ast-fel, in NuouaRevistet" de la 15 decembrie 1881, gasim insemnarile urine:ioare :

Tonagiul vaselor ce au trecut pe Dunere de la Galatzi spregnrile ei in cursul anului 1880.

qi

°

,

194 ISTORIA IJNET FRUNTAld

strieT a dobendi intr'un mod indirect uo poziOune pri-vilegheata pe Dunarea de gios, prin aceasta '1 s'ar a-corda §i uo influents preponderenta asupra Dullardmaritime, anihilenduse opera egalitara a card bazas'a mieclat prin tractate internationale, care puneailDunarea sub regimul dreptulul gintelor, si asiguratiserviciul eT EuropeT intregf. Mai mult anca, aceastaprepotenta pe teremul maritim §i comercial ar servide scars, sail de pirghie pentru uo influents politicacare n'a putut se intre in vederile Europd, de a otolera in favoarea AustrieT, dupe ce o smulsese Ru-siel. Intr'aceasta sta un induoit pericol foarte lesne de'nteles, §i care trebue inlaturat pentru tot-d'a-una(').

Este foarte sigur ca.'n Romania, cu toate punctu;rile negre care alt strebatut orizonul nostru politicnu credem ca Europa se poata, nisi se voeascit a sedesinteresa de chestiunea Dunarei; vom 'Astra de-piing speranta ca ea nu va renuncia la politica sa in

Vase austro-ungare 48,151 tone.Id. engleze 332,258

, Id. din toate cele-l'alte StaturT impreunii, 276,654Pentru anul 1881.

D. Palmer preqedintele meetingului Consiliulu! Camera deComerciii din Newcastle qi Gateshaede, vorbind despre intere-sele EnglitereT in libera navigatiune pe Duniire, ne face cunoscutc5.: Din 1711 bastimente ce ail trecut pe la Salina, mesurand

aproape 793,000 tone, 593 din aceste bastimente, ceva maiputin de cat a treea parte, apartineaA Marel- Britani! qi infii-tiqatt in cifre ronde, 500,000 tone, sail, cu covirlire mar multde cat giumgtatea tonagiulu! total. "

(1) Chestiunea liberer navigafiunl a riurilor Panubiul, deCavalerul Leon de Thier? pag. 59,

f

,,

,

DUNAREA 1 ROMANIA 195

orient, el ea va mantine pe Dunare numaT represin-tatiuuea integrals a Europe!, qi ca va 'Astra pe ter-murile marelui nostru fluvit, afara de tutela Germa-niel, pe aceea a Frantei, a Engliterel qi a Italiei caresingure nu ail interese a-parte.

Ne remane, in ajunul de a merge se ne luam loculin viitoarea conferinta de la Londra, spre a indrep-tati in fata represintantilor marilor Puteri intereselenoastre cele ma! vitale , drepturile noastre cele maisacre, ne remane a ne aduce a-minte ca, Romania adevenit un stat numai din gioa cand a luat in pose-siunea el , pe malul sting al Dullard, cele trel forte-rete custode ale marelul nostru fluvid; trebue neape-rat se ne petrundem de acest adever : ca Danubiulva fi tot d'auna elementul cel maT puternic al viitoru-luT nostru.

In urma protocolulul ce raportarem mai sus, sefku adoptiunea until regulament de navigatiune , depolitie fluviala §i de supraveghiere , pentru percursulDullard intre Portile-de-Fer §i Galatzi , elaborat deComisiunea Europeans cu asistenta delegatilor Sta-telor riverane, regulament al carui titru III, Execuciunefi Supraveghiere, coprinde in 12 articole , din 97 pinsla 108, organizatiunea comisiunei clisa mixtd; credemel numal aceste articole trebue se reproducem aid,puindule alaturi cu contra-propunerea uneT Comi-siuta de supraveghiere , facuta de Romania, §i care afost publicata pentru prima-oare , ne pare, de ' Seco-lul at X1X-lea . din Paris, in No, .seil de la 19 ia.nuarie,

196

PROPUNEREA FRANTEZA

Art. 97.

Executarea regulamen-tuld de fate, e pusa subtautoritatea unel comisiunldisci mixtd a Dundrei , 'in

care Austro-Ungaria , Bul-garia, Romania si Serbiavor fi represintate fie careprintr'un delegat.

Prq.edinta acestea comi-shll va apartine delegatu-lui Austro-Ungariel

Un membru al Comisiu-nd Europeene a Dunarei,desemnat pentru uo pe-rioada de cease inn!, prinordinea alfabetica a Put e-rilor, va lua parte la lucre-

PROPUNEREA REINA

Art. 97.

Executarea regulamen-tului de fate, e pusa subtsupraveghierea unel autori-ta'n' fluviale qisa comisiunede supraveghiere, in care co-misiunea europeand a Du-mini va fi represintatd prinduo delegate, si Statele rive-rane , adicd Bulgaria , Ro-mania si Serbia , fie careprin cate un delegat (1).

CO duoi membri! a! Co-misiune! Europene , carevor trebui se ea parte lalucrerile comisiunei de su-praveghiere, vor fi desem-nat! prin ordinea alfabetica

(I) Romania poseda 906 kilometre de intindere teritoriala pcluugul malurilor DunileT, Bulgaria 403 kilometre, Serbia 50.Austro-Ungaria nu este riverana pe Dunarea de gios , e,4i cu

touts disproportiunea ce exists in interesele ce ail pe fluviii a-ceste diferite natiuni , proectul Barr5re propune egalitatea vo-turilor intre aceste natiunT. Romania , cu toate acestea, posedasingura uo intindere teritoriala de thmuri , induoitil de aceeaa Bulgaria gi a Serbia luate inpreuna.

DUNAREA 1 ROMANIA 197

rile comisiuneY mixte §i seva bucura, in timpul aces -tet , de toaledrepturile ce aparl,in mem-brilor permane0.

Cand ordinea alfabetieava indica pe delegatul uneiadin Puterile represintate incele duoe Comisiuni, pule-rea ast-fel desemnata va firepresintata in Comisiuneamixia prin duoi delegaci,dintre care fie-care va dis-pune de un vot.

Pentru ca membrul Co-misiunel Europene, desem-nat prin ordinea alfabetica,se fie in pozitiune d'a luaparte la deliberarile Comi-siunei mixte, aceasta it vacomunica programa lucre-rilor sale cu uo luna naintede deschiderea fie-caret se-siuni.

Comisiunea Europeanii, ,aind va crede folosilor, va

a Puterilor, , pentru uo pe-rioada de cease lunT si sevor bucura de aceleasi drep-turt ca si eel lalli membri" at disei Comisiuni ,

Cand ordinea alfabeticava indica rindul Romeiniei ,se va treee la Slatul carevine imediat dupe densa ,

pentru ca ea se nu dispuede duoe voturi, in s('nul Co-misiunii de supraveghiere.

Presedintia, in fie-caresesiune, va apartine unueadin flelegatii Comisiunei Eu-ropene, ales cu majorilatede voturi.

Pentru ca membrii Co-misiunei Europene desem-nati prin ordinea alfabetse fie in pozitiune d'a luaparte la deliberarile Comi-siunei de supraveghiere §id'a priimi instruct,iunile ne-cesare ale ComisiuneT Eu-ropene, cea d'anteiava co-munica celei din urma pro-grama lucthilor sale, cu uoluna inainte de deschidereafie caret sesiuni.

Comisiunea Europeana ,cand va crede folositor, va

participial

,

icg.


putea cere Comisiunil mix -te, prin mijlocirea delega-tulul set, informatiunile decare va avea trebuinit inprivinta acelor deciziunT aleComisiunei mixte, care arfi in legAtura cu libertateanavigaOuneT.

Art. 98

Puterile Comisiunei mi-xte vor avea uo duratI e-gala cu ale Comisiunei Eu-ropene a Dunaril , §i acea-sta Comisiune mixta va fisupusa , dace. trebuinte, vafi, la modificarile ce ar pu-tea deveni necesare d'a seIntroduce tutu intocmirea§i in puterile sale, subt re-zerva coexistentei ambelor'ComisiunT.

Art. 99

putea cere Comisiunei desupraveghiere prin mijloci-rea delegatilor seT, informa-Ounile de care va avea tre-buirte, in privinta acelordeciziuni ale Comisiunei desupraveghiere, care ar fi inlegAture. cu libertatea na-vigaOunel.

Art. 98

Puterile Comisiunei desupraveghiere vor avea uodurata egala cu ale Comi-siunei Europene a Dunarel.

Art. 99

Comisiunea de suprave-ghiere are misiunea d'a ve-ghia la stricta observare aregulamentelor §i d'a pro-pune mesurile trebuinciosepentru InbunatAirea navi-

DIINARRA fp ROMANIA 199

gariT riulul §i desvoltareanavigaril.

In acest scop, ea nume-sce pe inspectore, il de in-structiunT §i prime§te ra-poartele sale ; culege ele-mentele de nature d'a olumina asupra modului cumsunt esecutate reglemen-tele ; ea redacteaza dArilede seam, periodice asuprami§caril §i stern navigatiu-nel; ea de instructiuni prinmijlocirea delegatulut stain-lift riveran respectiv, tutoragentilor politiel fluvial e, in-tru cat actiunea for se eser-cite, asupra did fluviale ;in sfir§it, ea judece, in apeltoate litigiele ce i se vor fisupus de partea interesate,conform regulamentuluT defate,.

Comisiunea de suprave-ghiere va tine in fie care anduce sesiunt ordinare, carevor fi fixate ast-fel in catse se evite intrunirea si-multanea a celor ' dimeComisiunT. ,

Deciziunile ce se vor lua

'Comisiunea mixtei va ti-ne in fie ce an dime se-skull ordinare , care vor fifixate ast-fel in cat se seevite intrunirea simultaneaa ComisiuneT mixte §i aComisiuneT Europene.

Deciziunile se vor lua

200 1STORIA UNE1 FRUNTARII

cu majoritatea voturilor (0.

Ea va hotari inse§T re-gulamentul interior pentruordinea lucrerilor sale, pre-cum §i instructjunile spe-ciale catre agentil sei, invederea aplicariT regula-mentului de lath , afara depunctele asupra solutitmeTcarora prezintele regula-ment a statuat el insu§i.

Comisiunea va procede,in cea d'anteiti sesiune, lanumirea agentilor desem-na0 de art. 5 subt nume-rile 1, 2 §i 4.

' Cu toale acestea , re-

eu majoritatea voturilor ;filra totu§i ' ca Comisiuneade supraveghiere se poataimpune , prin deciziunilesale, until Stat riveran vreuo obligatjune sail sarcinanuouti la care el nu va ficonsimtit de mai nainte. ,

Ea va hotari inse§i regu-lamentul interior pentru or-dinea lucrerilor sale , pre-cum §i instructiunile spe-ciale dire agenill sel pri-vitoare la exercitarea sapra-veghierei, afara de puncteleasupra carora va fi statuatinsu§1 regulamentul de fa0..

Comisiunea va procedein cea d'anteia sesiune, lanumirea agentilor desem-nati la art. 5 , subt nume-rile 1 §i 4.

Regulamentul interior §i

(4) Acest paragraf este In contradictiune flagrant cu Trac-tatul de la Berlin. La art. 55 al acestul Tractat se (lice ca ,"Reglementele ce se vor elabora de Comisiunea Europeanil, pen-tru partea Duni-U.43T coprinsil intro Galati §i Portile-de-Fer, tre-imese puse In armonie cu acelea ce sunt sail care vor fi edic-tate pentru Dunilre din gios de Galatzl. Dar regulamentul interior al Comisiunei Europeene coprinde ca, deciziunile trebuescluate Cu unanimitatea vett/raw., ear laid cum cu majoritate.

DUNAREA ROMANIA 201

gulamentul interior Si ins-tructiunile de un caractergeneral §i regulamentar ,

cum sunt cele despre carevorbe§te art. 9 din actulpublic de la 2 noembrie1865 relativ la navigareagurilor Dunarei , vor fi co-municate mai anteia Comi-siunel Europene §i nu vorft aplicate decat dui:16 ce a-ceasta Comisiune le va figasit conforme cu princi-piele ce ail servit de bazaprezintelui regulament.

Art. 100

Chieltuielile de adminis-trare vor fl in sarcina Sta-telor represintate in Comi-siunea mixt* Ele vor con-tribui in proportiunea ur-metoare : Austro-Ungariapentru patru gecimi, Ro-mania patru gecimi, §i Bul-garia §i Serbia fie-care pen-tru uo gecime.

La a duoa intrunire or-dinary a Comisiunii inixtese va fixa bugetul 'lei pen-tru anul viitor.

Contributiile Statelor vor

instructiunile de un carac-ter general i regulamentar,cum sunt cele de care vor-bqte art. 9 din actul pu-blic de la 2 noembrie 1865,relativ la navigatiunea gu-relor Dunarei, vor fi comu-nicate mai Anteig Comisiu-nei Europene §i nu vor ftaplicate decat dup6 ce a-ceasta le va fi gasit confor-me cu principiele ce auservit de baza prezinteluiregulament.

Art. 100

Cheltuielile de adminis-trare vor fi in sarcina es-clusiva a Statelor riverane.Ele vor fi purtate in propor-Viunea urinkoare :

4 §eptimi pentru Roma-nia ;

2 §eplimT pentru Bulga-ria ;

1 §eptime pentru Serbia.La a duoa intrunire or-

dinal* Comisiunea de su-pravighiere '0 va fixa bu-getul pentru anul viitor.

Contributiile Statelor vi-

14

gi

202 ISTORIA ITNEi FRUNTARIf

fi facute inainte pentru fie-care trimestru. Amendelepercepute pentru contra -ventiuni la regulamentul defata se vor versa In casaComisiunit mixte, pentru afi afectate la trebuintele

Art. 101

AgentiT aci aretatI vorfunctiona, fie-care in resor-tul ce-i va fi desemnat, suptordinele comisiuneT mixte,adica:

1. Un inspectore,2. Supt - inspectore,3. CapitanT de port, in-

tru cat actiunea for se vaesercita pe calea fluvial,.

4. Un secretar §i agentIsubalterns.

Art. 102

AgentiT desemnati in art.precedinte vor fi alesi din-tre persoanele competintr;

verane se vor face de matinainte pentru fie-care se-mestru. Amendele perce-pute pentru contraventiunTla regulamentul de fata vor11 versate in casa Comisiunilde supravegiLiere, pentru afi afectate latrebuintele ser-viciulul §i vor miepra cuatat partea contributiva aStatelor riverane in cheltu-ielile de administrare.`

Art. 101

Agentil aci aretati vorfunctiona, fie-care in resor-tul ce-i va fi desemnat, a-dica :

1. Un inspectore,2. Subt-inspectori,3. CapitanT de porturi,4. Un secretar Si agentl

subalterni.

Art. 102

Agentl desemnati in art.precedinte vor fi alesi din-tre persoanele competinti;

ser-viciulul.

'

DIJNIRgA $1 ROMANIA 208

el vor fi numiti si retribuittcum urmeaz5. :

Inspectorele va fi numitsi retribuit de Comisiuneamixtd, precum §i secretarulsi agentit subalternt.

" Subt- inspectorii vor fiasemenea numiti si retri-buiti de comisiunea mixta ;et vor fi alest de dinsa dintrel candidati ce-I se vorpresinta de fie-care din Sta-tele riverane, pentru sec-tiunile fluviale respective.,

Capitanii de port vor ftnumiti $i retribuiti de Sta-tele riverane respective,cart vor comunica Comisi-siuniT mixte numirea aces-tor agenti salt inlocuirea lor.

Art. 103

Inspectorele e chemat aveghia pe tale administra-gal la stricta observare adispositiunilor regulamen-tulul de fail si d'a aduceuniformitate (mettre del'ensemble) in aplicarea la

' In aceasta privintg, el

el vor fi numicf si retribuitTcum urmeaza:

Inspectorele va fi numit§i retribuit de Comisiuneade supravighiere, precum sisecretarul si agentil subal-terni qi et vor juncciona di-rect subt ordinele sale.

Subt- inspectoriI si capi-tanil de port vorfi numici firetribuiti de Statele riveranerespective, cart vor comu-nica comisiunil de suprave-ghiere, numirea acestor a-gentt sau inlocuirea lor.

Art. 103

Inspectorele e chiemat aveghia la stricta observarea regulamentulul de fatti sia aduce uniformitate (met-tre de l'ensemble) in apli-carea lul.

204 ISTORIA. UNEf FRUNTARIf

e considerat ca direct su-perior subt-inspectorilor sicapitanilor de port ,

Art. 104

Dunarea, intre portile defer fi Galati, va fi impartit5.in patru sectiuni de 4 in-

speetiune , :

Cea dIntei se vaintindede la portile de fer piled lagura Timocului (aproape 5chilometri.)

A duoa de la gura Tinto-cului kind la Nicopoli in-clusiv (aproape duoe stilepatru-ded chilometri).

A treea, de la Nicopolipinci la Silistra inclusiv(213 chilometri.

'a patra, de la Silistrapind la Galati esclusiv (224chilometri).

Art. 104

Dunarea, pe termul slang,va fi impartita in patru sec-tiuni:

Cea d'anteiu se va in-tinde de la Portile de ferpink la Becket inclusiv.

A duoa de la Becket pincila Ziinnicea inclusiv.

A treea, de la Zimniceala Cal? rani fi Silisra.

A patra coprindend a-manduoi termii, de la Calcl.,rani- Silistra pinit la Galatiinclusiv.

4 Pe -termul drept, va fiimp5rtit5. in trei sectiuni:

4 Cea d'anteiu se va in-tinde de la Portile de ferping. la gura Timocului.

4 A duoa., de la Timocping. la Nicopoli inclusiv.

DUNAREA i ROMANIA 205

Sectiunile vor fi suprave-ghiete :

Cea d'anteiti, d'un subt-directore numit dupe pro-punerea Serbia a treia deun subt-inspectore numitdupe propunerea Bulgaria

A duoa §i a patra, fie-care de cate un subt-inspec-lore numit dupe propune-rea Romania

Revdinta fie-caruia dinacesti agenti va fi ulteriorfixata de Comisiunea

Art. 105

A treea de la Nicopolila Silistra.

Fie-care sectiune se vaintinde pina la talweg.

Politia fluviala in fie- caresectiune se va face de subt-inspectori Si de capitanii deporturI numit! de Statelerespective. Pentru a patrasectiune, va fi un singursubt-inspectore pe amen-duoI termiL numit de Ro-mania. AcestI agent! voravea a se conforma, intruindeplinirea misiunii lor,dispositiunilor din presin-tele regulament §i instruc-tiunilor ce le va da Comi-siunea prin midlocirea de-legatulu! Statulul de cared epind.

ne§edinta fie-carui dinacesti agenti va fi ulteriorfixata de Statele respective,in incelegere cu Comisiuneade supraveghiere.

Statele riverane vor da Statele riverane vor daComisiuni! 7n ixte si agenti- Comisiunel de supraveghie-lor concursul de care ar re concursul, de care ea va

mixta.

sei

206 ISTORIA UNA FRUNTARIt

putea avea trebuinta Sutra avea trebuintA intru inde-indeplinirea misiunil sale. plinirea misiunil sale.

Art. 106

Porturile sail schelele si-tuate pe percursul fie -carersectiunT fluviale §i pentrucare State le riverane vorinstitui dpitant de port,conform dispositiunilor re-gulamentuluT de fata, nuvor fi coprinse in resortulsubt- inspectorului sectiu-neT.

Porturile sail schelele vorfi puse sub supraveghiereacapitanilor de port, earl vordepinde direct de inspec-tore §i vor fi datorT a urmainstructiunilor sale pentrutot ce va privi actiunea forpe calea fluvial,.

Prin numirea de port, in

Portorile sail schelele si-tuate pe percursul fie-carelsectiunT fluviale §i pentrucare Statele riverane vorinstitui capitani de port,conform on dispozitiunileregulamentulul de fatl, nuvor fi coprinse in rezortulsubt -inspectorulul sectiu-net

Cu toate acestea, capi-tanul de port eel mai apro-piat, va puteainlocui, la cazde trebuinta. , pe subt-ins-pectore, dad. amOnduol a-partin la aceea0 sectiunefluviala.

Porturile sail schelele vorfi puse subt juridicfiuneaapitanilor de porturl, carTvor depinde direct, ca qisubt-inspectoril , de Statulcare 'I va fi numit. EI vorurma cu toate acestea ins-tructiunile inspectoreluT, intot ce va privi actiunea forpe calea fluvial,.

Prin numire de port, in

DUNAREL $1 ROMANIA 207

sensul regulamentului defats, se tn;elege tots. parteaAuld cuprinsa intre duoelinii drepte plecand perpen-dicular cu termit, de la mar-ginele din sus si din jos alecliselor porturt sari schele,prelunginduse pine, la tal-weg.

Dace. .termul opus apar-tine aceluiasi stat, portulcuprinde i partea riului si-tuath dincolo de talweg, in-tre cele done linii prelun-gite ping. la qisul term, a-fara de cazul cand ar esistape acest term, in aceleasiape, un port sate schele, a-vend un capitan de port.

Bastimentele in curs denavigare si care tree prinapele until port fail a seopri, nu sunt supuse la ju-ridictiunea capitanilor deport ; inspectorele si subinspectorit sunt singuri corn-petinti d'a lucra in privintaacestor bastimente. ,

Art. 107.

sensul regulamentului defats, se tntelege toatA par-tea riului coprinsA intredna linii drepte, plecandperpendicular cu termit, dela marginile din sus si dingios ale qiselor porturt sadschele prelungindu -seping, la talweg.

DacA Ormul opus apar-tine aceluiasi stat, portulcuprinde partea riului si-tuate, dincolo de talweg,intre cele dime linii prelun-gite pita la gisul term, a-farl de casul cand ar esistape acest term, in aceleasiape, un port sate schelA a-vend un capitan de port.

Bastimentele in curs denavigare si care tree prinapele unlit port, chiarsa, se opreasca in el sunt su-puse la juridicfiunea ca pi-tanilor de port.

Art 107.

Atributiunile speciale ale Atributiunile speciale alepolitiei judecatoresci flu- politiet judecatoresci flu-

sigi

gi

Nit


viale vor fi esercitate desupt-inspectori §i de capi-tanii de port , fie-care indomeniul sett de suprave-ghiare.

§i apelurile vor fi duse ina-intea 'comisiuneT micste,care va judeca in eel dinurma resort.

viale vor fi esercitate desupt-inspectori ,i de dipi-tanii de porturf, fie-care indomeniul 'resortuldi seq.,

"Ace§ti agenti vor ju-deca , in prima instanta,contraventiunile la regula-mentul de fat;, si vor a-plica amendele prevNutede qisul regulament. Sen-tintele for se vor da in nu-mele suveranului te'rel ce-1va fi numit.

Apelurile in contra a-cestor sentinte vor fl duse,dupa alegerea pa'rtii intere-sate, fie naintea comisiuniide supraveghiare , fie na-intea curtii de apel in re-sortul careia e coprinsasect,iunea al careia supt-inspectore a judecat inprima instantti. Pe termulstung, cea d'anteiti see-thine e coprinsi.1 in juridic-tiunea curtii de la Craiova,a duoa s'a treia in juridic-tiunea curtii din Bucuresci,'a patra in juridictiunea

curtii din Focpni sett atribunalului de la Galatzi.

DUNAREA S1 ROMANIA 209

Art. 108. Art 108.

Comisiunea micstii va Comisiunea de suprave-avea resedinta la Giurgiu. ghiere va avea resedinta la

Giurgiu.(Urmez semneiturile comisarilor, , (Vara de a Repre-

sentantelui Romaniei).Elaborat la Galatzl, 2 lunie 1882.

Ca s6 rezumam, in Comisiunea Mixta, disa mai susPropunerea pancezd, Austro-Uugaria isi insusaste totgnvernamOntul Dunarei de gios si ea exercita acestguvernament ea asistenta delegat,ilor Statelor rive-rane si a unui delegat al Comisiunei Europene.

In Comisiunea de Supra-veghiere, qisti mai susPropunerea ronuina, Austro-Ungaria e cu totul excluzadin guvernamentul Dunarei de gios unde nu este ri-verana , si guvernamentul este rezervat delegat,ilorsingurelor State riverane, cu asistenta a duoi delegatial. Comisiunei Europene (1).

Romania nu intelege a trage foloase part iculare din-teaceasta combinat,iune precum o probeaza cu prisosla § 3 de la art. 97 prin care 'si impinge abnegatiuneamai departe de cat se cuvine; dar ea 'si face uo da-torie de a reduce put erile Comisiunei de Supra-veghiere,la minimum din ce ar fi necesariu , cu induoitul

(I) Trebue a se observa cu toate acestea, ca, mantinendu-se or-dinul alfabetic pentru nominatiunea celor duoi delagatT aT Comi-siuneT Europeene, in comisiunea de supravegbiere, proectul cabi-netului roman nu inlatura presinta simultaneli a Austro- Ungarieili a Germania din comisiunea de supraveghiere in cursul celeTd'anteit sessiunT.

210 ISTORIA UNEt FRUNTAR1t

scop de a calm cat mai putin posibil peste drepturileproprii ale suveranitatel teritoriale a fie-carui Statriveran.

Acum prive§te pe Europa de a se pronunta intreaceasta moderatiune a Romaniei §i intreprindereaAustro- Ungariel. Este prea cu putinta ca Romania

insoteasca apArarea sa cu multe demonstratiuni ;dar aminteasca ori-§i-cine ca, un Stat intrat abiade erY in indipendinta MI, este pornit intr'un mod na-tural *i legitim, a '§i exagera cele mai mica simptomede jicnire a acestei indipendin'te , pentru care el a su-ferit §i a luptat atita, in curs de mat multe secole, §icare 'l'a costat atit de scump ! Europa va intelege, osperm aceasta, chiar pentru respectul de sine, can'are de loc a se mai ghindi intre apararea legitima aRomAnie!, §i politica acestei inalte §i profunde Casea Austriei , care in adever, n'are nici un interes, incele din urma, de a nelini§ti ast-fel §i de a impingela culme pacienta acestor State mid din regiuneadunareana §i balcanica.

swat

PARTEA A IV

APENDICE

DOCUMENT No. 1.

DECLARATIUNILE

DELEGATILOR ROMANIINAINTEA

CONGRESULUI DE LA BERLIN.

CONGRESUL DE LA BERLIN

(PROTOCOLUL §EDINTEI A X-a, 1 MLLE 1878)

PAGINEA 38.

Ordina cjilei chiama mai antei6 in audienta pe re-presintantil RomAniel. Pre9edintele conformAndu-secu decicjiunea luatA de Congres in cea din urma qe-dintl, a invitat pe Dd. BrAtianu qi Cogalniceanu, mi-ni§tri al Principe lui Carol al Romftniei, a face in §e-dinta din acea di, comunicatiunile cu care erad In-sarcinatl.

Delegatii romAni , DD. BrAtianu i Cogalniceanu,sint introdu§1 §i Pre§edintele AT roagA sA is cuventulca se explice opiniunile §i aprecierile guvernuluT forasupra puncturilor din Tractatul de la St. Stefano care'sprivesc :

D. Coaniceanu multume§te Congresului ca a bine-voit sa. admits, pe represintantil romani , qi dA, citireMemoranduluT urmAtor :

DOMNILOR PLENIPOTENCIART,

`Mal AnteiA tinem din infra. a multumi Congresu-lui ca. bine-voesce sA asculte pe delegatil romani in


momentul de a delibera asupra Romaniei. Acesta esteun titlu nuou adeogat de Europa la acelea earl' '1 auc4tigat de timp indelungat recunoscinta natiunel ro-mAne, §i acest gagiil de unanima bunA-vointa, ni separe de un bun augur pentru succesul eauzei ce sun-tem chemati a apara inaintea Domniei-Voastre.

(Nu vom sterui asupra evenimentelor in care amfost tra$ prin necesitati de foro. maior5.. Vom treceasemenea sub tacere atat actiunea military la caream participat, cat §i actiunea diplomatica la care nune-a fost dat a lua parte. Am avut ocaziune de a con-stata ca, periodul negocierilor ne-a lost mai putinfavorabil de cat norocul armelor.

Ne vom margini intru a espune drepturile §i do-rintele terei nOstre, pe baza rezumatului prezintat inmemoriul ce am avut onoarea a supune de curendCongresulul.

I

`No! credem cii, de pe toata dreptatea , nici uoparte din teritoriul actual, nu trebue se fie deslipita deRomania.

(Restituirea de care Tractatul din 1856 a unei part!a Basarabiei care principatul Moldovei, a fost un act deecuitate din partea Europe!. Desmembrarea de la 1812nu se putea giustifica prin faptul sau dreptul de cucerire.

`In 1812, Basarabia se Linea de un principat a ca.-

APENDICE 217

rui autonomie fusese atestata in mod solemn de totetractatele anterioare incheiate intre imperiile rus §iotoman. Tractatul de la Kutchiuk-Kainardji mat cu ose-bire recunostea domnilor Moldovel §iTerei romanesticualitatea de suveranl, stabilea ca Basarabia faceaparte din Moldova.

'Aceasta era deci uo teara romans cu institutiuni §ilegs romane, esplicit mantinute de Maiestatea Sa Im-peratorele Alexandru I. /west respect al vechel natio-naliltati era formulat in iescriptul imperial care pro-mulga organizatiunea administrative, si judiciary a a-cesteT provinciT, dupe incorporarea eT cu Rusia, fora sese fi facut cea mat mica deosebire intre Basarabia degios cea de sus.

Din simplul fapt ca otomanil ocupad aci treI for-tarete, uni se par ca all voit a trage conclusiunea cumce Basarabia ar fi uo regiune turca sad tartar&

`Istoria Valachiet prezinte. in adever uo asemeneaanomalie. Ah existat acolo mult timp forterete tur-ce§tI; cu toate acestea nu rezulta de aci ca Valachiag fi fost vre uo date. hers turcesca.

In 1878, precum nici in 1812, Basarabia nu poatefi revendicata de la Romania in virtutea dreptulul decucerire. Ea apartine until principat pe care RusiainsAI, in tot timpul resbelulul sell din urma cu impe-riul Otoman, '1 a considerat gi tratat ca un Stat in-dependinte aliat.

Si apoi , de la intrarea sa in campanie , Ru-sia a subsemnat cu Romania uo conventiune prin carea garantat espres intregimea actuala a teritoriuluiRoman.

AceastA garantie fusese ceruta, §i aeordata atuncX

15

si

ei


cand nu era anca vorba de eat de trecerea armatelorimperiale prin Romania. Se parea ca ea trebuia se '§iinduoeasca energia sa din 4ioa in care, dupa apelul Ru-siei chiar, concursul natiunel romane devenea malpozitiv §i se transforma In cooperatiune military e-fectivA, in complecta. alianta. Trupele noastre, Intl.'"adever, all combAtut toasty la coasta cu armateleruse. Daca aceasta nu este un titru pentru a ne maxi,apol de sigur nu este un titru pentru a ne mic§ora.In lipsa de alte drepturi , conventiunea de la 4 (16)aprilie 1877, care poarta semnaturele §i ratificarilecabinetului imperial , ar fi de agiuns singura spre ane conserva uo regiune importanta despre Dunare , decare este legata a§a de strins prosperitatea corner-ciala a Romania

' S'a invocat, in sprijinul retrocesiunel Basarabiei,consideratiuni de recuno§tinta §i amintiri de glorie §ide vitejia. militare. Dar, pe timpul unui lung §ir de res-bele, armele ruse s'afi ilustrat pe multe campurf debatae, §i au preumblat gloria for pang. sub zidurileAdrianopold. Aceasta insa nu este un titru de proprie-tate asupra regiunel Balcanilor.

S'a invocat ancl consideratiunI de recuno§tinta.Romania §tie a practica datoriile de gratitudine §ia probat aceasta de multime de ors. Ea nu '0 uitadatoria nici numele bine-facatorilor sal' ; ea vene-reaza. in Caterina cea Mare §i in Nicolae I pe gene-ro§ii autori ai tractatelor de la Kainardji §i de la An-drianopole.

4 Dar ea pastreaza de asemenea memoria sacrifi-cillor ce'§i a impus pentru marirea, fericirea §i gloriaRusid. Ea 10 aduce aminte ca, de la Petru cel Mare

'

APENDICE 219

§i pine. in qilele noastre, ea a fost pe rend sail tot deuo data baza operatiunilor inilitare ale Rusiei, grena-rul unde se nutreaa armatele sale , chiar cand ele o-peraa dincolo de Dunare, §i teatru mat adese oil pre-ferat al celor mai teribile incaereri.

' Ea ie mai aduce aminte ca, In 1812 a perdut ,in profilul Rusiei, jumetatea Moldova, adica Basara-bia de la Prut pine. la Nistru.

II

" Not cerem ca parnentul roman se nu fie supus laun drept de trecere cat va tine ocuparea Bulgarieide trupele ruse. Dunarea §i marea le ofereaza caile detransport §i de comunicatiune cele me lesnicioase Simai putin costetoare. Romania, dupe toate suferintelesale, aspire. la un repaus absolut necesar pentru re-paratiunea pagubelor cauzate de resbel; circulatiuneatrupelor streine ar fi uo conditiune rea, pentru indepli-nirea operei reparatoare §i pentru lini§tea Ord noastre.

III

' Ni se pare drept ca Romania, in virtutea titru-rilor sale seculare, se reintre in posesiunea insulelori gurelor Dunarei, copringend §i insula erpilor. Ar fi

in aceasa restituire uo reinturnare ecuitabila la dis-positiunile originale prin care Puterile cele marl lucre-dintasera in 1856 principatelor dunarene paza liber-ate Dunarel la imbucatura sa.


IV

avem speranta tare el Romania va priimide la guvernul imperial al Rusiel uo indemnitate deresbel in proportiune cu fortele militare ce a pus inlinie. Noi credem legitim , in toate privintele , ca des-pagubirile stipulate si obtinute de Rusia in numele di-feritelor State aliate , sL fie inpArtite in proportie cuadjutorul militar al fie carui din beligeranti. Guver-nul imperial a recunoscut principiul acestei reparti-tiunt in favoarea Serbiei Muntenegrului staruesteasupra aplicatiunei sale.

Romania este in drept A ceara la rifindul et be-neficiul acestui princip. Intru adev6r,, silita de a tinetimp indelungat armata sa mobilizata spre a face fatAunor eventualitAti iminente , ea a avut subt dra-peluri, atit ca armata active, cat ca armata derezerva, preste 70,000 de cement. Mal mult, ea a in-durat perderi considerabile ; urbele sale si tot maluls611 de la Dunare as Lost pustiite de bombardare ,

caile sale de comunicare stricate , materialul s611 deresbel prApadit.

Compensatiunile datorite pentru toate acestea,s'ar lua din indemnitatea totala alocatA Guvernuluiimperial al Rusiel, si s'ar efectua in forma ce Congre-sul va judeca mat cu inlesnire.

V.

`Romania are increderea ca indipendenta sa vafi definitiv pe deplin recunoscuta de Europa.

' La dreptul Ail primordial, al carui princip fusese

' Noi

§i §i

'

§i

4

§i

APENDICE 221

falsificat prin ecuivoace istorice, se adaoga astl-di ti-trurile a caror cucerire ea a regenerat'o sail mal binea reintinerit'o pe campil de bAtae. pece mu de ro-man/ ad cAdut inpregiurul Plevnei spre a face ca pa-.tria for s6 merite libertatea i indipendenta.

4 Dar toate aceste sacrificii nu ar fi de agiuns sprea asigura RomAniei pacinica dispozitiune a sortilor e.Ea ar fi fericita §i recunoscatoare cand ar vedeasfortatile sale, prin care '§I a manifestat individua-litatea sa, Incununate printr'uo bine-facere euro-peanA, : aceastA bine-facere ar fi garantia reall aneutralitAte sale, care ar pune-o in stare de a aretaEuropei ea ea nu are altA ambitiune deck aceea dea remanea paznica credincioasa a liberate Dunlrella imbucatura el, §i de a consacra la ImbunAtetirea in-stitutiunilor sale §i la desvoltarea resorgintelor sale.

Acestea sunt, Domnilor Plenipotenciarr, pe scurtexpuse, dorintele unlit' mic Slat care nu crede a fi de-meritat Intru ceva inaintea Europei, §i care, prin or-ganul nostru , face apel la justitia qi la buna-vointAa marelor Puterl al caror suntetl eminentil represin-tantt ,

' Prwdintele dice ca Congresul va examina cucon§tiinta observatiunile prezintate de care delegatilRomAniel.

D. Brittiann cite§te ape consideratiunile ce ur-.mezd :

' Expunerea ce colegul med , In numele sed Si inal med , a facut despre drepturile §i interesele Roma-nies , nu are nevoe de desvolt6rI mal largi.

' Inalta Adunare care are misiunea de a regula si-

222 ISTORIA UNET. FRIRITARII

tuatiunea Orientului, posedd pe deplin toate datelenecesare pentru indeplinirea operel sale.

' Not suntem incredintati el simtimintele de giusti-tie Bi de buna-vointa care ne-au deschis uo apropierede Domniile-Voastre, vor determina de asemenea a-doptiunea hotarirelor relative la Romania.

' Imi void permite numal a adeoga ca deposedareade uo parte din patrimoniul nostru nu ar fi numai uoadenca durere pentru natiunea romana : ea ar sfa-rerna increderea sa in eficacitatea tractatelor Bi 'n ob-servatiunea atit a ecuitatei absolute cat qi a dreptu-lui scris.

' Turburarea ce ar cerca credinta sa in viitor, arparaliza pacinica et desvoltare Bi aventul sell spreprogres.

< Eau, terminand , respectoasa libertate de a su-pune aceste reflectiuni la inalta apreciere a mareluiconsilid european Bi mat cu osebire ilustrilor repre-sintanti at Majestatei Sale Imperatorele tutor Rusielor,al carui spirit inalt §i anima marinimoasa am avutocaziunea de a le aprecia aBa de des in timpul petre-cerei sale printre not. , (Protocolul No. X, pag. 162166 a Congresului).

DOCUMENT No. II.

(PAGINEA 49)

EMANCIPAREA ISTRAELITILOR

EMANCIPAREA ISTRAELITLIOR

Chestiunea semitica ocupe, un loc atit de mare inistoria timpului.nostru, §i mal cu osebire in aceea a te-ril noastre, incat ni s'a parut folositor a consacra aidcate-va pagine in privinta emanciparei progresive a a-cestel ginte puternice din diferitele State ale EuropeT,i mai ales din FrarAa.

Ni s'a parut asemenea ca nu va fi deprisos a face acicate-va comparatjuni §i de a areta pe represintanteleFrantel la Congresul de la Berlin, cerend §i obOnendca uo teat% de 5,500,000 de locuitori, Romania, seacorde imediat egalitate de drepturl la 400,000 Evreirisipitr pe teritoriul el, pe cand Franta, un Stat de37,000,000 de suflete, a pus aproape un secol pine,se acorde definitif acee4 egalitate , la 77,000 Istrae-liti stabiliti pe pamentul set.

In acest scop, am rugat pe unul din amicil no§tri, unsavant §i specialist in materil de istorie religioasa )se ne trimita notitele ce va culege din documente


ce nu se gasesc decat numal in bibliotecile cele martBarbatul de talent la care ne-am adresat, ne-a tri-

mes un rezumat al acestei chestiuni, alit de intere-sant §i instructif, incat el dam aid neatins. Dacain giosul acestei Note nu se vede nice un nume pro-priU, aceasta provine din cauza ca autorul ne-a rugatse 'I pastrem anonimul.

SCIIMPE PRINCIPE 7

In Franta, unde Domnia-Voastra §i compatriotilDomniei-Voastre aveli atili adeverati amict, s'a iscatuo mare mirare , §i aceasta , chiar in locurile cele matinalte, ca Romania nu s'a grdbit indestul, A cedezela impunerile Congresului de la Berlin relative la par-tea istraelitd a populatiunei sale. Vedeli ne gicearitote, « vedeti pe Bulgari, pe Serbi, pe Montenegrent,pe Rumelioli; tote ace§tia all fost supu§1 la aceea§iconditiune de egalitate civila §i politica dare Evrei.Aceste diverse nuoi State reclamat-au ele oare? Nu ;toate all acceptat conditiunea egalitdtel fora cea matmica murmurs. .,Si vol, Romdnii, liberalii cei marl alOrientului, doctoril liberalismului in Orient, ce n'atifacut ca se ye sustrageli de la obligatiunea de a tratape Evreil din teara voastra ca pe ni§te compatrioli !

Cate-va luni &nee de uo asemenea neintelegere ,

care durase prea mult de la finele anulul 1878 pinsin luna lul noembrie 1879! §i Romania trecea cudrept cuvent in Occident, ca eel dupe urine. Ghetto alcre§tinatetei, ea a caret ospitalitate, semintia lui Is-

,

APENDICE 227

rael a preferit'o tot d'auna pe lenga aceea a on ca-rd. alte natiunl, §i proba despre aceasta , este ca, a-ceasta rasa s'a tras mereu in teara voastra , ceea cen'a facut §i nu face Arica in nicT uo alts parte a lu-mei. Romania a devenit uo Judea.

Cu toate acestea guvernul din BucurWI avea uncuvent de a nu se supune de indata la obligaVuneade a aplica art. 44 al Tractatulul de la Berlin. Acestcuvent n'are nicT un amestec cu antipatiile reli-gioase sail de rasa , care nu exists , cu vre un refuzde a recunoa§te principul libertatel de con§tiinta ,

§i anca maT putin, cu acele simtiminte de invidiesad de ura in contra unor oameni foarte indema-nateci de a se imbogati, este adeverat, dar eare§1,foarte recomendabili prin virtutile for casnice , prinforta for de a 'Astra §i a munci , atitea calitatl carefac nkte precioase elemente sociale. Re-zistenta ce §i a impus Romania , vine mai cu seamsdintr'un mare fapt , sari mai bine, din duoe marlfapturT. Cel d'anteit este numerul insemnat al Is-raelitilor aflati in Romania, numer maT mare de catacela din toate cele lalte terT. Asa , intre Statele decare s'a ocupat Congresul de la Berlin, Evrei suntinpArtitT in proportiunile urinttoare : In Turcia dinEuropa §i Bulgaria sunt 100.000 Israelitl la uo popu-latiune de 10.000.000 locuitori; sad, 1 Israelit la 100locuitorT. In Serbia sunt 1.200 de Israelici la1.200.000locuitoril; sad, 1 Istraelit la 1000 locuitorT. In Monte-negro sunt abia cati-va individT, un numer ce nici me-rita a se lua in seams. In Romania ensa, la 5.000.000de locuitori sunt mai mult de 400.000 de Evrei, adica,un Evret pentru 12 locuitorT. Si, In Montenegro, in

dintr'in§il

228 ISTORIA UNEt FRUNTARIY

Serbia, in Bulgaria §i in Turcia din Europa, Istraelitice se aflu aci, sunt mai tote indigent, obicinuiti cu Ceara§1 cu moravurile el,. pe cand in RomAnia, InMoldova mat ales, Evrei in majoritate sunt de curend

fugit1 de prin Off mai putin generoase , spre ase sustrage de la obligatiunea serviciului militar,

Anca de tarn unde s'ar'i refugiat, ducendu'§i ice §icolea industria tor, negutAtori ambulant etc. NA se'Si fi manifestat anca dorinta de a avea uo locuintastabill; acesta este al duoelea fapt important care amotivat acea legitimA rezistenta, sat mat bine cps, a-cea legitimA nehotArire din partea Statulut roman. Estefoarte firesc lucru in adevAr, ca Montenegrul, Serbia,Bulgaria, Turcia din Europa se fi admis fora multAgandire intre nationalit for un numAr mai mult satmai putin insemnator de str6ini, de alt mintrelea, maitote Omit! §i domiciliati fn acele tAri ; dar este tot a-tata de natural ca RomAnia, in fata numerului escep-tional de Evrei ce i se impunea de a 'I incorpora cupopulatiunea sa , cu toata deosebirea cea mare ce e-xista chiar intre israelitT, ca element strain, se fi cerutuu termin ca se aibe timpul a deosebi intre ace§tistreint, pe aceia pe care ar fi putut de indata s61 ad-mitA ea indigent, si aceia a cAror priimire trebuea sefie amAnatA cu oare-care conditiuni; apot timpul de apregAti pe popor la uo mAsura ce era foarte nepla-cutA, ort cat de necesara §i legitima ar fi putut parea.

Acest soroc al drill beneficid RomAnii fl reclamatiin numele celor mai imperioase necesitAti practice, a-vea el oare in sine ceva covir§itor sat neobicinuit?

Judece ore -tine,

ashnilatT

veniffr,

nea-IipilT

APENDICE 229

EMANCIPAREA IN FRANTA.

REZISTENTA ADUNARILOR REVOLUTIONARE

Numaf cu incepere de la finele celui din urine se-col, la uo sanetoass filosofie socials a pus la ordineaqi lei a natiunilor civilizate, emanciparea acestei marlrase, atit de solid constituite, in cat a rezistat la toateincercarile, a tocit toate persecutiunile, §i a adus inlumea intreags cu acele idei esentiale ale adeveruluireligios al carui depozitar neperitor era chiar ea, de-prinderi de economie,de munce, sorgniti nesecabileproductive ale adeveratei puteri de bogatie, putere marmare de cat a on carui imperit fondate cu fer §i foe,in sangele natiunilor. Ce era de facut cu aceastamisterioasa rasa pe care nu mai era speranta de a osdrobi, uo arnica, sae uo inamica ? Giustitia §i ratiu-nea respund in unanimitate ; uo arnica!

Aceasta a §i fost hotarirea data de acea sanatoasafilosofie sociale, care in Franta, patria tuturor initiati-velor generoase, Inca din timpul lui Ludovic al XVI-leafacu A se institue prin virtuosul Malesherbes , unComitet de stadia care se cerceteze imbunetatirile ces'ar putea aduce starer Evreilor, siliti find atunci dea forma in Franta ca pretutindeni , un fel de societatea parte, retrasa §i foarte supraveghiata.

Convocarea Statelor generale transports spiriteleintr'uo sfera de reforme mar fare, prin care Evreitrebuiart W' &ease& §i ei un loc ca toti aceia caresufereatl din cauza abaterilor giustitiei sociale.

Dar, spre marea mirare a filantropilor §i revolu-

si


tionarilor naivi (pe atunci erad si de acestia) , reformaconditiunei Evreilor intarclia foarte mult se apare.Erati chiar semne de oare-care dispozitiuni putin fa-vorabile, ce multi erad departe de a prevedea. Nu'mipropuid de a me intinde asupra acestei istoril a e-mancipatiunei poporului lui Israel, in acea tare, carecea d'anteid a luat initiativa unei asemenea reforme ;cu toate acestea, este bine de a se sti, din oare-carefapturi , catd sfiala cate teragdirl s'ail pus de cdtreacesti reformatori giganti, cand a fost vorba pentru&Nil, de a emancipa pe Israelicil respanditi, cu toateacestea, in area mic numer pe teritoriul frantez.Eatd cate-va din aceste fapturi.

La 3 august 1789 , abatele Gregorid , chiamd aten-Ounea Aduntirii Generale asupra sari): Ebreilor dinFranta ; se depune pe Tribune, un memoriti in spriji-nires motiunei sale. Nici un respuns.

La 3 si la 28 septembrie 1789 aceeasi motiune estede duoe on re'noita. Nici un respuns.

La 14 ocionibrie 1789 uo deputatiune de Evrei seprezinta la bara Adunaril cere dreptate.

Nu se putea a nu 'I se respunde ; 'I se declare,ca Adunarea se va ocupa de aceaste, petitiune care s'aluat in discutiune cat a stat putintd mai tarclid, abiala 21, 23 si 24 decembrie 1789. Dar cu toate elocuen-tele silinte ale lui Barnav, Mirabeau aperatoriai Evreilor, nu se iea nice uo hotarire.

In fine, la 28 ianuarid 1790, Adunarea de, un de-cret injavoarea Evreilor, a celor de la meacle. chi a Fran-tei, uo singura categorie numal, numiti Portughezi,Espanioli, Avignonezi, singuril care nu erati priviti a-,tat de red. Cat pentru eel Evrei cel de la Nord,

§i

§i

§i alti.

lath

APENDICE 231

din Alsacia, din Metz, etc., aceeasi tacere. Si ce co-prindea acel Decret dat in favoarea Evreilor de laMeaqa-cli ? foarte putin lucru, in adever : Ebrei eratiin acel moment intr'uo poziOune ciudath, intre ve-chiul for regim special ce nu se mai Linea, si cel nuoucare incd, nu se instituise. De aceea Decretul de la 28ianuarie 1790 cu toate ca acorda Evreilor de la Mea-c15.-cli drepturi de cetateni activi, ceea-ce, in starea deatunci , era un ce iluzorid pentru dinsii, se margineaa le litsa vechile for privilegii, ceea ce era mai real,dar din nenorocire contradictoriu.

La 9 februariti 1790, uo Deputatiune a municipa-litatei Parisului veni se ceae de la Adunarea Na0o -nald, estinderea decretului precedent, si in favoareaEvreilor din Paris. Dar nici un respuns

La 26 Maild 1790 , aceeasi deputat,iune a orasuluiParis, se Intoarce din nuoil la bara Adunarei, dar ea-rAsi fora rezultat.

A trebuit se treaca 1790, si none luni din 1791, duoiani si giumetate, in acele timpuri cand oamenil traiadatat de iute, spre a se obOne un decret de emanci-pare. Se proclamase atunci nuoua constitutiune de laseptembrie 1791, era de uo lume nuoua ! Se proclama-sera toate libertAile , a constiit0i, a religiunilor maicu seama; dar se uitase libertatea Evreilor. Duport, unputernic doctrinar al Revolutiunei, facu se se observeanomalia, si ceru de a se pune un termin la arnAnareace se facea legitimelor revendicaOuni ale Israelitilor.Rewbel, un alt doctrinar al Revolqiunel , dar plin derea-vointa pentru Evrei, se cerca se mai ante anca uodata incapatinatele antipatii al cdror organ fusese elinsusi pia, atunci in contra lor; el poate ca anca ar fi


isbutit, &And fu sdrobit printr'un singur cuvent : unuldintre represintantl, Regnault (de Saint-Jean d'An-gely),I1 rcehieinci la ordine, cuvent greA foarte a-menintator pe atunci.

Decretul de emancipare trecu, prin surprindere, sur-prinderea fried, la 27 septembrie 1791.

Dar chiar a duoa-di, la 28, un nuou decret, corec-tif al celuT d'Anteid, aparu, acordOnd soroace redue-fiuni de creante in favorul debitorilor catre Evrei, dinnordul estul Uo mare interitare coprinsepe Evrei, interitare ce nu se domoli, cand v6durl. eldecretul de la 27 septembrie 1791 prin care se eman-cipail si care le acorda drepturi de eeteiteni activiadica, egalitatea politic, , nu'i scutea cu indestulare,de pedicele vechieT for servitudinl, si nu le da pute-rea ce asteptau de la nuouele libertati ; el acest de-cret n'avea decat no valoare teoretiel si de simplysperania, (1), si el el se aflaul anca , intre regimul cenu mai exist.a acela care nu sosise /nett pentru

ADEVERATUL EMANCIPATOR

Evreii Amaser/ ast-fel, fora nici uo condiiune pro-prie, protegiai mime de obiceiurile timpului, pine, la1806, cand veni adev6ratul for liberator. Napoleon I,cu puternicul genid de organizatiune, intelese

(1) " Binefaeerea (decretulul din 27 septembrie 1791) nu fudecitt no simply teorie... Alert dar numaI la aceastii epocA (ladata decretulul din 17 martiu 1806), s'a fast in mod definitifsoarta Israelitilor s'ail consolidat bazele regeneratiunel lor...Rapartut consistoriulut, de la 23 iunie 1808.

§i

§i

§i Frantel.

,

§i

din. 1.

soil

qi

4

APENDICE 233

cate operatiunt intermediare §i pregatitoare cereamarea opera a emanciparei rase Israelite , hotaris'o intreprinda. El convoca pe IsraelitiI notabili dinFranta, din Italia, din Germania, din Holanda (1) , sipropuse in Adunarea Generals a acestor Notabili ,puncturile asupra carora era trebuinta a se stabiliun acord perfect intre legea civila a Frantei §i pres-criptiunile talmudice dupe care se chirmuead atunciEvreil. Dobendind asigurarea , in prezinte §i viitor ,despre acest acord necesarid , el convoca uo aka A-dunare, marele Sanhedrin , care nu se mai strinsesedin timpul deremard Templului de la Ierusalim §'alresipirel Poporulul IudeA ; §i ceru marelul Sanhe-drin (2) de a pnne sub consecratiunea religioasa, celeduoe-spre-dece puncturi de concordanta hotarite in-tre comisaril imperate§11 §i Adunarea General, a No-tabililOr WI Israel. Dupa ce se dete aceasta inalta

(1) Decretul de la 30 main 1806. Ant8ia sedinta a acetiteYAduntlrl a Notabililor Israelis , se tinu la 26 iulie 1806 , laParis, intr'uo sail a Castelulul orasului; emit prezintl 111 ra-binT, negutetorT, proprietarT , deputaV aT diferitelor orase saucentruff de populatiuni din Franta , din Germania, din Ita-lia, etc. Cea din urma sedinta a ultimel sesiunT a AdunarerNotabililor Israelis, se tinu la 5 fevruarie 1807.

(2) Marele Sanhedrin era compus din 71 membri, dintre care,46 rabinT, adica, duce treiml , cea kith' treime , de 25 laicT.Afarl de acettia, mai ()rail 10 supleantI, dintre care, 3 rabinT,7 laid* si 2 scribl. Aceasta inalta Adunare tinu opt sedinIe, de la9 fevruarie 1807 , cand se pronunciX inchiderea eT. Marele San-hedrin terminandu'sT lucrerile, Adunarea Generald a Notabili-lor, care nu era deck suspensg 'si le reluit earlisT la 25 martie1807; aceasta fu a duos si cea din urma a sa sesiune. Ea maTtinu 'Ana duce sedinte si se despilli la 6 aprilie 1807.

16

si

8i


sanctiune, el totusi nu se odichni; el se indeletnici cuuo alta parte a sarcinel ce luase asuprl'si, cea maiaspra cea mai ingrata. Israelitil erau agiunsi instare de a face parte din cetatea franteza ; cel putin,nu mai era obstacol pentru aceasta admisiune incorpul legilor; dar remanea de a'T face se fie priirnitisi de compatriotii for crestini, Si aci era marele si a-deveratul obstacol. Atunci aparurI decrete, unul dupealtul, spre a se dejuea , a se desarma vechile uri , demai multe on seculare , care, pe d'asupra legilor, seopunead introducerel Jidovilor in regimul egalitateTdrepturilor. Reviziune, desfiintare de creante, restric-tiune , cate uo data chiar suprimare de dobendi; ter-mine §i pasuiri acordate debitorilor, interdictiune pen-tru Evrei a face comerciu in unele localitati pe unde in-versunarea in contra for era mai crancena; supunereaEvreilor la necesitatea de a cere autorizatiuni preala-bile , revocabile re'noite in toti anil , spre a puteaface orb ce act de comerciu; obligOune pentru Evreide a lua si a purta nume de familie de pe care sepoata cunoscuti deosebiti(1). Uo multime de altemesuri anca, tot atit de arbitrare, $i toate, din noro-cire timporare, indulcith greaoa tranzitiune ocull se devie posibila. Aceasta lupta in contra pre-giudecatilor, a obiceiurilor inveterate, a ne'mpecate-lor uri din partea debitorilor apasati, a mantuitorilorde bani deposedati, se 'Area a nu mai avea sfirsit,Jidanib se plangeau mult. Cu toate acestea bunul for

(1) Decretul din 17 martie 1880, rezuma intr'insul toate acesterestrictiunT timporare In care fu supusa admisiunea Evreilor laegalitatea civila Ili politica. La acest decret trebue s6 se adaogeqi eel de la 20 iulie 1808.

§i

§i

§i

§i fa-

ti

APENDICE 235

simt practic 11 Mem/ se inteleaga ca mana caretrata cu aceasta asprime nu era uo mana inamica.Pretutindeni el' se aretad alipiti de cauza Ingrozito-rului initiator al emancipare! lor. Li se plrea el re-veil/ inteensul ceva din eel lalt sef sublim ce maiavusesera uo dinioara, care'l constituise condu-sese cu aceeasi asprime, peste pustie. Ei simteal camergeail la cucerirea stimel, a increderii si a simpa-tiel nuoilor for compatrioti; aceasta era adeveratafor desrobire.

Dupe trecere de duo! an!, de la 1806, data convo-clrei Notabililor lu! Israel , pin la 1808 (1) , datanuoelor mesuri exceptionale , opera emanciphrei fuasigurata ; dar nu era ancl terminal/.

ULTIMILE REZISTENTE

Restoratiunea, guvernul de la 1830 Lineal la operaInceputa. Dar un fanatism pe care cu desgust Tas pu-tea numi religios, revenea din nuol in spiritul popo-rului , unele localitati ridicau reclamatiuni in contra

leprei de camatari populatiuni intregi se plangeabca era/ despoete de bandele acestor camltari Jidovi ;opera emanciparel, inse , era area de bine intemeatlIncat ea rezista la toate Incercarile de reactiune. Gu-

(1) Actul definitif al emancipArei Israelitilor este cu data dela 17 martie 1808, dupe cum am mai spus'o; acest decretsauctioneazit regulamentul organic de la 10 decembrie 1808.Alte duoe decrete cu data de la 17 martie 1808, contin, unul, unsupliment al actuluT de emancipare, eel lalt, restrictiunile pro -vizoriT tli timporare de care s'a vorbit mai sus.

);

'1

,


vernele care succedara Imperiului, nu lipsira, pe lingacestea, la datoria de a o apara a 0 desvolta. Cutoate acestea, la 1870, se gsir5. Inca in Africa fran-teza. mai mult de 30,000 Israeliti care din timpulconcuistel, de patru-cleci de ani, nu erat admi0 ancala egalitatea drepturilor. Guvernul Apararei Natio-nale, grat,ie D -luT Cremieux, nu statu la induceala, cutoate impregiurerile de atunci, spre a decreta ca Is-raelitil din Africa septentrional6 se se bucure dedrepturile celor lalti locuitorl frantezi aT colonieT. A-cest decret care dispMcu cu totul Arabilor , era secoste scump pe Franta , si D. Thiers , al carui libera-lism nu se poate suspecta, facu a se propune Came -reT un proect de lege prin care se se desfiinteze de-cretul guvernulul provizoril Dar nu se facu nimic.

CONCL1JZIIINE

Ast-fel natiunea cea mai novatrice, care nu s'a datinapoi la nici uo reformA, cea d'anteiti §i singura carea desrobit cu totul la densa pe lstraelitT, §i care le aasigurat egalitatea drepturilor, a pus, dupe cum o ye-cluram, cinci-spre-qece anT ca se se obicinueasca cuideea admiterel Jidovilor in sinul societatei franteze,de la 1791 ping la 1806, duol anT pentru ca se poat5.pune acest princip in aplicatiune, de la 1806 pin6. la1808, §i mai mult de §ase-geci de anT spre a probaca ea el inscrisese cu desevar*e in pactul sea esen-tial fondamental.

cu toate acestea, fiiT §i nepotil acestor prudinti.emancipatori , prudinti , pentru ca. el erau resoluti §iperseverenti, frantezii sunt aceia care s'ah mirat mai

si

@i

8i

APENDICE 237

mult cand Romania a cerut no amanare pentru ca seaduca pe Israelitii a§edati pe teritoriul sea, cea maimare parte streini , din conditiunea for de streini laaceea de concetateni.

Si cu toate acestea Franta n'a avut a face niceuodata de cat cu un numer mic de Israeliti, relativvorbind, care toff , mai tote erail indigeni ; in 1808la epoca cand fruntariile sale debordau pe teritorielevecine ale Italiei, ElveVei, GermanieT, Terilor-de-gios,abia numera 77,162 de Evrei la uo populatiune de40 milioane de locuitori (1); mai tardia 45,000; pecand Romania, cu 5.000.000 locuitori, numera maimult de 400.000 Evrei.

Frantezii de asta-di se fi uitat ei oare istoria Ora'lor, chiar §i cea mai glorioasa , aceea in care as ara-tat atita statornicie §i atita putere de vointa spre arepara uo indelunga nedreptate, §i a asigura unul dincele mai marl progrese pentru cauza genului uman ?

ISRAELITII tN EUROPA

Void adeoga terminand, ea exemplul atat de meri-toriti al Frantei, nu a fost imitat de restul Europei, cu

(1) Decretul din 11 decembrie 1808 , stabilind in Imperititree-spre-gece sinagoge §i tot atitea consistoril alipite la fiecare dintr'insele, in urmarea unul Raport al consistoriuluI cen-tral, adresat ministrului de interne, asupra situatiund generalea Israelitilor din Imperiti, 13 iuniti 1810, grisim di la aceastaepocii, 1810, se aflatt :

In Franta, pe vechiul teritoriti 14,007 Israelitein terile anexate 63,155

77,162

238 ISTORIA IINEI FRUNTAR1I

atit a grabs, cum ne am putea inchipui, daca am giu-deca dupe insistentele ce a:6 pus reprezintantil sei laCongresul de la Berlin, in favorul Israelitilor din re-giunea dunareane i Balcanich. Moravurile, fora in-duoeala, §i ideile au fost modificate pretutindeni in a-ceasta privinte. Evreii, cu incepere de la emancipareafor in Franta, nu mai suferira pe nicairea , uo agra-vare la pozitiunea ce le facusera legile cele ve,:li.Dar a.A trebuit nenorocirile resbelelor cu Rusia §iGermania, din 1812 §i 1813 , coalitiunea Europei in-tree in contra lui Napoleon I, interesul ce se aveade Evrei in aceste lupte supreme, pentru ca StateleGermaniei, mai cu seame , se face, oare care schim-bed in legile for cele vecht, asupra sati mai bine cps ,contra Evreilor. Concesiuni amegitoare! cad, abia seobtinuse biruinta, §i aceste drepturt furs, ear retrase.Evreit aruncati din nuou in condiOunea for de mai'nainte , reclamara in van la Congresul de la Vienadin 1815. Nu le remase decat un mijloc de a se apara,acela de a imbrati§a partidul Revolutiunei. Et, care dela Titus nu mai facusera politica, luara, uo parte foartedistinsa §i foarte active. la acea lucrare subterand ,

care, din toate partile , pregatea lupta contra absolu-tismului triumfator §i contra pseudo-Santei-Aliante.

Cu toate astea, et nu dobendira emanciparea forde indata de la prima exploziune a acestet marl mi.5-earl revolutionare din 1830 ; dar o dobendira cuincepere de la a duoa mi§care din 1848.

Mai sunt ins §i alte terii unde Evreil sunt numaii elerati, precum in Svetia §i in Portugalia. Moravu-rile cafe uo-data pretuese mai mult de cat legile.

In Englitera , D. Lionel de Rothschild a fost de 11

ApENDICE 239

on d'arendul ales deputat al cetatei Londri, inaintede a putea se ea loc in parlament, ca on care su-pus al Gratioasei Sale Majestati , Reginei regatului-unit al mare! Britanii. (1)

Putini ani in urma silintelor ce 'si a dat Europa laCongresul de la Berlin in favoarea Evreilor din CearaRomaneasca, am vequt, nu fern spaima, isbucnindin Germania, intr'uo parte a Austriei si mai ales inRusia merdionala, una din cele mai ingrozitoarereactiuni in contra Evreilor, de care omenirea si ci-vilizatiiunea se fi avut a rosi mai mult vre-uo-data.Uo singura putere, pre cat stim, nu s'a oprit de aapara cauza umanitaiii; dar este earasi adeverat caacea putere nu ocupa nici un loc printre virtuosiiemancipator! a! Israelitilor la Congresul de la Ber-lin (2).

(I) Imprumut acest fapt , alt mintrelea foarte eunoseut , dintr'uo eseelenti lucrare a D -luT Emanuel Cretzulescu, vechiii a-ginte diplomatic al Romania la Paris. Aceasti brosuri scrisacu uo emotiune patriotich, este plin'a de invkaminte curioaze.Regret ca ea coprinde nista aprecieri neexacte asupra istorieTemancipareT Israelitilor in Franta. Cu toate acestea " leraelifirin Bonidnia sunt un document de consultat.

(2) Iata ce citim in organul eel, mai acreditat al S-tuluiScaun din peninsula italica. Las'am di vorbeasca " Unitatea Ca-tolled din Turin.

PAPA qI EVREttStandard din Londra, ,, a publicat uo telegrams din Roma

care s'a reprodus de toate jurnalele din Europa, care anuntii.cg, S' Piirinte Leon al XIII-lea, a adresat uo Incicliel eatre E-piscopif catolici din terile unde asta-c11 aunt persecutati EvreiT,indemnand pe acesti Episcopt s6 punk in lucrare toatii influentslor, ca sii aduca pa persecutori la niste simtiminte ma,r otne-nese; sail, eel /Min, s6 ingrijeaseI a aid* un catolic t3 nn ea


Romania, permiteti 'ml a spera, scumpul met!Principe, Romania, atit de ospitaliera pentrunu le va tine seamy de violenta nedemna ce a sufe-rit din cauza lor, ea nu va inceta de a '1 priimi cu aei vechie §i traditional. buna-vointa; §i pentru aceasta,ea n'are trebuinta se se inspire de la politica ce s'apretins a 'I se impune ; ea se va inspira din ale elsimtimente atit de statornice pentru respectul liber-tap de corOinta. Ea e demna de a se lepada anca§i mai repede de cat nol, de acea gramada de preju-decatl, de inicuitati §i de retacirr care ne-at facut setratam intr'un timp atit de lung, ca cum ar fi fost a-tinse de ciuma, fragmentele impra§tiate pe fata glo-bului, ale acestuI mare popor, nteiul-nescut al ome-nirel.

Scumpe Principe, a primi vechiele sim-timente de Inalta consider atiune i de cordial devo-tament ce am pentru voi §i pentru tofe al vopil.

Paris, noembrie 1882. * **

--00X1400

parte la aceastii nedemnii i crud5., persecutiune. TelegramaStandardulur adaogI cg Suveranul Pontifice a scris in acelasisent uo scrisoare la cei trel Imperati, al Rusiei , Germaniel siAustrier, recomandandu-le cu chldurfi de a protege pe Evreise. nu inglidue de a li se mai face neagiunsurile de pins acum.Textul acestor pretioase documente n'a lost dat in cunostintapublicului ping asta*-41; dar de sigur , Leon XIII scriindule, aurmat nobilelor traditiuni ale predecesorilor see. (" Unita Cat-tolica din 13 main 1882).

Israeliti,

a

Bine-voiti,

li

DOCUMENT No. M.

(PAGINEA 112)

ASEDIUL SILISTREIDE LA 1854

DE

D. CAMILLE RUSSETdin Academia francezti.

ASEDITJL SILISTREIde la 1854

(din luna luT aprilie plat la 23 iunie 1854).

Am aretat in opera noastr6. (nota de la paginea112), serviciul adus armatelor aliate de energica §ifrumoasa rezistenta a SilistreI, la 1854. Eata naratiu-nea acestui asediu memorabil ; o imprumutam , dupecum am spus'o, de la cel mai bun scriitor politic §i mi-litar de asta-cg, al Frantel, D. Camille Rousset, din A-cademia Franteza.

" La 25 iunie, mareplul de Saint-Arnaud, (coman-dant-cap al armatei franteze), se intorcea de la Cons-tantinopol la Varna... Desbarea.nd, el afla uo nuoutatece sosise in ajun §i la care , in ceea ce me pri-ve§te , qicea el , eram departe de a me a§tepta ). Innoaptea de la 22 spre 23, Ru§11 ridicasera asediul, de-zarmaseth bateriile, arsesera baracele, parasisera po-zitiunile §i trecuserti pe termul sting al DurareI. In-data ce fu in§tiintat, Omer Pap., insotit de colonelulDieu, alerga la Silistra. Prin aceasta se putu dobendiin curend amenunte asupra until ,sir de evenimintecare, piny aci , nu se cunoscusera decat dupe sgo-mote informatiunl putin sigure.


Fortificatiunile Silistrei, find vechi, pretuiae preaputin prin ele insele; la 1829, ele nu tinura in loc peRu§i mult timp; nu mult mai putin insa, decal celede la Varna; dar la 1853 se adeogase un la% de for-tuff separate, din care eel mai de capetenie ocupapozitiunea de unde comitele Diebitsch batuse §i M-euse se capituleze cetatea. Garnizona se eompuneade un regiment din garda , de un regiment egiptean ,

de uo alta, infanterie, de un regiment de sapieri, de1200 tunuri, saa, un total de 11 la 12.000 oameni. In-data ce se veclu ca, aceasta garnizona era in rizic dea fi atacata, unul dintre ofiteril turd eel mai distinO,directorul general al artileriei, Musa-Pa§a, veni se sepue in fruntea el. Mai anteie blocata , pe la finele luiaprilie , apoi impresurata in regula, , cetatea a fostbombardata prin §alupe canoniere §i bateril a§eclatein insule §i pe e'rmul sting al Dunarei. Dar ea rezis-tend acestei somatiuni mai mult sgomotoasa decalingrozitoare, Principele Pasckiewitch fu silit se o a-tace dupe reguli, incepend a face lucreri inaintate.Duoe diviziuni formara corpul asiederei; prisosul ce-lor 45.000 de oameni adunati in acest punct, formacorpul de observatinne. Directiunea lucrerilor de a-propiere fu data generarului Schilders.

Lucrerile incepura, La 29 maie, inaintea a duoe for-turi , Arab-Tabia §i Plane-Tabia ; Ru01 aveae maimult pe eel d'anteie ca obiectiv. Aceste intatiri de pa-ment , avend numal profiluri de fortificatiune pasa-gera, erad legate intre dOnsele si cu cetatea, printr'unsistem de santuri. Bateriile rusilor, afare, de acelea ceaveae pe Dunare , erae armate cu 34 de tunuri de a-sedie i de un mai mare numer anca de tunuri de

APENDICE 245

camp. La focul for respundea cu foarte mare activi-tate acela al Turcilor, subt iscusita directiune a lutMoussa-Pasa. In toate noptile eratt isbiri la capetelesapaturilor. In seara de 28 main, la sfirsitul uneeadin aceste midi lupte, Rusii voira se profile de re-tragerea inimicilor ca se se arunce dupe densii ininteriorul fortulut Arab-Tabia si se o ea printr'uoisbire neasteptata. Duoe din batalioanele for in -trara in adever prin surprindere; respinsi mat an-teia, rusii se intoarsera si mai numerosi; tinuti inloc printr'uo aparare crincena din partea turcilor, res-pinsi cu totul si de asta data, si luati in goana la rin-dul tor, ei lasara pe camp, in santuri si pe glaciurt,dupe cum singuri au marturisit , mai mult de 700 decadavere. In noaptea de la 2 spre 3 iunia se mai facuun nuoil atac important si glorios pentru asediati; Aduoa-11, din nenorocire, Moussa-pasa pert lovit de uosburatura, de obus. Colonelul de geniu Mehemet-Bey

sumede in comanda despre partea aparerei. 1800de oameni din infanterie , trimesi de Omer pasa,isbutira a trece Printre linia de incongiurare si in-trara in cetate. Pe langa actiunea bateriilor lor, Rusiiadeogasera si lucreri de mine.,Exploziunea furnezeloraseclate de dinsii pins sub parapetele Arab-Tabiei,it derimase pamentul din pregiur. Pe cand se petre-ceaa acestea, Maresalul Paschieviteh care suferea deurmarile unei contuziunt, paresi armata a caret co-manda o incredinta Principelui Gortschakoff. Niciacesta nu fu mai norocit ; incercarile sale de atac din13 si 19 iunie nu isbutira ; el pregatea, dupe cum se

allele mai serioase pentru una din nopOle vii-toare cand priimi printr'un curier al Maresalului Co-

'1

Ilicea,

246 ISTORIA UNE! FRUNTAR1T

mandant-Cap, ordinul de a ridica asediul si de a trecepe marginea sting a Dunarel. La 23, dimineata, nu-mat remenea impregiurul Silistrel, drept.amintiri aleacestui asediu memorabil, de cat urmele trecatoare alelucrerilor de pament sfaremate, semnele nesterse aacelor santuri in care zeceae gremada lesiurile a 2500de Rust. Perderile turcilor erail tot asea de marl, darel aveau cel putin onorea i mangaerea succesulut.

Turcia, bine meritase din nuoe din partea Europel.In anul precedinte, inteligenta ministrilor set, rezis-tend la Conferinta de la Viena , scepase de ridicolde curse. pe autorit faimoase. Note ; friend cap ar-matel rusesti, dend armatelor Frantei Englitereitimpul de a se forma, indirjita rezistente a Silistrei,scutise pe aceste armate de provocatiunile unui inamicbine pregatit pentru lupta , de umilintA de a fi silitese remee intr'uo atitudine defensive, poate chiarde pericolul unel retrageri. Ea n'a meritat poate maiputin si din partea Austriei. . . .

(Paginile 125-128 , tomul I-iu din istoria resbe-lulut de D. Camille Rousset din Academiafranteza ; 2 vol. in 8°, a 2-ua editiune , Paris, laHachette , 1878).

§i

ysi

§i

§i

Crime,

-1))110400-

DOCUMENTELE Nle IV qi V

(PAGINILE 62 §I 74)

TRASEURILE DE FRUNTARIIALE

COMISIUNILOR EUROPENE

DE

DELIMITA.ELE

TRASEURILE DE FRUNTARIIALE

COMISIUNIL OR EUROPENE

DE

1;)r_im1r ARE

Delimitarea, de catre Comisiunea European& ,

a fruntariel romino-bulgarl.

(CARTEA VERDE ITALIANA , paginile 462-469).

In virtutea articolelul XLVI al Tractatului inche-c iat la Berlin la 13 (1-ill julie) 1878, Prinlipatul Ro-c manieT urmand a priimi teritoriul situat la sud de

Dobrogea, piny in linia care incepe la est de Silistra,respungend la marea Neagra spre sud de Man-

4 galia;Si traseul fruntariei celei nuoi urmand a fi fixat

la faia loculuT de cItre Comisiunea European6.tocmita de art. XI al gisului tractat pentru delimita-

c rea Bulgariei;M.M. L.L. Imp6ratul Germaniel , Imperatul Aus-

tro-Ungariei , Domnul Presedinte al Republice! Fran-.ceze; M.M. L L. Regina MarerBritanii Mandel Im-

17

§i

In-

'

§i


perateasa Indiilor , regele Italiei , Imperatul tuturorRusiilor,, §i Sultanul Imperatul Otomanilor, at numitpe comisaril lor, insl :

M. S. Imperatul Germaniei : pe Wilhelm-FredericCarol-Gustav Ion de Scherf , colonel comandant dinal 13-lea regiment de infanterie de la Rhin No 29;

M. S. Imperatul Austro-Ungariel" : pe Baronul Ca-rol Christian-Henric de Ripp colonel de Stat-major;

D. Pre§edinte al Republicei Franteze : pe Jules-Victor Lemoyne *ef de escadron de Stat-major;

M. S. Regina regatului unit al marei Britanii §iMande): Imperateasa Indiilor : pe Robert Home ma-jor in corpul de geniii §i colonel in armatA ;

M. S. Regele Italiei : pe Baltazar Alexandru 0-rero locotenent-colonel de Stat-major ;

M. S. Imperatul Rusiei : pe Andrei Bogolubow,colonel de Stat-major adjutant al M. S. Imperatului.

M. S. Sultanul Imperatul Otomanilor : pe Mehe-med-Tahir-Pa§a general de brigad'a din Statul-major.

Ace§tia . dupe ce depus actele de imputerni-cire, s'au constituit la Constantinopol in comisiune dedelimitare a Bulgariei, la 23 (11) octombrie 1878.

comisari ai celor §eapte puteri semnatoareTractatului de la Berlin, dupe ce s'au transportatla Silistra §i ati strebatut Ceara intre Silistra §i Man-galia , ca se studieze localitatile §i se adune cuno§tin-tele necesaril; dupe ce ati ascultat explicarile ce lis'aI% dat de delega0 numiti pentru acest sfir§it deguvernul A. S. R. Principele Romania

Declar traseul fruntariei fixat dupe principiile §iin conditiunile urmetoare :

ARTICOLUL ANTRIM. - In conformitate cu inten-

'

4

'

'

'

'0 au

`Disii

(

APENDICE 251

iunile Puterilor semnatoare ale Tractatului de la Ber-lin, §i spre a da Guvernului Roman putinta de a sta-bili uo comunicaOune intre ambele Ormuri ale Du-narel pe locul recunoscut eel mai potrivit in sus §i inapropiere de Silistra , punctul de plecare al nuoueifruntarii despre Est de Silistra, este fixat pe termuldrept al riului, in fate de Deirmeu-Tabiassi la 800 demetre de bastionul Nord-Est al ora§ului (Itch-Tchen-guel- Tabiassi).

4 ART. 2. Locul exact al acestui pullet este datintr'un plan regulat pe scara 1/8000, anexat la prezen-tul act, cu uo notita care fixeaza latitudinea §i longi-tudinea sa, precum i pozitiunea sa marcata pe punc-tele cele mai insemnate ale ora§ului §i pe cele dinpregiurul sM.

4 ART. 3. Punctul de legatura al nuouei frunta-rii pe marea Neagra , la Sud de Mangalia , este in-semnat prin movila cea mai mare din cele trei situatela 1300 metre aproape, spre Sud de moara lui Ilanlik.

< ART. 4. Latitudinea §i longitudinea acestuipunct all fost luate precum mai gios se arata, de peharta de marina engleza a mare.' Negre :

' Latitudine : 530, 45', 15" nord' Longitudine: 28°, 32', 20" Est de pe meridianul

de la Greenwich.< ART. 5. Intre cele duos puncturi de legatura

determinate in articolile precedente, traseul linieide fruntarie este, in princip, stabilit dup6 accidentelenaturale ale pam6ntului, lesne de recunoscut i abl-tandu-se cat mai putin de linia dreapta care une§tecele dila puncte extreme.

ART. 6. Linia de demarcare este indicate pe un

252 ISTORTA LINEt FRUNTARIf

plan topografic pe scara /1, 30 .000 intocmit de pe pla-nurile expediate §i executate la fata locului, §i estedescrisa cu ameruntul inir'un caiet in care sunt spe-cificate punctele ce s'au marcat §i care au fost alesepe teramu.

' Asemenea s'a fgcut §i uo Schita pe acea§i scare.,pe care sunt indicate numai linia cu punctele salemarcate , talvegurile principale i localitetile frunta-rielor.

< ART. 7. Linia de fruntarie , pornind de la Du-flare, se indrepteaze in linie dreapta cgtre Sud-sud-vest , traverseaza reduta Deirmen-Tabiassi , care vatrebui se fie derimata , lase. spre Vest cimitirile ora-§ului, §i merge se se impreune cu puntea a§eclata lacapul talvegului care desparte contra forturile pe carese ridic intgririle de la Medjidie §i Ordu-Tabiassi.

( Incepend de la acest punct, ea urmeazg in direc-t,.iunea sudului, talvegul mai sus indicat , ping la con-fluintele unui talveg secundariu insemnat printr'unloc pe care se cultive. zarzavaturi; se apleacg apoispre Sud-Sud-Vest, §i urmeazg urcandu-se in sus prinfundul valei , ping la uo roving care se coboarg per-pendicular de la contra-fortul Ordu-Tabiassi.

4 Din acest punct (No. 4) fruntaria se ridic in line.,dreapta spre Est, §i se prelunge§te ping ce agiunge lapunctul talvegului care se aflg intre contra-forturileOrdu-Tabiassi §i Arab-Tabiassi.

( Intinglendu-se de aci, in acea§i directiune peste §el,ea se formeaza prin liniile drepte care unesc strim-toarea precedintg cu uo mare moyila izolatti, §i pe a-ceasta , cu un arbore vecin cu birfucatiunea drumuri-lor de la Almaly cgtre Karaorman qi catre Esenkeui.

A PEND' CE 253

Intre acest arbore si un grup de duce movile cese inalt spre Est de drumul de la Varna si de movilade la Karaorman, directiunea general. este Sud -Sud-Est; linia trece peste pariul Kulhora la 1,050 metre,spre Est de puntea acestui Wig peste care trece dru-mul de_ la Varna.

Incepend de la aceste movile , de care am vorbitmai sus, fruntaria urmeaze. directiunea despre Sud-Est , intre drumul de la Karaorman la Essenkeui ,drumul cel mare ; trece peste uo roving care se co-boat% de la Sud-Vest iezerul de de la Ghirlitza , si a-giunge la uo movilg (No. 9) situate. la nordul drumu-lui , aproape de coltul cel mare al acestui drum , si laSud de Esenkeui.

Intre aceasta movilg si semnul de triangulatiune(No. 10) pus la Est de Essenkeui, fruntaria se intoarcespre Nord si trece pe la izvorul talvegului care, in-dreptandu-se spre Est de Essenkeui, dg in iezerul Ghir-litza, chiar la Ghirlitza.

La Nord de partea de fruntarie trasa ast-fel, des-pre partea Romeniei, se aflu satele Almaly, Esen-keui si Ghirlitza ; la Sud, si despre partea Bulgariei,satele Bartcheman, Karaorman, Tchatalarma, Yeni-keui , Alifakilar, , Kutchuk si Buyuk-Kainardgi.

Intre semnul de triangulatiune aretat mai sus, siuo movilg (No. 11) situate. la Vest de Kranova , di-rectiunea este cu putine. diferentg, de la Vest spre Est;linia trece peste un riulet care se uneste cu eel desus la Ghirlitza, dupe ce a descris ca un semicerc , acgrui convexitate este intoarsg catre Est , apoi un alttalveg care se eoboara spre satul Kawan si atingela iezerul Ghirlita ; in aceasta intindere, fruntaria lase.

si

254 ISTORIA IINET FRI3NTARII

la Nord, Rom Mile, satele Kuyudjuk, Kutchuk si Bu-yuk Karvan ; la Sud , Bulgariei, satul Kutuclu.

In punctul de recunoastere (repere No. 11), liniade demarcatiune se intoarce repede spre Nord-Nord-Est ca se se uneascd in linie dreapta, cu uo stincd ri-poasa situatd. in fata unui talveg secundariu, in va-lea ce servd de comunicatiune intre satul KrRnova silacul de la Holtena ; se indrepteaza apoi la Est-Sud-Est catre un virf vecin cu incrucisarea drumurilorKranova-Kalaidji si Velikeui-Redtcheb Kujussu ; apoispre Sud-Est, catre un virf situat la, un kilometruspre Vest de Redtcheb-Kujussu, drumul de la Cra-nova la acest din urind sat; ea lash ast-fel la Sud ,Bulgariei, satul Kranova: la Est, RomAniei, locality,- .file Kalaidji , Redtcheb-Kujussu si Teke- Deressi.

Incepend de la virful aretat mai sus (No. 14), liniase impreund la Est-Sud-Est , prin valea Terzhundu cuconfluentele rovinei care se coboara de la Teke-De-ressi, si urmeazd talvegul acestei vai ping la 21/3 kilo-metre spre Vest de Terzkundu; last', atunci valea ca sese intinza mai spre Nord si se tae drumul de la Terz-cudu la Yukari-Mahale (Dobrimir-izir) la jumetatedistanta intre aceste duce sate : urmdnd aceeasi di-.

rectiune Est, agiunge la uo incrucisare importantd demai multe drumuri, aproape jumetate distant. intreKetchi-Deressi Hissarlik. La Sudul liniel, sateleTerzkundu si Ketchi-Deressi reman ale Bulgarie ;la Nord, satele Ashagha si Jukari-Mahale (Dobrimir)reman ale Romd.niei.

De la incrucisarea drumurilor indicate mai sus(No. 18) fruntaria, indreptendu-se spre Est-Nord-Esttrece in linie dreapta intre Hissarlik qi Yemshinli Idsate

si

APENDICE 255

Romaniel, pe de uo parte, §i Deli-Yussuf-Kujussu ,

de alts, parte, §i merge se se impreune cu un semnalde triangulatiune situat la 5 kilometre spre Nord deaces:: din urma sat.

Intre semnalele de triangulatiune (No. 19 §i 25)arclate, unul intre Yemshinli §i Sevendik , cel altla Sud-Est de Doku-Sagatch , directia generala. esteSud-Sud-Est, aproape parale1a cu a caieI de la Yem-shinli la Dokusagatch , pe care o lasa all ernativ ladreapta §i la stinga cu uprele intreruperi intre punc-tele de recunoaVere (repOre) intermediare; in aceast6intindere, linia se prelungeste pe un set cu niste slabeondulatiunl §i strabAtut numai de dime mancaturipeste care trece; cea (I:ant:6W]. la Sud §i aproape desatul in ruina numit Armutly, , §i cea d'a duoa la2,000 metre, spre Sud de Dokusagatch ; ea tae caleade la Medjidie la Hadgi-Oglu-Bazardjik prin Musabeyla 2,000 metre Sud-Vest de Dokusagatch La nordulacestei parti a fruntariei §i despre partea RomAnieI,se aflu satele Suvindik , Skender, Hairant, Keui §iDokusagatch; la Sud , §i despre partea Bulgariei , sa-tele Dell-Yussuf-Kujussu , Hassantchi, (ruinat) Sa-ridtcha , Durasi, Yenidtche-Dzedid §i Poiras (ruinat).

' Plecand din semnalul de triangulatiune (No. 25),linia de demarcatiune trece intre Derekeui §i Haisarlikpeste uo nuoa crepatura indreptata de la Nord spreSud ; §i agiungend la satul inalt ale &ANA ape at fAcutnite mancaturI insemnate la Nord catre rovinA §ispre portul Mangalia, la Sud dire basinul Arandchi silacul Kartali , ea se prelunge§te din movila in movilaaproape in linie dreaptl §i intr'uo directiune generahl,de la Vest spre Est, Ong in punctul de hotar fixat pe


Marea Neagra la Sud de Ilaulik. In aceasta intindere ,ea lass la Nord, Romaniei. satele Derekeui, Karaorman,Kauli-Tehukuv, Daulikeui, Valali, Hoshkadim, Kadi-keui, Hadjilar §i Ilanlik ; la Sud. Bulgariei, satele Hais-sarlik, Tchifut-Kujussu, Moraatche, Hussein-Tchekeui§i Karadjilar.

C ART. 1. Este lasat in voea celor duoe state limi-trofe, ca daca vor crede de cuviinta, se ridice un planregulat §i triangonometric al zonel- fruntarie, §i se iea,intr'uo comuna intelegere , on -ce mesuri vor credenecesarii ca se pue semne de hotare, conform tra-seului aprobat de comisiune.

' ART. 9. Patru din cele chid documente desprecare se face mentiune la art. 2 §i 6, adica , planul re-gulat §i notita privitoare la punctul de legatura, al frun-tariei la Est de Silistra, schita de /1,30000 §i caietul des-

scriptiv al runctelor de recunoa§tere pentru linia frun-taril, care sunt intocmite in §eapte exemplare identice,cate unul de fia-care Putere represintata in comisiu-nea de deliinitare. Ele sunt investite cu semnaturilecomisarilor §i anexate la prezentul act, cu care auacea§t putere §1 valoare.

' Duoe copii dupe planul original de i/s0000 §i dupecaietul descriptiv se vor infiinta , prin ingrijirea se-cretariatului, spre a se transmite guvernului otoman (1)§i guvernului roman , dupe ce vor fi aprobate dePut en.

C ART. 10. Actul de fats, copringend clece arti-

(1) Sic In textu. Dup6 seas se intelege bulgar.

APENDICE 257

cole in qeapte copii, s'a suhscris de totT comisarff invirtutea puteriloru cu care alt fost investitl (1).

`El se va supune indate. la aprobarea guverne-lor Germania, Austro-UngarieT, Franca, Marei -Bri-tanil, Italiel, RusieT i Turciel de care Comisaril forrespectivi. Mara de aceaste. aprobare, presentul acteste declarat cu anexele despre care se vorbe§te laart. 9 , singurul document autentic, privitor la nuouafruntarie.

Facut la Constantinopol , geapte-spre-lece sep-tembrie, una-mie-opt-sute-seapte-qeci §i opt.

(EXTRACT)(CARTEA VERDE ITALIANA. paginile 502-610)

Act care fixeaza10 Fruntaria dunareane. a BulgarieT.

Congresul de la Berlin a stipulat prin art. 11 altractatulul incheiat la 13 (1 iulil 1878), ca fruntariilenuouluT Principat al Bulgaria, se vor fixa la fat,a lo-culul de uo comisiune Europeane, in care, Puterilesemnatare vor fi represintate.

(Urmez numele comisarilor precum s'ad indicat incaietul precedent, paginea 249).

(1) In scrisoarea de avizare a colonelului Orero, se (irata asemnAtura comisarulul rus lipsea dupe presentul act.

(Cartea verde No. 282. Scrisoarea colonelulul Orero cAtre mi-nistrul afacerilor streine al Italiel. Constantinopol 17 decem-brie 1878).

:


' Care comisari, investiti cu puterile §i instructiu-nile lor, §i adunati in comisiune,

< Au fixat in conditiunile urmatOre , partile frun-tariel Principatulul Bulgariei care nu au facut panaaci obiectul altor acte speciale.

' I. Fruntaria dunareana a Bulgariei.' ARTICOLUL ANTEIt. - La Nord, intre veehia frun-

tarie a Serbiel §i fruntaria provinciei celei nuoue a Do-brogelei, fruntaria urmeaza. talvegul Dunarei ast-feldupe cum se va recunoa§te i se va determina la ceadInteia intelegere intre cele duoe state interesate §iin mod succesiv prin verificatiuni periodice.

' ART. II. Talvegul Dunarii este linia care treceprin cele mai marl adancimi, §i respunde in genere cucalea cea mai favorabila navigatiunei in giosnl fiuviu-lui, pe timpul celor mai marl, scAderi ordinare ale ape-lor. In cazul cand fluviul ar forma dune linii naviga-bile , aceea din amendoue, care, in cursul talveguluisell particular, va avea fundul cel mai putin adinc, nuse va putea privi ca brat al talvegului riului.

.' Cu toate acestea, ca se nu se aduca nici uo atin-

gere unor drepturi stabilite mai dinainte, toate insulilesituate la dreapta talvegului, care, au delimitareaesecutata in virtutea tractatului special de la Andria-nopol, cu data de la 2/14 Septembrie 1829, relativ laPrincipatele Moldovei .i Valahiei, s'ail dat acestorPrincipate, vor remanea coprinse in hotarul Roma-niel ; toate cele lalte ce sunt situate la stinga tal-vegului §i care ail fost date provinciilor dupe termuldrept al Dunarei, vor face parte din Bulgaria.

`ART. III. Un stat anexat pe linga acest act,arata numele insulilor date celor duoe pail intere-

-

APENDICE 259

sate cu delimitarea sus citata ; el este conform cu in-dicarile dupe harta fa.cuta in anul 1830 pentru inte-legerea cliselor operatiuni , si al carui original s'a depusla Sublima-Poarta.

ART. IV. Talvelgul Dunaril uo data recunoscutdupe cum se roste0e la art. I si II, i cu restrictiu-nile aretate la art. II , va forma limita stapinirii, ponela inspectia ce va urma a se face, on -care ar fi schim-barile ce talvegul cel adeverat ar putea se priimeascaIn intervalul de la uo inspectie One la alta.

4 ART. V. Cat pentru drepturile de proprietate ,de folosinta, §i de uzare de catre particulari , de ca-tre comune sad de catre State, asupra insulilor satapelor fluviuluf , acestea vor trebui se Nee obiectulunet conventiuni speciale intre ambele guverne ter-murene , fora prejudicial color stipulate la art. LV ,

din Tractatul de la Berlin, care incredinteaza comi-siunei Europene a Dunarii, asistate de delegatil Sta-telor termurene , elaborarea reglementelor de naviga-tiune, de politie fluviala si de supraveghiere de laPortile-de-Fer pone la Galati.

Aceasta conventiune va determina principiile pecare se va baza in viitor proprietatea prunturilor si ainsulilor ce se vor putea forma in albia fluviului.

Va enumera lucrerile ce sunt de facut In matcasad pe termurile fluviului, care , find de nature aaduce uo stremutare ulterioara a talvegului, nu vorputea fi executate de cat cu eonsimtimentul unanimal celor duce guverne termurene.

c ART. VI.Marea Neagra formeaza hotarul despreEst al Bulgaria,

Urmeaza articolile VII VIII cu privire la fruntaria

-

-

200 ISTORIA UNE1 FRUNTARIf

dintre Bulgaria gi Turcia (Macedonia) 0 articolileIXXI cu privire la fruntaria dintre Bulgaria giSerbia.

Articolele XIIXIV pe care le voin raporta aci,stint .comune celor trel fruntaril

ART. XIII. - Depinde asemenea de densele de aregula d'a dreptul sae prin intelegere reciproca, men-Onerea sae trasformarea, prin compensatiunT ecuiva-lente, a drepturilor de pesunaresati de taere de lemnein paclurile ce ar putea se aiba, prin inscris prin po-sesiune sad prin prescripOune unele comune de lafruntaril pe pamenturile date prin actul de fate, vreunul Stat, unul Principat sae provincie vecine.

De altmintrelea , se va preveclea in legile si re-glementele de vame ce se vor face, toate mesurile cese vor socoti de nature, a ocroti interesele economiceale populatiunilor de pe fruntariT.

Conform cu stipulatiunile precise ale TractatuluT dela Berlin , drepturile de proprietate ale particularilorasupra imobilelor situate intr'un Stat, un principatsari provincie alta de cat acela sati aceea a resedintellor, reman neatinse.

Art. XV Actul de fate coprincyend patru-spre-clece articole i intocmit cu sch0 anexe, indicate laarticolul VIII, in §eapte copii recunoscute identice,ate una pentru lie-care putere represintata in comi-siunea de delimitare , s'a sub-semnat de tot' comisaril,in virtutea puterilor i instructiunilor ce au.

Se va supune fore, intarcliere la aprobarea Gu-vernelor GermanieT, Austro-Ungaril, Frantii, mare'Britanii, Italiel, RusieT Si Turciei, de catre comisaril

APENDICE 261

for respectivi, i se va aduce apoi la cunostin0 parti-lor interesate ca se'l punk in lucrare.

Flout la Constantinopol la duos -spre-dece sep-tembrie una mie opt sute seapte-ded nouk.

4 du subsemnat : B. ORERO, V. WEDEL, C. RIPP,

J. V. LEMOYNE, H. B. HAMLET,

A. BOGOLUBOW, M. TAME. ,

$i

ANEX LA ACTUL PRECEDENT (EXTRACT)

INSULE ROMANE

Insulile recunoscute ca apartin.... pe Ormul dreptal Dunarel... Principatulul Valachiel, de care proto-colul ComisiuneT Insarcinata de a determina, con-form Tractatulul de la Andrianopol , fruntaria Princi-patelor Moldovei si ValachieT prin senalul fluviului :

8 Insula Ghirla. 26 Kurte.9 17 Cetatea. 27 Pavel (Paulo Adasi).

10 /1 Cochava cu uo insu- 28 Burdgina.lita fora nume. 29 Luta.

11 ,, Golia. 30 Insulita Dehli Mustafa.12 7/ Kalafatu cu trei insu- 31 Os trovu Mare.

lite fora nume. 32 " Batun.13 n Kinapul. 33 " Ieni-Kama.14 n Ak Kale. 34 Insula Geurgea No 1.15 71 Lom. 35

71 NO 2.

1671

Licova. 36 Mocan Ooluh.17 n Aliman. 37 Dalian Dorogu.18 ,, Kapantcha. 38 Fllimunda.19 Insulita Draktchni. 39 Ghiuzel-Dgelere.20 n Kom sail Pentegal. 40 Insulita Kanli Bogas-Adasi.21 n fora nume. 41 Insula Turtukai.22 Cele duoe insulite Bechlikeuy. 42 Vitrena sail Parlipu.23 Insula Chelei sail 'Ara. 43 Hissarli sail Hieulu24 n 1slaz. Ghiumruk (Ostro-25 71 Mahale Komu. vul de sus).

"

"

,

,,,,

NO TIT A.CARE FIXEAZA PUNCTUL DE LEGATURA AL FRUNTARIEI

ROMANO-BULGARA LA EST DE SILISTRA.

Latitudine . . . 440, 7', 20" nord.Longitudine . . 270, 17', 30" est de la Greenwich.

Tabloti de unghiurile mesurate la 6 gl 7 noembrie 1878de DD. Ardagh ysi Chermside ofiteri ai statului ma-jor englez.

PUNCTELE VIZATE

Din siatiadup6 hustle-

nul Itch-Tchenguel.

Din punctulde plecarepe Dun Are.

--.....-----.-..11 0 71 0 n 71

Nordul magnetic 0 0 0 0 0 0Caminul la vest de CalarasI . 35 11 30 29 20Fereastra vest a bisericel de la

Caliirasi 37 15 , 32 63 30Movila nord , dincolo de insula

Hoppa 81 52 ,Ca.sii (un post de paza) pe un deal 103 35Partea nord a colibel caramidaria, 104 167Stilp vecin de aceasta coliba. . 113 57 , 235Prajina pavilionuluIYilanli-Tabia. 154 181 38Movila dincolo de valea de la sud . 188Moschea cenusiii 193 45 233 18 201Moschea alba 202 14 245 35Crucea bisericil celel marl. . . 215 27 " 267 8Alta moschea cenusia . . . . 217 23Fereastra bisericel celel marl. . 229 4 " 270 40 40Clopotnita moscheel celel marl . 230 21 268 21 30Alfa moschea albs 236 3Movile in sus de Duniire . . . 280 15Vidal pantel bastionuluf de la I)

Itch-Tchenguel 6 279 43 30

. ,

,,

.

. . . . . . .

. . . . .

. . ....

. . . .

. . . . .

.....

.

..... ..,

,, .....

.....

.....

,,,

.....

,

.....

.....

Observariuni. 1° Distanta din punctul de obser-vatiune pe bastionul Itch-Tchenghuel pine, la parteaproeminenta a escarpei de pe acela bastion, este de20 metre.

2° Distanta din punctul de plecare pe Dun Are , launghiul cel mai invecinat de coliba caramidarif estede 50,7 metre.

3° Distanta intre partea proeminenta a bastionu-lui Isch-Tchenguel i punctul de plecare, este de 800metre.

4° Punctul de plecare era, la 7 noembrie 1878 ladoue metre de marginea ape! §i la 10 centimetre maisus de nivelul fluviulu!.

5° Nuoua fruntarie se indrepteaza cAtre uo dire*une Sud-vest 220° aproape, ca se ajunga la punteaasedata la inbucAtura vail intre Medjidie-Tabiassi §iOrdu-Tabiassi, ca la 1650 metre din punctul deplecare.

60 Declinarea busolei teodolitului cu care s'afz ri-dicat unghiurile la Silistra, este de 4°,37',0

7° Declinarea la Mangalia este aproape de 50,30'dupe harta de marina engleza.

8° Direciunea de mijloc a linie trasA din punctulde plecare la Silistra pene In punctul de sosire la Ilan-lik este de 112°, 52', 32".

ANEXE

19

Lhe pr

c

Cu

nuou

sdi

reet

iune

Dis

tant

&Is

punc

tul


PUNCTELE DE RECUNOATERE ALE LINIEI-FRUNTARIE

UnghiurtaproximatiTe

formate de Di-rectia prece-

DENUMIRE §I INDICATIUNE dealt,------5nti

.0il,

g 1)e) gl

Ectom. 0 0

1 Punct hotar pe Dunare , la Est de Silistrain 800 metri de Ith- Tchenghuel Tabiassi . . . . . .

2 Podia de la vgrslitura thali egulul care des-parte intaririle pe care se ridica Medjidie Ta-biassi qi Ordu- Tabiassi 17 220

3 Camp cultivat la confluintele celor duog ro-vine ce formeaza thalvegul precedinte . . . 25 . . . . . .

4 Grupul de 8 arboil la confluintele unel midrovine ce se coboara de In fortificatiunea Ordu-Tabiassi

5 Arbore in capula rovinel care se prelungeqteintro Ordu-Tabiassi qi Arab-Tabiassi d'alunguldrumulut vechia al Silistrel la. Varna qi In bi-furcarea drumurilor 17 122 . . .

6 Movila isolata H la Sud-Vest de Almanly . 15 120 1787 Arbore la Est de ambranqamentul tailor fe-

rate de in Almanly la Karaorman qi de la Al-manly in Essenkeui 375 115 175

8 Movila B in Est de moara de In Karaor-man qi la Nord de drumul eel mare . . . 31 157 222

9 Movila C vecina en drumul de la Varna InSud de moara de la Esenkeui 40 152 175

Movila D cu semnul de triangulatia in Est10 de Esenkeui qi in Sud-Vest de Ghirlitza . . 575 78 106

it0

1.

2,n

,,,

. . . . . . . ...

. . . . . . . . .

. . . . . . . . .

.

. . . .

APENDICE 267

PUNCTELE I LOCALITATILE APROPIATE DE LINIE

DENUMIRE BSI INDICATIUNE

Linia fruntariii strrtbate Deirmen-Tabiassi

Piatra in virful unei movile Ia 1,400metri

Pod pe drumul eel mare in fundulvail Kulhora la 1,050 metri . . . .

0

.

.

84

175

Movila dincolo de drumul eel marea 1,350 metri 272

Moara de la Karaorman la 2,000metri

Mica movila spre Nord Ia 250 metriMovila la Sud-Vest de Esenkeui la

3,600 metri 5Moara de vint de la Esenkeui la

2,400 metriDrumul eel mare de la Varna la 180

metriMoara de vint de la Esenkeui la

4.150 metri 279Hotar la jum6tate drum de calea de

la Esenkeui, la Ghirlitza la confluintelevailor la 3,300 metri 350

OBSERVATIUNI

I EXPLICATIUNI

Posifunea esactri a acestuipunct este flxatii prin uomilsuriltoare specialil.

Este a duoa punte mer-end in susul girlei.

Pruntaria urrneazil traseulcurb al thalvegulul intrepunctele No. 2 qi 4.

Semnul No. 8 apartine u-nui gimp de 2 movile; este celmai la Sud din amenduoe.

pyqu

. . . . .

. . . . . . . . . . . .

. . . . . .

.

. . .

Dia

tant

a in

hec

tom

etre

lapu

nctu

l pre

cede

nt

Cu

nord

ul

1m

agne

tic

Cu

nuou

adi

rect

iune

268 ISTORIA UNEI FRONTARti

IPUNCTELE DE RECUNOATERE ALE LINIEI-FRUNTARIE

DENUMIRE §I INDICATIUNE

UnghiurTaproceimative

formate de di-rectia prece-

dente.

Ectom. o o11 Movila E la Vest de Kranova ifi pe drumul

de la Kranova la Buyuk Kravan. 104 104 206

12 St Anca pe linia dreaptA dusk din movila Ela locul cel mai central at stancilor isolate, si-tuate la ease kilometri la Nord de Kranova invalea care se scoboaril la, Sud-Nord de sat ili a-proape de un cot care se'ntoarce spre Vest . . 48 48 113

13 Virful invecinat de incrucirrea drumurilorKranova,Kalaidji §i Velikeui-Redtcheb-Kujussu. 36 137 280

14 Virful la un kilometru li jumetate la Sud-Vest de Teke Deressi 66 175 118

15 Confluintele rovinet Teke-Deressi qi al valeceld marl, trecand prin Terskundu ili Ketchi-Deressi 18 112 117

16 Punct al vail la duoua kilometre lijumetateaproape, la Vest de Terskundu 40 109 117

17 Punct pe drumul de la Yukari Makale laTerzcundu la jumetate drumul intre cele duo)sate 30 85 156

18 Incrucirrea drumurilor Yukari-Makale-Saridtchn li Ketchi-Deressi-Kissarlik . . . . 52 85 180

19 Movila L on un semnal de triangulatiunela jumetate distan/ii intre Yemshinli fti Sevindik. 61 61 256

20 Semnal de triagu!Oune spre Sud de Sevin-di k 36 145 210

21 Movila M la un kilometru spre Sud-Est deHassanchi 48 175 169

22 Movila N la Est de drumul Hassanchi-Ar-mutly Ia 6 kilometre de Hassantchi fii Ia 3 ki-lometre de Armutly 48 164 184

23 Arbure la Sud de Ia satul Armutly . . . 63,5 170 116

f. r.

ft.2..E1 2 -7 '.,, '.

g 0

. . . . .

. . . . . . . . .

. . . . .

.

. . . . . . . . .............

. . . . . . . . .

APE ND ICE 269

,--PUNCTELE ,1 LOCALITATILE VECINE DE LINIA

DENUMIRE $I INDICATIUNE

4 .4

21 1g

U~ E. i1-g, .5 Iso 20,i': rl° g

r. go 4 E

OBSERVATIUNI

qI EXPLICATIUNI','I 0*.E '

:te a 0

'2 ii

0

Mica movilii la Nord de Kronova la1,000 de metri 737

Cimitirul la impreunarea drumuri-lor la 600 de metri 348

. . . . Imediat dincolo de punctulde recunoastere No.12 Hula-fruntarer strAbate valea Kra-novel ii se Inaltii pe uo co-linA.

Moara cea mai aproape de Karaidjila 2500 metri 53

Notitele relative la punc-tele de recunoastere No. 14-18 sunt datorite tine! cerce-tad foarte repe4I asupra tg-remulul, facut5 de oficeriiromani.

Moara Sevindik la 1750 metre . . 15

Moara de la Armutly la 3100 metre. 11

. . . . . . ........

Cu

nord

ulm

agne

tic

270 ISTORTA TRW FRUNTARI1

PUNCTELE DE RECUNOATERE ALE LINIEI-FRUNTARIE

41P4w

';'DENIIMIRE §I INDICATITJNE

C a

E $ii; ri6.o2 5o 07co4 I.

AZ 1 4

m27.- t.'

4, a4

Ectom.

20

41

50

100

94

78

47

54

EnghiurTaproximativeformate prindirecliuneaprecedentlt.

,

g!'4 .t-,-

EC., ;,.:1

24

25

26

27

28

29

30

31

Movila 0 la Vest de Dokusagatch . . .

Movila P cu semnal de triungulatie la Sud-Est de Docusagatch

Movila Q la Sud-Est de Derekeui-Tchifut-Kujussu

Movila R la Sud de Kauli-Tchukur la Nord-Vest de Muraatche ..... . . .

Un punct la jumgtate distantg intre movilaS la Est de Kussein- Tchekeui .i movila T (ceamai la Slid din cele duo movile) la Vest deHoskadim

Movila U aproape de un sat in ruing laSud de satul ruinat Alma ly

Movila V la Nord de Karadjilar (cea maila Nord de cele dna movile)

Movila X la 1,330 metre de moara Ilan-lik, punct hotar pe mama Neagril . . .

0

106

119

126

117

108

108

99

93

o

193

186

172

171

180

161

184

-

Z

0

'

. . . .

. . . . . . . . . . . . .

-

. .

. . . , . .

APENDICE 271

PUNCTELE I LOCALITATILE VECINE DE LINIE

DENUMIRE y8I INDICATIUNE

Movila spre Nord-Vest de Dokusa-gatch, Ia

Moara3,000 de metrede vint la Dokusagatch Ia

1950 metreAfoul de vint de la Dokusagatch la

2,70) metreMoara de vint de la Haisarlik la 1,700

metre

Debufleul Sud al satulul Kanli-Tchu-kur la 3,700 metre

Casa cea mai aproape de Muraatche,la 2,900 metre

La 1,200 metre de movilele S qi T

Movila la 2,700 metre

Linia telegraficrt Ia 800 de metre spreVest

Moara la Est de Karadjilar la 2,000metre

Movila vecinl la 230 metre.

Movila cu semnul de triangulatie laVest de Karadjilar la 2,100 metre . .

Alta movilii la 3,600 metre .

OBSERVATIUNI

O

54

76

331

226 Punctul de recunoaltereNo. 26 este eel mai la Sudde tole duog movile situate

45 intro Derekeui gi Tehifut-Kujussu,

1418.188 Fruntaria taie drumul

Hussein In Tchelceui Daula-keui la 700 metre Nordde chimitirul Hussein Tche-keui.

49 Fruntaria trece la 900 me-tre Sud de moara S de laKadikeui strebate uo li-nie telegraficil intro satulruinat rli movila V.

Fruntaria la 3,100 metre10 de movila V trece la 10

metre nord de ou alts mo-vilii; Ia 4,600 metre aproape,

152 ea trece la uo distanta egalwde movila cea nuouit.

223

332Movila X este la 180 me-

tre de uo alts movilit maimica situatrt la Sud. Plaginaeste la 200 metre de mo-vila X.

. . . . .

.

.

. . . . ......

si

TABLA MATERIILOR

PARTEA AN TEIA

Congresul de la Berlin

MinesROMANIA LA SAN STEFANO 11

Indipendenta Romani stipulate fora conditiune indatl dup6 ar-mistitifi qi in Preliminarile de Pace. Tractatul de la San-Stefano. Articolile acestui tractat privitoare la Romania, laindipendenta eT fora conditiune, la neutralitatea fruntariel saleDanubian, la garantia liberal navigatiunT pe DunArea-de-gios,Is tArimurile ca i adiogat ca despAgubire pentru celye se hrapise. Efectul tractatulul de is San-Stefano asu-pra puterel ptomane qi ecuilibrulul european. Temerile ca-binetulul Englesil q'ale c.abinetelorfi europene. CircularaEareingn-OficiuluT. Pro-Memoria cancelariel din Petersburg.

Cum Wail motivat In acest din urma document, proiecteleRusia in privinta Romania.

ROMANIA LA CONGRESUL DE LA BERLIN . . . 21Compunerea qi constituirea CongresuluT. Chestiunea romans

este introdusa pe neaqteptate. Discutiune asupra cerereT deadmitere a delegatilor romanl. Prima conditiune pet pentrurecnnoaqterea indipendentel Romania : consirntirea el la retro-cesiunea Basarabia. Cuvinte remarcabile ale primuluT ple-nipotenciar al Marel- Britanil, lordul Beaconsfield : interesul li-bertateT DunArel intenlice retrocesiunea BasarabieT. Rfispun-surile plenipotenciarilor nt11, principele Gortschakow Ai co-

a'ad

274 TABLA MATERIILOR

mitele Schuvalof ; eT se silesc sa probeze ea Romania este des-daunata de retrocesiunea Basarabiel, libertatea DunareT nueste amenintata prin aceasta retrocesiune. Prevederi amenin-tatoare ale plenipotenciarilor RusieT ii GermanieT in caq de ne-retrocesiune a BasarabieT. Introducerea delegatilor romanT,memoriul d-luT Cogalniceanu declaratiunea d -lui Bratianu.Alta conditiune puss la recunoalterea indipendenteT Roma-flier: egalitatea civila qi politica a Israelitilor din Principat.Chestiunea retrocesiund Basarabiel revine in discutiune subt uoAla forma: staruinta pentru ca Romania A accepte formal Do-brogea in schimb cu Basarabia; aceasta e Ana* uo conditiune lacare este subordonata indipendenta nuouluT Stat. Dispositiunifat* ale Congresulul, favorabile pentru Romania ; ceT duoTplenipoienciarT, aT FranteT d-niT Waddington Corti,cer pentru Romania uo linie de fruntarie pe Dunare, copringendSilistra Zvi Mangalia. ConcesiunT facute de plenipotenciarilRusiei. ReflectiunT asupra nesuficienteT acestor concesiuniasupra serieT de conditiunT facute indipendentel Romaniel.Diversitatea subiectelor tractate la Congres. Propunerea Co-misiund de Delimitare, prezidata de principele de Hohenlohe,relative la fruntaria Romaniel pe Dunare : o lime nestrategiell.

Vot in consecinta pentru traseul acesteT fruntarif pe Dunare.ReflectiunT asupra TractatuluT de la Berlin.

PARTEA A DUOA

Comisiunile

Mediaciunea de la Viena qi Cabinetul Roman

I. COMI§IUNEA EUROPEANA DE DELIMITARE . . . 57

Anteia sesiune. (De la 23 octombrie Oa la 23decembrie 1878) 75

Comisiunea Europeans de Delimitare : instituirea eT, convoca-rea eT, membri cad uo compun. Atitudinea comisarulul rue;propunerea sa. Sosirea delegatilor roman; propunerea for ;lauda ce se face acesteT propunerT, impresiunea ce produse.Verificarea la feta loculuT a ambelor propunerT ruse ro-mans. Propunerea romans este adoptata. Reflectiunea

si ca

.i

si Italiel ,i

si

qi

TABLA MATERIILOR 275

comisaruluT italian asupra necesitateT de a coprinde Silistriain fruntaria romana ; alta observatiune a sa asupra dispositiu-nilor in favoarea Rol/Arlie, din partea Musulmanilor care locu-esc acolo.

A doua sesiune 63

Opositiunea guvernulul rus in decisiunea CornisiuneT privitoare lafixarea fruntarieT bulgaro-romane. NuoT membri aT Comi-siund; reluarea lucrerilor sale; ea agiunge la uo concluziunepentru toate fruntariile, tli numai asupra fruntarieT care trebuese desparta Bulgaria de Romania ea nu isbute.te. Planulopositiunei ruse ; scopul la care voelte se agiunca. Puterilecosemnatoare maT anteitr contrarii intentiunilor cabinetuluT rus.

InstructiunT remarcabile ale cabinetulul italian. Comisa-rul rus remane neapropiat , rezista la avansele ce'T se fac nupriimeite flier uo invoiala. Descuragiarea comisiunel de de-limitare, care se simte parasita de guvern. Alfa Cornisiuneaproape de a o inlocui in urma reclamatiunilor Rusiel. Pu-terile co-semnatare se incluplec la opozitiunea cabinetulul dela Petersburg. Interventiunea cabinetuluT din Viena.Sfir§itul lucrerilor comisiunel de delimitare. Insulile romaneale DunareT conservate Roma:Mei, multumita iniatiativel comi-saruluT italian. Incidentul ocupatiund Arab-TabieT de eh tretrupele romane.

I1. COMISIUNEA EUROPEANA TECHNICA. (De la 27 oc-

tombrie, pan5. la 11 noembrie 1879 . . . . 77

Nurne diferite date nuouei ComisiunT: compunerea el. Delega-til romans; delegatii BulgarT. Chestiunea de rezolvat redusala un singur punct : indicarea locului pentru alerlarea poduluTlenga Silistra. Duoe propunerT ruse. Propunerea /Tanana.

Verificarea tustrelelor propunerel la fata loculuT. Una dincele duo propuneri ruse este retrasa. Solemnitatea cu carese procede la vot , care trebue se fie verbal mai antra , tli apol

scris motivat. Propunerea rush nu este fultnish ; propu-nerea romana este aprobatii. Marturisiri remarcabile ale co-misaruld rus asupra adeveratulul loc pentru cladirea poduluipe Dunare din sus de Silistra.

qi

qi

276 TA BLA MATERTILOR

III. MEDIATIUNEA DE LA V1ENA 85Cabinetul austro-ungar di urmare interventiund sale. Eli

se loveste de pretentiunT escesive din partea guvernuluT rus.Dispositiunile guvernulul Bulgar, forrnand alto pretentiunT.Propunerea de mijlocire a guvernulul austro-ungar dare

Puterile co-semnitoare. Aceasa propunere se notifica ca-binetului Princiar din Bucure,ti printr'uo scrisoare a minis-truluT afacerilor striine. Aceeptatiunea din partea tuturor ca-binetelor a propuneril de mediatiune de la Viena.

IV. CABINETUL ROMAN §I MEDIATIUNEA DE LA VIENA 101Grabs Cabinetulu! din Bucurestl de a rispunde la propunerea

de In Viena. Presedintele consiliuluT , d. Bratianu ea actde traseul propus spre a declara el podul ce urma se se zi-deasci. pe cele dung latur! ale DuniireT, nu este obligatoriiipentru Romania. Rispunsul d-lui Boerescu la comunica-tiunea Austro-ungara. Inconvenientele traseulul propus sesemnalez in acest rispuns. Ministrul afacerilor streine alRomaniel isT rezervi acceptatiunea sa in privinta traseululvienez.

PARTEA A TREIA

Situatinnea Romaniei pe DunitreExpunere topograficli 0 concluziune

SILISTRA §1 POZITIUNILE SALE DIN PREGIUR . . . 1 I l

Fortificatiunile Bilistrei. inAltimile ce o incongiuril Arab-Tabia, Ordo-Tabia. 31edgidie-Tabia ; aceasti iniltime do-ming, pe cele lalte. De undo vine prestigiul legendar alArab-TabieT ; faptele de arme ce o insotesc.

EUROPA NSA VOLT ACEST REZULTAT 123Intentiunile Europe! la Berlin , ne'ntelese. Partea ce 'QT ail

ficut Rusia si Austro-lingaria din aceasli derogatiune de ladeciziunile Congresulul de Berlin.

POSESIUNEA DOBROGELEI ESTE UN PERICOL . . . 127LucrerT marl , dificile si costAtoare , necesari! in Dobrogea.

MLA MATERIILOR 277

Imposibilitatea d'a o apera la caz de atac, in stares fruntaridsale dunarene.

CONJECTURI 131Ceea ce ar fi putut se face. guvernul roman, daca nu spre a

scapa Basarabia , cel putin spre a dobendi Silistra care eranecesara pentru fruntaria Romaniel pe Dunare.

PUNCTUL DE PLECARE AL GRE5BALELOR COMISE. . 137Conditiunea atrategica refusata. Romanic)/ pe Dunare; acordatafruntariilor bulgare, rumeliote, serbe, montenegrine.

CONCLUZIUNE 141

Interese diverse si toate de anteiul ordin, reclam 'pentru Ro-mania uo fruntarie certa qi sigura pe Dunare. Tiro arun-catura de ochiii asupra istoriel Rominiei. IJo ultima dorinta.

DUNAREA §I ROMANIA 155

Pentru ce autorul adaoga acest Epilog In opera sa. I. Mar-1111 Rusiel asupra Dullard, ea ocupa succesif gurile eT, de la1812 pine. la 1829. Art. 3 al tractatului de la Adriano-pol ; efectul ILA sdrobitor pentru navigatiunea Dunaril : el oface se devie inpracticabila la gurile el in marea Neagra.Europa se ingrijeste de aceasta, dar targirt, in 1853.Dreptul edictat do Congresul de la Viena la 1815, asupracursurilor apelor internationale. Aplicatiunea acestul dreptasupra DunariT, de Congresul de la Paris, in 1856 ; aceastaaplicatiune determinii neutralizarea mares Negre , restitutiu-nea Basarabiei catre Moldova si institutiunea celor duos Co-misiuni insarcinate cu lucrerile si reglementele necesaril , innumele Europa si al Statelor riverane, ca consecinta a sus-clisel aplicatiud. II. Starea lucrerilor Comi.triuner Euro.pene la finitul anului 1865; prelungirea puterilor eT In 1866;inertia ComisiuueT Riverane Simptomele unor dispozitiunTputin asiguretoare la 1866, in ultima conferinta a reprezintan-tilor Puterilor In Congresul de la Paris. III. Resbelul din1870-1871. Rusia profits de densul spre a cere s5 se puecapet neutralizard mares Negre. Conferinta de la Londradin fevruarie -martie 1871. Rusia face a se primeasca

278 TABLA MATERIILOR

reclamatiunea sa. Austria investita cu puteri reit definite, darsuperioare, asupra Comisiunei Riverane. Nuoua prelungiroa puterilor ComisiuneT Europene. Simptome de dispozi-fun! favorabile pentru ambitiunile particulare ale RusieT s'aleAustro-Ungariel asupra DunareT. 1V. Resbelul din 18771878. Congresul de la Berlin. Rusia iea 'napol Basa-rabia. V. Dunarea la Congresul de la Berlin, seantele lulmemorabile; prima propunere a Austro-Ungariel cu totul fa-vorabila dreptulul si libertatei Dunarii de gios ; reaoa pri-mire ce s'a facut acestuT propunerl mai cu seamy din par -tea RusieT, recunoscuta din nuoil ca riverana in urma re-trocesiunei Basarabiel. Totusl , Romania este admisa ladreptul de a fi reprezintata printr'un delegat In ComisiuneaEuropeans. Contra-propunere ruseasca asupra navigatiu-net pe Dunarea de gios. Austro-Ungaria consimte a'si mo-difica prima el propunere. Un Comitet a-parte In timpulsuspendareT liner sedinte, spre a pune in acord cele duo pro-punerT ruseasca austro-ungara. Acest acord se efectueaziiin Comitet, conform cu vederile Ruslel. Pentru ce Austro-Ungaria aparat cu moliciune propunerea sa. TotusT,Congresul de la Berlin confirms, in princip, aplicatiunea,la Dungrea de gios , a dreptului edictat in 1815 de catreCongresul de la Viena, In 1856 de catre Congresul de la Paris,in 1871 do catre Conferinta de la Londra. V1.1dee nuouadespre uo Comisiune executive clisa Mixtd, introdusii de Aus-tro-Ungaria In Comisiunea Europeans; respinsa mai anteitiAustro-Ungaria revine ear asupra eT si aline aprobatiuneamajoritatei Comisiunei Europene. infaritarea opiniuneT pu-blics in Romania. Cuvintele Regelul Carol In Parlamen-tul roman. Efectul acestuT discurs In Europa, mai cuseamy la Viena. Propunerea privitoare In uo ComisiuneMixtd, se modifica, in urma unuT amendament prezintat Co-misiuneT Europene de care delegatul Prautel. DesvoltareaacestuT amendament, in seanta de la 27 main 1882. Ob-servatiunT facute drept rgspuns, de catre delegatul Romaniel.

Asupra votulni, delegatil GermanieT , al Austro-Ungariel,al Englitere!, al SerbieT , primesc concluziunile expuse dedelegatul frantez ; priimirea for se face cu rezerve de daredelegatil Italiel , al Turciel, al Bulgarie!, al RusieT. Re-

qi

'sT-a

si

TABLA MATERIILOR 279

flectiunea autorului asupra acestui vot. Textele comparate,al propunerif franteze l'al contra - propunerii Tomlin°. Con-cluziune.

PARTEA. A. PATRA.

Apendice

DOCUMENT N° I 213DECLARATIUN1LE DELEGATILOR ROMANI INAINTEA

CONGRESULUI DE LA BERLIN 213

DOCUMENT N° Ii. 223EMANCIPAREA Is&AELITILo& 223

DOCUMENT N° III 241ASEDIUL SILISTREI De LA 1854, extras din Resbe-

lul Crirneiei DE D. CAMILLE BOUSSET, DIN ACA-DEMIA FRANTEZA 241

DOCUMENTELE N° IV 1 V 247Tea &mac& DE FRUNTARII &LE COMISIUNILOR EU-

ROPEAN& DE DELIMITARE 247

FINITUL TABLET MATERIILOR

/4

Xa Chth ,

, /4 r4.,/

. /17

.

----- /

-------=-- ------;----_--:-

C'1 \ 1-,.\ ' - -

-<.--7-- -

----__:- ---------/---------<E_, - - , ',...._____ -:_-_7_,,-;-;;-,----

----------._---z-----_-_,-T------

---------------=-_____ ,--,

\--------'---------7/7/`----- S trov.:.'''.._:0-.00

\--------/ / .e.,gte,,A2.,.,,,,,,_4,,,,,----,----,_,,,, ___11-7---________;----------------_.,

/ _ / --------,,,

_./7 ,--1.

4.. ..., ---------, ,

_,--- DELIMITATION...v

------ .

__------>

7 - --: ;-..,-_='-----4-;.-/ ,,114

jk

NiE. NN

a..,,

0 .. , al \ rt

\4.

,x \-,

NTIE iss.," 1°}17 ;ills' E,

-------*--------,..,, Tibiass . . ,,,,,,,,,,7

_Mace' Zcz ao m 172 7..5:f ir;72 CIC _Z) elimzth lie:. n , de /8783 //

...

I-T.. ks,x

-.... ..-----

tt. wo

a.0 ff ap'

...

.'='. -,,,,

.:-----1\ i 4 s 5 5 1

et de la- Corriruz:ssivn _Technique de 787A Pr 4 $

I 9 , G ."5:1, .

$$

3 5 1 5 1

7i-c-zee" du Cczbinksi.: de Pienne- 7'88,9 ...1. .....+. 4.:-` ,,, -1$505 5,t 1.0 1 -,,,,f.4 mac- (

,- .,,,,,,,,...v:t. -- Distance ele.3. pewee,' es au Dauube 6'4_7' s , 1 `."0 i-2.--,--7- 1 15 1311 1

:7 :-...- ....0-, '4,--- 5 5 5 -,

5

i$91

5 5 3,, 4 i'

I

....-'-'/5 c% ...,NI $ 4

IM. . A 0 il / s ;4 5

.s entre elks _ _,,,, . -sae) 7,-

$

1 5 -------------- Vi:yitec5" S1S111iVaillItIll S

1 5

\ Tabiassi esile writable orthographe, Tabia t-e, documents.sTabiassi 00a /mei ti.'re .A) O. 5 . 5 l 3 3

cte.

c `A' : ir ch:pl,matiques. ". I,

)iit ...P. :lo,n c

TchaierTab' si .,,,,

t oi 1. '5

V vo, 5

s $te et 5 $

,5

44-4e -;-1\\

[

\\$ (.4 --, \ k

5

5).).-------Ka h-uk Ifir : A

5 /5 $j,27 Tabia.ss

_fi-'27-z. -/

'4 do1 5 ,

1 5,, i

...,.

a 1

.

.116'

11:\

I

Tab]

, 4. -Te7e'11'

___ _ ____ Rphe ----- -__,_______ _____-.

___---15-

70

00vtf

x if 1

EC-he-11e de olio pour

mftz..,011....,,,, ,a,--.........--:,-

151:'

;wiz&

3 -kilometres

.."--...... .

... -_

..# N. \7,4

ti \ t-,

\. v

r) 1a\

000

i----,-=z-i-

/ is,

--

r0 \i, 6'roupe de g arGreo-....- d\ \ i\ \

-

............

... .... . la-7n q ZZ Z9 ..., - a '... ..... ....

rnya Paeis

1

_

1

.

4.'

.ti A. .,.,....."'

. : 7,ij.j',/

.i. /,

77// /

-- .

,.- ',ft \ ,...._.

.:,__________:------ __-::,--;;;;;-

0 ":,..,..:--."'-'-'--..c.. (71 t/i_,,,:-..., j,01

: .1:. i

N T /,/,-/,. ------------- / y____,...---,

,.,;,,::

/_,----------' ii

7

2,-..-------, ;\ ,--\_:2=---___- ..;,v....\.-----",----_---

,---..-,_- -- . DE LA

-----__-_.,-----,

/7---4

,....... ....,..p.......k47 $ 4.44 $.1.11.....:.:43,- ...-^Dp of \ o/ f 4

1

.

IX\

.415/ ,/./ ,.

G A, ..,

---, .,.--- ,,-...

.

._,.----Y

-. _.,

g ----=-.. Ao ,.

4 . $ , . A - ,... .1 'i

.w

'.........._,,. --,..... ----

,.-.'::..,..

. i. N,, , 'Nis____

. - _

,

'!1

.3

1

1.,00-

osP'. ,

.

14-c- ip''t

riCtIrt

-i

a

Mily. T t

( =.5

--.....__ . -- _____

i ' -----\1

\

lqf ... ..,1

11ii i ' ,

ti

k\\ ,

.4k

.

X\

--- 4. -**. :a.

. Alma]..

.

.. . ....., .

. - _ .

N.

.

-1.i...

. .

. . .,

-4411..

.\\.

V

'

.

.`. -

!`-s...,,

..

\ \ .:

.14

,.

1

tl

..... --,

.

Men,oeir.

ck(-_______ -----,

,-N,

.

..." ->--.

___....---- ""-----__

,1".... /./<--_,,____-.....,-------''''''.;

.5v / ./

5,

\ .i

,,,r, o._...

II-..

.__ ._

,./'V, .'i ''' 1

I.-...:,.,7,-,.....

3

072

i .9s

, . s _,

ct

-

II

Ai. \

-

\ ,4----

\ ., t

1..0S

cr.,.

l \

, ,,,\ \ ,

' ', . ___.--_,

''''''

..

--1 i

),

z, 6

("

ry/ k

/,, I

,

,%,-,-,,"-...c

1

' A r,

,0,10....

7

----- .....-

UNE! FRUNTARII · 2018-01-11 · istoria unei fruntaiiii..041100.011.1 romania pe malul drept al...

Documents

Transcript of UNE! FRUNTARII · 2018-01-11 · istoria unei fruntaiiii..041100.011.1 romania pe malul drept al...